LEGE Nr. 304 Din 28 Iunie 2004

LEGE nr.
304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)

privind organizarea judiciară
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 827 din 13 septembrie 2005
Data intrării în vigoare 13-09-2005

Formă consolidată valabilă la data 12-06-2020
Prezenta formă consolidată este valabilă începând cu data de 22-12-2019 până la data de 12-06-2020
Atenție, se afisează forma consolidată a LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004(Republicata 1) din Monitorul
Oficial nr.827 din 13-09-2005
Notă CTCE
Forma consolidată a LEGII nr. 304 din 28 iunie 2004 (Rep. 1) din Monitorul Oficial nr. 827 din 13 septembrie 2005, la
data de 12 Iunie 2020 este realizată prin includerea modificărilor şi completărilor aduse de către : LEGEA nr. 17 din
11 ianuarie 2006***); DECIZIA nr. 345 din 18 aprilie 2006; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 50 din 28 iunie 2006;
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie
2007; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 154 din 21 decembrie 2007 ; LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008 ;
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 137 din 28 octombrie 2008; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 56 din 27 mai 2009;
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 114 din 23 decembrie 2009; LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010; ORDONANŢA
DE URGENŢĂ nr. 109 din 6 decembrie 2010; LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011; LEGEA nr. 148 din 5 iulie 2011;
LEGEA nr. 283 din 14 decembrie 2011; LEGEA nr. 300 din 23 decembrie 2011; HOTĂRÂREA nr. 666 din 4 iulie
2012; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012; LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012; ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 74 din 26 iunie 2013; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 103 din 14 noiembrie 2013; LEGEA nr. 296
din 14 noiembrie 2013; LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 3 din 5 februarie 2014;
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 83 din 12 decembrie 2014; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 6 din 11 martie 2016;
LEGEA nr. 58 din 11 aprilie 2016; HOTĂRÂREA nr. 328 din 27 aprilie 2016; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 18 din
18 mai 2016; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 70 din 26 octombrie 2016; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 78 din
16 noiembrie 2016; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 80 din 16 noiembrie 2016; DECIZIA nr. 321 din 9 mai 2017;
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 90 din 6 decembrie 2017; LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018; ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 90 din 10 octombrie 2018; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018; ORDONANŢA
DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 12 din 5 martie 2019; LEGEA nr. 239
din 19 decembrie 2019.
Conţinutul acestui act aparţine exclusiv S.C. Centrul Teritorial de Calcul Electronic S.A. Piatra-Neamţ şi nu este un
document cu caracter oficial, fiind destinat informării utilizatorilor.
**) Republicată în temeiul art. XIV al titlului XVI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi
justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie
2005, dându-se textelor o noua numerotare.
Legea nr. 304/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004 şi a mai fost
modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 1.168 din 9 decembrie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2005, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 11 aprilie 2005.
Organizarea judiciară se instituie având ca finalitate asigurarea respectării drepturilor şi a libertăţilor fundamentale
ale persoanei prevăzute, în principal, în următoarele documente: Carta internaţională a drepturilor omului, Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra
drepturilor copilului şi Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum şi pentru garantarea respectării
Constituţiei şi a legilor tarii.
Organizarea judiciară are, de asemenea, ca obiectiv de baza asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil şi
judecarea proceselor de către instanţe judecătoreşti în mod imparţial şi independent de orice influente extranee.
Titlul I
Dispoziţii generale
Capitolul I
Principiile organizării judiciare
Articolul 1
Pagina 1 din 238

(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de
lege.
La data de 23-07-2018 Alineatul (1) din Articolul 1 , Capitolul I , Titlul I a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din
LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justiţiei.
(3) Ministerul Public îşi exercita atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.
Articolul 2
(1) Justiţia se înfăptuieşte de către judecători în numele legii, este unică, imparţială şi egală pentru toţi.
La data de 23-07-2018 Alineatul (1) din Articolul 2 , Capitolul I , Titlul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din
(2) Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti:
a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) curţi de apel;
c) tribunale;
d) tribunale specializate;
e) instanţe militare;
f) judecătorii.
Articolul 3
Competenţa organelor judiciare şi procedura judiciară sunt stabilite de lege.
Articolul 4
(1) În activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de
drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
(2) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare
penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.
Articolul 5
Ministerul Justiţiei asigură bună organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public.
Capitolul II
Accesul la justiţie
Articolul 6
(1) Orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale
legitime în exercitarea dreptului sau la un proces echitabil.
(2) Accesul la justiţie nu poate fi îngrădit.
Articolul 7
(1) Toate persoanele sunt egale în faţă legii, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Justiţia se realizează în mod egal pentru toţi, fără deosebire de rasa, naţionalitate, origine etnică, limba,
religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenenţa politică, avere, origine ori condiţie socială sau de orice alte
criterii discriminatorii.
(3) Configuraţia sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalităţii de arme în ceea ce priveşte aşezarea
judecătorului, procurorilor şi avocaţilor.
La data de 23-07-2018 Articolul 7 din Capitolul II , Titlul I a fost completat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr.
207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018
Articolul 8
Asistenţa judiciară internaţională se solicită sau se acordă în condiţiile prevăzute de lege, de tratatele
internaţionale la care România este parte sau, după caz, pe baza de reciprocitate.
Articolul 9
Hotărârile Secţiei pentru judecători, respectiv ale Secţiei pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii,
în orice alte situaţii decât cele prevăzute la art. 134 alin. (3) din Constituţia României, republicată, în care
Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a
judecătorilor şi procurorilor, pot fi atacate la secţia de contencios administrativ a curţii de apel competente,
conform dreptului comun.
La data de 23-07-2018 Articolul 9 din Capitolul II , Titlul I a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr.
207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018
Capitolul III
Dispoziţii generale privind procedura judiciară
Pagina 2 din 238

Articolul 10
Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o
instanţă imparţială şi independentă, constituită potrivit legii.
Articolul 11
Activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităţii, cu
excepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.
Articolul 12
Şedinţele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege. Pronunţarea hotărârilor se face în
şedinţa publică, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
Articolul 13
(1) Şedinţele de judecată se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio.
(2) În cursul şedinţei de judecată, grefierul ia note cu privire la desfăşurarea procesului. Părţile pot cere citirea
notelor şi vizarea lor de către preşedinte.
(3) După terminarea şedinţei de judecată, participanţii la proces primesc, la cerere, câte o copie de pe notele
grefierului.
La data de 01-02-2014 Art. 13 a fost modificat de pct. 1 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
Articolul 14
(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.
(2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă, în faţă
instanţelor de judecată, în condiţiile prezentei legi.
(3) În cazul în care una sau mai multe părţi solicită să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie
să asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducător autorizat.
(4) În situaţia în care toate părţile solicită sau sunt de acord să se exprime în limba maternă, instanţa de
judecată trebuie să asigure exercitarea acestui drept, precum şi buna administrare a justiţiei, cu respectarea
principiilor contradictorialităţii, oralităţii şi publicităţii.
(5) Cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba română.
(6) Dezbaterile purtate de părţi în limba maternă se înregistrează, consemnându-se în limba română.
Obiecţiunile formulate de cei interesaţi cu privire la traduceri şi consemnarea acestora se rezolva de instanţa de
judecată până la încheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnându-se în încheierea de şedinţa.
(7) Interpretul sau traducătorul va semna pe toate actele întocmite, pentru conformitate, atunci când acestea au
fost redactate sau consemnarea s-a făcut în baza traducerii sale.
Articolul 15
Dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz,
asistate de un apărător, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.
Articolul 16
(1) Hotărârile judecătoreşti trebuie respectate şi duse la îndeplinire în condiţiile legii.
(2) Hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi
exercitate conform dispoziţiilor legale.
(3) Hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării. În cazuri
temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori.
La data de 23-07-2018 Articolul 16 din Capitolul III , Titlul I a fost completat de Punctul 5, Articolul I din LEGEA
nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018
Articolul 17
(1) În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceştia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a
se pronunţa, procesul se judecă din nou în complet de divergenţă, în condiţiile legii.
(2) Completul de divergenţă se constituie prin includerea, în completul de judecată, a judecătorului din
planificarea de permanenţă.
La data de 23-07-2018 Alineatul (2) din Articolul 17 , Capitolul III , Titlul I a fost modificat de Punctul 6, Articolul I
din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018
Titlul II
Pagina 3 din 238

Instanţele judecătoreşti
Capitolul I
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Secţiunea 1
Organizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Articolul 18
(1) În România funcţionează o singură instanţă supremă, denumita Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu
personalitate juridică şi cu sediul în capitala tarii.
(2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe
judecătoreşti, potrivit competentei sale.
(3) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are calitatea de ordonator principal de credite.
(4) Cheltuielile necesare funcţionării se finanţează din bugetul de stat.
Articolul 19
(1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se compune din: preşedinte, 2 vicepreşedinţi, 4 preşedinţi de secţii şi
judecători.
La data de 02-06-2012 Alin. (1) al art. 19 a fost modificat de pct. 1 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.
(2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în 4 secţii - Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă, Secţia
penală, Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Secţiile Unite, cu competenţă proprie.
(2^1) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează Completul pentru soluţionarea recursului în
interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi completurile de 5 judecători.
La data de 23-07-2018 Alineatul (2^1) din Articolul 19 , Sectiunea 1 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de
Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20
iulie 2018
(3) La începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la propunerea
preşedintelui sau a vicepreşedintelui acesteia, poate aproba înfiinţarea de complete specializate în cadrul
secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în funcţie de numărul şi natura cauzelor, de volumul de activitate al
fiecărei secţii, precum şi de specializarea judecătorilor şi necesitatea valorificării experienţei profesionale a
acestora.
La data de 13-06-2011 Alin. (3) al art. 19 a fost introdus de pct. 2 al art. 215 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011.
Notă CTCE
Potrivit art. 224 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie
2011, până la intrarea în vigoare a Codului civil, Secţia civilă şi de proprietate intelectuală şi Secţia comercială
ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se reorganizează ca Secţia I civilă şi Secţia a II-a civilă.
Dispoziţiile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, sunt aplicabile în mod corespunzător.
(4) Desemnarea judecătorilor în compunerea completelor competente să judece recursul în interesul legii,
precum şi a completelor competente să soluţioneze sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se va realiza în funcţie de specializarea completelor de judecată din
care aceştia fac parte.
La data de 02-06-2012 Alin. (4) al art. 19 a fost introdus de pct. 3 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012,
Articolul 20
(1) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii.
(2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuprinde în structura Cancelaria, direcţii, servicii şi birouri, cu personalul
stabilit prin statul de funcţii.
Secţiunea a 2-a
Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Articolul 21
(1) Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile
Pagina 4 din 238

prevăzute de lege, precum şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti,
de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de
apel.
(2) Hotărârea de respingere a cererii de înaintare a excepţiei de neconstituţionalitate, pronunţată de ultima
instanţă, este supusă căii de atac a recursului.
La data de 23-07-2018 Articolul 21 din Sectiunea a 2-a , Capitolul I , Titlul II a fost completat de Punctul 8,
Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018
(3) Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie judecă printr-un complet diferit al acestora recursul formulat împotriva hotărârilor pronunţate de aceste
secţii, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.
La data de 02-06-2012 Art. 21 a fost modificat de pct. 4 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.
Notă
Prin DECIZIA nr. 321 din 9 mai 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017, s-a admis
excepţia de neconstituţionalitate, constatându-se dispoziţiile art. 21 şi art. 24 din Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară raportate la cele ale art. 29 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea
şi funcţionarea Curţii Constituţionale sunt constituţionale în măsura în care nu exclud posibilitatea formulării
recursului împotriva hotărârii judecătoreşti de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale pronunţate
de ultima instanţă în ierarhia instanţelor judecătoreşti.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31
octombrie 2003 dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca
fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale
dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu
dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt
suspendate de drept.
În concluzie, în intervalul 20 iulie 2017 - 2 septembrie 2017, dispoziţiile art. 21 şi art. 24 din prezenta lege
raportate la cele ale art. 29 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale, în măsura în care exclud posibilitatea formulării recursului împotriva hotărârii judecătoreşti de
respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale pronunţate de ultima instanţă în ierarhia instanţelor
judecătoreşti, au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 3 septembrie
2017, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.
Articolul 22
Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă:
a) în primă instanţă, procesele şi cererile date prin lege în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie;
b) apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi de Curtea Militară de
Apel;
c) contestaţiile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel, de Curtea Militară
de Apel şi de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
d) apelurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot
fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel;
e) recursurile în casaţie împotriva hotărârilor definitive, în condiţiile prevăzute de lege;
f) sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei probleme de drept.
Articolul 23
(1) Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, soluţionează:
a) cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedura;
b) conflictele de competenta, în cazurile prevăzute de lege;
c) orice alte cereri prevăzute de lege.
(2) Abrogat.
La data de 01-02-2014 Alin. (2) al art. 23 a fost abrogat de pct. 5 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19
iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
Articolul 24
Pagina 5 din 238

(1) Completele de 5 judecători judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de Secţia
penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecă recursurile în casaţie împotriva hotărârilor pronunţate în apel
de completele de 5 judecători după admiterea în principiu, soluţionează contestaţiile împotriva încheierilor
pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
soluţionează cauzele în materie disciplinară potrivit legii şi alte cauze date în competenţa lor prin lege.
(2) Completurile de 5 judecători soluţionează şi recursurile împotriva hotărârilor de respingere a cererilor de
sesizare a Curţii Constituţionale, pronunţate de un alt complet de 5 judecători.
La data de 31-10-2016 Articolul 24 din Sectiunea a 2-a , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 1,
Articolul II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 70 din 26 octombrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 866 din 31 octombrie 2016
Notă
Prin DECIZIA nr. 321 din 9 mai 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017, s-a admis
excepţia de neconstituţionalitate, constatându-se dispoziţiile art. 21 şi art. 24 din Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară raportate la cele ale art. 29 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea
şi funcţionarea Curţii Constituţionale sunt constituţionale în măsura în care nu exclud posibilitatea formulării
recursului împotriva hotărârii judecătoreşti de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale pronunţate
de ultima instanţă în ierarhia instanţelor judecătoreşti.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31
octombrie 2003 dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca
fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale
dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu
dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt
suspendate de drept.
În concluzie, în intervalul 20 iulie 2017 - 2 septembrie 2017, dispoziţiile art. 21 şi art. 24 din prezenta lege
raportate la cele ale art. 29 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale, în măsura în care exclud posibilitatea formulării recursului împotriva hotărârii judecătoreşti de
respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale pronunţate de ultima instanţă în ierarhia instanţelor
judecătoreşti, au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 3 septembrie
2017, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.
Articolul 24^1
Abrogat.
La data de 01-02-2014 Art. 24^1 a fost abrogat de pct. 7 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013,
Articolul 25
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se constituie în Secţii Unite pentru:
a) abrogată;
La data de 25-11-2010 Lit. a) a art. 25 a fost abrogată de pct. 4 al art. III din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie
2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.
b) soluţionarea, în condiţiile prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de
c) sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare.
Articolul 26
Dacă o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie considera ca este necesar să revină asupra propriei
jurisprudenţe, întrerupe judecata şi sesizează Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care judeca
cu citarea părţilor din dosarul a cărui judecată a fost întreruptă. După ce Secţiile Unite s-au pronunţat asupra
sesizării privind schimbarea jurisprudenţei, judecata continua.
Articolul 27
(1) La sfârşitul fiecărui an, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în Secţii Unite, stabileşte cazurile în care este
necesară îmbunătăţirea legislaţiei şi le comunica ministrului justiţiei.
(2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate încuviinţa ca judecătorii să se informeze la sediul
instanţelor asupra aspectelor privind aplicarea corecta şi unitară a legii, făcând cunoscută jurisprudenţa Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi să constate situaţii care justifica propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei.
Secţiunea a 3-a
Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Pagina 6 din 238

Articolul 28
(1) Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi colegiul de
conducere.
La data de 23-07-2018 Alineatul (1) din Articolul 28 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de
iulie 2018
(2) Preşedintele reprezintă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale.
(3) Preşedintele, vicepreşedinţii şi câte 2 judecători de la fiecare secţie, aleşi pe o perioadă de 3 ani în
adunarea generală a judecătorilor, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Când
se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participă
managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ. La şedinţele colegiilor de
conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.
iulie 2018
Articolul 29
(1) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:
a) aproba Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă, precum şi statele de funcţii şi de
personal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) Abrogată.
La data de 20-02-2019 Litera b) din Alineatul (1) , Articolul 29 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I , Titlul II a fost
abrogată de Punctul 1, Articolul 14 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 20 februarie 2019
c) propune Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul,
suspendarea şi încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi;
La data de 23-07-2018 Litera c) din Alineatul (1) , Articolul 29 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I , Titlul II a fost
modificată de Punctul 11, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 636 din 20 iulie 2018
d) organizează şi supraveghează rezolvarea petiţiilor, în condiţiile legii;
e) propune proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
f) exercita alte atribuţii prevăzute în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prezidat de către preşedinte, iar în lipsa
acestuia, de către un vicepreşedinte.
iulie 2018
(3) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este
necesar, la convocarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a unuia dintre vicepreşedinţi sau la
solicitarea a cel puţin 3 dintre membrii săi.
iulie 2018
(4) Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se adopta cu votul majorităţii
membrilor săi.
(5) Colegiul de conducere nu va putea adopta Regulamente sau hotărâri prin care să adauge la dispoziţiile
cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.
Articolul 14 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 137 din 20 februarie 2019
Norme de aplicare
REGULAMENT din 21 septembrie 2004
Capitolul I
Articolul 1
Pagina 7 din 238

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată şi funcţionează în temeiul art. 126 din Constituţia
României, republicată, al art. 18-34 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,
republicată, şi al prezentului regulament.
Articolul 2
(1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în 4 secţii - Secţia I civilă, Secţia a II-a
civilă, Secţia penală, Secţia de contencios administrativ şi fiscal - şi Secţiile Unite.
(1^1) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează completele pentru soluţionarea
recursurilor în interesul legii, completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, conform Legii
nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, denumită în continuare Codul de procedură civilă, şi conform Legii nr. 135/2010 privind
Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare
Codul de procedură penală, precum şi complete de 5 judecători.
(2) În structura Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează următoarele compartimente:
a) Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică;
b) Cancelaria;
c) Departamentul economico-financiar şi administrativ;
d) Biroul de informare şi relaţii publice;
e) Compartimentul relaţii internaţionale;
e^1) Compartimentul juridic;
f) Compartimentul de audit public intern.
g) Compartimentul arhivă.
Articolul 3
În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea
principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor, în sistem informatizat şi al continuităţii, cu excepţia
situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.
Articolul 3^1
(1) Distribuirea aleatorie a dosarelor se realizează prin sistemul ECRIS, atât la nivelul secţiilor
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cât şi la nivelul completelor de 5 judecători.
(1^1) Cu excepţia cauzelor care se soluţionează de judecătorii din planificarea de permanenţă,
distribuirea aleatorie a dosarelor se realizează prin sistemul ECRIS, la nivelul Secţiei penale a
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi pentru următoarele categorii de cauze:
a) cauzele privind cererile, propunerile, plângerile şi contestaţiile care se soluţionează de
judecătorii de drepturi şi libertăţi;
b) cauzele privind procedura camerei preliminare, plângerile şi contestaţiile care se soluţionează
de judecătorii de cameră preliminară;
c) cauzele privind cererile de recurs în casaţie.
(2) La nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se utilizează, prin sistemul ECRIS, numărul unic
de dosar la nivel naţional, format din numărul din registrul general electronic al Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, numărul identificator al instanţei şi anul înregistrării dosarului.
(3) Numărul identificator al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este 1.
Articolul 4
(1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se compune din: preşedinte, 2 vicepreşedinţi, 4 preşedinţi
de secţii şi judecători
(2) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul
de funcţii.
(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se încadrează cu personal auxiliar de specialitate, personal
al Departamentului economico-financiar şi administrativ, personal de specialitate informatică şi
alte categorii de personal prevăzute de lege.
Capitolul II
Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Articolul 5
Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de preşedinte, vicepreşedinţi şi colegiul
de conducere.
Secţiunea 1
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Pagina 8 din 238

Articolul 6
(1) Preşedintele reprezintă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale.
(2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are calitatea de ordonator principal de
credite, putând delega această calitate oricăruia dintre vicepreşedinţi sau managerului economic.
(3) În exercitarea atribuţiilor de conducere, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie emite
ordine.
Articolul 7
Preşedintele are următoarele atribuţii privind activitatea structurilor de conducere ale Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie:
a) convoacă colegiul de conducere trimestrial, în şedinţe ordinare, sau ori de câte ori este
necesar, în şedinţe extraordinare;
b) prezidează Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
c) convoacă adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
d) prezidează adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia
cazului în care adunarea generală se întruneşte pentru alegerea celor 2 membri ai Consiliului
Superior al Magistraturii;
e) supune spre dezbatere şi aprobare colegiului de conducere şi adunării generale a
judecătorilor măsurile necesare pentru buna desfăşurare a activităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie.
Articolul 8
(1) Preşedintele exercită următoarele atribuţii privind activitatea Secţiilor Unite, a completelor
pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, a completelor pentru dezlegarea unor chestiuni
de drept, conform Codului de procedură civilă, a completelor de 5 judecători, a secţiilor şi a
compartimentelor din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
a) conduce activitatea Secţiilor Unite şi prezidează şedinţele acestora;
a^1) prezidează completele pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, completele
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul prevăzut la art. 520 alin. (8) din Codul de
procedură civilă şi în cazul prevăzut la art. 476 alin. (8) din Codul de procedură penală, şi
completul de 5 judecători, iar în cadrul secţiilor, orice complet, când participă la judecată;
b) ia măsurile necesare pentru desemnarea prin tragere la sorţi a judecătorilor care fac parte
din completele pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, din completele pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul prevăzut la art. 520 alin. (8) din Codul de
procedură civilă şi în cazul prevăzut la art. 476 alin. (8) din Codul de procedură penală, precum
şi a judecătorilor care fac parte din completele de 5 judecători. În lipsa preşedintelui, unul dintre
vicepreşedinţi ia măsurile necesare pentru desemnarea prin tragere la sorţi a judecătorilor care
fac parte din completele pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, din completele pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul prevăzut la art. 520 alin. (8) din Codul de
procedură civilă şi în cazul prevăzut la art. 476 alin. (8) din Codul de procedură penală, precum
şi a judecătorilor care fac parte din completele de 5 judecători;
c) programează şedinţele completelor pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, ale
completelor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul prevăzut la art. 520 alin. (8) din
Codul de procedură civilă şi în cazul prevăzut la art. 476 alin. (8) din Codul de procedură
penală, şi ale completelor de 5 judecători;
c^1) asigură conducerea generală a Direcţiei legislaţie, studii, documentare şi informatică
juridică, a Departamentului economico-financiar şi administrativ, a Compartimentul relaţii
internaţionale şi a Compartimentului de audit public intern;
c^2) asigură conducerea Compartimentului juridic;
d) controlează şi îndrumă activitatea secţiilor şi a compartimentelor din structura Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie.
(2) Preşedintele încuviinţează ca judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se informeze
la sediul instanţelor asupra aspectelor privind aplicarea corectă şi unitară a legii şi să constate
situaţii care justifică propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei.
(3) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate exercita direct oricare dintre atribuţiile
ce revin vicepreşedinţilor şi preşedinţilor de secţii, potrivit prezentului regulament.
Articolul 9
Pagina 9 din 238

(1) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prezintă Consiliului Superior al Magistraturii
propunerile Colegiului de conducere pentru numirea, promovarea, transferul, suspendarea şi
încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi.
(2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate delega magistraţii-asistenţi, în interesul
serviciului, cu acordul scris al acestora, în funcţiile de prim-magistrat-asistent sau de magistrat-
asistent-şef, pe o perioadă de cel mult 6 luni. Delegarea magistraţilor-asistenţi poate fi
prelungită, cu acordul scris al acestora, de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cel
mult încă 6 luni. Pe perioada delegării, magistraţii-asistenţi beneficiază de toate drepturile
prevăzute de lege pentru funcţia în care sunt delegaţi.
(3) Delegarea şi prelungirea delegării, prevăzute la alin. (2), se dispun prin ordin al
preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Articolul 9^1
(1) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie exercită acţiunea disciplinară în cazul
abaterilor săvârşite de judecători şi de magistraţii-asistenţi, în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Acţiunea disciplinară exercitată de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este
susţinută în faţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii de către
preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de un judecător desemnat de acesta.
(3) Sesizările primite de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu
abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi de magistraţii-asistenţi se transmit Inspecţiei
Judiciare, conform art. 45 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii,
republicată, sub semnătura preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(4) Lucrările privind transmiterea sesizărilor prevăzute la alin. (3) către Inspecţia Judiciară şi
evidenţa sesizărilor se asigură de prim-magistratul-asistent, conform dispoziţiei preşedintelui
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, direct sau prin personalul repartizat la Secţiile Unite,
desemnat în acest scop.
Articolul 9^2
(1) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau un judecător anume desemnat de către
acesta, prin ordin, verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de
Interceptare a Comunicaţiilor prevăzut de art. 8 alin. 2 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea
şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, cu modificările şi completările ulterioare, a
supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală.
(2) Verificarea prevăzută la alin. (1) se realizează semestrial sau ori de câte ori este nevoie, din
oficiu.
(3) Verificarea modului de punere în aplicare a supravegherilor tehnice se realizează prin:
a) verificarea măsurilor generale care au ca scop asigurarea respectării dispoziţiilor legale
privind punerea în aplicare a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală în
cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor;
b) verificarea, prin sondaj, a respectării dispoziţiilor legale privind punerea în aplicare a
supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală în cadrul Centrului Naţional de
Interceptare a Comunicaţiilor.
(4) După efectuarea fiecărei verificări, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau
judecătorul anume desemnat care a efectuat verificarea încheie un proces-verbal în care sunt
prevăzute constatările, măsurile şi autorităţile sau instituţiile sesizate.
Articolul 10
(1) Preşedintele propune, împreună cu ministrul justiţiei, numărul maxim de posturi pentru
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
(2) Preşedintele analizează anual, împreună cu preşedinţii curţilor de apel şi ministrul justiţiei,
volumul de activitate al instanţelor şi, în funcţie de rezultatele analizei, ia măsuri pentru
suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al
Magistraturii.
(3) Preşedintele are următoarele atribuţii privind personalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
a) desemnează judecătorul care conduce Biroul de informare şi relaţii publice şi îndeplineşte
rolul de purtător de cuvânt, dacă aceste funcţii nu sunt ocupate de un absolvent al facultăţii de
jurnalistică sau de un specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen;
b) repartizează judecătorii, magistraţii-asistenţi şi alte categorii de personal la secţii şi la
compartimentele din structura Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
c) desemnează, prin tragere la sorţi, judecătorii care formează Biroul Electoral Central;
Pagina 10 din 238

e) desemnează persoanele care fac parte din structura de protecţie a informaţiilor clasificate a
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea exercitării atribuţiilor prevăzute în Hotărârea
Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor
clasificate în România, cu modificările ulterioare;
f) aprobă întocmirea dosarelor de pensionare;
g) numeşte în funcţie managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe bază de
concurs, încadrează personalul din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ,
pe bază de concurs sau probă practică, şi aprobă regulamentul privind concursul pentru
ocuparea funcţiei de manager economic şi a celorlalte funcţii din cadrul Departamentului
economico-financiar şi administrativ;
h) stabileşte numărul informaticienilor;
i) propune numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru paza sediului Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie, a bunurilor şi valorilor aparţinând acesteia, pentru supravegherea
accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în acest
sediu, care se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, şi coordonează activitatea acestuia;
j) încheie cu Ministerul Administraţiei şi Internelor protocolul privind modul de utilizare a
personalului de poliţie pentru asigurarea protecţiei judecătorilor şi a magistraţilor-asistenţi,
precum şi modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei
sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a bunurilor şi valorilor aparţinând acesteia, pentru
supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare;
k) acordă grade, trepte, gradaţii, indemnizaţii de conducere, premii şi alte drepturi ale
personalului şi rezolvă contestaţiile referitoare la stabilirea acestora, în cazurile şi în condiţiile
prevăzute de lege;
l) stabileşte locurile de muncă şi categoriile de personal care lucrează în condiţii de muncă
grele, vătămătoare sau periculoase, precum şi personalul care prestează activităţi peste
programul normal de lucru şi aprobă sporurile de care beneficiază aceştia, potrivit legii;
m) aprobă delegările de atribuţii.
n) aprobă efectuarea concediilor anuale de odihnă de către judecătorii şi magistraţii-asistenţi ai
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Articolul 11
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ia măsuri pentru dotarea tehnică corespunzătoare
a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea informatizării activităţii acesteia şi gestionează
fondul preşedintelui, constituit potrivit legii.
Articolul 12
Preşedintele dispune constituirea la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a comisiei care
evaluează şi inventariază bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în
exercitarea mandatului sau a funcţiei.
Articolul 13
La cabinetul preşedintelui funcţionează un director de cabinet, cu rangul de magistrat-asistent
şef, ale cărui atribuţii sunt stabilite prin fişa postului de către preşedinte.
Secţiunea 2
Vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Articolul 14
(1) Vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie exercită atribuţiile ce revin preşedintelui, în
lipsa acestuia, conform delegării de atribuţii dispuse de preşedinte, sau în baza dispoziţiei
preşedintelui.
(2) Vicepreşedinţii prezidează, în lipsa preşedintelui, completele pentru soluţionarea
recursurilor în interesul legii, completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul
prevăzut la art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi în cazul prevăzut la art. 476 alin. (8)
din Codul de procedură penală, şi Secţiile Unite, precum şi completele de 5 judecători.
Articolul 15
(1) Vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie exercită, conform repartizării stabilite de
preşedinte, următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea Direcţiei legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică şi a
Departamentului economico-financiar şi administrativ;
Pagina 11 din 238

b) asigură conducerea generală a Cancelariei şi a Biroului de informare şi relaţii publice;
c) propun colegiului de conducere măsurile necesare ce urmează a fi adoptate în procesul
formării şi perfecţionării profesionale a judecătorilor şi magistraţilor-asistenţi;
d) urmăresc dezbaterea problemelor de drept în cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie;
e) asigură publicarea periodică a jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
f) organizează paza sediului şi a bunurilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi aprobă măsurile
pentru prevenirea incendiilor, cele privind protecţia muncii, protecţia civilă, apărarea împotriva
dezastrelor şi activităţile privind problemele militare;
g) controlează activitatea arhivistică, potrivit legii;
i) controlează şi coordonează activitatea comisiei de analiză privind încălcarea dreptului de
acces la informaţiile de interes public;
j) desemnează, împreună cu preşedinţii de secţii, judecătorii din fiecare secţie care asigură
activitatea completelor de judecată în perioada vacanţei judecătoreşti.
(2) Unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie conduce structura de protecţie a
informaţiilor clasificate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, constituită prin ordin al preşedintelui
în vederea exercitării atribuţiilor prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, cu modificările
şi completările ulterioare.
Articolul 16
Vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie exercită, conform repartizării stabilite de
preşedinte, următoarele atribuţii privind personalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
a) aprobă fişele posturilor;
b) controlează şi coordonează evaluarea anuală a activităţii personalului Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, cu excepţia judecătorilor şi a magistraţilor-asistenţi;
c) analizează cererile şi propune preşedintelui încadrarea personalului, în condiţiile legii, cu
excepţia judecătorilor şi a magistraţilor-asistenţi;
d) aprobă efectuarea concediilor anuale de odihnă de către personalul Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie, cu excepţia judecătorilor şi a magistraţilor-asistenţi.
Secţiunea 3
Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Articolul 17
(1) Preşedintele, vicepreşedinţii şi 9 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea
generală a judecătorilor, cu reprezentarea fiecărei secţii, constituie Colegiul de conducere al
(2) Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de
conducere participă managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu vot consultativ.
(3) La şedinţele colegiului de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.
(4) La şedinţele colegiului de conducere pot fi invitaţi şi reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale
din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Articolul 18
(1) În adunarea generală a judecătorilor sunt aleşi, ca membri, câte 2 judecători propuşi din
cadrul fiecărei secţii, cel de-al nouălea membru urmând să fie propus din cadrul secţiei cu cel
mai mare număr de judecători prevăzut în statul de funcţii. În cazul în care statul de funcţii
prevede un număr egal de judecători pentru secţiile cu cel mai mare număr de judecători, cel de-
al nouălea membru este propus prin rotaţie din cadrul acestor secţii.
(2) În cazul în care judecătorul ales în colegiul de conducere îşi încetează activitatea, locul
acestuia va fi ocupat în vederea continuării mandatului de un judecător ales în condiţiile legii, de
la secţia pe care acesta o reprezenta.
Articolul 19
Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:
a) aprobă Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă, precum şi statele de
funcţii şi de personal al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; Colegiul de conducere poate stabili,
prin hotărâre, reguli de desfăşurare a şedinţelor sale ordinare şi extraordinare;
Pagina 12 din 238

a^1) aprobă numărul completelor de 5 judecători în materie penală, la propunerea preşedintelui
Secţiei penale, aprobă compunerea completelor de 5 judecători şi a completelor din cadrul
secţiilor;
a^2) sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu cereri de recurs în interesul legii;
b) propune Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii care vor face parte din comisiile de
concurs pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea
şi încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi; propunerea se va transmite Consiliului Superior
al Magistraturii în formă motivată. Colegiul de conducere poate solicita, în acest sens, Consiliului
Superior al Magistraturii informaţii privind cariera profesională şi buna reputaţie a persoanelor
vizate;
d) primeşte candidaturile judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru funcţia de
membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii;
e) verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege de către judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie care şi-au depus candidaturile pentru funcţia de membru ales al Consiliului Superior al
Magistraturii;
f) organizează şi supraveghează rezolvarea petiţiilor, în condiţiile legii;
g) propune proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
h) aprobă normele privind cheltuielile de protocol, drepturile şi obligaţiile personalului trimis în
ţară sau în străinătate pentru misiuni cu caracter temporar;
i) stabileşte numărul autoturismelor din parcul auto al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum
şi regimul folosirii acestora;
i^1) soluţionează contestaţiile privind modul de stabilire a drepturilor salariale, în cazurile şi în
condiţiile prevăzute de lege;
j) dezbate şi aprobă măsurile necesare pentru buna desfăşurare a activităţii Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie.
Articolul 19^1
(1) La începutul fiecărui an, Colegiul de conducere, la propunerea preşedintelui sau a
vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, poate aproba înfiinţarea de complete
specializate în cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în funcţie de numărul şi natura
cauzelor, de volumul de activitate al fiecărei secţii, precum şi de specializarea judecătorilor şi
necesitatea valorificării experienţei profesionale a acestora.
(2) Preşedintele sau vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie propun Colegiului de
conducere înfiinţarea de complete specializate, pe baza propunerilor formulate, pentru fiecare
secţie, de preşedintele acesteia.
Articolul 19^2
(1) În îndeplinirea atribuţiei prevăzute la art. 19 lit. b), Colegiul de conducere propune
Consiliului Superior al Magistraturii, distinct pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie pentru care se organizează concursul, judecătorii din cadrul secţiei respective care vor fi
numiţi ca membri în comisiile de concurs - comisiile de evaluare, comisiile de soluţionare a
contestaţiilor împotriva evaluării, comisiile de elaborare a subiectelor, comisiile de corectare şi
comisiile de soluţionare a contestaţiilor la proba scrisă.
(2) Acelaşi judecător nu poate fi propus pentru a face parte în acelaşi timp din comisia de
evaluare şi din comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva evaluării, respectiv din comisia
de elaborare a subiectelor, din comisia de corectare şi din comisia de soluţionare a contestaţiilor
la proba scrisă.
(3) Colegiul de conducere propune Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prevăzute
la alin. (1) şi cu respectarea dispoziţiilor alin. (2), judecătorii care vor fi numiţi ca membri
supleanţi în comisiile de concurs.
(4) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pot fi propuşi pentru numirea în comisiile de
concurs, ca membri sau ca membri supleanţi, pe baza consimţământului scris, exprimat anterior.
Articolul 19^3
Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie transmite Institutului Naţional al
Magistraturii lista cuprinzând toţi judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care şi-au exprimat
acordul de a face parte din comisiile de concurs, pentru a fi incluşi în baza de date constituită de
Institutul Naţional al Magistraturii, cu precizarea specializării fiecărui judecător.
Articolul 19^4
Pagina 13 din 238

(1) În îndeplinirea atribuţiei prevăzute la art. 19 lit. j), Colegiul de conducere poate adopta, pe
baza propunerilor preşedinţilor de secţii, hotărâri privind:
a) circuitul dosarelor la nivelul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în funcţie de
specificul fiecărei secţii;
b) circuitul actelor la nivelul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în funcţie de specificul
fiecărei secţii.
baza propunerilor preşedintelui sau ale vicepreşedinţilor, hotărâri privind:
a) circuitul dosarelor la nivelul completelor de 5 judecători;
b) circuitul actelor la nivelul completelor de 5 judecători.
baza propunerilor preşedintelui, ale vicepreşedinţilor sau ale preşedinţilor de secţii, hotărâri
privind:
a) reguli comune şi reguli specifice privind repartizarea aleatorie a dosarelor, în aplicarea
dispoziţiilor din acest domeniu prevăzute în lege, în prezentul regulament şi în Regulamentul de
ordine interioară al instanţelor judecătoreşti;
b) reguli comune şi reguli specifice privind organizarea arhivelor secţiilor, a completelor de 5
judecători, a completelor pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii şi a completelor
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
c) reguli privind organizarea activităţii judecătorilor şi a completelor de permanenţă.
(4) Hotărârile prevăzute la alin. (1)-(3) se publică pe pagina de internet a Înaltei Curţi de
Articolul 20
(1) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prezidat de preşedinte, iar
în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreşedinţi.
(2) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte trimestrial, în
şedinţe ordinare, sau ori de câte ori este necesar, în şedinţe extraordinare. Convocarea
Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se poate face de către preşedintele
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau la solicitarea a cel puţin 3 dintre membrii săi. Convocatorul
va fi transmis membrilor colegiului de conducere numai însoţit de ordinea de zi.
(3) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este legal constituit în prezenţa a
cel puţin 7 dintre membrii săi. Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.
(4) Secretariatul Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este asigurat de
prim-magistratul-asistent. În exercitarea acestei atribuţii, prim-magistratul-asistent conduce
personalul desemnat să îşi desfăşoare activitatea în cadrul secretariatului.
(5) Prin grija secretariatului Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
convocatorul, însoţit de ordinea de zi pentru şedinţele ordinare, se comunică membrilor
colegiului de conducere cu cel puţin 5 zile lucrătoare înaintea datei şedinţei, iar înscrisurile se
vor comunica membrilor colegiului de conducere cu cel puţin 3 zile înainte de data şedinţei;
pentru şedinţele extraordinare convocatorul, însoţit de ordinea de zi, se transmite membrilor
Colegiului de conducere cu 24 de ore înainte de ora de desfăşurare a şedinţei.
(6) Publicitatea convocatorului, a ordinii de zi a şedinţelor ordinare sau extraordinare ale
Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi a extraselor hotărârilor
Colegiului de conducere se va asigura, prin grija secretariatului colegiului, prin postarea
acestora în reţeaua intranet a instanţei.
Secţiunea 4
Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Articolul 21
Adunarea generală a judecătorilor este compusă din toţi judecătorii în funcţie ai Înaltei Curţi de
Articolul 22
Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:
a) aprobarea raportului anual de activitate, care se dă publicităţii;
b) aprobarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul consultativ al Ministerului
Finanţelor Publice;
Pagina 14 din 238

c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii;
d) desemnarea celor 2 judecători care îl ajută în îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege pe
judecătorul care prezidează adunarea generală în cazul alegerii membrilor Consiliului Superior
al Magistraturii;
e) adoptarea deciziei de revocare a reprezentanţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în
Consiliul Superior al Magistraturii;
f) dezbaterea şi aprobarea măsurilor necesare pentru buna desfăşurare a activităţii Înaltei Curţi
Articolul 23
(1) Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este legal constituită în
prezenţa majorităţii judecătorilor în funcţie, cu excepţia alegerii celor 2 membri ai Consiliului
Superior al Magistraturii, care se realizează în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul
judecătorilor în funcţie.
(2) Adunarea generală a judecătorilor este prezidată de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de
vicepreşedinte.
(3) În cazul în care adunarea generală se întruneşte pentru alegerea celor 2 membri ai
Consiliului Superior al Magistraturii, aceasta este prezidată de magistratul cu cea mai mare
vechime în magistratură, care nu şi-a depus candidatura pentru funcţia de membru al Consiliului
Superior al Magistraturii.
(4) Hotărârile adunării generale se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi, cu excepţia
alegerii celor 2 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, care se realizează cu numărul cel
mai mare de voturi obţinut în adunarea generală, şi a deciziei de revocare a reprezentanţilor
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Consiliul Superior al Magistraturii, care se ia cu votul
majorităţii membrilor adunării generale.
Capitolul III
Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Articolul 24
(1) Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au competenţa de judecată şi atribuţiile
prevăzute de lege.
(2) Secţiile Unite sunt prezidate de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar în lipsa
acestuia, de unul dintre vicepreşedinţi.
Articolul 25
(1) Secţiile Unite adoptă hotărârile cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenţi.
(2) În cazul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în Secţii Unite, la judecată trebuie să
ia parte cel puţin două treimi din numărul judecătorilor în funcţie.
Articolul 27
(1) Şedinţele Secţiilor Unite se programează sau se convoacă de preşedintele Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie din proprie iniţiativă, la cererea a cel puţin o pătrime din numărul judecătorilor în
funcţie sau la cererea uneia dintre secţii.
(2) Convocarea se face cu anunţarea ordinii de zi, care se adoptă la începutul şedinţei.
(3) La şedinţele Secţiilor Unite participă prim-magistratul-asistent şi, în lipsa acestuia, magistratul-
asistent şef desemnat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(4) La şedinţele Secţiilor Unite, altele decât cele de judecată, pot fi invitaţi magistraţii-asistenţi şi
alte categorii de personal de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi persoane din afara
instituţiei.
Capitolul III^1
Completele pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii
Articolul 27^1
(1) Recursul în interesul legii se judecă de un complet format din preşedintele Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, preşedinţii de secţii din cadrul acesteia şi un număr de 20 de judecători, dintre care 14
judecători din secţia/secţiile în a cărei/căror competenţă intră problema de drept care a fost
soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti şi câte 2 judecători din cadrul celorlalte secţii.
Pagina 15 din 238

(2) Completul este prezidat de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreşedinţii
Articolul 27^2
(1) După sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul
dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ia măsurile necesare pentru desemnarea,
prin tragere la sorţi, a judecătorilor din secţia în a cărei competenţă intră problema de drept care a
fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti, precum şi a judecătorilor din celelalte secţii ce
intră în alcătuirea completului. În cazul în care, în cadrul secţiei în a cărei competenţă intră
problema de drept, au fost înfiinţate complete specializate, conform art. 19^1, desemnarea, prin
tragere la sorţi, se realizează cu prioritate dintre judecătorii care formează completele de judecată
specializate în domeniul căruia i se circumscrie problema de drept.
(2) În cazul în care problema de drept prezintă interes pentru două sau mai multe secţii,
preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
stabileşte secţiile interesate şi numărul judecătorilor din cadrul acestora care intră în compunerea
completului, după cum urmează:
a) dacă problema de drept prezintă interes pentru două secţii, completul se compune din câte 8
judecători din cadrul secţiilor interesate şi câte 2 judecători din cadrul celorlalte secţii;
b) dacă problema de drept prezintă interes pentru 3 secţii, completul se compune din câte 6
judecători din cadrul secţiilor interesate şi 2 judecători din cadrul celeilalte secţii;
c) dacă problema de drept prezintă interes pentru toate secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, completul se compune din câte 5 judecători din cadrul fiecărei secţii.
(3) Judecătorii ce intră în alcătuirea completului, în cazul în care problema de drept prezintă
interes pentru două sau mai multe secţii, sunt desemnaţi potrivit dispoziţiilor alin. (1).
(4) În cazul în care problema de drept nu intră în competenţa niciunei secţii a Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie desemnează, prin tragere la sorţi, câte 5 judecători din cadrul fiecărei secţii.
(5) În aplicarea dispoziţiilor art. 516 alin. (5) din Codul de procedură civilă, preşedintele
completului desemnează 3 judecători-raportori din cadrul secţiei în a cărei competenţă intră
problema de drept care a fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti.
(6) În aplicarea dispoziţiilor art. 516 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în cazul în care
problema de drept prezintă interes pentru două sau mai multe secţii, preşedintele completului
desemnează 3 judecători-raportori, după cum urmează:
a) dacă problema de drept prezintă interes pentru două secţii, desemnează câte un judecător
din cadrul fiecărei secţii interesate şi un judecător din cadrul uneia dintre secţiile interesate,
stabilită prin tragere la sorţi;
b) dacă problema de drept prezintă interes pentru 3 secţii, desemnează câte un judecător din
cadrul fiecărei secţii interesate;
c) dacă problema de drept prezintă interes pentru toate secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
sau dacă problema de drept nu intră în competenţa niciunei secţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, desemnează câte un judecător din cadrul a 3 secţii stabilite prin tragere la sorţi.
(7) În aplicarea dispoziţiilor art. 473 alin. (4) din Codul de procedură penală, preşedintele
completului desemnează un judecător-raportor din cadrul Secţiei penale.
(8) În aplicarea dispoziţiilor art. 473 alin. (4) din Codul de procedură penală, în cazul în care
problema de drept prezintă interes pentru două sau mai multe secţii, preşedintele completului
desemnează 3 judecători-raportori, după cum urmează:
a) dacă problema de drept prezintă interes pentru două secţii, desemnează un judecător din
cadrul Secţiei penale, un judecător din cadrul celeilalte secţii interesate şi un judecător din cadrul
Secţiei penale sau a celeilalte secţii interesate, stabilită prin tragere la sorţi;
b) dacă problema de drept prezintă interes pentru 3 secţii, desemnează un judecător din cadrul
Secţiei penale şi câte un judecător din cadrul fiecăreia dintre celelalte două secţii interesate;
c) dacă problema de drept prezintă interes pentru toate secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, desemnează un judecător din cadrul Secţiei penale şi câte un judecător din cadrul a
două secţii stabilite prin tragere la sorţi.
Articolul 27^3
La şedinţele de judecată ale completelor pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii participă
prim-magistratul-asistent sau un magistrat-asistent desemnat de preşedintele ori, în lipsa acestuia,
de unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dintre magistraţii-asistenţi repartizaţi
Pagina 16 din 238

la completele pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, completele pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept şi completele de 5 judecători, în funcţie de problema de drept care a fost
soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti şi de specializarea magistratului-asistent.
Capitolul III^2
Completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Articolul 27^4
(1) Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, conform Codului de procedură civilă şi Codului de
procedură penală, se judecă de un complet format din preşedintele secţiei corespunzătoare a
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau un judecător desemnat de acesta şi 8 judecători din cadrul
secţiei respective.
(2) Completul este prezidat de preşedintele secţiei sau, în caz de imposibilitate, de judecătorul
desemnat de acesta.
(3) După repartizarea sesizării la secţia corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
preşedintele secţiei sau, în caz de imposibilitate, judecătorul desemnat de acesta ia măsurile
necesare pentru desemnarea, prin tragere la sorţi, a judecătorilor care intră în alcătuirea
completului. În cazul în care, în cadrul secţiei, au fost înfiinţate complete specializate, conform art.
19^1, desemnarea, prin tragere la sorţi, se realizează cu prioritate dintre judecătorii care formează
completele de judecată specializate în domeniul căruia îi aparţine chestiunea de drept care
constituie obiectul sesizării.
Articolul 27^5
(1) În cazul în care chestiunea de drept priveşte activitatea mai multor secţii ale Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, sesizarea se judecă de un complet format din preşedintele sau, în lipsa
acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedinţii secţiilor
interesate în soluţionarea chestiunii de drept şi câte 5 judecători din cadrul secţiilor respective.
(2) Completul este prezidat de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreşedinţii
(3) După transmiterea sesizării preşedinţilor secţiilor interesate în soluţionarea chestiunii de
drept, preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie desemnează, prin tragere la sorţi, câte 5 judecători din cadrul secţiilor interesate în
soluţionarea chestiunii de drept. În cazul în care în cadrul secţiilor au fost înfiinţate complete
specializate, conform art. 19^1, desemnarea, prin tragere la sorţi, se realizează cu prioritate dintre
judecătorii care formează completele de judecată specializate în domeniul căruia îi aparţine
chestiunea de drept care constituie obiectul sesizării.
(4) Dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplică şi în cazul în care la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu
există o secţie corespunzătoare secţiei în cadrul căreia funcţionează completul de judecată care a
formulat sesizarea.
Articolul 27^6
La şedinţele de judecată ale completelor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept participă un
magistrat-asistent, desemnat de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreşedinţii
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dintre magistraţii-asistenţi repartizaţi la completele pentru
soluţionarea recursurilor în interesul legii, completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi
completele de 5 judecători, în funcţie de chestiunea de drept care constituie obiectul sesizării şi de
specializarea magistratului-asistent.
Capitolul IV
Completele de 5 judecători ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Articolul 28
(1) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează complete de 5 judecători, cu
competenţa de judecată prevăzută de lege.
(2) La începutul fiecărui an, în materie penală se stabilesc complete de 5 judecători formate
numai din judecători din cadrul Secţiei penale, iar în alte materii decât cea penală se stabilesc
două complete de 5 judecători formate din judecători din cadrul Secţiei I civile, Secţiei a II-a civile
şi Secţiei de contencios administrativ şi fiscal.
(3) Numărul completelor de 5 judecători în materie penală se aprobă anual de Colegiul de
conducere, la propunerea preşedintelui Secţiei penale.
Pagina 17 din 238

(4) Completele de 5 judecători sunt prezidate, după caz, de preşedintele, vicepreşedinţii,
preşedintele Secţiei penale sau decanul de vârstă.
Articolul 29
(1) În scopul stabilirii completelor de 5 judecători în materie penală, preşedintele sau, în lipsa
acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie desemnează anual, prin
tragere la sorţi, în şedinţă publică, câte 4 sau, după caz, câte 5 judecători din cadrul Secţiei
penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru fiecare complet.
(2) În scopul stabilirii celor două complete de 5 judecători în alte materii decât cea penală,
preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
desemnează, în condiţiile prevăzute la alin. (1), judecătorii din componenţa acestor complete.
(3) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie stabileşte anual reprezentativitatea
secţiilor în compunerea completelor prevăzute la alin. (2) şi aprobă compunerea completelor de 5
judecători, în cazul completelor de 5 judecători în materie penală, la propunerea preşedintelui
Secţiei penale.
(4) La tragerea la sorţi pentru anul următor nu vor participa judecătorii desemnaţi în anul anterior.
(5) În condiţiile prevăzute la alin. (1)-(3), se stabilesc câte 4 sau, după caz, câte 5 judecători
supleanţi pentru fiecare complet.
Articolul 29^1
(1) Schimbarea membrilor completelor de 5 judecători se face în mod excepţional, în cazurile de
incompatibilitate şi de imposibilitate obiectivă a judecătorului de a participa la şedinţa de judecată.
În aceste cazuri, la şedinţa de judecată participă judecătorul supleant sau judecătorii supleanţi.
(2) În cazul eliberării din funcţie a unui judecător care face parte din completul de 5 judecători
sau a unui judecător supleant, preşedintele ori, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie desemnează, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, un judecător sau,
după caz, un judecător supleant.
(3) Când completul de 5 judecători judecă recursurile împotriva hotărârilor Consiliului Superior al
Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară, din complet nu poate face parte
judecătorul sancţionat disciplinar. În acest caz, la şedinţa de judecată participă judecătorul
supleant.
Articolul 29^2
(1) La şedinţele de judecată ale completelor de 5 judecători participă prim-magistratul-asistent,
un magistrat-asistent-şef sau un alt magistrat-asistent, desemnat de preşedintele ori, în lipsa
acestuia, de unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dintre magistraţii-asistenţi
repartizaţi la completele pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, completele pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept şi completele de 5 judecători, în funcţie de specializarea
magistratului-asistent.
Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară, la şedinţele de judecată ale
respectivului complet de 5 judecători nu poate participa magistratul-asistent sancţionat disciplinar.
Capitolul V
Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Articolul 30
Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt încadrate cu judecători, magistraţi-asistenţi, grefieri
şi aprozi, repartizaţi de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Articolul 31
(1) Fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este condusă de un preşedinte.
(2) Preşedinţii de secţii au următoarele atribuţii:
a) organizează, îndrumă şi controlează activitatea secţiei în limitele prevăzute de lege şi de
prezentul regulament, ţinând seama de dispoziţiile preşedintelui şi ale vicepreşedinţilor Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi de hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de
b) stabilesc atribuţiile personalului din cadrul secţiei, potrivit fişei fiecărui post şi efectuează,
potrivit nevoilor secţiei, redistribuirea personalului pe posturi şi a atribuţiilor acestuia;
c) asigură buna organizare şi funcţionare a sistemului informatizat de repartizare aleatorie a
cauzelor pe complete de judecată în cadrul secţiei;
Pagina 18 din 238

d) îndeplinesc acte procedurale sau dispun îndeplinirea actelor procedurale, potrivit legii;
e) aprobă programul de participare a magistraţilor-asistenţi şi a grefierilor de şedinţă la şedinţele
de judecată;
f) rezolvă corespondenţa adresată secţiei;
g) informează preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la activitatea secţiei în
vederea cunoaşterii acesteia şi, când este cazul, pentru luarea măsurilor prevăzute de lege şi de
prezentul regulament;
h) duc la îndeplinire orice măsură dispusă de Colegiul de conducere, precum şi de preşedintele
şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit legii şi prezentului regulament.
(3) Preşedinţii de secţii pot propune Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
adoptarea hotărârilor prevăzute la art. 19^4 alin. (1) şi (3).
(4) Preşedintele de secţie prezidează completul de judecată din cadrul secţiei prin rotaţie.
Preşedintele de secţie poate prezida orice complet de judecată din cadrul secţiei.
(5) Preşedintele Secţiei I civile, Secţiei a II-a civile şi Secţiei de contencios administrativ şi fiscal:
a) ia măsurile necesare pentru desemnarea, în condiţiile art. 27^4, a judecătorilor secţiei care
intră în compunerea completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
b) desemnează, în caz de imposibilitate, judecătorul din cadrul secţiei care ia măsurile necesare
pentru desemnarea, în condiţiile art. 27^4, a judecătorilor secţiei care intră în compunerea
completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
c) prezidează completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul în care chestiunea
de drept priveşte activitatea secţiei;
d) desemnează, în caz de imposibilitate, judecătorul din cadrul secţiei care prezidează
completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul în care chestiunea de drept
priveşte activitatea secţiei;
e) ia, prin rezoluţie, măsuri pentru stabilirea aleatorie a completelor formate din 3 judecători,
care pregătesc dosarele de recurs şi decid asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor, în
condiţiile prevăzute în art. 493 alin. (1) din Codul de procedură civilă sau desemnează persoana
din cadrul secţiei care ia, prin rezoluţie, aceste măsuri.
(6) Preşedintele Secţiei penale:
a) ia măsurile necesare pentru desemnarea, în condiţiile art. 27^4, a judecătorilor Secţiei penale
care intră în compunerea completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
b) desemnează, în caz de imposibilitate, judecătorul din cadrul Secţiei penale care ia măsurile
necesare pentru desemnarea, în condiţiile art. 27^4, a judecătorilor Secţiei penale care intră în
compunerea completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
c) prezidează completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul în care chestiunea
de drept priveşte activitatea Secţiei penale;
d) desemnează, în caz de imposibilitate, judecătorul din cadrul Secţiei penale care prezidează
completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul în care chestiunea de drept
priveşte activitatea Secţiei penale;
e) propune Colegiului de conducere numărul completelor de 5 judecători în materie penală şi,
după efectuarea tragerii la sorţi în şedinţă publică, compunerea acestora.
Articolul 31^1
(1) Completele de judecată ale Secţiei penale se compun după cum urmează:
a) în cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a Secţiei penale a Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 3 judecători;
b) pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi de la
curţile de apel şi Curtea Militară de apel, completul de judecată este format dintr-un judecător de
drepturi şi libertăţi;
c) pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi de la
Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 2
judecători de drepturi şi libertăţi;
d) pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de cameră preliminară de
la curţile de apel şi Curtea Militară de apel, completul de judecată este format dintr-un judecător
de cameră preliminară;
e) pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de cameră preliminară de la
Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 2
judecători de cameră preliminară;
Pagina 19 din 238

f) pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi de
Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători;
g) pentru admiterea în principiu a cererii de recurs în casaţie, completul de judecată este format
dintr-un judecător;
h) pentru judecarea recursului în casaţie, după admiterea în principiu a cererii de recurs în
casaţie, completul de judecată este format din 3 judecători.
(2) Judecătorii Secţiei penale exercită funcţia de judecător de drepturi şi libertăţi şi funcţia de
judecător de cameră preliminară, cu respectarea dispoziţiilor privitoare la incompatibilităţi
prevăzute în Codul de procedură penală.
(3) Judecătorul de cameră preliminară care a dispus începerea judecăţii exercită funcţia de
judecată în cauză, în completul de judecată format din 3 judecători potrivit alin. (1) lit. a) din
compunerea căruia face parte.
(4) Judecătorul care a dispus admiterea în principiu a cererii de recurs în casaţie trimite cauza, în
vederea judecării recursului în casaţie, la completul de judecată format din 3 judecători potrivit
alin. (1) lit. h) din compunerea căruia face parte.
Articolul 32
(1) Preşedinţii de secţii stabilesc judecătorii care compun completele de judecată din cadrul
secţiilor, transmit spre aprobare Colegiului de conducere compunerea completelor de judecată din
cadrul secţiilor şi programează şedinţele acestora.
(2) Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu poate fi asigurat,
acesta se constituie cu judecători de la celelalte secţii, desemnaţi de către preşedintele sau unul
dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin tragere la sorţi.
Articolul 32^1
Dacă toţi judecătorii unei secţii au devenit incompatibili să judece o cauză:
a) cauza va fi repartizată aleatoriu între completele secţiei care judecă în aceeaşi materie. Dacă
există mai multe secţii care judecă în aceeaşi materie, cauzele vor fi repartizate ciclic între secţiile
respective;
b) în lipsa secţiilor prevăzute la lit. a), cauza va fi repartizată aleatoriu între completele secţiei
care judecă în cea mai apropiată materie. Dacă există mai multe secţii care judecă într-o materie
apropiată, cauzele vor fi repartizate ciclic între secţiile respective;
c) în lipsa secţiilor prevăzute la lit. a) şi b), cauza va fi repartizată aleatoriu între completele
celorlalte secţii ale instanţei, în ordinea stabilită prin tragere la sorţi de către Colegiul de
conducere, cărora cauzele le vor fi repartizate în sistem ciclic.
Articolul 33
(1) Preşedinţii de secţii convoacă judecătorii secţiei şi supun dezbaterii acestora jurisprudenţa
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi alte probleme de interes general, în vederea luării măsurilor
necesare pentru buna desfăşurare a activităţii secţiei.
(2) La dezbateri pot participa magistraţii-asistenţi din cadrul secţiei, cu vot consultativ, precum şi
invitaţi din celelalte secţii şi din compartimentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fără drept de
vot.
(3) Măsurile se adoptă cu votul majorităţii judecătorilor prezenţi, inclusiv al preşedintelui.
(4) Preşedinţii de secţii stabilesc grupuri de lucru formate din 2-3 judecători şi/sau magistraţi-
asistenţi ai secţiei pentru identificarea problemelor de drept care generează practică neunitară şi
propunerea de soluţii în scopul rezolvării acestora, inclusiv propunerea de sesizare a Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie de către colegiul de conducere al acesteia cu cereri de recurs în interesul
legii, în vederea unificării practicii pe diverse probleme de drept.
Articolul 34
(1) La sesizarea completelor de judecată, judecătorii secţiilor dezbat fiecare caz privind
schimbarea jurisprudenţei şi hotărăsc, cu votul majorităţii, sesizarea Secţiilor Unite pentru a
decide potrivit art. 26 din Legea nr. 304/2004, republicată.
(2) La dezbateri pot participa, cu vot consultativ, magistraţii-asistenţi din cadrul secţiilor sau al
compartimentelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fără drept de vot.
Articolul 35
La sfârşitul fiecărui an judecătorii secţiilor dezbat cazurile în care este necesară îmbunătăţirea
legislaţiei. Propunerile privind îmbunătăţirea legislaţiei se supun Secţiilor Unite pentru a hotărî cu
privire la sesizarea ministrului justiţiei, potrivit art. 27 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată.
Pagina 20 din 238

Capitolul VI
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Articolul 36
(1) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt inamovibili.
(2) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt independenţi, se supun numai legii şi
trebuie să fie imparţiali.
Articolul 37
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie exercită o funcţie de demnitate publică şi sunt
salarizaţi potrivit legii privind indemnizaţiile pentru persoanele care ocupă asemenea funcţii, având
dreptul la paşaport diplomatic, în condiţiile legii.
Articolul 38
(1) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt datori să rezolve lucrările în termenele
stabilite, să soluţioneze cauzele în termen rezonabil, în funcţie de complexitatea acestora, să
păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor la care au participat, inclusiv după încetarea exercitării
funcţiei, şi să îndeplinească toate celelalte îndatoriri ce le revin în calitate de judecător, potrivit
legii.
(2) Judecătorii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să compromită
demnitatea lor în profesie şi în societate şi să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi
procurorilor.
Articolul 39
(1) Participarea judecătorilor la activitatea de judecată are loc conform programărilor.
(2) Abţinerea judecătorilor de la activitatea de judecată este admisă numai în cazurile prevăzute
de lege.
Articolul 40
În şedinţele de judecată ale completelor pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, ale
completelor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ale completelor de 5 judecători şi ale
completelor secţiilor judecătorii poartă robă de culoare neagră, iar în şedinţele de judecată ale
Secţiilor Unite, robă de culoare mov.
Articolul 41
În activitatea de judecată judecătorii se conformează legii şi prezentului regulament cu privire la
pregătirea şedinţelor, deliberarea, pronunţarea şi redactarea hotărârilor.
Articolul 42
În afară de activitatea de judecată, judecătorii duc la îndeplinire orice alte atribuţii stabilite de
Colegiul de conducere, de preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum
şi de preşedinţii de secţii, potrivit legii şi prezentului regulament.
Articolul 44
Judecătorii prezidează completul de judecată prin rotaţie.
Articolul 45
(1) Preşedintele completului de judecată are următoarele atribuţii:
1. anterior şedinţelor de judecată:
a) ia măsuri, personal sau prin magistratul-asistent, pentru efectuarea de către grefierul de
şedinţă şi arhivă a tuturor lucrărilor necesare bunei desfăşurări a şedinţei de judecată;
b) în cazul completelor de judecată ale Secţiei I civile, Secţiei a II-a civile şi Secţiei de
contencios administrativ şi fiscal, întocmeşte raportul asupra admisibilităţii în principiu a
recursului, în condiţiile prevăzute în art. 493 alin. (2) din Codul de procedură civilă, sau
desemnează un alt membru al completului ori magistratul-asistent în acest scop;
2. în timpul şedinţelor de judecată:
a) asigură ordinea şi solemnitatea dezbaterilor, dispunând, când se impune, limitarea accesului
publicului la şedinţa de judecată, ţinând seama şi de mărimea sălii de judecată, sau
îndepărtarea din sală a persoanelor care tulbură şedinţa, inclusiv cu ajutorul organelor de poliţie;
b) asigură înregistrarea desfăşurării şedinţei de judecată prin mijloace tehnice video sau audio
ori consemnarea desfăşurării acesteia prin stenografiere;
3. după dezbateri:
a) asigură secretul deliberării;
b) întocmeşte minuta sau desemnează un alt membru al completului în acest scop;
Pagina 21 din 238

c) asigură pronunţarea hotărârilor în şedinţă publică, la orele stabilite din timp, transmiterea sau
comunicarea rezultatului deliberării înainte de pronunţare fiind interzisă;
4. după pronunţarea hotărârilor:
a) repartizează judecătorilor şi magistraţilor-asistenţi spre redactare hotărârile pronunţate;
b) notează în evidenţa secţiei soluţiile mai importante ori de principiu şi temeiurile de drept ale
acestora sau desemnează un alt membru al completului ori magistratul-asistent în acest scop;
c) informează preşedintele secţiei asupra aspectelor mai importante din activitatea de judecată,
în scopul luării măsurilor prevăzute de lege şi de prezentul regulament.
(2) Odată cu pronunţarea soluţiilor, preşedintele completului de judecată, de comun acord cu
ceilalţi magistraţi, poate stabili considerentele hotărârilor adoptate.
(3) Dezbaterile purtate de părţi în limba maternă se înregistrează prin mijloace tehnice video sau
audio, consemnându-se în limba română.
Articolul 46
(1) Evaluarea judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face la fiecare 3 ani de către o
comisie constituită prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, conform Regulamentului
privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor.
(2) Evaluarea celor 3 judecători - 2 membri desemnaţi şi un membru supleant - care fac parte din
comisia de evaluare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de o comisie formată din 2
judecători cu grad profesional corespunzător, desemnaţi de Secţia pentru judecători a Consiliului
Superior al Magistraturii dintre membrii săi.
Capitolul VII
Magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Articolul 47
În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează un corp de magistraţi-asistenţi, compus din
prim-magistratul-asistent, magistraţi-asistenţi şefi şi magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii.
Articolul 48
(1) Repartizarea magistraţilor-asistenţi în secţii, la completele pentru soluţionarea recursurilor în
interesul legii, completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi completele de 5 judecători,
precum şi în alte compartimente se face de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Prim-magistratul-asistent, un magistrat-asistent-şef şi magistraţii-asistenţi repartizaţi la
completele pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, completele pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept şi completele de 5 judecători constituie un compartiment de specialitate,
prevăzut în statele de funcţii şi de personal, care funcţionează în subordinea preşedintelui Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie şi asigură participarea la şedinţele de judecată ale Secţiilor Unite,
completelor pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, completelor pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept şi completelor de 5 judecători, potrivit legii şi prezentului regulament.
Articolul 49
(1) Prim-magistratul-asistent este subordonat preşedintelui şi în coordonarea vicepreşedinţilor
(2) Prim-magistratul-asistent are următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea magistraţilor-asistenţi din secţii, prin intermediul magistraţilor-
asistenţi-şefi din cadrul secţiilor, a magistraţilor-asistenţi repartizaţi la completele pentru
soluţionarea recursurilor în interesul legii, completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
şi completele de 5 judecători, a personalului repartizat Secţiilor Unite şi a personalului din
Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) ia parte la şedinţele Secţiilor Unite, ale completului pentru soluţionarea recursului în interesul
legii, conform desemnării, şi ale completului de 5 judecători, ca instanţă disciplinară, conform
desemnării şi întocmeşte, direct sau prin personalul stabilit, toate actele şi lucrările pregătitoare,
precum şi pe cele ulterioare şedinţelor la care participă;
c) redactează hotărârile repartizate de preşedintele completului de 5 judecători, al completului
pentru soluţionarea recursului în interesul legii şi al Secţiilor Unite, la care a participat;
d) asigură secretariatul Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
e) asigură, direct sau prin personalul repartizat la Secţiile Unite, desemnat în acest scop,
întocmirea lucrărilor privind transmiterea sesizărilor prevăzute la art. 9^1 alin. (3) către Inspecţia
Judiciară, conform dispoziţiei preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi evidenţa
sesizărilor;
Pagina 22 din 238

f) asigură şi coordonează centralizarea datelor statistice şi a oricăror altor date la nivelul Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie şi coordonează elaborarea lucrărilor de sinteză referitoare la
activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dispuse de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie;
g) întocmeşte orice alte lucrări dispuse de preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie.
Articolul 50
(1) Magistraţii-asistenţi şefi din cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt subordonaţi
ierarhic preşedinţilor de secţii.
(2) Magistraţii-asistenţi şefi din cadrul secţiilor au următoarele atribuţii:
a) participă la şedinţele de judecată ale secţiei şi, în cazul în care sunt desemnaţi în acest scop,
la şedinţele de judecată ale completului de 5 judecători şi redactează hotărârile repartizate de
preşedintele completului;
b) programează participarea magistraţilor-asistenţi şi a grefierilor de şedinţă la şedinţele de
judecată;
c) coordonează şi urmăresc păstrarea în bune condiţii a evidenţelor secţiilor şi realizarea la timp
a tuturor lucrărilor;
d) controlează şi îndrumă activitatea magistraţilor-asistenţi ai secţiei;
e) controlează şi îndrumă activitatea grefierilor şi a celorlalte categorii de personal din cadrul
secţiei;
f) coordonează activitatea de culegere a datelor statistice referitoare la activitatea secţiei şi de
întocmire a lucrărilor solicitate cu privire la aceste date;
g) păstrează fondul juridic documentar al secţiei.
(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător magistratului-asistent-şef prevăzut la art.
48 alin. (2).
Articolul 51
(1) Magistraţii-asistenţi din cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie participă la şedinţele
de judecată ale secţiilor şi duc la îndeplinire orice alte sarcini încredinţate de preşedintele Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie, de vicepreşedinţi sau de preşedintele de secţie.
(2) Magistraţii-asistenţi repartizaţi la completele pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii,
completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi completele de 5 judecători participă,
conform desemnării, la şedinţele de judecată ale completului pentru soluţionarea recursului în
interesul legii, ale completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi ale completului de 5
judecători şi dispun comunicarea actelor de procedură prevăzute în art. 520 din Codul de
procedură civilă şi în art. 476 din Codul de procedură penală.
(3) Magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată au şi următoarele atribuţii:
a) iau măsuri, din dispoziţia preşedintelui completului de judecată, pentru efectuarea de către
grefierul de şedinţă şi arhivă a tuturor lucrărilor necesare bunei desfăşurări a şedinţei de judecată;
b) îndrumă activitatea grefierului de şedinţă;
c) în cazul magistraţilor-asistenţi ai Secţiei I civile, Secţiei a IIa civile şi Secţiei de contencios
administrativ şi fiscal, întocmesc raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în
condiţiile prevăzute în art. 493 alin. (2) din Codul de procedură civilă, conform desemnării
preşedintelui completului de judecată;
d) în cazul magistraţilor-asistenţi ai Secţiei I civile, Secţiei a II-a civile şi Secţiei de contencios
administrativ şi fiscal, dispun comunicarea de către grefierul de şedinţă a raportului, conform art.
493 alin. (4) din Codul de procedură civilă;
d^1) în cazul magistraţilor-asistenţi ai Secţiei penale, întocmesc raportul referitor la cererea de
recurs în casaţie, prevăzut în art. 439 alin. (5) din Codul de procedură penală, conform
desemnării;
d^2) în cazul magistraţilor-asistenţi ai Secţiei penale, verifică îndeplinirea procedurii de
comunicare din cadrul recursului în casaţie, conform desemnării şi, în cazul în care constată că
procedura de comunicare nu este îndeplinită sau nu este completă, îndeplinesc sau
completează, după caz, procedura de comunicare, potrivit art. 439 alin. (5) din Codul de
procedură penală, dispunând efectuarea comunicărilor de către grefierul de şedinţă;
Pagina 23 din 238

e) după deschiderea dezbaterilor, anunţă cauzele în ordinea stabilită de preşedintele
completului de judecată, fac apelul părţilor şi al celorlalte persoane citate, referă asupra modului
în care s-a efectuat procedura de citare şi asupra îndeplinirii celorlalte măsuri dispuse, referă, pe
scurt, asupra obiectului cauzei şi stadiului în care se află judecata;
f) consemnează, pentru fiecare dosar în parte, susţinerile orale ale părţilor şi ale procurorului,
precum şi măsurile dispuse de instanţă;
g) sub îndrumarea preşedintelui completului de judecată, asigură, pentru deliberare, consultarea
actelor normative necesare şi informaţii privitoare la jurisprudenţă şi doctrină;
h) redactează încheierile, cu excepţia încheierilor de şedinţă;
i) participă cu vot consultativ la deliberări;
j) în cazul magistraţilor-asistenţi ai Secţiei I civile, Secţiei a II-a civile, Secţiei de contencios
administrativ şi fiscal, completelor de 5 judecători în materie civilă, completelor pentru
soluţionarea recursurilor în interesul legii în materie civilă şi completelor pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept, semnează minuta;
k) în cazul magistraţilor-asistenţi ai Secţiei I civile, Secţiei a II-a civile şi Secţiei de contencios
administrativ şi fiscal, dispun comunicarea de către grefierul de şedinţă a deciziilor prevăzute în
art. 493 alin. (5) şi (6) din Codul de procedură civilă;
l) notează în evidenţa secţiei soluţiile importante sau de principiu şi temeiurile de drept ale
acestora, conform desemnării preşedintelui completului de judecată;
m) redactează hotărâri, conform repartizării preşedintelui completului de judecată, cu
respectarea termenelor legale;
n) coordonează şi verifică redactarea proiectelor actelor de procedură întocmite de către
grefierul de şedinţă;
o) verifică înregistrările în sistem informatic şi asigură remedierea deficienţelor constatate.
Articolul 52
(1) Dosarele şi lista dosarelor aflate pe rol se prezintă magistratului-asistent de către grefierul de
şedinţă cu cel puţin 10 zile înainte de data fixată pentru termenul de judecată, în vederea
verificării listei dosarelor aflate pe rol din şedinţa de judecată la care aceştia sunt programaţi să
participe.
(2) Listele se întocmesc cu respectarea dispoziţiilor art. 215 din Codul de procedură civilă sau,
după caz, ale art. 361 din Codul de procedură penală.
(3) Magistratul-asistent asigură:
a) transmiterea, prin intermediul grefierului de şedinţă, a listei dosarelor aflate pe rol
judecătorilor care compun completul de judecată şi procurorului, de îndată ce a fost verificată;
c) completarea condicii de şedinţă cu cel puţin 24 de ore înainte de ziua şedinţei de judecată.
Articolul 53
Grefierul de şedinţă care a preluat din arhivă dosarele pentru şedinţa de judecată restituie arhivei
dosarele amânate, sub semnătură.
Articolul 54
În şedinţele de judecată magistraţii-asistenţi poartă robă de culoare neagră.
Capitolul VII^1
Grefierii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Articolul 55^1
În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează un corp de grefieri, compus din prim-
grefieri şi grefieri, stabiliţi prin statul de funcţii.
Articolul 55^2
Repartizarea grefierilor în secţii, la Secţiile Unite, completele pentru soluţionarea recursurilor în
interesul legii, completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi completele de 5 judecători,
precum şi în alte compartimente se face de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Articolul 55^3
Prim-grefierii şi grefierii exercită atribuţiile stabilite prin fişele posturilor, conform legii şi prezentului
regulament.
Articolul 55^4
(1) Grefierii de şedinţă au următoarele atribuţii:
1. anterior şedinţelor de judecată:
Pagina 24 din 238

a) preiau dosarele care au termen de judecată în şedinţa pentru care au fost programaţi şi le
prezintă magistratului-asistent cu cel puţin 10 zile înainte de data fixată pentru termenul de
judecată;
b) calculează, sub îndrumarea magistratului-asistent, taxele judiciare de timbru şi timbrul
judiciar;
c) în cazul grefierilor Secţiei I civile, Secţiei a II-a civile şi Secţiei de contencios administrativ şi
fiscal, efectuează comunicările privitoare la pregătirea dosarului de recurs, din dispoziţia
completului, sub îndrumarea magistratului-asistent;
d) întocmesc citaţiile;
e) verifică regularitatea îndeplinirii procedurii de citare, depunerea dovezii de achitare a taxei
judiciare de timbru şi a timbrului judiciar, efectuarea comunicării actelor de procedură şi
menţionează rezultatul verificărilor în cuprinsul listei de şedinţă pe care o predau magistratului-
asistent cu cel puţin 10 zile înainte de data fixată pentru termenul de judecată;
f) urmăresc ataşarea la dosar de către arhivă a dovezilor de citare a părţilor şi de comunicare a
actelor, a corespondenţei, a memoriilor, a notelor scrise şi a oricăror altor înscrisuri;
g) întocmesc lista dosarelor aflate pe rol;
h) asigură afişarea listei dosarelor la uşa sălii de şedinţă cu cel puţin o oră înainte de începerea
şedinţei de judecată, în cazul grefierilor Secţiei I civile, Secţiei a II-a civile şi Secţiei de
contencios administrativ şi fiscal şi asigură afişarea listei dosarelor cu 24 de ore înaintea
termenului de judecată, în cazul grefierilor Secţiei penale;
i) efectuează lucrările necesare bunei desfăşurări a şedinţei de judecată, sub îndrumarea
magistratului-asistent;
j) în cazul grefierilor Secţiei I civile, Secţiei a II-a civile şi Secţiei de contencios administrativ şi
fiscal, comunică, din dispoziţia magistratului-asistent, raportul, conform art. 493 alin. (4) din
Codul de procedură civilă;
j^1) în cazul grefierilor Secţiei penale, efectuează comunicările dispuse de magistratul-asistent,
conform art. 439 alin. (5) din Codul de procedură penală;
k) verifică buna funcţionare a echipamentelor informatice, precum şi a echipamentului de
înregistrare din sala de şedinţă şi, în cazul în care constată neregularităţi, le aduc de îndată la
cunoştinţa magistratului-asistent şi sesizează compartimentul de specialitate, în vederea
remedierii în timp util a deficienţelor constatate;
2. în timpul şedinţelor de judecată:
a) primesc înscrisurile depuse în timpul şedinţei de judecată, asigură consultarea acestora şi le
ataşează la dosarul cauzei;
b) consemnează în caietul grefierului, numerotat şi semnat, pentru fiecare dosar în parte, datele
necesare în vederea întocmirii încheierii de şedinţă;
c) realizează toate operaţiunile de utilizare a mijloacelor de înregistrare a şedinţei de judecată;
3. după şedinţele de judecată:
a) în ziua următoare şedinţei de judecată:
(i) completează în programul ECRIS, în integralitate - conform minutelor hotărârilor - soluţiile
pronunţate în dosarele în care a fost finalizată judecata, precum şi termenele şi măsurile
dispuse de instanţă prin încheiere în cazul dosarelor în care nu a fost finalizată judecata;
(ii) imprimă condica de şedinţă pe care o semnează pentru conformitate şi o prezintă, spre
verificare şi semnare, magistratului-asistent;
b) întocmesc încheierile de şedinţă;
c) efectuează comunicarea actelor de procedură, conform legii;
d) în cazul grefierilor Secţiei I civile, Secţiei a II-a civile şi Secţiei de contencios administrativ şi
fiscal, comunică, din dispoziţia magistratului-asistent, deciziile prevăzute la art. 493 alin. (5) şi (6)
din Codul de procedură civilă;
e) introduc în sistemul ECRIS hotărârile pronunţate, ulterior obţinerii tuturor semnăturilor şi
transmiterii acestora în format electronic de către tehnoredactor.
(2) Grefierii de şedinţă întocmesc corespondenţa în legătură cu dosarele, sub îndrumarea
magistratului-asistent.
Capitolul VIII
Compartimentele din structura Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Secţiunea 1
Pagina 25 din 238

Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică
Articolul 56
Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică funcţionează în subordinea
preşedintelui şi în coordonarea unuia dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Articolul 57
(1) Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică este condusă de un director,
numit de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dintre magistraţii-asistenţi ai acesteia.
(2) În structura Direcţiei legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică funcţionează
următoarele compartimente:
a) Serviciul legislaţie, studii şi documentare;
b) Serviciul informatică juridică.
(3) Biblioteca Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează în cadrul Serviciului legislaţie,
studii şi documentare.
Articolul 58
Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică este încadrată cu magistrat-asistent
şef, magistraţi-asistenţi, personal auxiliar de specialitate şi personal de specialitate informatică,
stabilit prin statul de funcţii.
Articolul 59
Serviciul legislaţie, studii şi documentare are următoarele atribuţii:
a) elaborează proiectele de regulamente şi de alte acte normative care se adoptă de Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) analizează şi formulează puncte de vedere, precum şi observaţii şi propuneri cu privire la
proiectele de acte normative iniţiate de alte autorităţi publice şi transmise Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie în acest scop;
c) asigură selectarea şi rezumarea deciziilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea
publicării lor în Buletinul Jurisprudenţei, Buletinul Casaţiei şi în alte publicaţii ale Înaltei Curţi de
d) asigură pregătirea materialelor pentru editarea şi publicarea Buletinului Jurisprudenţei,
Buletinului Casaţiei şi a altor publicaţii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
e) asigură publicarea deciziilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe pagina de Internet a
acesteia;
f) realizează studii referitoare la problemele de drept ivite în aplicarea legislaţiei;
g) asigură evidenţa legislaţiei, a jurisprudenţei şi a doctrinei;
h) asigură păstrarea colecţiei Monitorul Oficial al României şi completarea acestei colecţii pe
măsura publicării de noi acte normative, precum şi accesul la Monitorul Oficial al României în
format electronic;
i) asigură funcţionarea bibliotecii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
j) gestionează fondul de carte al bibliotecii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi asigură
completarea acestuia;
k) gestionează la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sistemul software integrat pentru
biblioteci.
Articolul 60
Serviciul informatică juridică are următoarele atribuţii:
a) sprijină conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în organizarea, coordonarea şi
implementarea măsurilor pentru dezvoltarea infrastructurilor tehnologice şi de comunicaţii;
b) implementează tehnici şi metode noi de exploatare, administrare şi întreţinere a produselor
şi serviciilor informatice, în vederea dezvoltării unui sistem de informatică juridică modern;
c) elaborează norme, proceduri de utilizare, protecţie şi securitate a datelor informatice şi
coordonează administrarea şi exploatarea eficientă şi securizată a produselor şi serviciilor
informatice în sistemul juridic;
d) proiectează şi implementează aplicaţii şi baze de date şi coordonează întreţinerea acestora
în sistemul informatic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
e) coordonează procesul de creare şi exploatare a sistemului de evidenţă, gestionare, arhivare
şi circulaţie a documentelor şi dosarelor;
f) face propuneri în vederea stabilirii obiectivelor de investiţii privind produsele şi serviciile
informatice, în conformitate cu strategia de informatizare a justiţiei;
Pagina 26 din 238

g) participă la elaborarea documentaţiei de achiziţii şi la evaluarea ofertelor în procedurile de
achiziţii de produse şi servicii informatice pentru sistemul informatic al Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie;
h) participă la recepţionarea produselor şi a serviciilor achiziţionate şi la derularea contractelor
de achiziţii ale produselor şi serviciilor informatice pentru sistemul informatic al Înaltei Curţi de
i) asigură asistenţa tehnică de specialitate pentru eficienta exploatare a produselor şi serviciilor
informatice, precum şi a Monitorului Oficial al României în format electronic în Înalta Curte de
j) asigură publicarea pe pagina de Internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a informaţiilor de
interes public şi a evidenţei posturilor vacante de judecător.
Articolul 61
Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică efectuează toate lucrările dispuse de
preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi îndeplineşte orice alte sarcini
încredinţate de aceştia.
Articolul 62
Atribuţiile personalului Direcţiei legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică se stabilesc
prin fişa fiecărui post.
Secţiunea 2
Cancelaria
Articolul 63
(1) Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează în subordinea unuia dintre
vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) În cadrul Cancelariei funcţionează Registratura generală a Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, grefele şi arhivele.
Articolul 64
(1) Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se compune din prim-grefieri, grefieri, agenţi
procedurali şi aprozi, stabiliţi prin statul de funcţii.
(2) Personalul din Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este subordonat preşedintelui
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, vicepreşedinţilor şi preşedinţilor de secţii şi este coordonat de
prim-magistratul-asistent, prin intermediul magistraţilor-asistenţi-şefi.
(3) Personalul Cancelariei este repartizat în secţii şi în alte compartimente de către preşedintele
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie potrivit nevoilor acestora, iar în cadrul secţiei, de către
preşedintele de secţie.
(4) Atribuţiile personalului Cancelariei se stabilesc prin fişa fiecărui post.
Articolul 65
(1) Personalul repartizat la Registratura generală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are
următoarele atribuţii:
a) primeşte, înregistrează şi transmite la Secţiile Unite, la completele pentru soluţionarea
recursurilor în interesul legii, la completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, la
completele de 5 judecători, la secţii şi la celelalte compartimente dosarele şi corespondenţa;
b) expediază, prin poştă sau, în cazuri urgente, prin agent procedural, dosarele soluţionate,
citaţiile şi corespondenţa;
c) întocmeşte lunar situaţia centralizatoare a sumelor cheltuite pentru expedierea dosarelor, a
citaţiilor şi a corespondenţei.
(2) În cadrul activităţii prevăzute la alin. (1) se întocmesc şi se păstrează:
a) registre generale, separate, pentru înregistrarea dosarelor şi a corespondenţei;
b) borderouri pentru expedieri prin poştă şi condici de predare prin agent procedural a
dosarelor, a citaţiilor şi a corespondenţei.
Articolul 66
(1) Personalul repartizat la Secţiile Unite, la completele pentru soluţionarea recursurilor în
interesul legii, la completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, la completele de 5
judecători şi la secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia grefierilor de şedinţă, are
a) primeşte şi înregistrează dosarele intrate, ţine evidenţa acestora, precum şi a circulaţiei lor;
Pagina 27 din 238

a^1) în cazul persoanelor desemnate cu repartizarea aleatorie a dosarelor, efectuează
operaţiunile de repartizare aleatorie a dosarelor pe complete de judecată;
b) întocmeşte conceptele şi citaţiile pentru primul termen de judecată, conform dispoziţiei
preşedintelui, a vicepreşedinţilor sau, după caz, a preşedinţilor de secţii, în cazul în care
această activitate nu este stabilită de preşedinte, de vicepreşedinţi ori, după caz, de preşedinţii
de secţii în atribuţiile grefierilor de şedinţă;
c) pune dosarele la dispoziţie părţilor şi avocaţilor pentru studiu;
d) pregăteşte dosarele pentru şedinţele de judecată şi asigură circulaţia acestora în cadrul
secţiei, precum şi trimiterea lor la instanţe;
e) întocmeşte statisticile privind activitatea de judecată;
f) efectuează comunicările necesare punerii în executare a hotărârilor;
g) întocmeşte şi eliberează, la solicitarea părţilor, certificate şi copii legalizate de pe hotărâri;
h) urmăreşte expedierea citaţiilor şi a corespondenţei în legătură cu dosarele;
i) informează persoanele venite la arhive asupra datelor solicitate din dosarele în care acestea
sunt direct interesate;
j) ţine evidenţa timbrului judiciar şi a taxelor judiciare de timbru.
(2) Înregistrările în registrele şi condicile existente la nivelul fiecărei secţii şi a completelor de 5
judecători se ţin, de regulă, în sistem informatizat.
(3) Evidenţa în sistem informatizat se păstrează şi pe suport hârtie, prin listarea periodică a
înregistrărilor şi legarea lor în mape distincte.
(4) În cazul în care nu este posibilă menţionarea datelor în sistem informatizat, evidenţele se ţin
pe suport hârtie, în registrele şi condicile prevăzute la art. 66^1.
Articolul 66^1
Pentru evidenţa activităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întocmesc şi se păstrează
următoarele registre:
1. Registrul general de dosare al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
2. registrele generale de dosare ale secţiilor, completelor de 5 judecători, completelor pentru
soluţionarea recursurilor în interesul legii şi completelor pentru dezlegarea unor chestiuni de
drept;
3. Registrul informativ pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi pentru
completele de 5 judecători;
4. Registrul de termene al arhivei pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi
pentru completele de 5 judecători;
5. Condica şedinţelor de judecată pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
pentru completele de 5 judecători, completele pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii şi
completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
6. Registrul privind măsurile preventive în cursul urmăririi penale pentru Secţia penală a Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie;
7. Registrul privind măsurile preventive în procedura camerei preliminare şi în cursul judecăţii
pentru Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi completele de 5 judecători în materie
penală;
8. Registrul de evidenţă a cererilor privind încuviinţarea efectuării percheziţiilor în cursul urmăririi
penale pentru Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
9. Registrul de evidenţă a sesizărilor privind supravegherea tehnică şi a celor privind reţinerea,
predarea şi percheziţionarea trimiterilor poştale pentru Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie;
10. registrele privind cooperarea judiciară în materie penală pentru Secţia penală a Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie;
11. Registrul privind confiscarea pentru Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi
completele de 5 judecători în materie penală;
12. Registrul de evidenţă a căilor de atac declarate împotriva hotărârilor civile şi penale pentru
fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
13. Registrul de evidenţă a redactării hotărârilor pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, pentru completele de 5 judecători, completele pentru soluţionarea recursurilor în
interesul legii, completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi Secţiile Unite;
14. Registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor penale pentru Secţia penală a
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
Pagina 28 din 238

15. Registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor penale pronunţate în contestaţie
pentru Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
16. Registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor civile;
17. Registrul valorilor pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
18. Registrul mijloacelor materiale de probă pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie;
19. Registrul corpurilor delicte pentru Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
20. Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei administrative pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie, pentru completele de 5 judecători, completele pentru soluţionarea
recursurilor în interesul legii şi completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
21. Registrul de evidenţă a petiţiilor pentru Biroul de informare şi relaţii publice;
22. Registrul de evidenţă pentru înregistrarea cererilor şi răspunsurilor privind accesul la
informaţiile de interes public pentru Biroul de informare şi relaţii publice;
23. Registrul de control pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru
completele de 5 judecători, completele pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii şi
completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
24. Registrul de evidenţă a cauzelor suspendate pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie şi pentru completele de 5 judecători;
25. Registrul de avarie;
26. Registrul declaraţiilor de avere şi registrul declaraţiilor de interese.
Articolul 67
(1) Toate registrele şi condicile se numerotează şi se parafează, iar la sfârşitul fiecărui an se
întocmesc procese-verbale de închidere, semnate de unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie şi de prim-magistratul-asistent, în cazul registrelor Secţiilor Unite, ale
completelor pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, ale completelor pentru dezlegarea
unor chestiuni de drept, ale completelor de 5 judecători şi ale Registraturii generale, şi de
preşedintele de secţie şi de magistratul-asistent-şef, în cazul registrelor secţiilor.
(2) În funcţie de necesităţi, la propunerea prim-magistratului-asistent, preşedintele Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie poate aproba ţinerea şi a altor registre decât cele prevăzute în prezenta
secţiune.
Articolul 68
(1) Personalul Registraturii generale şi cel al arhivelor înregistrează dosarele şi cererile în ziua
depunerii lor şi ataşează la cereri plicurile în care au fost primite.
(2) Corespondenţa adresată personal sau confidenţial preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, vicepreşedinţilor, preşedinţilor de secţii, judecătorilor, magistraţilor-asistenţi şi altor
persoane cu funcţii de conducere este predată acestora cu plicul nedeschis.
Articolul 69
Dosarele predate arhivei Secţiilor Unite, completelor pentru soluţionarea recursurilor în interesul
legii, completelor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, completelor de 5 judecători şi
arhivelor secţiilor se prezintă fără întârziere preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
vicepreşedinţilor sau, după caz, preşedinţilor de secţii ori judecătorilor desemnaţi de aceştia,
pentru luarea măsurilor prevăzute de lege şi de prezentul regulament.
Articolul 70
(1) Pe coperta fiecărui dosar se menţionează denumirea Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -
Secţiile Unite, completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, completul pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept, completul de 5 judecători sau secţia competentă -, numărul
dat dosarului de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi alte date de identificare a cauzei şi a
dosarelor altor instanţe, pe care le cuprinde.
(2) Toate filele dosarului sunt cusute şi numerotate.
(3) După soluţionarea definitivă a cauzei se procedează la şnuruirea dosarului şi la aplicarea
sigiliului, iar pe faţa interioară a ultimei coperte se certifică numărul filelor în cifre şi în litere.
Articolul 71
(1) Dosarele sunt puse la dispoziţie părţilor, reprezentanţilor acestora, avocaţilor, experţilor şi
interpreţilor desemnaţi în cauză pentru studiu, numai în arhivă, după identificarea şi notarea
numelui şi a prenumelui solicitantului, verificându-se actele de identitate, procurile sau
delegaţiile, precum şi integritatea dosarului la restituire, fiind interzisă scoaterea dosarelor din
incinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pagina 29 din 238

(1^1) Dosarele şi evidenţele instanţei privitoare la activitatea de judecată pot fi consultate de
alte persoane decât cele prevăzute la alin. (1), care justifică un interes legitim, cu respectarea
ordinii de solicitare şi a condiţiilor prevăzute la alin. (1). Cererile, cu datele de identificare a
solicitantului, se aprobă de persoana care coordonează arhiva, iar cererile formulate de ziarişti
şi reprezentanţii mijloacelor de comunicare în masă, inclusiv cererile privind eliberarea de
fotocopii din dosare, se aprobă de purtătorul de cuvânt sau, în lipsa acestuia, de înlocuitorul
purtătorului de cuvânt, în cazul dosarelor aflate în curs de judecată, cu consultarea preşedintelui
completului de judecată.
(2) Programul de acces la arhive pentru persoanele prevăzute la alin. (1) şi (1^1) se aprobă de
preşedinţii de secţii, iar pentru Secţiile Unite, completele pentru soluţionarea recursurilor în
interesul legii, completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi completele de 5
judecători, de unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi se afişează la loc
vizibil.
Articolul 72
Dosarele se păstrează în arhivă în ordine numerică sau pe termene de judecată, iar dosarele
cărora le sunt aplicabile dispoziţiile Codului de procedură civilă se păstrează în arhivă pe
complete şi termene de judecată.
Articolul 73
Dosarele se restituie arhivelor după redactarea şi semnarea încheierilor, sentinţelor sau
deciziilor, după caz, ori după întocmirea altor lucrări specifice.
Articolul 74
Dosarele soluţionate se numerotează, se parafează şi se sigilează, predându-se Registraturii
generale de către arhive în termen de cel mult 3 zile, iar aceasta le expediază instanţei căreia îi
revin sau, după caz, parchetului, în termen de cel mult 48 de ore.
Articolul 75
La arhive se păstrează, în original, câte un exemplar din hotărârile pronunţate la fiecare secţie, în
mape speciale, în ordine numerică, pe ani. Încheierea în care s-au consemnat dezbaterile, în
cazurile în care s-a amânat pronunţarea, precum şi încheierile şi hotărârile prevăzute la art. 442,
443 şi 444 din Codul de procedură civilă, se alătură hotărârii.
Articolul 76
Lucrările şi celelalte atribuţii prevăzute în prezenta secţiune, care nu revin magistratului-asistent
sau grefierului de şedinţă, se duc la îndeplinire de personalul secţiei ori de personalul repartizat
la Secţiile Unite, completele pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, completele pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept şi completele de 5 judecători, potrivit fişei fiecărui post.
Secţiunea 3
Departamentul economico-financiar şi administrativ
Articolul 77
Departamentul economico-financiar şi administrativ funcţionează în subordinea preşedintelui
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi este coordonat de unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de
Articolul 78
(1) Departamentul economico-financiar şi administrativ este condus de un manager economic,
numit pe bază de concurs de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii.
(2) Personalul din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ este încadrat de
preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe bază de concurs sau probă practică, în
condiţiile legii.
(3) Departamentul economico-financiar şi administrativ se încadrează cu personalul prevăzut
prin statul de funcţii.
(4) Atribuţiile personalului Departamentului economico-financiar şi administrativ se stabilesc
prin fişa fiecărui post.
Articolul 79
(1) Managerul economic este subordonat preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:
a) conduce Departamentul economico-financiar şi administrativ al Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie;
Pagina 30 din 238

b) răspunde pentru gestiunea economico-financiară a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
c) îndeplineşte, pe baza delegării primite din partea ordonatorului principal de credite, toate
atribuţiile acestuia, prevăzute de lege;
d) organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la organele abilitate a proiectului de
buget anual, la termenele şi în condiţiile prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele
publice, cu modificările ulterioare;
e) răspunde de organizarea controlului financiar preventiv;
f) coordonează activitatea de administrare a sediilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ia
măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a
activităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
g) ia măsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de
reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii, urmăreşte şi răspunde de
realizarea acestora;
h) organizează ţinerea evidenţei imobilelor din proprietatea sau administrarea Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acesteia;
i) urmăreşte şi răspunde de utilizarea cu eficienţă a fondurilor primite de la bugetul de stat,
bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor
constituite din veniturile proprii, potrivit legii;
j) organizează ţinerea la zi a contabilităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi controlează
efectuarea corectă a tuturor operaţiunilor financiar-contabile în documentele specifice, precum
şi întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare asupra patrimoniului
aflat în administrare, potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată;
k) coordonează activitatea de administrare a sediilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
stabilind măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare
a activităţii acesteia. De asemenea, asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusiv măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor;
l) îndeplineşte orice alte sarcini în domeniul său de activitate, dispuse de preşedintele sau
vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Articolul 80
(1) În structura Departamentului economico-financiar şi administrativ funcţionează următoarele
compartimente:
a) Serviciul financiar-contabil;
b) Serviciul administrativ;
c) Biroul resurse umane.
(2) În cadrul Serviciului administrativ funcţionează Biroul administrativ şi aprovizionare şi Biroul
auto.
(3) Serviciile din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ sunt conduse de
şefi serviciu, iar birourile, de şefi birou.
Articolul 81
Departamentul economico-financiar şi administrativ al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are
a) elaborarea proiectelor statelor de funcţii şi de personal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
c) executarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
d) întocmirea lucrărilor financiar-contabile prevăzute de lege;
e) realizarea lucrărilor de personal şi de salarizare;
f) ţinerea şi actualizarea evidenţei posturilor vacante de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi transmiterea acesteia Serviciului informatică juridică în vederea publicării pe pagina de
Internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
g) ţinerea şi actualizarea evidenţei celorlalte posturi vacante din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie;
h) administrarea bunurilor din patrimoniul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
i) realizarea activităţii de aprovizionare şi transport, precum şi a altor prestaţii administrative
necesare pentru funcţionarea corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cum sunt
reparaţiile curente, curăţenia şi paza;
j) îndeplinirea oricăror altor sarcini dispuse de preşedintele sau vicepreşedinţii Înaltei Curţi de
Pagina 31 din 238

Articolul 82
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate delega calitatea de ordonator principal de
credite managerului economic.
Secţiunea 4
Biroul de informare şi relaţii publice
Articolul 83
(1) Biroul de informare şi relaţii publice asigură legăturile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu
publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenţei activităţii
judiciare, în condiţiile stabilite de lege.
(2) Biroul de informare şi relaţii publice funcţionează în subordinea unuia dintre vicepreşedinţii
Articolul 84
(1) Biroul de informare şi relaţii publice este condus de un judecător desemnat de preşedintele
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu acordul prealabil al acestuia, care îndeplineşte şi rolul de
purtător de cuvânt, sau de un absolvent al unei facultăţi de jurnalistică ori specialist în
comunicare, numit prin concurs sau examen. În funcţie de volumul de activitate al judecătorului
desemnat să conducă Biroul de informare şi relaţii publice, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie, cu avizul Colegiului de conducere, poate dispune degrevarea parţială sau totală a
acestuia de atribuţiile ce îi revin ca judecător.
(2) Biroul de informare şi relaţii publice se încadrează cu personalul prevăzut prin statul de
funcţii.
(3) Atribuţiile personalului Biroului de informare şi relaţii publice se stabilesc prin fişa fiecărui
post.
Articolul 85
(1) Biroul de informare şi relaţii publice are următoarele atribuţii:
a) asigură primirea şi rezolvarea solicitărilor privind informaţiile de interes public;
b) asigură organizarea şi funcţionarea punctului de informare-documentare, potrivit legii;
c) ţine evidenţa răspunsurilor şi a chitanţelor remise de solicitanţi privind plata costurilor de
copiere a materialelor solicitate;
d) elaborează anual raportul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind accesul la informaţiile de
interes public;
e) furnizează ziariştilor, prompt şi complet, orice informaţie de interes public care priveşte
activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
f) acordă, fără discriminare, în termen de cel mult două zile de la înregistrare, acreditarea
ziariştilor şi a reprezentanţilor mijloacelor de comunicare în masă;
g) asigură, periodic sau de fiecare dată când activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
prezintă un interes public imediat, difuzarea de comunicate, informări de presă, organizarea de
conferinţe de presă, interviuri sau briefinguri.
(2) Biroul de informare şi relaţii publice efectuează toate lucrările privind accesul la informaţiile
de interes public şi relaţiile cu mijloacele de comunicare în masă dispuse de preşedintele şi
vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi îndeplineşte orice alte sarcini încredinţate de
aceştia.
Secţiunea 5
Compartimentul relaţii internaţionale
Articolul 86
Compartimentul relaţii internaţionale funcţionează în subordinea preşedintelui Înaltei Curţi de
Articolul 87
(1) Compartimentul relaţii internaţionale este condus de un magistrat-asistent şef desemnat de
preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Compartimentul relaţii internaţionale se încadrează cu personalul prevăzut prin statul de
funcţii.
(3) Atribuţiile personalului Compartimentului relaţii internaţionale se stabilesc prin fişa fiecărui
post.
Pagina 32 din 238

Articolul 88
Compartimentul relaţii internaţionale are următoarele atribuţii:
a) îndeplineşte lucrările de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cadrul relaţiilor
internaţionale;
b) duce la îndeplinire toate dispoziţiile primite de la preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie în domeniul cooperării internaţionale;
c) asigură cooperarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu instituţii din străinătate;
d) asigură întocmirea şi expedierea corespondenţei cu străinătatea;
e) pregăteşte materialele documentare pentru delegaţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care
se deplasează în străinătate;
f) asigură obţinerea paşapoartelor şi a vizelor pentru deplasări în străinătate;
g) organizează acţiunile de protocol ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi asigură traducerea
simultană în cadrul acestora;
h) asigură primirea şi însoţirea delegaţiilor străine şi din ţară în cadrul programului aprobat de
preşedintele sau vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
i) asigură traducerea corespondenţei cu străinătatea, a hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor
Omului, a rapoartelor primite de la organizaţiile internaţionale şi a materialelor pentru delegaţiile
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
j) efectuează orice alte lucrări şi îndeplineşte toate sarcinile în domeniul relaţiilor internaţionale,
dispuse de preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Secţiunea 5^1
Compartimentul juridic
Articolul 88^1
Compartimentul juridic funcţionează în subordinea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Articolul 88^2
În cadrul Compartimentului juridic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îşi desfăşoară activitatea
consilieri juridici, care au calitatea de funcţionari publici.
Articolul 88^3
Compartimentul juridic are următoarele atribuţii:
a) reprezintă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor organe
jurisdicţionale, pe baza delegaţiei date de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
asigurând apărarea;
b) redactează, în termenele procedurale, cererile de chemare în judecată, întâmpinările,
concluziile scrise şi cererile privind exercitarea căilor de atac, în dosarele în care Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie este parte;
c) întocmeşte orice alte acte procedurale legate de reprezentarea şi apărarea Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor organe jurisdicţionale;
d) ţine evidenţa hotărârilor judecătoreşti privind obligaţiile stabilite în sarcina Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, în dosarele având ca obiect acţiuni promovate de personalul Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, informează preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la
acestea şi le transmite, în copie, spre executare Departamentului economico-financiar şi
administrativ;
e) participă în comisiile constituite la nivelul sau cu participarea Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie în vederea desfăşurării examenelor ori a concursurilor pentru ocuparea posturilor din
cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în cazurile în care, potrivit legii, membrii comisiilor pot
avea calitatea de funcţionari publici;
f) verifică şi avizează, sub aspectul legalităţii, contractele de achiziţie publică, sub coordonarea
Direcţiei legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică;
g) verifică, avizează sau întocmesc lucrările în domeniul achiziţiilor publice, care implică
specializarea juridică, sub coordonarea Direcţiei legislaţie, studii, documentare şi informatică
juridică;
h) participă în calitate de experţi în comisiile constituite în temeiul legislaţiei privind achiziţiile
publice;
i) avizează, sub aspectul legalităţii, ordinele emise de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, sub coordonarea Direcţiei legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică;
Pagina 33 din 238

j) efectuează toate lucrările dispuse de preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie şi îndeplineşte orice alte sarcini încredinţate de aceştia în domeniul său de activitate.
Articolul 88^4
Atribuţiile personalului Compartimentului juridic se stabilesc prin fişa fiecărui post.
Secţiunea 5^2
Compartimentul arhivă
Articolul 88^5
Compartimentul arhivă funcţionează în subordinea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Articolul 88^6
Compartimentul arhivă se încadrează cu personalul prevăzut prin statul de funcţii.
Articolul 88^7
Atribuţiile Compartimentului arhivă se stabilesc prin ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie, cu avizul Arhivelor Naţionale.
Secţiunea 6
Compartimentul de audit public intern
Articolul 89
Compartimentul de audit public intern funcţionează în subordinea preşedintelui Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie şi se încadrează cu personalul prevăzut prin statul de funcţii.
Articolul 90
Compartimentul de audit public intern are următoarele atribuţii:
a) elaborează norme metodologice de exercitare a activităţii de audit public intern specifice
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Unităţii Centrale de Armonizare pentru Auditul Public
Intern din cadrul Ministerului Finanţelor Publice;
b) elaborează proiectul planului anual de audit public intern;
c) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management
financiar şi control ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt transparente şi sunt conforme cu
normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;
d) informează periodic Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern asupra
recomandărilor formulate în rapoartele de audit, neînsuşite de către conducătorul instituţiei,
precum şi asupra consecinţelor neînsuşirii acestora;
e) elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern, care cuprinde principalele
constatări, concluzii şi recomandări rezultate din activitatea de auditare, precum şi eventualele
iregularităţi sau prejudicii constatate;
f) în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat preşedintelui
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Unităţii Centrale de Armonizare a Auditului Public Intern;
g) exercită alte îndatoriri prevăzute de lege şi efectuează orice alte lucrări dispuse de
preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Articolul 91
(1) Compartimentul de audit public intern auditează, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la
acestea, următoarele:
a) activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de entitatea publică din
momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali,
inclusiv a fondurilor provenite din finanţare externă;
b) plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare;
c) administrarea patrimoniului, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de
bunuri din patrimoniul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
d) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de
creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;
e) alocarea creditelor bugetare;
f) sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;
g) sistemul de luare a deciziilor;
h) sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;
i) sistemele informatice.
Pagina 34 din 238

(2) Personalul din cadrul Compartimentului de audit public intern îşi desfăşoară activitatea
potrivit dispoziţiilor legale în acest domeniu.
Secţiunea 6^1
Compartimentul de protecţie a muncii
Articolul 91^1
În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se organizează Compartimentul de protecţie a muncii,
care cuprinde:
a) serviciul de securitate a muncii;
b) serviciul de medicină a muncii.
Articolul 91^2
(1) Serviciul de securitate a muncii îndeplineşte funcţia de fundamentare a deciziilor în
domeniul securităţii muncii şi exercită următoarele atribuţii:
a) evaluează riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională şi propune măsurile de
prevenire corespunzătoare;
b) controlează, pe baza programului de activitate, toate locurile de muncă, în scopul prevenirii
accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale;
c) asigură instruirea şi informarea personalului în probleme de protecţie a muncii;
d) colaborează cu serviciul de medicină a muncii pentru cunoaşterea situaţiei îmbolnăvirilor
profesionale, efectuarea de controale comune la locurile de muncă pentru stabilirea factorilor
de risc de îmbolnăvire profesională şi propune măsurile de securitate corespunzătoare.
(2) Serviciul de securitate a muncii se încadrează cu personal cu studii superioare tehnice şi cu
personal cu studii medii tehnice.
Articolul 91^3
(1) Serviciul de medicină a muncii îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) participă la evaluarea, identificarea şi comunicarea riscurilor privind îmbolnăvirile
profesionale;
b) monitorizează starea de sănătate a personalului încadrat, prin controale medicale periodice;
c) îl consiliază pe preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în fundamentarea strategiei
de securitate şi sănătate la locul de muncă.
(2) Prestarea serviciilor medicale de medicină a muncii se realizează de un medic de medicina
muncii, medic de întreprindere, ajutat de un asistent medical, încadraţi în statul de funcţii şi
personal al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Articolul 91^4
(1) La nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se constituie Comitetul de securitate şi sănătate
în muncă, care asigură implicarea personalului în elaborarea şi aplicarea deciziilor în domeniul
protecţiei muncii.
(2) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se compune din preşedintele Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, conducătorul Compartimentului de protecţie a muncii, reprezentantul
Serviciului de medicină a muncii şi 4 reprezentanţi ai personalului Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, desemnaţi de preşedintele Curţii, după consultarea personalului acesteia.
(3) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este preşedintele comitetului de securitate şi
sănătate în muncă.
(4) Conducătorul Compartimentului de protecţie a muncii asigură secretariatul Comitetului de
securitate şi sănătate în muncă.
(5) Convocarea Comitetului de securitate şi sănătate în muncă se face, trimestrial şi ori de câte
ori este nevoie, de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de cel puţin o treime din
numărul membrilor săi. Convocarea şi ordinea de zi a lucrărilor se aduc la cunoştinţa membrilor
Comitetului de securitate şi sănătate în muncă cu cel puţin 3 zile înainte.
(6) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este legal constituit în prezenţa majorităţii
membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul a două treimi din numărul membrilor prezenţi. Lucrările
Comitetului de securitate şi sănătate în muncă se consemnează într-un proces-verbal care se
semnează de membrii săi.
(7) Hotărârile Comitetului de securitate şi sănătate în muncă se aduc la cunoştinţa celor
interesaţi.
Articolul 91^5
Comitetul de securitate şi sănătate în muncă exercită următoarele atribuţii:
Pagina 35 din 238

a) aprobă programul anual de securitate şi sănătate în muncă şi urmăreşte aplicarea acestuia,
inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării măsurilor cuprinse în program;
b) analizează propunerile personalului privind prevenirea accidentelor de muncă şi a
îmbolnăvirilor profesionale şi verifică eficienţa măsurilor luate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de
muncă;
c) efectuează inspecţii proprii privind aplicarea şi respectarea normelor de securitate şi
sănătate în muncă;
d) informează inspectoratele teritoriale de protecţie a muncii în legătură cu starea protecţiei
muncii în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
e) asigură participarea personalului la luarea unor hotărâri în domeniul protecţiei muncii.
Notă CTCE
Art. II din HOTĂRÂREA nr. 2 din 22 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 5
iulie 2006, prevede:
"Art. II - Prevederile prezentei hotărâri referitoare la Compartimentul de protecţie a muncii se
aplică în termen de 60 de zile de la data rectificării bugetului de stat, în scopul asigurării
personalului necesar Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru constituirea Compartimentului de
protecţie a muncii."
Capitolul IX
Vacanţa judecătorească
Articolul 92
Vacanţa judecătorească anuală este de două luni, de la 1 iulie la 31 august.
Articolul 93
În perioada vacanţei judecătoreşti se judecă:
a) în materie penală, cauzele cu arestaţi;
b) în toate materiile, cauzele considerate urgente potrivit legii sau apreciate astfel de Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie prin hotărâre a Colegiului de conducere, adoptată pe baza propunerilor
preşedintelui, ale vicepreşedinţilor sau ale preşedinţilor de secţii şi publicată pe pagina de internet
a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Articolul 94
(1) În timpul vacanţei judecătoreşti preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, împreună cu preşedinţii de secţii, desemnează un număr de
judecători şi de magistraţi-asistenţi din fiecare secţie, necesar formării completelor de judecată, iar
desemnarea nominală a acestora se face, în caz de divergenţă, prin tragere la sorţi.
(2) Preşedinţii de secţii, în timpul vacanţelor, alternează între ei.
(3) Personalul necesar activităţii curente în perioada vacanţei judecătoreşti, altul decât judecătorii
şi magistraţii-asistenţi, se desemnează de preşedinţii de secţii şi de conducătorii compartimentelor
Articolul 95
(1) Concediile judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale magistraţilor-asistenţi se
stabilesc prin Regulamentul privind concediile judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin hotărâre a
Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Concediile personalului auxiliar de specialitate şi ale personalului conex din cadrul Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie se stabilesc prin Regulamentul privind concediile personalului auxiliar
de specialitate şi personalului conex al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă
acestea, aprobat prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Concediile anuale de odihnă ale celorlalte categorii de personal al Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, prevăzute de lege, se efectuează, de regulă, în perioada vacanţei judecătoreşti. Pentru
motive temeinice, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate aproba
efectuarea concediului de odihnă şi în altă perioadă decât cea a vacanţei judecătoreşti.
Articolul 96
La programarea concediilor de odihnă, în perioada vacanţei judecătoreşti, se urmăreşte asigurarea
prezenţei judecătorilor, a magistraţilor-asistenţi şi a celorlalte categorii de personal necesar
activităţii de judecată privind cauzele cu arestaţi în materie penală şi, în toate materiile, cauzele
considerate urgente potrivit legii sau apreciate astfel de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Capitolul X
Pagina 36 din 238

Răspunderea disciplinară
Articolul 97
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi magistraţii-asistenţi răspund disciplinar în condiţiile
prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi de
Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată.
Articolul 98
Personalul auxiliar de specialitate din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie răspunde disciplinar
în condiţiile Legii privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi
al parchetelor de pe lângă acestea.*)
Notă
*) Legea nr. 567/2004 este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14
decembrie 2004.
Articolul 99
(1) Funcţionarii publici din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie răspund disciplinar pentru
abaterile disciplinare şi în condiţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor
publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Comisia de disciplină din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se constituie prin ordin al
preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Capitolul XI
Programul de funcţionare al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în
raporturile cu justiţiabilii
Articolul 100
(1) Programul de funcţionare al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie începe, de regulă, la ora 8,00 şi
se termină la ora 16,00.
(2) Pentru motive temeinice preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pot
dispune prelungirea programului, în condiţiile prevăzute de lege.
Articolul 101
(1) Şedinţele de judecată încep, de regulă, la ora 9,00. În cazuri justificate pot fi stabilite şedinţe
de judecată succesive sau în cursul după-amiezii.
(2) Ora pentru chemarea părţilor în faţa instanţei se stabileşte în funcţie de programarea
şedinţelor de judecată.
(3) În cazul amânării judecăţii, atunci când părţile convin, instanţa poate stabili o oră de strigare a
dosarului pentru termenul următor.
Articolul 102
(1) Arhivele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt deschise zilnic pentru public cel puţin patru ore.
(2) Programul de acces la arhive se aprobă de preşedinţii de secţii, iar pentru Secţiile Unite,
completele pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, completele pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept şi completele de 5 judecători, de unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie şi se afişează la loc vizibil.
Articolul 103
(1) Cererile şi actele se depun de către persoanele interesate la Registratura generală a Înaltei
(2) Pentru obţinerea de informaţii persoanele interesate se pot adresa Registraturii generale şi
arhivelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Articolul 104
Regulile de conduită în incinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi îndrumările către
compartimentele care au relaţii cu publicul se afişează la loc vizibil.
Articolul 105
(1) Accesul publicului în incinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este permis după 30 de minute
de la începerea programului, iar în sălile de judecată, cu cel puţin 30 de minute înainte de
deschiderea şedinţelor de judecată.
(2) Publicul nu are acces în birourile judecătorilor şi în alte birouri decât cele care au relaţii cu
publicul, precum şi în incinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după terminarea programului de
funcţionare.
Pagina 37 din 238

Articolul 106
Personalul auxiliar de specialitate, precum şi personalul economico-financiar şi administrativ au
obligaţia de a purta ecuson în incinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Capitolul XII
Dispoziţii finale
Articolul 107
Judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, magistraţilor-asistenţi şi celorlalte persoane
încadrate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie li se interzice divulgarea informaţiilor clasificate
secrete de stat sau secrete de serviciu.
Articolul 108
(1) Fişele posturilor pentru magistraţii-asistenţi, personalul auxiliar de specialitate şi celelalte
categorii de personal se întocmesc de conducătorul compartimentului, se aprobă de unul dintre
vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi se aduc la cunoştinţă personalului, sub
semnătură.
(2) Fişele posturilor se actualizează ori de câte ori intervin modificări ale atribuţiilor.
Articolul 109
(1) În cursul lunii ianuarie a fiecărui an se face evaluarea activităţii din anul precedent a
personalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia judecătorilor şi a magistraţilor-asistenţi,
a căror activitate se evaluează potrivit Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a
judecătorilor şi procurorilor şi Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a
magistraţilor-asistenţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Personalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia judecătorilor, poate fi avansat în
grade şi trepte profesionale, precum şi în funcţii de conducere, potrivit legii, pe baza rezultatelor
obţinute în activitatea profesională şi a aptitudinilor dovedite, confirmate de şefii ierarhici.
Articolul 109^1
Dispoziţiile prezentului regulament se completează cu prevederile Regulamentului de ordine
interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 1.375/2015, în măsura în care aceste prevederi nu sunt contrare dispoziţiilor
legale privind Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi dispoziţiilor cuprinse în prezentul regulament.
Articolul 109^2
(1) Prin derogare de la dispoziţiile art. 109^1 din prezentul regulament, dispoziţiile art. 102 alin.
(1), (2) şi (5), art. 110 alin. (4), (5), (7), (8) şi (9) şi art. 131 alin. (4) din Regulamentul de ordine
interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 1.375/2015, nu se aplică la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Cauzele având ca obiect cererile, propunerile, plângerile sau contestaţiile date prin lege în
competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi se înregistrează în sistemul ECRIS ca dosare
distincte.
(3) Planificarea de permanenţă se realizează pentru fiecare zi, pe materii, cel puţin lunar.
(4) Incidentele procedurale se soluţionează, de regulă, în ziua în care au fost invocate.
(5) În situaţia în care incidentele procedurale se referă la o parte din membrii completului de
judecată, soluţionarea acestora se va face de către un complet constituit prin includerea
judecătorului sau a judecătorilor prevăzuţi în planificarea de permanenţă de la termenul de
judecată stabilit în cauză. Dacă în cauză nu este stabilit termenul de judecată, soluţionarea
incidentelor procedurale se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului
sau a judecătorilor prevăzuţi în planificarea de permanenţă din ziua în care acestea au fost
invocate.
(6) În cazul în care după soluţionarea incidentelor procedurale conform alin. (5) din prezentul
articol se constată incompatibilitatea unuia sau unora dintre membrii completului de judecată,
întregirea completului se realizează prin participarea judecătorului sau a judecătorilor care au
soluţionat incidentele procedurale.
(7) În caz de absenţă, compunerea completului de judecată se va realiza prin participarea
judecătorilor din planificarea de permanenţă, întocmindu-se în acest sens un proces-verbal.
(8) Hotărârile judecătoreşti pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se tehnoredactează
integral cu caractere Times New Roman 14, la distanţă de un rând, cu alineate la început de
paragraf şi cu diacritice specifice limbii române.
Pagina 38 din 238

(9) Prin derogare de la dispoziţiile art. 109^1 din prezentul regulament, dispoziţiile art. 97 alin. (4)
din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului
Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, nu se aplică la nivelul Secţiei penale a Înaltei
(10) Cererile de restituire a taxei judiciare de timbru sau a cauţiunii, formulate la nivelul
completelor de 5 judecători, după rămânerea definitivă a hotărârii, se repartizează aleatoriu.
Articolul 30
Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte pentru:
a) aprobarea raportului anual de activitate, care se da publicităţii;
b) aprobarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor
Publice;
c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.
Articolul 30^1
(1) Semestrial sau ori de câte ori este nevoie, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau unul dintre
judecătorii anume desemnaţi de către acesta verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional
de Interceptare a Comunicaţiilor prevăzut de art. 8 alin. 2 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, cu modificările şi completările ulterioare, a supravegherilor
tehnice realizate de organele de urmărire penală.
(2) Verificarea prevăzută la alin. (1) se face în condiţiile prevăzute prin Regulamentul privind organizarea şi
funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Raportul întocmit cu ocazia verificărilor va fi
făcut public, prin afişare pe site-ul oficial al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
La data de 23-07-2018 Alineatul (2) din Articolul 30^1 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de
iulie 2018
La data de 14-03-2016 Art. 30^1 a fost introdus de pct. 1 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 6 din 11
martie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 190 din 14 martie 2016.
Norme de aplicare
Articolul 9^2
(1) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau un judecător anume desemnat de către
acesta, prin ordin, verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare
a Comunicaţiilor prevăzut de art. 8 alin. 2 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea
Serviciului Român de Informaţii, cu modificările şi completările ulterioare, a supravegherilor tehnice
realizate de organele de urmărire penală.
(2) Verificarea prevăzută la alin. (1) se realizează semestrial sau ori de câte ori este nevoie, din
oficiu.
(3) Verificarea modului de punere în aplicare a supravegherilor tehnice se realizează prin:
a) verificarea măsurilor generale care au ca scop asigurarea respectării dispoziţiilor legale privind
punerea în aplicare a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală în cadrul
Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor;
b) verificarea, prin sondaj, a respectării dispoziţiilor legale privind punerea în aplicare a
supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală în cadrul Centrului Naţional de
Interceptare a Comunicaţiilor.
(4) După efectuarea fiecărei verificări, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau
judecătorul anume desemnat care a efectuat verificarea încheie un proces-verbal în care sunt
prevăzute constatările, măsurile şi autorităţile sau instituţiile sesizate.
Secţiunea a 4-a
Completele de judecată
Articolul 31
(1) În materie penală, completele de judecată se compun după cum urmează:
a) în cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
completul de judecată este format din 3 judecători;
b) pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de
cameră preliminară de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 2
judecători;
Pagina 39 din 238

La data de 23-07-2018 Litera b) din Alineatul (1) , Articolul 31 , Sectiunea a 4-a , Capitolul I , Titlul II a fost
modificată de Punctul 14, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 636 din 20 iulie 2018
c) pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi de Curtea Militară
de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători;
d) pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de
cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 2 judecători.
e) pentru contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de curţile de apel
şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători.
La data de 07-02-2014 Lit. e) a alin. (1) al art. 31 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 3 din 5 februarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 7 februarie 2014.
f) pentru contestaţiile prevăzute în art. 250^1 alin. (1) din Codul de procedură penală împotriva încheierilor
pronunţate în cursul judecăţii în apel de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este
format din 3 judecători.
La data de 23-05-2016 Lit. f) a alin. (1) al art. 31 a fost introdusă de art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ
nr. 18 din 18 mai 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 23 mai 2016.
g) pentru judecarea recursurilor în casaţie împotriva deciziilor pronunţate în apel de curţile de apel şi de
Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după admiterea în principiu, completul de judecată este
format din 3 judecători.
La data de 31-10-2016 Alineatul (1) din Articolul 31 , Sectiunea a 4-a , Capitolul I , Titlul II a fost completat de
Punctul 2, Articolul II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 70 din 26 octombrie 2016, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 31 octombrie 2016
h) pentru recursurile împotriva încheierilor prin care curţile de apel şi Curtea Militară de Apel resping cererile
de sesizare a Curţii Constituţionale, completul de judecată este format din 3 judecători;
La data de 23-07-2018 Alineatul (1) din Articolul 31 , Sectiunea a 4-a , Capitolul I , Titlul II a fost completat de
iulie 2018
(2) În celelalte materii, completele de judecată se compun din 3 judecători ai aceleiaşi secţii.
(3) Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta se
constituie cu judecători de la celelalte secţii, numiţi, prin tragere la sorţi, de către preşedintele sau unul dintre
cei 2 vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
iulie 2018
Articolul 31^1
Procedura de judecată în cameră preliminară se desfăşoară de un judecător din completul prevăzut la art. 31
alin. (1) lit. a).
La data de 07-02-2014 Art. 31^1 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 3 din 5
februarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 7 februarie 2014.
Articolul 32
(1) La începutul fiecărui an, la propunerea preşedintelui sau a vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, Colegiul de conducere aprobă numărul şi compunerea completurilor de 5 judecători.
(2) În materie penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători din cadrul Secţiei penale a
(3) În alte materii decât cea penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători specializaţi, în
funcţie de natura cauzelor.
(4) Judecătorii care fac parte din aceste completuri sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, de
preşedintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre cei 2 vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Schimbarea membrilor completurilor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de
Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(5) Completul de 5 judecători este prezidat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de unul dintre
cei 2 vicepreşedinţi sau de preşedinţii de secţie atunci când aceştia fac parte din complet, desemnaţi potrivit
alin. (4).
(6) În cazul în care niciunul dintre aceştia nu a fost desemnat să facă parte din completurile de 5 judecători,
completul este prezidat, prin rotaţie, de fiecare judecător, în ordinea vechimii în magistratură a acestora.
Pagina 40 din 238

(7) Cauzele care intră în competenţa completurilor de 5 judecători sunt repartizate aleatoriu în sistem
informatizat.
La data de 23-07-2018 Articolul 32 din Sectiunea a 4-a , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 17,
Norme de aplicare
Articolul 29^1
(1) Schimbarea membrilor completelor de 5 judecători se face în mod excepţional, în cazurile de
incompatibilitate şi de imposibilitate obiectivă a judecătorului de a participa la şedinţa de judecată.
În aceste cazuri, la şedinţa de judecată participă judecătorul supleant sau judecătorii supleanţi.
(2) În cazul eliberării din funcţie a unui judecător care face parte din completul de 5 judecători sau
a unui judecător supleant, preşedintele ori, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie desemnează, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, un judecător sau, după
caz, un judecător supleant.
Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară, din complet nu poate face parte
judecătorul sancţionat disciplinar. În acest caz, la şedinţa de judecată participă judecătorul supleant.
Articolul 33
(1) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţi prezidează
Secţiile Unite, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, precum şi Completul pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept, Completul de 5 judecători şi orice complet în cadrul secţiilor, când participă
la judecată.
(2) Abrogat.
La data de 25-11-2010 Alin. (2) al art. 33 a fost abrogat de pct. 7 al art. III din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie
(3) Preşedinţii de secţii pot prezida orice complet de judecată din cadrul secţiei, iar ceilalţi judecători
prezidează prin rotaţie.
Articolul 34
În cazul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judeca în Secţii Unite, la judecată trebuie să ia parte cel puţin
doua treimi din numărul judecătorilor în funcţie. Decizia poate fi luată numai cu majoritatea voturilor celor
prezenţi.
Capitolul II
Curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate şi judecătoriile
Secţiunea 1
Organizarea curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor
Articolul 35
(1) Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridică, în circumscripţia cărora funcţionează mai multe
tribunale şi tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege.
(2) În cadrul curţilor de apel funcţionează, în raport cu complexitatea şi numărul cauzelor, secţii sau, după caz,
completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesionişti, cauze penale, cauze cu minori şi de familie,
cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, insolvenţă,
concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi completuri specializate pentru cauze maritime şi fluviale.
La data de 23-07-2018 Alineatul (2) din Articolul 35 , Sectiunea 1 , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de
iulie 2018
Articolul 36
(1) Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului
Bucureşti, şi au, de regula, sediul în municipiul reşedinţa de judeţ.
(2) În circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ sau, după caz, din municipiul
Bucureşti.
(3) În cadrul tribunalelor funcţionează, în raport cu complexitatea şi numărul cauzelor, secţii sau, după caz,
completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesionişti, cauze penale, cauze cu minori şi de familie,
Pagina 41 din 238

cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, insolvenţă,
concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi completuri specializate pentru cauze maritime şi fluviale.
iulie 2018
Articolul 37
(1) În domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înfiinţa tribunale specializate.
(2) Tribunalele specializate sunt instanţe fără personalitate juridică, care pot funcţiona la nivelul judeţelor şi al
municipiului Bucureşti şi au, de regula, sediul în municipiul reşedinţa de judeţ.
(3) Tribunalele specializate preiau cauzele de competenţa tribunalului în domeniile în care funcţionează.
La data de 17-11-2013 Alin. (3) al art. 37 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 296 din 14
noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 14 noiembrie 2013.
(4) Cauzele aflate în curs de judecată la data începerii funcţionării tribunalelor specializate, potrivit art. 142
alin. (1), se vor trimite acestora, pe cale administrativă, din oficiu, spre soluţionare. Tribunalul specializat este
competent şi în caz de trimitere spre rejudecare.
La data de 17-11-2013 Alin. (4) al art. 37 a fost introdus de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 296 din 14
Articolul 38
(1) Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate în judeţe şi în sectoarele municipiului
Bucureşti, potrivit anexei nr. 1.
(2) Localităţile care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor din fiecare judeţ se stabilesc, cu avizul conform
al ministrului justiţiei, prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
iulie 2018
Articolul 39
(1) În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înfiinţa secţii sau complete
specializate.
(2) În cadrul judecătoriilor se vor organiza secţii sau complete specializate pentru minori şi familie.
Articolul 40
(1) Completele şi secţiile specializate pentru minori şi familie, precum şi tribunalele specializate pentru minori
şi familie judeca atât infracţiunile săvârşite de minori, cât şi infracţiunile săvârşite asupra minorilor.
(2) Când în aceeaşi cauza sunt mai mulţi inculpaţi, unii minori şi alţii majori, şi nu este posibila disjungerea,
competenta aparţine tribunalului specializat pentru minori şi familie.
(3) Dispoziţiile Codului de procedura penală se aplica în mod corespunzător.
Articolul 41
(1) Secţiile curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează, la propunerea colegiului
de conducere al fiecărei instanţe, prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al
Magistraturii. Completurile specializate ale secţiilor curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora
se înfiinţează de preşedintele instanţei, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe.
iulie 2018
(2) Componenta secţiilor şi completelor specializate se stabileşte de colegiul de conducere al instanţei, în
raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de specializarea judecătorului.
(3) În mod excepţional, în situaţia în care în cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecată,
colegiul de conducere al instanţei poate dispune participarea unor judecători de la alte secţii.
Articolul 42
În raport cu volumul de activitate, cu natura şi complexitatea cauzelor deduse judecăţii, pentru curţile de apel,
tribunale şi judecătorii se pot înfiinţa sedii secundare cu activitate permanenta în alte localităţi din judeţ sau în
municipiul Bucureşti.
Articolul 42^1
În cauzele maritime şi fluviale, circumscripţiile tribunalelor Constanţa şi Galaţi sunt următoarele:
a) Tribunalul Constanţa: judeţele Constanţa şi Tulcea, marea teritorială, Dunărea până la mila marină 64
inclusiv;
Pagina 42 din 238

b) Tribunalul Galaţi: celelalte judeţe, Dunărea de la mila marină 64 în amonte până la km 1.075.
La data de 02-06-2012 Art. 42^1 a fost introdus de pct. 9 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012,
Secţiunea a 2-a
Conducerea instanţelor judecătoreşti
Articolul 43
(1) Fiecare instanţă judecătorească este condusă de un preşedinte care exercita atribuţiile manageriale în
scopul organizării eficiente a activităţii acesteia.
(2) Preşedinţii curţilor de apel şi ai tribunalelor exercita, de asemenea, atribuţii de coordonare şi control ale
administrării instanţei unde funcţionează, precum şi ale instanţelor din circumscripţie.
(3) Preşedinţii judecătoriilor şi ai tribunalelor specializate exercita şi atribuţii de administrare a instanţei.
Articolul 44
(1) Preşedinţii curţilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar preşedinţii tribunalelor au
calitatea de ordonator terţiar de credite.
(2) Pentru instanţele militare, Direcţia instanţelor militare din cadrul Ministerului Apărării este ordonator terţiar
de credite.
La data de 18-04-2008 Alin. (2) al art. 44 a fost introdus de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie
2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. II din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8
octombrie 2007 cu un nou punct.
Articolul 45
(1) În funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, la curţile de apel, tribunale, tribunale
specializate, judecătoriile care îşi au sediul în reşedinţele de judeţ, precum şi la judecătoriile din municipiul
Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepreşedinţi, iar la celelalte judecătorii, preşedintele poate fi
ajutat de un vicepreşedinte.
La data de 23-07-2018 Alineatul (1) din Articolul 45 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de
iulie 2018
(2) La Curtea de Apel Bucureşti şi la Tribunalul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepreşedinţi.
Articolul 46
(1) Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti iau măsuri pentru organizarea şi buna funcţionare a
instanţelor pe care le conduc şi, după caz, a instanţelor din circumscripţiile acestora, asigură şi verifica
respectarea obligaţiilor statutare şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate.
(2) Verificările efectuate personal de preşedinţi sau vicepreşedinţi ori prin judecători anume desemnaţi trebuie
să respecte principiile independentei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru
judecat.
(3) Atribuţiile date prin lege sau prin regulament în competenta preşedinţilor sau a vicepreşedinţilor de instanţe
nu pot fi delegate colegiilor de conducere.
La data de 30-06-2006 Alin. (3) al art. 46 a fost introdus de pct. 1 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr.
50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.
Articolul 47
Preşedinţii instanţelor desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit legii, şi alte atribuţii decât
cele privind activitatea de judecată.
Articolul 48
Secţiile instanţelor judecătoreşti sunt conduse de câte un preşedinte de secţie.
Articolul 49
(1) În cadrul fiecărei instanţe judecătoreşti funcţionează un colegiu de conducere, care hotărăşte cu privire la
problemele generale de conducere ale instanţei şi îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 41.
(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri şi au următoarea componenta:
a) la curţile de apel şi tribunale: preşedintele şi 6 judecători, aleşi pe o perioada de 3 ani în adunarea
generală a judecătorilor;
b) la tribunale specializate şi judecătorii: preşedintele şi 2 sau 4 judecători, aleşi pe o perioada de 3 ani în
adunarea generală a judecătorilor.
(2^1) În cazul în care, la judecătorii şi tribunale specializate, numărul judecătorilor este de 5 sau mai mic,
atribuţiile colegiului de conducere se exercită de preşedinte.
Pagina 43 din 238

La data de 23-07-2018 Alineatul (2^1) din Articolul 49 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de
iulie 2018
(2^2) Dispoziţiile alin. (2^1) se aplică în mod corespunzător şi în situaţiile în care, din motive obiective,
colegiul de conducere nu se poate constitui.
La data de 23-07-2018 Articolul 49 din Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul II a fost completat de Punctul 24,
(3) Hotărârile colegiului de conducere se adopta cu votul majorităţii membrilor săi.
(4) La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.
(5) La curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau
administrative, la şedinţele acestuia participa şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ.
(6) În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale
tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi invitaţi şi judecători de la alte instanţe, care nu au drept de vot.
(7) Membrii aleşi ai colegiilor de conducere pot fi revocaţi de adunările generale în cazul exercitării
necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege.
(8) Colegiile de conducere nu vor putea adopta hotărâri prin care să adauge la dispoziţiile cuprinse în legi, pe
motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.
Articolul 14 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 137 din 20 februarie 2019
Articolul 50
(1) La instanţele judecătoreşti se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, adunări generale ale
judecătorilor.
(2) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă după cum urmează:
a) adunarea generală a curţii de apel şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acesteia - de
preşedintele curţii de apel;
b) adunarea generală a tribunalului şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acestuia - de
preşedintele tribunalului;
c) adunarea generală a tribunalului specializat - de preşedintele acestuia;
d) adunarea generală a judecătorilor - de preşedintele judecătoriei.
(3) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă şi la solicitarea unei treimi din numărul judecătorilor care
fac parte din aceasta.
(4) Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca şi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii,
de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii sau de către colegiul de conducere al
instanţei.
iulie 2018
Articolul 51
Adunările generale ale judecătorilor, prevăzute la art. 50 alin. (1), au următoarele atribuţii:
a) dezbat activitatea anuala desfăşurată de instanţe;
b) aleg, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c) dezbat probleme de drept;
d) analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiţiei sau a Consiliului Superior al
Magistraturii;
e) formulează puncte de vedere la solicitarea Plenului sau, după caz, a secţiilor Consiliului Superior al
Magistraturii;
La data de 23-07-2018 Litera e) din Articolul 51 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul II a fost modificată de
iulie 2018
f) aleg şi revoca membrii colegiilor de conducere;
g) iniţiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de
Legea nr. 317/2004*) privind Consiliul Superior al Magistraturii;
Notă
*) Legea nr. 317/2004 este republicată la pag. 22-32.
h) îndeplinesc alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.
Secţiunea a 3-a
Pagina 44 din 238

Completele de judecată
Articolul 52
(1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind
asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza
criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.
(2) Completul de judecată este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membrii acestuia.
Norme de aplicare
REGULAMENT din 17 decembrie 2015
Articolul 101
(1) Repartizarea cauzelor se va efectua în sistem informatic prin programul ECRIS.
(2) În cazul în care repartizarea în sistem informatic nu se poate aplica din motive obiective,
repartizarea cauzelor se efectuează prin metoda sistemului ciclic.
(3) Repartizarea aleatorie în sistem informatic se realizează o singură dată, urmând ca în situaţiile
în care pe parcursul desfăşurării procesului apar incidente procedurale să se recurgă la regulile
stabilite în prezentul regulament.
(4) Cererile referitoare la un dosar repartizat aleatoriu se judecă de acelaşi complet dacă prin lege
nu se prevede altfel.
(5) Pentru aplicarea criteriului aleatoriu, completele se vor constitui la începutul fiecărui an şi se
numerotează pe instanţă sau, după caz, pe secţii, ţinându-se seama de materiile în care judecă, de
specializarea completelor şi de stadiul procesual în care se află cauzele. Modificarea numărului
completelor de judecată sau schimbarea judecătorilor care le compun se va putea realiza doar
pentru motive obiective, în condiţiile legii.
(6) Toate modificările aduse compunerii completului de judecată ori repartizării dosarelor în
condiţiile prezentului regulament vor fi evidenţiate în programele informatice de repartizare aleatorie.
(7) În situaţiile de modificare a compunerii completului de judecată, copiile după încheierile,
hotărârile colegiului de conducere şi procesele verbale se păstrează în mape separate.
(8) Un dosar se consideră repartizat aleatoriu chiar şi în situaţia în care un singur complet poate
soluţiona o cauză, dacă această situaţie se datorează unor motive obiective.
(9) Ori de câte ori se impune excluderea unui complet de la repartizarea aleatorie, aceasta se
dispune de preşedintele de secţie sau de preşedintele de instanţă, după caz.
Articolul 53
(1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
(2) Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condiţiile prevăzute de
lege.
(3) Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, la fiecare 2
ani, sub conducerea Ministerului Justiţiei şi cu implicarea societăţii civile şi a organizaţiilor profesionale ale
magistraţilor. Concluziile auditului sunt publice.
Articolul 54
(1) Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se
judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări
sociale. În condiţiile prevăzute la art. 23 alin. (1^1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi
procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, judecătorii stagiari pot asista, în condiţiile
legii, la şedinţele de judecată ale completurilor formate din judecători definitivi.
iulie 2018
(1^1) Contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate în materie penală de către judecătorii şi tribunale
în cursul judecăţii în primă instanţă, de către judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră
preliminară de la aceste instanţe se soluţionează în complet format din 2 judecători.
La data de 23-07-2018 Alineatul (1^1) din Articolul 54 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de
iulie 2018
(1^2) Abrogat.
Pagina 45 din 238

La data de 23-07-2018 Alineatul (1^2) din Articolul 54 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II , Titlul II a fost abrogat de
iulie 2018
(2) Apelurile şi recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea
prevede altfel.
iulie 2018
Notă
Reproducem mai jos prevederile art. VI din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018 ,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018, cu modificările aduse prin pct. 2 al art. unic
din LEGEA nr. 239 din 19 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 1024 din 19 decembrie 2019:
Articolul VI
(1) Dispoziţiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică apelurilor
formulate în procese pornite începând cu data de 1 ianuarie 2021. În procesele pornite începând cu data intrării
în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi până la data de 31 decembrie 2020 inclusiv, apelurile se judecă
în complet format din 2 judecători.
(2) În cauzele penale, dispoziţiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată , cu modificările şi
completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică la
judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanţă începând cu data de 1 ianuarie 2021.
Apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanţă începând cu data intrării în vigoare a
prezentei ordonanţe de urgenţă şi până la data de 31 decembrie 2020 inclusiv se judecă în complet format din 2
judecători.
(3) Abrogat.
(4) Abrogat.
Articolul 55
(1) Completul pentru soluţionarea în primă instanţă a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale
se constituie dintr-un judecător şi 2 asistenţi judiciari. Dispoziţiile art. 11 şi ale art. 52 alin. (1) se aplică în mod
corespunzător.
La data de 02-06-2012 Alin. (1) al art. 55 a fost modificat de pct. 10 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai
2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.
(2) Asistenţii judiciari participa la deliberări cu vot consultativ şi semnează hotărârile pronunţate. Opinia
acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.
(3) Abrogat.
La data de 25-11-2010 Alin. (3) al art. 55 a fost abrogat de pct. 9 al art. III din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie
Capitolul III
Instanţele militare
Articolul 56
(1) Instanţele militare sunt:
a) tribunalele militare;
b) Curtea Militară de Apel Bucureşti.
La data de 01-02-2014 Alin. (1) al art. 56 a fost modificat de pct. 12 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19
(2) Circumscripţiile instanţelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.
(3) Instanţele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
Articolul 57
(1) Instanţele militare judeca la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanţa poate dispune ca judecata să
se desfăşoare în alt loc.
Pagina 46 din 238

(2) Instanţele militare pot judeca şi pe teritoriul altor state, militari români, membri ai unei forte multinaţionale, în
condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia
română.
Articolul 58
(1) La şedinţele de judecată, judecătorii şi procurorii militari sunt obligaţi să poarte uniforma militară.
(2) Abrogat.
La data de 23-07-2018 Alineatul (2) din Articolul 58 , Capitolul III , Titlul II a fost abrogat de Punctul 31, Articolul I
(3) Abrogat.
La data de 23-07-2018 Alineatul (3) din Articolul 58 , Capitolul III , Titlul II a fost abrogat de Punctul 31, Articolul I
Articolul 59
(1) În municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara funcţionează tribunale militare.
(2) Tribunalele militare judeca procesele şi cererile date prin lege în competenta lor.
(3) Tribunalul militar este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49-51 se aplica
în mod corespunzător, colegiile de conducere fiind formate din preşedinte şi doi judecători.
Articolul 60
Abrogat.
La data de 01-02-2014 Art. 60 a fost abrogat de pct. 14 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013,
Articolul 61
(1) Curtea Militară de Apel funcţionează în municipiul Bucureşti, ca instanţă unica, cu personalitate juridică, fiind
condusă de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49-51 se aplica în mod corespunzător,
colegiul de conducere fiind format din preşedinte şi doi judecători.
(2) Abrogat.
La data de 18-04-2008 Alin. (2) al art. 61 a fost abrogat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. II din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007 cu un
nou punct.
Titlul III
Ministerul Public
Capitolul I
Atribuţiile Ministerului Public
Articolul 62
(1) Ministerul Public îşi exercita atribuţiile în temeiul legii şi este condus de procurorul general al Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub
autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile legii.
(3) Procurorii trebuie să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale, prezumţia de nevinovăţie, dreptul la un
proces echitabil, principiul egalităţii de arme, independenţa instanţelor şi forţa executorie a hotărârilor
judecătoreşti definitive. În comunicarea publică, parchetele trebuie să respecte prezumţia de nevinovăţie,
caracterul nepublic al urmăririi penale şi dreptul nediscriminatoriu la informare.
La data de 23-07-2018 Alineatul (3) din Articolul 62 , Capitolul I , Titlul III a fost modificat de Punctul 32, Articolul
I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018
(4) Parchetele sunt independente în relaţiile cu instanţele judecătoreşti, precum şi cu celelalte autorităţi publice.
Articolul 63
Ministerul Public exercita, prin procurori, următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege şi participa, potrivit legii, la
soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative;
b) conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, conduce şi controlează
activitatea altor organe de cercetare penală;
c) sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
d) exercita acţiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;
e) participa, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată;
Pagina 47 din 238

f) exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege;
g) apără drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie, ale dispăruţilor şi ale
altor persoane, în condiţiile legii;
h) acţionează pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, sub coordonarea ministrului justiţiei, pentru
realizarea unitară a politicii penale a statului;
i) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează şi prezintă ministrului justiţiei
propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei în domeniu;
j) verifica respectarea legii la locurile de deţinere preventivă;
k) exercită atribuţiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi
completările ulterioare;
La data de 23-07-2018 Litera k) din Articolul 63 , Capitolul I , Titlul III a fost modificată de Punctul 33, Articolul I
l) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege.
La data de 23-07-2018 Articolul 63 din Capitolul I , Titlul III a fost completat de Punctul 34, Articolul I din LEGEA
Articolul 64
(1) Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru
procurorii din subordine.
(2) În soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege. Procurorul poate contesta la
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei
judecătorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi
penale sau în adoptarea soluţiei.
(3) Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt
apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice.
(4) Lucrările repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror în următoarele situaţii:
a) suspendarea sau încetarea calităţii de procuror, potrivit legii;
b) în absenta sa, dacă exista cauze obiective care justifica urgenţa şi care împiedica rechemarea sa;
c) lăsarea cauzei în nelucrare în mod nejustificat mai mult de 30 de zile.
La data de 30-06-2006 Alin. (4) al art. 64 a fost modificat de pct. 3 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr.
(5) Procurorul poate contesta la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul
procedurii de verificare a conduitei procurorilor, măsura dispusă, potrivit alin. (4), de procurorul ierarhic superior.
Articolul 65
(1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului parchetului respectiv.
(2) Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi
circumscripţie.
(3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de
procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra
procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnaţi.
26, Capitolul V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016
Articolul 66
(1) Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea,
prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa parchetelor, în
condiţiile legii.
(2) Organele de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub
conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia.
Pagina 48 din 238

(3) Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune,
de îndată, la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile, neprelucrate,
deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor.
(4) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (2) şi (3) atrage răspunderea juridică potrivit legii.
La data de 14-03-2016 Art. 66 a fost modificat de pct. 2 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 6 din 11
Articolul 66^1
(1) În vederea desfăşurării activităţilor prevăzute de art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, în cadrul
Ministerului Public pot funcţiona, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, sub directa conducere şi
controlul nemijlocit al procurorilor, în limita posturilor aprobate potrivit legii.
(2) Detaşarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se dispune, la solicitarea procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către ministrul afacerilor interne, pe o perioadă de
cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora.
(3) Numirea în funcţii a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) se face prin ordin al
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3^1) Nu pot ocupa funcţia de ofiţer sau agent de poliţie judiciară, lucrători, informatori sau colaboratori, chiar
acoperiţi, ai serviciilor de informaţii. Anterior numirii în funcţie, aceştia vor da o declaraţie olografă pe propria
răspundere că nu fac şi nu au făcut parte din serviciile de informaţii, că nu sunt şi nu au fost colaboratori sau
informatori ai acestora.
La data de 23-07-2018 Articolul 66^1 din Capitolul I , Titlul III a fost completat de Punctul 36, Articolul I din
(4) Încetarea detaşării ofiţerilor şi a agenţilor de poliţie judiciară se poate dispune înaintea perioadei prevăzute
la alin. (2) prin ordin motivat al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(5) Pe durata detaşării ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare nicio
însărcinare.
(6) Dispoziţiile procurorilor sunt obligatorii pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie. Actele întocmite de aceştia din
dispoziţia scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia.
(7) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru
ofiţerii de poliţie şi agenţii de poliţie, cu excepţiile prevăzute în prezenta lege, şi beneficiază, în mod
corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 11 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind
salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
(8) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi în condiţiile alin. (1) îşi păstrează salarizarea avută la data
detaşării.
(9) Atribuţiile prevăzute de lege pentru ministrul afacerilor interne privind drepturile şi răspunderile ce revin
ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de procurorul general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Atribuţiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofiţerii şi agenţii de
poliţie judiciară detaşaţi se exercită de ministrul afacerilor interne, la propunerea procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(10) Dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, republicată,
cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător în raport cu activitatea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie
judiciară.
(11) Pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt aplicabile dispoziţiile prevăzute în
legile speciale aplicabile acestora.
La data de 14-03-2016 Art. 66^1 a fost introdus de pct. 3 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 6 din 11
Articolul 67
(1) Procurorul participa la şedinţele de judecată, în condiţiile legii, şi are rol activ în aflarea adevărului.
(2) Procurorul este liber să prezinte în instanţă concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ţinând
seama de probele administrate în cauză. Procurorul poate contesta la Secţia pentru procurori a Consiliului
Superior al Magistraturii intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influenţarea în orice formă a concluziilor.
(3) În procesele penale, la şedinţa de judecată participă procurorul care a efectuat sau a supravegheat
urmărirea penală ori alt procuror desemnat de conducătorul parchetului.
Pagina 49 din 238

Articolul 68
Procurorul exercita, în condiţiile legii, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pe care le considera
netemeinice şi nelegale.
Articolul 69
(1) Ministrul justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Secţiei pentru procurori a
Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef
al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism ori de ministrul justiţiei.
(2) Controlul consta în verificarea eficientei manageriale, a modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile
de serviciu şi în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în
lucrările de competenta parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi
penale şi soluţiile adoptate.
(3) Ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie sau, după caz, procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorului-şef al Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, informări asupra activităţii parchetelor şi să
dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a
criminalităţii.
Capitolul II
Organizarea Ministerului Public
Secţiunea 1
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Articolul 70
(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie coordonează activitatea parchetelor din subordine,
îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege, are personalitate juridică şi gestionează bugetul Ministerului Public.
(2) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct.
(3) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ajutat
de 3 consilieri.
(4) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ordonator principal de
credite.
Articolul 71
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reprezintă Ministerul Public în
relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi cu orice persoane juridice sau fizice, din ţara sau din străinătate.
Articolul 72
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercita, direct sau prin
procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor parchetelor.
Articolul 73
(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie participa la şedinţele
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Secţii Unite, precum şi la orice complet al acesteia, când considera
necesar.
(2) În cazul imposibilităţii de participare, procurorul general deleagă pe prim-adjunctul sau pe adjunctul sau ori
pe un alt procuror pentru a participa, în locul sau, la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prevăzute la
alin. (1).
Articolul 74
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie desemnează, dintre procurorii
acestui parchet, pe procurorii care participa la şedinţele Curţii Constituţionale, în cazurile prevăzute de lege.
Articolul 75
Pagina 50 din 238

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în structură secţii conduse de procurori-şefi, care
pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori-şefi.
La data de 22-11-2016 Articolul 75 din Sectiunea 1 , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 3, Articolul
26, Capitolul V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016
Articolul 76
În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie emite ordine cu caracter intern.
Articolul 77
(1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează colegiul de conducere,
care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.
(2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul, şi 5 procurori
aleşi în adunarea generală a procurorilor.
(3) Dispoziţiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplica în mod corespunzător.
Articolul 78
(1) Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se convoacă
de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, anual sau ori de câte
ori este necesar.
(2) Dispoziţiile art. 51 se aplica în mod corespunzător.
Articolul 79
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie elaborează anual un raport privind activitatea
desfăşurată, pe care îl prezintă Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului
justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile
asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
La data de 23-07-2018 Articolul 79 din Sectiunea 1 , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 39,
Secţiunea 1^1
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
La data de 22-11-2016 Capitolul II , Titlul III a fost completat de Punctul 4, Articolul 26, Capitolul V din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22
noiembrie 2016
Articolul 79^1
(1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează Direcţia de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ca structură specializată în combaterea criminalităţii
organizate şi terorismului.
(2) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se încadrează cu procurori
numiţi prin ordin al procurorului-şef al acestei direcţii, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al
Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.
La data de 23-07-2018 Alineatul (2) din Articolul 79^1 , Sectiunea 1^1 , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de
iulie 2018
(3) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigarea a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism,
procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală
ireproşabilă, o vechime de cel puţin 10 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în
urma interviului organizat de către comisia constituită în acest scop.
Punctul 1, Articolul II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018
(4) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (3).
(5) Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma
răspunderea, a rezistenţei la stres, precum şi a altor calităţi specifice.
(6) La evaluarea candidaţilor vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei
limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.
Pagina 51 din 238

(7) Comisia prevăzută la alin. (3) este numită prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi este formată din 3 procurori din cadrul Direcţiei. Din
comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte domenii.
(8) Procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism evaluează,
anual, rezultatele obţinute de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism.
(9) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
pot fi revocaţi prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului
Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul
aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b)-e) din Legea nr. 303/2004, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare.
(10) La data încetării activităţii în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism, procurorul revine la parchetul de unde provine.
La data de 23-07-2018 Alineatul (10) din Articolul 79^1 , Sectiunea 1^1 , Capitolul II , Titlul III a fost modificat
de Punctul 40, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din
20 iulie 2018
(11) De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism îşi redobândesc gradul profesional de
execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării,
în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul acestei direcţii.
La data de 23-07-2018 Alineatul (11) din Articolul 79^1 , Sectiunea 1^1 , Capitolul II , Titlul III a fost modificat
20 iulie 2018
(12) Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism sunt stabilite prin lege specială.
(13) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
La data de 22-11-2016 Capitolul II, Titlul III a fost completat de Punctul 4, Articolul 26, Capitolul V din
noiembrie 2016
Articolul 79^2
(1) În cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism funcţionează
colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale acestei direcţii.
(2) Colegiul de conducere al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
este constituit din procurorul-şef, unul dintre adjuncţii acestuia şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a
procurorilor.
(3) Dispoziţiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplică în mod corespunzător.
La data de 22-11-2016 Capitolul II, Titlul III a fost completat de Punctul 4, Articolul 26, Capitolul V din
noiembrie 2016
Articolul 79^3
(1) Adunarea generală a procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism se convoacă de către procurorul-şef al acestei direcţii, anual sau ori de câte ori este necesar.
(2) Dispoziţiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.
La data de 22-11-2016 Capitolul II , Titlul III a fost completat de Punctul 4, Articolul 26, Capitolul V din
noiembrie 2016
Articolul 79^4
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism elaborează anual un raport
privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii
şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta
Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism.
Pagina 52 din 238

La data de 23-07-2018 Sectiunea 1^1 din Capitolul II , Titlul III a fost completata de Punctul 41, Articolul I din
Secţiunea a 2-a
Direcţia Naţională Anticorupţie
Articolul 80
(1) Direcţia Naţională Anticorupţie este specializată în combaterea infracţiunilor de corupţie, potrivit legii, îşi
exercita atribuţiile pe întreg teritoriul României şi funcţionează pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Direcţia Naţională Anticorupţie se organizează ca structura autonomă în cadrul Ministerului Public şi este
coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Direcţia Naţională Anticorupţie are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.
Articolul 81
(1) Direcţia Naţională Anticorupţie îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al
controlului ierarhic.
(2) Direcţia Naţională Anticorupţie este independentă în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de
pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul
legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.
Articolul 82
(1) Direcţia Naţională Anticorupţie este condusă de un procuror-şef, asimilat prim-adjunctului procurorului
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de 2 adjuncţi, asimilaţi adjunctului
(2) În activitatea sa, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este ajutat de 2 consilieri, asimilaţi
consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este ordonator principal de credite.
(4) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie se asigură de la bugetul de
stat.
Articolul 83
(1) În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra
problemelor generale de conducere ale acestui parchet.
(2) Colegiul de conducere al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este constituit din procurorul-şef, unul dintre
adjuncţii acestuia şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.
Articolul 84
(1) Adunarea generală a procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie se convoacă de către procurorul-şef al
acestui parchet, anual sau ori de câte ori este necesar.
(2) Dispoziţiile art. 51 se aplica în mod corespunzător.
Articolul 85
În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie emite ordine cu caracter
intern.
Articolul 86
(1) În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte
compartimente de activitate, prin ordin al procurorului-şef al acestei direcţii, cu avizul conform al Secţiei pentru
procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
La data de 23-07-2018 Alineatul (1) din Articolul 86 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de
iulie 2018
(2) Sediul serviciilor teritoriale şi circumscripţia acestora se stabilesc de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale
Anticorupţie, de regula, în localităţile în care îşi au sediul parchetele de pe lângă curţile de apel şi în raport cu
circumscripţiile acestora.
Articolul 87
(1) Direcţia Naţională Anticorupţie se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei
Naţionale Anticorupţie, la propunerea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în urma
concursului organizat în acest sens, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.
iulie 2018
Pagina 53 din 238

(2) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi
disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 10 ani vechime în
funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat de către comisia
constituită în acest scop.
(3) Concursul prevăzut la alin. (2) constă în:
a) un interviu transmis în direct, susţinut în faţa Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii;
b) o probă având ca obiect evaluarea a minimum 5 rechizitorii alese aleatoriu, precum şi a altor acte
întocmite de candidaţi şi considerate relevante de aceştia, din ultimii 5 ani de activitate.
iulie 2018
(4) Interviul consta în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma
răspunderea, a rezistentei la stres, precum şi altor calităţi specifice.
(5) La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei
limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.
(6) Evaluarea prevăzută la alin. (3) lit. b) se efectuează de o comisie desemnată de secţia pentru procurori a
Consiliului Superior al Magistraturii, formată din 2 procurori de la Direcţia Naţională Anticorupţie propuşi de
procurorul-şef al direcţiei, 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie propuşi de
procurorul general şi un formator propus de Institutul Naţional al Magistraturii.
iulie 2018
(7) Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie evaluează, anual, rezultatele obţinute de procurorii
Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
(8) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului şef al
Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul
exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile
disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b)-e) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare.
(9) La data încetării activităţii în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul revine la parchetul de unde
provine.
iulie 2018
(9^1) De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Direcţiei Naţionale
Anticorupţie îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute
anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în
cadrul direcţiei.
La data de 23-07-2018 Alineatul (9^1) din Articolul 87 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificat
20 iulie 2018
(10) Atribuţiile, competenta, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt stabilite
prin lege specială.
(11) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, se aplica în mod corespunzător.
Articolul 88
Direcţia Naţională Anticorupţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă
Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna
februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate
al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
La data de 23-07-2018 Articolul 88 din Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 44,
Pagina 54 din 238

Secţiunea a 2^1-a
Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie
La data de 23-07-2018 Capitolul II , Titlul III a fost completat de Punctul 45, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20
iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018
Articolul 88^1
(1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înfiinţează şi funcţionează Secţia
pentru investigarea infracţiunilor din justiţie care are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală
pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au
calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie îşi păstrează competenţa de urmărire penală şi în
situaţia în care, alături de persoanele prevăzute la alin. (1), sunt cercetate şi alte persoane.
(3) În cazul infracţiunilor săvârşite de judecătorii şi procurorii militari, dispoziţiile art. 56 alin. (4) din Legea nr.
135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile.
(4) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este condusă de un procuror-şef secţie, ajutat de un
procuror-şef adjunct, numiţi în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prezentei legi.
(5) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de
competenţă apărute între Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi celelalte structuri sau unităţi din
cadrul Ministerului Public.
(6) Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior
“ în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, prin acesta se
înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia.
La data de 20-02-2019 Articolul 88^1 din Sectiunea a 2^1-a , Capitolul II , Titlul III a fost completat de Punctul
4, Articolul 14 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 137 din 20 februarie 2019
La data de 23-07-2018 Sectiunea a 2^1-a din Capitolul II , Titlul III a fost completata de Punctul 45, Articolul I
Articolul 88^2
(1) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al
imparţialităţii şi al controlului ierarhic.
(2) Este interzisă delegarea sau detaşarea de procurori în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din
justiţie.
(3) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie funcţionează cu un număr de 15 posturi de procuror.
La data de 10-10-2018 Alineatul (3) din Articolul 88^2 , Sectiunea a 2^1-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificat
de Articolul I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 90 din 10 octombrie 2018, publicată în MONITORUL
(4) Numărul de posturi al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie poate fi modificat, în funcţie de
volumul de activitate, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, la solicitarea procurorului-şef secţie, cu avizul conform al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
(5) Pe durata desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, procurorii cu
funcţii de conducere şi execuţie beneficiază de drepturile procurorilor detaşaţi, în condiţiile legii.
3, Articolul II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL
Articolul 88^3
(1) Procurorul-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este numit în funcţie de Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la
exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective, urmărindu-se competenţele manageriale,
gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-şi asuma decizii şi responsabilităţi, competenţele de
comunicare şi rezistenţa la stres, precum şi integritatea candidatului, evaluarea activităţii sale ca procuror şi
modul în care acesta se raportează la valori specifice profesiei, precum independenţa justiţiei ori respectarea
drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
(2) Componenţa comisiei de concurs este următoarea:
a) 3 membri judecători, care fac parte din Secţia pentru judecători şi au funcţionat la o instanţă de grad de cel
puţin curte de apel, desemnaţi de Secţia pentru judecători;
Pagina 55 din 238

b) un membru procuror, care face parte din Secţia pentru procurori şi a funcţionat la un parchet de grad de
cel puţin parchet de pe lângă curtea de apel, desemnat de Secţia pentru procurori.
(3) Condiţiile pentru ca un procuror să se înscrie la concursul pentru ocuparea postului de procuror-şef al
Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt cele prevăzute la art. 88^5 alin. (3).
(4) Fiecare candidat va depune un curriculum vitae, declaraţiile prevăzute la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303
/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice
funcţiei de conducere şi orice alte înscrisuri pe care le consideră relevante în susţinerea candidaturii sale.
(5) Documentele depuse de fiecare candidat vor fi publicate pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii, cu cel puţin 10 zile înaintea concursului.
(6) Comisia de concurs va propune Plenului Consiliului Superior al Magistraturii numirea procurorului-şef al
Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, după evaluarea candidaturilor şi a proiectelor, în urma unui
interviu transmis în direct.
(7) Revocarea din funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se face de
către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în caz de neîndeplinire a atribuţiilor specifice funcţiei sau în
cazul în care acesta a fost sancţionat disciplinar în ultimii 3 ani, la propunerea comisiei prevăzute la alin. (2).
(8) Procurorul-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este numit în funcţie pe o perioadă de
3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Articolul 88^4
(1) Procurorul-şef adjunct al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este numit în funcţie de Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivată a procurorului-şef secţie, dintre procurorii deja
numiţi în cadrul secţiei.
(2) Numirea în funcţia de procuror-şef adjunct al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se face pe
o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
(3) Revocarea procurorului-şef adjunct al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se face de Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivată a procurorului-şef secţie, în cazul exercitării
necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei, în cazul în care acesta a fost sancţionat disciplinar.
Articolul 88^5
(1) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se încadrează cu procurori numiţi de către Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii,
aprobat potrivit legii, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea continuării activităţii în cadrul secţiei pentru o
perioadă totală de cel mult 9 ani.
(2) Concursul este susţinut în faţa comisiei de concurs compuse potrivit art. 88^3 alin. (2), din care face parte
de drept şi procurorul-şef secţie.
(3) Pentru a participa la concursul pentru numirea în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie,
procurorii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani;
b) să aibă cel puţin gradul de parchet de pe lângă curte de apel;
c) să aibă o vechime efectivă de cel puţin 18 ani în funcţia de procuror;
d) să aibă o bună pregătire profesională;
e) să aibă o conduită morală ireproşabilă.
(4) La concurs poate participa orice procuror care, până la data stabilită pentru începerea concursului,
îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (3).
(5) Concursul prevăzut la alin. (2) constă în:
a) un interviu, transmis în direct şi ulterior arhivat pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii,
susţinut în faţa comisiei prevăzute la art. 88^3 alin. (2) din care face parte de drept şi procurorul şef secţie;
La data de 16-10-2018 Litera a) din Alineatul (5) , Articolul 88^5 , Sectiunea a 2^1-a , Capitolul II , Titlul III a
fost modificată de Punctul 4, Articolul II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018
b) o evaluare a activităţii din ultimii 5 ani;
c) o evaluare a unor acte profesionale întocmite de candidaţi din ultimii 3 ani de activitate.
(6) Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma
răspunderea, a rezistenţei la stres, precum şi a altor calităţi specifice. La interviu participă procurorul-şef secţie
şi un psiholog, care pot pune întrebări candidaţilor.
Pagina 56 din 238

(7) Evaluarea prevăzută la alin. (5) lit. b) se efectuează de către 2 procurori şi 2 judecători din cadrul Inspecţiei
Judiciare, desemnaţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea inspectorului-şef. Punctajul
se acordă în urma unei analize ce va avea în vedere inclusiv durata şi complexitatea cazurilor lucrate de
procuror, rata de achitări, restituiri, condamnări, eventualele sesizări făcute din partea persoanelor cercetate şi
soluţiile date la acestea.
(8) Evaluarea prevăzută la alin. (5) lit. c) se efectuează de o comisie desemnată de Plenul Consiliului Superior
al Magistraturii, formată din 2 procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi
2 judecători din Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, propuşi de colegiile de conducere ale
acestora, precum şi un formator din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, propus de Consiliul ştiinţific al
acestuia.
(9) Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele de concurs este de 100 de puncte, distribuite astfel:
a) 60 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. a);
b) 20 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. b);
c) 20 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. c).
(10) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte, dar nu mai puţin decât
următorul punctaj pentru fiecare probă în parte:
a) minimum 25 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. a);
b) minimum 15 puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. b);
c) minimum 10 puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. c).
(11) Numirea în funcţia de procuror din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se va face
de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturile vacante şi în ordinea punctelor obţinute.
(11^1) Membrii comisiilor de concurs prevăzute în prezenta secţiune nu devin incompatibili şi îşi exprimă votul
în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
(11^2) Comisiile de concurs prevăzute de art. 883, respectiv de art. 885 îşi desfăşoară legal activitatea în
prezenta a cel puţin 3 membri.
(12) Procedurile de numire, continuare a activităţii în cadrul secţiei şi revocare din funcţiile de conducere şi
execuţie din cadrul secţiei vor fi detaliate într-un regulament aprobat de Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii.
Norme de aplicare
Capitolul I
Articolul 1
(1) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, denumită în continuare secţia,
funcţionează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Secţia este condusă de un procuror-şef secţie, ajutat de un procuror-şef adjunct, funcţii
denumite în continuare şi funcţii de conducere.
(3) Procurorul-şef al acestei secţii este numit în funcţie de Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii, în urma unui concurs organizat în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale
prezentului regulament.
(4) Procurorul-şef adjunct este numit în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la
propunerea motivată a procurorului-şef secţie, dintre procurorii numiţi în cadrul acestei secţii.
(5) Procurorul-şef secţie şi procurorul-şef adjunct sunt numiţi în funcţie pe o perioadă de 3 ani, cu
posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Articolul 2
(1) Concursul pentru numirea în funcţia de procuror-şef secţie se organizează de Consiliul
Superior al Magistraturii.
(2) Organizarea concursului se anunţă cu cel puţin 60 de zile înainte de data susţinerii
concursului, prin publicare pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
Pagina 57 din 238

(3) Data, locul şi calendarul de desfăşurare a concursului se aprobă prin hotărâre de Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Direcţiei resurse umane şi organizare, şi se
afişează pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, la aceeaşi dată cu anunţul
de organizare a concursului.
Capitolul II
Concursul pentru numirea în funcţie a procurorului-şef al Secţiei pentru
investigarea infracţiunilor din justiţie
Secţiunea 1
Înscrierea la concurs
Articolul 3
Pentru a participa la concursul pentru numirea în funcţia de procuror-şef secţie, procurorii trebuie
să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani;
b) să aibă cel puţin gradul de parchet de pe lângă curtea de apel;
c) să aibă o vechime efectivă de cel puţin 18 ani în funcţia de procuror;
d) să aibă o bună pregătire profesională;
e) să aibă o conduită morală ireproşabilă.
Articolul 4
(1) Procurorii îşi depun candidaturile, în termen de 15 zile de la publicarea datei concursului, la
Consiliul Superior al Magistraturii. Fiecare candidat va depune un curriculum vitae, declaraţiile
prevăzute la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, o declaraţie pe propria răspundere, potrivit
legii penale, din care să rezulte că nu sunt şi nu au fost lucrători operativi, inclusiv acoperiţi,
informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii, un proiect privind exercitarea atribuţiilor
specifice funcţiei de conducere şi orice alte înscrisuri pe care candidatul le consideră relevante
în susţinerea candidaturii sale.
(2) Proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere se depune în 4
exemplare identice, pe suport hârtie şi în format electronic, pe suport specific, la Consiliul
Superior al Magistraturii. Proiectul poate avea cel mult 30 de pagini.
(3) Documentele depuse de fiecare candidat vor fi publicate pe pagina de internet a Consiliului
Superior al Magistraturii, cu cel puţin 10 zile înaintea concursului, cu respectarea dispoziţiilor
legale privind protejarea datelor cu caracter personal, prin anonimizarea acestora, cu excepţia
numelui candidatului.
Secţiunea a 2-a
Organizarea şi desfăşurarea concursului
Articolul 5
Concursul pentru numirea în funcţia de procuror-şef secţie constă în prezentarea unui proiect
referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei pentru care se candidează.
Articolul 6
(1) Comisia de organizare a concursului este condusă de un preşedinte, care este secretarul
general al Consiliului Superior al Magistraturii. În cazul imposibilităţii îndeplinirii funcţiei de către
acesta, comisia este condusă, în ordine, de secretarul general adjunct al Consiliului Superior al
Magistraturii, de directorul Direcţiei resurse umane şi organizare sau de directorul adjunct al
acestei direcţii.
(2) Membrii comisiei de organizare se desemnează de către preşedintele acesteia din
personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului
Superior al Magistraturii, cu funcţii de conducere şi execuţie, funcţionarii publici şi personalul
contractual din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
Articolul 7
Comisia de organizare a concursului are, în principal, următoarele atribuţii:
1. centralizează cererile de înscriere la concurs, întocmeşte listele de înscriere, verifică
îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor legale de participare la concurs prevăzute la art. 3 lit.
Pagina 58 din 238

a)-c), întocmeşte şi afişează lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la
concurs şi afişează lista finală a candidaţilor şi documentele prevăzute la art. 4 alin. (3), după ce
a asigurat anonimizarea acestora;
2. în termen de două zile de la afişarea listei finale cu candidaţii care au întrunit condiţiile de
participare la concurs, solicită Inspecţiei Judiciare să efectueze verificarea aspectelor privind
integritatea candidaţilor;
3. îndeplineşte toate activităţile necesare pentru organizarea şi desfăşurarea concursului, cu
excepţia celor date în competenţa comisiei de concurs.
Articolul 8
(1) Comisia de concurs pentru proba constând în prezentarea unui proiect referitor la
exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care se candidează, denumită în
continuare comisia de concurs, este formată din:
a) 3 membri judecători, care fac parte din Secţia pentru judecători şi au funcţionat la o instanţă
de grad de cel puţin curte de apel, desemnaţi de Secţia pentru judecători;
b) un membru procuror, care face parte din Secţia pentru procurori şi a funcţionat la un
parchet de grad de cel puţin parchet de pe lângă curtea de apel, desemnat de Secţia pentru
procurori.
(2) Comisia de concurs îşi desemnează un preşedinte dintre membrii acesteia.
(3) În componenţa comisiei, fiecare secţie îşi desemnează şi câte un supleant care îl va înlocui
de drept pe acel membru al comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi poate exercita atribuţiile.
Înlocuirea se efectuează de preşedintele comisiei.
(4) Desemnarea membrilor comisiei are loc cu cel puţin 10 zile înaintea datei de susţinere a
concursului.
Articolul 9
(1) Nu pot fi numite în comisia de organizare a concursului sau în comisia de concurs
persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul
candidaţilor. Dacă incompatibilitatea se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiilor, membrul
în cauză are obligaţia să se retragă şi să îi comunice de îndată această situaţie preşedintelui
comisiei, în vederea înlocuirii sale.
(2) Situaţiile de incompatibilitate a preşedintelui comisiei de concurs şi a membrilor acesteia
sunt soluţionate de secţia corespunzătoare din care fac parte aceştia. Situaţiile de
incompatibilitate a membrilor comisiei de organizare sunt soluţionate de preşedintele acestei
comisii, iar situaţiile de incompatibilitate a preşedintelui comisiei de organizare sunt soluţionate
de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
Articolul 10
(1) În termen de 5 zile de la data expirării termenului de depunere a candidaturilor, listele cu
candidaţii care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs se publică pe pagina de
internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii, în termen de 24 de ore de la
publicarea pe site, la Consiliul Superior al Magistraturii. Contestaţiile vor fi soluţionate de Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii, prin hotărâre care se comunică de îndată contestatorului.
(3) După soluţionarea contestaţiilor se întocmeşte lista finală a candidaţilor care îndeplinesc
condiţiile de participare la concurs, listă care se aduce la cunoştinţa publică prin modalitatea
prevăzută la alin. (1).
Articolul 11
(1) Candidaţii susţin oral, în faţa comisiei de concurs, proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor
specifice funcţiei de conducere, în cadrul unui interviu care este transmis în direct pe pagina de
internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Susţinerea proiectului are o durată de maximum
30 de minute, fiind urmată de întrebările comisiei de concurs şi răspunsurile candidatului.
(2) Evaluarea şi notarea candidaturilor şi a proiectelor depuse se realizează de fiecare membru
al comisiei de concurs, pe baza următoarelor criterii:
a) competenţele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-şi asuma
decizii şi responsabilităţi, competenţele de comunicare şi rezistenţa la stres;
b) integritatea candidatului, evaluarea activităţii de procuror şi modul în care acesta se
raportează la valori specifice profesiei, precum independenţa justiţiei ori respectarea drepturilor
şi libertăţilor fundamentale.
Pagina 59 din 238

(3) În ceea ce priveşte criteriul prevăzut la alin. (2) lit. a) pot fi avute în vedere, pe lângă proiect,
şi aspectele care rezultă din rapoartele de evaluare, dacă acestea au vizat şi o funcţie de
conducere, precum şi aspectele relevante în acest sens rezultate din susţinerea interviului.
(4) Evaluarea integrităţii candidaţilor se face pe baza raportului întocmit de Inspecţia Judiciară
sub acest aspect, precum şi a răspunsurilor primite de la candidat la întrebările adresate pe
baza acestui raport, a datelor existente la dosarul profesional, a documentelor depuse de
candidat, a modului în care candidatul se raportează la valori precum independenţa justiţiei,
imparţialitatea magistraţilor, integritatea şi a aspectelor ridicate în cadrul discuţiilor.
(5) Raportul întocmit de Inspecţia Judiciară se trimite comisiei de organizare a concursului cu
cel puţin 10 zile înainte de data stabilită pentru proba interviului.
(6) Evaluarea activităţii de procuror se face pe baza ultimului raport de evaluare întocmit, a
aspectelor relevante rezultate din susţinerea interviului, din analiza lucrărilor depuse, precum şi
a aspectelor relevante verificabile rezultate din activitatea sa anterioară, de care comisia ia
cunoştinţă în orice mod.
(7) Pentru fiecare dintre cele două categorii de criterii prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b) se poate
acorda un punctaj maxim de câte 10 puncte.
(8) Membrii comisiei de concurs primesc pentru fiecare candidat câte o fişă de evaluare
nominală, pe care se notează fiecare categorie de criterii cu puncte situate între 1 şi maximul
punctajului alocat, respectiv 10 puncte. Fişele de evaluare cuprind, de asemenea, numele
membrului comisiei de concurs care a efectuat notarea şi semnătura acestuia.
(9) Este nulă fişa de evaluare pe care nu s-a notat punctajul la unul sau mai multe dintre
criteriile prevăzute la alin. (2). Fişa de evaluare nulă nu va fi luată în considerare la calcularea
punctajului mediu obţinut de candidat. În cazul în care în fişa de evaluare s-a alocat un punctaj
mai mare decât cel maxim pentru fiecare criteriu prevăzut de prezentul articol se ia în calcul
punctajul maxim pentru acel criteriu.
(10) Punctajul final obţinut de fiecare candidat se calculează ca medie aritmetică a punctajelor
acordate de fiecare dintre membrii comisiei de concurs.
(11) Imediat după finalizarea probei, comisia de concurs centralizează fişele de evaluare şi
stabileşte punctajele finale obţinute de candidaţi. Pe baza punctajelor finale se întocmeşte
tabelul de clasificare a candidaţilor. Tabelul de clasificare a candidaţilor este comunicat comisiei
de organizare, care asigură publicarea pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii.
(12) La punctaje egale au prioritate, în următoarea ordine: candidaţii care au vechime mai mare
la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, la parchetul de pe
lângă curtea de apel, candidaţii care au deţinut anterior funcţii de conducere, candidaţii care au
titlul ştiinţific de doctor în drept.
(13) Rezultatele sunt definitive şi nu pot fi contestate.
Articolul 12
Interviul susţinut de candidat se înregistrează cu mijloace audiovideo. Înregistrările se păstrează
o perioadă de un an de la data desfăşurării probei.
Articolul 13
(1) Rezultatele finale ale concursului se prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în
vederea validării.
(2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate invalida concursul, în tot sau în parte, în
cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de regulament
cu privire la organizarea concursului.
Articolul 14
La propunerea comisiei de concurs, în termen de cel mult 10 zile de la publicarea rezultatelor
concursului, prin hotărârea de validare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii numeşte în
funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie pe candidatul cu cel
mai mare punctaj obţinut după evaluarea candidaturilor şi a proiectelor.
Capitolul III
Numirea în funcţie a procurorului-şef adjunct al Secţiei pentru investigarea
infracţiunilor din justiţie
Articolul 15
Pagina 60 din 238

(1) Numirea în funcţia de procuror-şef adjunct se face de Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii, la propunerea motivată a procurorului-şef secţie, pe baza candidaturilor depuse de
procurorii numiţi în cadrul secţiei.
(2) Procurorii îşi depun candidaturile în termen de 15 zile de la publicarea anunţului privind
procedura de numire în această funcţie, la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie. Fiecare candidat va depune un curriculum vitae, declaraţiile prevăzute la art. 48 alin.
(11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, o declaraţie pe
propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt şi nu au fost lucrători
operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii şi orice alte
înscrisuri pe care candidatul le consideră relevante în susţinerea candidaturii sale.
Articolul 16
(1) Pe baza candidaturilor depuse, procurorul-şef secţie consultă procurorii secţiei, cu
respectarea confidenţialităţii opţiunilor, şi consemnează rezultatul într-un referat, semnat şi datat.
(2) În cazul în care s-au depus mai multe candidaturi, procurorul-şef secţie, pe baza aprecierilor
proprii şi a rezultatelor consultării procurorilor secţiei, selectează una dintre candidaturi. Motivarea
propunerii trebuie să cuprindă o analiză a candidaturilor depuse, temeiurile care au justificat
selecţia şi motivele respingerii celorlalte candidaturi.
Articolul 17
(1) Propunerea motivată de numire în funcţie formulată de procurorul-şef secţie se transmite
Consiliului Superior al Magistraturii, însoţită de candidatura depusă de procurorul selectat, de
declaraţiile prevăzute la art. 15 alin. (2) şi de eventualele înscrisuri relevante depuse de candidat,
precum şi de referatul privind consultarea procurorilor secţiei.
(2) Direcţia resurse umane şi organizare întocmeşte, pe baza propunerii formulate, în termen de
cel mult 10 zile, un referat în care consemnează:
a) evoluţia carierei profesionale a procurorului propus pentru numire, cu evidenţierea
calificativului acordat la ultima evaluare şi, dacă este cazul, a menţiunii privind sancţiunile
disciplinare aplicate în ultimii 3 ani;
b) depunerea declaraţiilor prevăzute la art. 15 alin. (2);
c) conţinutul propunerii motivate a procurorului-şef secţie şi al consultării procurorilor secţiei.
(3) Atunci când Plenul Consiliului Superior al Magistraturii apreciază necesar, procurorul propus
pentru numirea în funcţia de procuror-şef adjunct va susţine în faţa Plenului un interviu care
constă în:
– verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, vizând în esenţă capacitatea de
organizare, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de
analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă,
capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaţionare şi comunicare;
– verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei pentru care s-a depus candidatura.
(4) Membrii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii pot adresa candidatului întrebări
referitoare la conduita şi deontologia profesională, precum şi la împrejurări rezultate din cuprinsul
propunerii motivate întocmite de procurorul-şef şi pot consulta ultimul raport de evaluare a
activităţii profesionale a candidatului.
Capitolul IV
Revocarea din funcţie a procurorilor cu funcţii de conducere din cadrul
Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie
Articolul 18
(1) Revocarea din funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se
face de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea unei comisii constituite
potrivit art. 8 alin. (1), pentru următoarele motive:
a) în cazul neîndeplinirii atribuţiilor specifice funcţiei;
b) în cazul în care acesta a fost sancţionat disciplinar în ultimii 3 ani;
c) în cazul în care nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia
de conducere.
(2) Constituirea comisiei prevăzute la alin. (1) se dispune de către Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii ori de câte ori există elemente cu privire la incidenţa situaţiilor de revocare din funcţia
de procuror-şef secţie, din oficiu sau la sesizarea Secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii.
Pagina 61 din 238

Constituirea comisiei poate fi dispusă de Plen şi în situaţia în care, dintr-un raport al Inspecţiei
Judiciare, rezultă elemente privind incidenţa situaţiilor de revocare din funcţie prevăzute la alin. (1).
(3) Dispoziţiile art. 8 şi 9 se aplică în mod corespunzător.
Articolul 19
(1) După constituire, pentru a analiza sesizarea formulată, dacă apreciază necesar, comisia
solicită Inspecţiei Judiciare efectuarea de verificări sub aspectul celor sesizate.
(2) Preşedintele comisiei fixează un termen pentru dezbaterea sesizării, dispunând citarea
procurorului-şef secţie şi, dacă este cazul, comunicarea raportului întocmit de Inspecţia Judiciară
în vederea luării la cunoştinţă şi formulării unor eventuale obiecţii.
(3) La data stabilită, comisia analizează sesizarea şi, dacă este cazul, raportul Inspecţiei
Judiciare şi eventualele obiecţii formulate de procurorul-şef secţie.
(4) Procurorul-şef secţie are dreptul de a fi prezent în faţa comisiei şi de a formula apărări.
(5) În situaţia în care apreciază că a intervenit unul dintre cazurile prevăzute la art. 18 alin. (1),
comisia propune Plenului revocarea din funcţia de conducere.
Articolul 20
(1) Plenul hotărăşte asupra revocării din funcţie, cu încunoştinţarea procurorului-şef secţie, care
are dreptul de a fi prezent în faţa Plenului şi de a formula apărări.
(2) Hotărârea Plenului se redactează în termen de 20 de zile de la pronunţare şi se comunică de
îndată procurorului-şef secţie revocat din funcţie.
Articolul 21
(1) Revocarea din funcţia de procuror-şef adjunct al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din
justiţie se face de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivată a
procurorului-şef secţie, pentru următoarele motive:
a) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei;
b) în cazul în care acesta a fost sancţionat disciplinar;
c) în cazul în care nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia
de conducere.
(2) După primirea propunerii, dacă apreciază necesar, Plenul dispune efectuarea de verificări de
către Inspecţia Judiciară.
(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii fixează un termen pentru dezbaterea
propunerii, dispunând citarea procurorului-şef adjunct şi comunicarea raportului întocmit de
Inspecţia Judiciară, în vederea luării la cunoştinţă şi formulării unor eventuale obiecţii.
(4) Dispoziţiile art. 20 se aplică în mod corespunzător.
Capitolul V
Dispoziţii finale şi tranzitorii
Articolul 22
Toate documentele întocmite pentru concurs se păstrează în arhiva Consiliului Superior al
Magistraturii, prin grija Direcţiei resurse umane şi organizare.
Articolul 23
Toate termenele stabilite în cadrul prezentului regulament se calculează potrivit art. 181 şi
următoarele din Codul de procedură civilă.
Articolul 24
(1) Prin derogare de la prevederile art. 2 alin. (2), art. 4 alin. (1), art. 10 alin. (1) şi ale art. 11 alin.
(5), pentru primul concurs în vederea numirii în funcţia de procuror-şef secţie, anunţul privind
organizarea concursului se publică cu cel puţin 30 de zile înaintea datei interviului, termenul de
depunere a candidaturilor este de 10 zile de la publicarea acestuia, termenul de verificare a
condiţiilor de înscriere la concurs este de două zile, iar raportul Inspecţiei Judiciare se transmite
cu cel puţin 5 zile înainte de data stabilită pentru proba interviului.
(2) Pentru concursul prevăzut la alin. (1), prin derogare de la prevederile art. 14, Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii numeşte în funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru
investigarea infracţiunilor din justiţie în termen de cel mult 5 zile de la publicarea rezultatelor
concursului.
Notă CTCE
Pagina 62 din 238

Reproducem mai jos prevederile art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 90 din 10 octombrie 2018 ,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 862 din 10 octombrie 2018:
Articolul II
(1) Prin derogare de la dispoziţiile art. 88^3-88^5 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, până la finalizarea concursurilor organizate pentru numirea
în funcţiile de procuror-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi a celor de execuţie de
procuror în cadrul secţiei şi validarea rezultatelor acestora, funcţiile de procuror-şef şi cel puţin o treime din
funcţiile de execuţie de procuror vor fi exercitate provizoriu de procurori care îndeplinesc condiţiile prevăzute de
lege pentru numirea în aceste funcţii, selectaţi de comisia de concurs constituită în condiţiile art. 88^3 alin. (2)
din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Selecţia candidaţilor se realizează de comisia de concurs prevăzută la alin. (1) printr-o procedură derulată în
cel mult 5 zile calendaristice de la data declanşării acesteia de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.
Comisia de concurs îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a cel puţin 3 membri.
(3) Candidaţii pentru funcţiile de conducere şi de execuţie prevăzute la alin. (1) depun la structura resurse
umane a Consiliului Superior al Magistraturii o scrisoare de candidatură însoţită de orice alte înscrisuri
considerate relevante de către candidaţi.
(4) În termen de cel mult 3 zile calendaristice de la primirea listei de candidaţi din partea structurii resurse
umane din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, comisia de concurs verifică îndeplinirea de către candidaţi
a condiţiilor prevăzute de lege pentru numirea în aceste funcţii şi efectuează procedura de selecţie a acestora
pe baza dosarului de candidatură şi a unui interviu. Interviul se transmite în direct, audiovideo, pe pagina de
internet a Consiliului Superior al Magistraturii, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a Consiliului.
(5) În cazul candidaţilor pentru funcţia de procuror în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie,
procedura de selecţie are în vedere următoarele criterii:
a) integritatea candidatului;
b) evaluarea activităţii ca procuror.
(6) Evaluarea integrităţii candidaţilor se face pe baza datelor existente la dosarul profesional, a documentelor
depuse de candidat, a modului în care candidatul se raportează la valori precum independenţa justiţiei,
imparţialitatea magistraţilor, integritatea şi a aspectelor ridicate în cadrul interviului.
(7) Evaluarea activităţii de procuror se face pe baza ultimului raport de evaluare întocmit şi a aspectelor
relevante rezultate din susţinerea interviului, din analiza documentelor depuse de către candidat, precum şi a
aspectelor relevante verificabile rezultate din activitatea sa anterioară.
(8) În cazul candidaţilor pentru funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie,
procedura de selecţie se realizează pe baza celor două criterii prevăzute la alin. (5), precum şi a criteriului
referitor la competenţele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-şi asuma decizii şi
responsabilităţi, competenţele de comunicare şi rezistenţa la stres.
(9) Procurorii selectaţi pentru numirea în funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din
justiţie şi pentru numirea în funcţiile de execuţie de procuror în cadrul secţiei, potrivit dispoziţiilor prezentului
articol, sunt numiţi în funcţie de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Procurorul-şef adjunct al
Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este numit de preşedintele Consiliului Superior al
Magistraturii, la propunerea motivată a procurorului-şef secţie, dintre procurorii selectaţi pentru numirea în
cadrul secţiei. La data încetării activităţii în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, procurorii
numiţi în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă revin la parchetele de unde provin.
(10) În vederea operaţionalizării Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, în termen de 5 zile
calendaristice de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, procurorul general al Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură resursele umane şi materiale necesare funcţionării acesteia,
inclusiv personalul auxiliar de specialitate, ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, specialişti şi alte categorii de
personal.
(11) De la data operaţionalizării Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, cauzele de competenţa
acesteia, aflate în lucru la Direcţia Naţională Anticorupţie şi alte unităţi de parchet, precum şi dosarele cauzelor
referitoare la infracţiunile prevăzute de art. 88^1 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, şi soluţionate până la data acestei operaţionalizări se preiau de către aceasta.
Articolul 88^6
(1) La expirarea termenului de 3 ani, procurorul poate cere continuarea activităţii în cadrul Secţiei pentru
investigarea infracţiunilor din justiţie pe o nouă perioadă de 3 ani, fără a depăşi în total 9 ani de activitate în
cadrul secţiei.
(2) Cu 3 luni înainte de expirarea termenului de numire, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii va analiza
cererea depusă de procurorul care solicită continuarea activităţii în cadrul secţiei şi decide asupra acesteia,
având în vedere evaluarea activităţii desfăşurate de acesta în ultimii 3 ani.
Pagina 63 din 238

(3) La data încetării activităţii în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, procurorul revine la
parchetul de unde provine.
(4) De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Secţiei pentru
investigarea infracţiunilor din justiţie îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea
corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în
timpul desfăşurării activităţii în cadrul secţiei.
Articolul 88^7
(1) Procurorii numiţi în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie pot fi revocaţi de Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii, la cererea motivată a procurorului-şef al secţiei, în cazul exercitării
necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei, în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.
(2) În cazul revocării, procurorul revine la parchetul de unde provine şi îşi redobândeşte gradul profesional de
execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării,
în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul direcţiei.
Articolul 88^8
(1) Atribuţiile Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt următoarele:
a) efectuarea urmăririi penale, în condiţiile prevăzute în Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările
ulterioare, pentru infracţiunile aflate în competenţa sa;
b) sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru luarea măsurilor prevăzute de lege şi pentru judecarea cauzelor
privind infracţiunile prevăzute la lit. a);
c) constituirea şi actualizarea bazei de date în domeniul infracţiunilor aflate în domeniul de competenţă;
d) exercitarea şi retragerea căilor de atac în cauzele de competenţa Secţiei, inclusiv în cauzele aflate pe rolul
instanţelor sau soluţionate definitiv anterior operaţionalizării acesteia potrivit Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor
din justiţie.
La data de 20-02-2019 Litera d) din Alineatul (1) , Articolul 88^8 , Sectiunea a 2^1-a , Capitolul II , Titlul III a
fost modificată de Punctul 6, Articolul 14 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 20 februarie 2019
e) exercitarea altor atribuţii prevăzute de lege.
La data de 20-02-2019 Alineatul (1) din Articolul 88^8 , Sectiunea a 2^1-a , Capitolul II , Titlul III a fost
completat de Punctul 7, Articolul 14 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 20 februarie 2019
(2) Participarea la şedinţele de judecată în cauzele de competenţa secţiei se asigură de procurori din cadrul
Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de către procurori din cadrul
parchetului de pe lângă instanţa învestită cu judecarea cauzei.
Articolul 88^9
Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe
care îl prezintă, nu mai târziu de luna februarie a anului următor, Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Articolul 88^10
(1) În vederea desfăşurării activităţilor specifice prevăzute de Codul de procedură penală, în cadrul Secţiei
pentru investigarea infracţiunilor din justiţie funcţionează, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară
sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor Secţiei, în limita posturilor prevăzute de lege.
(2) Detaşarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se dispune la solicitarea procurorului-şef al Secţiei
pentru investigarea infracţiunilor din justiţie de către ministrul afacerilor interne, pe o perioadă de cel mult 3 ani,
cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora.
(3) Numirea în funcţie a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) se face prin ordin al
procurorului-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.
(4) Încetarea detaşării ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se poate dispune înaintea perioadei prevăzute la
alin. (2) prin ordin motivat al procurorului-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.
Pagina 64 din 238

(5) Pe durata detaşării, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare din
poliţia judiciară nicio însărcinare.
(6) Dispoziţiile procurorilor din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt obligatorii pentru
ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară. Actele întocmite de aceştia din dispoziţia scrisă a procurorului sunt
efectuate în numele acestuia.
(7) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru
ofiţerii de poliţie şi agenţii de poliţie, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege, şi beneficiază, în mod
corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 13 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006
privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul
justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
(8) Salarizarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) se realizează potrivit dispoziţiilor
legale aplicabile ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de procurorul-şef al Secţiei pentru investigarea
infracţiunilor din justiţie. Atribuţiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie
judiciară detaşaţi se exercită de ministrul afacerilor interne, la propunerea procurorului-şef al Secţiei pentru
investigarea infracţiunilor din justiţie.
(10) Dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, republicată,
cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător în raport cu activitatea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie
judiciară prevăzuţi la alin. (1).
La data de 07-03-2019 Sectiunea a 2^1-a din Capitolul II , Titlul III a fost completata de Punctul 1, Articolul II din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 12 din 5 martie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 185 din 07
martie 2019
Articolul 88^11
(1) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se încadrează cu specialişti în domeniul prelucrării şi
valorificării informaţiilor, economic, financiar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea
unor aspecte tehnice sau de specialitate în activitatea de urmărire penală.
(2) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) sunt numiţi în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie
prin ordin al procurorului-şef al acesteia şi au calitatea de funcţionar public.
(3) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) îşi desfăşoară activitatea sub directa conducere, supraveghere şi control
nemijlocit al procurorilor Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi au drepturile şi obligaţiile
prevăzute de lege pentru funcţionarii publici. Salariile de bază pentru specialiştii din cadrul Secţiei pentru
investigarea infracţiunilor din justiţie sunt cele prevăzute la art. 28 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind
salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 1
lit. e) şi art. 22 alin. (1)-(3) din capitolul VIII al anexei nr. V din aceeaşi lege. Specialiştii beneficiază, în mod
corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 13 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare
La data de 07-03-2019 Sectiunea a 2^1-a din Capitolul II , Titlul III a fost completata de Punctul 1, Articolul II din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 12 din 5 martie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 185 din 07
martie 2019
Secţiunea a 3-a
Parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi
judecătorii
Articolul 89
(1) Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori şi familie şi judecătorie funcţionează un
parchet.
(2) Parchetele au sediul în localităţile în care îşi au sediul instanţele pe lângă care funcţionează şi au aceeaşi
circumscripţie cu acestea.
(3) Parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică.
Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi parchetele de pe lângă judecătorii nu au
personalitate juridică.
Articolul 90
(1) Parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale au în structura secţii, în cadrul cărora pot funcţiona
servicii şi birouri. Parchetele de pe lângă curţile de apel au în structura şi câte o secţie pentru minori şi familie.
(2) În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii pot funcţiona secţii
specializate.
Pagina 65 din 238

iulie 2018
Notă
Punctul 46 al art. I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 827 din 13 septembrie
2005, prevede:
„46. La articolul 90, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii pot funcţiona secţii
specializate”.
Anterior, același alineat (2) al articolului 90 a fost abrogat de pct. 16 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19
(3) Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de către
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul ministrului justiţiei.
Articolul 91
În localităţile unde funcţionează sediile secundare ale tribunalelor şi judecătoriilor se înfiinţează sedii secundare
ale parchetelor, cu activitate permanenta, având aceeaşi circumscripţie cu sediile secundare ale instanţelor pe
lângă care funcţionează.
Articolul 92
(1) Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali.
(2) Parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii sunt conduse de prim-
procurori.
(3) Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă
tribunale exercita şi atribuţii de coordonare şi control al administrării parchetului unde funcţionează, precum şi
al parchetelor din circumscripţie.
(4) Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă
judecătorii exercita şi atribuţii de administrare a parchetului.
(5) Dispoziţiile art. 46 alin. (3) se aplica în mod corespunzător.
Articolul 93
Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar
prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale au calitatea de ordonatori terţiari de credite.
Articolul 94
(1) În funcţie de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, judecătoriile care îşi
au sediul în reşedinţele de judeţ, precum şi parchetele de pe lângă judecătoriile din municipiul Bucureşti,
procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncţi, iar la parchetele de pe lângă
tribunalele pentru minori şi familie şi celelalte judecătorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.
iulie 2018
(2) La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti,
procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncţi.
Articolul 95
(1) Secţiile, serviciile şi birourile parchetelor de pe lângă instanţe sunt conduse de procurori şefi.
(2) Conducătorul fiecărui parchet repartizează procurorii pe secţii, servicii şi birouri, în funcţie de pregătirea,
specializarea şi aptitudinile acestora.
(3) Conducătorul fiecărui parchet repartizează dosarele procurorilor, ţinând cont de specializarea acestora.
Articolul 96
(1) În cadrul parchetelor funcţionează colegii de conducere, care avizează problemele generale de conducere
ale parchetelor.
(2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţi de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi
familie şi judecătorii au în componenta procurori care deţin funcţii de nivelul celor prevăzute la art. 49 alin. (2)
pentru colegiile de conducere ale instanţelor.
Articolul 97
Pagina 66 din 238

Dispoziţiile art. 50 şi 51 se aplica în mod corespunzător şi pentru organizarea şi desfăşurarea adunărilor
generale ale procurorilor.
Secţiunea a 4-a
Organizarea parchetelor militare
Articolul 98
(1) Pe lângă fiecare instanţă militară funcţionează un parchet militar. Pe lângă Curtea Militară de Apel
Bucureşti funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, iar pe lângă tribunalele
militare funcţionează parchetele militare de pe lângă tribunalele militare.
(2) Circumscripţiile parchetelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta
lege.
(3) Parchetele militare prevăzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
Articolul 99
(1) Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.
(2) Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti este condus de un procuror general militar, ajutat
de un procuror general militar adjunct.
Articolul 100
(1) Parchetele militare exercita prin procurorii militari atribuţiile prevăzute la art. 63, care se aplica în mod
corespunzător.
(2) Parchetele militare efectuează urmărirea penală în cauzele privind fapte penale comise de militari români
dislocaţi pe teritoriul altor state, în cadrul unor forte multinaţionale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii
internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română. Procurorii militari participa la
şedinţele de judecată ce se desfăşoară potrivit art. 57.
(3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare specială puse în serviciul lor şi faţă de care exercita
atribuţiile prevăzute la art. 63 lit. b).
(4) Dispoziţiile art. 96 şi 97 se aplica în mod corespunzător.
Articolul 101
Când persoana cercetată este militar activ, urmărirea penală se efectuează de procurorul militar, indiferent de
gradul militar al persoanei cercetate.
La data de 23-07-2018 Articolul 101 din Sectiunea a 4-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 48,
Articolul 102
(1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie
funcţionează secţii sau servicii de combatere a infracţiunilor săvârşite de militari care au, fiecare, statut de
unitate militară, cu indicativ propriu.
(2) Pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, precum şi pentru stabilirea cauzelor care generează sau
favorizează criminalitatea în rândul militarilor şi salariaţilor civili ai structurilor militarizate, parchetele militare şi
secţiile prevăzute în alin. (1) organizează şi desfăşoară, conform competenţei, activităţi comune ale
procurorilor militari cu organe din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, precum
şi din cadrul altor structuri militare, pe bază de protocoale.
La data de 01-02-2014 Alin. (2) al art. 102 a fost modificat de pct. 19 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din
19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
Titlul IV
Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii
Articolul 103
(1) Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea
Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor, formarea
profesională continua a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, precum şi formarea formatorilor, în condiţiile legii.
(1^1) Institutul Naţional al Magistraturii poate desfăşura acţiuni de cooperare cu instituţii de formare profesională
a judecătorilor şi procurorilor din alte state, cu aprobarea prealabilă a Consiliului Superior al Magistraturii. În
condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, Institutul Naţional al Magistraturii poate suporta din bugetul propriu
sau, după caz, din fonduri externe cheltuielile efectuate pentru participarea reprezentanţilor instituţiilor din alte
state la acţiunile de cooperare desfăşurate în România.
Pagina 67 din 238

La data de 23-07-2018 Articolul 103 din Titlul IV a fost completat de Punctul 49, Articolul I din LEGEA nr. 207 din
20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018
(2) Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este
supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea
diplomelor.
(3) Institutul Naţional al Magistraturii are sediul în municipiul Bucureşti.
Articolul 104
(1) Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu ştiinţific format din 13 membri: un judecător al
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un
judecător al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi
de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandaţi de Facultatea de Drept a Universităţii
Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universităţii
"Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un
reprezentant al auditorilor de justiţie, un reprezentant al asociaţiilor profesionale legal constituite ale judecătorilor
şi procurorilor, precum şi directorul Institutului Naţional al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu şi îl
prezidează.
(2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei doi adjuncţi ai acestuia sunt numiţi şi revocaţi de Consiliul
Superior al Magistraturii. Numirea directorului Institutului Naţional al Magistraturii şi a celor doi adjuncţi ai acestuia
se face din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului, al judecătorilor şi procurorilor sau
al cadrelor didactice din învăţământul superior juridic acreditat potrivit legii.
La data de 08-10-2007 Alin. (2) al art. 104 a fost modificat de pct. 1 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr.
100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.
(3) Durata mandatului membrilor consiliului ştiinţific este de 3 ani şi poate fi reînnoit, cu excepţia mandatului
reprezentantului auditorilor de justiţie, care este ales pe un an.
(4) Calitatea de membru al consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii este incompatibilă cu calitatea
de membru al unui partid politic.
100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.
Articolul 105
Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii propune proiectul de buget şi hotărăşte asupra problemelor
care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului, la propunerea directorului acestei instituţii.
Articolul 106
(1) Institutul Naţional al Magistraturii este finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al
Magistraturii, în condiţiile legii.
(2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii este ordonator terţiar de credite.
La data de 23-07-2018 Alineatul (2) din Articolul 106 , Titlul IV a fost modificat de Punctul 50, Articolul I din LEGEA
Articolul 107
(1) Numărul maxim de posturi pentru Institutul Naţional al Magistraturii se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
(2) Structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii se
aproba de Consiliul Superior al Magistraturii.
Articolul 108
(1) Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regula, din rândul judecătorilor
şi procurorilor în funcţie, care pot fi detaşaţi în condiţiile prezentei legi, cu acordul lor, în cadrul Institutului, cu
avizul consiliului ştiinţific al Institutului.
(2) Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice din învăţământul juridic
superior acreditat potrivit legii, alţi specialişti români şi străini, precum şi personal de specialitate juridică prevăzut
la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, pentru desfăşurarea procesului de formare profesională.
(3) Salarizarea personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii, la plata cu ora, se face în funcţie
de activităţile desfăşurate şi de indemnizaţia brută lunară maximă a unui judecător cu funcţie de execuţie la Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, cu vechimea cea mai mare în muncă şi în funcţie, astfel:
a) în cazul activităţilor de predare de tip curs sau conferinţă, orele efectuate se înmulţesc cu un coeficient de 2,5;
b) în cazul activităţilor de seminar, precum şi al altor activităţi didactice şi/sau conexe procesului de formare
iniţială şi continuă, orele efectuate se înmulţesc cu un coeficient de 1,5;
c) celelalte activităţi specifice formării iniţiale şi continue vor fi cuantificate pe baza unei metodologii aprobate
prin hotărâre a Consiliului ştiinţific al Institutului.
Pagina 68 din 238

La data de 23-07-2018 Alineatul (3) din Articolul 108 , Titlul IV a fost modificat de Punctul 51, Articolul I din LEGEA
Articolul 109
Prin hotărâre a Guvernului se pot înfiinţa, în subordinea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public, centre
regionale de formare profesională continua a grefierilor şi a altor categorii de personal de specialitate.
Titlul V
Asistenţii judiciari
Articolul 110
Asistenţii judiciari sunt numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social, pe o perioada de 5
ani, dintre persoanele cu o vechime în funcţii juridice de cel puţin 5 ani şi care îndeplinesc cumulativ următoarele
condiţii:
a) au cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplina de exerciţiu;
b) sunt licenţiate în drept şi dovedesc o pregătire teoretică corespunzătoare;
c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal şi se bucura de o bună reputaţie;
d) cunosc limba română;
e) sunt apte, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.
Articolul 111
(1) Asistenţii judiciari se bucura de stabilitate pe durata mandatului şi se supun numai legii.
(2) Dispoziţiile legale privind obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor se aplica şi
asistenţilor judiciari.
(3) Dispoziţiile referitoare la concediul de odihna, asistenţa medicală gratuita şi gratuitatea transportului,
prevăzute de lege pentru judecători şi procurori, se aplica şi asistenţilor judiciari.
(4) Asistenţii judiciari depun jurământul în condiţiile prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.
(5) Numărul total al posturilor de asistenţi judiciari şi repartizarea posturilor pe instanţe, în raport cu volumul de
activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.
Articolul 112
Asistenţii judiciari exercita atribuţiile prevăzute la art. 55 alin. (2), precum şi alte atribuţii prevăzute în Regulamentul
de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.
Norme de aplicare
Secţiunea a 6-a
Dispoziţii privind activitatea asistenţilor judiciari
Articolul 39
Completele pentru soluţionarea, în primă instanţă, a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări
sociale se constituie dintr-un judecător şi 2 asistenţi judiciari dintre asistenţii judiciari numiţi potrivit
legii.
Articolul 40
(1) Asistenţii judiciari participă la deliberare cu vot consultativ şi semnează hotărârile pronunţate.
Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.
(2) Asistenţii judiciari sunt datori să studieze temeinic dosarele în cauzele la a căror soluţionare
participă, să respecte programarea şedinţelor stabilită de preşedintele tribunalului şi să se
conformeze dispoziţiilor date în aplicarea legii şi regulamentelor.
(3) Când în compunerea completului de judecată intră şi asistenţi judiciari, preşedintele completului
îl va putea desemna pe unul dintre aceştia să redacteze hotărârea.
Articolul 113
(1) Asistenţilor judiciari li se aplica dispoziţiile legale privind abaterile şi sancţiunile disciplinare, precum şi
motivele de eliberare din funcţie prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.
(2) Sancţiunile disciplinare se aplica de către ministrul justiţiei.
(3) Împotriva sancţiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la
comunicarea sancţiunii, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel în circumscripţia căreia
funcţionează cel sancţionat.
Pagina 69 din 238

(4) Asistenţii judiciari pot fi eliberaţi din funcţie şi ca urmare a reducerii numărului de posturi, în raport cu volumul
de activitate al instanţei.
(5) Sancţiunile aplicate asistenţilor judiciari şi eliberarea din funcţie a acestora se comunica Consiliului Economic
şi Social de ministrul justiţiei.
Articolul 113^1
(1) Asistenţii judiciari sunt supuşi unor evaluări privind calitatea activităţii din 2 în 2 ani. Prima evaluare a
asistenţilor judiciari se face la un an de la numirea în funcţie.
(2) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de preşedintele tribunalului în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea
asistentul judiciar. Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor prevăzute de lege se
aplică în mod corespunzător şi asistenţilor judiciari, raportat la atribuţiile exercitate de aceştia potrivit legii.
(3) Asistenţii judiciari nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la ministrul justiţiei, în termen de 30
de zile de la comunicare. În soluţionarea contestaţiei, ministrul justiţiei poate solicita conducătorului tribunalului
orice informaţii pe care le consideră necesare şi va proceda la audierea asistentului judiciar.
(4) Asistentul judiciar care primeşte în urma evaluării calificativul «nesatisfăcător» este eliberat din funcţie pentru
incapacitate profesională de către ministrul justiţiei.
(5) Asistenţii judiciari pot fi eliberaţi din funcţie şi ca urmare a reducerii numărului de posturi, în raport cu volumul
de activitate al instanţei.
La data de 23-07-2018 Titlul V a fost completat de Punctul 52, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018
Articolul 114
Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic şi Social şi a Ministerului Justiţiei, se stabilesc:
a) condiţiile, procedura de selecţie şi de propunere de către Consiliul Economic şi Social a candidaţilor, pentru a fi
numiţi ca asistenţi judiciari de către ministrul justiţiei;
b) condiţiile de delegare, detaşare şi transfer al asistenţilor judiciari.
Articolul 115
Magistraţii consultanţi în funcţie la data de intrării în vigoare a prezentei legi sunt numiţi de drept în funcţiile de
asistenţi judiciari şi îşi continua activitatea în cadrul tribunalelor de muncă şi asigurări sociale sau, după caz, al
secţiilor sau completelor specializate.
Titlul VI
Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor
Articolul 116
(1) Toate instanţele judecătoreşti şi toate parchetele au în structura următoarele compartimente auxiliare de
specialitate:
a) registratura;
b) grefa;
c) arhiva;
d) biroul de informare şi relaţii publice;
e) biblioteca.
(2) Instanţele judecătoreşti şi parchetele pot avea şi alte compartimente stabilite prin regulamentele prevăzute la
art. 139 alin. (1) şi art. 140 alin. (1).
(3) Curţile de apel şi parchetele de pe lângă aceste curţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism au, de asemenea, în structură un compartiment de documentare şi un
compartiment de informatică juridică. Compartimentele de informatică juridică se pot organiza şi în structura
tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecătoriilor şi a parchetelor de pe lângă aceste instanţe.
La data de 22-11-2016 Alineatul (3) din Articolul 116 , Titlul VI a fost modificat de Punctul 5, Articolul 26, Capitolul
V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din
22 noiembrie 2016
(4) Instanţele şi parchetele militare au în structura şi un compartiment de documente clasificate.
(5) În cadrul parchetelor pot fi numiţi, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, specialişti în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte
domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.
La data de 01-02-2014 Alin. (5) al art. 116 a fost introdus de pct. 20 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19
(6) Specialiştii prevăzuţi la alin. (5) au calitatea de funcţionar public.
Pagina 70 din 238

(7) Funcţia de specialist în cadrul parchetelor este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu
excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
Articolul 117
(1) Biroul de informare şi relaţii publice asigură legăturile instanţei sau ale parchetului cu publicul şi cu mijloacele
de comunicare în masa, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare, în condiţiile stabilite de lege.
(2) Conducătorul biroului, care îndeplineşte şi rolul de purtător de cuvânt, poate fi un judecător sau procuror
desemnat de preşedintele instanţei sau, după caz, de conducătorul parchetului ori un absolvent al unei facultăţi de
jurnalistică sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen.
Articolul 118
(1) Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instanţelor sau parchetelor unde
funcţionează.
(2) Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de preşedintele
instanţei sau de procurorul general ori, după caz, de prim-procurorul parchetului.
(3) La curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi parchetele de pe lângă acestea, compartimentele în care
îşi desfăşoară activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la secţiile Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la secţiile Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi ale Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, la judecătorii şi parchetele de pe lângă
acestea, de grefieri-şefi.
22 noiembrie 2016
(4) Personalul de specialitate informatica va fi subordonat din punct de vedere administrativ preşedintelui
instanţei din care face parte şi profesional Direcţiei de exploatare a tehnologiei informaţiei din cadrul Ministerului
Justiţiei.
(5) Personalul auxiliar de la instanţele şi parchetele militare, de la secţiile din cadrul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie poate proveni şi din rândul militarilor activi.
Articolul 119
(1) Grefierii care participa la şedinţele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală sunt obligaţi să
efectueze toate consemnările despre desfăşurarea acestora şi să îndeplinească orice alte însărcinări din
dispoziţia şi sub controlul preşedintelui completului de judecată sau, după caz, al procurorului.
(2) La şedinţele de judecată, grefierii sunt obligaţi să poarte ţinuta vestimentara corespunzătoare instanţei unde
funcţionează. Ţinuta vestimentara se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se asigură în mod gratuit.
(3) La şedinţele de judecată, grefierii militari sunt obligaţi să poarte uniforma militară.
Articolul 120
(1) În vederea informatizării activităţii instanţelor şi parchetelor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz,
procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism iau măsuri pentru dotarea tehnică corespunzătoare a acestora.
22 noiembrie 2016
(2) Numărul informaticienilor se stabileşte de către preşedintele instanţei sau, după caz, de către conducătorul
parchetului, cu avizul conform al direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, respectiv al
compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) În cazul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, avizul prevăzut la alin. (2) nu este necesar.
22 noiembrie 2016
Pagina 71 din 238

(4) În vederea creării unui sistem informatic unitar şi funcţional, instituţiile sistemului judiciar au obligaţia de a
duce la îndeplinire măsurile prevăzute în strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aproba prin
hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei.
(5) Dotarea tehnica necesară informatizării instanţelor militare, a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori, după caz, din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi a
parchetelor militare se asigură de Ministerul Apărării Naţionale.
(5^1) Începând cu luna martie 2019, specialiştii IT din cadrul instanţelor şi parchetelor, din cadrul aparatului
propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiţiei
şi al Inspecţiei Judiciare beneficiază de aceleaşi drepturi salariale ca specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabilite potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri
publice.
La data de 07-03-2019 Articolul 120 din Titlul VI a fost completat de Punctul 2, Articolul II din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 12 din 5 martie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 185 din 07 martie 2019
(5^2) Personalul prevăzut la alin. (2) beneficiază de drepturile salariale prevăzute pentru specialiştii de la art. 116
alin. (5).
La data de 07-03-2019 Articolul 120 din Titlul VI a fost completat de Punctul 2, Articolul II din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 12 din 5 martie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 185 din 07 martie 2019
(6) Abrogat.
La data de 20-02-2019 Alineatul (6) din Articolul 120 , Titlul VI a fost abrogat de Punctul 8, Articolul 14 din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 20
februarie 2019
(7) Abrogat.
La data de 20-02-2019 Alineatul (7) din Articolul 120 , Titlul VI a fost abrogat de Punctul 8, Articolul 14 din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 20
februarie 2019
Articolul 120^1
În cadrul parchetelor îşi pot desfăşura activitatea specialişti în domeniul economic, financiar, bancar, vamal,
informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.
La data de 29-06-2013 Art. 120^1 a fost introdus de art. 24 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 74 din 26 iunie
2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 29 iunie 2013.
Articolul 120^2
(1) În vederea efectuării cu celeritate şi în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor
din domeniul economic, financiar, fiscal şi vamal, în cadrul parchetelor de pe lângă tribunale funcţionează, prin
detaşare, ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, în limita posturilor aprobate potrivit legii.
(2) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară efectuează acte de cercetare penală în cauzele prevăzute la alin. (1), în
care urmărirea penală se efectuează obligatoriu de procuror ori în care procurorul a dispus preluarea în vederea
efectuării urmăririi penale, conform prevederilor art. 324 alin. (2) din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi
completările ulterioare.
(3) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) pot efectua acte de cercetare penală şi în cauzele
preluate de parchetul de pe lângă curtea de apel de la parchetele de pe lângă tribunale.
(4) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară efectuează numai acele acte de cercetare penală dispuse de procurori,
sub directa conducere, supravegherea şi controlul nemijlocit al acestora.
(5) Dispoziţiile procurorilor sunt obligatorii pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, actele întocmite de aceştia
din dispoziţia scrisă a procurorilor fiind efectuate în numele acestora.
La data de 23-07-2018 Titlul VI a fost completat de Punctul 54, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018,
Articolul 120^3
(1) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la art. 120^2 sunt detaşaţi în cadrul parchetelor, la propunerea
nominală a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către ministrul
afacerilor interne, pe o perioadă de cel mult 6 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora.
(2) Numirea în funcţii a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se face prin ordin al procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la parchetele prevăzute la art. 120^2 alin. (1).
(3) Încetarea detaşării ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se poate dispune înaintea perioadei prevăzute la
alin. (1), prin ordin motivat al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Pe durata detaşării, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare nicio
însărcinare.
Pagina 72 din 238

(5) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi în condiţiile prezentului articol au drepturile şi obligaţiile prevăzute
de lege pentru ofiţerii de poliţie, cu excepţiile prevăzute în prezenta lege, şi beneficiază, în mod corespunzător, de
drepturile prevăzute la art. 13 şi art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi
alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
(6) Salariul de bază şi sporurile ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi sunt cele prevăzute pentru ofiţerii
şi agenţii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, reduse cu 20%.
(7) Drepturile salariale sunt suportate din bugetul Ministerului Public şi se acordă de către parchetul unde este
detaşat.
Articolul 120^4
ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Atribuţiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi se
exercită de ministrul afacerilor interne, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
(3) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie evaluează anual activitatea
ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi, în condiţiile legii.
(4) Dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, republicată, cu
modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător în raport cu activitatea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie
judiciară.
(5) Funcţia de ofiţer şi agent de poliţie judiciară prevăzută la art. 120^2 alin. (1) este incompatibilă cu orice altă
funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(6) Numărul ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară din cadrul parchetelor prevăzute la art. 120^2 alin. (1),
precum şi repartizarea acestora se stabileşte, în funcţie de necesităţi, prin ordin al procurorului general al
Titlul VII
Paza instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor şi protecţia magistraţilor
Articolul 121
(1) Paza sediilor instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora,
supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în aceste sedii
se asigura, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate.
(2) Numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabileşte prin
hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi a ministrului afacerilor interne, precum şi a preşedintelui
La data de 23-07-2018 Alineatul (2) din Articolul 121 , Titlul VII a fost modificat de Punctul 55, Articolul I din
(3) Activitatea personalului prevăzut la alin. (2) este coordonată de preşedintele instanţei sau de conducătorul
parchetului.
Articolul 122
(1) Instanţele şi parchetele militare dispun de poliţia militară pusă în serviciul lor de Ministerul Apărării Naţionale,
în mod gratuit. Necesarul de personal de poliţie militară va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Apărării Naţionale.
(2) Poliţia militară pusă în serviciul instanţelor şi parchetelor militare este subordonată preşedinţilor sau prim-
procurorilor acestora.
(3) Paza sediilor instanţelor şi parchetelor militare, a celorlalte spaţii folosite de acestea, a bunurilor şi valorilor ce
le aparţin, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii se
asigura, în mod gratuit, de către Poliţia Militară.
(4) Numărul personalului necesar pentru fiecare instanţă sau parchet va fi stabilit de ministrul justiţiei, la
propunerea preşedintelui Curţii Militare de Apel şi a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta
Articolul 123
Pagina 73 din 238

Poliţia Română şi Jandarmeria Română au obligaţia de a acorda sprijinul necesar, potrivit atribuţiilor legale,
instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie şi din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru bună desfăşurare a procesului penal, la solicitarea
acestora.
Articolul 124
Modul de utilizare a personalului de poliţie pentru asigurarea protecţiei judecătorilor şi procurorilor, precum şi modul
de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediilor instanţelor judecătoreşti şi
parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare se
stabilesc prin protocol încheiat între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism sau, după caz, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Interne.
La data de 22-11-2016 Articolul 124 din Titlul VII a fost modificat de Punctul 8, Articolul 26, Capitolul V din
noiembrie 2016
Titlul VIII
Gestiunea economico-financiară şi administrativă a instanţelor şi parchetelor
Capitolul I
Organizarea departamentului economico-financiar şi administrativ
Articolul 125
(1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia
Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, curţile de
apel, parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunalele şi parchetele de pe lângă tribunale au în structură câte
un departament economico-financiar şi administrativ, condus de un manager economic.
La data de 22-11-2016 Alineatul (1) din Articolul 125 , Capitolul I , Titlul VIII a fost modificat de Punctul 9,
Articolul 26, Capitolul V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016
(2) Managerul economic este subordonat preşedintelui instanţei sau, după caz, conducătorului parchetului în
cadrul căruia funcţionează.
(3) Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul tribunalelor şi parchetelor de pe lângă
acestea asigură activitatea economică, financiară şi administrativă şi pentru tribunalele specializate şi
judecătoriile sau, după caz, pentru parchetele din circumscripţia lor.
(4) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică şi ordonatorilor de credite pentru instanţele şi parchetele militare.
La data de 18-04-2008 Alin. (4) al art. 125 a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie
2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. II din ORDONANŢA
DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007,
cu pct. 2^1.
Articolul 126
(1) Poate fi numita în funcţia de manager economic persoana care a fost admisă la concursul organizat în acest
scop de către:
a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestei instanţe;
Norme de aplicare
Capitolul I
Articolul 1
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în structura sa un departament economico-financiar şi
administrativ, condus de un manager economic, numit pe bază de concurs de preşedintele Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii.
Articolul 2
Personalul din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ este încadrat de
preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe bază de concurs sau probă practică.
Capitolul II
Pagina 74 din 238

Concursul pentru ocuparea funcţiei de manager economic şi a celorlalte
funcţii publice vacante din cadrul Departamentului economico-financiar şi
administrativ
Articolul 3
(1) Concursul pentru ocuparea funcţiilor publice vacante din cadrul Departamentului economico-
financiar şi administrativ se organizează de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici.
(2) Data şi condiţiile de desfăşurare a concursului se publică, prin grija Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, cu cel puţin 30 de zile înainte de data
desfăşurării concursului. Condiţiile de participare şi condiţiile de desfăşurare a concursului,
bibliografia şi alte date necesare desfăşurării acestuia se afişează la sediul Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie şi se publică pe pagina de Internet a acesteia. (3) Comisia de concurs se
constituie prin ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi este formată din 5
membri, desemnaţi cu respectarea următoarelor condiţii:
a) cel puţin 3 membri sunt funcţionari publici din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dintre
care unul deţine o funcţie publică echivalentă cu funcţiile publice pentru care se organizează
concursul;
b) un membru este reprezentant al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, care deţine o
funcţie publică echivalentă cu cea pentru care se organizează concursul.
(4) Comisia de soluţionare a contestaţiilor este formată din 5 membri, desemnaţi cu respectarea
alin. (3).
(5) Secretariatul comisiei de concurs şi secretariatul comisiei de soluţionare a contestaţiilor se
asigură de către Compartimentul de resurse umane al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Articolul 4
(1) La concursul pentru ocuparea funcţiei vacante de manager economic se pot înscrie
persoanele care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) au cetăţenia română şi domiciliul în România;
b) au capacitate deplină de exerciţiu;
c) sunt apte, din punct de vedere medical, pentru exercitarea funcţiei;
d) au studii economice superioare;
e) au o vechime în specialitate de minimum 5 ani;
f) nu au fost condamnate pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau
contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de
fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care le-ar face
incompatibile cu exercitarea funcţiei publice, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;
g) nu au fost destituite dintr-o funcţie publică în ultimii 7 ani;
h) nu au desfăşurat activitate de poliţie politică, astfel cum este definită aceasta prin lege.
(2) La concursul pentru ocuparea funcţiilor publice vacante din cadrul Departamentului
economico-financiar şi administrativ se pot înscrie persoanele care îndeplinesc condiţiile
prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată.
Articolul 5
(1) Concursul constă în 3 etape, după cum urmează:
a) selectarea dosarelor de înscriere;
b) proba scrisă;
c) interviul.
(2) Probele de concurs prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) se notează cu puncte de la 1 la 100.
Articolul 6
(1) În vederea participării la concurs, în termen de 20 de zile de la data publicării anunţului,
candidaţii depun la secretariatul comisiei de concurs dosarul de concurs, care va conţine în mod
obligatoriu:
a) copia actului de identitate;
b) formularul de înscriere;
c) copiile diplomelor de studii şi ale altor acte care atestă efectuarea unor specializări;
d) copia carnetului de muncă sau, după caz, o adeverinţă care să ateste vechimea în muncă şi,
respectiv, în specialitate;
Pagina 75 din 238

e) curriculum vitae;
f) cazierul judiciar;
g) adeverinţa care să ateste starea de sănătate corespunzătoare;
h) copia fişei de evaluare a performanţelor profesionale individuale sau, după caz, recomandarea
de la ultimul loc de muncă;
i) declaraţia pe propria răspundere sau adeverinţa care să ateste că nu au desfăşurat activităţi
de poliţie politică.
(2) Copiile de pe actele prevăzute la alin. (1) se prezintă însoţite de documentele originale, care
se certifică pentru conformitate cu originalul de către secretariatul comisiei de concurs, sau în
copii legalizate.
(3) Formularul de înscriere la concurs se pune la dispoziţie candidaţilor prin secretariatul comisiei
de concurs din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Articolul 7
(1) În termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data expirării termenului prevăzut la art. 6 alin.
(1), comisia de concurs are obligaţia de a selecta dosarele de concurs pe baza îndeplinirii
condiţiilor de participare la concurs.
(2) Rezultatele selectării dosarelor de înscriere la concurs se afişează, cu menţiunea "admis" sau
"respins", la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în termenul prevăzut la alin. (1).
(3) Pot susţine probele prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. b) şi c) candidaţii ale căror dosare de
înscriere au fost selectate de către comisia de concurs.
Articolul 8
(1) Proba scrisă constă în redactarea unei lucrări sau în rezolvarea unor teste grilă.
(2) Subiectele pentru proba scrisă se stabilesc pe baza bibliografiei de concurs, astfel încât să
reflecte capacitatea de analiză şi sinteză a candidaţilor, în concordanţă cu nivelul şi specificul
funcţiilor publice pentru care se organizează concursul. Pentru ocuparea aceleiaşi funcţii publice,
subiectele vor fi identice în cadrul aceluiaşi concurs.
(3) Seturile de subiecte se semnează de toţi membrii comisiei de concurs şi se închid în plicuri
sigilate purtând ştampila Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(4) Durata probei scrise se stabileşte de comisia de concurs în funcţie de gradul de dificultate şi
complexitate al subiectelor, dar nu poate depăşi 3 ore.
Articolul 9
(1) Intrarea candidaţilor în sălile de concurs se va face pe baza listelor întocmite pentru fiecare
sală şi a actului de identitate.
(2) Candidaţii care nu se vor afla în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul
de a mai susţine proba scrisă.
(3) Înainte de a se dicta subiectele, candidaţii înscriu numele şi prenumele pe colţul foii ce
urmează a fi lipit, după care se aplică ştampila instanţei.
(4) Plicul cu subiectele de concurs va fi desfăcut de un candidat care va semna şi procesul-
verbal încheiat în ziua susţinerii probei scrise.
(5) Pe toată durata desfăşurării probei scrise, în sălile de concurs au acces numai membrii
comisiei de concurs şi ai comisiei de supraveghere.
(6) În vederea elaborării lucrării scrise, candidaţii vor primi coli de hârtie având sigiliul instanţei.
Se va putea folosi numai cerneală de culoare albastră sau pix cu pastă de culoare albastră. La
cerere, se pot pune la dispoziţie în mod suplimentar coli de hârtie, iar dacă este necesar, cerneală
sau pixuri.
(7) La expirarea timpului prevăzut pentru susţinerea probei scrise, candidaţii vor preda lucrarea,
sub semnătură, comisiei de supraveghere.
(8) Pe toată durata desfăşurării probei scrise este interzisă părăsirea sălii de concurs de către
candidaţi. În cazuri excepţionale, părăsirea temporară a sălii de concurs se va putea face numai
cu însoţitor.
(9) Orice fraudă sau încercare de fraudă dovedită se sancţionează cu eliminarea din concurs. În
aceste cazuri, delegaţii care supraveghează lucrările sesizează de îndată comisia de concurs,
care întocmeşte un proces-verbal despre constatările făcute şi măsurile luate, iar lucrarea se
anulează cu menţiunea "fraudă".
Articolul 10
Pagina 76 din 238

(1) Interviul se susţine, de regulă, în cel mult 5 zile lucrătoare de la data susţinerii probei scrise.
Promovarea probei scrise este obligatorie pentru susţinerea interviului.
(2) Fiecare membru al comisiei de concurs poate adresa întrebări candidatului.
Articolul 11
(1) Promovarea probelor prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. b) şi c) se face ca urmare a obţinerii
punctajului minim de 50 de puncte pentru fiecare dintre acestea. Punctajul final necesar pentru
promovarea concursului este de minimum 100 de puncte şi se obţine prin cumularea punctajului
obţinut la fiecare dintre probele prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. b) şi c).
(2) Sunt declaraţi admişi candidaţii care au promovat cele două probe prevăzute la art. 5 alin. (1)
lit. b) şi c).
Articolul 12
(1) La finalizarea fiecărei probe a concursului se întocmeşte câte un proces-verbal.
(2) La finalizarea concursului se întocmeşte un proces-verbal care să conţină modul de
desfăşurare a concursului şi rezultatele obţinute de candidaţi, semnat de membrii comisiei de
concurs.
Articolul 13
(1) După afişarea rezultatelor obţinute la proba scrisă, candidaţii nemulţumiţi pot face contestaţie,
în termen de 48 de ore de la data afişării punctajelor pentru proba scrisă, la sediul Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, sub sancţiunea decăderii din acest drept.
(2) Nu se admit contestaţii cu privire la notele obţinute la interviu.
Articolul 14
Comunicarea rezultatelor la contestaţiile depuse se face prin afişare la sediul Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, imediat după soluţionarea contestaţiilor.
Articolul 15
Candidaţii declaraţi admişi sunt numiţi, în condiţiile legii, pe baza punctajului final obţinut, în
funcţiile publice pentru care au candidat, prin ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie.
b) curţile de apel, pentru managerii economici ai curţilor de apel şi ai tribunalelor;
Norme de aplicare
Capitolul I
Articolul 1
(1) Prezentul regulament reglementează condiţiile, modul de organizare şi desfăşurare a
concursului sau, după caz, a probei practice pentru ocuparea funcţiei vacante de manager
economic, respectiv a funcţiilor publice şi a posturilor vacante de personal contractual din cadrul
departamentelor economico-financiare şi administrative ale curţilor de apel şi tribunalelor.
(2) Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul tribunalelor asigură activitatea
economică, financiară şi administrativă şi pentru tribunalele specializate şi judecătoriile din
circumscripţia lor.
Articolul 2
Managerii economici şi personalul din cadrul departamentelor economico-financiare şi
administrative de la curţile de apel şi tribunale sunt încadraţi de către preşedinţii curţilor de apel.
Capitolul II
Ocuparea funcţiei vacante de manager economic şi a celorlalte funcţii
publice din cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ
Articolul 3
(1) Concursul de ocupare a funcţiei vacante de manager economic pentru curţi de apel şi
tribunale se organizează de către curţile de apel, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor
Publici.
(2) La concurs se pot înscrie persoanele care au o vechime în specialitate de minimum 5 ani şi
îndeplinesc următoarele condiţii:
Pagina 77 din 238

c) sunt apte din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei;
d) au studii superioare economice;
e) nu au fost condamnate pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau
f) nu au fost destituite dintr-o funcţie publică în ultimii 7 ani;
g) nu au desfăşurat activitate de poliţie politică, astfel cum este definită prin lege.
Articolul 4
(1) Data şi condiţiile de desfăşurare a concursului se publică, prin grija conducerii curţilor de apel,
în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării
concursului şi se aduc la cunoştinţă publicului prin mass-media. Condiţiile de participare şi de
desfăşurare a concursului, bibliografia şi alte date necesare desfăşurării concursului se afişează
la sediul curţilor de apel.
(2) Comisia de concurs precum şi cea de soluţionare a contestaţiilor se constituie prin ordin al
preşedintelui curţii de apel, fiecare fiind formată din 3 membri, astfel:
a) un funcţionar public de specialitate de la instanţele din raza curţii de apel;
b) un cadru didactic din învăţământul superior economic acreditat;
c) un funcţionar public din cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
(3) Membrii comisiei de concurs şi ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor trebuie să prezinte
cazierul administrativ eliberat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.
asigură de către instanţa care organizează concursul.
Articolul 5
(1) În termen de maximum 20 de zile de la data publicării anunţului, candidaţii depun la
secretariatul comisiei de concurs dosarul de concurs, care va conţine:
a) copie de pe actul de identitate;
c) copii de pe diplomele de studii şi alte acte care atestă efectuarea unor specializări;
d) copie de pe carnetul de muncă sau, după caz, o adeverinţă care să ateste vechimea în muncă
şi, după caz, în specialitate;
h) declaraţia pe propria răspundere sau adeverinţa care să ateste că nu a desfăşurat activităţi de
poliţie politică.
(2) Copiile de pe actele prevăzute la alin. (1) se prezintă însoţite de documentele originale şi se
certifică pentru conformitate cu originalul de către secretariatul comisiei de concurs sau se
prezintă în formă legalizată.
(3) Formularul de înscriere se pune la dispoziţie candidaţilor prin secretariatul comisiei de
concurs de la curţile de apel.
Articolul 6
(2) Rezultatele selectării dosarelor de înscriere se afişează cu menţiunea "admis" sau "respins"
la sediul curţii de apel, în termenul prevăzut la alin. (1). Decizia de respingere a dosarului trebuie
motivată.
Articolul 7
(1) Concursul constă într-o probă scrisă şi un interviu, care se notează fiecare cu puncte de la 1
la 100.
(2) Subiectele de concurs se stabilesc pe baza tematicii de concurs, astfel încât să reflecte atât
cunoştinţele de specialitate ale candidaţilor, cât şi calităţile de conducere şi organizare.
Articolul 8
Pagina 78 din 238

(2) Seturile de subiecte pentru proba scrisă se semnează de toţi membrii comisiei de concurs şi
se închid în plicuri sigilate purtând ştampila instituţiei organizatoare a concursului.
de complexitate al subiectelor, dar nu poate depăşi 3 ore.
Articolul 9
(3) Înainte de a se dicta subiectele, candidaţii îşi înscriu numele şi prenumele pe colţul foii ce
urmează a fi lipit, după care se aplică ştampila instanţei organizatoare.
verbal.
(6) În vederea elaborării lucrării scrise candidaţii vor primi coli de hârtie având sigiliul instanţei.
Se va putea folosi numai cerneală de culoare albastră sau pix cu pastă de culoare albastră.
cu însoţitor.
(9) Orice fraudă sau încercare de fraudă dovedită se sancţionează prin eliminare din concurs. În
aceste cazuri delegaţii care supraveghează lucrările sesizează de îndată comisia de concurs,
Articolul 10
Articolul 11
(1) Pentru a fi declaraţi admişi candidaţii trebuie să obţină un punctaj minim de 50 de puncte
pentru fiecare dintre probele de concurs.
(2) Promovarea probei scrise este obligatorie pentru susţinerea interviului.
Articolul 12
La finalizarea fiecărei probe a concursului se întocmeşte câte un proces-verbal. La finalizarea
concursului se întocmeşte un proces-verbal care să conţină modul de desfăşurare a acestuia şi
rezultatele obţinute de candidaţi, semnat de membrii comisiei de concurs.
Articolul 13
în termen de 48 de ore de la data afişării punctajelor pentru proba scrisă, la sediul curţii de apel,
sub sancţiunea decăderii din acest drept.
Articolul 14
Comunicarea rezultatelor la contestaţiile depuse se face prin afişare la sediul curţii de apel, imediat
după soluţionarea contestaţiilor.
Articolul 15
Candidaţii declaraţi admişi sunt numiţi, în condiţiile legii, pe baza punctajului final obţinut, în funcţia
de manager economic, prin ordin al preşedintelui curţii de apel.
Articolul 16
Dispoziţiile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător şi în ceea ce priveşte modul de
ocupare a posturilor vacante aferente funcţiilor publice din cadrul departamentelor economico-
financiare şi administrative ale instanţelor.
c) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestui parchet şi
pentru managerii economici ai parchetelor de pe lângă curţi de apel şi tribunale;
Norme de aplicare
Pagina 79 din 238

Capitolul I
Articolul 1
(1) Prezentul regulament reglementează condiţiile, modul de organizare şi desfăşurare a
concursului sau, după caz, a probei practice pentru ocuparea funcţiei vacante de manager
economic, respectiv a funcţiilor publice şi a posturilor vacante de personal contractual din cadrul
departamentelor economico-financiare şi administrative ale curţilor de apel şi tribunalelor.
(2) Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul tribunalelor asigură activitatea
economică, financiară şi administrativă şi pentru tribunalele specializate şi judecătoriile din
circumscripţia lor.
Articolul 2
Managerii economici şi personalul din cadrul departamentelor economico-financiare şi
administrative de la curţile de apel şi tribunale sunt încadraţi de către preşedinţii curţilor de apel.
Capitolul II
Ocuparea funcţiei vacante de manager economic şi a celorlalte funcţii
publice din cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ
Articolul 3
(1) Concursul de ocupare a funcţiei vacante de manager economic pentru curţi de apel şi
tribunale se organizează de către curţile de apel, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor
Publici.
(2) La concurs se pot înscrie persoanele care au o vechime în specialitate de minimum 5 ani şi
îndeplinesc următoarele condiţii:
c) sunt apte din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei;
d) au studii superioare economice;
e) nu au fost condamnate pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau
f) nu au fost destituite dintr-o funcţie publică în ultimii 7 ani;
g) nu au desfăşurat activitate de poliţie politică, astfel cum este definită prin lege.
Articolul 4
(1) Data şi condiţiile de desfăşurare a concursului se publică, prin grija conducerii curţilor de apel,
în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării
concursului şi se aduc la cunoştinţă publicului prin mass-media. Condiţiile de participare şi de
desfăşurare a concursului, bibliografia şi alte date necesare desfăşurării concursului se afişează
la sediul curţilor de apel.
(2) Comisia de concurs precum şi cea de soluţionare a contestaţiilor se constituie prin ordin al
preşedintelui curţii de apel, fiecare fiind formată din 3 membri, astfel:
a) un funcţionar public de specialitate de la instanţele din raza curţii de apel;
b) un cadru didactic din învăţământul superior economic acreditat;
c) un funcţionar public din cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
(3) Membrii comisiei de concurs şi ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor trebuie să prezinte
cazierul administrativ eliberat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.
asigură de către instanţa care organizează concursul.
Articolul 5
(1) În termen de maximum 20 de zile de la data publicării anunţului, candidaţii depun la
secretariatul comisiei de concurs dosarul de concurs, care va conţine:
a) copie de pe actul de identitate;
c) copii de pe diplomele de studii şi alte acte care atestă efectuarea unor specializări;
Pagina 80 din 238

d) copie de pe carnetul de muncă sau, după caz, o adeverinţă care să ateste vechimea în muncă
şi, după caz, în specialitate;
h) declaraţia pe propria răspundere sau adeverinţa care să ateste că nu a desfăşurat activităţi de
poliţie politică.
(2) Copiile de pe actele prevăzute la alin. (1) se prezintă însoţite de documentele originale şi se
certifică pentru conformitate cu originalul de către secretariatul comisiei de concurs sau se
prezintă în formă legalizată.
concurs de la curţile de apel.
Articolul 6
(2) Rezultatele selectării dosarelor de înscriere se afişează cu menţiunea "admis" sau "respins"
la sediul curţii de apel, în termenul prevăzut la alin. (1). Decizia de respingere a dosarului trebuie
motivată.
Articolul 7
(1) Concursul constă într-o probă scrisă şi un interviu, care se notează fiecare cu puncte de la 1
la 100.
(2) Subiectele de concurs se stabilesc pe baza tematicii de concurs, astfel încât să reflecte atât
cunoştinţele de specialitate ale candidaţilor, cât şi calităţile de conducere şi organizare.
Articolul 8
(2) Seturile de subiecte pentru proba scrisă se semnează de toţi membrii comisiei de concurs şi
se închid în plicuri sigilate purtând ştampila instituţiei organizatoare a concursului.
Articolul 9
(3) Înainte de a se dicta subiectele, candidaţii îşi înscriu numele şi prenumele pe colţul foii ce
urmează a fi lipit, după care se aplică ştampila instanţei organizatoare.
verbal.
(6) În vederea elaborării lucrării scrise candidaţii vor primi coli de hârtie având sigiliul instanţei.
Se va putea folosi numai cerneală de culoare albastră sau pix cu pastă de culoare albastră.
cu însoţitor.
(9) Orice fraudă sau încercare de fraudă dovedită se sancţionează prin eliminare din concurs. În
aceste cazuri delegaţii care supraveghează lucrările sesizează de îndată comisia de concurs,
Articolul 10
Pagina 81 din 238

Articolul 11
(1) Pentru a fi declaraţi admişi candidaţii trebuie să obţină un punctaj minim de 50 de puncte
pentru fiecare dintre probele de concurs.
Articolul 12
La finalizarea fiecărei probe a concursului se întocmeşte câte un proces-verbal. La finalizarea
concursului se întocmeşte un proces-verbal care să conţină modul de desfăşurare a acestuia şi
rezultatele obţinute de candidaţi, semnat de membrii comisiei de concurs.
Articolul 13
în termen de 48 de ore de la data afişării punctajelor pentru proba scrisă, la sediul curţii de apel,
sub sancţiunea decăderii din acest drept.
Articolul 14
Comunicarea rezultatelor la contestaţiile depuse se face prin afişare la sediul curţii de apel, imediat
după soluţionarea contestaţiilor.
Articolul 15
Candidaţii declaraţi admişi sunt numiţi, în condiţiile legii, pe baza punctajului final obţinut, în funcţia
de manager economic, prin ordin al preşedintelui curţii de apel.
Articolul 16
Dispoziţiile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător şi în ceea ce priveşte modul de
ocupare a posturilor vacante aferente funcţiilor publice din cadrul departamentelor economico-
financiare şi administrative ale instanţelor.
d) Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru managerul economic al acestui parchet.
Norme de aplicare
REGULAMENT din 26 noiembrie 2004
Capitolul I
Articolul 1
Parchetul Naţional Anticorupţie are în structura sa un departament economico-financiar şi
administrativ, condus de un manager economic, subordonat procurorului general al Parchetului
Naţional Anticorupţie.
Articolul 2
Departamentul economico-financiar şi administrativ asigură activitatea economică, financiară şi
administrativă a Parchetului Naţional Anticorupţie.
Articolul 3
Personalul Departamentului economico-financiar şi administrativ este încadrat de către procurorul
general al Parchetului Naţional Anticorupţie pe bază de concurs sau examen.
Capitolul II
Organizarea şi desfăşurarea concursului sau examenului pentru ocuparea
funcţiei de manager economic şi a celorlalte funcţii publice vacante din
Articolul 4
(1) Concursul pentru ocuparea funcţiei de manager economic şi a celorlalte funcţii publice
vacante din Departamentul economico-financiar şi administrativ se organizează de Parchetul
Naţional Anticorupţie, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
(2) Data şi condiţiile de desfăşurare a concursului se publică, prin grija Parchetului Naţional
Anticorupţie, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, cu cel puţin 30 de zile înainte de data
desfăşurării concursului. Condiţiile de participare şi desfăşurare a concursului, bibliografia şi alte
date necesare desfăşurării acestuia se afişează la sediul Parchetului Naţional Anticorupţie şi se
publică pe pagina sa de Internet.
Articolul 5
Pagina 82 din 238

La concursul pentru ocuparea funcţiei publice de manager economic şi a celorlalte funcţii publice
vacante se pot înscrie persoanele care îndeplinesc următoarele condiţii:
c) sunt apte, din punct de vedere medical, pentru exercitarea funcţiei;
d) îndeplinesc condiţiile de studii prevăzute de lege pentru funcţia publică vacantă (studii
superioare economice, pentru funcţia de manager economic, studii superioare, pentru funcţii
publice cu studii superioare, studii superioare de scurtă durată, pentru anumite funcţii publice
prevăzute de lege, şi studii medii, pentru funcţii publice cu studii medii);
e) îndeplinesc condiţiile minime de vechime în specialitatea funcţiei publice pentru care
candidează (minimum 5 ani pentru funcţia publică de conducere de manager economic, minimum
2 ani pentru funcţia publică de conducere de şef birou şi şef serviciu, minimum 5 ani pentru
funcţiile publice de execuţie de grad profesional "superior", minimum 3 ani pentru funcţiile publice
de execuţie de grad profesional "principal" şi minimum 1 an, 8 luni, respectiv 6 luni, în funcţie de
nivelul studiilor absolvite, pentru funcţiile publice de execuţie de grad profesional "asistent");
f) nu au fost condamnate pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau
g) nu au fost destituite dintr-o funcţie publică în ultimii 7 ani;
h) nu au desfăşurat activitate de poliţie politică, astfel cum este definită aceasta prin lege.
Articolul 6
(1) Prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie se constituie comisia de
concurs sau examen şi comisia de soluţionare a contestaţiilor.
(2) Comisia de concurs sau examen este formată din 5 membri, desemnaţi cu respectarea
următoarelor condiţii:
a) cel puţin 2 sunt funcţionari publici, dintre care unul deţine o funcţie publică echivalentă cu
funcţiile publice pentru care se organizează concursul;
b) un membru este reprezentant al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, care deţine o
funcţie publică echivalentă cu cea pentru care se organizează concursul;
c) un membru este cadru didactic din învăţământul superior economic, acreditat.
(3) Comisia de soluţionare a contestaţiilor este formată din 5 membri, desemnaţi cu respectarea
dispoziţiilor alin. (2).
asigură de către Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională.
Articolul 7
Concursul sau examenul constă în 3 etape:
a) selectarea dosarelor de înscriere;
b) proba scrisă;
c) interviul.
Articolul 8
(1) În vederea participării la concurs, în termen de 20 de zile de la data publicării anunţului,
candidaţii depun la secretariatul comisiei de concurs dosarul de concurs, care va conţine în mod
obligatoriu:
a) copia actului de identitate;
b) formularul de înscriere, prevăzut la pct. 2 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.209
/2003 privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici;
c) copiile diplomelor de studii şi ale altor acte care atestă efectuarea unor specializări;
d) copia carnetului de muncă sau, după caz, o adeverinţă care să ateste vechimea în muncă şi,
după caz, în specialitate;
e) cazierul judiciar;
f) adeverinţa care să ateste starea de sănătate corespunzătoare;
g) copia fişei de evaluare a performanţelor profesionale individuale şi, după caz, recomandarea
de la ultimul loc de muncă;
h) declaraţia pe propria răspundere sau adeverinţa care să ateste că nu au desfăşurat activitate
de poliţie politică.
Pagina 83 din 238

(2) Copiile de pe actele prevăzute la alin. (1) se prezintă însoţite de documentele originale, care
se certifică pentru conformitate cu originalul de către secretariatul comisiei de concurs, sau în
copii legalizate.
concurs din Parchetul Naţional Anticorupţie.
Articolul 9
(2) Rezultatele selectării dosarelor de înscriere se afişează, cu menţiunea "admis" sau "respins",
la sediul Parchetului Naţional Anticorupţie, în termenul prevăzut la alin. (1).
(3) Pot susţine probele prevăzute la art. 7 lit. b) şi c) candidaţii ale căror dosare de înscriere au
fost selectate de comisia de concurs.
Articolul 10
(1) Proba scrisă constă în redactarea unor lucrări sau în rezolvarea unor teste grilă.
(2) Subiectele pentru proba scrisă se stabilesc pe baza bibliografiei de concurs, astfel încât să
reflecte capacitatea de analiză şi sinteză a candidaţilor, în concordanţă cu nivelul şi specificul
funcţiei publice pentru care se organizează concursul. Pentru ocuparea aceleiaşi funcţii publice
subiectele vor fi identice în cadrul aceluiaşi concurs.
(3) Comisia de concurs va stabili subiectele. Seturile de subiecte se semnează de toţi membrii
comisiei şi se închid în plicuri sigilate purtând ştampila Parchetului Naţional Anticorupţie.
(4) Durata probei scrise se stabileşte de comisia de concurs, în funcţie de gradul de dificultate şi
Articolul 11
(1) Intrarea candidaţilor în sala de concurs se face în baza listei întocmite şi a actului de
identitate.
(3) Înainte de a se dicta subiectele, candidaţii înscriu numele şi prenumele pe colţul foii ce
urmează a fi lipit, după care se aplică ştampila Parchetului Naţional Anticorupţie.
(4) Plicul cu subiectele de concurs va fi desfăcut de un candidat, care va semna şi procesul-
verbal încheiat în ziua susţinerii probei scrise.
(6) În vederea elaborării lucrării scrise, candidaţii vor primi coli de hârtie având sigiliul Parchetului
Naţional Anticorupţie. Se va putea folosi numai cerneală de culoare albastră sau pix cu pastă de
culoare albastră. La cerere, se pot pune la dispoziţie, în mod suplimentar, coli de hârtie, iar dacă
este necesar, cerneală sau pixuri.
cu însoţitor.
(9) Orice fraudă sau încercare de fraudă dovedită se sancţionează cu eliminarea din concurs sau
examen. În aceste cazuri, delegaţii care supraveghează lucrările sesizează de îndată comisia de
concurs, care întocmeşte un proces-verbal despre constatările făcute şi măsurile luate, iar
lucrarea se anulează, cu menţiunea "fraudă".
Articolul 12
(1) Proba scrisă se notează cu puncte de la 1 la 100.
(2) Comisia de concurs stabileşte modul de acordare a punctajului pentru proba scrisă, care se
afişează la finalizarea acestei probe, la locul desfăşurării concursului.
(3) Pentru a promova proba scrisă candidaţii trebuie să obţină un punctaj minim de 50 de puncte.
Articolul 13
(2) Fiecare membru al comisiei poate adresa întrebări candidaţilor.
Pagina 84 din 238

(3) Interviul se notează cu puncte de la 1 la 100. Pentru promovarea probei interviului este
necesar un punctaj minim de 50 de puncte.
Articolul 14
(1) Acordarea punctajului pentru fiecare probă se face pe baza mediei aritmetice a punctajelor
acordate de fiecare membru al comisiei de concurs.
(2) Pentru promovarea concursului, punctajul final necesar este de minimum 100 de puncte, care
se obţine prin cumularea punctajului obţinut la fiecare dintre cele două probe.
Articolul 15
(1) Este declarat admis candidatul care a obţinut cel mai mare punctaj dintre candidaţii care au
concurat pentru aceeaşi funcţie publică, cu condiţia ca acesta să fi obţinut punctajul minim
necesar promovării.
(2) La punctaje egale are prioritate candidatul care a obţinut punctajul cel mai mare la proba
scrisă, iar dacă egalitatea se menţine, are prioritate cel care are specializări în domeniul funcţiei
publice pentru care a candidat.
Articolul 16
(1) La finalizarea fiecărei probe a concursului se întocmeşte câte un proces-verbal.
(2) La finalizarea concursului se întocmeşte un proces-verbal care să conţină modul de
desfăşurare a concursului şi rezultatele obţinute de candidaţi.
(3) Procesele-verbale sunt semnate de membrii comisiei de concurs sau, după caz, ai comisiei
de soluţionare a contestaţiilor.
Articolul 17
în termen de 24 de ore de la data afişării punctajelor pentru proba scrisă, la sediul Parchetului
Naţional Anticorupţie, sub sancţiunea decăderii din acest drept.
Articolul 18
Comunicarea rezultatelor la contestaţiile depuse se face prin afişare la sediul Parchetului Naţional
Anticorupţie, imediat după soluţionarea contestaţiilor.
Articolul 19
Comunicarea punctajelor şi a rezultatelor finale ale concursului se face prin afişare la sediul
Parchetului Naţional Anticorupţie, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data susţinerii
ultimei probe.
Articolul 20
Candidaţii declaraţi admişi sunt numiţi, în condiţiile legii, pe baza punctajului final obţinut, în
funcţiile publice pentru care au candidat, prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional
Anticorupţie.
e) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pentru managerul economic
al acestei direcţii.
La data de 22-11-2016 Articolul 126 din Capitolul I , Titlul VIII a fost completat de Punctul 10, Articolul 26,
Capitolul V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 938 din 22 noiembrie 2016
Norme de aplicare
Articolul 89
(1) Managerul economic conduce Departamentul economico-financiar şi administrativ al Direcţiei
de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
(2) Poate fi numită în funcţia de manager economic persoana care îndeplineşte condiţiile generale
pentru ocuparea unei funcţii publice, prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor
publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, are studii superioare economice, o
vechime în specialitate de minimum 5 ani şi a promovat concursul organizat de Direcţia de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, potrivit legii.
(3) Numirea în funcţia de manager economic a persoanelor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la
alin. (2) se face prin ordin al procurorului-şef direcţie.
(2) La concursul prevăzut la alin. (1) se pot înscrie persoanele care au studii economice superioare şi o
vechime în specialitate de minimum 5 ani.
Pagina 85 din 238

(3) Numirea în funcţia de manager economic a persoanelor declarate admise la concursul prevăzut la alin. (1)
se face prin ordin al conducătorului instanţei sau, după caz, al conducătorului parchetului care organizează
concursul.
(4) Personalul din cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ este încadrat de către
preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul
general al parchetului de pe lângă curtea de apel.
(5) Concursul prevăzut la alin. (1) şi (4) se organizează potrivit unui regulament aprobat de preşedintele Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ministrul justiţiei, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori al Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Articolul 127
Managerul economic are următoarele atribuţii principale:
a) conduce departamentul economico-financiar şi administrativ al instanţei sau parchetului în cadrul căruia
funcţionează;
b) răspunde pentru gestiunea economico-financiară a instanţelor sau parchetelor fără personalitate juridică din
circumscripţia instanţei sau a parchetului în cadrul căruia funcţionează;
c) îndeplineşte, pe baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite, toate atribuţiile acestora prevăzute
de lege;
d) organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la
termenele şi în condiţiile prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi
e) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor şi ia măsuri pentru asigurarea
condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii instanţelor şi parchetelor;
f) ia măsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparaţii curente şi
capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii, urmăreşte şi răspunde de realizarea acestora;
g) organizează ţinerea evidentei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea instanţelor ori, după caz, a
parchetelor, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora;
h) urmăreşte şi răspunde de utilizarea cu eficienta a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii;
i) organizează ţinerea la zi a contabilităţii instanţei şi parchetului din circumscripţia în cadrul căreia funcţionează
şi controlează efectuarea corecta a tuturor operaţiunilor financiar-contabile în documentele specifice, precum şi
întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare,
potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată;
j) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor din circumscripţiile în cadrul
cărora funcţionează, stabilind măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării
corespunzătoare a activităţii acestora. De asemenea, asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile
instanţelor, inclusiv măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.
Articolul 128
Managerii economici şi personalul de specialitate din activitatea financiar-contabila şi din birourile locale pentru
expertize judiciare tehnice şi contabile au calitatea de funcţionari publici, având drepturile şi obligaţiile prevăzute
de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Notă CTCE
Conform art. II din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie
2006, pe data intrării în vigoare a prezentei legi (respectiv data intrării în vigoare a legii speciale de salarizare -
Ordonanţa de urgenţă nr. 27/2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 314 din 7 aprilie 2006), în ceea ce ii priveşte
pe informaticieni, se abroga prevederile art. 128 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Articolul 129
Pagina 86 din 238

Prin derogare de la prevederile legislaţiei în domeniul finanţelor publice, preşedinţii instanţei şi conducătorii
parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.
La data de 23-07-2018 Articolul 129 din Capitolul I , Titlul VIII a fost modificat de Punctul 56, Articolul I din LEGEA
Articolul 130
(1) Instanţele militare care nu au sediul în municipiul Bucureşti şi parchetele de pe lângă acestea au în structura
un compartiment economico-administrativ.
(2) Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are următoarele atribuţii principale:
a) întocmeşte documentaţia pentru achiziţiile publice, serviciile şi lucrările necesare desfăşurării activităţii
instanţelor;
b) asigură aprovizionarea cu materiale de întreţinere şi uz gospodăresc, mijloace fixe şi obiecte de inventar
sau alte bunuri necesare desfăşurării optime a activităţii instanţelor;
c) asigură întreţinerea şi funcţionarea clădirilor, instalaţiilor tehnico-sanitare de încălzire, a celorlalte mijloace
fixe şi obiecte de inventar din dotare;
d) asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor;
e) întreprinde măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru înlăturarea consecinţelor unor
calamitaţi.
Capitolul II
Bugetele instanţelor şi parchetelor
Articolul 131
(1) Activitatea instanţelor şi parchetelor este finanţată de la bugetul de stat.
(2) Bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor este gestionat de
Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite.
(3) Bugetul pentru parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii este
gestionat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Bugetele instanţelor şi parchetelor militare este gestionat de Ministerul Apărării Naţionale, ministrul apărării
naţionale având calitatea de ordonator principal de credite.
Articolul 132
(1) Curţile de apel şi parchetele de pe lângă curţile de apel elaborează proiectele de buget anual pentru
instanţele sau, după caz, parchetele din circumscripţiile lor.
(2) Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justiţiei sau, după caz, Parchetului de
(3) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism îşi elaborează propriile proiecte de buget
anual. În bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt cuprinse şi bugetele parchetelor
de pe lângă celelalte instanţe judecătoreşti.
La data de 22-11-2016 Alineatul (3) din Articolul 132 , Capitolul II , Titlul VIII a fost modificat de Punctul 12,
(4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) şi (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al
Magistraturii.
(5) Bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se aproba de adunarea generală a judecătorilor acestei curţi, cu
avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice.
(6) Proiectele de buget anual ale instanţelor militare se elaborează de Curtea Militară de Apel, iar cele ale
parchetelor militare de secţia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
după consultarea instanţelor militare, respectiv a parchetelor militare, şi se transmit ordonatorului principal de
credite.
(7) Anual, Guvernul României va include în bugetul Ministerului Apărării Naţionale fondurile necesare potrivit
art. 131 alin. (4).
Articolul 133
(1) Fiecare instanţă şi fiecare parchet se încadrează cu numărul necesar de judecători sau, după caz, de
procurori, precum şi cu numărul necesar de personal auxiliar de specialitate şi personal al departamentului
economico-financiar şi administrativ.
Pagina 87 din 238

(2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedinţii curţilor de apel, împreună cu ministrul justiţiei,
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul-şef al
Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism analizează anual volumul de activitate al instanţelor şi parchetelor şi, în funcţie de
rezultatele analizei, iau măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Secţiei
pentru judecători sau al Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, după caz.
Articolul 134
(1) Numărul maxim de posturi pentru instanţe şi parchete se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul maxim de posturi se stabileşte prin hotărâre a Guvernului,
la propunerea ministrului justiţiei şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Secţiei pentru
judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Pentru instanţele şi parchetele militare, numărul maxim de posturi se aproba, potrivit alin. (1), cu avizul
consultativ al ministrului apărării naţionale.
Articolul 134^1
(1) În cazul în care buna funcţionare a instanţelor sau a parchetelor este grav afectată din cauza numărului de
posturi vacante temporar, acestea pot fi ocupate pe perioadă nedeterminată, potrivit legii, în cazul în care
vacantarea posturilor s-a realizat în urma:
a) numirii în funcţii de conducere;
b) numirii ca procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
ori al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
c) detaşării;
d) alegerii în funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii;
e) suspendării din funcţie, în temeiul art. 62 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare;
f) vacantării din alte cauze, pe o perioadă mai mare de un an.
(2) Numărul posturilor vacante temporar care se pot ocupa în cazurile prevăzute la alin. (1) se aprobă pentru
fiecare instanţă sau, după caz, parchet, de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la
propunerea ordonatorilor de credite.
La data de 23-07-2018 Alineatul (2) din Articolul 134^1 , Capitolul II , Titlul VIII a fost modificat de Punctul 60,
(3) După încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1), în cazul în care judecătorul sau procurorul revine la instanţa
sau parchetul unde a funcţionat anterior, ordonatorul principal de credite este obligat să-i asigure de îndată un
post vacant din fondul de rezervă prevăzut la alin. (4) şi (5), în cazul în care nu mai există posturi vacante la
acea instanţă sau parchet.
(4) Pentru asigurarea posturilor necesare de judecător sau procuror la încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1),
se constituie, prin bugetul de stat, un fond de rezervă de 150 de posturi de judecător şi 50 de posturi de
procuror. Numărul posturilor din fondul de rezervă se poate actualiza anual prin hotărâre a Guvernului.
La data de 11-05-2016 Alin. (4) al art. 134^1 a fost modificat de art. II din HOTĂRÂREA nr. 328 din 27 aprilie
2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 361 din 11 mai 2016.
(5) Posturile prevăzute la alin. (4) vor fi repartizate instanţelor şi parchetelor prin ordin al ministrului justiţiei, în
situaţia în care la instanţele sau parchetele unde judecătorul sau procurorul a solicitat revenirea pe post nu
există posturi vacante.
(6) În cazul vacantării ulterioare a unor posturi la instanţa sau parchetul respectivă/respectiv, temporar sau
definitiv, posturile de judecător sau procuror repartizate în condiţiile alin. (4) se reinclud de drept, de la data
vacantării, în fondul de rezervă, iar judecătorul sau procurorul care a ocupat un astfel de post este considerat
încadrat pe postul care se vacantează. Includerea postului vacantat în fondul de rezervă se constată prin ordin al
ministrului justiţiei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la vacantare.
(7) Sumele de bani corespunzătoare finanţării posturilor neocupate prevăzute la alin. (1) vor fi virate la bugetul
de stat, la sfârşitul fiecărui an calendaristic.
La data de 08-10-2007 Art. 134^1 a fost introdus de pct. 3 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din
4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.
Articolul 135
Pagina 88 din 238

(1) Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi
parchete se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei.
(2) Majorarea sau reducerea schemelor de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate,
judecătorii şi parchete se aprobă cu avizul conform al secţiilor corespunzătoare ale Consiliului Superior al
Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţiei.
La data de 23-07-2018 Articolul 135 din Capitolul II , Titlul VIII a fost modificat de Punctul 61, Articolul I din
Articolul 136
Abrogat.
La data de 07-12-2017 Articolul 136 din Capitolul II , Titlul VIII a fost abrogat de Articolul 28, Capitolul I din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 90 din 6 decembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 973 din 07
decembrie 2017
Titlul IX
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Articolul 137
Pe lângă instanţele judecătoreşti funcţionează, în condiţiile legii, următoarele structuri:
a) serviciile de reintegrare socială şi supraveghere;
b) oficiile registrului comerţului;
c) alte structuri înfiinţate prin lege specială.
Articolul 138
(1) Statul este obligat să asigure sediile şi celelalte mijloace materiale şi financiare necesare pentru buna
funcţionare a activităţii instanţelor şi parchetelor.
(2) Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi consiliile locale, cu sprijinul
prefecturilor, pun la dispoziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Ministerului Justiţiei, a Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism sediile necesare bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor.
La data de 22-11-2016 Alineatul (2) din Articolul 138 , Titlul IX a fost modificat de Punctul 14, Articolul 26, Capitolul
22 noiembrie 2016
(3) Drepturile materiale şi băneşti ale personalului instanţelor şi parchetelor militare şi mijloacele materiale,
inclusiv cele auto, necesare funcţionarii instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi secţiei sau serviciului din cadrul Direcţiei Naţionale
Anticorupţie se asigură de Ministerul Apărării Naţionale.
Articolul 139
(1) Prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se stabilesc:
a) organizarea administrativă a curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor;
b) modul şi criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurării respectării
principiilor distribuţiei aleatorii şi continuităţii;
c) atribuţiile preşedinţilor, vicepreşedinţilor, judecătorilor inspectori, preşedinţilor de secţii, ale judecătorilor şi ale
celorlalte categorii de personal;
d) organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale instanţelor judecătoreşti şi a
adunărilor generale ale judecătorilor;
e) vacanta judecătorească;
f) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate;
g) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ.
(2) Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se aprobă de Secţia pentru judecători a
Consiliului Superior al Magistraturii, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
La data de 23-07-2018 Alineatul (2) din Articolul 139 , Titlul IX a fost modificat de Punctul 62, Articolul I din LEGEA
Norme de aplicare
Capitolul II
Pagina 89 din 238

Dispoziţii privind conducerea instanţelor, atribuţiile judecătorilor, ale
personalului auxiliar de specialitate şi ale personalului din departamentul
economico-financiar şi administrativ
Secţiunea 1
Dispoziţii privind activitatea judecătorilor
Articolul 5
(1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili. Judecătorii stagiari se bucură de
stabilitate.
(2) Judecătorii au următoarele îndatoriri:
a) să asigure, prin activitatea desfăşurată, aplicarea legii şi independenţa puterii judecătoreşti;
b) să respecte prevederile legale, normele codului deontologic, regulamentele, hotărârile
Consiliului Superior al Magistraturii date în conformitate cu legea, hotărârile adunărilor generale şi
ale colegiilor de conducere;
c) să îşi perfecţioneze continuu pregătirea profesională, conform necesităţilor de specializare;
d) să aibă un comportament decent şi civilizat în relaţiile de serviciu;
e) să dea dovadă de competenţă profesională şi să manifeste calm, răbdare, politeţe şi
imparţialitate faţă de justiţiabili, martori, avocaţi, procurori şi alte persoane cu care intră în contact
în calitate oficială;
f) să participe la şedinţele de judecată, în completele de judecată stabilite conform legii şi să
respecte secretul deliberării;
g) să soluţioneze într-un termen rezonabil cauzele deduse judecăţii;
h) să asigure securitatea dosarelor pe perioada în care acestea le sunt încredinţate spre studiu,
soluţionare sau motivare;
i) să aducă de îndată la cunoştinţă preşedintelui instanţei în care funcţionează orice ingerinţă în
actul de justiţie din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de interese, care ar
putea să îi afecteze independenţa sau imparţialitatea ori ar putea crea suspiciuni cu privire la
acestea;
j) să aducă de îndată la cunoştinţa preşedintelui instanţei în care funcţionează faptul că s-a
dispus trimiterea sa în judecată, din momentul în care a luat cunoştinţă de aceasta;
k) să îndeplinească, în limitele funcţiei, alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată,
stabilite, în conformitate cu legea, de conducerea instanţei.
(3) Programul de lucru al judecătorilor începe, de regulă, la ora 8,00 şi se încheie, de regulă, la ora
16,00. Aceştia sunt, însă, obligaţi să fie prezenţi la ora stabilită pentru îndeplinirea activităţilor în
care sunt planificaţi ori pe care şi le-au stabilit sau care impun prezenţa lor, ca efect al unor
dispoziţii legale sau regulamentare, ori pentru şedinţele de judecată în care au fost desemnaţi,
precum şi la activităţile stabilite de preşedintele instanţei în conformitate cu legea.
Secţiunea a 2-a
Conducerea instanţelor
Articolul 6
(1) Fiecare instanţă judecătorească este condusă de un preşedinte care exercită atribuţiile
manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii acesteia.
(2) În funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, la curţile de apel, preşedintele
poate fi ajutat, de regulă, de 2 vicepreşedinţi, la tribunale şi tribunale specializate preşedintele
poate fi ajutat de 1-2 vicepreşedinţi, iar la judecătorii preşedintele poate fi ajutat de un
vicepreşedinte. Judecătoriile la care preşedinţii sunt ajutaţi de către vicepreşedinţi se stabilesc de
către Consiliul Superior al Magistraturii.
(3) La Curtea de Apel Bucureşti şi la Tribunalul Bucureşti preşedintele poate fi ajutat de 1-3
vicepreşedinţi.
(4) Secţiile instanţelor sunt conduse de preşedinţi de secţie.
(5) În exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere, judecătorii sunt degrevaţi parţial de
activitatea de judecată, proporţional cu atribuţiile specifice funcţiei de conducere exercitate.
(6) Cu cel puţin 6 luni înainte de încetarea mandatului funcţiei de conducere de preşedinte şi
vicepreşedinte, dar nu mai mult de 9 luni, judecătorii care ocupă aceste funcţii comunică Direcţiei
resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii opţiunea cu privire la
instanţa la care vor să funcţioneze.
Pagina 90 din 238

§1. Preşedintele şi vicepreşedintele curţii de apel
Articolul 7
(1) Preşedintele curţii de apel exercită prerogative manageriale în scopul organizării eficiente a
activităţii curţii, precum şi atribuţii de coordonare şi control privind administrarea curţii de apel şi a
instanţelor din circumscripţie, după cum urmează:
a) ia măsuri pentru organizarea şi buna funcţionare a instanţei pe care o conduce, precum şi a
activităţii instanţelor din circumscripţia curţii de apel;
b) organizează şi coordonează controlul administrării curţii de apel şi al instanţelor din
circumscripţia acesteia;
c) asigură şi verifică, personal sau prin intermediul vicepreşedintelui ori al altor judecători pe care
îi desemnează în acest scop, respectarea obligaţiilor legale, a regulamentelor, a hotărârilor
Consiliului Superior al Magistraturii date în conformitate cu legea, a hotărârilor adunărilor generale
şi ale colegiilor de conducere de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate, la toate
instanţele din circumscripţie;
d) urmăreşte permanent realizarea unui management eficient al resurselor umane la curtea de
apel şi instanţele din circumscripţia acesteia, pentru asigurarea unei dimensionări echilibrate a
volumului de activitate, raportat la fiecare persoană şi, dacă este cazul, propune măsuri pentru
suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu consultarea preşedinţilor instanţelor vizate;
e) repartizează, organizează şi controlează personalul din cadrul compartimentelor auxiliare ale
curţii de apel;
f) înfiinţează şi desfiinţează completele specializate ale secţiilor instanţei pe care o conduce;
g) organizează şi coordonează activitatea de repartizare aleatorie a cauzelor şi stabileşte regulile
aplicabile în situaţiile neprevăzute de lege sau de prezentul regulament;
h) desemnează vicepreşedintele sau, după caz, judecătorul care îl înlocuieşte atunci când
lipseşte de la instanţă şi în toate situaţiile de imposibilitate temporară de exercitare a funcţiei;
i) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea în funcţia de preşedinte de secţie, precum
şi revocarea din această funcţie pentru neîndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de
lege sau regulamente;
j) desemnează judecătorii care răspund de organizarea activităţii de formare profesională
continuă a judecătorilor de la curtea de apel şi instanţele din circumscripţia acesteia;
k) desemnează, prin rotaţie, judecătorii care comunică Inspecţiei judiciare informaţiile, datele şi
documentele solicitate;
l) desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit legii, şi alte atribuţii decât cele
privind activitatea de judecată şi stabileşte atribuţiile pe care urmează să le îndeplinească aceştia;
m) deleagă, cu acordul lor, judecătorii de la instanţele din circumscripţia curţii de apel, în condiţiile
legii, şi comunică această măsură în termen de 15 zile Consiliului Superior al Magistraturii;
n) emite avizul consultativ în vederea prezentării la examenul de capacitate al judecătorilor
stagiari;
o) numeşte personalul auxiliar de specialitate şi personalul din departamentul economico-
financiar şi administrativ al curţii de apel şi al instanţelor din circumscripţia acesteia, aprobă
transferul, delegarea, detaşarea şi dispune promovarea, aplicarea sancţiunilor disciplinare şi
încetarea raporturilor de serviciu şi de muncă pentru aceste categorii de personal, în condiţiile legii;
p) convoacă, anual sau ori de câte ori este necesar, adunarea generală a judecătorilor curţii de
apel şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acesteia, pe care le prezidează;
q) convoacă colegiul de conducere al curţii şi prezidează şedinţele acestuia;
r) asigură, în condiţiile legii, colaborarea instanţelor din circumscripţia curţii de apel cu parchetele
de pe lângă acestea, organele de poliţie, organizaţiile profesionale ale avocaţilor, notarilor publici,
consilierilor juridici, executorilor judecătoreşti, mediatorilor, experţilor şi interpreţilor, precum şi cu
alte instituţii şi organizaţii;
s) ia măsuri pentru respectarea programului de activitate şi folosirea eficientă a timpului afectat
acestuia de către întreg personalul curţii, pentru îndeplinirea la timp şi în condiţii de calitate a
lucrărilor şi pentru stabilirea unor raporturi de serviciu care să asigure realizarea corespunzătoare
a atribuţiilor;
ş) ia măsuri pentru elaborarea şi publicarea jurisprudenţei curţii de apel;
t) sesizează comisia medicală de specialitate în cazul prevăzut de art. 62 alin. (1) lit. b) din Legea
nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare;
Pagina 91 din 238

ţ) aprobă stimulentele băneşti, premiile şi primele prevăzute de lege pentru judecători şi celelalte
categorii de personal din cadrul curţii de apel şi al instanţelor judecătoreşti din circumscripţia
acesteia.
(2) Preşedintele curţii de apel este ordonator secundar de credite şi răspunde de folosirea,
conform legii, a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredinţate unităţii pe care o
conduce, de ţinerea la zi a contabilităţii şi de prezentarea dărilor de seamă contabile asupra
execuţiei bugetare. Atribuţiile specifice de ordonator secundar de credite pot fi delegate
vicepreşedintelui sau, după caz, unuia dintre vicepreşedinţi ori managerului economic.
(3) Preşedintele curţii de apel ia măsurile necesare pentru ca, în intervalul de timp dintre arestarea
preventivă, arestarea la domiciliu sau trimiterea în judecată şi suspendarea din funcţie de către
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a unui judecător de la curtea de apel,
acesta să fie înlocuit din şedinţele de judecată, după regulile aplicabile în caz de absenţă.
(4) Atribuţia preşedintelui prevăzută la alin. (1) lit. f) este exercitată la propunerea colegiului de
conducere, iar atribuţia prevăzută la alin. (1) lit. i) este exercitată cu consultarea judecătorilor secţiei
şi cu avizul colegiului de conducere.
(5) Preşedintele curţii de apel informează Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la punerea în
executare a sancţiunilor disciplinare constând în diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare
brute şi mutarea disciplinară.
(6) Preşedintele curţii de apel îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau de
regulamente.
(7) În exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere, preşedintele emite decizii sau ordine
de serviciu.
Articolul 8
(1) Vicepreşedintele curţii de apel exercită următoarele atribuţii:
a) asigură şi verifică respectarea obligaţiilor legale şi a regulamentelor de către judecători,
personalul auxiliar de specialitate şi personalul din departamentul economico-financiar şi
administrativ;
b) asigură cunoaşterea şi valorificarea practicii instanţelor de control judiciar, a deciziilor Curţii
Constituţionale, a jurisprudenţei europene, precum şi a hotărârilor obligatorii ale Înaltei Curţi de
c) organizează informarea judecătorilor cu privire la actele normative nou-apărute;
d) organizează studiul profesional al judecătorilor, urmăreşte realizarea acestuia şi coordonează
activitatea de unificare a practicii judiciare;
e) organizează activitatea de formare profesională continuă a judecătorilor de la curtea de apel şi
de la instanţele din circumscripţia acesteia şi verifică modul în care judecătorii desemnaţi în acest
scop îşi îndeplinesc atribuţiile;
f) asigură controlul permanent asupra modului în care sunt păstrate dosarele, mapele de hotărâri
şi registrele curţii de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acesteia;
g) urmăreşte şi ia măsuri pentru operaţionalitatea bazei tehnice şi a suportului informatic pentru
efectuarea actelor de procedură, a comunicărilor şi notificărilor prevăzute de lege, prin mijloace
electronice, inclusiv în vederea publicării acestora în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă (denumit
în continuare BPI);
h) urmăreşte şi ia măsuri pentru operaţionalitatea bazei de date informatice privind personalul de
la curtea de apel şi de la instanţele din circumscripţie, precum şi pentru întreţinerea acesteia în
condiţii optime;
i) organizează paza sediului instanţei şi a celorlalte bunuri, precum şi paza contra incendiilor, în
condiţiile legii;
j) verifică modul în care sunt respectate prevederile legale privind protecţia muncii;
k) coordonează activitatea corpului de jandarmi la nivelul curţii de apel.
(2) Vicepreşedintele curţii de apel îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau de
regulamente ori stabilite de preşedintele instanţei, conform legii.
(3) Vicepreşedintele desemnat să înlocuiască preşedintele instanţei exercită, în lipsa acestuia,
atribuţiile prevăzute de art. 7.
Pagina 92 din 238

(4) Atribuţiile prevăzute de Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările
şi completările ulterioare, denumit în continuare Codul de procedură penală, şi de alte legi speciale
în materie penală pentru preşedintele instanţei sau judecătorul desemnat de acesta pot fi
exercitate, în condiţiile prevăzute de lege, de către unul dintre vicepreşedinţi.
(5) Prevederile alin. (4) se aplică în mod corespunzător şi în ceea ce priveşte atribuţiile prevăzute
de Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, denumită în continuare Codul
de procedură civilă, şi de alte legi speciale în materie civilă, pentru preşedintele instanţei sau
judecătorul desemnat de acesta.
(6) Atribuţiile fiecărui vicepreşedinte sunt stabilite prin decizie a preşedintelui curţii de apel, ţinând
seama de specializarea vicepreşedinţilor şi de experienţa profesională a acestora. Exercitarea
atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b)-e) se realizează, pentru fiecare domeniu, de către
vicepreşedintele care a fost desemnat conform prevederilor alin. (4) şi (5).
§2. Preşedintele şi vicepreşedintele tribunalului
Articolul 9
(1) În activitatea de coordonare şi control privind administrarea tribunalului şi a instanţelor din
circumscripţie, preşedintele tribunalului exercită, la nivelul tribunalului şi în limitele funcţiei sale,
atribuţiile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a)-i), k), l), p)-t), precum şi următoarele:
a) numeşte, când este cazul, judecătorul de serviciu şi stabileşte locul şi programul de
desfăşurare a activităţii acestuia;
b) este ordonator terţiar de credite şi răspunde de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la
buget, de integritatea bunurilor încredinţate unităţii pe care o conduce, de ţinerea la zi a
contabilităţii şi de prezentarea dărilor de seamă contabile asupra execuţiei bugetare. Atribuţiile
specifice de ordonator terţiar de credite pot fi delegate vicepreşedintelui sau, după caz, unuia
dintre vicepreşedinţi ori managerului economic.
(2) Prevederile art. 7 alin. (3), (4), (6) şi (7) se aplică în mod corespunzător.
Articolul 10
(1) Vicepreşedintele tribunalului exercită, la nivelul tribunalului şi în limitele funcţiei sale, atribuţiile
prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. a)-g) şi i)-k).
§3. Preşedintele şi vicepreşedintele tribunalului specializat
Articolul 11
(1) Preşedintele tribunalului specializat exercită atribuţiile manageriale în vederea organizării
eficiente a activităţii acestuia, precum şi atribuţii de administrare a instanţei. În acest scop,
preşedintele exercită, la nivelul tribunalului specializat şi în limitele funcţiei sale, atribuţiile prevăzute
la art. 7 alin. (1) lit. a)-i), k), l), p)-t) şi la art. 9 alin. (1) lit. a).
Articolul 12
(1) Vicepreşedintele tribunalului specializat exercită, la nivelul tribunalului specializat şi în limitele
funcţiei sale, atribuţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. a)-g) şi i)-k).
§4. Preşedintele şi vicepreşedintele judecătoriei
Articolul 13
(1) Preşedintele judecătoriei exercită atribuţiile manageriale în vederea organizării eficiente a
activităţii acesteia, precum şi atribuţii de administrare a instanţei. În acest scop, preşedintele
exercită, la nivelul judecătoriei şi în limitele funcţiei sale, atribuţiile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a)-
i), k), l) şi p)-t), precum şi la art. 9 alin. (1) lit. a).
Articolul 14
(1) Vicepreşedintele judecătoriei exercită, la nivelul judecătoriei şi în limitele funcţiei sale, atribuţiile
prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. a)-g) şi i)-k).
§5. Adunarea generală a judecătorilor
Articolul 15
(1) Adunarea generală a judecătorilor este compusă din toţi judecătorii în funcţie ai instanţei,
inclusiv judecătorii stagiari, precum şi judecătorii delegaţi sau detaşaţi de la alte instanţe.
Pagina 93 din 238

(2) Prezenţa la adunarea generală a judecătorilor este obligatorie, cu excepţia cazurilor în care
judecătorii nu pot participa din motive obiective.
Articolul 16
Adunarea generală a judecătorilor are următoarele atribuţii:
a) dezbate activitatea anuală desfăşurată de instanţă;
b) desemnează candidaţii şi alege membrii în Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii;
c) dezbate probleme de drept;
d) analizează proiecte de acte normative la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii sau a
ministrului justiţiei;
e) formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;
f) alege şi revocă membrii colegiului de conducere;
g) iniţiază, dacă este cazul, procedura de revocare a judecătorilor aleşi în Consiliul Superior al
Magistraturii, în condiţiile prevăzute de lege;
h) propune revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor pentru motivele prevăzute de art. 51
alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
i) desemnează judecătorii care fac parte din Comisia pentru acordarea de compensaţii financiare
victimelor infracţiunilor şi supleanţii acestora;
j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau de regulamente.
Articolul 17
(1) Adunarea generală a judecătorilor este convocată de preşedintele instanţei.
(2) Adunarea generală a judecătorilor se convoacă şi la solicitarea a cel puţin unei treimi din
numărul judecătorilor care o compun.
(3) Adunarea generală a judecătorilor poate fi convocată şi de Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii sau de colegiul de conducere al instanţei.
(4) La desemnarea candidaţilor pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii,
adunările generale sunt convocate de colegiile de conducere ale curţilor de apel. La alegerea
membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunările generale sunt convocate de colegiile de
conducere ale curţilor de apel sau, după caz, de colegiile de conducere ale tribunalelor.
(5) În procedura de revocare a membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, adunările
generale se convoacă potrivit alin. (2)-(4), care se aplică în mod corespunzător.
(6) În procedura de revocare din funcţia de conducere a unui judecător, adunarea generală se
convoacă potrivit alin. (2) sau de către colegiul de conducere al instanţei şi este prezidată de
judecătorul cu cea mai mare vechime în magistratură.
(7) Pentru desemnarea candidaţilor şi alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii,
adunarea generală a judecătorilor este prezidată de judecătorul cu cea mai mare vechime în
magistratură, care nu şi-a depus candidatura pentru funcţia de membru în Consiliul Superior al
Magistraturii.
(8) Cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (6) şi (7), adunarea generală a judecătorilor este
prezidată de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreşedinte. Dacă preşedintele sau
vicepreşedintele lipseşte, adunarea generală este prezidată de un judecător ales de aceasta.
(9) Adunarea generală a judecătorilor este legal constituită în prezenţa majorităţii judecătorilor.
(10) În procedura de desemnare a candidaţilor şi de alegere a membrilor Consiliului Superior al
Magistraturii, precum şi în aceea în care se discută revocarea judecătorilor cu funcţii de conducere,
adunarea generală a judecătorilor este legal constituită în prezenţa a cel puţin două treimi din
numărul judecătorilor.
(11) În cazul în care se pune în discuţie revocarea unui judecător din funcţia de conducere, sunt
obligatorii: arătarea, în convocare, a motivelor pentru care se solicită revocarea şi solicitarea unui
punct de vedere judecătorului cu funcţie de conducere vizat, cu cel puţin 5 zile înainte de data
stabilită pentru desfăşurarea adunării generale. Punctul de vedere formulat în scris poate fi expus
oral de către judecătorul a cărui revocare din funcţia de conducere se dezbate sau, în lipsa
acestuia, poate fi citit de preşedintele adunării generale. Nedepunerea punctului de vedere la prim-
grefierul sau grefierul-şef al instanţei până la momentul întrunirii adunării generale nu împiedică
desfăşurarea acesteia.
(12) Hotărârea adunării generale va conţine sinteza dezbaterilor şi motivele pentru care s-a decis
iniţierea procedurii de revocare a judecătorului cu funcţie de conducere şi va fi înaintată Consiliului
Superior al Magistraturii împreună cu punctul de vedere al judecătorului vizat.
Pagina 94 din 238

(13) Hotărârile adunării generale a judecătorilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
În cazul revocării membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, hotărârea de revocare se adoptă
cu votul a două treimi din numărul judecătorilor.
§6. Colegiul de conducere
Articolul 18
(1) În cadrul fiecărei instanţe judecătoreşti funcţionează un colegiu de conducere. Preşedintele
instanţei este şi preşedintele colegiului de conducere. La instanţele la care nu există preşedinte şi
nici vicepreşedinte care să îl înlocuiască, şedinţele colegiului de conducere sunt prezidate de
judecătorul cu cea mai mare vechime în funcţie din cadrul colegiului.
(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri şi au următoarea
componenţă:
a) la curţile de apel şi tribunale: preşedintele şi 6 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în
adunarea generală a judecătorilor;
b) la tribunalele specializate şi la judecătorii: preşedintele şi 2 sau 4 judecători, aleşi pe o
perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.
(3) Nu pot face parte din acelaşi colegiu de conducere judecătorii care sunt soţi, rude sau afini
până la al patrulea grad inclusiv.
(4) Adunarea generală pentru alegerea membrilor colegiului de conducere se convoacă potrivit art.
17 alin. (1).
(5) La tribunalele specializate şi la judecătorii, adunarea generală a judecătorilor stabileşte, prin
vot, înainte de declanşarea procedurii de alegere, numărul judecătorilor care urmează să fie aleşi
în colegiu.
(6) Pentru alegerea membrilor colegiului de conducere se întocmesc liste cu judecătorii instanţei
care vor să facă parte din colegiul de conducere, cu excepţia preşedintelui, a celor faţă de care s-a
dispus revocarea din funcţiile de conducere pentru exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor
manageriale, precum şi a celor care în ultimii 3 ani au fost sancţionaţi disciplinar sau care au
încălcat codul deontologic, situaţii stabilite prin hotărâri definitive.
(7) Listele întocmite potrivit alin. (6) se înmânează judecătorilor prezenţi. Membrii colegiului de
conducere se aleg prin vot secret.
(8) Membrii colegiului de conducere se aleg din secţii sau, dacă nu există secţii, din materii diferite.
(9) Sunt declaraţi aleşi membri ai colegiului de conducere judecătorii care obţin cel puţin jumătate
plus unu din numărul voturilor valabil exprimate. În situaţia prevăzută la alin. (3) va fi declarat ales
judecătorul care obţine un număr mai mare de voturi.
(10) Procedura de votare se repetă în cazul în care, la primul tur de scrutin, nu au fost aleşi toţi
membrii colegiului de conducere.
(11) Calitatea de membru al colegiului de conducere încetează, după caz, la expirarea mandatului,
prin demisie, revocare din funcţie, promovare, delegare, detaşare sau transfer la altă instanţă,
parchet ori instituţie, delegare sau numire în funcţia de preşedinte al acelei instanţe sau prin
imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare de 3 luni, precum şi prin deces.
(12) Fiecare membru al colegiului de conducere exercită un mandat de 3 ani, începând cu data
alegerii sale.
(13) Dacă din cauza numărului de judecători ai instanţei care declară că nu doresc să facă parte
din colegiu sau din alte cauze obiective colegiul de conducere nu se poate constitui cu numărul
legal de membri, până la constituirea colegiului prin procedura alegerii prevăzută de alin. (4)-(10),
activitatea acestuia se va desfăşura prin participarea la şedinţele colegiului, cu drept de vot, prin
rotaţie la intervale de 3 luni, a judecătorilor în activitate, în ordinea descrescătoare a vechimii la
instanţa la care funcţionează colegiul.
Articolul 19
(1) Colegiul de conducere îndeplineşte următoarele atribuţii referitoare la problemele generale de
conducere a instanţei:
a) propune secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în raport cu natura şi
numărul cauzelor, înfiinţarea şi desfiinţarea secţiilor instanţei;
b) stabileşte componenţa secţiilor, în funcţie de volumul de activitate şi complexitatea cauzelor,
ţinând seama şi de specializarea judecătorilor;
c) propune preşedintelui instanţei, în raport cu natura şi numărul cauzelor, înfiinţarea şi
desfiinţarea completelor specializate;
d) aprobă înfiinţarea şi desfiinţarea completelor de judecată, altele decât cele prevăzute la lit. c);
Pagina 95 din 238

e) dispune repartizarea judecătorilor de la o secţie la alta a instanţei, în cazurile în care
schimbarea specializării este justificată de existenţa unui dezechilibru vădit şi de durată între
secţii, sub aspectul volumului de activitate;
f) aduce la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii modificările referitoare la structura şi
componenţa nominală a secţiilor instanţei;
g) la instanţele la care funcţionează mai multe secţii cu aceeaşi specializare, stabileşte, pentru
fiecare an, obiectele din sistemul ECRIS corespunzătoare fiecărei secţii, ţinând seama de
circumstanţele concrete ale instanţei, precum şi de necesitatea de a se asigura repartizarea
aleatorie şi echilibrată a dosarelor între secţii;
h) stabileşte, la începutul anului, compunerea completelor de judecată şi, acolo unde este cazul,
asistenţii judiciari ce fac parte din aceste complete, urmărind asigurarea continuităţii acestora;
i) aprobă parametrii de configurare a completelor de judecată în aplicaţia ECRIS, la propunerea
preşedinţilor de secţii sau, după caz, a preşedintelui instanţei;
j) aprobă, în mod excepţional, schimbarea membrilor completelor de judecată şi a asistenţilor
judiciari, în cazurile în care, din motive obiective, se impune aceasta;
k) desemnează, ţinând seama de specializarea judecătorului şi de natura problemei de drept ce
face obiectul recursului în interesul legii, judecătorul care va susţine în faţa completului Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie recursul în interesul legii promovat de colegiul de conducere al curţii de apel;
l) convoacă adunarea generală a judecătorilor, potrivit legii;
m) avizează, la cererea preşedintelui, deciziile acestuia, în cazurile prevăzute de prezentul
regulament;
n) stabileşte modul de repartizare a cauzelor în situaţia desfiinţării secţiilor sau a înfiinţării de noi
secţii, precum şi în cazul incidentelor prevăzute la art. 110 alin. (1) teza finală;
o) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.
(2) La solicitarea preşedintelui instanţei, colegiul de conducere emite puncte de vedere cu privire
la orice alte probleme generale de conducere a instanţei.
(3) Extrase din hotărârile colegiului de conducere, adoptate în exercitarea atribuţiilor prevăzute la
alin. (1) lit. b), d), e), h) şi j), se publică pe pagina de internet a instanţei.
(4) La cererea motivată a completului de judecată învestit cu soluţionarea unui dosar care în mod
constant necesită un timp de lucru ce acoperă durata normală a unei şedinţe de judecată, colegiul
de conducere al instanţei poate să dispună, până la soluţionarea cauzei respective, până la
redactarea hotărârii pronunţate sau până la un alt moment al procesului, ca acelui complet să nu îi
mai fie repartizate alte cauze sau să i se reducă încărcătura.
Articolul 20
(1) În exercitarea atribuţiei prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. e), criteriul principal care va fi avut în
vedere de colegiul de conducere îl constituie solicitarea expresă a unor judecători, iar în lipsa unor
astfel de solicitări, acordul celor în cauză.
(2) Dacă mai mulţi judecători decât este necesar solicită mutarea la altă secţie sau, după caz, îşi
exprimă acordul în acest sens ori niciun judecător nu este de acord cu repartizarea la altă secţie,
pot fi avute în vedere următoarele criterii de selecţie:
a) experienţa profesională relevantă în domeniul de activitate al secţiei la care se doreşte
mutarea;
b) vechimea în secţia de la care se doreşte mutarea;
c) absolvirea cursurilor de formare profesională în domeniul respectiv, precum şi pregătirea
profesională realizată prin doctorat, masterat, studii postuniversitare, susţinere de referate sau
lucrări în congrese, seminare, alte forme de dezbatere, articole sau studii apărute în publicaţii de
specialitate, precum şi specializarea pentru care s-a optat la concursul de promovare în funcţii de
execuţie;
d) vechimea în funcţia de judecător.
(3) În cazul aplicării criteriului prevăzut la alin. (2) lit. b) şi d) va fi avută în vedere vechimea cea
mai mare, dacă mai mulţi judecători decât este necesar solicită mutarea la altă secţie sau, după
caz, îşi exprimă acordul în acest sens, ori vechimea cea mai mică, în situaţia în care niciun
judecător nu este de acord.
(4) În aplicarea criteriilor prevăzute la alin. (1) şi (2) vor fi avute în vedere, cu prioritate, în măsura
posibilului, secţiile cu un domeniu de activitate apropiat de cel al secţiei la care se doreşte
repartizarea şi, în cadrul acestui criteriu, volumul de activitate al secţiei de la care se intenţionează
mutarea.
Pagina 96 din 238

(5) La solicitarea judecătorului ce urmează a fi repartizat la altă secţie, colegiul de conducere
poate aproba o perioadă de maximum două luni în care acesta să nu participe la şedinţele de
judecată şi să aibă posibilitatea formării profesionale, în funcţie de specializarea noii secţii.
Articolul 21
(1) Colegiul de conducere al curţii de apel avizează proiectul de buget pentru curtea de apel şi
pentru instanţele din circumscripţia acesteia şi îl transmite Consiliului Superior al Magistraturii şi
Ministerului Justiţiei.
(2) Colegiul de conducere al curţii de apel solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe
asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti.
(3) Colegiul de conducere al curţii de apel, la sesizarea unui colegiu de conducere sau a
preşedinţilor, vicepreşedinţilor sau preşedinţilor de secţii de la instanţele din circumscripţia curţii de
apel, precum şi la solicitarea vicepreşedinţilor sau preşedinţilor de secţii de la curtea de apel,
adoptă hotărâri prin care stabileşte modalitatea de aplicare a prezentului regulament, pe care le
transmite, de îndată, Consiliului Superior al Magistraturii.
Articolul 22
(1) Colegiul de conducere al curţii de apel primeşte şi centralizează candidaturile judecătorilor din
circumscripţia curţii de apel, pe categorii de instanţe, pentru funcţia de membru al Consiliului
Superior al Magistraturii şi verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru judecătorii care
şi-au depus candidaturile.
(2) Colegiul de conducere al fiecărei curţi de apel organizează propria adunare generală,
adunarea generală a judecătorilor de la tribunale şi tribunale specializate, precum şi adunarea
generală a judecătorilor de la judecătoriile din circumscripţia curţii de apel, în vederea desemnării
candidaţilor pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Colegiul de conducere al fiecărei curţi de apel convoacă propria adunare generală pentru
alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Colegiul de conducere al fiecărui tribunal convoacă propria adunare generală, la care participă
şi judecătorii tribunalelor specializate, precum şi adunarea generală a judecătorilor de la
judecătoriile din circumscripţia sa, pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
Articolul 23
(1) Colegiul de conducere se întruneşte ori de câte ori este necesar.
(2) Colegiul de conducere este convocat de preşedintele instanţei sau de cel puţin o treime din
numărul membrilor săi.
(3) Convocarea colegiului de conducere şi comunicarea, către membrii colegiului, a ordinii de zi se
fac prin secretariatul acestuia, cu cel puţin o zi înainte de data şedinţei, cu excepţia situaţiilor
urgente. Comunicarea ordinii de zi se face şi către personalul instanţei, prin afişare într-un loc
accesibil acestuia sau prin intranetul instanţei. Secretariatul colegiului de conducere este asigurat
de prim-grefierul sau, după caz, de grefierul-şef al instanţei ori de un alt grefier desemnat de
preşedinte.
(4) La şedinţele colegiului de conducere pot participa şi vicepreşedinţii, preşedinţii de secţii şi alţi
judecători care nu sunt membri ai acestuia, fără drept de vot.
(5) La curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme financiare sau
economico-administrative, la şedinţele acestuia participă şi managerul economic al instanţei, cu vot
consultativ.
(6) În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere pot fi invitaţi şi
judecători de la alte instanţe, care nu au drept de vot. În aceleaşi condiţii, la şedinţele colegiilor de
conducere pot fi invitaţi şi reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale din cadrul acestor instanţe.
(7) Şedinţele colegiului de conducere nu sunt publice.
(8) Colegiul de conducere adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor săi.
(9) Punctele de vedere ale membrilor prezenţi asupra problemelor aflate pe ordinea de zi,
dezbaterile şi hotărârile colegiului de conducere se consemnează într-un proces-verbal, încheiat de
secretariatul colegiului şi semnat de toţi membrii săi. Hotărârile colegiului de conducere se aduc la
cunoştinţa celor interesaţi.
(10) Convocatorul prevăzut la alin. (3), precum şi procesele-verbale şi hotărârile prevăzute la alin.
(9) se păstrează într-o mapă specială de către grefierul care asigură secretariatul colegiului.
Secţiunea a 3-a
Conducerea secţiilor
Pagina 97 din 238

Articolul 24
(1) Preşedintele secţiei organizează activitatea administrativ-judiciară a secţiei, având următoarele
atribuţii:
a) asigură buna desfăşurare a activităţii de judecată a secţiei;
b) propune colegiului de conducere înfiinţarea şi desfiinţarea, compunerea şi configurarea
completelor de judecată, urmărind asigurarea continuităţii acestora;
c) aprobă planificarea grefierilor în şedinţele de judecată;
d) organizează studiul profesional al judecătorilor secţiei, urmăreşte realizarea acestuia şi
coordonează activitatea de unificare a practicii judiciare la nivelul secţiei;
e) participă la învăţământul profesional al judecătorilor secţiei;
f) comunică lunar instanţelor arondate situaţia hotărârilor modificate în căile de atac;
g) îndrumă şi verifică activitatea administrativ-judiciară a personalului secţiei;
h) face propuneri de desemnare a judecătorilor care îndeplinesc şi alte atribuţii decât cele de
judecată;
i) urmăreşte soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil;
j) ţine evidenţa cazurilor de aplicare neunitară a legii, în baza referatului întocmit de judecătorul
delegat;
k) contribuie la elaborarea buletinului jurisprudenţei curţii de apel;
l) ia măsuri în vederea repartizării aleatorii a cauzelor;
m) dispune excluderea de la repartizarea cauzelor în procedura de cameră preliminară a
completelor care, în calitate de judecători de drepturi şi libertăţi, au îndeplinit acte sau măsuri
procesuale în cursul urmăririi penale, precum şi în alte tipuri de cauze, după soluţionarea
incidentelor procedurale, dacă este cazul;
n) rezolvă corespondenţa secţiei şi trimite, în cazurile prevăzute de lege, pe cale administrativă,
cererile sau plângerile greşit îndreptate şi le restituie pe cele care nu întrunesc condiţiile legale.
(2) Preşedintele secţiei îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente ori
stabilite de preşedintele instanţei, conform legii.
Secţiunea a 4-a
Măsuri privind unificarea practicii judiciare
Articolul 25
(1) La nivelul fiecărei secţii sau, după caz, al fiecărei instanţe, dacă nu există secţii, se
organizează întâlniri lunare ale judecătorilor, în care vor fi discutate problemele de drept care au
condus la pronunţarea unor soluţii diferite sau probleme de drept de mare noutate, care ar putea
genera practică neunitară.
(2) Preşedintele de secţie sau, după caz, vicepreşedintele instanţei ori judecătorul delegat cu
organizarea studiului profesional al judecătorilor urmăreşte ca în cadrul întâlnirilor periodice să fie
analizată practica instanţelor de control judiciar. De asemenea, va fi organizată discutarea, în
colective de judecători, a noilor reglementări şi a modului de interpretare a acestora.
(3) Problemele de drept prevăzute la alin. (2) sunt analizate, în prealabil, de către preşedintele
secţiei sau, după caz, de vicepreşedintele instanţei ori de judecătorul prevăzut la art. 33, care va
prezenta un studiu asupra acestora, cu referire şi la practica judiciară a altor instanţe, studiu ce se
supune dezbaterii judecătorilor.
(4) Opiniile judecătorilor asupra problemelor de drept dezbătute se consemnează într-o minută
după modelul stabilit pentru minuta întâlnirilor trimestriale, care va fi analizată în cadrul acestor
întâlniri organizate la nivelul curţii de apel.
(5) În cazul în care, într-o cauză pe care o are spre soluţionare, un judecător constată probleme
juridice de o complexitate deosebită şi de mare noutate sau dacă se estimează că instanţele vor fi
învestite şi cu alte cauze de acelaşi fel care pot primi soluţii neunitare, acesta poate solicita
preşedintelui de secţie organizarea unei întâlniri ad-hoc a judecătorilor care soluţionează cauze în
aceeaşi materie. Prevederile alin. (4) se aplică în mod corespunzător.
Articolul 26
(1) Vicepreşedintele curţii de apel răspunde de organizarea întâlnirilor trimestriale ale judecătorilor
din cadrul curţii şi al instanţelor din circumscripţia acesteia, în care vor fi dezbătute problemele de
drept care au generat o practică neunitară. Întâlnirile pot fi organizate şi pe domenii de specializare.
(2) Procedura de desfăşurare a întâlnirilor trimestriale prevăzute la alin. (1) este stabilită de Secţia
pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
Pagina 98 din 238

(3) La întâlnirile trimestriale organizate pe domenii de specializare, pot fi invitaţi şi judecători din
cadrul secţiei de specialitate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în scopul discutării problemelor de
practică neunitară la nivel naţional.
Articolul 27
(1) Instanţele de judecată sunt obligate să completeze şi să actualizeze permanent portalul, prin
publicarea propriei jurisprudenţe relevante, în condiţiile legii.
(2) Pe măsura asigurării resurselor necesare, obligaţia prevăzută la alin. (1) vizează toate
hotărârile judecătoreşti care constituie informaţii de interes public, pronunţate ulterior.
(3) Curţile de apel elaborează trimestrial un material conţinând hotărârile proprii considerate
relevante, care se publică pe portalul instanţelor şi întocmesc şi publică anual, până la data de 1
septembrie a fiecărui an pentru anul precedent, "Buletinul jurisprudenţei". Acestea se comunică
instanţelor din circumscripţie, celorlalte curţi de apel şi parchetelor de pe lângă acestea, Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliului
Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri.
(4) Preşedinţii de instanţe, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii răspund de luarea măsurilor
necesare pentru ducerea la îndeplinire a obligaţiilor prevăzute la alin. (1)-(3), potrivit atribuţiilor
acestora.
Secţiunea a 5-a
Judecătorii desemnaţi sau delegaţi
Articolul 28
(1) Preşedintele instanţei deleagă şi desemnează judecătorii prevăzuţi de această secţiune,
precum şi pe cei care urmează să desfăşoare alte activităţi decât cea de judecată.
(2) Judecătorii delegaţi sau desemnaţi conform alin. (1) îndeplinesc atribuţiile prevăzute de
prezentul regulament şi pe cele stabilite de preşedintele instanţei în legătură cu activitatea pentru
care au fost delegaţi sau desemnaţi.
§1. Judecătorii delegaţi cu executarea hotărârilor penale
Articolul 29
(1) Judecătorii delegaţi de preşedinţii instanţelor cu executarea hotărârilor penale exercită
a) îndrumă şi controlează activitatea compartimentului de executări penale;
b) emit mandatele de executare a pedepsei închisorii şi a pedepsei detenţiunii pe viaţă, asigură
comunicarea şi supraveghează luarea măsurilor pentru ducerea la îndeplinire a acestora;
c) asigură punerea în executare a măsurilor educative privative de libertate;
d) asigură punerea în executare a măsurilor educative neprivative de libertate;
e) îndrumă şi controlează activitatea desfăşurată de către serviciul de probaţiune şi de către
instituţiile din comunitate implicate în punerea în executare a pedepselor şi măsurilor neprivative
de libertate;
f) sesizează instanţa de executare în cazul în care, cu prilejul punerii în executare a hotărârii sau
în cursul executării, se iveşte vreo nelămurire ori împiedicare, precum şi în celelalte cazuri
prevăzute de lege;
g) rezolvă incidentele ivite în cursul executării, date prin lege în competenţa acestora, şi iau
măsuri pentru rezolvarea tuturor cererilor ivite în cursul executării;
h) soluţionează plângerile împotriva deciziilor consilierului de probaţiune;
i) aplică amenzi judiciare pentru comiterea unor abateri judiciare, în cazurile prevăzute de lege;
j) verifică periodic închiderea poziţiilor din registrul de executări penale de către grefierul delegat
la compartimentul executări penale;
k) rezolvă corespondenţa aferentă activităţii de punere în executare a hotărârilor penale;
l) exercită atribuţiile privind emiterea mandatului european de arestare şi demersurile legate de
acesta reglementate de Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie
penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
m) asigură transmiterea către Consiliul Superior al Magistraturii, în termenele şi condiţiile legale,
a încheierilor şi hotărârilor judecătoreşti prin care s-a dispus arestarea preventivă sau arestul la
domiciliu a/al unui judecător, procuror sau magistrat-asistent, precum şi hotărârile prin care s-a
dispus condamnarea sau amânarea aplicării pedepsei faţă de aceştia, rămase definitive;
n) îndeplinesc alte atribuţii date prin lege în competenţa acestora.
Pagina 99 din 238

(2) În funcţie de volumul de activitate al judecătorului delegat cu executarea hotărârilor penale,
preşedintele instanţei, cu avizul colegiului de conducere, poate dispune degrevarea parţială sau
totală a acestuia de activitatea de judecată.
(3) În situaţia în care mai mulţi judecători sunt delegaţi cu executarea hotărârilor penale,
repartizarea lucrărilor se face pe baza unei planificări realizate de preşedintele instanţei sau, după
caz, de preşedintele secţiei, cu avizul colegiului de conducere. La realizarea planificării se ţine cont
de completele de judecată din care fac parte judecătorii delegaţi, având prioritate asigurarea
timpului necesar studierii dosarelor. În cadrul planificării se vor avea în vedere şi situaţiile în care
judecătorii delegaţi lipsesc din instanţă.
(4) Judecătorul delegat cu executarea unei pedepse sau măsuri neprivative de libertate rămâne,
de regulă, acelaşi pe toată perioada executării.
§2. Judecătorii delegaţi cu supravegherea privării de libertate
Articolul 30
Judecătorii delegaţi cu supravegherea privării de libertate supraveghează şi controlează asigurarea
legalităţii în executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate şi exercită atribuţiile
prevăzute de Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate
dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, şi
de Regulamentul de organizare a activităţii judecătorului de supraveghere a privării de libertate,
aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 89/2014.
§3. Judecătorii cu atribuţii privind activitatea de executare civilă
Articolul 31
Judecătorii desemnaţi de preşedinţii instanţelor pentru realizarea activităţii de executări civile
exercită atribuţiile privind executarea din oficiu a hotărârilor civile în cazurile prevăzute de lege.
§4. Judecătorii cu atribuţii privind activitatea de executare în materia contenciosului administrativ şi
fiscal
Articolul 32
Judecătorii desemnaţi de preşedinţii instanţelor pentru realizarea activităţii de executare în materia
contenciosului administrativ exercită atribuţiile privind executarea hotărârilor în această materie în
cazurile prevăzute de lege şi coordonează activitatea grefierului delegat pentru aceste activităţi.
§5. Judecătorii cu atribuţii privind analiza practicii instanţelor de control judiciar şi de unificare a
practicii
Articolul 33
(1) Judecătorii cu atribuţii privind analiza practicii instanţelor de control judiciar şi de unificare a
practicii întocmesc lunar un referat privind problemele de drept relevante ivite în soluţionarea
cauzelor, evidenţiind practica neunitară atât a propriei instanţe, cât şi a instanţei ierarhic
superioare, dacă este cazul.
(2) Judecătorii prevăzuţi la alin. (1) au şi atribuţiile prevăzute la art. 25, precum şi pe cele stabilite
prin hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii privind unificarea
practicii judiciare.
§6. Judecătorul delegat pentru activitatea de înregistrare şi evidenţă a persoanelor juridice
Articolul 34
Judecătorul delegat pentru activitatea de înregistrare şi evidenţă a persoanelor juridice exercită
a) soluţionează cererile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi
fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare, şi verifică respectarea prevederilor Ordinului
ministrului justiţiei nr. 954/B/C/2000 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea
Registrului asociaţiilor şi fundaţiilor, Registrului federaţiilor şi Registrului naţional al persoanelor
juridice fără scop patrimonial, cu modificările şi completările ulterioare;
b) supraveghează activitatea grefierului delegat la compartimentul privind activitatea de
înregistrare şi evidenţă a persoanelor juridice.
§7. Judecătorul desemnat la organul financiar local
Articolul 35
Judecătorul desemnat la organul financiar local are următoarele atribuţii:
a) soluţionează cererile privind personalitatea juridică a asociaţiilor de proprietari;
b) îndrumă şi controlează activitatea grefierului delegat la acest compartiment.
§8. Judecătorul desemnat cu aplicarea apostilei
Pagina 100 din 238

Articolul 36
Judecătorul desemnat, potrivit art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 66/1999 pentru aderarea
României la Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine,
adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare,
verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege şi aplică apostila.
§9. Judecătorii cu atribuţii privind activitatea de notificare sau comunicare în statele membre a
actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială
Articolul 37
(1) Judecătorii desemnaţi de preşedinţii instanţelor pentru realizarea activităţii de notificare sau
comunicare în statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială
soluţionează, pe cale administrativă, cererile având acest obiect.
(2) Pentru exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), judecătorii desemnaţi pot lua legătura cu
membrii Reţelei Europene de Cooperare Judiciară.
§10. Judecătorii desemnaţi cu atribuţii privind sindicatele, federaţiile şi confederaţiile
Articolul 38
Judecătorii desemnaţi cu atribuţii privind sindicatele, federaţiile şi confederaţiile exercită atribuţiile
prevăzute de Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările ulterioare.
Secţiunea a 6-a
Dispoziţii privind activitatea asistenţilor judiciari
Articolul 39
Completele pentru soluţionarea, în primă instanţă, a cauzelor privind conflictele de muncă şi
asigurări sociale se constituie dintr-un judecător şi 2 asistenţi judiciari dintre asistenţii judiciari numiţi
potrivit legii.
Articolul 40
(1) Asistenţii judiciari participă la deliberare cu vot consultativ şi semnează hotărârile pronunţate.
Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.
(2) Asistenţii judiciari sunt datori să studieze temeinic dosarele în cauzele la a căror soluţionare
participă, să respecte programarea şedinţelor stabilită de preşedintele tribunalului şi să se
conformeze dispoziţiilor date în aplicarea legii şi regulamentelor.
(3) Când în compunerea completului de judecată intră şi asistenţi judiciari, preşedintele
completului îl va putea desemna pe unul dintre aceştia să redacteze hotărârea.
Secţiunea a 7-a
Dispoziţii privind activitatea compartimentelor auxiliare ale instanţelor
judecătoreşti
§1. Dispoziţii generale
Articolul 41
(1) La instanţe funcţionează personal auxiliar de specialitate şi conex, personal contractual şi
funcţionari publici.
(2) Toate instanţele au câte o grefă, o registratură, o arhivă, o bibliotecă şi un birou de informare şi
relaţii publice.
(3) Curţile de apel şi tribunalele au şi câte un departament economico-financiar şi administrativ,
condus de un manager economic.
(4) Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul curţilor de apel şi al tribunalelor
asigură activitatea economică, financiară şi administrativă a instanţelor la care funcţionează. Pentru
tribunalele specializate şi judecătorii această activitate este asigurată de departamentul economico-
financiar şi administrativ de la tribunalul în a cărui circumscripţie funcţionează.
(5) Curţile de apel au şi un compartiment de documentare şi un compartiment de informatică
juridică, structuri ce pot fi înfiinţate şi la nivelul tribunalelor, tribunalelor specializate şi al
judecătoriilor.
(6) Instanţele au în structură şi un compartiment de documente clasificate, organizat potrivit legii.
(7) La curţile de apel pot funcţiona managerul public şi alte categorii de personal ale căror atribuţii
sunt stabilite în baza legilor speciale şi dispoziţiilor conducătorului instanţei.
(8) La curţile de apel şi tribunale pot funcţiona consilieri juridici.
Articolul 42
Pagina 101 din 238

Grefa, registratura şi arhiva efectuează operaţiuni privind primirea, înregistrarea şi expedierea
corespondenţei, îndosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum şi alte lucrări cu caracter
auxiliar, necesare bunei desfăşurări a activităţii instanţelor.
Articolul 43
(1) Activitatea personalului auxiliar de specialitate şi conex, a funcţionarilor publici şi a personalului
contractual care funcţionează în cadrul instanţelor este supusă controlului ierarhic.
(2) Atribuţiile personalului prevăzut la alin. (1) sunt cuprinse în fişele posturilor, întocmite de
conducătorul compartimentului în care acesta funcţionează.
(3) Pentru personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex, fişa postului se întocmeşte de
prim-grefier sau, după caz, de grefierul-şef.
(4) Pentru personalul de specialitate informatică, fişa postului se întocmeşte de specialistul IT şef
sau, acolo unde nu există specialist IT şef, de specialistul IT desemnat de preşedintele instanţei
pentru coordonarea compartimentului informatică, cu avizul Direcţiei tehnologia informaţiei din
cadrul Ministerului Justiţiei.
(5) Pe perioada desemnării unui specialist IT să îndeplinească anumite sarcini la un tribunal
specializat sau la o judecătorie, activitatea se desfăşoară sub îndrumarea preşedintelui instanţei la
care a fost desemnat, în ceea ce priveşte activităţile pe care le exercită la această instanţă.
(6) Pentru personalul din departamentul economico-financiar şi administrativ, fişa postului se
întocmeşte de managerul economic.
(7) Fişele posturilor întocmite potrivit alin. (3), (4) şi (6) se aprobă de preşedintele instanţei.
(8) Pentru prim-grefierul sau, după caz, grefierul-şef şi pentru managerul economic, fişa postului
se întocmeşte de preşedintele instanţei. Pentru specialistul IT şef şi coordonatorul
compartimentului informatică, fişa postului se întocmeşte de preşedintele instanţei, cu avizul
Direcţiei tehnologia informaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei.
(9) Pentru psihologul instanţei, consilierul juridic şi consilierul pentru informaţii publice, acolo unde
există, fişa postului se întocmeşte de către preşedintele instanţei.
Articolul 44
(1) Personalul auxiliar de specialitate şi conex, personalul contractual şi funcţionarii publici sunt
obligaţi să respecte programul de lucru, să efectueze lucrările în termenele stabilite, să
îndeplinească toate îndatoririle ce le revin potrivit legilor şi regulamentelor.
(2) Prezentarea la serviciu după orele legale de program, părăsirea locului de muncă în timpul
programului de activitate, precum şi învoirile care nu depăşesc durata unei zile de muncă se
aprobă de preşedintele instanţei sau, după caz, de preşedintele de secţie.
Articolul 45
(1) Personalul auxiliar de specialitate şi conex, precum şi cel din departamentul economico-
financiar şi administrativ este obligat să respecte secretul cu privire la informaţiile obţinute în cursul
îndeplinirii atribuţiilor lor, care nu sunt destinate publicităţii.
(2) Personalul acestor compartimente trebuie să îndeplinească îndatoririle de serviciu fără
părtinire, să se manifeste calm, demn şi politicos cu părţile din proces, cu martorii, avocaţii şi alte
persoane cu care intră în contact în calitate oficială.
(3) Atunci când apreciază că nu are competenţa, potrivit fişei postului, să soluţioneze anumite
cereri, personalul auxiliar de specialitate şi conex va aduce de îndată la cunoştinţă prim-grefierului
sau, după caz, grefierului-şef ori specialistului IT şef aceste cereri, iar personalul din departamentul
economico-financiar şi administrativ va sesiza managerul economic.
Articolul 46
Activitatea personalului auxiliar de specialitate şi conex, precum şi a celui din departamentul
economico-financiar şi administrativ se desfăşoară sub coordonarea şi controlul preşedintelui
instanţei.
Articolul 47
Persoanele cu atribuţii de control verifică cel puţin trimestrial efectuarea în termen a lucrărilor şi
calitatea acestora şi consemnează constatările şi propunerile în registrul de control.
§2. Grefa
Articolul 48
Preşedintele instanţei repartizează personalul pe secţii şi compartimente auxiliare, în raport cu
pregătirea profesională şi cu experienţa fiecăruia.
Articolul 49
Pagina 102 din 238

Preşedintele curţii de apel numeşte, prin decizie, specialiştii IT şefi, prim-grefierii, grefierii-şefi,
grefierii şefi secţii şi grefierii arhivari şefi ai curţii de apel şi ai instanţelor din circumscripţia acesteia,
în condiţiile legii. Prim-grefierul, grefierul-şef şi grefierul şef secţie nu participă, de regulă, în şedinţe
de judecată.
Articolul 50
(1) Prim-grefierii curţilor de apel, ai tribunalelor şi ai tribunalelor specializate au următoarele
atribuţii:
a) coordonează şi controlează activitatea personalului auxiliar de specialitate şi a personalului
conex, atât al instanţei la care funcţionează, cât şi al instanţelor din circumscripţie, personal sau
prin grefieri cu funcţii de conducere desemnaţi;
b) întocmesc fişele posturilor pentru personalul auxiliar de specialitate şi pentru personalul conex;
c) coordonează şi urmăresc uniformizarea înregistrărilor statistice în colaborare cu departamentul
de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii;
d) asigură evidenţa şi gestionarea datelor şi documentelor ce nu sunt destinate publicităţii şi
verifică modul în care se asigură securitatea lucrărilor;
e) întocmesc şi contrasemnează corespondenţa cu caracter administrativ a instanţei;
f) ţin registrele speciale prevăzute de lege pentru instanţa la care funcţionează;
g) păstrează registrul de control al curţii şi iau măsuri ca un registru de control să se păstreze la
fiecare secţie a curţii şi la instanţele din circumscripţia acesteia;
h) duc la îndeplinire măsurile stabilite pentru asigurarea pazei sediului instanţei, securităţii
bunurilor, pazei contra incendiilor şi protecţiei muncii;
i) verifică modul în care se respectă regulile de acces al publicului în incinta instanţei;
j) întocmesc acte de constatare a neregulilor evidenţiate în activitatea personalului auxiliar de
specialitate şi conex controlat şi sesizează preşedintele instanţei pentru luarea măsurilor
corespunzătoare;
k) urmăresc respectarea de către personalul auxiliar de specialitate şi conex al instanţelor a
normelor de conduită în raporturile cu avocaţii şi cu publicul;
l) îndrumă şi verifică evidenţa şi gestiunea bibliotecii;
m) ţin evidenţa concediilor personalului şi întocmesc situaţiile lunare cu prezenţa zilnică a
personalului curţii de apel, tribunalului sau tribunalului specializat, după caz, pe care le trimit
compartimentului financiar-contabil;
n) organizează şi supraveghează activitatea de arhivare electronică a dosarelor, în funcţie de
resursele disponibile.
(2) Prim-grefierii curţilor de apel ţin registrele privind activitatea comisiei de cercetare a averilor
constituită la nivelul instanţei şi evidenţa executorilor judecătoreşti.
(3) Prim-grefierii tribunalelor ţin registrele privind persoanele juridice, evidenţa traducătorilor şi
interpreţilor autorizaţi.
(4) Prim-grefierul Tribunalului Bucureşti ţine registrele privind partidele politice şi alte formaţiuni
politice.
(5) Prim-grefierul îndeplineşte orice alte atribuţii de serviciu date de preşedintele instanţei, potrivit
legii.
(6) În cazul instanţelor cu volum mare de activitate, unele atribuţii ale prim-grefierului pot fi
delegate unui alt grefier, prin decizie a preşedintelui instanţei.
(7) În lipsa prim-grefierului curţii de apel, al tribunalului sau al tribunalului specializat, unul dintre
grefierii şefi secţie sau, după caz, un grefier, desemnat de preşedintele instanţei, îl va înlocui în
toate atribuţiile sale.
Articolul 51
(1) Grefierul şef secţie are următoarele atribuţii:
a) supraveghează şi verifică lucrările întocmite de personalul auxiliar al secţiei;
b) supraveghează, controlează lunar şi îndrumă activitatea grefierilor secţiei cu privire la
comunicarea în termenul prevăzut de lege a minutelor şi hotărârilor judecătoreşti şi la
comunicarea cererilor şi actelor procedurale prevăzute de lege;
c) supraveghează accesarea bazelor electronice de date deţinute de organele administraţiei de
stat la instanţele la care există secţii;
d) ajută persoana desemnată la repartizarea aleatorie a cauzelor;
e) ţine evidenţa soluţiilor pronunţate privind recuzarea şi abţinerea;
f) propune preşedintelui de secţie repartizarea grefierilor în şedinţele de judecată;
Pagina 103 din 238

g) organizează şi urmăreşte tehnoredactarea în termen a hotărârilor întocmite de judecătorii
secţiei, ţine registrul de evidenţă a redactării hotărârilor secţiei şi păstrează mapele de hotărâri;
h) verifică dosarele secţiei înainte de trimiterea lor altor organe judiciare, cu respectarea
dispoziţiilor regulamentare;
i) participă, conform programării, la şedinţele de judecată, ca grefier de şedinţă;
j) urmăreşte modul de întocmire şi de comunicare a actelor procedurale prevăzute de lege pentru
publicarea în BPI şi transmiterea acestor acte procedurale pe suport hârtie şi electronic către
Oficiul Registrului Comerţului, în vederea publicării acestora în BPI, precum şi realizarea celorlalte
comunicări sau notificări în termen legal;
k) ţine evidenţa şi gestionează titlurile de valoare şi obiectele ce servesc ca mijloc de probă în
cauzele aflate pe rolul secţiei;
l) verifică şi semnează pentru conformitate copiile legalizate şi certificatele întocmite;
m) certifică, în cazurile prevăzute de lege, copiile după actele din dosarele secţiei, inclusiv în
materia insolvenţei;
n) ţine registrele de evidenţă privind arestarea preventivă şi celelalte registre în materie penală,
cu excepţia celor date în competenţa grefierului delegat cu efectuarea lucrărilor de executări
penale;
o) ţine registrul special privind evidenţa practicii instanţelor de control judiciar, în care
înregistrează toate dosarele sosite din căile de atac;
p) supraveghează şi verifică modul de completare şi păstrare a evidenţelor secţiei;
q) verifică şi supraveghează modul de înregistrare a şedinţelor de judecată, prin mijloace tehnice
audio sau video, în condiţiile legii;
r) coordonează şi supraveghează activitatea grefierilor delegaţi şi evidenţele ţinute de aceştia;
s) întocmeşte situaţiile lunare cu prezenţa zilnică a personalului auxiliar al secţiei, pe care le
trimite compartimentului de specialitate, şi se îngrijeşte de aprovizionarea secţiei cu materialele
necesare;
ş) verifică păstrarea în bune condiţii a dosarelor şi a lucrărilor de punere în executare a hotărârilor
penale sau civile.
(2) Grefierul şef secţie îndeplineşte, în limitele funcţiei, alte sarcini de serviciu date de preşedintele
secţiei sau de preşedintele ori vicepreşedintele instanţei, conform legii.
(3) În cazul secţiilor cu volum mare de activitate, unele atribuţii ale grefierului şef secţie pot fi
delegate unui alt grefier, prin decizie a preşedintelui instanţei.
Articolul 52
(1) Grefierul-şef al judecătoriei exercită, în mod corespunzător, atribuţiile prevăzute la art. 50 alin.
(1) lit. a)-k), m) şi n).
(2) La instanţele la care nu există secţii, grefierul-şef al judecătoriei exercită atribuţiile prevăzute la
art. 51 alin. (1).
(3) Grefierul-şef al judecătoriei îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
a) ţine evidenţa şi gestionează bunurile instanţei;
b) se îngrijeşte de buna desfăşurare a activităţilor gospodăreşti şi de aprovizionarea instanţei cu
materialele necesare;
c) are în păstrare dosarele administrative şi biblioteca instanţei;
d) ţine registrul privind persoanele ocrotite;
e) verifică sau, după caz, întocmeşte înregistrările statistice.
(4) Prevederile art. 50 alin. (5)-(7) se aplică în mod corespunzător.
Articolul 53
(1) Grefierul care participă la şedinţa de judecată are următoarele atribuţii:
a) participă la şedinţele de judecată, îndeplinind atribuţiile prevăzute de lege şi de prezentul
regulament, sub coordonarea şi controlul preşedintelui completului de judecată;
b) întocmeşte citaţiile şi actele de procedură dispuse de completul de judecată;
c) completează borderourile şi predă corespondenţa pentru expediere;
d) realizează citarea şi încunoştinţarea părţilor şi comunicarea actelor prin telefon, telegraf, prin
poştă electronică sau fax sau prin alte mijloace prevăzute de lege şi întocmeşte referatul privind
modalitatea de încunoştinţare sau comunicare şi obiectul acesteia, care se ataşează la dosar;
e) completează condica şedinţelor de judecată, în care se trec dosarele din şedinţa respectivă, în
ordinea înscrisă în lista cauzelor, cu următoarele menţiuni: numărul curent, numele sau denumirea
Pagina 104 din 238

părţilor, numărul dosarului şi obiectul cauzei, termenul acordat, cu indicarea motivului amânării
cauzei; în cazul amânării pronunţării, se va indica data acesteia;
f) completează toate câmpurile din sistemul ECRIS;
g) comunică minutele şi hotărârile judecătoreşti în termenul prevăzut de lege;
h) tehnoredactează lucrările repartizate de conducerea instanţei şi hotărârile judecătoreşti, iar la
solicitarea membrilor completului de judecată şi sub îndrumarea acestora, şi proiecte de hotărâri,
pe baza modelului dat de aceştia; hotărârile vor cuprinde, în final, iniţialele redactorului, ale
tehnoredactorului, data tehnoredactării şi numărul de exemplare; la instanţele de control judiciar
se trece, în plus, compunerea completului de judecată al instanţei a cărei hotărâre este supusă
controlului judiciar;
i) transmite către Institutul Naţional al Magistraturii şi către Agentul Guvernamental pentru Curtea
de Justiţie a Uniunii Europene copii conforme cu originalul şi în format electronic word ale
încheierilor de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu întrebări preliminare, ale
hotărârilor pronunţate de instanţele naţionale în aceste cauze, inclusiv în căile de atac, precum şi
ale încheierilor prin care s-au respins cererile de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
(2) Preşedintele instanţei poate stabili ca unele dintre atribuţiile prevăzute la alin. (1) să fie
exercitate de grefieri care nu participă la şedinţa de judecată, inclusiv tehnoredactarea, la
solicitarea membrilor completului de judecată şi sub îndrumarea acestora, a proiectelor de hotărâri,
pe baza modelului dat de aceştia.
(3) Grefierul care participă la şedinţa de judecată îndeplineşte orice alte sarcini de serviciu date de
preşedintele instanţei, preşedintele de secţie sau de preşedintele completului de judecată.
(4) Grefierul debutant participă la şedinţele de judecată după însuşirea cunoştinţelor necesare
pentru îndeplinirea acestei activităţi.
Articolul 54
(1) Grefierul care participă la şedinţa de judecată stabilit pentru completul căruia i s-a repartizat
aleatoriu dosarul întocmeşte, pe baza dispoziţiilor date de complet, toate comunicările prevăzute de
lege înainte de fixarea primului termen de judecată, completează borderourile, dacă nu există o
persoană desemnată cu atribuţii privind expedierea actelor de procedură, şi predă corespondenţa
în vederea expedierii, redactează încheierile şi toate actele de procedură prevăzute de lege.
(2) Grefierul prevăzut la alin. (1) evidenţiază dovezile de comunicare şi data primirii comunicărilor
în aplicaţia ECRIS şi le prezintă completului de judecată, împreună cu dosarul.
(3) Grefierul prevăzut la alin. (1) urmăreşte termenele prevăzute de lege pentru efectuarea
modificărilor sau completărilor la cererea de chemare în judecată, pentru depunerea întâmpinării şi
a răspunsului la întâmpinare, şi informează completul de judecată cu privire la împlinirea acestora.
(4) Procedura de citare, redactarea încheierilor sau a altor acte efectuate în procedura prevăzută
de art. 200 alin. (7) şi (8) din Codul de procedură civilă se realizează de grefierul prevăzut la alin.
(1) stabilit pentru completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cererea de reexaminare.
(5) Grefierul prevăzut la alin. (1) preia din arhivă şi păstrează dosarele pe durata necesară
efectuării actelor de procedură şi studiului dosarului de către completul de judecată;
(6) Dispoziţiile alin. (1)-(4) se aplică în mod corespunzător şi pentru procedura în camera
preliminară şi în cauzele având ca obiect plângerile împotriva soluţiilor de neurmărire sau de
netrimitere în judecată. În situaţia restituirii comunicărilor prevăzute la alin. (1), acestea se
consideră legal efectuate după expirarea unui termen de 7 zile de păstrare la sediul instanţei.
§3. Grefierii delegaţi
Articolul 55
(1) Grefierii prevăzuţi la art. 56-63 sunt delegaţi de preşedintele instanţei şi îndeplinesc atribuţiile
prevăzute de prezentul regulament, precum şi pe cele stabilite de preşedintele instanţei sau
preşedintele de secţie şi efectuează activităţile dispuse de judecătorul delegat la acelaşi
compartiment.
(2) Grefierii delegaţi ţin evidenţele şi efectuează înscrierile, înregistrările, comunicările sau orice
alte activităţi în vederea asigurării publicităţii, în cazurile prevăzute de lege.
(3) Grefierii delegaţi rezolvă corespondenţa compartimentului din care fac parte şi răspund de
expedierea ei, efectuează înregistrările corespunzătoare în registre, asigură păstrarea în bune
condiţii a dosarelor şi registrelor, precum şi arhivarea lor.
(4) Grefierii prevăzuţi la alin. (1) pot fi degrevaţi total sau parţial de participarea la şedinţele de
judecată.
Articolul 56
Pagina 105 din 238

Grefierul delegat la compartimentul executări penale exercită atribuţiile prevăzute de art. 133-135 şi
art. 148-157.
Articolul 57
Grefierul delegat pentru efectuarea lucrărilor de executare civilă are următoarele atribuţii:
a) întocmeşte şi expediază în termen mandatele de executare a sancţiunii contravenţionale privind
munca în folosul comunităţii, cu respectarea dispoziţiilor legale;
b) comunică organelor financiare şi organelor de poliţie măsurile dispuse prin hotărârile
judecătoreşti;
c) ţine registrul privind ajutorul public judiciar, registrul de evidenţă şi punere în executare a
hotărârilor civile şi registrele de evidenţă şi punere în executare a sancţiunilor contravenţionale;
d) întocmeşte actele dispuse de judecătorul delegat la executările civile;
e) efectuează lucrările în care executarea hotărârilor judecătoreşti se face din oficiu şi ţine
evidenţa acestora.
Articolul 58
Grefierul delegat pentru activitatea de executare în materia contenciosului administrativ şi fiscal are
următoarele atribuţii în legătură cu cauzele având ca obiect sancţiunea pentru neexecutarea
hotărârii:
a) ţine evidenţa şi răspunde de punerea în executare a hotărârilor civile rămase definitive;
b) verifică şi ţine evidenţa dosarelor în care hotărârile au rămas definitive atât ca urmare a
nerecurării, cât şi ca urmare a restituirii acestora de la instanţa de control judiciar după soluţionarea
căii de atac declarate;
c) solicită compartimentului arhivă, dovezile de comunicare a hotărârilor judecătoreşti;
d) efectuează înregistrările corespunzătoare în registrul de punere în executare a hotărârilor civile
definitive;
e) asigură păstrarea în bună stare a dosarelor cu privire la care se impune efectuarea înregistrării
în registrul de punere în executare a hotărârilor civile;
f) primeşte şi prezintă preşedintelui completului de judecată care a soluţionat cauza cererile
formulate de către creditori prin care se solicită fixarea sumei definitive ce se va datora statului şi a
celei datorate cu titlul de penalităţi, în vederea fixării termenului de judecată;
g) întocmeşte şi expediază după expirarea termenului prevăzut la art. 24 alin. (4) din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, adresele de
solicitare a relaţiilor de la autoritatea publică corespunzătoare, referitoare la executarea obligaţiei
cuprinse în titlul executoriu;
h) în cazul în care obligaţia nu a fost executată integral, conform art. 24 alin. (5) din Legea nr. 554
/2004, cu modificările şi completările ulterioare, după primirea adresei de comunicare a relaţiilor din
partea autorităţii publice, prezintă aceste dosare preşedintelui completului de judecată, care a
soluţionat cauza, în vederea stabilirii termenului de judecată.
Articolul 59
(1) Grefierul delegat pentru activitatea de înregistrare şi evidenţă a persoanelor juridice
îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) înregistrează cererile formulate pentru acordarea personalităţii juridice asociaţiilor, fundaţiilor,
sindicatelor şi altor persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, pentru modificarea
actelor constitutive şi orice alte cereri privind acte sau fapte supuse înscrierii în registrele speciale
de evidenţă a persoanelor juridice, dacă prin hotărâre a colegiului de conducere nu s-a stabilit
altfel;
b) efectuează înscrierea în registrele prevăzute în legi speciale a persoanei juridice în ziua
rămânerii definitive sau, după caz, irevocabile, a hotărârii judecătoreşti de admitere a cererii de
acordare a personalităţii juridice;
c) operează menţiunile privind modificarea actului constitutiv, a statutului, dizolvarea, lichidarea,
radierea persoanei juridice;
d) eliberează, la cerere, reprezentantului persoanei juridice certificatul de înscriere, care va
cuprinde: denumirea persoanei juridice, sediul acesteia, durata de funcţionare şi data înscrierii în
registrul special şi alte certificate, în condiţiile legii;
e) asigură publicarea lichidării asociaţilor sau fundaţiilor, prin afişare la uşa instanţei şi efectuarea
altor formalităţi de publicitate, în cazurile prevăzute de lege;
Pagina 106 din 238

f) comunică Ministerului Justiţiei copii de pe hotărârile judecătoreşti privind constituirea,
modificarea şi încetarea oricărei asociaţii, fundaţii sau federaţii, precum şi de pe înscrisurile
doveditoare, în termen de 3 zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii;
g) comunică organului financiar local în a cărui rază teritorială se află sediul persoanei juridice
încheierea prin care s-a dispus înscrierea persoanei juridice, cu menţionarea numărului de
înscriere în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.
(2) Grefierul delegat pentru activitatea de înregistrare şi evidenţă a persoanelor juridice comunică
Tribunalului Bucureşti copii de pe hotărârile judecătoreşti privind constituirea, modificarea şi
dizolvarea federaţiilor, confederaţiilor şi uniunilor sindicale teritoriale ale acestora, precum şi copii
de pe înscrisurile referitoare la denumirea şi sediul organizaţiei sindicale constituite prin asociere,
numele şi prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric personal al acestora, în
termen de 3 zile de la rămânerea definitivă sau, după caz, irevocabilă a hotărârii.
(3) În vederea ţinerii evidenţei, instanţa de control judiciar comunică, în aceeaşi zi, minuta
pronunţată grefierului delegat pentru activitatea de înregistrare şi evidenţă a persoanelor juridice de
la instanţa de fond.
(4) La tribunale, grefierul delegat cu atribuţii privind federaţiile şi confederaţiile îndeplineşte, în mod
corespunzător, atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) şi f).
Articolul 60
Grefierul delegat la compartimentul cu atribuţii privind asociaţiile de proprietari efectuează
comunicarea încheierilor către petenţi şi Ministerul Public, dacă este cazul, urmărind rămânerea
definitivă a încheierilor pronunţate, după care predă organului financiar exemplarul nr. 2 al actelor
depuse de solicitanţi şi copie de pe încheierea rămasă definitivă, dacă prin hotărâre a colegiului de
conducere nu s-a dispus altfel.
Articolul 61
(1) Grefierul statistician are următoarele atribuţii:
a) efectuează zilnic înregistrările de statistică judiciară, întocmeşte periodic dările de seamă
statistice, completează şi păstrează fişele inculpaţilor;
b) exploatează aplicaţia de statistică judiciară;
c) grefierul statistician de la tribunal verifică şi îndrumă personalul de la tribunalele specializate şi
de la judecătorii care înregistrează şi centralizează datele statistice;
d) efectuează lucrările de statistică judiciară dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii, pe
care le înaintează la datele fixate, şi orice alte situaţii statistice solicitate de Consiliul Superior al
Magistraturii, preşedinţii instanţelor, precum şi de Ministerul Justiţiei;
e) păstrează dările de seamă statistice şi fişele inculpaţilor, îndosariate anual în mape speciale, şi
le conservă potrivit dispoziţiilor legale privind termenele de păstrare a documentelor;
f) colaborează cu comisiile judeţene de statistică în vederea alcătuirii şi predării buletinelor
statistice, precum şi în legătură cu alte activităţi specifice.
(2) La instanţele la care nu există grefier statistician atribuţiile acestuia sunt îndeplinite de către
grefierul stabilit de preşedintele instanţei.
(3) Activitatea desfăşurată de grefierul statistician şi de personalul de la judecătorii care execută
lucrările de statistică judiciară este coordonată de prim-grefierul, respectiv grefierul-şef al instanţei.
Articolul 62
Grefierul documentarist sau grefierul desemnat să îndeplinească atribuţii de documentare are
a) ţine evidenţa legislaţiei, jurisprudenţei şi doctrinei;
b) informează periodic despre necesarul de carte sau de alte publicaţii;
c) ţine evidenţa şi gestiunea bibliotecii;
d) întocmeşte, la cererea conducerii instanţei, lucrări privind modificările legislative;
e) informează zilnic judecătorii instanţei la care funcţionează cu privire la actele normative nou-
apărute şi la jurisprudenţa publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I;
f) identifică deciziile relevante ale propriei instanţe şi ale altora, privind o problemă de drept
indicată de către judecătorii propriei instanţe, şi propune deciziile relevante ale instanţei la care
funcţionează, care pot fi trimise altor instanţe, la solicitarea acestora;
g) identifică doctrina judiciară relevantă, tipărită sau în format electronic, privind o problemă de
drept indicată de către judecătorii propriei instanţe;
Pagina 107 din 238

h) realizează activităţile stabilite în sarcina sa în procedura de unificare a practicii judiciare,
aprobată de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi cele dispuse
de preşedintele de secţie sau vicepreşedintele instanţei, în acelaşi scop.
Articolul 63
(1) Grefierul arhivar şi registratorul au următoarele atribuţii:
a) primesc, înregistrează şi repartizează la secţii şi la celelalte compartimente actele de sesizare
a instanţei, dosarele de la celelalte instanţe şi restul corespondenţei;
b) expediază dosarele soluţionate şi corespondenţa;
c) primesc şi înregistrează dosarele intrate, ţin evidenţa acestora şi a circulaţiei lor, înregistrează
în sistemul informatic taxele de timbru depuse la momentul înregistrării la registratură a oricărei
cereri însoţită de dovada achitării unei taxe de timbru;
d) întocmesc conceptele pentru citarea părţilor din procese, întocmesc citaţiile pentru primul
termen şi urmăresc expedierea acestora;
e) pun dosarele la dispoziţia publicului şi ţin evidenţa persoanelor care primesc dosarele spre
studiu;
f) pregătesc dosarele pentru şedinţele de judecată şi asigură circulaţia acestora în cadrul
instanţei, precum şi trimiterea lor la alte instanţe;
g) informează persoanele care au calitatea de părţi ori sunt împuternicite de acestea, conform
legii, asupra datelor solicitate din dosarele în care acestea sunt direct interesate;
h) înaintează instanţelor superioare dosarele în care s-au declarat căi de atac de competenţa
acestor instanţe. Prin decizia preşedintelui instanţei, înaintarea dosarelor către instanţele
superioare, în materie penală, poate fi realizată de biroul executări penale;
i) la primirea dosarelor de la alte instanţe sau instituţii verifică volumele şi dosarele ataşate, prin
confruntare cu adresa de restituire a dosarului, precum şi cu cea de înaintare a acestuia. La
constatarea unor lipsuri la primirea dosarelor întocmesc, de îndată, un proces-verbal şi informează
despre situaţia constatată preşedintele de secţie sau preşedintele instanţei, după caz, precum şi,
printr-o adresă, instituţia emitentă;
j) asigură păstrarea în bună stare a dosarelor şi registrelor;
k) păstrează, pe ani, dosarele soluţionate, mapele de hotărâri, registrele şi condicile de şedinţă;
l) participă anual la activitatea de arhivare şi întocmesc lista dosarelor aflate în conservare în
arhiva instanţei;
m) participă anual la activitatea de triere a dosarelor arhivate, la expirarea termenului de păstrare;
n) realizează arhivarea electronică a dosarelor, în măsura în care este posibil, sub coordonarea
vicepreşedintelui instanţei;
o) preiau dovezile de comunicare primite la instanţă, le ataşează la dosar şi le predau, de îndată,
grefierului de şedinţă, împreună cu dosarul;
p) păstrează separat în arhivă şi verifică periodic cauzele a căror judecată a fost suspendată, fac
menţiuni despre data verificării şi constatării în Registrul de evidenţă a cauzelor suspendate sau,
după caz, înaintează dosarul judecătorului cauzei pentru a dispune;
q) completează, corespunzător atribuţiilor, toate câmpurile din aplicaţia ECRIS.
(2) Grefierul arhivar şi registratorul îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite de preşedintele instanţei.
Articolul 64
Agentul procedural are următoarele atribuţii:
a) comunică actele procedurale, cu respectarea termenelor prevăzute de lege, persoanelor din
localitatea unde se află sediul instanţei, depunând cel mai târziu a doua zi dovezile de înmânare;
pentru cazuri urgente şi când dotarea instanţelor permite, comunicarea actelor de procedură se va
putea efectua prin agent procedural şi în alte localităţi;
b) îndeplineşte sarcinile stabilite de preşedintele instanţei, precum şi serviciul de curier, primind şi
predând în aceeaşi zi corespondenţa pentru destinatarii din localitate, precum şi dosarele către
instanţele şi parchetele din localitate.
Articolul 65
Aprodul are următoarele atribuţii:
a) îndeplineşte atribuţii specifice compartimentelor auxiliare, stabilite de preşedintele instanţei;
b) îndrumă justiţiabilii şi pe ceilalţi participanţi la procese către camerele de consiliu, sălile de
judecată şi registratura sau arhiva instanţei;
c) ajută la păstrarea ordinii şi curăţeniei în localul instanţei;
d) orice alte atribuţii stabilite de prim-grefier sau grefierul-şef, după caz.
Pagina 108 din 238

Articolul 66
(1) Curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate, judecătoriile din oraşele reşedinţă de judeţ,
precum şi cele din municipiul Bucureşti au în schema de personal unul sau mai mulţi specialişti IT.
(2) Numărul specialiştilor IT se stabileşte de către preşedintele instanţei, cu avizul conform al
direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei.
(3) Personalul de specialitate informatică are următoarele atribuţii:
a) participă, la solicitarea Ministerului Justiţiei, la partea de analiză şi implementare a aplicaţiilor
informatice comune privind activitatea instanţelor;
b) asigură exploatarea programelor informatice elaborate de Direcţia tehnologia informaţiei din
cadrul Ministerului Justiţiei şi de Serviciul de formare profesională şi statistică judiciară din cadrul
Consiliului Superior al Magistraturii, la nivelul instanţelor judecătoreşti, instalând produsele
informatice şi controlând periodic respectarea de către operatorii de aplicaţie a instrucţiunilor de
utilizare;
c) coordonează şi controlează activitatea de informatică juridică la instanţele din circumscripţia în
care funcţionează;
d) asigură iniţierea şi instruirea personalului instanţei în exploatarea aplicaţiilor informatice;
e) realizează aplicaţii la nivelul instanţelor judecătoreşti;
f) supraveghează modul de utilizare a tehnicii de calcul şi ia măsurile necesare pentru asigurarea
bunei funcţionări a acesteia;
g) asigură funcţionarea sistemelor de arhivare electronică a dosarelor;
h) întocmesc documentele de specialitate necesare în vederea obţinerii semnăturii electronice
pentru instanţe şi persoanele autorizate din instanţe, a certificatelor prevăzute de Legea nr. 455
/2001 privind semnătura electronică, republicată, asigură iniţierea personalului autorizat în
folosirea semnăturii electronice, păstrează datele de creare a semnăturii electronice şi sesizează
de îndată conducerea instanţei dacă are motive să creadă că acestea au ajuns la cunoştinţa unui
terţ neautorizat sau că informaţiile esenţiale cuprinse în certificat nu mai corespund realităţii;
i) colaborează cu grefierul statistician sau cu persoana responsabilă pentru colectarea datelor
statistice din sistemul informatic.
(4) Personalul de specialitate informatică salvează periodic informaţiile conţinute de sistemul
ECRIS şi păstrează aceste informaţii pentru evidenţa în sistem informatizat a activităţii instanţei.
(5) Personalul de specialitate informatică îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de preşedintele
instanţei.
§4. Arhiva şi registratura
Articolul 67
La fiecare instanţă funcţionează o registratură şi o arhivă.
Articolul 68
(1) La instanţele cu volum mare de activitate poate funcţiona o registratură generală, precum şi
câte o registratură şi o arhivă pentru fiecare secţie, în baza hotărârilor colegiilor de conducere.
(2) Colegiile de conducere pot hotărî organizarea de arhive distincte pentru completele
specializate.
(3) Pe durata procedurii scrise dosarele se păstrează în arhivă, pe complete sau în alt mod stabilit
de preşedintele instanţei.
(4) Pe durata necesară desfăşurării cercetării procesului dosarele se păstrează în arhivă, pe
complete şi termene de judecată sau în alt mod stabilit de preşedintele instanţei.
Articolul 69
(1) La registratura generală se întocmesc şi se păstrează:
a) registre generale pentru înregistrarea actelor de sesizare, a dosarelor primite în apel, a
dosarelor primite în recurs, a dosarelor primite în contestaţie, a actelor de procedură şi a
corespondenţei;
b) borderouri pentru expedierea prin poştă şi condici de predare a dosarelor, actelor de
procedură şi a restului corespondenţei.
(2) La instanţele cu volum mare de activitate se poate înfiinţa un compartiment de expediere a
corespondenţei, cu următoarele atribuţii:
a) preia citaţiile şi alte acte care se comunică, le aranjează în ordine şi le înscrie în borderoul de
expediere;
b) expediază corespondenţa, sub semnătură şi pe bază de evidenţă;
Pagina 109 din 238

c) completează centralizatorul proceselor-verbale de recepţie şi îl înaintează lunar
departamentului economic.
Articolul 70
(1) Grefierul arhivar şef coordonează compartimentele arhivă şi registratură, urmăreşte
respectarea atribuţiilor prevăzute de art. 63 şi îndeplineşte atribuţiile stabilite de preşedintele
instanţei.
(2) La instanţele la care nu există grefier arhivar şef, unul dintre grefierii sau grefierii arhivari,
desemnat de preşedintele instanţei, coordonează întreaga activitate de arhivă şi registratură.
§5. Departamentul economico-financiar şi administrativ
Articolul 71
(1) În cadrul curţilor de apel şi al tribunalelor funcţionează un departament economico-financiar şi
administrativ, condus de un manager economic. Departamentul economico-financiar şi
administrativ are ca atribuţii principale efectuarea operaţiunilor financiar-contabile, evidenţa
bunurilor, asigurarea condiţiilor materiale pentru desfăşurarea activităţii instanţelor şi gospodărirea
sediilor acestora.
(2) În cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ funcţionează:
a) compartimentul financiar-contabil;
b) compartimentul administrativ;
c) compartimentul resurse umane sau persoana desemnată pentru evidenţa personalului;
d) inginerul constructor, acolo unde există.
(3) La curţile de apel şi tribunalele cu volum mare de activitate se poate înfiinţa compartimentul
investiţii, patrimoniu şi achiziţii publice.
(4) Managerul economic este subordonat preşedintelui instanţei şi exercită următoarele atribuţii:
a) conduce departamentul economico-financiar şi administrativ;
b) răspunde pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii financiare şi de gestiune, potrivit
dispoziţiilor legale;
c) coordonează activitatea de elaborare şi fundamentare a bugetului anual de venituri şi cheltuieli;
d) îndeplineşte, pe baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite, atribuţiile prevăzute
de lege;
e) răspunde de utilizarea creditelor bugetare şi de realizarea veniturilor, de folosirea cu eficienţă a
sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor
speciale, de integritatea bunurilor încredinţate instanţei, de organizarea şi ţinerea la zi a
contabilităţii şi de prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra stării patrimoniului aflat în
administrare şi a execuţiei bugetare;
f) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi ia măsuri pentru asigurarea
condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii acestora;
g) elaborează programul pentru activitatea economică şi administrativă a instanţelor în vederea
realizării sarcinilor curente şi de perspectivă;
h) ia măsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de
reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii;
i) urmăreşte şi răspunde de realizarea lucrărilor de reparaţii şi a obiectivelor de investiţii;
j) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea şi administrarea instanţelor,
precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora;
k) răspunde de organizarea controlului financiar preventiv şi a controlului intern;
l) informează Direcţia economică din cadrul Ministerului Justiţiei cu privire la deficienţele
constatate de organele de control ale statului, prin transmiterea unei copii de pe procesele-verbale
întocmite, în vederea luării măsurilor ce se impun, potrivit legii;
m) consultă instanţele din circumscripţie în legătură cu elaborarea şi fundamentarea bugetului
anual de venituri şi cheltuieli.
(5) Managerul economic îndeplineşte orice alte atribuţii în domeniul său de activitate, stabilite de
preşedintele curţii de apel sau al tribunalului, precum şi cele transmise de ministrul justiţiei.
(6) Compartimentele de la nivelul curţilor de apel coordonează activitatea compartimentelor
similare ale tribunalelor din circumscripţia curţii şi realizează o evidenţă centralizată.
Articolul 72
(1) Şeful compartimentului financiar-contabil sau persoana care coordonează acest compartiment
îndeplineşte următoarele atribuţii:
Pagina 110 din 238

a) conduce, coordonează şi răspunde de activitatea compartimentului financiar-contabil;
b) solicită fondurile necesare desfăşurării activităţii şi asigură repartizarea lor la instanţe;
c) desemnează persoana care îndeplineşte atribuţiile de casier, de încasare şi plată a drepturilor
băneşti pentru personalul tribunalului, tribunalelor specializate şi judecătoriilor, respectiv pentru cel
al curţii de apel;
d) urmăreşte respectarea dispoziţiilor legale privind plata drepturilor băneşti şi recuperarea
sumelor încasate necuvenit de personalul instanţelor;
e) controlează operaţiunile patrimoniale, exactitatea operaţiunilor contabile şi financiare din
activitatea curentă, precum şi modul de efectuare a inventarierilor;
f) comunică compartimentului specializat din Ministerul Justiţiei date şi informaţii privind necesarul
de credite, execuţia bugetară, întocmirea balanţelor financiare, a dărilor de seamă contabile şi alte
situaţii solicitate;
g) verifică situaţia lucrărilor privind investiţiile, reparaţiile curente şi capitale, în vederea înscrierii
acestora în limitele indicatorilor aprobaţi;
h) coordonează şi răspunde de buna organizare şi desfăşurare a activităţii financiar-contabile de
la biroul local pentru expertize judiciare tehnice şi contabile de pe lângă tribunal.
(2) Şeful compartimentului financiar-contabil exercită, în limitele funcţiei, şi alte atribuţii prevăzute
de lege ori stabilite de preşedintele curţii de apel sau, după caz, de preşedintele tribunalului ori de
managerul economic.
Articolul 73
(1) Personalul din cadrul compartimentului financiar-contabil are următoarele atribuţii:
a) efectuează lucrările pentru elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget anual de venituri
şi cheltuieli şi pentru deschiderea de credite lunare;
b) efectuează repartizarea creditelor deschise, pe articole şi alineate, pentru toate instanţele din
circumscripţia tribunalului şi pentru curtea de apel, atunci când este cazul, urmărind încadrarea
cheltuielilor în limitele stabilite;
c) efectuează operaţiile contabile privind evidenţa patrimoniului, activitatea de administrare şi
inventariere a acestuia, casarea şi declasarea mijloacelor fixe şi a altor bunuri materiale;
d) asigură evidenţa contabilă pentru activitatea desfăşurată de instanţe şi întocmeşte dările de
seamă contabile trimestriale şi anuale;
e) efectuează lucrările legate de statele de funcţii, transformările şi transferurile de posturi şi
operează modificările intervenite în privinţa salariilor şi celorlalte drepturi băneşti;
f) asigură calculul şi plata drepturilor băneşti, a cheltuielilor de delegare, detaşare, a avansurilor
spre decontare, a garanţiilor gestionare şi altele, urmărind justificarea şi decontarea lor în termen;
g) urmăreşte execuţia şi decontarea lucrărilor de investiţii, reparaţii capitale sau curente, pe baza
situaţiilor de lucrări prezentate de constructori.
(2) Personalul din cadrul compartimentului financiar-contabil exercită orice alte atribuţii stabilite de
preşedintele curţii de apel, preşedintele tribunalului, managerul economic sau contabilul-şef.
Articolul 74
(1) Şeful compartimentului administrativ sau persoana desemnată de managerul economic
conduce şi coordonează activitatea acestui compartiment.
(2) Personalul din cadrul compartimentului administrativ are următoarele atribuţii:
a) întocmeşte documentaţia pentru achiziţiile publice, serviciile şi lucrările necesare desfăşurării
activităţii instanţelor;
b) asigură aprovizionarea cu materiale de întreţinere şi uz gospodăresc, mijloace fixe şi obiecte
de inventar sau alte bunuri necesare desfăşurării optime a activităţii instanţelor;
c) asigură întreţinerea şi funcţionarea clădirilor, instalaţiilor tehnico-sanitare şi de încălzire, a
celorlalte mijloace fixe şi obiecte de inventar din dotare;
d) asigură aprovizionarea cu carburanţi, lubrifianţi şi piese de schimb pentru autoturismele din
dotarea instanţelor şi urmăreşte decontarea consumurilor;
e) asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor;
f) întreprinde măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru înlăturarea
consecinţelor unor calamităţi.
(3) Personalul din cadrul compartimentului administrativ exercită orice alte atribuţii stabilite de
conducerea instanţelor.
Articolul 75
Pagina 111 din 238

(1) Compartimentul resurse umane funcţionează în cadrul departamentului economico-financiar şi
administrativ, care îşi desfăşoară activitatea la curţile de apel şi la tribunale, şi are următoarele
atribuţii:
a) întocmeşte anual propunerile de state de funcţii şi de personal, pe care le înaintează spre
aprobare ordonatorului principal de credite până la termenele stabilite de acesta. Înaintează un
exemplar al propunerii de stat de funcţii şi personal, aprobat de către ordonator, compartimentului
financiar-contabil, pentru întocmirea proiectului de buget, până la data stabilită de lege;
b) completează şi ţine la zi evidenţa pentru întregul personal al curţii de apel sau al tribunalului,
tribunalelor specializate şi judecătoriilor din circumscripţia acestuia;
c) întocmeşte şi înregistrează la inspectoratul de muncă registrele de evidenţă a salariaţilor, în
condiţiile legii;
d) iniţiază şi efectuează demersurile necesare declanşării şi organizării examenelor sau
concursurilor de recrutare, definitivare, avansare, promovare a personalului auxiliar de specialitate
şi conex, a funcţionarilor publici şi a personalului contractual, asigurând sprijinul logistic necesar
desfăşurării acestora;
e) efectuează demersurile necesare procedurilor de delegare, detaşare, transfer, suspendare şi
încetare a raporturilor de muncă pentru personalul prevăzut la lit. d);
f) efectuează demersurile necesare cu privire la înaintarea propunerilor de încadrare, promovare,
suspendare şi încetare a activităţii, delegare, detaşare şi transfer pentru judecătorii instanţei, la
nivelul Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii;
g) comunică Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii
deciziile de acordare a concediilor de creştere a copilului sau a concediilor fără plată privind
judecătorii din raza curţii de apel, pentru a fi depuse la dosarele profesionale ale acestora;
h) efectuează demersurile necesare cu privire la transformarea posturilor şi la modificarea
schemelor de personal;
i) efectuează lucrările privind încadrarea, promovarea, transformarea postului şi încetarea
activităţii pentru personalul numit de preşedintele curţii de apel;
j) efectuează lucrările necesare privind dosarele de pensie;
k) întocmeşte şi transmite la Ministerul Justiţiei adeverinţele nominale cu datele necesare
actualizării pensiilor de serviciu, pentru personalul care beneficiază de acestea, potrivit legii;
l) efectuează lucrările necesare privind acordarea sau modificarea drepturilor salariale pentru
personalul curţii de apel şi al instanţelor din circumscripţia acesteia, potrivit competenţelor legale;
m) asigură gestionarea dosarelor profesionale aferente tuturor categoriilor de personal, conform
prevederilor legale;
n) întreţine şi actualizează permanent baza de date informatizată privind personalul de la
instanţele din circumscripţia curţii de apel şi asigură menţinerea legăturii, prin sistemul
informatizat, cu direcţia de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii; personalul
de specialitate informatică asigură sprijin pentru aspectele de ordin tehnic;
o) transmite, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, către Consiliul Superior al Magistraturii
evidenţa posturilor de personal auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti din
circumscripţia curţii de apel;
p) ţine evidenţa evaluărilor şi sancţiunilor disciplinare pentru personalul instanţei, altul decât
judecătorii;
q) efectuează raportările statistice corespunzătoare specificului postului către Institutul Naţional
de Statistică şi celelalte comunicări de date necesare, potrivit legii;
r) primeşte şi rezolvă corespondenţa privind drepturile ce decurg din executarea unui raport de
muncă;
s) întocmeşte Planul anual de ocupare a funcţiilor publice, potrivit legii, şi colaborează cu Agenţia
Naţională a Funcţionarilor Publici din punctul de vedere al gestionării funcţiilor publice şi al carierei
funcţionarilor publici;
ş) întocmeşte, păstrează şi arhivează, potrivit Nomenclatorului de documente referitoare la fondul
arhivistic şi materiale preconstituite, aprobat prin ordin al ministrului justiţiei, registrele, opisele,
documentele proprii, precum şi dosarele profesionale, pe care le gestionează până la data predării
la arhivă;
Pagina 112 din 238

t) păstrează evidenţa şi datele de contact ale tuturor categoriilor de personal pensionat care
beneficiază de pensia de serviciu şi informează aceste persoane ori de câte ori intervin modificări
ale bazei de calcul, în sensul majorării îndemnizaţiei de încadrare brută lunară pe care o are un
judecător sau grefier în activitate, în situaţiile prevăzute de lege;
ţ) îndeplineşte alte sarcini date de preşedintele instanţei ori de managerul economic.
(2) Compartimentul resurse umane de la nivelul curţii de apel coordonează activitatea
compartimentelor similare ale tribunalelor din circumscripţia curţii şi realizează o evidenţă
centralizată.
(3) Atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. j), l) şi n) pentru personalul propriu al curţii de apel revin
compartimentului resurse umane de la nivelul acesteia, iar pentru personalul din cadrul tribunalelor,
tribunalelor specializate şi judecătoriilor revin compartimentului de la nivelul tribunalului sau
persoanei desemnate de preşedintele tribunalului.
Articolul 76
(1) La fiecare curte de apel funcţionează un inginer constructor.
(2) Inginerul constructor are următoarele atribuţii:
a) asigură legătura dintre conducerea curţii de apel şi conducerile instanţelor din circumscripţia
acesteia şi proiectanţii, executanţii şi diriginţii de şantier, în ceea ce priveşte proiectarea şi/sau
execuţia lucrărilor de reparaţii curente, reparaţii capitale şi de investiţii;
b) reprezintă conducerea curţii de apel şi a instanţelor din circumscripţia acesteia în raporturile cu
reprezentanţii instituţiilor avizatoare, în probleme de investiţii, consolidări, reparaţii capitale şi
curente, inclusiv cu cei ai Ministerului Justiţiei, scop în care obţine avize, autorizaţii de construcţie,
precum şi reînnoirea acestora, potrivit atribuţiilor ce revin beneficiarului din reglementările în
materie;
c) asigură informarea tehnică periodică şi ori de câte ori este nevoie a preşedintelui curţii de apel,
a dispecerului responsabil pentru zona respectivă de la Direcţia investiţii şi administrativ din cadrul
Ministerului Justiţiei, a managerului economic, precum şi a conducerilor instanţelor din
circumscripţia curţii de apel;
d) asigură controlul tehnic periodic al imobilelor curţii de apel şi instanţelor din circumscripţia
acesteia şi dispune, de la caz la caz, măsurile necesare pentru prevenirea şi remedierea
problemelor tehnice constatate, atât în cazul construcţiilor, cât şi al instalaţiilor aferente;
e) ţine evidenţa situaţiei juridice a bunurilor imobile şi a modului de utilizare a acestora;
f) întocmeşte, verifică şi ţine la zi cartea tehnică a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente ale curţii
de apel şi instanţelor din circumscripţia acesteia, precum şi fişa tehnică a acestora;
g) participă, alături de şefii compartimentelor financiar-contabile de la tribunale şi de la curtea de
apel, la fundamentarea necesarului lunar de credite, la repartizarea lunară a creditelor alocate pe
obiective şi categorii de lucrări; face propuneri de valori pentru bugetul anual privind construirea şi
reparaţiile imobilelor;
h) face parte din comisia de casare a mijloacelor fixe;
i) participă, din partea beneficiarului, în comisia de aplicare şi urmărire a măsurilor de protecţie a
muncii, în cadrul instanţelor şi pe şantiere;
j) întocmeşte sau participă la întocmirea documentaţiilor necesare solicitării de oferte pentru
lucrări de reparaţii curente la imobilele curţii de apel şi ale instanţelor aflate în circumscripţia
acesteia;
k) verifică întocmirea ofertelor prezentate din punctul de vedere al corectitudinii lor şi solicită,
dacă este cazul, completările necesare;
l) face parte din colectivul de analiză şi adjudecare a ofertelor de execuţie pentru lucrările de
reparaţii curente, capitale şi de investiţii, după caz;
m) face parte, în calitate de specialist desemnat din partea beneficiarului, din comisiile de licitaţie
pentru execuţia lucrărilor de investiţii, consolidare şi reparaţii capitale la sediile curţii de apel şi ale
instanţelor din circumscripţia acesteia;
n) verifică şi aprobă documentaţiile tehnico-economice, fără obligativitatea de a obţine acordul
prealabil al Ministerului Justiţiei, pentru lucrările de reparaţii curente şi intervenţii de urgenţă, până
la valoarea stabilită prin reglementările legale în vigoare;
o) analizează, solicită completări sau restituie, dacă este cazul, pentru refacere acele
documentaţii tehnico-economice ce urmează a fi transmise la Ministerul Justiţiei, în vederea
verificării şi avizării lor;
Pagina 113 din 238

p) verifică situaţia stadiilor fizice aferente lucrărilor de investiţii, consolidări, reparaţii capitale şi
curente la toate imobilele în execuţie aparţinând curţii de apel şi instanţelor din circumscripţia
acesteia, în vederea respectării termenelor din graficul de execuţie aprobat şi a calităţii lucrărilor
executate, şi transmite lunar această situaţie dispecerului de zonă;
q) asigură controlul periodic, ca reprezentant al beneficiarului, asupra diriginţilor de şantier privitor
la derularea lucrărilor în curs de execuţie;
r) face parte, în calitate de reprezentant al beneficiarului, din comisiile de recepţie a lucrărilor şi
de recepţie finală a obiectivelor ce se realizează în circumscripţia curţii de apel şi participă efectiv
la verificarea modului de întocmire a cărţilor tehnice ale construcţiilor, a completărilor ulterioare,
precum şi a modului de utilizare a construcţiilor, ulterior recepţiei.
(3) Inginerul constructor îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de preşedintele instanţei.
(4) La tribunalele la care funcţionează un inginer constructor, acesta îndeplineşte, în mod
corespunzător, atribuţiile prevăzute la alin. (2).
Articolul 77
La nivelul tribunalelor funcţionează, în condiţiile prevăzute de lege, biroul local pentru expertize
judiciare tehnice şi contabile, coordonatorul acestuia fiind subordonat managerului economic.
§6. Biroul de informare şi relaţii publice
Articolul 78
(1) Biroul de informare şi relaţii publice este organizat şi funcţionează potrivit dispoziţiilor Legii nr.
544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările
ulterioare, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare
a petiţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Biroul de informare şi relaţii publice asigură legăturile instanţei cu publicul şi cu mijloacele de
comunicare în masă, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare, în condiţiile legii.
(3) Biroul de informare şi relaţii publice asigură activitatea de soluţionare în termen a petiţiilor, în
condiţiile legii.
Articolul 79
(1) Biroul de informare şi relaţii publice este condus de un judecător desemnat de preşedintele
instanţei ori de un absolvent al facultăţii de jurnalistică sau de un specialist în comunicare, numit
prin concurs sau examen. Conducătorul biroului îndeplineşte şi rolul de purtător de cuvânt.
(2) În funcţie de volumul de activitate al judecătorului desemnat să conducă biroul de informare şi
relaţii publice, preşedintele instanţei, cu avizul colegiului de conducere, poate dispune degrevarea
parţială a acestuia de atribuţiile ce îi revin ca judecător.
(3) În cadrul biroului de informare şi relaţii publice funcţionează consilieri pentru informaţii publice
şi unul sau mai mulţi grefieri desemnaţi de preşedintele instanţei.
(4) Preşedintele instanţei poate dispune ca un alt judecător sau, după caz, unul dintre consilierii
prevăzuţi la alin. (3) să îl înlocuiască pe purtătorul de cuvânt în situaţia în care acesta lipseşte din
instanţă sau este antrenat în alte activităţi.
(5) Programul zilnic al biroului coincide cu programul de lucru al instanţei, într-o zi pe săptămână
fiind obligatorie stabilirea a 3 ore de funcţionare şi după-amiaza, după încheierea programului de
lucru al instanţei.
(6) În situaţii excepţionale, purtătorii de cuvânt vor oferi informaţii şi în afara orelor de program.
Articolul 80
(1) Conducătorul biroului de informare şi relaţii publice are următoarele atribuţii:
a) conduce şi coordonează activitatea biroului;
b) organizează activitatea de furnizare pe loc a informaţiilor, atunci când acest lucru este posibil;
c) analizează cererile de furnizare a informaţiilor publice, dispune cu privire la caracterul acestora
- comunicate din oficiu, furnizabile la cerere sau exceptate de la liberul acces - şi ia măsuri pentru
rezolvarea solicitărilor, potrivit legii, şi pentru transmiterea răspunsurilor către solicitanţi, în
termenul legal;
d) asigură îndeplinirea obligaţiei legale de furnizare din oficiu a informaţiilor prevăzute de lege,
prin afişare în locuri vizibile la sediul instanţei a înscrisurilor care să cuprindă aceste informaţii şi
prin publicarea lor pe pagina de internet a instanţei;
e) analizează petiţiile înregistrate şi dispune cu privire la modul de soluţionare, de redactare a
răspunsului, conexare sau clasare, sub coordonarea preşedintelui instanţei;
f) repartizează petiţiile compartimentelor de specialitate, în funcţie de activitatea acestora, şi
asigură soluţionarea lor şi trimiterea răspunsului în termenul legal;
Pagina 114 din 238

g) identifică ştirile difuzate de mass-media locală şi naţională, care au un impact negativ asupra
activităţii şi imaginii instanţei sau judecătorilor ce funcţionează în cadrul acesteia, verifică
veridicitatea informaţiilor şi asigură informarea corectă a opiniei publice, exprimând poziţia
instanţei faţă de problemele semnalate;
h) redactează declaraţii de presă şi poate participa la interviuri, furnizând informaţiile de interes
public, în scopul unei informări corecte şi complete;
i) sprijină judecătorii în exercitarea dreptului la replică.
(2) Conducătorul biroului de informare şi relaţii publice îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de
preşedintele instanţei, conform legii şi regulamentului.
Articolul 81
(1) Purtătorul de cuvânt al instanţei are dreptul de a consulta documentele sau dosarele aflate la
instanţă, având obligaţia de a respecta secretul de serviciu şi de a proteja informaţiile confidenţiale
de care ia cunoştinţă.
(2) Furnizarea de informaţii privind activitatea judiciară poate fi restrânsă, în condiţiile legii, atunci
când aceasta se face în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale sau când
interesele minorilor ori protecţia vieţii private a părţilor în proces o impun. Dreptul la liberul acces la
informaţii poate fi restrâns şi atunci când, în împrejurări speciale, instanţa apreciază că publicitatea
ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei.
Articolul 82
(1) Consilierul şi/sau grefierul din cadrul biroului de informare şi relaţii publice au/are următoarele
atribuţii:
a) primeşte şi înregistrează cererile de furnizare a informaţiilor publice;
b) primeşte şi înregistrează petiţiile adresate instanţei;
c) prezintă conducătorului biroului, zilnic, petiţiile şi cererile înregistrate;
d) transmite către compartimentele de specialitate solicitările de informaţii şi petiţiile, spre
soluţionare;
e) urmăreşte soluţionarea la timp a solicitărilor şi petiţiilor şi aduce la cunoştinţa conducătorului
biroului orice problemă ivită în derularea activităţii;
f) comunică răspunsurile către petiţionari şi solicitanţi;
g) redactează şi pune la dispoziţia publicului înscrisurile cu informaţiile care se comunică din
oficiu, precum şi formularele pentru solicitările de informaţii publice şi pentru reclamaţiile
administrative;
h) furnizează pe loc, atunci când este posibil, informaţiile publice solicitate;
i) face menţiunile în registrul de petiţii şi în registrul pentru înregistrarea cererilor şi răspunsurilor
privind accesul la informaţiile publice;
j) păstrează în mape separate petiţiile şi cererile, precum şi răspunsurile date acestora.
(2) Consilierul şi/sau grefierul din cadrul biroului de informare şi relaţii publice îndeplinesc
/îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de conducătorul biroului, potrivit legii şi regulamentului.
Secţiunea a 8-a
Evidenţa activităţii instanţei
Articolul 83
(1) Înregistrările în registrele şi condicile existente la fiecare instanţă se ţin, de regulă, în sistem
informatizat. Acestea se pot păstra şi pe suport hârtie.
(2) La sfârşitul fiecărei zile de lucru se va proceda la asigurarea bazei de date prin salvarea
acesteia pe suport extern, conform instrucţiunilor de exploatare a bazei informatice.
Articolul 84
Pentru evidenţa activităţii instanţelor sunt ţinute registrele prevăzute de lege, stabilite de Consiliul
Superior al Magistraturii ori de către preşedintele instanţei, precum şi cele prevăzute în prezenta
secţiune, ale căror rubrici sunt stabilite prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului
Superior al Magistraturii, astfel:
1. Registrul general de dosare
În acest registru se trec, în ordinea intrării, toate dosarele înregistrate la judecătorii, tribunale,
tribunale specializate, curţi de apel sau la secţiile acestora.
Sub acelaşi număr se înregistrează toate cererile depuse ulterior sau corespondenţa în legătură cu
dosarul.
Pagina 115 din 238

La instanţele unde există registratură generală şi câte o registratură şi o arhivă pentru fiecare secţie
se ţine un registru la registratura generală în care se trece şi secţia la care a fost repartizat dosarul
şi câte un registru general la fiecare secţie. Aceste dispoziţii se aplică în mod corespunzător şi în
situaţia în care la instanţa respectivă funcţionează mai multe secţii cu aceeaşi specializare, fiind
ţinut câte un registru general la fiecare dintre aceste secţii.
În cazul utilizării înregistrărilor în sistem informatizat se constituie un singur registru general de
dosare care conţine date suplimentare menite să asigure obţinerea unor evidenţe derivate. În acest
scop, registrul informatizat este completat, conform instrucţiunilor ce însoţesc programul de
evidenţă, cu toate informaţiile prevăzute în structura bazei de date. Aceste date suplimentare,
legate de fiecare cauză, sunt completate permanent în cursul judecăţii.
2. Registrul informativ
În acest registru se menţionează, pentru fiecare dosar trecut în ordinea numerică, primul termen de
judecată şi termenele ulterioare, conexarea, disjungerea sau ataşarea dosarului la alt dosar.
La instanţele unde funcţionează secţii se ţine câte un registru informativ pentru fiecare secţie.
3. Registrul de termene al arhivei
În acest registru se trec toate dosarele pe termenele de judecată fixate, consemnându-se numărul
şi data înregistrării lor.
La instanţele la care funcţionează secţii se ţine câte un registru de termene pentru fiecare secţie.
4. Condica şedinţelor de judecată
La instanţele unde funcţionează secţii se ţin condici pentru fiecare secţie. Condicile se pot ţine şi pe
materii.
La curţile de apel şi tribunale se ţin condici separate pentru activitatea de primă instanţă, de apel,
de contestaţie şi de recurs.
Pentru tipurile de cauze care presupun confidenţialitate se ţin condici separate. Se pot ţine condici
separate şi pentru şedinţele de judecată desfăşurate în camera de consiliu.
Numerele de hotărâri pronunţate se dau în ordine pe fiecare secţie, pentru toate materiile din
aceeaşi secţie, iar la judecătoriile la care nu funcţionează secţii se dau numere pe materie civilă,
respectiv penală.
Condica de şedinţă se listează la sfârşitul zilei. Pentru motive temeinice, condica de şedinţă se
listează la începutul primei zile lucrătoare următoare. Condica de şedinţă listată se semnează de
către preşedintele completului de judecată sau, în lipsa acestuia, de unul dintre membrii
completului şi de grefierul de şedinţă.
5. Registrele privind măsurile preventive
Registrele privind măsurile preventive în cursul urmăririi penale, în procedura de cameră
preliminară şi în cursul judecăţii sunt nepublice.
Instanţa care soluţionează contestaţiile ţine un registru distinct pentru aceste cauze.
6. Registrul de evidenţă a cererilor privind încuviinţarea efectuării percheziţiilor
Registrul de evidenţă a cererilor privind încuviinţarea efectuării percheziţiilor în cursul urmăririi
penale este nepublic.
7. Registrul de evidenţă a sesizărilor privind supravegherea tehnică
Registrul de evidenţă a sesizărilor privind supravegherea tehnică şi a celor privind reţinerea,
predarea şi percheziţionarea trimiterilor poştale este nepublic.
8. Registre privind cooperarea judiciară în materie penală
Registrul de evidenţă a sesizărilor privind extrădarea activă, Registrul privind arestarea şi predarea
în baza mandatelor europene de arestare, Registrul de evidenţă a mandatelor europene de
arestare emise şi Registrul privind măsurile de probaţiune şi sancţiunile alternative executate pe
teritoriul altor state membre ale Uniunii Europene sunt nepublice şi au rubricile prevăzute în Legea
nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
9. Registrul privind confiscarea
În Registrul privind confiscarea se ţine evidenţa hotărârilor penale privind confiscarea specială şi
confiscarea extinsă şi punerea în executare a acestora.
10. Registrul de evidenţă a căilor de atac declarate împotriva hotărârilor civile şi penale
Aceste registre se ţin separat după cum cauzele civile au fost înregistrate înainte sau după data de
15 februarie 2013, respectiv după data intrării în vigoare a prevederilor Codului de procedură civilă
referitoare la pregătirea dosarului de apel sau, după caz, de recurs de către instanţa a cărei
hotărâre se atacă, dacă prin lege nu se prevede altfel.
Registrele de evidenţă a căilor de atac se ţin separat pe căi de atac şi materii.
11. Registrul de evidenţă a redactării hotărârilor
Pagina 116 din 238

În acest registru se trec în ordinea numărului de hotărâre, separat pe secţii sau pe materii, după
caz, toate sentinţele, deciziile sau încheierile pronunţate.
12. Registrele de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor penale
În registrele de executări penale se trec, în ordinea numerică, hotărârile penale, înscriindu-se
datele şi lucrările prevăzute la art. 148-157.
Evidenţa în legătură cu amânarea sau întreruperea executării pedepselor privative de libertate şi a
măsurii educative a internării minorului într-un centru educativ ori într-un centru de detenţie se ţine
separat.
Se ţine separat o evidenţă a condamnaţilor la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării
pedepsei sub supraveghere, precum şi a condamnaţilor cu privire la care s-a dispus amânarea
aplicării pedepsei, precum şi cu privire la executarea măsurilor educative neprivative de libertate
aplicate minorilor. Evidenţele referitoare la minori sunt nepublice.
Evidenţă separată se ţine şi pentru plata amenzii, fie că s-a efectuat într-o singură tranşă, fie că s-a
dispus plata eşalonat, în rate lunare, ori pentru plata amenzii care duce la încetarea prestării muncii
în folosul comunităţii.
Evidenţa în legătură cu permisiunile acordate în executarea obligaţiilor de către consilierul de
probaţiune, precum şi cu permisiunea acordată de instanţă pentru părăsirea teritoriului ţării se ţine
separat.
13. Registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor penale pronunţate în contestaţie
Registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor penale pronunţate în contestaţie, se
listează periodic.
14. Registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor civile
În acest registru se ţine evidenţa obligaţiilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti pentru care
executarea se face din oficiu, inclusiv cele privind amenzile judiciare. Totodată, se vor face
menţiuni despre hotărârile definitive a căror comunicare se face din oficiu, potrivit legii.
15. Registrul de evidenţă a ordinelor de protecţie
Acest registru se păstrează la judecătorii şi este nepublic.
16. Registrul special privind mandatul ad-hoc
Acest registru se păstrează la cabinetul preşedintelui, în grija prim-grefierului, nefiind destinat
publicităţii.
17. Registrul special privind concordatul preventiv
Registrul special privind concordatul preventiv se ţine la tribunalele specializate sau la secţiile
specializate ale tribunalelor.
18. Mapa ofertelor de concordat
Mapa ofertelor de concordat se păstrează la grefa tribunalului specializat sau, după caz, a secţiei
specializate a tribunalului. Dacă nu există grefă separată a secţiei specializate, mapa se păstrează
la grefa instanţei. În această mapă, accesibilă publicului, se vor păstra ofertele de concordat
preventiv.
19. Registrul de creanţe
Registrul de creanţe se păstrează la tribunalele specializate sau, după caz, la secţiile specializate
ale tribunalelor, de către prim-grefierul tribunalului specializat, respectiv de grefierul-şef al secţiei
specializate ori de altă persoană desemnată de preşedintele instanţei.
20. Registrul valorilor
În registrul valorilor se înscriu documentele de consemnare a cauţiunii.
Registrul valorilor se poate ţine separat în materie civilă şi în materie penală sau la fiecare secţie.
În registrul valorilor se înscriu şi orice alte valori care nu constituie mijloc de probă sau corpuri
delicte.
Pentru registrele de evidenţă a valorilor se aplică în mod corespunzător normele generale
referitoare la inventarierea anuală a bunurilor materiale şi băneşti.
În cazul în care registrul valorilor se ţine în format electronic, închiderea poziţiilor se consemnează
într-un proces-verbal, care este semnat de către grefierul şef secţie sau, după caz, de grefierul-şef
al judecătoriei, dacă nu există secţii. Procesele-verbale se păstrează într-o mapă specială.
La sfârşitul fiecărui an, după ultima înregistrare se va încheia un proces-verbal care va cuprinde:
numărul poziţiilor înregistrate, numărul poziţiilor lichidate, precum şi numărul poziţiilor nelichidate,
stabilite cu ocazia inventarierii, care urmează a se reporta prin reînregistrare la începutul anului
următor.
21. Registrul mijloacelor materiale de probă
Pagina 117 din 238

Registrul mijloacelor materiale de probă se păstrează de grefierul şef secţie sau, după caz, de
grefierul-şef al judecătoriei, dacă nu există secţii.
În acest registru se înscriu şi suporturile materiale sau copia certificată a acestora rezultate din
supravegherea tehnică, precum şi suporturile electronice din cauzele civile.
Acest registru se ţine separat în materie civilă şi în materie penală.
Suporturile materiale, copiile certificate ale acestora în cauzele penale şi suporturile electronice din
cauzele civile se păstrează, în condiţiile legii, de către grefierul şef secţie sau grefierul desemnat.
22. Registrul corpurilor delicte
Registrul corpurilor delicte se păstrează de grefierul şef secţie sau, după caz, de grefierul-şef al
judecătoriei, dacă nu există secţii.
23. Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei administrative
În acest registru se înregistrează corespondenţa care nu are legătură cu dosarele. Corespondenţa
de serviciu care nu este destinată publicităţii se va înregistra într-un registru separat.
La fiecare instanţă se ţine un singur registru de intrare-ieşire a corespondenţei administrative.
24. Registrul de evidenţă a petiţiilor
În acest registru se înscriu în ordinea primirii toate petiţiile adresate instanţei, cu menţionarea datei
primirii, a termenului fixat pentru soluţionare, a compartimentului căruia i-au fost repartizate şi a
datei înaintării la acest compartiment, a datei la care răspunsul redactat a fost înaintat spre
semnare persoanei competente, a datei la care răspunsul a fost comunicat petiţionarului sau, după
caz, cu menţionarea altei soluţii date petiţiei (conexare sau clasare).
informaţiile de interes public
Acest registru se ţine de biroul de informare şi relaţii publice.
26. Registrul de control
Acest registru este nepublic şi cuprinde constatările şi măsurile dispuse de către persoana care
efectuează controlul. La instanţele la care există secţii se ţine câte un registru de control şi la
fiecare secţie.
27. Registrul privind evidenţa practicii instanţelor de control judiciar
În acest registru se înregistrează toate dosarele sosite de la instanţele de control judiciar în care nu
a fost menţinută soluţia pronunţată pe fond.
28. Registrul privind persoanele ocrotite
La judecătorii se ţine un registru privind persoanele ocrotite, pentru evidenţa măsurilor luate şi a
atribuţiilor exercitate în ceea ce priveşte tutela minorului, ocrotirea interzisului judecătoresc şi
curatela.
Registrul privind persoanele ocrotite nu este public.
29. Registrul de evidenţă a cauzelor suspendate
Registrul de evidenţă a cauzelor suspendate se ţine de către compartimentul arhivă.
Pentru cauzele a căror judecată se suspendă, instanţa verifică periodic dacă mai subzistă cauza
care a determinat suspendarea, fixând în acest scop termene de verificare.
În cauzele penale, termenele de verificare nu pot fi mai mari de 3 luni.
30. Registrele speciale pentru evidenţa unor persoane juridice
Registrele speciale pentru evidenţa asociaţiilor şi fundaţiilor, a asociaţiilor religioase, a societăţilor
agricole, a asociaţiilor de proprietari, pentru înscrierea sindicatelor, a asociaţiilor patronale şi a
organizaţiilor sindicale care întrunesc condiţiile de reprezentativitate se ţin la instanţele competente
potrivit legii şi cuprind rubricile prevăzute în legile speciale.
31. Registrele de evidenţă şi punere în executare a sancţiunilor contravenţionale
În aceste registre se ţine evidenţa măsurilor luate pentru executarea sancţiunilor contravenţionale.
32. Registrul de proteste
Registrul de proteste se ţine la judecătorii şi cuprinde evidenţa titlurilor de valoare protestate. Acest
registru conţine rubricile prevăzute de Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, cu
modificările şi completările ulterioare, şi de Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificările şi
completările ulterioare.
33. Registrul de avarie
În acest registru, în caz de avarie a sistemului ECRIS, vor fi înregistrate dosarele pentru care
atribuirea numărului unic s-a făcut prin alocarea unei plaje de numere care porneşte de la un
număr mai mare decât ultimul număr atribuit electronic.
34. Registrul declaraţiilor de avere şi registrul declaraţiilor de interese
Pagina 118 din 238

În aceste registre se evidenţiază declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese depuse de
personalul instanţei care are obligaţia să completeze astfel de declaraţii şi au rubricile prevăzute
prin hotărâre a Guvernului.
Articolul 85
(1) Hotărârile, inclusiv încheierile de admitere în principiu pronunţate în materia partajului judiciar
şi cele pronunţate în cererile de sechestru asigurator sau judiciar ori de poprire asiguratorie, se
păstrează în mape. Încheierile de amânare a pronunţării, încheierile privind îndreptarea erorilor
materiale, încheierile privind lămurirea hotărârii şi înlăturarea dispoziţiilor contradictorii se ataşează
la hotărâre, atât în dosarul cauzei, cât şi în mapa de hotărâri.
(2) Pentru hotărârile pronunţate în materie penală se ţin mape separate, în funcţie de pronunţarea
acestora de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau de către
instanţa de judecată.
(3) Pentru celelalte categorii de încheieri se pot ţine mape separate pe materii, în funcţie de
specificul instanţei.
(4) Fiecare mapă conţine, de regulă, câte 100 de hotărâri, grupate în ordine numerică pe ani şi,
separat, pe materii. La mapă se pune al doilea exemplar al hotărârii, semnat de toţi membrii
completului de judecată şi de grefier.
(5) Mapele se ţin pe secţii, separat, după cum hotărârile sunt pronunţate în primă instanţă, în apel,
în contestaţie sau în recurs.
(6) Este interzisă scoaterea mapelor din instanţă. De asemenea, este interzisă scoaterea
hotărârilor din mape.
(7) Mapele se păstrează de grefierul-şef sau, după caz, de grefierul şef secţie timp de 3 luni de la
data completării mapei cu ultima hotărâre, după care se predau la arhivă, în conservare.
Articolul 86
La judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel se înfiinţează dosarele administrative
prevăzute de lege, cu respectarea normelor tehnice privind înregistrarea, selecţionarea şi păstrarea
documentelor, precum şi mapele ce cuprind dările de seamă statistice.
Articolul 87
La sfârşitul fiecărui an, după ultima operaţie în fiecare registru ţinut pe suport hârtie, se va întocmi
un proces-verbal de închidere, care se semnează de preşedintele instanţei şi prim-grefier, respectiv
grefierul-şef sau, după caz, preşedintele de secţie şi grefierul şef secţie, aplicându-se ştampila
instanţei.
Capitolul III
Desfăşurarea activităţii administrativ-judiciare a instanţelor
Secţiunea 1
Raporturile de serviciu cu publicul
Articolul 88
(1) Personalul instanţelor este obligat să îndeplinească îndatoririle ce îi revin potrivit legii şi
regulamentelor.
(2) Pentru depunerea cererilor şi actelor sau obţinerea de informaţii, persoanele interesate se pot
adresa, după caz, personalului de la registratură şi arhivă sau biroului de informare şi relaţii
publice. În interesul înfăptuirii justiţiei, avocaţii, consilierii juridici, consilierii de probaţiune şi experţii
desemnaţi în cauză au prioritate.
(3) În incinta instanţei, în locuri vizibile pentru public, vor fi afişate regulile de conduită, precum şi
îndrumări către compartimentele care au relaţii cu publicul.
(4) La aceste compartimente se vor pune la dispoziţia publicului materiale informative ajutătoare
pentru o mai bună adresabilitate.
(5) Preşedintele instanţei poate desemna unul sau mai mulţi judecători de serviciu ori unul sau mai
mulţi grefieri cu studii superioare care primesc actele de sesizare a instanţei.
(6) Serviciul de registratură primeşte şi înregistrează contractele de mediere şi, respectiv,
acordurile de mediere şi ia măsuri pentru a fi înmânate de îndată completului învestit cu
soluţionarea cauzei, în vederea suspendării, respectiv a repunerii pe rol a cauzei.
(7) Registratura şi arhiva vor fi deschise zilnic pentru public minimum 4 ore, repartizate în funcţie
de programul şedinţelor de judecată. Actele de sesizare a instanţei vor fi depuse în interiorul
acestui program, cu excepţia cererilor în materie penală care reclamă urgenţă.
Pagina 119 din 238

Articolul 89
(1) Programul de lucru al instanţelor este de 8 ore zilnic, timp de 5 zile pe săptămână; programul
începe, de regulă, la ora 8,00 şi se încheie la ora 16,00.
(2) Programarea în şedinţele de judecată a judecătorilor şi repartizarea pe săli se fac de
preşedintele instanţei, la propunerea preşedinţilor de secţie, în raport cu nevoile instanţei şi
asigurându-se judecătorilor timpul necesar pregătirii profesionale.
(3) În cazuri excepţionale, în materie penală, şedinţele de judecată pot fi stabilite şi în zile
nelucrătoare.
Articolul 90
(1) Şedinţele de judecată încep de regulă la ora 8,30, putând fi fixate şi şedinţe succesive, iar în
cazuri justificate, şi după-amiaza, conform programării stabilite de preşedintele instanţei.
(2) În caz de amânare a judecării cauzei, atunci când părţile convin, instanţa va putea fixa o oră de
strigare a dosarelor pentru termenul următor.
(3) În caz de amânare a judecării cauzei sau a termenelor acordate în continuare nu trebuie
afectate şedinţele de judecată şi alte activităţi programate anterior.
Articolul 91
Purtarea ecusonului în incinta instanţei este obligatorie pentru personalul auxiliar de specialitate,
inclusiv cel conex, şi pentru personalul economico-financiar şi administrativ.
Articolul 92
(1) Accesul publicului este permis:
a) în sălile de şedinţă, cu 30 de minute înainte de deschiderea şedinţelor de judecată;
b) la compartimentele care desfăşoară activităţi cu publicul, potrivit programului stabilit.
(2) Programul şedinţelor de judecată şi programul de lucru cu publicul se aduc la cunoştinţă prin
afişare la loc vizibil.
Articolul 93
(1) Scoaterea din incinta instanţelor a dosarelor, actelor şi lucrărilor, în afara cazurilor prevăzute
de lege şi de prezentul regulament, este interzisă. La solicitarea instituţiilor abilitate, se transmite
dosarul sau copia certificată a acestuia în vederea soluţionării unor cauze aflate pe rolul instanţelor
sau parchetelor, precum şi pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene sau al Curţii Europene a
Drepturilor Omului.
(2) Dosarele şi evidenţele instanţei privitoare la activitatea de judecată pot fi consultate de
persoanele care justifică un interes legitim, cu respectarea ordinii de solicitare şi a măsurilor de
asigurare a integrităţii documentelor. Cererea cu datele de identificare ale solicitantului se aprobă
de persoana care coordonează activitatea compartimentului arhivă.
(3) Au prioritate la consultarea dosarului cauzei, în următoarea ordine: avocaţii, părţile sau
reprezentanţii părţilor, experţii şi interpreţii desemnaţi în cauză.
(4) Consilierii de probaţiune au acces în condiţiile legii la dosarul cauzei în care au fost învestiţi de
instanţă, fie în faza de judecată prin solicitarea referatului de evaluare, fie în faza execuţional
penală prin îndeplinirea tuturor activităţilor specifice sub îndrumarea judecătorului delegat de la
compartimentul executări penale.
(5) Cererile prevăzute la alin. (2) se depun în dosarul cauzei.
(6) Accesul reprezentanţilor mass-mediei la dosarele şi la evidenţele instanţei este permis, în
conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii
nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi
libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, în condiţiile stabilite prin
hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea ordinii de solicitare şi a măsurilor de
asigurare a integrităţii documentelor şi numai în măsura în care este posibilă punerea acestora la
dispoziţie.
(7) Preşedintele instanţei asigură procurorului de şedinţă, părţilor, reprezentanţilor părţilor,
avocaţilor şi celorlalte persoane prevăzute de lege posibilitatea consultării dosarelor.
(8) Când una dintre părţi se află în stare de deţinere, preşedintele completului ia măsuri ca
aceasta să îşi poată exercita pe deplin, în tot cursul judecăţii, dreptul de a examina actele dosarului
şi de a lua legătura cu avocatul său.
(9) Documentele prevăzute la alin. (2) şi (6) se studiază numai în arhivă, după identificarea
solicitantului, prin verificarea actului de identitate, a procurii sau a delegaţiei şi a legitimaţiei de
serviciu sau a altui document similar, în cazul reprezentanţilor mass-mediei, şi notarea numelui şi
prenumelui acestuia. După studiere, se verifică integritatea documentelor, în prezenţa solicitantului.
Pagina 120 din 238

(10) Dosarele privind cauzele care au fost sau sunt judecate în şedinţă nepublică, cele privind
adopţiile, precum şi cele care au ca obiect propuneri şi sesizări privind aplicarea provizorie a
măsurilor de siguranţă cu caracter medical şi a măsurii internării nevoluntare pot fi consultate
numai de către persoanele menţionate la alin. (3), în condiţiile legii. În acelaşi mod pot fi consultate
documentele şi evidenţele speciale ale instanţei referitoare la aceste dosare, precum şi alte
documente sau evidenţe care presupun confidenţialitate. Prin hotărâre a Consiliului Superior al
Magistraturii pot fi stabilite şi alte categorii de dosare, care pot fi consultate sau fotocopiate total ori
parţial doar de persoanele menţionate la alin. (3).
(11) În cazul dosarelor menţionate la alin. (10) pot fi eliberate fotocopii ale actelor şi hotărârilor din
acestea numai persoanelor prevăzute la alin. (3).
(12) În cauzele care au avut ca obiect propuneri şi sesizări privind încuviinţarea percheziţiilor şi a
folosirii metodelor şi tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare, precum şi emiterea unui
mandat de aducere, consultarea şi eliberarea de copii ale actelor şi hotărârilor din acestea sunt
permise doar persoanelor prevăzute la alin. (3), numai după realizarea activităţilor autorizate şi
expirarea perioadei pentru care au fost încuviinţate măsurile şi numai dacă nu afectează buna
desfăşurare a procesului penal. În acelaşi mod pot fi consultate documentele şi evidenţele speciale
ale instanţei referitoare la aceste dosare.
(13) Obţinerea prin fotografiere a unor copii de pe înscrisuri din dosarele instanţei este permisă.
Dispoziţiile alin. (1)-(11) se aplică în mod corespunzător.
Secţiunea a 2-a
Înregistrarea şi repartizarea cererilor adresate instanţelor, circuitul dosarelor
Articolul 94
(1) Actele de sesizare a instanţei depuse personal sau prin reprezentant, sosite prin poştă, curier
ori fax sau în orice alt mod prevăzut de lege, se depun la registratură, unde, în aceeaşi zi, după
stabilirea obiectului cauzei, primesc, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege, dată certă şi număr
din aplicaţia ECRIS.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), dacă în aceeaşi zi sau ulterior se constată că au fost
înregistrate acte identice de învestire a instanţei, acestea vor primi un singur număr în aplicaţia
ECRIS, formând un singur dosar.
(3) Căile de atac declarate împotriva aceleiaşi hotărâri se înregistrează în acelaşi dosar şi se
soluţionează de completul iniţial învestit.
(4) Numărul unic al dosarului este format din: numărul din registrul general electronic/numărul
identificator al instanţei/anul înregistrării dosarului.
(5) Numărul din registrul general electronic reprezintă numărul dosarului în cadrul registrului
electronic pentru întreaga instanţă. Acest număr începe de la valoarea 1 pentru primul dosar din
anul curent şi continuă incremental pentru fiecare nou dosar creat.
(6) Numărul identificator al instanţei reprezintă un număr unic de identificare a instanţei de
judecată. Lista numerelor de identificare a instanţelor de judecată este prevăzută în anexa care
face parte integrantă din prezentul regulament.
(7) Numărul unic dat de instanţa de fond se păstrează fără modificări pe tot parcursul soluţionării
dosarului până la executarea hotărârii. În situaţiile în care în mod obiectiv programul nu permite
păstrarea aceluiaşi număr, se va genera un număr nou în sistem informatic.
(8) Dosarele înregistrate pe rolul instanţelor înainte de generalizarea acestei aplicaţii primesc
număr unic în sistemul informatic, dacă sunt repuse pe rol sau dacă se formulează o cerere în
legătură cu acestea care necesită acordarea unui termen de soluţionare.
(9) Dosarele vor fi înregistrate atât în registrul de la registratura generală a instanţei, cât şi în
registrul general al secţiei la care a fost repartizat fiecare dosar.
(10) Stabilirea obiectului cauzei se face, de regulă, de către un grefier cu studii superioare, sub
coordonarea unui judecător. După stabilirea numărului din aplicaţia ECRIS, dosarele se predau
personalului responsabil cu efectuarea repartizării aleatorii, având ataşate dovezile privind modul în
care au fost transmise.
(11) Dacă din motive obiective actele de sesizare a instanţei nu au primit număr în aplicaţia ECRIS
în condiţiile alin. (1), acestea vor fi prelucrate cu prioritate a doua zi, cu aprobarea preşedintelui
instanţei sau a persoanei desemnate de acesta, încheindu-se în acest sens un proces-verbal şi
menţionând ca dată certă data depunerii actului de sesizare la registratură.
(12) Celelalte cereri şi acte de orice natură, inclusiv corespondenţa cu caracter administrativ,
sosite prin poştă, curier, fax, e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare, se înregistrează în
Pagina 121 din 238

registrul general de dosare, registrul de intrare-ieşire a corespondenţei administrative ori în registrul
de evidenţă a petiţiilor şi se prezintă, după caz, preşedintelui instanţei sau preşedintelui secţiei,
dacă vizează activitatea acesteia, sau, atunci când cererea priveşte un dosar aflat pe rolul
instanţei, completului căruia i-a fost repartizată cauza sau grefierului de şedinţă, după caz. În cazul
în care o cerere sau un act priveşte un dosar aflat pe rolul instanţei în ziua depunerii, după
înregistrare, grefierul registrator va preda cererea sau actul direct grefierului de şedinţă.
(13) Dovezile de comunicare a procedurilor se primesc la registratura instanţei sub semnătură,
după care se predau arhivarului care le ataşează la dosar, făcându-se menţiune despre aceasta pe
conceptul de citare.
(14) Dovezile de îndeplinire a procedurilor şi comunicărilor efectuate prin telefon, telegraf, fax,
poştă electronică ori prin alte mijloace de comunicare, primite de grefierul de şedinţă sau de
persoana care le-a transmis, se depun la dosar în formă scrisă, imediat ce au fost recepţionate.
(15) Documentele şi înscrisurile care nu pot fi ataşate la dosar, precum şi obiectele ce servesc ca
mijloc de probă vor fi predate direct grefierului şef secţie, respectiv grefierului-şef, cu respectarea
dispoziţiilor prezentului regulament privind gestiunea corpurilor delicte.
(16) Înregistrarea, evidenţa şi păstrarea documentelor ce nu sunt destinate publicităţii se vor face
în condiţiile prevăzute de lege.
(17) Plicurile conţinând corespondenţa cu caracter confidenţial se înregistrează în registrul de
intrare a corespondenţei, cu această menţiune, fără a fi desfăcute, după care se predau
destinatarului.
(18) Instanţele judecătoreşti vor lua măsuri pentru completarea tuturor câmpurilor aplicaţiei ECRIS
cu date complete şi corecte, conform instrucţiunilor de utilizare.
Articolul 95
(1) Pe coperta dosarului se vor menţiona, după caz, denumirea instanţei, secţia, completul de
judecată, numărul dosarului, numele sau denumirea părţilor, obiectul pricinii, măsura preventivă,
termenele de judecată, numărul şi data hotărârii, iniţialele judecătorului însărcinat cu redactarea
hotărârii şi poziţia din registrul de executări penale.
(2) Înainte de a fi puse la dispoziţia justiţiabililor sau predate pentru şedinţa de judecată, dosarele
trebuie să aibă toate filele cusute şi numerotate.
(3) În cazul în care dosarul urmează a fi înaintat la instanţa de apel sau recurs ori la altă autoritate
sau se depune în conservare, se va proceda la şnuruirea definitivă şi aplicarea sigiliului, iar pe faţa
interioară a ultimei coperte grefierul arhivar va certifica numărul filelor în cifre şi, în paranteză, în
litere.
(4) În ipoteza în care părţile solicită eliberarea unor înscrisuri aflate în dosarele altor autorităţi,
ataşate dosarului ce se conservă, se poate proceda la desigilarea acestora cu întocmirea unui
proces-verbal despre operaţiunea întreprinsă, realizându-se în mod corespunzător o nouă
numerotare, lăsându-se la dosar o copie a actului respectiv.
(5) Dosarele se pot forma în două sau mai multe volume, iar în adresele de înaintare a dosarelor
se indică numărul volumelor şi numărul de pagini ale fiecărui volum. Fiecare volum are, de regulă,
un număr de 200 de file.
(6) Actele medicale şi medico-legale, probele obţinute ca urmare a unor metode de supraveghere
tehnică, transcrierile convorbirilor de orice fel, fotografiile şi probele care conţin imagini administrate
în cauze penale, precum şi fotografiile sau alte imagini administrate în cauzele civile, dacă vizează
viaţa privată, se ţin în volume separate. Pe coperta volumului se menţionează "date confidenţiale".
Aceste volume sunt supuse regimului de studiere şi fotocopiere prevăzut de art. 93 alin. (10) şi
(13), care se aplică în mod corespunzător.
(7) La instanţele de control judiciar se formează un nou dosar la care se ataşează separat dosarul
primei instanţe şi, după caz, al instanţei de apel.
Articolul 96
Cererile de înregistrare a modificărilor actelor constitutive şi/sau statutului asociaţiilor, fundaţiilor,
sindicatelor şi ale altor persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial primesc număr nou de
dosar. La dosarul iniţial se ataşează dosarul nou-format.
Articolul 97
(1) Cererile nou-intrate care privesc un dosar deja înregistrat în ECRIS nu vor fi înregistrate cu
număr nou de dosar, dacă au unul din următoarele obiecte:
1. abţinere, recuzare, incompatibilitate;
2. cerere de ajutor public judiciar;
Pagina 122 din 238

3. excepţie de neconstituţionalitate;
4. îndreptare, completare şi lămurire hotărâre, înlăturare omisiuni vădite;
5. perimare;
6. contestaţia privind tergiversarea procesului;
7. cerere privind efectuarea de percheziţii în cursul judecăţii.
(2) Crearea dosarelor asociate se va face, de la momentul înregistrării, pentru următoarele tipuri
de cereri:
1. cerere de reexaminare;
2. reexaminare anulare cerere;
3. reexaminare ajutor public judiciar;
4. căile de atac privind amenzile judiciare;
5. reexaminare taxă de timbru/restituire taxă de timbru după soluţionarea definitivă a cauzei
/restituire cauţiune după soluţionarea definitivă a procesului.
(3) Pentru cererile prevăzute la alin. (1) se pot crea, la momentul formulării acestora, dosare
asociate care nu se contabilizează din punct de vedere statistic.
(4) În cazul declarării unei căi de atac împotriva soluţiei pronunţate asupra cererilor prevăzute la
alin. (1), precum şi în cazul declarării unor căi de atac împotriva altor tipuri de încheieri pronunţate
înainte de soluţionarea cauzei se creează dosar asociat la momentul declarării căii de atac, dacă
acesta nu s-a format la momentul înregistrării cererii.
(5) Cererile de reexaminare prevăzute de art. 200 alin. (6) şi (7) din Codul de procedură civilă se
repartizează aleatoriu în sistem informatic ECRIS completelor care judecă în aceeaşi materie, după
blocarea completului iniţial învestit.
(6) Cererile de restituire a taxei judiciare de timbru sau a cauţiunii, formulate după rămânerea
definitivă a hotărârii, se repartizează completului care a judecat cauza.
Articolul 98
(1) După alocarea numărului unic în sistemul ECRIS pentru dosarul de fond, pentru procedura de
cameră preliminară se creează primul dosar asociat. Încheierea prin care se dispune începerea
judecăţii în procedura camerei preliminare este încheiere de dezînvestire. În cazul în care se
dispune restituirea cauzei la parchet, încheierea pronunţată de judecătorul de cameră preliminară,
rămasă definitivă, este act final de dezînvestire şi în dosarul de fond.
(2) În cursul procedurii camerei preliminare sau al judecării cauzei de către instanţa de judecată se
înregistrează ca dosare asociate, de la momentul formulării acestora:
a) cererile privind luarea, înlocuirea, revocarea, încetarea măsurilor preventive sau modificarea
conţinutului acestora, precum şi verificarea periodică a măsurilor preventive;
b) cererile privind luarea, modificarea sau ridicarea măsurilor asigurătorii;
c) cererile referitoare la măsurile de siguranţă.
(3) La întocmirea rapoartelor statistice privind volumul de activitate al judecătorilor de cameră
preliminară şi al completelor de judecată, dosarele asociate, înregistrate conform alin. (1) şi (2), vor
fi contabilizate ca fiind dosare nou-înregistrate de către programul informatic ECRIS.
Articolul 99
(1) În materia executării hotărârilor penale, prima cerere în această materie asupra căreia se
pronunţă judecătorul delegat cu executarea, prin încheiere, se înregistrează ca dosar nou în
legătură cu dosarul de fond.
(2) Cererile ulterioare, pentru care legea prevede că judecătorul delegat cu executarea se
pronunţă prin încheiere, se înregistrează ca dosare asociate la dosarul format conform alin. (1).
(3) Dosarele asociate prevăzute la alin. (2) se contabilizează din punct de vedere statistic.
(4) Cererile în materia executării, pentru care legea prevede că se soluţionează de către instanţă,
se înregistrează ca dosare noi.
Articolul 100
(1) Înregistrarea statistică a cererilor, formarea dosarelor, întocmirea conceptelor de citare,
emiterea procedurilor de chemare în faţa instanţei şi comunicarea copiilor de pe actele de sesizare
a instanţei se fac imediat după fixarea termenului de judecată, pentru cauzele de natură urgentă,
sau cel mai târziu a doua zi lucrătoare, în celelalte cauze. Persoana care întocmeşte procedurile va
face menţiune, pe conceptul de citare, despre data predării acestora spre expediere.
(2) Expedierea corespondenţei se va realiza, în condiţiile legii, prin poştă, agent procedural sau
curier, prin fax ori e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare ce poate fi identificat şi
supravegheat şi care să asigure caracterul oficial al acesteia.
Pagina 123 din 238

Articolul 101
(1) Repartizarea cauzelor se va efectua în sistem informatic prin programul ECRIS.
(2) În cazul în care repartizarea în sistem informatic nu se poate aplica din motive obiective,
repartizarea cauzelor se efectuează prin metoda sistemului ciclic.
(3) Repartizarea aleatorie în sistem informatic se realizează o singură dată, urmând ca în situaţiile
în care pe parcursul desfăşurării procesului apar incidente procedurale să se recurgă la regulile
stabilite în prezentul regulament.
(4) Cererile referitoare la un dosar repartizat aleatoriu se judecă de acelaşi complet dacă prin lege
nu se prevede altfel.
(5) Pentru aplicarea criteriului aleatoriu, completele se vor constitui la începutul fiecărui an şi se
numerotează pe instanţă sau, după caz, pe secţii, ţinându-se seama de materiile în care judecă, de
specializarea completelor şi de stadiul procesual în care se află cauzele. Modificarea numărului
completelor de judecată sau schimbarea judecătorilor care le compun se va putea realiza doar
pentru motive obiective, în condiţiile legii.
(6) Toate modificările aduse compunerii completului de judecată ori repartizării dosarelor în
condiţiile prezentului regulament vor fi evidenţiate în programele informatice de repartizare
aleatorie.
(7) În situaţiile de modificare a compunerii completului de judecată, copiile după încheierile,
hotărârile colegiului de conducere şi procesele verbale se păstrează în mape separate.
(8) Un dosar se consideră repartizat aleatoriu chiar şi în situaţia în care un singur complet poate
soluţiona o cauză, dacă această situaţie se datorează unor motive obiective.
(9) Ori de câte ori se impune excluderea unui complet de la repartizarea aleatorie, aceasta se
dispune de preşedintele de secţie sau de preşedintele de instanţă, după caz.
Articolul 102
(1) Cauzele având ca obiect cererile, propunerile, plângerile sau contestaţiile date prin lege în
competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi se înregistrează în sistemul ECRIS ca dosare
distincte, dar evidenţiate în legătură cu dosarul având ca obiect prima cerere, propunere, plângere
ori contestaţie formulată în cauză.
(2) Persoana desemnată cu repartizarea aleatorie a cauzelor, primind cererea, propunerea,
plângerea sau contestaţia, verifică în sistemul ECRIS dacă au fost formulate alte sesizări în cursul
urmăririi penale efectuate în cauza respectivă şi întocmeşte un proces-verbal pe care îl depune la
dosar.
(3) Dacă soluţionarea unei cereri, propuneri, plângeri sau contestaţii de către un singur judecător
de drepturi şi libertăţi nu este posibilă din cauza numărului mare al inculpaţilor la care aceasta se
referă, pot fi constituite mai multe dosare, pe grupuri de inculpaţi. Modalitatea de constituire a
dosarelor pe grupuri de inculpaţi se stabileşte prin hotărâre a colegiului de conducere.
(4) Dispoziţiile alin. (3) se aplică atât la soluţionarea unei prime cereri, propuneri, plângeri sau
contestaţii, cât şi a celor formulate ulterior în cursul urmăririi penale în aceeaşi cauză.
(5) Judecătorul de drepturi şi libertăţi care soluţionează o primă cerere, propunere, plângere sau
contestaţie soluţionează, de regulă, şi următoarele cereri, propuneri, plângeri ori contestaţii
formulate în cursul urmăririi penale în cadrul aceluiaşi dosar de urmărire penală, dacă prin hotărâre
a colegiului de conducere nu s-a dispus altfel.
(6) La primirea rechizitoriului sau a acordului de recunoaştere a vinovăţiei, persoana desemnată
cu repartizarea aleatorie verifică în sistemul ECRIS dosarele în care s-au îndeplinit acte sau măsuri
procesuale de către judecătorul de drepturi şi libertăţi. Aceasta înaintează de îndată dosarul format,
încheierile emise de judecătorul de drepturi şi libertăţi, precum şi un proces-verbal în care
menţionează rezultatul verificării preşedintelui secţiei penale ori, după caz, preşedintelui instanţei,
dacă nu există secţii.
(7) Preşedintele secţiei penale ori, după caz, preşedintele instanţei, dispune, în scris, ca dosarul
format ca urmare a sesizării instanţei prevăzute la alin. (6) să nu fie repartizat acelor judecători
care, în calitate de judecători de drepturi şi libertăţi, au îndeplinit acte sau măsuri procesuale în
cursul urmăririi penale. Dispoziţia preşedintelui secţiei penale sau, după caz, a preşedintelui
instanţei prin care s-a decis excluderea anumitor complete de la repartizarea aleatorie se depune la
mapa privind incidentele de repartizare.
Articolul 103
(1) Repartizarea aleatorie a cauzelor se realizează de către persoanele desemnate anual de
preşedintele instanţei.
Pagina 124 din 238

(2) Prin metoda sistemului ciclic dosarele sunt preluate de persoana sau persoanele desemnate
potrivit alin. (1), care repartizează câte un dosar, în ordine, completelor de judecată competente,
stabilite conform art. 101 alin. (5).
Articolul 104
(1) Ori de câte ori se impune aplicarea metodei de repartizare ciclică a dosarelor, acestea se
atribuie, în funcţie de data înregistrării la instanţa respectivă, către completele de judecată
competente, în ordinea numerotării acestora.
(2) În cazul unei noi operaţiuni de repartizare ciclică alocarea dosarelor se va realiza începând cu
completul cu numărul următor celui căruia i-a fost atribuit ultimul dosar la repartizarea ciclică
precedentă.
(3) În situaţia desfiinţării unui complet, toate cauzele repartizate acestuia, inclusiv cele
suspendate, vor fi repartizate prin sistemul ciclic, conform hotărârii colegiului de conducere.
Articolul 105
Cauzele având ca obiect luarea, revocarea sau înlocuirea unei măsuri preventive cu privire la
inculpatul condamnat, după pronunţarea hotărârii asupra fondului cauzei, până la sesizarea
instanţei de apel, în condiţiile art. 399 alin. (10) din Codul de procedură penală, se soluţionează de
completul care a pronunţat hotărârea asupra fondului cauzei, dacă judecătorul care a intrat în
compunerea acelui complet îşi desfăşoară activitatea în cadrul secţiei sau, după caz, al instanţei şi
la data stabilită pentru soluţionarea acestor cauze.
Articolul 106
(1) Pe toată durata tutelei, curatelei sau ocrotirii interzisului judecătoresc, după caz, actele
procesuale referitoare la exercitarea atribuţiilor instanţei de tutelă se efectuează în acelaşi dosar,
repartizat aleatoriu unui complet specializat pentru judecarea cauzelor cu minori şi de familie.
(2) Cererile sau plângerile referitoare la tutela minorului, la curatelă sau la ocrotirea interzisului
judecătoresc se înregistrează ca dosare asociate, cu excepţia acţiunilor în anulare, care se
înregistrează ca dosare distincte şi se repartizează aleatoriu. După soluţionarea definitivă sau,
după caz, irevocabilă a acestor cauze, dosarele se ataşează la dosarul de tutelă, de curatelă sau la
dosarul având ca obiect ocrotirea interzisului judecătoresc, după caz.
(3) Cererile referitoare la deschiderea tutelei fraţilor şi/sau surorilor minorului cu privire la care
există pe rolul instanţei o sesizare similară se soluţionează de acelaşi complet.
(4) În cazul în care o altă instanţă este învestită ulterior cu cereri în materia ocrotirii unei persoane
fizice, aceasta solicită copii certificate de pe toate înscrisurile dosarului în care s-a dispus, după
caz, instituirea tutelei minorului, ocrotirea interzisului judecătoresc sau curatela persoanei
respective, inclusiv copiile certificate de pe toate înscrisurile din dosarele asociate sau ataşate.
Articolul 107
(1) Dacă ulterior înregistrării unei cereri se constată că la instanţă s-a depus cel puţin o cerere
formulată de aceleaşi părţi, chiar împreună cu altele, având unul dintre obiectele iniţiale, toate
cererile vor fi repartizate primului complet învestit dacă cererile nu au fost soluţionate încă.
(2) Colegiul de conducere stabileşte, în funcţie de resursele instanţei, procedura internă privind
evitarea, în măsura posibilităţii, a judecării separate a actelor de sesizare a instanţei în situaţiile
prevăzute la alin. (1).
(3) Prevederile alin. (1) se aplică şi dacă primul complet învestit a luat act de renunţarea la
judecarea cererii sau a anulat cererea ca netimbrată, ca nesemnată ori pentru neîndeplinirea
celorlalte condiţii prevăzute de art. 194-197 din Codul de procedură civilă, ori cererea de
deschidere a procedurii de insolvenţă a fost respinsă în condiţiile art. 67 din Legea nr. 85/2014
privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi atunci când cererea a fost respinsă ca inadmisibilă în condiţiile art. 1.017 alin.
(2) din Codul de procedură civilă.
(4) În cazul în care primul complet învestit consideră că nu sunt aplicabile prevederile alin. (1)
preşedintele de secţie sau, după caz, preşedintele instanţei, stabileşte care este completul care va
soluţiona cauza, întocmind un proces-verbal.
(5) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică şi în căile de atac.
(6) Dispoziţiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi în materie penală.
Articolul 108
(1) Dosarele având ca obiect cererile de chemare în judecată introduse după intrarea în vigoare a
Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 134/2010, cu modificările şi completările
Pagina 125 din 238

ulterioare, se transmit persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor, în vederea
repartizării pe complete.
(2) Dosarele repartizate aleatoriu sunt transmise, de îndată, completului corespunzător, pentru
îndeplinirea procedurilor premergătoare fixării primului termen de judecată. În funcţie de numărul şi
de complexitatea cauzelor, colegiul de conducere poate stabili un alt termen pentru verificarea
cererilor de chemare în judecată.
Articolul 109
(1) Dosarele repartizate pe complete vor fi preluate de preşedintele sau de unul dintre judecătorii
completului de judecată, care va lua măsurile necesare în scopul pregătirii judecăţii, astfel încât să
se asigure soluţionarea cu celeritate a cauzelor.
(2) În situaţia în care judecătorii prevăzuţi la alin. (1) se află în imposibilitate să ia măsurile
necesare pregătirii judecăţii, astfel încât să se asigure soluţionarea cu celeritate a cauzelor,
acestea vor fi dispuse de preşedintele instanţei ori, după caz, al secţiei, ori de judecătorul
desemnat de aceştia.
(3) Emiterea procedurilor de citare pentru primul termen de judecată şi aducerea la îndeplinire a
celorlalte măsuri pentru pregătirea judecăţii se realizează de către grefierul de şedinţă sau de un
grefier desemnat de către preşedintele instanţei în acest scop.
(4) După rămânerea definitivă a încheierii prin care s-a dispus, în procedura în camera
preliminară, începerea judecăţii, completul fixează primul termen de judecată, dispunând citarea
părţilor, precum şi, după caz, alte măsuri pentru pregătirea judecăţii, în condiţiile legii.
Articolul 110
(1) Incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abţinerea tuturor
membrilor completului de judecată, se vor soluţiona de completul cu numărul imediat următor, care
judecă în aceeaşi materie. Dacă în materia respectivă nu mai există decât un singur complet de
judecată, incidentele procedurale referitoare la toţi membrii completului se vor soluţiona de acesta.
Dacă nu mai există un complet care judecă în acea materie, incidentele vor fi soluţionate de
completul din materia şi după regulile stabilite de colegiul de conducere al instanţei.
(2) Dacă în urma soluţionării incidentelor procedurale prevăzute la alin. (1) se constată că, din
motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu este în măsură să
judece, dosarul se repartizează aleatoriu. Dacă mai există un singur complet care judecă în acea
materie, cauza se repartizează acestuia.
(3) Cauzele în care toţi judecătorii unei secţii au devenit incompatibili să judece se repartizează
conform regulilor stabilite de colegiul de conducere.
(4) În situaţia în care incidentele procedurale se referă la o parte din membrii completului de
judecată, soluţionarea acestora se va face de către un complet constituit prin includerea
judecătorului sau a judecătorilor stabiliţi prin planificarea de permanenţă, pe materii, realizată cel
puţin trimestrial.
(5) În cazul în care după soluţionarea incidentelor procedurale conform alin. (4), se constată
incompatibilitatea unuia sau unora dintre membrii completului de judecată, întregirea completului se
realizează prin participarea judecătorului sau judecătorilor înscrişi în lista de permanenţă după
judecătorul sau judecătorii care au participat la soluţionarea incidentului procedural.
(6) Planificarea de permanenţă se întocmeşte de preşedintele instanţei sau, după caz, de
preşedintele secţiei, cu aprobarea colegiului de conducere, ţinându-se cont de completele de
judecată din care face parte judecătorul, având prioritate asigurarea timpului necesar studierii
dosarelor.
(7) Planificarea de permanenţă se face pentru fiecare zi. Incidentele procedurale se soluţionează,
de regulă, în ziua în care au fost invocate. Întregirea completului se face cu judecătorul sau
judecătorii din planificarea de permanenţă din ziua în care acestea au fost invocate.
(8) În caz de absenţă, compunerea completului de judecată se va realiza prin participarea
judecătorilor din planificarea de permanenţă, desemnaţi conform alin. (4) şi (6), întocmindu-se în
acest sens un proces-verbal.
(9) În cazul existenţei, într-o singură zi, a mai multor incidente procedurale sau a situaţiilor de
absenţă a membrilor completului de judecată, soluţionarea acestora se face, prin rotaţie, de
judecătorii aflaţi pe planificarea de permanenţă din acea dată, în ordinea înregistrării.
Articolul 111
Pagina 126 din 238

(1) În cazul trimiterii cauzei de la o secţie la alta în condiţiile legii, dosarul îşi păstrează numărul şi
este repartizat aleatoriu. Aceeaşi regulă se aplică în cazul trimiterii dosarului la sau de la un
complet specializat.
(2) În situaţia recalificării unei cauze astfel încât s-ar schimba numărul judecătorilor care compun
completul se va proceda astfel:
a) dacă o cauză trebuie soluţionată de un complet cu un număr mai mare de judecători decât cel
căruia i-a fost repartizată, completul de judecată va fi întregit, după caz, cu unul sau doi judecători
din lista de permanenţă din ziua în care s-a dispus asupra recalificării;
b) dacă o cauză trebuie soluţionată de un complet cu un număr mai mic de judecători decât cel
căruia i-a fost repartizată, completul de judecată va fi format din preşedintele completului şi, dacă
este cazul, şi din următorul judecător din compunerea acestuia.
(3) Dacă anterior luării oricăror măsuri procedurale de către completul căruia i-a fost repartizată
cauza se constată o eroare la repartizarea acesteia, preşedintele de secţie sau preşedintele
instanţei, după caz, stabileşte existenţa erorii şi necesitatea unei noi repartizări aleatorii. În celelalte
cazuri se aplică regulile prevăzute la alin. (2).
(4) În caz de disjungere, dosarul nou-format se repartizează aceluiaşi complet pentru respectarea
principiului continuităţii.
(5) Repunerea pe rol a cauzei după suspendare, pentru continuarea judecăţii, pentru perimare sau
pentru pronunţarea hotărârii ca urmare a încheierii acordului de mediere, se va realiza de completul
iniţial învestit cu soluţionarea cauzei, chiar dacă între timp şi-a schimbat compunerea.
(6) Cererile de îndreptare a erorilor materiale şi cererile de completare sau lămurire a hotărârii se
soluţionează de completul care a pronunţat hotărârea a cărei îndreptare ori lămurire se solicită.
Aceeaşi rezolvare se va da şi contestaţiilor la executare prevăzute de art. 598 alin. (1) lit. c) teza I
din Codul de procedură penală şi de art. 712 alin. (2) din Codul de procedură civilă. În cazul
completelor colegiale, judecătorii care au pronunţat hotărârea se vor reuni chiar dacă nu mai fac
parte, împreună, din acelaşi complet. Dacă la data apariţiei oricăreia dintre situaţiile menţionate
numai unul sau unii dintre respectivii judecători îşi desfăşoară activitatea în cadrul secţiei,
completul va fi întregit cu unul ori, după caz, 2 judecători din lista de permanenţă de la data
înregistrării cererii de îndreptare a erorilor materiale sau a cererii de completare ori lămurire a
hotărârii, respectiv a contestaţiei la executare.
(7) În cazurile prevăzute la alin. (6), dacă judecătorul, sau, după caz, niciunul dintre judecătorii
care au compus completul colegial nu mai funcţionează în cadrul secţiei ori, după caz, al instanţei,
cauza se va repartiza aleatoriu, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (13).
(8) Cauzele trimise spre rejudecare se repartizează completului iniţial învestit. Dispoziţiile art. 110
se aplică în mod corespunzător în situaţia existenţei unui caz de incompatibilitate.
(9) Completul de divergenţă se constituie prin includerea în completul de judecată a preşedintelui
sau a vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecătorului din planificarea de
permanenţă.
(10) Cererile de suspendare a executării hotărârilor supuse căilor de atac se vor soluţiona de
completul care a fost învestit cu judecarea cauzei. Dacă cererea de suspendare se înregistrează
înainte de sosirea dosarului, aceasta se va repartiza în procedura aleatorie.
(11) Suspendarea provizorie a executării hotărârii în condiţiile Codului de procedură civilă de la
1865 se va soluţiona după modelul completelor specializate în compunerea cărora intră
preşedintele instanţei sau, după caz, preşedintele de secţie ori înlocuitorii acestora.
(12) Cererea de suspendare provizorie a executării silite începută în condiţiile Codului de
procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 134/2010, cu modificările şi completările ulterioare,
formulată înainte de introducerea unei contestaţii la executare, se repartizează aleatoriu. Dacă
există contestaţie la executare depusă la instanţă, cererea de suspendare provizorie a executării
silite, chiar formulată separat, se va judeca de către completul care soluţionează contestaţia.
(13) Prin hotărâre a colegiului de conducere se poate stabili preluarea cauzelor unui complet dacă
membrul sau, după caz, niciunul dintre membrii acestuia nu îşi mai desfăşoară activitatea în cadrul
secţiei ori, după caz, al instanţei, de către alt sau alţi judecători, după caz. În această situaţie vor fi
preluate toate cauzele completului respectiv, inclusiv cele suspendate.
(14) Prevederile art. 7 alin. (1) lit. g) se aplică în mod corespunzător în situaţiile neprevăzute de
prezentul articol.
Articolul 112
Pagina 127 din 238

(1) În caz de avarie, instanţele vor proceda la atribuirea numărului unic de dosar prin alocarea unei
plaje de numere care să pornească de la un număr mai mare decât ultimul număr atribuit
electronic. Fiecare dosar înregistrat se notează în registrul de avarie.
(2) După ce avaria dispare, grefierii care au gestionat registrul de avarie au obligaţia de a
înregistra toate dosarele din acest registru în sistemul ECRIS, pentru a deveni numere unice de
dosare.
(3) Înregistrarea de noi dosare în sistemul ECRIS se realizează numai după preluarea în sistemul
electronic a tuturor numerelor din registrul de avarie.
Articolul 113
(1) Pe perioada vacanţei judecătoreşti se pot forma complete separate, pentru a se asigura
soluţionarea cauzelor urgente, precum şi a celor în care a intervenit un acord de mediere, indiferent
de obiectul cauzei.
(2) Colegiile de conducere, la propunerea preşedinţilor de secţii sau, dacă nu există secţii, la
propunerea preşedintelui instanţei, stabilesc tipurile de obiecte care se vor soluţiona în timpul
vacanţei judecătoreşti, precum şi modalitatea de repartizare a cauzelor înregistrate în timpul
vacanţei judecătoreşti, rămase nesoluţionate la sfârşitul acesteia, de regulă, prin metoda
repartizării ciclice.
Secţiunea a 3-a
Dispoziţii referitoare la activitatea premergătoare şedinţei de judecată şi de
rezolvare a lucrărilor cu caracter administrativ
Articolul 114
(1) Grefierul de şedinţă preia dosarele de la arhivă, sub semnătură, de regulă, cu două zile
înaintea şedinţei şi afişează lista cauzelor cu o zi înaintea termenului de judecată sau cel mai târziu
cu o oră înainte de începerea şedinţei la instanţele la care activitatea se desfăşoară în 2-3 timpi.
(2) Grefierul de şedinţă completează condica de şedinţă, acolo unde nu se generează în format
electronic şi verifică dacă au sosit la instanţă şi s-au ataşat la dosare dovezile de înmânare ori de
comunicare a citaţiilor şi a celorlalte acte de procedură, precum şi relaţiile şi actele solicitate de
preşedinte sau de instanţa de judecată. De asemenea, grefierul de şedinţă verifică legalitatea
îndeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare ataşate la dosar şi informează preşedintele
completului de judecată despre deficienţele constatate. Dosarele se predau completului de
judecată.
(3) La înscrierea dosarelor pe listă se dă întâietate cauzelor în care sunt deţinuţi sau arestaţi la
domiciliu şi celor cu privire la care legea prevede că judecata se face de urgenţă sau că se dezbat
cu prioritate, ţinându-se seama de orele fixate pentru prezentarea persoanelor chemate în proces.
(4) Lista de şedinţă cuprinde şi numele şi prenumele judecătorilor care compun completul de
judecată, numele şi prenumele grefierului de şedinţă, precum şi numele şi prenumele procurorului
de şedinţă. În cazul în care la şedinţa de judecată participă un alt procuror decât cel menţionat în
lista de şedinţă, grefierul cauzei anunţă numele şi prenumele acestuia la începutul şedinţei sau
înainte de a face referatul cauzei.
Articolul 115
După fixarea primului termen de judecată, dosarul se predă de îndată grefierului de şedinţă care, în
aceeaşi zi, introduce termenul în aplicaţia ECRIS.
Articolul 116
(1) Dispoziţiile art. 54, 68 şi 108 se aplică pentru activitatea premergătoare şedinţei de judecată în
primă instanţă, în măsura în care legea nu dispune altfel.
(2) La instanţa de control judiciar, dosarele se transmit persoanei desemnate cu repartizarea
aleatorie în vederea repartizării pe complete. Dispoziţiile referitoare la înregistrarea cererilor şi
alocarea numărului în aplicaţia ECRIS la prima instanţă se aplică în mod corespunzător pentru
căile de atac, dacă legea nu prevede altfel.
(3) Dosarele repartizate aleatoriu sunt transmise preşedintelui completului de judecată
corespunzător, pentru luarea măsurilor necesare anterioare stabilirii primului termen de judecată.
(4) În caz de absenţă a preşedintelui, stabilirea primului termen de judecată se face de unul din
ceilalţi membri ai completului, iar în situaţia absenţei tuturor membrilor completului, de către
judecătorul din planificarea de permanenţă.
Articolul 117
Pagina 128 din 238

Dispoziţiile secţiunii a II-a din prezentul capitol se aplică în mod corespunzător, în măsura în care nu
contravin dispoziţiilor Codului de procedură civilă sau celor cuprinse în prezenta secţiune.
Secţiunea a 4-a
Activitatea în timpul şedinţei de judecată
Articolul 118
(1) Grefierul va fi prezent în sala de şedinţă cu jumătate de oră înainte de începerea şedinţei de
judecată, pentru a pune la dispoziţie dosarele spre consultare procurorului, părţilor, reprezentanţilor
sau avocaţilor acestora, după o prealabilă verificare a identităţii şi calităţii.
(2) După începerea şedinţei de judecată, persoanele prevăzute la alin. (1) pot studia dosarele
numai cu încuviinţarea preşedintelui de complet.
(3) Grefierul de şedinţă verifică buna funcţionare a instalaţiilor de sonorizare, pentru apelul
persoanelor chemate în faţa instanţei de judecată.
(4) Grefierul de şedinţă anunţă publicului din sală intrarea judecătorilor.
(5) Accesul publicului în sala de şedinţă poate fi limitat numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute
de lege.
(6) Cererile sau actele depuse în timpul şedinţei de judecată vor fi datate, vizate şi semnate de
preşedintele completului de judecată sau de către un alt membru al completului.
Articolul 119
(1) Fotografierea şi înregistrarea audiovideo în sala de şedinţă se fac numai cu aprobarea
preşedintelui completului. Cererile se adresează în prealabil biroului de informare şi relaţii publice
din cadrul instanţei, cu indicarea dosarului pentru care se solicită fotografierea sau înregistrarea.
Pentru desfăşurarea normală a procedurilor, instanţa poate acorda permisiunea doar unui număr
limitat de solicitanţi, în ordinea formulării cererilor.
(2) Este interzisă difuzarea fotografiilor, a înregistrărilor sau a imaginilor captate fără acordul
preşedintelui completului de judecată. În cazul încălcării acestei interdicţii, va fi sesizat Consiliul
Naţional al Audiovizualului.
(3) Pentru relaţia cu mass-media se aplică Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din
România şi mass-media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 482
/2012*), cu modificările şi completările ulterioare.
Notă
*) Hotărârea nr. 482/2012 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul 120
Şedinţa de judecată poate fi suspendată pentru motive justificate. Durata suspendării va fi anunţată
şi afişată pe uşa sălii de şedinţă, prin grija grefierului.
Articolul 121
(1) Apelul părţilor şi al celorlalte persoane citate se face, de regulă, de grefierul de şedinţă, prin
instalaţia de sonorizare.
(2) După strigarea cauzei şi apelul părţilor, grefierul de şedinţă face oral referatul cauzei,
prezentând pe scurt obiectul pricinii şi stadiul în care se află judecata acesteia, comunică modul în
care s-a îndeplinit procedura de citare a persoanelor chemate la proces şi dacă s-au realizat
celelalte măsuri dispuse de instanţă la termenele anterioare.
(3) Cauzele care se amână fără discuţii vor putea fi strigate la începutul şedinţei, în ordinea listei,
dacă toate părţile legal citate sunt prezente şi cer amânarea sau în cauză s-a solicitat judecata în
lipsă.
(4) La cererea părţilor, instanţa va putea lăsa cauza la urmă, fixând o anumită oră, când dosarul
va fi strigat din nou.
(5) În cazul în care niciuna dintre părţi nu se prezintă la strigarea cauzei, dosarul va fi lăsat la
sfârşitul şedinţei când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispoziţiilor
procedurale. Pentru motive temeinice, preşedintele completului poate dispune luarea cauzelor într-
o altă ordine decât cea înscrisă pe lista de şedinţă.
Articolul 122
(1) În cursul şedinţei de judecată grefierul va consemna în caietul de note: numărul dosarului,
poziţia acestuia pe lista de şedinţă, susţinerile orale, depunerile de cereri şi acte în timpul şedinţei,
măsurile dispuse de instanţă, precum şi toate celelalte aspecte din desfăşurarea procesului.
Pagina 129 din 238

(2) În cazul în care notele grefierului de şedinţă sunt tehnoredactate, acestea se listează la
sfârşitul şedinţei de judecată şi se păstrează în mape care urmează regimul juridic al caietului de
note.
(3) Caietul de note este numerotat înainte de a fi început şi este sigilat după completarea lui;
acesta se depune la arhiva instanţei, unde se păstrează timp de 3 ani, socotiţi de la data ultimelor
note.
(4) Şedinţa de judecată se înregistrează cu mijloace tehnice. Suportul înregistrării se păstrează în
arhiva instanţei.
(5) Grefierul de şedinţă introduce în sistemul informatic datele referitoare la taxele de timbru a
căror dovadă de achitare s-a depus în timpul şedinţei şi, dacă este cazul, face menţiune despre
admiterea cererii de ajutor public judiciar.
Articolul 123
(1) În situaţia în care cauza rămâne în pronunţare, preşedintele completului anunţă în şedinţă ziua
stabilită pentru pronunţarea hotărârii.
(2) Pronunţarea hotărârii se poate face şi prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea
grefei instanţei, în condiţiile legii.
(3) În cazul în care după amânarea pronunţării, oricare dintre membrii completului este în
imposibilitate de a participa la deliberări, ceilalţi membri ai completului pot lua măsuri pentru o nouă
amânare a pronunţării sau, în cazul în care imposibilitatea de a participa la deliberări este
permanentă sau de lungă durată, pentru repunerea cauzei pe rol.
(4) În situaţiile prevăzute la alin. (3), dacă niciunul dintre membrii completului nu poate lua
măsurile necesare, acestea vor fi luate de către preşedintele de secţie sau, dacă nu există secţii,
de către preşedintele instanţei sau judecătorul din lista de permanenţă.
Articolul 124
Dispoziţiile prezentei secţiuni se aplică în mod corespunzător şi în cazul şedinţelor din camera de
consiliu, conform specificului acestor şedinţe.
Secţiunea a 5-a
Activitatea ulterioară încheierii dezbaterilor
Articolul 125
(1) Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, care poate fi redactată şi prin utilizarea
tehnicii de calcul.
(2) În cauzele civile, din minută trebuie să rezulte explicit soluţia pentru fiecare capăt de cerere.
(3) În cauzele penale, minuta se întocmeşte în două exemplare originale, redactate pe foi
separate, numerotate, dintre care unul se ataşează la dosarul cauzei, iar celălalt se depune, spre
conservare, la dosarul de minute al instanţei. Procurorilor li se asigură accesul la dosarul de minute
al instanţei şi li se eliberează, la solicitare, copii ale acestora, în vederea exercitării căilor de atac
prevăzute de lege.
(4) După semnarea minutei, transcrierea în sistem informatizat a acesteia se face de către
grefierul de şedinţă, integral, cu excepţia datelor cu caracter personal, altele decât numele şi
prenumele părţilor.
Articolul 126
Căile de atac declarate oral în şedinţa în care s-a pronunţat hotărârea vor fi consemnate într-un
proces-verbal semnat de preşedintele completului şi de grefierul de şedinţă.
Articolul 127
(1) Numerele de hotărâre se dau separat pe materii şi stadii procesuale.
(2) La curţile de apel şi tribunale hotărârile pronunţate în primă instanţă, în apel, în recurs şi în
contestaţie primesc număr separat.
Articolul 128
Încheierile de şedinţă şi încheierile de amânare a pronunţării se întocmesc de grefier în termenul
prevăzut de lege, conceptele de citare pentru termenul următor, adresele şi celelalte lucrări dispuse
de instanţă se întocmesc de grefier în termen de două zile lucrătoare, iar partea introductivă a
hotărârilor în 5 zile lucrătoare de la terminarea şedinţei, cu excepţia situaţiilor în care legea prevede
termene mai scurte.
Articolul 129
Pagina 130 din 238

(1) Judecătorii sunt obligaţi să verifice efectuarea în termen a încheierilor şi a celorlalte lucrări
întocmite de grefierul de şedinţă, restituindu-le pe cele necorespunzătoare şi dând îndrumările
necesare pentru refacerea lor.
(2) După redactarea şi semnarea încheierilor, grefierii de şedinţă închid documentele în sistemul
informatic, după care predau dosarele amânate grefierului arhivar-şef sau grefierului arhivar
desemnat, care semnează pentru primirea lor pe listele de şedinţă.
(3) Citaţiile şi mandatele de aducere se întocmesc în ordinea urgenţei, cel mai târziu a doua zi
după întocmirea conceptelor de citare. Notele telefonice sau telegrafice de citare se transmit de
îndată, în primul caz făcându-se menţiunea datei, orei şi persoanei care le-a primit, după care se
depun la dosarul cauzei.
Articolul 130
(1) Cel mai târziu a doua zi după pronunţarea hotărârilor, grefierii de şedinţă predau dosarele
soluţionate grefierului delegat cu întocmirea lucrărilor de executare, care va înscrie hotărârile
pronunţate în registrul de executări penale sau, după caz, în registrul de executări civile.
(2) Grefierul delegat la compartimentul de executări penale va face menţiunile cu privire la
comunicarea copiilor minutelor către procuror şi părţi, iar în cazul în care inculpatul este arestat,
către administraţia locului de deţinere.
(3) Grefierul de şedinţă va menţiona, sub semnătură, în partea de jos a hotărârii redactate, data şi
numărul comunicărilor.
(4) În cazul în care grefierul de şedinţă este în imposibilitate să întocmească actele procedurale,
acestea vor fi întocmite de un grefier desemnat de preşedintele secţiei sau al instanţei, după caz. În
situaţia în care grefierul de şedinţă este în imposibilitate să semneze hotărârea sau alte acte
procedurale, acestea vor fi semnate de grefierul şef secţie sau grefierul-şef al instanţei, după caz,
iar în lipsa acestora, de un alt grefier desemnat de preşedintele secţiei sau al instanţei, după caz.
Articolul 131
(1) Cel mai târziu a şasea zi după pronunţare, grefierul de şedinţă va preda dosarele judecătorilor,
în vederea motivării hotărârilor, după ce, în prealabil, a întocmit partea introductivă a acestora.
(2) Hotărârea judecătorească are conţinutul stabilit de lege. În cuprinsul hotărârii, conţinutul actelor
de sesizare a instanţei şi apărările părţilor sunt sintetizate. Motivarea hotărârii judecătoreşti trebuie
să arate silogismul juridic din care rezultă aplicarea normei de drept la situaţia de fapt reţinută.
(3) În căile de atac, hotărârea cuprinde dispozitivul hotărârii sau hotărârilor atacate, iar motivele pe
care s-au întemeiat hotărârile celorlalte instanţe se vor arăta pe scurt. Conţinutul motivării căilor de
atac şi apărările faţă de acestea sunt sintetizate. Motivarea hotărârii judecătoreşti trebuie să arate
argumentele pentru care s-a pronunţat soluţia în calea de atac şi susţinerile care au fost înlăturate.
(4) Hotărârile judecătoreşti se tehnoredactează integral cu caractere Times New Roman 12, la
distanţă de un rând, cu alineate la început de paragraf şi cu diacriticele specifice limbii române.
(5) Hotărârile tehnoredactate vor purta, pe ultima pagină, următoarele menţiuni: data
tehnoredactării, iniţialele redactorului şi ale tehnoredactorului (judecători, magistraţi-asistenţi sau
asistenţi judiciari) şi numărul exemplarelor, iar la instanţele de control judiciar se va trece numele
judecătorilor care au pronunţat hotărârile supuse controlului. Hotărârile se vor redacta în numărul
de exemplare necesar, spre a se asigura comunicarea acestora tuturor persoanelor pentru care
legea prevede că hotărârea se comunică integral. Două exemplare de pe fiecare hotărâre vor fi
semnate de membrii completului de judecată şi de grefierul de şedinţă.
(6) După verificarea şi semnarea hotărârii de către membrii completului de judecată, grefierul de
şedinţă închide, în aceeaşi zi, documentul final "Hotărâre" din programul ECRIS.
(7) După verificarea şi semnarea hotărârii, grefierul de şedinţă sau, după caz, grefierul delegat la
executări penale predă, în aceeaşi zi, al doilea exemplar de pe hotărâre grefierului-şef, respectiv
grefierului şef secţie, în vederea depunerii la mapă.
(8) Grefierul de şedinţă comunică părţilor sau, după caz, altor persoane prevăzute de lege
hotărârea, în copie, în cel mult 3 zile de la data la care a fost redactată şi semnată.
(9) După întocmirea procedurilor de comunicare, grefierul de şedinţă predă dosarele grefierului
arhivar şef, sub semnătură pe lista de şedinţă. Listele purtând semnătura de predare-primire vor fi
îndosariate şi păstrate pentru evidenţă.
Secţiunea a 6-a
Înregistrarea căilor de atac şi înaintarea dosarelor instanţelor de control judiciar
Articolul 132
Pagina 131 din 238

(1) Căile de atac prezentate direct sau primite prin poştă, curier, fax sau poştă electronică se
înregistrează mai întâi în registrul general de dosare, în formă informatizată sau scrisă, după care
registratorul le predă preşedintelui instanţei sau persoanei desemnate de acesta, care le va
rezolva, de regulă, în aceeaşi zi.
(2) La căile de atac primite prin poştă se vor ataşa şi plicurile în care au fost expediate.
(3) Persoanei care se prezintă nemijlocit la instanţă cu cererea de declarare a unei căi de atac i se
va elibera, dacă solicită, dovada scrisă a depunerii acesteia.
(4) Registratorul va verifica dacă cererile privind căile de atac, formulate separat, au fost
prezentate în numărul de exemplare necesar pentru comunicare şi ataşare la dosarul cauzei.
(5) Căile de atac motivate ori motivele scrise ale acestora formulate separat, expediate prin poştă
în număr insuficient de exemplare, se înregistrează aşa cum sunt primite, indicându-se numărul de
exemplare pe cerere şi în registru.
(6) După înregistrare, cererile privind căile de atac în materie civilă se predau grefierului arhivar.
(7) Până la expedierea dosarelor în căile de atac, aceste cereri se păstrează în mape.
(8) După primirea căii de atac, grefierul arhivar va efectua menţiunile în registrul de evidenţă a
căilor de atac.
Articolul 133
(1) După înregistrare, contestaţiile şi cererile de apel declarate împotriva hotărârilor penale se
predau grefierului delegat cu efectuarea lucrărilor de executări penale.
(2) Grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări penale face menţiunea despre
declararea contestaţiei sau apelului la poziţia corespunzătoare din registrul de executări penale şi
verifică dacă au sosit dovezile de comunicare a hotărârii. De asemenea, în situaţia în care legea nu
prevede un alt termen pentru înaintarea dosarului la instanţa competentă să judece calea de atac,
grefierul delegat verifică dacă s-a împlinit termenul de declarare a căii de atac pentru toate părţile.
(3) Grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări penale menţionează în registrul de
executări penale data expedierii fiecărui dosar la instanţa competentă pentru judecarea căii de atac
şi predă de îndată grefierului arhivar dosarele care urmează a fi expediate, împreună cu
contestaţiile sau cererile de apel formulate şi adresele de înaintare, semnate de preşedinte ori
judecătorul delegat. În dosarele în care hotărârile au rămas definitive, grefierul delegat întocmeşte
de îndată lucrările de punere în executare.
(4) Instanţa care a soluţionat contestaţia declarată împotriva încheierii prin care se dispune asupra
măsurilor preventive în cursul judecăţii va restitui dosarul primei instanţe în termen de 24 de ore de
la soluţionarea contestaţiei. Aceste dispoziţii se aplică în mod corespunzător şi în cazul contestării
încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în procedura camerei preliminare.
(5) Dispoziţiile prezentei secţiuni se aplică în cauzele penale în măsura în care nu contravin
dispoziţiilor Codului de procedură penală.
Articolul 134
(1) Pentru cererea de recurs în casaţie introdusă împotriva unei hotărâri penale, depusă la curtea
de apel, se formează un dosar separat cu acelaşi număr, cu indicativul "R", care se ataşează la
dosarul cauzei.
(2) După înregistrare, preşedintele instanţei sau judecătorul delegat de acesta dispune una dintre
următoarele măsuri:
a) realizarea procedurii de comunicare potrivit legii, iar, ulterior, înaintarea dosarului la Înalta
b) restituirea, pe cale administrativă, a cererii de recurs în casaţie către parte, în situaţiile
prevăzute de art. 439 alin. (4^1) din Codul de procedură penală, păstrându-se la dosar câte o
copie de pe cererea de recurs în casaţie şi de pe înscrisurile anexate acesteia. Dovada calităţii de
avocat care poate pune concluzii în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face cu înscrisuri.
(3) În cazul în care judecătorul delegat de preşedintele instanţei a participat la soluţionarea cauzei
în care s-a declarat recursul în casaţie, preşedintele instanţei va desemna un alt judecător pentru
îndeplinirea procedurii prevăzute la alin. (2).
(4) Lucrările de comunicare dispuse conform prevederilor alin. (2) se realizează de către grefierul
delegat cu efectuarea lucrărilor de executări penale.
(5) Dispoziţiile art. 133 se aplică în mod corespunzător în măsura în care nu contravin dispoziţiilor
Codului de procedură penală sau celor cuprinse în alin. (1)-(4).
Articolul 135
Pagina 132 din 238

(1) În cauzele penale în care, fără participarea procurorului, au fost date încheieri care pot fi
atacate, potrivit legii, cu contestaţie, la cererea procurorului dosarele se transmit la parchet în
vederea analizării posibilităţii exercitării căii de atac, urmând a fi restituite cel mai târziu la expirarea
termenului de exercitare a căii de atac.
(2) În cauzele penale în care procurorul a participat la judecată şi a exercitat calea de atac a
apelului sau a contestaţiei, la cererea procurorului dosarele se transmit la parchet în vederea
motivării căii de atac, cu excepţia situaţiilor în care legea prevede un termen pentru înaintarea
dosarului la instanţa competentă să soluţioneze calea de atac. Dosarul va fi restituit de parchet în
cel mult 10 zile, iar în cauzele urgente în cel mult 5 zile.
(3) În cauzele în care hotărârea penală este supusă, potrivit legii, recursului în casaţie, la cererea
procurorului dosarele se transmit la parchet în vederea analizării posibilităţii exercitării căii de atac,
urmând a fi restituite cel mai târziu la expirarea termenului de exercitare a căii de atac.
(4) În situaţiile prevăzute la alin. (1)-(3), dosarele pot fi trimise la parchet numai după redactarea
hotărârii.
Articolul 136
(1) După sosirea dovezilor de comunicare a hotărârilor civile şi după împlinirea termenului de apel
sau de recurs, după caz, pentru toate părţile, grefierul arhivar înaintează dosarul la instanţa de apel
ori de recurs, cu adresă semnată de persoana desemnată de preşedintele instanţei în care se
consemnează: numărul dosarului, numărul şi data hotărârii atacate, numărul volumelor şi filelor
acestora, dosarele ataşate, numele şi prenumele părţilor care au declarat apel sau recurs, numărul
copiilor de pe cererea de apel ori recurs, menţiunea dacă apelul sau recursul a fost timbrat, caz în
care se va indica valoarea taxei judiciare de timbru ce a fost achitată. Despre înaintarea dosarului
se fac menţiuni în sistemul informatic.
(2) Apelul sau recursul este transmis de îndată dacă s-a făcut cerere pentru suspendarea
executării hotărârii primei instanţe. În această situaţie, toate comunicările sunt efectuate de instanţa
care a pronunţat hotărârea apelată sau recurată.
(3) Cererile de apel sau de recurs şi adresa de înaintare a dosarului la instanţa de apel ori de
recurs se ataşează, necusute, la începutul fiecărui dosar.
(4) Căile de atac depuse la o altă instanţă decât cea a cărei hotărâre se atacă primesc dată certă
şi se înaintează pe cale administrativă instanţei care a pronunţat hotărârea atacată.
Articolul 137
Dacă se constată întârzieri în restituirea dovezilor de comunicare a hotărârilor se iau măsuri de
verificare la oficiul poştal sau la agentul procedural. În funcţie de rezultatul verificărilor, preşedintele
completului, la sesizarea grefierului arhivar sau a părţii interesate, ia măsurile corespunzătoare.
Secţiunea a 7-a
Dispoziţii referitoare la înregistrarea cererilor de apel sau de recurs şi înaintarea dosarelor la
instanţa de apel sau de recurs în procesele începute după intrarea în vigoare a Codului de
procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 134/2010, cu modificările şi completările ulterioare
Articolul 138
La primirea cererii de apel sau recurs depuse direct sau trimise prin poştă, fax, poştă electronică
sau curier se formează un dosar separat cu acelaşi număr, cu indicativul "A", respectiv "R", care se
ataşează la dosarul de fond al cauzei.
Articolul 139
(1) În procesele începute după intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, adoptat prin
Legea nr. 134/2010, cu modificările şi completările ulterioare, cererile de apel sau recurs se
înregistrează în evidenţele prevăzute de lege, după care grefierul arhivar le predă de îndată
preşedintelui instanţei sau persoanei desemnate de acesta.
(2) Preşedintele instanţei poate decide ca procedura scrisă să fie realizată de 2 sau mai mulţi
judecători ai instanţei sau de preşedintele completului imediat următor celui care a soluţionat
cauza. În cazul în care persoana desemnată de preşedintele instanţei să realizeze procedura
scrisă a participat la soluţionarea cauzei respective, preşedintele instanţei va numi un alt judecător.
(3) După efectuarea lucrărilor menţionate în alin. (1) şi (2), circuitul dosarelor este următorul:
a) în cazul în care cererea de apel sau recurs nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege,
preşedintele instanţei sau persoana desemnată de acesta ia măsuri pentru comunicarea către
apelant/recurent a lipsurilor cererii în vederea completării sau modificării ei;
Pagina 133 din 238

b) în cazul în care cererea de apel sau recurs îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege sau după
ce aceasta a fost completată sau modificată conform dispoziţiilor lit. a), preşedintele instanţei sau
persoana desemnată de acesta dispune comunicarea cererii către intimat, împreună cu motivele
de apel/recurs, şi a copiilor certificate de pe înscrisurile alăturate care nu au fost înfăţişate la prima
instanţă, în vederea depunerii întâmpinării;
c) întâmpinarea depusă se comunică de îndată apelantului/recurentului, punându-i-se în vedere
obligaţia de a depune la dosar răspunsul la întâmpinare; în acelaşi mod se procedează şi în cazul
în care se formulează apel/recurs incident şi apel/recurs provocat;
d) preşedintele sau persoana desemnată de acesta, după împlinirea termenului de apel sau
recurs pentru toate părţile, precum şi a termenelor prevăzute pentru depunerea întâmpinării şi
răspunsului la aceasta, ia măsuri pentru înaintarea la instanţa de apel/recurs a dosarului împreună
cu apelurile făcute, întâmpinarea, răspunsul la întâmpinare, apelurile sau recursurile incidente sau
provocate şi dovezile de comunicare a acestor acte;
e) după sosirea dovezilor de comunicare a tuturor actelor şi după împlinirea termenului de apel
sau de recurs pentru toate părţile, grefierul arhivar va înainta dosarul la instanţa de apel ori de
recurs, cu adresă semnată de preşedintele instanţei sau de judecătorul desemnat, în care se vor
consemna: numărul dosarului, numărul şi data hotărârii atacate, numele şi prenumele părţilor care
au declarat apel sau recurs, numărul copiilor de pe cererea de apel ori recurs, menţiunea dacă
apelul sau recursul a fost timbrat, caz în care se va indica valoarea taxei judiciare de timbru şi a
timbrului judiciar ce au fost achitate, menţiunea dacă s-a depus întâmpinare şi răspuns la aceasta,
dacă a fost promovat apel şi recurs incident sau provocat.
(4) Toate comunicările care trebuie efectuate către părţile din dosare după primirea cererii de apel
sau recurs se întocmesc, pe baza dispoziţiilor date de preşedintele instanţei sau de persoana
desemnată de acesta, de către unul sau mai mulţi grefieri desemnaţi de preşedintele instanţei. În
acest scop, la sfârşitul programului de lucru cu publicul, grefierul arhivar preia de la preşedintele
instanţei sau de la persoana desemnată de acesta dosarele formate ca urmare a depunerii cererilor
de apel sau recurs pe care le predă grefierilor desemnaţi în vederea întocmirii adreselor de
comunicare. Corespondenţa întocmită se predă în vederea expedierii la arhivă unde va rămâne
până la primirea răspunsului sau expirarea termenelor prevăzute de lege. Grefierul desemnat
urmăreşte termenele prevăzute de lege pentru efectuarea modificărilor sau completărilor la cererile
de apel sau recurs, precum şi pentru depunerea întâmpinării şi a răspunsului la aceasta.
(5) Dovezile de comunicare primite la registratură se transmit grefierului desemnat, care le
ataşează la dosar şi le prezintă, de îndată, împreună cu dosarul, preşedintelui instanţei sau
persoanei desemnate de acesta.
Articolul 140
Prin derogare de la prevederile art. 139, în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a
Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru
pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările
ulterioare, şi până la data de 31 decembrie 2015, depunerea apelului sau recursului, înaintarea
dosarului la instanţa de apel sau de recurs şi activitatea premergătoare şedinţei de judecată în apel
sau recurs se realizează în conformitate cu prevederile art. XIV-XVII din Legea nr. 2/2013, cu
modificările ulterioare.
Secţiunea a 8-a
Dispoziţii speciale referitoare la înregistrarea şi judecarea cererilor privind
procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă
Articolul 141
(1) Cererile de numire a unui mandatar ad-hoc, precum şi orice înscrisuri referitoare la acestea se
depun la prim-grefierul instanţei sau la grefierul special desemnat de preşedintele instanţei în acest
sens şi se înregistrează în Registrul special privind mandatul ad-hoc.
(2) Cererile de numire a unui mandatar ad-hoc se înregistrează şi în aplicaţia ECRIS, în regim de
confidenţialitate, de către prim-grefier sau de către grefierul special desemnat de preşedintele
instanţei în acest sens. În aplicaţia ECRIS se menţionează doar numărul de dosar şi obiectul
acestuia.
(3) Încheierea prin care se desemnează mandatarul ad-hoc şi încheierea prin care se constată
încetarea mandatului ad-hoc nu se pronunţă în şedinţă publică, nu se trec în condica şedinţelor de
judecată şi se comunică numai reprezentantului părţii, sub semnătură.
Pagina 134 din 238

(4) Documentele referitoare la mandatul ad-hoc sunt confidenţiale şi nu sunt accesibile decât
persoanelor prevăzute la alin. (2).
Articolul 142
(1) Grefierul registrator, primind cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă sau de
concordat preventiv, verifică dacă există un dosar de concordat preventiv sau, după caz, un alt
dosar de insolvenţă cu privire la acelaşi debitor şi întocmeşte un referat, pe care îl ataşează la
toate dosarele identificate şi la dosarul nou-înregistrat.
(2) Dosarul de fond, în procedurile privind insolvenţa, este constituit din dosarul de bază şi, dacă
este cazul, din dosare asociate. În dosarul de bază se înregistrează cererile şi se pronunţă
hotărârile privind următoarele momente ale procedurii insolvenţei:
a) deschiderea procedurii;
b) opoziţia la deschiderea procedurii;
c) intrarea în faliment;
d) confirmarea planului de reorganizare;
e) confirmarea numirii administratorului/lichidatorului judiciar;
f) închiderea procedurii.
(3) Primului judecător-sindic învestit cu soluţionarea unei cereri de deschidere a procedurii de
insolvenţă, indiferent că a fost formulată de către creditor sau de către debitor, îi vor fi repartizate
cererile ulterioare de deschidere a procedurii privind acelaşi debitor, introduse înainte de
soluţionarea dosarului de insolvenţă repartizat anterior. După prima cerere repartizată aleatoriu în
sistem informatic, dosarele formate ca urmare a formulării unor cereri ulterioare se repartizează
manual primului complet învestit.
(4) Dacă cererea de deschidere a procedurii formulată de către debitor este respinsă, cererile
ulterioare ale creditorilor, înregistrate în dosarul format ca urmare a cererii debitorului, după
disjungere, sunt înregistrate într-un nou dosar, având ca obiect cerere de deschidere a procedurii
formulată de către creditori, care se repartizează aceluiaşi complet.
(5) Dacă cererea de deschidere a procedurii formulată de către debitor este respinsă şi au existat
cereri ale creditorilor înregistrate atât înainte, cât şi după înregistrarea cererii debitorului, cererile
creditorilor disjunse din dosarul de deschidere a procedurii la cererea debitorului, după disjungere,
se judecă în dosarul format ca urmare a cererilor anterioare ale creditorilor din dosarul ataşat.
(6) Ofertele de concordat preventiv se depun la instanţe, inclusiv în format electronic, şi se
păstrează într-o mapă specială, accesibilă publicului. Ofertele depuse în format electronic se
încarcă şi pe site-ul instanţei, într-o secţiune specială destinată acestora.
Articolul 143
(1) Pentru respectarea principiului continuităţii completului de judecată în apel, grefierul registrator
verifică în sistemul ECRIS dacă s-au mai declarat alte căi de atac în acelaşi dosar de fond şi
repartizează manual noul dosar completului care a judecat primul apel.
(2) Prin excepţie de la prevederile art. 111 alin. (2), în situaţia recalificării căii de atac, în această
materie, se va proceda astfel: dacă în mod greşit s-a formulat recurs şi există deja un dosar
înregistrat ca urmare a unui prim apel, apelul nou va fi soluţionat de acelaşi complet. În cazul în
care recursul a fost recalificat apel, fiind prima cale de atac formulată într-un dosar de insolvenţă,
apelul va fi repartizat aleatoriu.
(3) În situaţia în care, în apel, datorită persistenţei unui caz de incompatibilitate, s-ar ajunge, în
mod repetat, la încălcarea continuităţii completului de judecată prin participarea unor judecători
diferiţi la soluţionarea apelurilor, după admiterea primei cereri de abţinere sau recuzare, colegiul de
conducere poate dispune înlocuirea judecătorului incompatibil pentru toate apelurile viitoare, la
cererea acestuia sau a preşedintelui de secţie, precum şi din oficiu. Completul va fi format, de
regulă, din judecătorul care nu a fost declarat incompatibil şi un alt judecător specializat, împreună
cu care acesta formează un alt complet.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător în cazul în care calea de atac, în
conformitate cu legea în vigoare la data înregistrării cererii de deschidere a procedurii de
insolvenţă, este recursul.
Articolul 144
(1) La data înregistrării unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă, grefierul registrator
verifică dacă există pe rol un dosar de insolvenţă aparţinând unei alte societăţi care face parte din
acelaşi grup de societăţi, potrivit menţiunii din cerere, respectiv din declaraţia depusă de debitor
potrivit art. 67 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, sau a
Pagina 135 din 238

listei cuprinzând membrii grupului, prevăzută de art. 194 din aceeaşi lege. Dacă s-a înregistrat un
asemenea dosar, dosarul înregistrat ulterior, ce vizează o persoană juridică din acelaşi grup de
societăţi, se repartizează manual aceluiaşi judecător-sindic.
(2) Dacă există o cerere comună de deschidere a procedurii insolvenţei împotriva mai multor
societăţi aparţinând aceluiaşi grup de societăţi, pentru fiecare membru al grupului se formează un
dosar separat. Primul dosar înregistrat se repartizează aleatoriu în sistem informatic, iar celelalte
se repartizează manual aceluiaşi judecător-sindic.
(3) Dacă la cererea comună de deschidere a procedurii insolvenţei subscrie unul sau mai mulţi
membri ai aceluiaşi grup de societăţi, deşi nu se află la momentul respectiv în stare de insolvenţă
sau de insolvenţă iminentă, dar formulează cererea pentru a evita deschiderea ulterioară a unei
proceduri separate, pentru fiecare dintre membrii care subscriu se constituie un dosar distinct,
acestea fiind repartizate manual aceluiaşi judecător-sindic, desemnat aleatoriu în primul dosar.
Articolul 145
(1) Orice cerere de anulare sau schimbare a hotărârii de recunoaştere a unei proceduri străine de
insolvenţă se soluţionează de acelaşi judecător-sindic, în acelaşi dosar în care s-a pronunţat
recunoaşterea, formându-se dosar asociat.
(2) Orice informare şi orice documente privind modificări importante intervenite în derularea
procedurii străine recunoscute se depun la acelaşi dosar în care s-a pronunţat hotărârea de
recunoaştere.
(3) Măsurile cu executare vremelnică ce pot fi dispuse de judecătorul-sindic la cererea
reprezentantului străin, anterior sau ulterior recunoaşterii unei proceduri străine, se dispun în
acelaşi dosar în care se judecă sau s-a judecat cererea de recunoaştere, de acelaşi judecător-
sindic, în cadrul unor dosare asociate. Modificarea sau încetarea măsurii vremelnice se dispune în
cadrul aceluiaşi dosar asociat.
(4) Acţiunile în anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor
săi, alte acţiuni în nulitate sau inopozabilitate ce pot fi formulate de reprezentantul străin se judecă
în acelaşi dosar în care s-a dat hotărârea de recunoaştere, în cadrul unor dosare asociate.
(5) La deschiderea unei proceduri secundare de insolvenţă pe teritoriul României, după
recunoaşterea unei proceduri străine principale, se constituie un nou dosar pentru procedura
română, ce se va repartiza manual aceluiaşi judecător-sindic desemnat în dosarul care a avut ca
obiect recunoaşterea procedurii străine.
(6) În cazul recunoaşterii mai multor proceduri străine privind acelaşi debitor, pentru fiecare
recunoaştere se constituie un dosar distinct în cadrul căruia judecătorul-sindic va lua şi măsurile
vremelnice ce se impun şi va reexamina aceste măsuri. Toate dosarele se vor repartiza aceluiaşi
judecător-sindic care va asigura coordonarea procedurilor.
(7) În cazul recunoaşterii unei proceduri străine privind un debitor care face parte dintr-un grup de
societăţi se constituie un dosar în care vor fi luate şi revizuite şi măsurile vremelnice ce se impun.
Pentru procedura română de insolvenţă privind un alt debitor, ce face parte din acelaşi grup de
societăţi, se constituie un dosar distinct. Dosarele vor fi repartizate aceluiaşi judecător-sindic care
va asigura coordonarea procedurilor.
Secţiunea a 9-a
Circuitul dosarelor după soluţionarea căilor de atac
Articolul 146
(1) Dosarele restituite din căile de atac pentru executare ori conservare vor fi înregistrate, de
regulă, în aceeaşi zi în registrul general de dosare şi în registrul informativ - în sistem informatizat
sau scris - menţionându-se şi data restituirii dosarului.
(2) În cazul în care instanţa de control judiciar a desfiinţat ori a casat hotărârea şi a trimis cauza
pentru rejudecare, se înregistrează un dosar distinct ce va purta acelaşi număr, sub indicativul "Rj"
(rejudecare), cu precizarea tuturor dosarelor componente, făcându-se menţiune despre aceasta şi
la poziţiile iniţiale din registrul general de dosare şi din registrul informativ.
(3) Când instanţa de control judiciar desfiinţează sau casează hotărârea cu trimiterea cauzei la
altă instanţă, la parchet ori la un alt organ, va comunica de îndată această soluţie instanţei iniţial
învestite, prin adresă, în vederea efectuării menţiunilor obligatorii în registrul general de dosare şi în
registrul informativ.
Articolul 147
(1) După efectuarea lucrărilor menţionate în art. 146, circuitul dosarelor este următorul:
Pagina 136 din 238

a) grefierul arhivar predă de îndată dosarele pentru rezolvare preşedintelui instanţei sau, după
caz, preşedintelui de secţie ori persoanei desemnate;
b) după rezolvare, dosarele se predau preşedintelui secţiei sau, după caz, judecătorului care
urmăreşte practica instanţelor de control judiciar, iar acesta din urmă, în urma examinării deciziilor,
le va restitui grefierului arhivar, de regulă, în aceeaşi zi;
c) în cazul anulării sau desfiinţării ori al casării hotărârii, cu reţinerea cauzei spre rejudecare,
grefierul arhivar menţionează în registre noul termen fixat pentru judecată.
(2) După soluţionarea definitivă ori irevocabilă, după caz, a dosarelor la care au fost ataşate alte
dosare, acestea din urmă vor fi separate, mai înainte de a fi trecute în conservare la arhivă şi,
atunci când este cazul, vor fi restituite instanţei sau autorităţii de la care au fost primite.
Secţiunea a 10-a
Punerea în executare a hotărârilor
§ 1. Punerea în executare a hotărârilor penale
Articolul 148
Lucrările de punere în executare a hotărârilor penale se îndeplinesc la fiecare instanţă de grefierul
care funcţionează la acest compartiment sub îndrumarea şi controlul judecătorului-delegat.
Articolul 149
Grefierul delegat va întocmi toate lucrările în legătură cu:
a) punerea în executare a pedepselor principale, complementare şi accesorii, a măsurilor
educative, a măsurilor de siguranţă, a măsurilor şi obligaţiilor impuse de instanţă, a avertismentului,
a amenzii judiciare, a cheltuielilor judiciare avansate de stat, a măsurilor dispuse cu privire la
restituirea lucrurilor şi valorificarea celor neridicate, precum şi a despăgubirilor civile acordate
statului sau instituţiilor publice;
b) comunicarea hotărârilor penale sau a dispozitivului de pe aceste hotărâri către instituţiile
abilitate să dispună eliberarea din funcţie a persoanelor faţă de care, prin hotărâre judecătorească
rămasă definitivă, s-a dispus condamnarea sau amânarea aplicării pedepsei, precum şi către
autorităţile şi persoanele obligate de lege să le înregistreze ori să le execute: cazierul judiciar,
serviciul de probaţiune şi alte instituţii implicate în executarea pedepselor şi măsurilor neprivative
de libertate prevăzute de Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative
şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal,
centrul militar, unitatea care face plata salariului sau a oricărui alt venit din muncă ori, după caz,
instituţia care dispune efectuarea plăţii pensiei sau instituţia financiară competentă;
c) schimbările intervenite în executarea unor hotărâri penale, amânarea şi întreruperea executării
pedepselor privative de libertate şi a măsurii educative a internării într-un centru educativ sau într-
un centru de detenţie, înlăturarea ori modificarea pedepselor, înlocuirea pedepsei amenzii cu
prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii sau cu pedeapsa închisorii ori înlocuirea
muncii neremunerate în folosul comunităţii cu pedeapsa închisorii;
d) modificările intervenite în executarea unor obligaţii sau încetarea obligaţiilor dispuse în cazul
amânării aplicării pedepsei, suspendării executării pedepsei sub supraveghere, liberării
condiţionate, măsurilor educative neprivative de libertate, precum şi permisiunile acordate de către
consilierul de probaţiune şi de către instanţă în executarea obligaţiilor;
e) evidenţa contestaţiilor declarate în cauzele privind măsurile preventive şi înaintarea dosarelor la
instanţa ierarhic superioară în termenele prevăzute de lege;
f) transmiterea către instituţiile care gestionează cazierul fiscal a extraselor de pe hotărârile
judecătoreşti definitive prin care s-au stabilit sancţiuni pentru persoanele fizice şi juridice, precum şi
pentru asociaţii, acţionarii şi reprezentanţii legali ai persoanelor juridice care au săvârşit fapte
prevăzute de legile fiscale, financiare, vamale, precum şi de cele care privesc disciplina financiară;
g) evidenţa amânărilor şi întreruperilor de executare a pedepsei închisorii, a pedepsei detenţiunii
pe viaţă şi a măsurii educative a internării într-un centru educativ sau într-un centru de detenţie şi
emiterea adreselor de revenire;
h) punerea în executare, prin comunicarea către serviciul de probaţiune şi alte instituţii prevăzute
de lege implicate în executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de
libertate, a copiilor de pe hotărâre sau, după caz, de pe dispozitivul acesteia, prin care s-au dispus
aceste pedepse sau măsuri ori prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei;
i) transmiterea către instituţiile care gestionează cazierul judiciar a datelor referitoare la
persoanele fizice sau persoanele juridice privind pedepsele, măsurile de siguranţă şi educative,
renunţarea sau amânarea aplicării pedepsei, începerea, întreruperea şi încetarea executării
Pagina 137 din 238

pedepselor şi a măsurilor educative, suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei,
înlocuirea, eşalonarea şi achitarea amenzii penale, amnistia, graţierea, prescripţia executării
pedepsei, reabilitarea, caracterul politic al condamnării, pedepsele şi măsurile pronunţate prin
hotărâri penale definitive de instanţele judecătoreşti din străinătate, precum şi măsurile luate prin
actele efectuate de organele judiciare penale din străinătate, recunoscute de instanţe, hotărârile
definitive care impun rectificări în cazierul judiciar, extrădarea, luarea unor măsuri preventive de
către instanţă, înlocuirea acestor măsuri şi încetarea măsurilor preventive asupra cărora s-a
pronunţat instanţa;
j) închiderea poziţiilor din registrul de executări penale;
k) orice alte acte sau măsuri prevăzute de lege ori îndeplinite sau dispuse de judecătorul delegat
cu executarea hotărârilor penale.
Articolul 150
(1) Primind dosarele de la grefierul de şedinţă, grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de
executări penale va înscrie de îndată hotărârile respective în registrul de evidenţă şi punere în
executare a hotărârilor penale, precum şi în celelalte evidenţe prevăzute de regulament. Dosarele
vor fi restituite în aceeaşi zi grefierului de la care au fost primite.
(2) Înscrierea se face prin menţionarea fiecărui inculpat prevăzut în sentinţa sau decizia
respectivă, indiferent de soluţia pronunţată şi prin completarea, pentru fiecare inculpat, a tuturor
datelor la care se referă rubricile registrului; în cazul concursului de infracţiuni se vor înscrie toate
pedepsele, nu numai pedeapsa ce urmează a fi executată; în registru se vor înscrie şi alte
persoane decât inculpatul, dacă prin hotărârea penală au fost obligate la cheltuieli judiciare către
stat, la despăgubiri civile, restituiri sau reparări; numele acestora se vor menţiona după numele
inculpaţilor, la poziţii separate, arătându-se şi calitatea procesuală, precum şi soluţia instanţei.
Fiecare poziţie din registru se va numerota distinct.
(3) Între poziţiile din registru se va lăsa un spaţiu în care se vor face ulterior, cu culori diferite,
menţiunile cuprinse în hotărârea dată în apel sau în contestaţie, arătându-se şi data deciziei
instanţei de apel ori a hotărârii pronunţate în contestaţie, soluţia pronunţată, iar atunci când
executarea se face pe baza extrasului trimis de instanţa de apel sau de instanţa care a soluţionat
contestaţia, şi data înregistrării extrasului la această instanţă, data înregistrării extrasului la instanţa
de executare, precum şi măsurile de executare luate.
(4) În cazul desfiinţării hotărârii primei instanţe cu trimitere spre rejudecare sau al oricărei altei
soluţii prin care se desfiinţează hotărârea primei instanţe, poziţia din registru se va închide, făcându-
se menţiune despre noua soluţie.
Articolul 151
(1) Lucrările de executare se efectuează în ziua în care hotărârea a devenit executorie sau, după
caz, la data când s-a primit extrasul de la instanţa de apel ori de la instanţa care a soluţionat
contestaţia.
(2) Mandatele de executare se întocmesc potrivit prevederilor Codului de procedură penală.
Acestea se tehnoredactează şi se expediază în aceeaşi zi organului de executare.
(3) După întocmirea lucrărilor de executare se va menţiona pe hotărârea respectivă, aflată la
dosar, numărul poziţiei şi anul din registrul de executări penale în care s-au înscris lucrările
efectuate.
(4) Lucrările de executare, inclusiv corespondenţa, poartă numărul de ordine al poziţiei din
registrul de executări penale şi numărul dosarului, sub formă de fracţie.
(5) Actele doveditoare ale executării se înregistrează imediat după primirea lor în registrul de
executări.
Articolul 152
Poziţiile din registrul de executări penale se vor închide de grefierul delegat prin completarea
ultimelor două coloane, numai după ce acesta a constatat personal că:
a) a sosit dovada de încarcerare ori s-a depus chitanţa de plată a amenzii şi a cheltuielilor
judiciare avansate de stat şi s-au întocmit celelalte lucrări de la poziţia respectivă;
b) s-au expediat actele de punere în executare a cheltuielilor judiciare avansate de stat şi a
amenzii judiciare, primindu-se confirmarea de înregistrare a debitului;
c) s-au achitat toate ratele, în cazul în care plata amenzii a fost eşalonată, ori s-a primit de la
organele cărora li s-a trimis spre executare amenda confirmarea că aceasta a fost integral achitată;
d) s-au efectuat lucrările de comunicare către toate instituţiile şi persoanele obligate de lege să
înregistreze sau să execute hotărârile penale;
Pagina 138 din 238

e) s-au executat toate măsurile prevăzute în hotărârea prin care s-a dispus renunţarea la aplicarea
pedepsei;
f) a expirat termenul de apel sau de contestaţie, în cazul achitării ori al altor soluţii care nu mai
comportă nicio lucrare de executare sau comunicare;
g) s-a expediat dosarul la instanţa în favoarea căreia s-a declinat competenţa.
Articolul 153
(1) În registrul de evidenţă a executării hotărârilor penale pronunţate în apel sau în contestaţie
poziţiile se vor închide după restituirea dosarelor la prima instanţă, iar în cazul în care hotărârea s-a
comunicat în extras în vederea punerii ei în executare, numai după ce prima instanţă a confirmat,
în cel mult 3 zile, primirea extrasului.
(2) Extrasul se emite în ziua pronunţării hotărârii şi conţine soluţia pe scurt, inclusiv cea de
declinare a competenţei, de trimitere spre rejudecare la prima instanţă sau de restituire la organul
de urmărire penală. Nu se întocmesc extrase în cazul soluţiilor de achitare şi de încetare a
procesului penal, dacă în dosarele respective nu figurează inculpaţi condamnaţi sau pentru care s-
a dispus amânarea aplicării pedepsei ori renunţarea la aplicarea pedepsei şi dacă nu s-au acordat
despăgubiri civile şi cheltuieli judiciare.
(3) În extras vor fi menţionate şi pedepsele complementare, măsurile de siguranţă, măsurile
educative, pedepsele accesorii, despăgubirile civile acordate statului, cheltuielile judiciare, precum
şi orice alte dispoziţii referitoare la executare.
Articolul 154
(1) Dacă mandatele de executare a pedepselor cu închisoarea nu au fost executate, prima
revenire se va face la două luni de la emiterea lor la organele cărora le-au fost trimise spre
executare, iar următoarele reveniri la 6 luni. În cazul în care nu se primeşte răspuns de la organul
de poliţie căruia i-a fost trimis mandatul, se vor solicita informaţii privind stadiul executării acestuia
structurii specializate din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române. Dacă pe numele
persoanelor condamnate care se sustrag de la executarea pedepsei închisorii au fost emise
mandate europene de arestare şi/sau mandate de urmărire internaţională, se vor solicita anual
informaţii Inspectoratului General al Poliţiei Române - Centrul de Cooperare Poliţienească
Internaţională cu privire la stadiul punerii în executare a acestor acte.
(2) În cazul urmăriţilor - cetăţeni străini, revenirea se va face astfel: dacă aceştia au reşedinţa în
România, la unitatea teritorială de poliţie pe raza căreia îşi are reşedinţa persoana condamnată
(precizată în mandat); dacă nu are reşedinţa în România sau nu este cunoscută o asemenea
reşedinţă, la unitatea teritorială de poliţie pe raza căreia îşi are sediul instanţa de executare.
(3) În celelalte situaţii, precum şi în cazul neconfirmării primirii titlurilor care servesc la executarea
cheltuielilor judiciare acordate statului, revenirea se va face în termen de 6 luni.
(4) Se va verifica, în raport de cuantumul amenzii şi de posibilităţile de plată ale condamnatului,
cel puţin o dată la 6 luni, situaţia încasării amenzilor transmise spre executare.
(5) În cazul în care se constată că executarea întârzie fără justificare, judecătorul delegat
sesizează organele competente.
Articolul 155
(1) Orice modificare survenită în executarea hotărârii, după rămânerea definitivă a acesteia, va fi
menţionată atât în registrul de executări, cât şi pe hotărârea aflată la dosar şi la mapa de hotărâri.
Dacă modificarea se face printr-o hotărâre judecătorească, numărul şi data acesteia vor fi
menţionate la poziţia respectivă din registrul de executări, iar dacă ultima hotărâre a fost pronunţată
de aceeaşi instanţă, se va face trimitere şi la noua poziţie deschisă în registru.
(2) Dosarele în care s-au făcut lucrări de executare se vor păstra de grefierul delegat cu
efectuarea lucrărilor de executări penale până la închiderea poziţiei de executare, după care vor fi
predate grefierului arhivar. Toate actele de executare se ataşează la dosarul de fond, în ordine
cronologică.
Articolul 156
După restituirea dosarelor de către instanţele de apel sau de către instanţele care au soluţionat
contestaţiile se va proceda astfel:
a) se va controla şi se va confrunta conţinutul dosarelor cu datele înscrise în registru, pe baza
extraselor primite anterior, înlăturându-se imediat eventualele erori şi întocmindu-se de îndată
restul lucrărilor de executare care, eventual, nu au fost efectuate. Se va face totodată menţiunea de
executare pe hotărârea ce se execută;
Pagina 139 din 238

b) se vor completa rubricile din registrul de evidenţă a executărilor penale rămase necompletate.
Articolul 157
Grefierul delegat are obligaţia să deschidă şi să completeze în Modulul de executări penale din
aplicaţia ECRIS poziţii de executare pentru fiecare condamnat definitiv, fiind obligatorie completarea
câmpurilor în interes statistic stabilite şi comunicate de Serviciul de formare profesională şi statistică
judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
§ 2. Punerea în executare a sancţiunilor contravenţionale şi a altor dispoziţii civile din hotărârile
judecătoreşti
Articolul 158
(1) Lucrările privind punerea în executare a hotărârilor civile prin care s-au aplicat sancţiuni
contravenţionale sau prin care s-a înlocuit sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei
activităţi în folosul comunităţii se întocmesc de grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de
executări civile sau de către o altă persoană desemnată de preşedintele instanţei.
(2) În registrul de executări privind aceste sancţiuni se vor înscrie, în ordinea lor numerică, a doua
zi după pronunţare, toate hotărârile pronunţate. Înscrierea se face prin menţionarea numelui
contravenientului, al organului administrativ care a propus sancţionarea, precum şi al primăriei de
care aparţine locul în care contravenientul execută sancţiunea obligării la prestarea unei activităţi în
folosul comunităţii.
(3) Poziţiile din registru se vor închide numai după ce:
a) s-a primit confirmarea comunicării unei copii de pe dispozitivul hotărârii, însoţită de mandatul
de executare, primarului unităţii administrativ-teritoriale şi unităţii de poliţie în a căror rază
teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa contravenientul;
b) s-a confirmat primirea titlului referitor la despăgubiri civile.
(4) Grefierul de şedinţă de la instanţa de control judiciar comunică extrasul hotărârii definitive
grefierului delegat cu punerea în executare a hotărârilor civile pentru a se adopta măsurile legale
corespunzătoare privind executarea din oficiu a respectivelor hotărâri.
(5) Dispoziţiile referitoare la punerea în executare a hotărârilor penale prevăzute la art. 148-149 şi
art. 151-153 se aplică în mod corespunzător.
Articolul 159
(1) Când executarea priveşte alte dispoziţii civile din hotărârile judecătoreşti, lucrările de evidenţă
şi punere în executare a hotărârilor civile se îndeplinesc de către grefierul delegat cu efectuarea
lucrărilor de executări civile, sub îndrumarea şi controlul grefierului-şef sau, după caz, a grefierului
şef secţie.
(2) Comunicarea hotărârii în vederea executării se face, potrivit dispoziţiilor legale, imediat ce
aceasta a devenit executorie.
(3) Poziţia din registrul de evidenţă se va închide, după confirmarea primirii comunicării, prin
menţiunea şi semnătura grefierului delegat.
(4) Pentru situaţiile în care legea stabileşte obligaţia comunicării din oficiu a hotărârilor definitive
către anumite instituţii sau autorităţi publice, lucrările privind evidenţa şi comunicarea hotărârilor se
efectuează de persoana desemnată în acest sens de preşedintele instanţei.
(5) După confirmarea comunicării, dosarul se predă sub semnătura grefierului arhivar, care face
menţiune despre aceasta în registrul informativ şi depune dosarul în conservare.
Secţiunea a 11-a
Eliberarea certificatelor şi a copiilor de pe înscrisuri. Restituirea înscrisurilor
originale
Articolul 160
(1) Cererile pentru eliberarea certificatelor se rezolvă de către grefierul şef secţie sau, după caz,
de către grefierul-şef.
(2) Aceştia dispun întocmirea certificatului de către un grefier sau un grefier arhivar şi eliberarea
acestuia, de regulă, în aceeaşi zi.
(3) Certificatul se verifică şi se semnează de grefierul-şef sau, după caz, de grefierul şef secţie şi
se înmânează petiţionarului, sub luare de semnătură, sau se expediază prin poştă.
(4) Înainte de a semna certificatul, grefierul-şef sau după caz, grefierul şef secţie verifică dacă s-a
achitat taxa judiciară de timbru în condiţiile legii.
(5) Copia certificatului împreună cu cererea petiţionarului se ataşează la dosarul cauzei.
Pagina 140 din 238

(6) Cererea se înregistrează în registrul de intrare-ieşire a corespondenţei şi, după caz, în registrul
general de dosare.
(7) La eliberarea certificatelor referitoare la soluţiile pronunţate de instanţă se va face menţiunea
dacă hotărârea respectivă este rămasă definitivă sau irevocabilă, în ce mod, arătându-se şi data de
când aceasta a rămas definitivă sau irevocabilă.
Articolul 161
(1) Eliberarea copiilor simple de pe hotărâri sau de pe alte acte din dosar se rezolvă de către
persoana desemnată de preşedintele instanţei, termenul de eliberare a acestora fiind de cel mult 3
zile.
(2) La cerere se pot elibera copii verificate pentru conformitate, care vor purta ştampila instanţei pe
fiecare filă şi se va percepe taxa judiciară de timbru aferentă copiilor legalizate. În acest caz, copiile
de pe hotărârile judecătoreşti sau alte acte emise de instanţă vor purta menţiunea "conform cu
originalul", iar copiile de pe alte înscrisuri vor purta menţiunea "conform cu înscrisul aflat la dosar".
Pentru hotărârile judecătoreşti nedefinitive sau desfiinţate se menţionează acest aspect pe copia
eliberată. Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
(3) La eliberarea copiilor de pe hotărâri cu menţiunea că sunt definitive sau irevocabile se arată
modul în care acestea au rămas definitive sau irevocabile, precum şi data rămânerii definitive sau
irevocabile. În acest scop, grefierul care eliberează copia solicită, dacă este necesar, primei
instanţe, informaţii referitoare la evidenţa căilor de atac. Dispoziţiile art. 160 alin. (1)-(6) se aplică în
mod corespunzător.
(4) Cererile prevăzute la alin. (1)-(3) se soluţionează de instanţa la care se află dosarul la
momentul formulării cererii.
(5) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător pentru fotografierea înscrisurilor de către
solicitant.
Articolul 162
(1) Copiile de pe suportul material sau de pe copiile certificate ale acestuia în cauzele penale se
eliberează numai părţilor sau reprezentanţilor acestora, cu încuviinţarea judecătorului de cameră
preliminară sau a instanţei de judecată, după caz.
(2) Copiile de pe suporturile electronice din cauzele civile se eliberează în condiţiile alin. (1), cu
încuviinţarea instanţei de judecată.
(3) După rămânerea definitivă a hotărârii, eliberarea copiilor de pe suporturile prevăzute la alin. (1)
şi (2) se realizează cu încuviinţarea preşedintelui de secţie sau a preşedintelui instanţei, după caz.
(4) Copiile electronice ale înregistrării şedinţei de judecată se eliberează de grefierul care a
participat la şedinţă, în condiţiile legii, cu încuviinţarea completului de judecată. Prevederile alin. (3)
se aplică în mod corespunzător.
Articolul 163
(1) Restituirea înscrisurilor originale depuse la dosarul cauzei se încuviinţează, pentru dosarele în
curs de judecată, de preşedintele completului de judecată, sau, în lipsa acestuia, de un membru al
completului, iar pentru dosarele arhivate, de grefierul şef secţie sau, după caz, de grefierul şef al
instanţei.
(2) Restituirea înscrisurilor originale se face numai dacă actul poate fi păstrat la instanţă şi în
copie, fără ca prin aceasta să se producă o vătămare părţilor din proces.
(3) În vederea obţinerii înscrisului original, petiţionarul va depune o cerere motivată şi o copie,
certificată de el însuşi, a actului solicitat.
(4) Copia de pe act se va verifica pentru conformitate şi se va aplica ştampila instanţei pe fiecare
filă.
(5) Cererea şi copia actului se vor păstra la dosarul cauzei.
Secţiunea a 12-a
Gestionarea corpurilor delicte şi a valorilor
Articolul 164
(1) Primirea, păstrarea şi eliberarea corpurilor delicte la instanţele de judecată se fac de către
grefierul-şef, grefierul şef secţie sau de un alt grefier desemnat de preşedintele instanţei, cu
respectarea condiţiilor legale privind ocuparea unei funcţii cu atribuţii de gestiune.
Pagina 141 din 238

(2) Primirea obiectelor se face pe bază de proces-verbal în care se vor specifica elementele şi
caracteristicile de identificare, calitatea sau valoarea lor. În cazul primirii prin poştă, obiectele se
identifică după datele înscrise în inventarul însoţitor.
Articolul 165
Recipisele de consemnare sunt preluate de grefierul-şef, grefierul şef secţie sau de un alt grefier
care lasă în locul lor o notă semnată şi datată; aceste documente se înregistrează în registrul de
evidenţă a valorilor.
Articolul 166
(1) Păstrarea corpurilor delicte se va face în deplină securitate, obiectele de valori mari fiind ţinute
în case de fier sau în dulapuri metalice cu încuietori speciale; fiecare obiect va avea ataşată o
etichetă pe care se vor nota numărul dosarului şi poziţia din registrul de evidenţă.
(2) Obiectele cu volum mic se ambalează în pungi sau plicuri, pe care se vor nota datele de
identificare.
Articolul 167
(1) Restituirea sau păstrarea corpurilor delicte se face în condiţiile şi către persoanele specificate
în hotărârea judecătorească, după rămânerea definitivă ori irevocabilă a acesteia.
(2) În cazul în care restituirea nu se poate face persoanei căreia i-au aparţinut bunurile, acestea se
vor distruge în condiţiile stabilite prin lege.
(3) Dacă prin hotărâre s-a dispus confiscarea corpurilor delicte, acestea se vor preda
compartimentului de valorificare a bunurilor confiscate din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor
publice judeţene sau a municipiului Bucureşti.
(4) Predarea-primirea bunurilor confiscate în condiţiile alineatului precedent se va face prin
încheierea unui proces-verbal, un exemplar din acesta urmând a fi predat instanţei.
Articolul 168
Prevederile referitoare la gestionarea corpurilor delicte se aplică în mod corespunzător şi pentru
gestionarea mijloacelor materiale de probă, inclusiv a obiectelor de valoare.
Secţiunea a 13-a
Psihologul instanţei
Articolul 169
(1) La fiecare curte de apel funcţionează un psiholog, cu specializarea în domeniul de competenţă
"psihologia muncii şi organizaţională".
(2) Psihologul sprijină preşedintele curţii de apel prin exercitarea următoarelor atribuţii:
a) analizează activităţile organizaţionale la nivelul instanţelor judecătoreşti pentru diagnosticarea
eventualelor disfuncţionalităţi sistemice, în scopul eficientizării actului de justiţie şi ameliorării
condiţiilor de muncă;
b) evaluează cantitatea, calitatea şi eficienţa resurselor umane în scopul optimizării sarcinilor de
muncă, reorientării profesionale în cadrul instanţei şi formării anumitor abilităţi profesionale;
c) asigură asistenţa psihologică a personalului instanţelor judecătoreşti pentru facilitarea
acomodării cu cerinţele specifice unui anumit post şi a integrării noilor angajaţi în colectivul de
lucru;
d) mediază conflictele interpersonale care afectează calitatea relaţiilor de muncă, în vederea
diminuării sau rezolvării acestora;
e) elaborează programele de dezvoltare organizaţională;
f) concepe şi/sau asigură utilizarea instrumentelor de diagnoză organizaţională;
g) asigură pregătirea motivaţională şi aptitudinală a resurselor umane - antrenarea motivaţiei
intrinseci, capacităţii de memorare, capacităţii de autocontrol, abilităţilor comunicaţionale şi
optimizarea atenţiei;
h) îndeplineşte atribuţiile corespunzătoare sferei sale de competenţă privind sănătatea şi
securitatea în muncă;
i) îndeplineşte orice alte sarcini primite de la preşedintele curţii de apel, în sfera sa de
competenţă.
(3) Preşedintele curţii de apel stabileşte calendarul activităţilor pe care psihologul le realizează la
curtea de apel şi la instanţele din circumscripţia curţii de apel, având în vedere şi solicitările
preşedinţilor instanţelor arondate. Atribuţiile prevăzute la alin. (2) se realizează conform
calendarului aprobat de preşedintele curţii de apel, inclusiv pentru instanţele din circumscripţia curţii
de apel.
Pagina 142 din 238

(4) Psihologul asigură consilierea psihologică, la cerere, a personalului curţii de apel şi al
instanţelor din circumscripţia acesteia în cazul confruntării cu situaţii existenţiale critice, inclusiv de
natură profesională, în vederea optimizării performanţiale şi asigurării confortului personal şi
interpersonal în mediul organizaţional.
(5) Psihologul poate participa în comisiile de examinare/reexaminare psihologică la concursurile
/examenele organizate de către Consiliul Superior al Magistraturii sau de către curţile de apel.
(6) Psihologul poate participa în proiectele organizate de către Consiliul Superior al Magistraturii.
(7) Psihologul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor deţinute în exercitarea funcţiei.
(8) Psihologul întocmeşte un raport anual asupra activităţii sale, pe care îl prezintă preşedintelui
curţii de apel.
Secţiunea a 14-a
Consilierul juridic al instanţei
Articolul 170
(1) La fiecare curte de apel funcţionează, sub coordonarea preşedintelui, un consilier juridic.
Consilierul juridic poate funcţiona şi la tribunale.
(2) Consilierul juridic sprijină preşedintele curţii de apel prin exercitarea următoarelor atribuţii:
a) reprezintă instanţa şi apără drepturile şi interesele acesteia în faţa autorităţilor publice,
instituţiilor de orice natură, precum şi în faţa oricărei persoane juridice sau fizice, formulând, în
acest sens, acţiuni, cereri, întâmpinări şi alte lucrări;
b) verifică legalitatea actelor cu caracter juridic şi administrativ primite spre avizare;
c) avizează şi contrasemnează actele cu caracter juridic;
d) asigură redactarea proiectelor de contracte şi negocierea clauzelor legale contractuale;
e) asigură redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a consimţământului, a
conţinutului şi a datei actelor încheiate care privesc instanţa în favoarea căreia consilierul juridic
exercită profesia;
f) semnează la solicitarea conducerii, în cadrul reprezentării, documentele cu caracter juridic
emanate de instituţia reprezentată;
g) asigură asistenţă instanţei în favoarea căreia îşi exercită profesia;
h) întocmeşte puncte de vedere cu privire la orice problemă solicitată de către conducerea
instanţei;
i) îndeplineşte orice atribuţii prevăzute de lege sau stabilite de preşedintele instanţei, în sfera sa
de competenţă.
(3) Consilierul juridic sprijină activitatea specifică a instanţelor din circumscripţia curţii de apel.
Secţiunea a 15-a
Organizarea documentării juridice şi a bibliotecilor
Articolul 171
Compartimentul de documentare ţine evidenţa legislaţiei, a jurisprudenţei, precum şi gestiunea
bibliotecii.
Articolul 172
(1) La fiecare instanţă se pot ţine exemplare de control din coduri şi celelalte acte normative
importante, de aplicare frecventă, ce se vor stabili de către preşedintele instanţei.
(2) Exemplarele de control vor fi actualizate prin ataşarea tuturor modificărilor.
(3) La instanţe pot fi utilizate şi programe de evidenţă informatizată a legislaţiei.
Articolul 173
Pentru fiecare instanţă se vor face abonamente la Monitorul Oficial al României şi la reviste de
specialitate.
Articolul 174
(1) La curţile de apel şi tribunale se va organiza activitatea de documentare, care va fi coordonată
şi controlată de către preşedintele instanţei.
(2) Preşedinţii curţilor de apel şi ai tribunalelor vor lua măsuri pentru achiziţionarea, în limita
fondurilor disponibile, a culegerilor de decizii ale Curţii Constituţionale, jurisprudenţei Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, a curţilor de apel, precum şi a jurisprudenţei Curţii Europene pentru Drepturile
Omului şi a Curţii Europene de Justiţie.
Articolul 175
Pagina 143 din 238

(1) Fondurile de tipărituri aflate în dotarea instanţelor se înregistrează şi se păstrează după cum
urmează:
a) Monitorul Oficial al României, Partea I, se păstrează în mape cu clasor, în ordine cronologică;
mapele se ţin la bibliotecă atât timp cât este necesar, după care pot fi ţinute la arhivă;
b) cărţile din bibliotecă se înscriu în registrul de inventar, potrivit normelor de înregistrare stabilite;
c) publicaţiile periodice vor fi înscrise într-un registru de inventar propriu; la primirea fiecărui
număr de revistă, acesta va fi înregistrat pe pagina rezervată publicaţiei respective. Totodată, se
va menţiona pe pagina de titlu a publicaţiei numărul de ordine din registrul de inventar.
(2) Cărţile şi revistele din fondul bibliotecii pot fi împrumutate numai personalului instanţei.
Judecătorii altor instanţe şi consilierii de probaţiune pot să consulte cărţile şi publicaţiile din
biblioteca instanţei.
(3) Cărţile şi revistele împrumutate se înscriu în registrul de împrumut, în care fiecare cititor va
avea partida sa pe o filă separată. Cei vinovaţi de deteriorarea sau pierderea lucrărilor împrumutate
vor fi obligaţi la plata contravalorii acestora, potrivit normelor legale.
(4) Asupra activităţii bibliotecii se va întocmi o dată pe an o dare de seamă statistică.
(5) Bibliotecile sunt gestionate de bibliotecar sau, în lipsa acestuia, de grefierul documentarist sau
de un grefier desemnat de preşedinte.
(6) Gestionarul bibliotecii are obligaţia să urmărească permanent ca toate publicaţiile periodice la
care instanţa este abonată să fie primite cu regularitate şi înregistrate în registrul de inventar.
(7) Abonamentele la Monitorul Oficial al României, la colecţiile de legi şi la revistele juridice se fac
de către curţile de apel şi tribunale.
(8) Modelul registrului de inventar al bibliotecii, cel al registrului de împrumut şi cel al dării de
seamă asupra activităţii bibliotecii sunt cele stabilite de instituţiile competente.
Secţiunea a 16-a
Articolul 176
(1) În raport cu natura, complexitatea şi volumul activităţilor desfăşurate, cu riscurile de
accidentare şi îmbolnăvire profesională şi cu numărul de personal, la fiecare instanţă se
organizează compartimentul de protecţie a muncii sau, după caz, se desemnează persoana
responsabilă cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii, în condiţiile Legii securităţii şi sănătăţii în
muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.425
/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi
sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Pentru organizarea activităţilor de prevenire şi de protecţie, instanţele pot recurge la servicii
externe, în condiţiile legii.
(3) În domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor, indiferent de locul de muncă sau de pregătire,
personalul cu funcţii de execuţie are următoarele obligaţii:
a) să respecte măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor ce îi revin şi să execute dispoziţiile,
regulile şi măsurile stabilite pentru stingerea începuturilor de incendiu, precum şi dispoziţiile
primite din partea şefilor ierarhici în acest scop;
b) să cunoască şi să respecte prevederile din normele corespunzătoare locului de muncă,
regulile de prevenire şi stingere a incendiilor prevăzute în instrucţiunile specifice, cunoaşterea
modului de utilizare corectă a dispozitivelor şi mijloacelor de primă intervenţie în caz de incendiu,
precum şi a modului de utilizare a tuturor instalaţiilor de semnalizare sau stingere a incendiilor
aflate în dotarea locurilor de muncă;
c) să participe la instructajele şi acţiunile instructiv-educative pe linie de prevenire şi stingere a
incendiilor, precum şi la exerciţiile şi aplicaţiile practice de stingere a incendiilor, organizate pe
locurile de muncă;
d) să anunţe de îndată şeful ierarhic despre începuturile de incendiu izbucnite; efectuează
imediat operaţiunile de primă intervenţie, cu utilizarea tuturor mijloacelor de intervenţie aflate în
dotarea locului de muncă, precum şi pentru înlăturarea urmărilor provocate de acestea.
Articolul 140
(1) Prin Regulamentul de ordine interioară al parchetelor se stabilesc:
Pagina 144 din 238

a) organizarea administrativă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Direcţiei Naţionale
Anticorupţie, a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a parchetelor de pe
lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii;
La data de 22-11-2016 Litera a) din Articolul 140 , Titlul IX a fost modificată de Punctul 15, Articolul 26, Capitolul
22 noiembrie 2016
b) atribuţiile procurorilor generali, prim-procurorilor şi ale adjuncţilor acestora, ale procurorilor inspectori, ale
procurorilor şefi şi ale procurorilor, precum şi ale celorlalte categorii de personal;
c) organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale parchetelor şi a adunărilor
generale ale procurorilor;
d) ierarhia funcţiilor administrative din cadrul Ministerului Public;
e) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor;
f) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ din cadrul
parchetelor.
(2) Regulamentul de ordine interioară prevăzut la alin. (1) se aprobă de Secţia pentru procurori a Consiliului
Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie sau, după caz, a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori a procurorului-şef al Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul ministrului justiţiei.
La data de 23-07-2018 Alineatul (2) din Articolul 140 , Titlul IX a fost modificat de Punctul 63, Articolul I din LEGEA
Norme de aplicare
REGULAMENT din 14 noiembrie 2019
Titlul I
Articolul 1
Rolul Ministerului Public
(1) Ministerul Public este parte componentă a autorităţii judecătoreşti, iar atribuţiile sale sunt
prevăzute în Constituţia României, republicată, în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în alte acte normative.
(2) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără
ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
(3) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.
Articolul 2
Structura şi organizarea Ministerului Public
(1) Structura şi organizarea Ministerului Public sunt prevăzute în Legea nr. 304/2004, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în alte legi speciale.
(2) Din Ministerul Public fac parte: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
parchetele de pe lângă curţile de apel, parchetele de pe lângă tribunale, parchetele de pe lângă
tribunalele specializate pentru minori şi familie, parchetele de pe lângă judecătorii şi parchetele
militare, conform organigramei prevăzute în anexa la prezentul regulament.
(3) Parchetele militare sunt organizate după cum urmează: Secţia parchetelor militare din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Militar de pe lângă Curtea
Militară de Apel Bucureşti şi parchetele militare de pe lângă tribunalele militare.
Titlul II
Ierarhia funcţiilor din cadrul Ministerului Public
Articolul 3
Categoriile de personal
Parchetele din cadrul Ministerului Public funcţionează cu următoarele categorii de personal:
a) procurori;
b) personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor;
c) personal auxiliar de specialitate;
d) personal conex;
e) funcţionari publici;
f) personal contractual;
g) personal militar în cadrul parchetelor militare;
Pagina 145 din 238

h) ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară.
Articolul 4
Structura funcţiilor de procuror
(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în structură următoarele funcţii de
procuror:
a) procuror general;
b) prim-adjunct al procurorului general, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procuror şef
al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
c) adjunct al procurorului general, procurorii şefi adjuncţi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie,
procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism;
d) procuror şef secţie;
e) procuror şef secţie adjunct;
f) procuror şef serviciu;
g) procuror şef birou;
h) procuror.
(2) Parchetele de pe lângă curţile de apel au în structură următoarele funcţii de procuror:
a) procuror general;
b) procuror general adjunct;
c) procuror şef secţie;
d) procuror.
(3) Parchetele de pe lângă tribunale au în structură următoarele funcţii de procuror:
a) prim-procuror;
b) prim-procuror adjunct;
d) procuror.
(4) Parchetele de pe lângă tribunalele specializate pentru minori şi familie au în structură
următoarele funcţii de procuror:
a) prim-procuror;
c) procuror.
(5) Parchetele de pe lângă judecătorii au în structură următoarele funcţii de procuror:
a) prim-procuror;
d) procuror;
e) procuror stagiar.
(6) Dispoziţiile alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător parchetelor militare.
(7) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului parchetului.
(8) Conducătorul fiecărui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din
aceeaşi circumscripţie.
(9) La încetarea mandatului funcţiei de conducere procurorii pot ocupa, în condiţiile prevăzute de
art. 48 - 50 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, o altă funcţie de conducere la acelaşi parchet, în condiţiile legii,
fie revin pe funcţii de execuţie la parchetele pe care le-au condus sau de unde provin.
(10) Cu cel puţin şase luni înainte de încetarea mandatului funcţiei de conducere, procurorii care
ocupă aceste funcţii trebuie să comunice Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului
Superior al Magistraturii opţiunea cu privire la parchetul la care doresc să funcţioneze.
Articolul 5
Structura funcţiilor personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor
Funcţiile personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul parchetelor
sunt următoarele:
A. La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:
a) şef birou;
b) personal de specialitate juridică asimilat judecători lor şi procurorilor.
B. La parchetele de pe lângă curţile de apel:
Pagina 146 din 238

a) personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.
Articolul 6
Structura funcţiilor personalului auxiliar de specialitate
(1) Funcţiile personalului auxiliar de specialitate din cadrul parchetelor sunt următoarele:
a) grefier şef secţie;
b) grefier şef serviciu;
c) specialist IT şef;
d) specialist IT;
e) grefier;
f) tehnician criminalist;
g) grefier statistician;
h) grefier documentarist;
i) grefier arhivar.
a) prim-grefier;
b) grefier şef secţie;
c) grefier;
d) specialist IT;
e) tehnician criminalist;
f) grefier arhivar.
C. La parchetele de pe lângă tribunale şi tribunalele specializate pentru minori şi familie:
a) prim-grefier;
b) grefier şef secţie, după caz;
c) grefier;
d) specialist IT;
e) tehnician criminalist;
f) grefier arhivar.
D. La parchetele de pe lângă judecătorii:
a) grefier şef;
b) grefier şef secţie;
c) grefier;
d) grefier arhivar.
(2) Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al parchetelor funcţiile de agent procedural şi
şofer.
Articolul 7
Structura funcţiilor publice
Funcţiile publice din cadrul parchetelor sunt următoarele:
a) manager economic;
b) director;
c) şef serviciu;
d) şef birou;
e) manager public;
f) auditor;
g) consilier/expert;
h) specialist;
i) referent.
b) consilier;
c) specialist;
d) referent.
C. La parchetele de pe lângă tribunale:
b) consilier;
Pagina 147 din 238

c) specialist;
d) referent.
Articolul 8
Structura funcţiilor ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară
Structura funcţiilor ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară este:
a) ofiţer de poliţie judiciară;
b) agent de poliţie judiciară.
Articolul 9
Structura funcţiilor de personal contractual
Funcţiile de personal contractual din cadrul parchetelor sunt următoarele:
a) şef serviciu;
b) şef birou;
c) consilier pentru afaceri europene;
d) consilier;
e) expert;
f) referent;
g) şef formaţie;
h) muncitor;
i) pompier;
j) îngrijitor.
a) expert;
b) referent;
c) muncitor;
d) pompier;
e) îngrijitor.
C. La parchetele de pe lângă tribunale:
a) expert;
b) referent;
c) muncitor;
d) pompier;
e) îngrijitor.
D. La parchetele de pe lângă judecătorii:
a) muncitor;
b) îngrijitor.
Articolul 10
Atribuţiile generale ale personalului cu funcţii de conducere
(1) Procurorii, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, personalul
auxiliar de specialitate şi celelalte categorii de personal din cadrul Ministerului Public cu funcţii de
conducere coordonează şi verifică activitatea personalului din subordine, conform atribuţiilor
prevăzute de lege, regulamente, ordine ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie şi ordine ale ministrului justiţiei.
(2) Personalul de la alin. (1) răspunde pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere
deţinute.
Articolul 11
Subordonarea categoriilor de personal din cadrul parchetelor, altele decât procurorii
(1) Personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, personalul auxiliar de
specialitate şi cel conex acestuia, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se subordonează ierarhic procurorului general al
specialitate şi cel conex acestuia, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Direcţiei
Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism se subordonează ierarhic conducătorilor structurilor de parchet respective.
Pagina 148 din 238

specialitate şi cel conex acestuia, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul structurilor
teritoriale de parchet se subordonează ierarhic conducătorului structurii de parchet respective.
(4) Specialiştii IT din cadrul parchetelor au atribuţii legate exclusiv de activitatea specifică
domeniului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, precum şi de implementare a Strategiei de
informatizare a sistemului judiciar din România. Conducătorii parchetelor asigură sprijinul logistic
necesar pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii acestora. Specialiştii IT se subordonează
administrativ conducătorilor parchetelor din care fac parte, iar profesional Serviciului de tehnologia
informaţiei din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Titlul III
Organizarea şi funcţionarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie
Capitolul I
Structura şi conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie
Articolul 12
Structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează:
a) Secţia de urmărire penală şi criminalistică;
b) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie;
c) Secţia judiciară;
d) Secţia de resurse umane şi documentare;
e) Secţia parchetelor militare;
f) Serviciul de îndrumare şi control;
g) Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe;
h) Serviciul de documente clasificate;
i) Serviciul de tehnologia informaţiei;
j) Biroul de informare şi relaţii publice;
k) Biroul juridic;
l) Departamentul economico-financiar şi administrativ;
m) Direcţia de audit public intern;
n) Unitatea de management al proiectelor.
Articolul 13
Structurile autonome din cadrul Ministerului Public
În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează, ca structuri cu
personalitate juridică proprie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor
de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Articolul 14
Conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a structurilor din cadrul
acestuia
(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct.
(2) Direcţia Naţională Anticorupţie este condusă de un procuror şef, ajutat de 2 procurori şefi
adjuncţi.
(3) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este condusă de
un procuror şef, ajutat de doi procurori şefi adjuncţi.
(4) În cadrul structurilor menţionate, funcţionează, după caz, secţii, servicii, birouri şi alte
compartimente, conduse de procurori şefi secţie, serviciu şi birou. De asemenea, în cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, funcţionează structuri în subordinea
directă a procurorului general.
(5) Fiecare secţie este condusă de un procuror şef secţie, ajutat de un procuror şef secţie adjunct.
(6) Direcţiile, secţiile, serviciile şi birourile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie sunt organizate ierarhic. Personalul din cadrul acestora este subordonat
procurorului şef al direcţiei, secţiei, serviciului sau biroului, după caz. Procurorul şef birou este
Pagina 149 din 238

subordonat procurorului şef serviciu, care la rândul său este subordonat procurorului şef direcţie
sau secţie, respectiv adjunctului acestuia.
(7) Dispoziţiile alineatului precedent se aplică în mod corespunzător şi celorlalte structuri din
cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Articolul 15
Atribuţiile procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are
a) conduce, coordonează şi răspunde de activitatea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie şi a parchetelor din subordine, luând măsuri pentru buna organizare şi
funcţionare a acestora;
b) conduce Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism, prin intermediul procurorilor şefi ai acestor direcţii;
c) exercită din oficiu controlul asupra legalităţii şi temeiniciei actelor, măsurilor şi soluţiilor
procurorilor din cadrul Ministerului Public, în condiţiile legii;
d) convoacă şi prezidează şedinţele Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta
e) convoacă Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi prezidează această adunare;
f) reprezintă Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autorităţi şi instituţii publice, cu organizaţiile
neguvernamentale, cu orice alte persoane juridice sau persoane fizice, din ţară şi din străinătate,
precum şi în relaţiile internaţionale;
g) atribuţiile prevăzute în Codul penal, în Codul de procedură penală şi în legi speciale;
h) propune Consiliului Superior al Magistraturii înfiinţarea/desfiinţarea secţiilor din cadrul
parchetelor, cu excepţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor
de Criminalitate Organizată şi Terorism;
i) înfiinţează/desfiinţează, prin ordin, servicii, birouri sau alte compartimente de specialitate, cu
avizul ministrului justiţiei, cu excepţia serviciilor, birourilor sau a altor compartimente din cadrul
Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism;
j) propune Consiliului Superior al Magistraturii numărul adjuncţilor procurorilor generali ai
parchetelor de pe lângă curţile de apel şi ai prim-procurorilor parchetelor de pe lângă tribunale şi ai
parchetelor de pe lângă judecătorii unde prim-procurorii sunt ajutaţi de adjuncţi;
k) repartizează procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu
excepţia celor din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, pe secţii, servicii şi
birouri, în funcţie de necesitatea asigurării funcţionării corespunzătoare a parchetului, precum şi de
pregătirea, aptitudinile şi specializarea acestora;
l) numeşte şi revocă din funcţie consilierii procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul prealabil al Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului
Superior al Magistraturii;
m) încadrează personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, managerii
economici şi specialiştii din cadrul parchetelor, cu excepţia celor care îşi desfăşoară activitatea în
cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism;
n) încadrează personalul auxiliar de specialitate şi cel conex acestuia, funcţionarii publici şi
personalul contractual din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi
dispune delegarea, transferarea, promovarea, încetarea şi modificarea raporturilor de muncă şi
aplicarea sancţiunilor disciplinare pentru aceste categorii de personal, în condiţiile legii, cu
m) excepţia celor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
o) formulează propuneri nominale de detaşare în cadrul parchetelor a ofiţerilor şi agenţilor de
poliţie judiciară, îi numeşte în funcţii, dispune încetarea detaşării, stabileşte numărul şi repartizarea
acestora în cadrul parchetelor în condiţiile Legii nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi
p) emite aviz conform pentru numirea ca organe de cercetare penală speciale a ofiţerilor anume
desemnaţi, la propunerea organelor competente, şi retrage avizul conform ofiţerilor anume
desemnaţi care nu şi-au îndeplinit corespunzător atribuţiile de serviciu;
q) este ordonator principal de credite;
Pagina 150 din 238

r) coordonează elaborarea proiectului de buget anual al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie şi al Ministerului Public;
s) exercită atribuţii de coordonare şi control al administrării Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, din punct de vedere economico-financiar;
ş) stabileşte, prin ordin, indemnizaţiile de încadrare brute lunare sau salariile de bază brute, după
caz, precum şi alte drepturi pentru categoriile de personal potrivit legii;
t) acordă premii personalului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
în condiţiile legii;
ţ) organizează activitatea de relaţii cu publicul;
u) gestionează, administrează şi repartizează baza materială, spaţiile şi clădirile aflate în
proprietatea sau administrarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie, în funcţie de
necesităţi;
v) propune Consiliului Superior al Magistraturii declanşarea concursului pentru ocuparea locurilor
vacante de procuror-şef, procuror-şef adjunct sau procuror în cadrul Secţiei pentru investigarea
infracţiunilor din justiţie;
w) exercită orice alte atribuţii prevăzute de actele normative în vigoare.
(2) În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie emite ordine cu caracter intern.
(3) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prezintă
Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei raportul anual privind activitatea
Ministerului Public.
Articolul 16
Atribuţiile prim-adjunctului şi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie
(1) Prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi adjunctul procurorului general acţionează pentru îndeplinirea ordinelor şi altor dispoziţii
ale procurorului general, coordonează, controlează şi răspund de activitatea secţiilor Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a celorlalte parchete.
(2) Repartizarea atribuţiilor între prim-adjunctul procurorului general şi adjunctul procurorului
general este stabilită prin ordin al procurorului general.
(3) În perioada absenţei procurorului general sau a imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de
cauza acesteia, prim-adjunctul procurorului general îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor
ce îi revin în această calitate, iar în cazul absenţei acestuia sau al imposibilităţii exercitării funcţiei,
indiferent de cauza acesteia, atribuţiile sunt exercitate de drept de adjunctul procurorului general.
(4) În cazul vacanţei funcţiei de procuror general, indiferent de cauza acesteia, până la delegarea
unui alt procuror în această funcţie, atribuţiile ce îi revin în această calitate sunt exercitate de drept
de prim-adjunctul procurorului general, iar în cazul vacanţei funcţiei de procuror general şi a celei
de prim-adjunct al procurorului general, indiferent de cauza acesteia, atribuţiile sunt exercitate de
drept de adjunctul procurorului general.
Articolul 17
Atribuţiile consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie
(1) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie este ajutat de 3 consilieri, magistraţi în activitate, numiţi prin ordin al acestuia.
(2) Consilierii procurorului general au următoarele atribuţii:
a) efectuează sau participă la elaborarea unor studii, evaluări, sinteze şi a altor lucrări privind
activitatea Ministerului Public;
b) formulează propuneri privind organizarea şi funcţionarea eficientă a parchetelor din cadrul
Ministerului Public pe care le supune aprobării conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie;
c) din dispoziţia procurorului general, asistă la primirea unor persoane în audienţă şi îl informează
asupra posibilităţilor de soluţionare a problemelor expuse, colaborând în acest scop cu celelalte
structuri ale Ministerului Public;
d) examinează proiecte de acte normative ori note de studiu şi formulează propuneri sau
observaţii asupra cuprinsului acestora;
Pagina 151 din 238

e) examinează şi supun aprobării procurorului general analizele semestriale şi anuale privind
activitatea Ministerului Public, elaborate de către procurorii şefi ai direcţiilor, secţiilor, serviciilor şi
ai altor compartimente de activitate.
(3) Consilierii procurorului general, care au şi calitatea de procuror, pot examina, din ordinul
procurorului general, legalitatea unor soluţii date de procurorii din cadrul Ministerului Public,
formulând propuneri pe care le prezintă procurorului general.
(4) Consilierii procurorului general îndeplinesc orice alte sarcini şi lucrări repartizate de procurorul
general.
Capitolul II
Secţia de urmărire penală şi criminalistică
Secţiunea 1
Structura şi conducerea Secţiei de urmărire penală şi criminalistică
Articolul 18
Structura Secţiei de urmărire penală şi criminalistică
În cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică funcţionează:
A. Serviciul de urmărire penală:
a) Biroul de urmărire penală;
b) Biroul de criminalistică.
B. Serviciul pentru coordonarea activităţii Ministerului Public în domeniul drepturilor de
proprietate intelectuală.
C. Serviciul tehnic.
Articolul 19
Conducerea Secţiei de urmărire penală şi criminalistică şi atribuţiile acesteia
(1) Secţia de urmărire penală şi criminalistică exercită atribuţiile Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu activitatea de urmărire penală, potrivit legii, şi
coordonează activitatea de urmărire penală şi activitatea de criminalistică desfăşurate de celelalte
parchete.
(2) Secţia de urmărire penală şi criminalistică este condusă de un procuror şef secţie, ajutat de
un procuror şef secţie adjunct.
(3) Procurorul şef secţie are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea personalului din cadrul secţiei,
luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie măsurile care se impun pentru desfăşurarea corespunzătoare a acesteia;
b) repartizează spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate în secţie direct
procurorilor sau prin procurorul şef serviciu ori procurorul şef birou, după caz.
Dosarele penale şi celelalte lucrări sunt repartizate procurorilor pe baza următoarelor criterii
obiective: specializarea, aptitudinile, experienţa, numărul de dosare aflate în lucru şi gradul lor de
complexitate, specificul fiecărui caz în parte, cazurile de incompatibilitate şi conflict de interese,
în măsura în care sunt cunoscute, precum şi alte situaţii deosebite;
c) dispune măsurile necesare pentru păstrarea în condiţii de confidenţialitate a Registrului de
evidenţă privind metodele speciale de supraveghere şi cercetare (R-6), a Registrului special
privind măsurile de protecţie a persoanelor vătămate, părţilor civile, martorilor, investigatorilor
sub acoperire, informatorilor şi a colaboratorilor (R-7), a suporturilor care conţin rezultatul
activităţilor de supraveghere tehnică, precum şi a altor documente care impun păstrarea în astfel
de condiţii;
d) stabileşte atribuţiile manageriale delegate procurorului şef secţie adjunct;
e) analizează legalitatea şi temeinicia soluţiilor adoptate de către procurorii din secţie;
f) analizează cauzele în care s-a dispus clasarea ori renunţarea la urmărire penală faţă de
inculpaţii arestaţi preventiv;
g) elaborează semestrial programul de activitate al secţiei, asigură şi urmăreşte realizarea
integrală a obiectivelor şi a acţiunilor în termenele stabilite;
h) organizează şi răspunde de înregistrarea, păstrarea şi circulaţia în condiţiile legii şi a
regulamentelor în vigoare a lucrărilor şi informaţiilor clasificate şi a celor nedestinate publicităţii
gestionate conform competenţei de soluţionare;
Pagina 152 din 238

i) organizează şi răspunde ca activitatea de informare publică să se desfăşoare conform
dispoziţiilor regulamentului şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta
j) înaintează, spre informare, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie un exemplar al rechizitoriilor emise, în ziua confirmării legalităţii şi temeiniciei
acestora şi înainte de sesizarea judecătorului de cameră preliminară, ordonanţele de infirmare a
clasărilor dispuse în temeiul legii, în ziua emiterii lor precum şi un exemplar al hotărârilor
judecătoreşti prin care s-a dispus restituirea cauzei la procuror în temeiul legii, în ziua
comunicării la parchet a acestora;
k) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege sau dispuse de conducerea Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Procurorul şef secţie adjunct are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de îndeplinirea atribuţiilor manageriale
încredinţate de procurorul şef secţie;
b) soluţionează lucrările repartizate de procurorul şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c) exercită atribuţiile procurorului şef secţie, în absenţa acestuia;
d) exercită orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de conducerea Parchetului de
(5) Procurorul şef serviciu şi procurorul şef birou au următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează, controlează şi răspund de activitatea personalului din subordine
privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
b) repartizează lucrările de competenţa serviciului, respectiv a biroului personalului din
subordine, dacă această atribuţie le este delegată total sau parţial de procurorul şef secţie şi
verifică soluţionarea în termen a acestora;
c) soluţionează dosare penale şi alte lucrări repartizate, conform specializării proprii;
d) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia
procurorului ierarhic superior.
Secţiunea a 2-a
Serviciul de urmărire penală
Articolul 20
Conducerea serviciului
Serviciul de urmărire penală este condus de un procuror şef serviciu.
Articolul 21
Biroul de urmărire penală
(1) Procurorii din cadrul Biroului de urmărire penală au următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele penale de competenţa lor, potrivit legii;
b) efectuează urmărirea penală în cauzele penale preluate, în condiţiile legii, de la alte parchete;
c) redactează notele scrise cu privire la admisibilitatea ori temeinicia plângerii împotriva
soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată şi răspunsul la cererile şi excepţiile formulate
de către inculpat ori excepţiile ridicate din oficiu parchetului în procedura de cameră preliminară;
d) participă la judecarea contestaţiilor cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi a
excepţiilor, precum şi împotriva soluţiilor prevăzute la art. 346 alin. (3) - (5) din Codul de
procedură penală, în procedura de cameră preliminară;
e) din dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, analizează cererile de preluare a unor cauze de competenţa parchetelor ierarhic
inferioare în vederea efectuării urmăririi penale şi propun măsuri de soluţionare, potrivit legii;
f) întocmesc analiza activităţii secţiei şi evoluţia indicatorilor statistici;
g) analizează cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv în care judecătorii de cameră preliminară
sau instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de restituire şi propun măsuri
corespunzătoare;
h) execută cererile de acordare a autorizaţiei de supraveghere transfrontalieră, prevăzută de
Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare şi alte tratate ori convenţii internaţionale la care România
este parte;
i) soluţionează orice alte lucrări repartizate, de competenţa secţiei;
Pagina 153 din 238

j) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţie
(2) Biroul de urmărire penală este condus de un procuror şef birou.
Articolul 22
Biroul de criminalistică
(1) Procurorii din cadrul Biroului de criminalistică au următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele penale de competenţa lor, potrivit legii;
b) efectuează urmărirea penală în cauzele preluate, în condiţiile legii, de la alte structuri de
parchet, în special, a unor cauze penale complexe, care necesită aplicarea metodelor ştiinţifice
şi a mijloacelor tehnice criminalistice;
c) exercită atribuţiile prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. c) şi d) în cauzele de competenţă proprie;
d) acordă sprijin sub aspect tehnic, tactic şi metodologic procurorilor de la alte parchete care
desfăşoară activitate de urmărire penală proprie, în cauzele penale cu grad mare de
complexitate, în vederea eficientizării şi dinamizării activităţii de urmărire penală;
e) organizează evidenţa centralizată a cauzelor penale având ca obiect infracţiuni săvârşite cu
intenţie, care au avut ca urmare moartea unei persoane, aflate în evidenţa cauzelor cu autori
neidentificaţi;
f) asigură efectuarea lucrărilor criminalistice de laborator;
g) elaborează lucrări de analiză vizând aspecte de ordin tehnic, tactic şi metodologic privind
folosirea de către procurori a mijloacelor criminalistice;
h) asigură difuzarea către parchete, în scopul documentării, a lucrărilor elaborate pe plan intern
şi în străinătate cu privire la metodele şi mijloacele tehnice, a regulilor şi procedeelor tactice
criminalistice necesare descoperirii, cercetării şi prevenirii diferitelor categorii de infracţiuni;
i) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia
(2) În cadrul Biroului de criminalistică îşi desfăşoară activitatea tehnicieni criminalişti asimilaţi
grefierilor, conform art. 91 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului
auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al
personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu
modificările şi completările ulterioare.
(3) Tehnicienii criminalişti prevăzuţi la alin. (2) au următoarele atribuţii:
a) îl însoţesc pe procuror la cercetarea la faţa locului în cazul săvârşirii unor infracţiuni contra
vieţii şi al morţilor violente suspecte, precum şi în alte situaţii care impun prezenţa procurorului,
asigurând efectuarea fotografiilor judiciare şi a înregistrărilor video prin folosirea tehnicii din
dotare, sub îndrumarea exclusivă a procurorului;
b) efectuează lucrări de laborator;
c) întocmesc planşe foto;
d) asigură asistenţa tehnică în cazul înregistrărilor audio şi video, decriptarea suporturilor audio
şi video, procesarea imaginilor foto şi video în cursul anchetei desfăşurate de procuror;
e) întreţin aparatura din dotarea laboratorului de criminalistică şi a cabinetelor din cadrul
parchetelor de pe lângă tribunale şi gestionează materialele consumabile;
f) organizează şi ţin evidenţa materialelor necesare pentru desfăşurarea activităţii şi asigură
conservarea celor utilizate în anchetă;
g) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite de procuror.
(4) Biroul de criminalistică este condus de un procuror şef birou.
Secţiunea a 3-a
Serviciul pentru coordonarea activităţii Ministerului Public în domeniul
drepturilor de proprietate intelectuală
Articolul 23
Atribuţii şi conducere
(1) Procurorii din cadrul Serviciului pentru coordonarea activităţii Ministerului Public în domeniul
drepturilor de proprietate intelectuală au următoarele atribuţii:
A. Atribuţii de combatere a infracţiunilor în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele penale având ca obiect infracţiuni vizând drepturile
de proprietate intelectuală săvârşite de persoanele a căror calitate atrage competenţa
Pagina 154 din 238

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi în alte cauze penale,
potrivit competenţei stabilite de lege;
b) efectuează urmărirea penală în cauzele penale prevăzute la lit. a), preluate de la alte
parchete, în condiţiile prevăzute de lege;
d) monitorizează cauzele penale iniţiate prin acţiuni comune cu alte instituţii, pe baza
informărilor periodice transmise de procurorii anume desemnaţi de la parchetele din teritoriu, cu
privire la măsurile dispuse şi la stadiul soluţionării acestora;
e) evaluează activitatea în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală;
f) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia
B. Atribuţii de coordonare a activităţii în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală:
a) asigură coordonarea activităţii instituţiilor competente în protecţia drepturilor de proprietate
intelectuală pentru eficientizarea combaterii criminalităţii în domeniu;
b) examinează soluţiile dispuse de parchete în cauzele penale având ca obiect încălcarea
drepturilor de proprietate intelectuală, în vederea uniformizării practicii judiciare;
c) coordonează activitatea de specializare a procurorilor desemnaţi cu soluţionarea cauzelor
penale având ca obiect protecţia drepturilor de proprietate intelectuală;
d) elaborează buletinul jurisprudenţei în domeniu;
e) întocmesc evaluarea anuală şi semestrială a stării infracţionale în domeniul protecţiei
drepturilor de proprietate intelectuală;
f) elaborează metodologii privind tehnicile şi metodele specifice de investigare a infracţiunilor în
acest domeniu;
g) asigură difuzarea către parchete a materialelor elaborate;
h) participă la întocmirea şi dezbaterea proiectelor de modificare a actelor normative în
domeniul drepturilor de proprietate intelectuală;
i) formulează propuneri către conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie în vederea eficientizării aplicării legislaţiei în domeniu;
j) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia
(2) Serviciul pentru coordonarea activităţii Ministerului Public în domeniul drepturilor de
proprietate intelectuală este condus de un procuror şef serviciu.
Secţiunea a 4-a
Serviciul tehnic
Articolul 24
Atribuţiile Serviciului tehnic
(1) Serviciul tehnic exercită atribuţiile privind activităţile de supraveghere tehnică prevăzute de
art. 142 şi următoarele din Codul de procedură penală, în condiţiile legii.
(2) Serviciul tehnic este condus de un procuror şef serviciu, care exercită următoarele atribuţii:
a) coordonează, controlează şi îndrumă activitatea personalului din cadrul serviciului, luând sau,
după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
măsurile care se impun;
b) propune conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie detaşarea şi
numirea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară în cadrul serviciului;
c) exercită orice alte atribuţii prevăzute de legi, regulamente şi ordine sau stabilite din dispoziţia
conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Articolul 25
Specialiştii în analiza informaţiilor şi percheziţii informatice
În cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică îşi desfăşoară activitatea specialişti în analiza
informaţiilor şi percheziţii informatice, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de
urmărire penală, care au următoarele atribuţii:
a) analizează, la solicitarea procurorului, informaţiile specifice domeniului tehnologiei informaţiei
colectate, în condiţiile legii, în cursul urmăririi penale;
b) efectuează, în prezenţa procurorului sau a organului de cercetare penală, în condiţiile
prevăzute de Codul de procedură penală, percheziţii în sistemele informatice;
Pagina 155 din 238

c) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulamente şi ordine sau stabilite prin dispoziţia
procurorului ierarhic superior, în condiţiile legii.
Capitolul III
Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie
Articolul 26
Conducerea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi atribuţiile acesteia
(1) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie exercită următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală, în condiţiile prevăzute în Codul de procedură penală, cu
modificările şi completările ulterioare, pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori,
inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al
Magistraturii;
b) sesizează instanţele judecătoreşti pentru luarea măsurilor prevăzute de lege şi pentru
judecarea cauzelor privind infracţiunile prevăzute la lit. a);
c) exercită şi retrage căile de atac în cauzele de competenţa Secţiei pentru investigarea
infracţiunilor din justiţie;
d) constituie şi actualizează baza de date privind infracţiunile aflate în domeniul de competenţă;
e) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege.
(2) Participarea la şedinţele de judecată în cauzele de competenţa Secţiei pentru investigarea
infracţiunilor din justiţie desfăşurate în camera preliminară, camera de consiliu, judecata în primă
instanţă, în căile de atac sau în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi se asigură de procurori din
cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de procurori
din cadrul parchetului de pe lângă instanţa învestită cu judecarea cauzei.
(3) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este condusă de un procuror şef secţie,
ajutat de un procuror şef secţie adjunct.
b) repartizează spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate în secţie direct
procurorilor sau prin procurorul şef secţie adjunct.
Dosarele penale şi celelalte lucrări sunt repartizate procurorilor pe baza următoarelor criterii
obiective: specializarea, aptitudinile, experienţa, numărul de dosare aflate în lucru şi gradul lor de
complexitate, specificul fiecărui caz în parte, cazurile de incompatibilitate şi conflict de interese, în
măsura în care sunt cunoscute, precum şi alte situaţii deosebite;
privind măsurile de protecţie a persoanelor vătămate, părţilor civile, martorilor, investigatorilor sub
acoperire, informatorilor şi a colaboratorilor (R-7), a suporturilor care conţin rezultatul activităţilor
de supraveghere tehnică, precum şi a altor documente care impun păstrarea în astfel de condiţii;
d) stabileşte atribuţiile manageriale delegate procurorului şef secţie adjunct;
e) analizează legalitatea şi temeinicia soluţiilor adoptate de către procurorii din secţie;
f) analizează cauzele în care s-a dispus clasarea ori renunţarea la urmărire penală faţă de
inculpaţii arestaţi preventiv;
g) elaborează semestrial programul de activitate al secţiei, asigură şi urmăreşte realizarea
integrală a obiectivelor şi a acţiunilor în termenele stabilite;
h) organizează şi răspunde de înregistrarea, păstrarea şi circulaţia în condiţiile legii şi a
i) organizează şi răspunde ca activitatea de informare publică să se desfăşoare conform
dispoziţiilor regulamentului şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
j) înaintează, spre informare, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
clasărilor dispuse în temeiul legii, în ziua emiterii lor, un exemplar al hotărârilor judecătoreşti prin
care s-a dispus restituirea cauzei la procuror în temeiul legii, în ziua comunicării la parchet a
Pagina 156 din 238

acestora, precum şi un exemplar al căii de atac declarate sau retrase, în ziua emiterii şi înainte de
sesizarea instanţei;
k) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege sau dispuse de conducerea Parchetului de pe
încredinţate de procurorul şef secţie;
d) exercită orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de conducerea Parchetului de
(6) Primirea, înregistrarea, repartizarea, circulaţia şi păstrarea corespondenţei, lucrărilor şi
sesizărilor penale adresate Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, precum şi
activitatea de arhivă şi relaţii cu publicul în cadrul Secţiei se fac conform dispoziţiilor din prezentul
regulament.
Capitolul IV
Secţia judiciară
Secţiunea 1
Structura şi conducerea Secţiei judiciare
Articolul 27
Structura Secţiei judiciare
În cadrul Secţiei judiciare, funcţionează:
A. Serviciul judiciar penal:
a) Biroul de recursuri penale în interesul legii;
b) Biroul de reprezentare.
B. Serviciul judiciar civil:
a) Biroul de recursuri civile în interesul legii;
b) Biroul de reprezentare.
Articolul 28
Conducerea Secţiei judiciare şi atribuţiile acesteia
(1) Secţia judiciară exercită atribuţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
în legătură cu desfăşurarea activităţii judiciare penale şi civile şi coordonează activitatea judiciară
desfăşurată de celelalte parchete.
(2) Secţia judiciară este condusă de un procuror şef secţie, ajutat de un procuror şef secţie
adjunct.
b) repartizează spre soluţionare lucrările înregistrate în secţie potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (3)
lit. b), care se aplică în mod corespunzător;
c) stabileşte atribuţiile manageriale delegate procurorului şef adjunct secţie, procurorilor şef
serviciu şi procurorilor şef birou;
d) analizează achitările şi restituirile definitive în rechizitoriile emise de secţiile din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi formulează propuneri cu privire la
imputabilitatea sau neimputabilitatea soluţiilor procurorilor;
e) organizează şi programează participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale şi civile la
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională, potrivit legii şi ordinelor
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
f) analizează cazurile de aplicare neunitară a unor dispoziţii legale în practica instanţelor de
judecată şi informează conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în
vederea declarării recursului în interesul legii;
g) coordonează întocmirea analizei activităţii judiciare în cauzele penale şi civile;
h) soluţionează sesizările şi reclamaţiile în legătură cu activitatea judiciară penală şi civilă;
Pagina 157 din 238

i) elaborează semestrial programul de activitate al secţiei, asigură şi urmăreşte realizarea
integrală a obiectivelor şi a acţiunilor în termenele prevăzute;
j) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau dispuse de conducerea
delegate de procurorul şef secţie;
d) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau dispuse de procurorul şef
secţie ori de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(5) Procurorul şef serviciu şi procurorul şef birou exercită în mod corespunzător atribuţiile
prevăzute la art. 19 alin. (5).
Secţiunea a 2-a
Serviciul judiciar penal
Articolul 29
Serviciul judiciar penal este condus de un procuror şef serviciu.
Articolul 30
Biroul de recursuri penale în interesul legii
(1) Procurorii din cadrul Biroului de recursuri penale în interesul legii au următoarele atribuţii:
a) examinează, din oficiu sau la propunerea parchetelor, la cererea ministrului justiţiei ori la
cererea petiţionarilor, după caz, hotărârile judecătoreşti definitive pronunţate în cauze penale, în
vederea exercitării recursului în interesul legii, în cazul în care se face dovada existenţei unei
practici judiciare neunitare;
b) formulează la solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept în materie penală, proiectul concluziilor scrise reprezentând punctul de vedere
al Ministerului Public asupra chestiunii de drept ce face obiectul procedurii hotărârilor prealabile
conform art. 475 şi următoarele din Codul de procedură penală;
c) analizează cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv în care instanţele judecătoreşti au
pronunţat hotărâri definitive de achitare şi propun măsuri corespunzătoare conducerii Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
d) analizează chestiunile de drept care au primit o soluţionare diferită din partea instanţelor
judecătoreşti;
e) elaborează puncte de vedere şi note de studii în probleme de drept controversate care nu
implică promovarea unui recurs în interesul legii;
f) propun introducerea şi întocmesc proiecte de recurs în interesul legii;
g) analizează cererile formulate de participanţii la procesele penale în legătură cu activitatea
judiciară şi propun măsuri corespunzătoare;
h) examinează cererile de revizuire întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 302/2004 privind
cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, şi fac propuneri corespunzătoare, potrivit legii, conducerii Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
i) la solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, formulează concluzii în sesizările de recursuri
penale în interesul legii aparţinând colegiilor de conducere ale instanţelor, respectiv Avocatului
Poporului;
j) întocmesc comunicările, evidenţele, informările sau lucrările dispuse prin ordin al procurorului
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau din dispoziţia conducerii
secţiei;
k) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia
(2) Biroul de recursuri penale în interesul legii este condus de un procuror şef birou.
Articolul 31
Biroul de reprezentare
Pagina 158 din 238

(1) Procurorii din cadrul Biroului de reprezentare au următoarele atribuţii:
a) participă la judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
b) exercită căile de atac împotriva hotărârilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în
c) participă la soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiilor de neconstituţionalitate
în cauzele penale, potrivit legii;
d) reprezintă Ministerul Public şi participă la procedura de soluţionare a conflictelor juridice de
natură constituţională dintre autorităţile publice în ipoteza în care Ministerul Public este parte a
unui asemenea conflict, atunci când procurorul general dispune aceasta;
e) întocmesc comunicările, evidenţele, informările sau lucrările dispuse prin ordin al procurorului
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori din dispoziţia conducerii
secţiei;
f) evidenţiază problemele controversate de aplicare a legii penale, apărute cu ocazia judecării
cauzelor penale la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la soluţionarea de către Curtea
Constituţională a excepţiilor de neconstituţionalitate în cauzele penale, şi propun promovarea
recursului în interesul legii atunci când se constată aplicarea neunitară a unor dispoziţii legale;
g) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia
(2) Biroul de reprezentare este condus de un procuror şef birou.
Secţiunea a 3-a
Serviciul judiciar civil
Articolul 32
Serviciul judiciar civil este condus de un procuror şef serviciu.
Articolul 33
Biroul de recursuri civile în interesul legii
(1) Procurorii din cadrul Biroului de recursuri civile au următoarele atribuţii:
a) analizează, din oficiu, la propunerea parchetelor sau la cererea ministrului justiţiei, hotărârile
judecătoreşti definitive pronunţate în cauzele civile, în vederea exercitării recursului în interesul
legii, în cazul în care se face dovada existenţei unei practici neunitare;
b) propun introducerea şi întocmesc proiecte de recurs în interesul legii;
c) elaborează puncte de vedere şi note de studiu în probleme de drept controversate care nu
implică promovarea unui recurs în interesul legii;
d) motivează cererile de strămutare în cauzele prevăzute de lege;
e) soluţionează cererile în legătură cu activitatea judiciară formulate de participanţii în procesele
civile;
f) întocmesc comunicările, evidenţele, informările sau lucrările dispuse prin ordin al procurorului
secţiei;
g) asigură evidenţa cauzelor civile având ca obiect acţiunile formulate în baza dispoziţiilor art.
538 - 539 din Codul de procedură penală, analizează problemele de drept dezbătute şi
informează parchetele asupra acestora;
h) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia
(2) Biroul de recursuri civile este condus de un procuror şef birou.
Articolul 34
Biroul de reprezentare
(1) Procurorii din cadrul Biroului de reprezentare au următoarele atribuţii:
a) participă la judecarea cauzelor civile în cazurile prevăzute de lege, precum şi de ordinul
b) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile legii;
c) participă la soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiilor de neconstituţionalitate
în cauzele civile şi în alte cauze, potrivit legii;
Pagina 159 din 238

d) reprezintă Ministerul Public şi participă la procedura de soluţionare a conflictelor juridice de
natură constituţională dintre autorităţile publice în ipoteza în care Ministerul Public este parte a
unui asemenea conflict, atunci când procurorul general dispune aceasta;
e) întocmesc comunicările, evidenţele, informările sau lucrările dispuse prin ordin al procurorului
secţiei;
f) evidenţiază problemele controversate de aplicare a legii civile, apărute cu ocazia judecării
cauzelor civile la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la soluţionarea de către Curtea
Constituţională a excepţiilor de neconstituţionalitate în cauzele civile, şi propun promovarea
recursului în interesul legii atunci când se constată aplicarea neunitară a unor dispoziţii legale;
g) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia
(2) Biroul de reprezentare este condus de un procuror şef birou.
Capitolul V
Secţia de resurse umane şi documentare
Secţiunea 1
Structura şi conducerea Secţiei de resurse umane şi documentare
Articolul 35
Structura Secţiei de resurse umane şi documentare
În cadrul Secţiei de resurse umane şi documentare funcţionează:
A. Serviciul de documentare şi statistică judiciară;
B. Serviciul de organizare şi resurse umane;
C. Serviciul de registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul.
Articolul 36
Conducerea Secţiei de resurse umane şi documentare şi atribuţiile acesteia
(1) Secţia de resurse umane şi documentare exercită atribuţiile Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie privind structura şi organizarea parchetelor, evidenţa personalului
Ministerului Public şi administrarea carierei acestuia, precum şi atribuţiile privind activitatea de
analiză, studii şi documentare juridică, de cunoaştere a cauzelor care generează şi a condiţiilor
care favorizează criminalitatea, de centralizare şi prelucrare a datelor statistice şi pe cele privind
protecţia minorilor, de registratură şi arhivă şi coordonează aceste activităţi desfăşurate de
celelalte parchete.
(2) Secţia este condusă de un procuror şef secţie, ajutat de un procuror şef secţie adjunct.
b) stabileşte atribuţiile manageriale delegate procurorului şef secţie adjunct;
c) repartizează procurorilor şi celuilalt personal din subordine, spre soluţionare, lucrările
înregistrate în secţie, potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (3) lit. b), care se aplică în mod
corespunzător;
d) colaborează, în condiţiile legii, cu conducerile parchetelor cu privire la selecţionarea,
încadrarea, evaluarea şi perfecţionarea profesională a personalului, cu excepţia procurorilor;
e) asigură legătura cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor
Interne, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, precum şi cu alte instituţii publice, în vederea
realizării atribuţiilor specifice activităţii de resurse umane;
f) desemnează grefierii cu atribuţii privind primirea şi înregistrarea corespondenţei, potrivit legii;
g) ia măsuri pentru asigurarea primirii de la Regia Autonomă "Monitorul Oficial", în ziua
publicării, a monitoarelor oficiale în care sunt publicate acte normative care prezintă interes
pentru activitatea parchetelor, decizii ale Curţii Constituţionale şi ale Curţii Europene a
Drepturilor Omului;
h) elaborează semestrial programul de activitate al secţiei, asigură şi urmăreşte realizarea
integrală a obiectivelor şi a acţiunilor în termenele prevăzute;
i) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau dispuse de procurorul
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Pagina 160 din 238

delegate de procurorul şef secţie;
d) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau dispuse de procurorul şef
secţie ori de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(5) Procurorul şef serviciu exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 19 alin. (5).
Secţiunea a 2-a
Serviciul de documentare şi statistică judiciară
Articolul 37
(1) Procurorii din cadrul Serviciului de documentare şi statistică judiciară au următoarele atribuţii:
A. Atribuţii de documentare:
a) studiază modul de aplicare a legii în domeniile de competenţa structurilor de parchet din
cadrul Ministerului Public, identifică situaţiile de aplicare greşită sau neunitară a unor dispoziţii
legale, elaborează note de studiu cu privire la problemele de drept controversate şi formulează
propuneri de soluţionare a acestora, pe care le prezintă conducerii secţiei şi a Parchetului de pe
b) elaborează lucrări cu caracter teoretic şi practic şi acordă sprijinul ştiinţific necesar direcţiilor,
secţiilor, serviciilor şi birourilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, precum şi parchetelor din subordinea acestuia;
c) editează trimestrial revista "Pro Lege" şi asigură difuzarea acesteia la toate parchetele şi
instituţiile interesate, din ţară şi din străinătate;
d) colaborează cu Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi
programe pentru cunoaşterea legislaţiei şi a sistemelor judiciare ale altor ţări, în special ale
celor din Uniunea Europeană, şi întocmeşte lucrări de sinteză privind rolul, atribuţiile şi
perspectivele Ministerului Public în contextul european;
e) elaborează proiectul Regulamentului de ordine interioară al parchetelor şi propun, când este
cazul, modificarea şi completarea acestuia, potrivit normelor de tehnică legislativă;
f) elaborează proiectele ordinelor cu caracter normativ ale procurorului general al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ale altor acte normative şi propun, când este
cazul, modificarea, completarea şi abrogarea acestora, potrivit normelor de tehnică legislativă;
g) ţin evidenţa ordinelor cu caracter normativ ale procurorului general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi le comunică Consiliului Superior al Magistraturii;
h) elaborează observaţii şi propuneri la proiectele de legi şi alte acte normative în legătură cu
activitatea Ministerului Public;
i) propun procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
criteriile care trebuie să stea la baza constituirii sistemului informaţional din cadrul Ministerului
Public şi măsuri pentru actualizarea acestuia, atunci când se impune;
j) coordonează activitatea de documentare juridică la nivelul Ministerului Public;
k) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea şi prezintă conducerii
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie propuneri în vederea eliminării
acestora, precum şi pentru modificarea legislaţiei în domeniu;
l) asigură difuzarea către toate structurile de parchet a materialelor realizate în îndeplinirea
activităţilor prevăzute în această secţiune, inclusiv publicarea pc site-ul Ministerului Public;
m) asigură publicarea pe site-ul Ministerului Public a materialelor de interes pentru activitatea
parchetelor realizate şi de alte structuri ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie;
n) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute în legi speciale sau stabilite prin dispoziţia
B. Atribuţii de statistică judiciară:
a) centralizează, prelucrează şi arhivează informaţiile şi datele statistice privind activitatea
parchetelor;
Pagina 161 din 238

b) stabileşte, în colaborare cu alte structuri din cadrul Ministerului Public, Ministerului Justiţiei şi
Consiliului Superior al Magistraturii, indicatorii statistici privind activitatea parchetelor şi
nomenclatorul de infracţiuni, elaborează proiectul formularelor statistice privind activitatea
parchetelor şi pe cel al ghidului de completare a formularelor statistice, pe care le supune spre
aprobare Consiliului Superior al Magistraturii;
c) îndrumă activitatea de statistică judiciară a parchetelor din cadrul Ministerului Public;
d) asigură documentarea şi instruirea personalului Ministerului Public în domeniul statisticii
judiciare;
e) furnizează datele statistice şi materialele de specialitate solicitate de structurile din cadrul
Ministerului Public, Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii;
f) furnizează date statistice Institutului Naţional de Statistică, autorităţilor şi instituţiilor publice
naţionale ori altor organisme interne şi internaţionale interesate;
g) furnizează rapoarte statistice pentru întocmirea proiectului Raportului anual de activitate al
Ministerului Public;
h) întocmeşte semestrial şi anual Analiza indicatorilor statistici privind activitatea Ministerului
Public, documentarul indicatorilor statistici ai activităţii Ministerului Public şi documentarul stării
infracţionale;
(2) Serviciul de documentare şi statistică judiciară este condus de un procuror şef serviciu.
(3) În cadrul Serviciului de documentare şi statistică judiciară funcţionează biblioteca. Personalul
din cadrul bibliotecii organizează şi gestionează fondul documentar al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit dispoziţiilor Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, şi ale regulamentului propriu, aprobat prin ordin al
(4) Personalul din cadrul bibliotecii se subordonează procurorului şef al Serviciului de
documentare şi statistică judiciară.
Secţiunea a 3-a
Serviciul de organizare şi resurse umane
Articolul 38
(1) Personalul din cadrul Serviciului de organizare şi resurse umane are următoarele atribuţii:
a) organizează şi ţine la zi evidenţa procurorilor, a personalului de specialitate juridică asimilat
judecătorilor şi procurorilor, a personalului auxiliar de specialitate şi celui conex acestuia, a
funcţionarilor publici şi a personalului contractual al parchetelor, în raport cu numărul de posturi
prevăzut în statele de funcţii şi de personal ale Ministerului Public;
b) evaluează, cel puţin o dată pe an, volumul de activitate al parchetelor şi propune procurorului
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsuri pentru
suplimentarea sau reducerea numărului de posturi;
c) pune în aplicare ordinele şi deciziile procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie în domeniul resurselor umane şi asigură informarea personalului din
parchete cu privire la acestea;
d) comunică Consiliului Superior al Magistraturii ordinele şi deciziile procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind cariera procurorilor;
e) întocmeşte documentaţia necesară pentru dosarele de pensionare ale personalului
Parchetului de pe lângă Înalta Curie de Casaţie şi Justiţie, precum şi documentaţia cerută de
lege pentru actualizarea sau recalcularea pensiilor;
f) întocmeşte, completează şi păstrează Registrul opis alfabetic de evidenţă a salariaţilor (R 41)
pentru personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
g) coordonează întocmirea şi actualizarea fişelor posturilor pentru personalul din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii;
h) întocmeşte şi actualizează propunerile privind statele de funcţii şi de personal ale parchetelor
din cadrul Ministerului Public, cu excepţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
Pagina 162 din 238

i) organizează şi coordonează activitatea de evaluare a personalului de specialitate juridică
asimilat judecătorilor şi procurorilor, a personalului auxiliar de specialitate şi celui conex acestuia,
a funcţionarilor publici şi a personalului contractual din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta
j) asigură evidenţierea, inventarierea, selecţionarea, păstrarea şi folosirea documentelor
repartizate serviciului, potrivit legii şi Nomenclatorului arhivistic;
k) eliberează şi ţine evidenţa legitimaţiilor de serviciu şi a cartelelor de acces;
l) redactează şi prezintă procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie documentaţia privind delegarea personalului auxiliar de specialitate şi celui conex
acestuia şi a altor categorii de personal din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie şi ţine evidenţa acestora;
m) organizează examenele şi concursurile pentru recrutarea şi promovarea personalului auxiliar
de specialitate şi celui conex acestuia, a funcţionarilor publici şi a personalului contractual din
cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; participă în comisiile de
concurs şi în cele de soluţionare a contestaţiilor privind funcţionarii publici, personalul auxiliar de
specialitate şi cel conex acestuia, precum şi personalul contractual, stabilite prin ordinul
n) întocmeşte proiectele ordinelor sau, după caz, ale deciziilor de numire, promovare, detaşare,
trecere în alte sectoare de activitate, transfer sau eliberare din funcţie a personalului de
specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, a funcţionarilor publici, a personalului
contractual şi a personalului auxiliar de specialitate şi celui conex acestuia din Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ţine evidenţa acestora;
o) efectuează cercetarea prealabilă, în condiţiile legii, în cazul sesizării comiterii unor abateri
disciplinare de către personalul auxiliar de specialitate şi cel conex acestuia şi personalul
contractual din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, întocmeşte
actul de constatare şi propune, dacă este cazul, aplicarea unor sancţiuni disciplinare categoriilor
de personal respective;
p) calculează drepturile băneşti cuvenite procurorilor, personalului de specialitate juridică
asimilat judecătorilor şi procurorilor, funcţionarilor publici, personalului contractual, personalului
auxiliar de specialitate şi celui conex acestuia, ca urmare a majorărilor survenite, a încetării
suspendării activităţii, a pensionării şi a recalculării pensiilor, în condiţiile legii;
q) întocmeşte şi prezintă procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie proiectele ordinelor de stabilire a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale procurorilor
de la toate parchetele, a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor,
ale deciziilor de stabilire a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale personalului auxiliar de
specialitate şi celui conex acestuia încadrat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, precum şi contractele de muncă şi deciziile/ordinele de stabilire a drepturilor salariale ale
personalului contractual şi funcţionarilor publici din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie şi ţine evidenţa acestora;
r) examinează contestaţiile procurorilor şi ale celorlalte categorii de personal cu privire la
acordarea drepturilor salariale şi formulează propuneri corespunzătoare;
s) exercită atribuţiile care derivă din aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul
funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a altor acte
normative ce cuprind reglementări referitoare la această categorie profesională;
ş) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia
(2) Serviciul de organizare şi resurse umane este condus de un procuror şef serviciu.
Secţiunea a 4-a
Serviciul de registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul
Articolul 39
(1) Personalul din cadrul Serviciului de registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul
are următoarele atribuţii:
a) înregistrează şi distribuie corespondenţa adresată procurorului general, prim-adjunctului
procurorului general şi adjunctului procurorului general, precum şi structurilor din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
Pagina 163 din 238

b) înregistrează, analizează şi distribuie celorlalte parchete corespondenţa de competenţa lor,
trimisă Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, încunoştinţând în acest sens
petenţii;
c) trimite altor autorităţi şi instituţii publice corespondenţa greşit îndreptată către Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, încunoştinţând în acest sens petenţii;
d) organizează şi coordonează activitatea de primire, înregistrare, repartizare, circulaţie şi
păstrare a lucrărilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
e) realizează activităţile de arhivă, potrivit legii;
f) organizează activitatea de relaţii cu publicul, conform art. 144-147;
g) primeşte şi înregistrează sesizările penale, alte plângeri, cereri, memorii şi petiţii ale
persoanelor fizice şi reprezentanţilor persoanelor juridice;
h) aduce la cunoştinţă conducerii secţiei problemele deosebite apărute în cadrul activităţii de
relaţii cu publicul, în scopul informării de îndată a conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte
(2) Serviciul de registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul este condus de un
procuror şef serviciu.
Capitolul VI
Secţia parchetelor militare
Secţiunea 1
Structura şi conducerea Secţiei parchetelor militare
Articolul 40
Structura Secţiei parchetelor militare.
În cadrul Secţiei parchetelor militare, funcţionează:
A. Serviciul de urmărire penală şi judiciar:
a) Biroul de urmărire penală;
b) Biroul judiciar.
B. Serviciul de cooperare judiciară şi criminalistică
a) Biroul de cooperare judiciară;
b) Biroul de criminalistică.
C. Serviciul de organizare, mobilizare, resurse umane, economico-financiar şi administrativ:
a) Biroul economico-financiar, contabilitate şi administrativ.
D. Compartimentul de documente clasificate.
Articolul 41
Conducerea Secţiei parchetelor militare şi atribuţiile acesteia
(1) Secţia parchetelor militare exercită atribuţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie în legătură cu activitatea de urmărire penală şi activitatea de criminalistică, precum şi
cele în legătură cu participarea la şedinţele de judecată în cauzele penale având ca obiect
infracţiuni săvârşite de militari desfăşurate de parchetele militare.
(2) Secţia este condusă de un procuror militar şef secţie, ajutat de un procuror militar şef secţie
adjunct.
(3) Procurorul militar şef secţie are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează, îndrumă şi răspunde de activitatea personalului din
cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie măsurile necesare pentru desfăşurarea corespunzătoare a acesteia;
b) stabileşte atribuţiile manageriale delegate procurorului militar şef secţie adjunct;
de condiţii;
Pagina 164 din 238

d) repartizează procurorilor spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate în
secţie potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (3) lit. b), care se aplică în mod corespunzător;
e) îndrumă procurorii militari din cadrul parchetelor militare în activitatea de urmărire penală şi
de supraveghere a actelor de cercetare penală efectuate de organele de cercetare penală
speciale;
f) propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
înfiinţarea/desfiinţarea de servicii, birouri sau alte compartimente de specialitate în cadrul
parchetelor militare, precum şi măsuri de îmbunătăţire a activităţii parchetelor militare;
g) stabileşte, cu avizul conform al Serviciului de tehnologia informaţiei din cadrul Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul informaticienilor de la parchetele militare;
h) este ordonator terţiar de credite pentru parchetele militare, în finanţarea ordonatorului
principal, care este ministrul apărării naţionale;
i) asigură implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul justiţiei la parchetele
militare;
j) elaborează semestrial programul de activitate al secţiei, asigură şi urmăreşte realizarea
integrală a obiectivelor şi acţiunilor în termenele prevăzute;
k) organizează şi răspunde de înregistrarea, păstrarea şi circulaţia în condiţiile legii şi a
l) organizează şi răspunde ca activitatea de informare publică să se desfăşoare conform
dispoziţiilor regulamentului şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta
m) înaintează, spre informare, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
clasărilor dispuse în temeiul legii, în ziua emiterii lor precum şi un exemplar al hotărârilor
judecătoreşti prin care s-a dispus restituirea cauzei la procuror în temeiul legii, în ziua
comunicării la parchet a acestora;
n) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau dispuse de procurorul
general al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) În exercitarea atribuţiilor care îi revin, procurorul militar şef secţie emite ordine sau dispoziţii
cu caracter intern.
(5) Procurorul militar şef secţie adjunct are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea personalului din cadrul secţiei
în raport de atribuţiile manageriale delegate de procurorul şef secţie;
b) soluţionează lucrările repartizate de procurorul şef secţie şi de procurorul general al
c) exercită atribuţiile procurorului militar şef secţie, în absenţa acestuia;
d) exercită orice alte atribuţii prevăzute în legi şi regulamente sau stabilite de procurorul şef
secţie ori de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(6) Procurorul militar şef serviciu şi procurorul militar şef birou exercită în mod corespunzător
atribuţiile prevăzute la art. 19 alin. (5).
Secţiunea a 2-a
Serviciul de urmărire penală şi judiciar
Articolul 42
Serviciul de urmărire penală şi judiciar este condus de un procuror militar şef serviciu.
Articolul 43
Biroul de urmărire penală
(1) Procurorii militari din cadrul Biroului de urmărire penală au următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele penale de competenţa Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie în care unul dintre subiecţii activi ai infracţiunii este militar, prevăzute
la art. 56 alin. (4) şi (5) raportat la art. 40 alin. (1) din Codul de procedură penală sau preluate de
la parchetele militare ierarhic inferioare, în condiţiile prevăzute de lege;
b) din dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, analizează plângerile formulate împotriva măsurilor dispuse şi a actelor de urmărire
Pagina 165 din 238

penală efectuate de procurorul general militar al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară
de Apel Bucureşti ori a soluţiilor de netrimitere în judecată dispuse de acesta şi propun măsuri
corespunzătoare, potrivit legii;
d) îndrumă procurorii militari de la parchetele militare care efectuează activităţi de urmărire
penală şi supraveghere a cercetărilor penale efectuate de organele de cercetare penală specială;
e) analizează cauzele în care procurorii militari au dispus clasarea faţă de inculpaţii arestaţi
preventiv şi propun măsuri corespunzătoare;
f) asigură folosirea eficientă a mijloacelor tehnice criminalistice şi îndrumă, în acest sens,
procurorii militari de la parchetele militare;
g) analizează cauzele în care procurorii militari au dispus clasarea faţă de inculpaţii arestaţi
preventiv şi propun măsuri corespunzătoare;
h) organizează activităţi comune cu Ministerul Apărării Naţionale şi celelalte structuri militare
pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, precum şi pentru stabilirea cauzelor care
generează sau favorizează criminalitatea în rândul personalului militar şi salariaţilor civili ai
structurilor militarizate, conform art. 102 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, constând în conferinţe, seminare şi alte acţiuni de
colaborare sau cooperare;
i) centralizează şi analizează datele şi informaţiile rezultate în urma acţiunilor de îndrumare şi
cooperare, precum şi pe cele privind evenimentele la care se deplasează procurorii militari;
j) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia
conducerii secţiei şi a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie.
(2) În cadrul Biroului de urmărire penală îşi desfăşoară activitatea specialişti în analiza
urmărire penală, care exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 25.
(3) Biroul de urmărire penală este condus de un procuror militar şef birou.
Articolul 44
Biroul judiciar
(1) Procurorii militari din cadrul Biroului judiciar au următoarele atribuţii:
a) participă la judecarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a cauzelor privind
infracţiunile săvârşite de militari, cu înştiinţarea prealabilă a instanţei şi a Secţiei judiciare din
cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) exercită căile de atac, potrivit legii, împotriva hotărârilor pronunţate de Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie în cauzele penale judecate cu participarea procurorilor militari;
c) analizează hotărârile judecătoreşti penale definitive în care problemele de drept au fost
soluţionate diferit şi fac propuneri motivate pentru promovarea recursului în interesul legii;
d) analizează cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv în care procurorii militari au dispus
trimiterea în judecată, iar instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de achitare,
restituire sau trimitere la procuror, precum şi cauzele în care s-a dispus, prin hotărâri definitive,
punerea în libertate a unor inculpaţi trimişi în judecată în stare de arest preventiv de către
procurorii militari;
e) îndrumă procurorii militari de la parchetele militare care efectuează activitate judiciară;
f) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia
Justiţie.
(2) Biroul judiciar este condus de un procuror militar şef birou.
Secţiunea a 3-a
Serviciul de cooperare judiciară şi criminalistică
Articolul 45
Serviciul de urmărire penală şi judiciar este condus de un procuror militar şef serviciu.
Articolul 46
Biroul de cooperare judiciară
(1) Procurorii militari din cadrul Biroului de cooperare judiciară au următoarele atribuţii.
Pagina 166 din 238

a) efectuează urmărirea penală în cauzele de competenţa Secţiei parchetelor militare sau
preluate în condiţiile legii, privind fapte penale comise de militari români dislocaţi pe teritoriul altor
state, în cadrul unor forţe multinaţionale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale,
pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română;
b) efectuează urmărirea penală în cauzele de competenţa Secţiei parchetelor militare sau
preluate în condiţiile legii, privind fapte penale comise de membrii forţelor armate străine aflate
pe teritoriul României, dacă prin tratatele sau convenţiile internaţionale la care România este
parte nu se prevede altfel;
c) întocmesc lucrările în legătură cu cererile de asistenţă judiciară internaţională, potrivit legii;
d) organizează activităţi comune cu structurile de comandă ale forţelor armate străine aflate pe
teritoriul României pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, precum şi pentru stabilirea
cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea în rândul personalului militar, constând
în conferinţe, seminarii şi alte acţiuni de colaborare sau cooperare;
e) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia
Justiţie.
(2) Biroul de cooperare judiciară este condus de un procuror militar şef birou.
Articolul 47
Biroul de criminalistică
(1) Procurorii militari din cadrul Biroului de criminalistică au următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele complexe de competenţa secţiei sau preluate, în
condiţiile legii, de la alte structuri de parchet, care necesită aplicarea metodelor ştiinţifice şi a
mijloacelor tehnice criminalistice;
b) acordă sprijin sub aspect tehnic, tactic şi metodologic procurorilor de la celelalte parchete
militare care desfăşoară activitate de urmărire penală proprie, în cauzele penale cu grad mare de
complexitate, în vederea eficientizării şi dinamizării activităţii de urmărire penală;
c) organizează evidenţa centralizată a cauzelor penale având ca obiect infracţiuni săvârşite cu
intenţie, care au avut ca urmare moartea unei persoane, aflate în evidenţa cauzelor cu autori
neidentificaţi;
d) elaborează lucrări de analiză vizând aspecte de ordin tehnic, tactic şi metodologic privind
folosirea de către procurorii militari a mijloacelor criminalistice;
e) asigură difuzarea către parchetele militare, în scopul documentării, a lucrărilor elaborate pe
plan intern şi în străinătate cu privire la metodele şi mijloacele tehnice, a regulilor şi procedeelor
tactice criminalistice necesare descoperirii, cercetării şi prevenirii diferitelor categorii de
infracţiuni;
procurorului militar şef secţie.
(2) Biroul de criminalistică este condus de un procuror militar şef birou.
Secţiunea a 4-a
Serviciul de organizare, mobilizare, resurse umane, economico-financiar şi
administrativ
Articolul 48
(1) Personalul din cadrul Serviciului de organizare, mobilizare, resurse umane, economico-
financiar şi administrativ are următoarele atribuţii:
a) întocmeşte proiectele de ordin privind stabilirea drepturilor salariale şi a altor drepturi
cuvenite procurorilor militari şi personalului auxiliar de specialitate, personalului militar,
funcţionarilor publici şi personalului contractual din cadrul secţiei şi al parchetelor militare;
b) redactează proiectele de ordin privind delegarea unor procurori militari, precum şi lucrările
pentru Ministerul Apărării Naţionale referitoare la acordarea gradelor, avansarea în grad,
acordarea de distincţii militare, trecerea în rezervă şi pensionarea procurorilor militari şi a
personalului militar;
c) întocmeşte proiectele contractelor de muncă ale personalului auxiliar de specialitate şi
personalului contractual din cadrul secţiei şi al parchetelor militare;
d) examinează contestaţiile procurorilor militari şi ale celorlalte categorii de personal cu privire la
acordarea drepturilor salariale şi propun măsuri;
Pagina 167 din 238

e) organizează examenele şi concursurile pentru ocuparea posturilor vacante de grefier şi
promovarea personalului auxiliar de specialitate în cadrul secţiei, precum şi examenele sau
concursurile pentru ocuparea posturilor vacante de personal contractual din cadrul secţiei şi al
parchetelor militare, respectiv promovarea în grade sau trepte a personalului contractual;
f) propune ocuparea prin transfer a unor posturi de personal auxiliar de specialitate şi funcţionar
public vacante la nivelul secţiei şi al parchetelor militare;
g) asigură asistenţă de specialitate în cazul examenelor şi concursurilor organizate la nivelul
Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti pentru personalul auxiliar de
specialitate;
h) întocmeşte lucrările de organizare-mobilizare şi cele de personal care decurg din
reglementările militare;
(2) Serviciul de organizare, mobilizare, resurse umane, economico-financiar şi administrativ este
condus de către un procuror militar şef serviciu.
Articolul 49
Biroul economico-financiar, contabilitate şi administrativ
(1) Personalul Biroului economico-financiar şi administrativ are următoarele atribuţii:
a) efectuează analize economice şi face propuneri pentru întocmirea capitolului din bugetul de
venituri şi cheltuieli referitor la Secţia parchetelor militare şi la parchetele militare;
b) asigură plata integrală şi la timp a soldelor, salariilor şi a celorlalte drepturi băneşti cuvenite
personalului Secţiei parchetelor militare, precum şi al parchetelor militare;
c) întocmeşte statele de plată, precum şi proiectele de ordine de zi pentru alocarea sau, după
caz, scoaterea de la drepturile băneşti a personalului Secţiei parchetelor militare şi al parchetelor
militare;
d) centralizează statele de plată a soldelor, salariilor şi a altor drepturi băneşti şi efectuează
reţinerile către bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat, precum şi a contribuţiei pentru
pensia suplimentară, ajutorul de şomaj şi altele, întocmind documentele necesare virării
acestora, în cotele şi la termenele stabilite pentru personalul Secţiei parchetelor militare şi al
parchetelor militare;
e) întocmeşte şi depune documentele privind cheltuielile de personal ale Secţiei parchetelor
militare şi al parchetelor militare;
f) calculează, reţine şi depune garanţiile pentru gestionarii din cadrul Secţiei parchetelor militare
şi al parchetelor militare;
g) întocmeşte documentaţia necesară calculării pensiilor pentru personalul Secţiei parchetelor
militare şi al parchetelor militare;
h) asigură condiţiile de păstrare în deplină securitate a banilor şi a altor valori, a transportului
acestora, precum şi de realizare a operaţiunilor de casă la Secţia parchetelor militare şi la
parchetele militare;
i) întocmeşte actele justificative de plată a cheltuielilor de delegare, transport, cazare, chirie,
precum şi actele justificative de decontare a contribuţiei personale pentru medicamente şi servicii
medicale pentru personalul Secţiei parchetelor militare şi al parchetelor militare;
j) întocmeşte actele justificative privind acordarea avansului pentru mărci poştale, taxe poştale,
expertize, deplasări, cheltuieli cu utilităţile şi altele asemenea;
k) organizează evidenţa operaţiunilor economico-financiare ale Secţiei parchetelor militare şi ale
parchetelor militare, efectuează controlul privind modul de respectare a dispoziţiilor legale
referitoare la patrimoniul unităţii şi asigură informaţiile necesare cu privire la executarea
bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi gospodărirea mijloacelor financiare şi materiale;
l) organizează, potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice şi
dispoziţiilor Direcţiei financiare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, contabilitatea în partidă
dublă a activităţii economico-financiare şi de planificare desfăşurate la Secţia parchetelor militare
şi la parchetele militare;
m) efectuează sau, după caz, coordonează activităţile de inventariere a patrimoniului Secţiei
parchetelor militare şi al parchetelor militare;
n) asigură legătura cu instituţiile publice şi societăţile comerciale ce deservesc Secţia
parchetelor militare şi parchetele militare;
o) urmăreşte realizarea decontărilor cu debitorii şi creditorii;
Pagina 168 din 238

p) întocmeşte şi depune darea de seamă contabilă şi raportul explicativ;
q) realizează documentaţia necesară obţinerii resurselor financiare necesare pentru
funcţionarea corespunzătoare a Secţiei parchetelor militare, precum şi a parchetelor militare;
r) urmăreşte emiterea notelor de recepţie privind bunurile achiziţionate de Secţia parchetelor
militare şi de parchetele militare;
s) stabileşte necesarul de carburanţi şi lubrifianţi, precum şi programul de întreţinere a tehnicii
auto din dotarea Secţiei parchetelor militare şi a parchetelor militare;
ş) urmăreşte întocmirea formelor legale de scoatere din inventar a bunurilor degradate, distruse
sau transferate, precum şi de lichidare a mijloacelor fixe scoase din uz din dotarea Secţiei
parchetelor militare şi a parchetelor militare;
t) solicită compartimentelor de specialitate ale Ministerului Apărării Naţionale întocmirea
proiectelor planurilor de investiţii, de reparaţii capitale şi curente pentru Secţia parchetelor
militare şi al parchetelor militare, precum şi documentaţiile tehnice aferente;
ţ) pregăteşte documentaţia necesară pentru achiziţiile de bunuri şi prestări de servicii pentru
Secţia parchetelor militare şi parchetele militare;
u) verifică realitatea consumurilor, precum şi cantităţile de materiale din facturile transmise
pentru decontare şi execută recepţia bunurilor achiziţionate şi a serviciilor prestate pentru Secţia
parchetelor militare şi parchetele militare;
v) răspunde de realizarea măsurilor proprii de protecţie a muncii şi de prevenire şi stingere a
incendiilor;
w) stabileşte şi asigură necesarul de mijloace fixe, rechizite şi obiecte de inventar şi alte
materiale necesare desfăşurării activităţii Secţiei parchetelor militare şi a parchetelor militare;
x) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia
(2) Biroul economico-financiar şi administrativ este condus de un şef birou, ofiţer specialist, care
exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 63 alin. (3).
Secţiunea a 5-a
Compartimentul de documente clasificate
Articolul 50
(1) Personalul din cadrul Compartimentului de documente clasificate are următoarele atribuţii:
a) efectuează activităţile de primire, înregistrare, redactare, procesare, păstrare, manipulare,
multiplicare, transmitere, inventariere, distrugere, arhivare şi clasare în mape/dosare a
documentelor clasificate;
b) execută măsurile dispuse de procurorul militar şef secţie şi de structura de securitate
/funcţionarul de securitate sub toate componentele de protecţie a informaţiilor clasificate şi ţine
evidenţa lucrărilor întocmite;
c) informează ierarhic cu privire la vulnerabilităţile şi riscurile identificate în domeniul protecţiei
informaţiilor clasificate şi sesizează incidentele de securitate;
d) îndrumă personalul din structurile similare ale parchetelor militare cu privire la modul de
aplicare a măsurilor de protecţie a informaţiilor clasificate;
e) îndeplineşte orice alte activităţi specifice protecţiei documentelor clasificate, potrivit
prevederilor legale în vigoare.
(2) Compartimentul de documente clasificate este condus de un procuror militar şef birou,
subordonat direct procurorului militar şef secţie.
Capitolul VII
Serviciul de îndrumare şi control
Articolul 51
(1) Serviciul de îndrumare şi control exercită atribuţiile în legătură cu controlul ierarhic şi alte
atribuţii ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
prevăzute în Codul de procedură penală şi legi speciale.
(2) Procurorii din cadrul Serviciului de îndrumare şi control au următoarele atribuţii, din dispoziţia
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:
Pagina 169 din 238

a) în numele procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
exercită atribuţiile de control ierarhic specifice acestei funcţii;
b) analizează plângerile formulate împotriva măsurilor dispuse şi a actelor de urmărire penală
efectuate de procurorii şefi direcţii şi secţii, precum şi plângerile formulate împotriva măsurilor
dispuse şi a actelor de urmărire penală efectuate de procurorii generali ai parchetelor de pe lângă
curţile de apel ori a soluţiilor dispuse de către aceştia, supuse controlului ierarhic al procurorului
general, şi propun măsuri de soluţionare, potrivit legii;
c) analizează, sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, actele, măsurile şi soluţiile procurorilor din
cadrul Ministerului public, formulând propuneri corespunzătoare;
d) analizează conflictele de competenţă apărute între procurori şi propun măsuri de soluţionare,
potrivit legii;
e) analizează cererile de trimitere a unei cauze penale de la un parchet ta un alt parchet egal în
grad şi propun măsuri de soluţionare, potrivit legii;
f) analizează cererile privind abţinerea şi recuzarea procurorilor generali ai parchetelor de pe
lângă curţile de apel, precum şi a procurorilor şefi din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, de competenţa procurorului general, şi propun măsuri de soluţionare, potrivit
legii;
g) analizează propunerile de acordare/retragere a avizului conform pentru lucrătorii poliţiei
judiciare şi întocmesc documentaţia aferentă;
h) analizează propunerile de acordare/retragere a avizului conform pentru numirea ca organe de
cercetare penală speciale a ofiţerilor anume desemnaţi şi întocmesc documentaţia aferentă;
i) în conformitate cu dispoziţiile art. 65 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, republicată , cu
modificările şi completările ulterioare, efectuează activităţi de coordonare şi control la parchete şi
propun măsuri de înlăturare a deficienţelor constatate, inclusiv sesizarea Inspecţiei judiciare;
j) centralizează şi analizează datele şi informaţiile rezultate în urma acţiunilor de coordonare şi
control;
k) întocmesc anual analiza principalilor indicatori de calitate ai activităţii Ministerului Public, pe
baza informărilor primite de la structura competentă din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la parchetele de pe lângă curţile de apel;
l) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului
şef serviciu.
(3) Serviciul de îndrumare şi control este condus de un procuror şef serviciu, care exercită în mod
corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 19 alin. (5).
Capitolul VIII
Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi
programe
Articolul 52
Atribuţiile şi conducerea Serviciului de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi
programe
(1) Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe funcţionează în
subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi îndeplineşte activităţile legate de relaţiile externe ale Ministerului Public, precum şi
activitatea de protocol.
(2) Procurorii din cadrul Serviciului de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi
programe au următoarele atribuţii:
A. Atribuţii în domeniul cooperării judiciare internaţionale:
a) controlează şi coordonează efectuarea lucrărilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce revin Ministerului
Public în domeniul cooperării judiciare internaţionale, potrivit legii şi convenţiilor internaţionale la
care ţara noastră este parte;
b) îndeplinesc rolul de autoritate centrală în domeniul cooperării judiciare internaţionale în
materie penală, în condiţiile legii şi ale normelor de drept internaţional;
c) asistă parchetele competente, atunci când este cazul, la formularea şi soluţionarea cererilor
de cooperare judiciară internaţională în materie penală din faza de urmărire penală şi sprijină, în
măsura posibilităţilor, contactul direct dintre acestea şi autorităţile solicitate;
Pagina 170 din 238

d) asigură schimbul de date şi informaţii şi urmăresc respectarea procedurilor de lucru cu ofiţerii
şi magistraţii de legătură străini acreditaţi în România sau ai României acreditaţi în străinătate,
implicaţi în executarea şi soluţionarea unor cereri de cooperare judiciară internaţională;
e) asigură cooperarea cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, precum şi cu
misiunile diplomatice şi oficiile consulare străine acreditate în România, în realizarea atribuţiilor
parchetelor din cadrul Ministerului Public referitoare la activitatea de urmărire penală sau
soluţionarea unor cereri de cooperare judiciară internaţională;
f) facilitează cooperarea judiciară în materie penală în faza de urmărire penală;
g) asigură îndeplinirea atribuţiilor Reţelei judiciare române şi Reţelei judiciare europene, precum
şi ale altor reţele internaţionale cu competenţe în domeniul cooperării judiciare internaţionale, prin
procurorii desemnaţi să facă parte din aceste structuri;
B. Atribuţii în domeniul relaţiilor internaţionale şi programelor:
a) întocmesc şi supun spre aprobare programul de cooperare dintre Ministerul Public şi instituţii
similare din străinătate sau organisme internaţionale;
b) participă la negocierea şi întocmesc în vederea semnării, proiectele acordurilor de cooperare
şi programelor de cooperare între Ministerul Public şi instituţii sau organisme similare
internaţionale;
c) urmăresc modul de realizare şi aplicare a acordurilor, protocoalelor şi programelor de
asistenţă în vigoare;
d) asigură redactarea lucrărilor care vizează cooperarea Ministerului Public cu instituţii şi
organisme internaţionale, pregătesc şi furnizează informaţiile solicitate de acestea, altele decât
cele care fac obiectul unor cereri de cooperare judiciară internaţională;
e) ţin evidenţa procurorilor care au urmat cursuri de pregătire profesională în materia cooperării
judiciare internaţionale în ţară sau în străinătate şi a celor care au participat la congrese,
conferinţe, seminare, cursuri, simpozioane, comisii internaţionale, grupuri de lucru sau alte
manifestări ştiinţifice cu caracter internaţional;
f) ţin evidenţa procurorilor care îndeplinesc rol de puncte de contact în reţelele de drept penal
naţionale şi internaţionale, puncte focale naţionale sau internaţionale;
g) iniţiază şi coordonează, în calitate de lider de proiect, programe în domeniul cooperării
judiciare şi relaţiilor internaţionale;
h) asigură participarea reprezentanţilor Ministerului Public la diferite evenimente cu caracter
internaţional şi urmăresc întocmirea de rapoarte şi informări în legătură cu problemele abordate
în cadrul acestora;
i) reţin cele mai importante probleme, aspecte şi concluzii desprinse din vizitele în străinătate ale
reprezentanţilor Ministerului Public şi propun măsuri pentru valorificarea lor în activitatea practică
şi în revistele de specialitate juridică editate de Ministerul Public şi alte instituţii publice;
j) întocmesc periodic informări şi studii în legătură cu reglementările din legislaţia statelor
europene şi a altor state şi fac propuneri în vederea armonizării legislaţiei interne cu
reglementările internaţionale;
k) asigură realizarea unor traduceri sau interpretarea, prin intermediul interpreţilor traducători din
cadrul serviciului;
l) organizează întâlnirile dintre conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi delegaţiile străine; asigură corespondenţa oficială cu acestea şi pregătesc materialele
cuprinzând informaţiile necesare;
m) organizează conferinţe, seminarii, simpozioane sau alte manifestări cu caracter internaţional;
n) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia
C. Atribuţii în domeniul protocolului:
a) asigură primirea de către conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie a delegaţiilor străine şi iau măsuri pentru asigurarea interpretării, atunci când este
necesar;
b) organizează protocolul delegaţiilor străine aflate în România la invitaţia Ministerului Public;
c) asigură formalităţile necesare deplasărilor în misiuni oficiale ale reprezentanţilor Ministerului
Public;
Pagina 171 din 238

d) ţin legătura cu alte instituţii şi autorităţi publice în domeniul comun de activitate, privind
asigurarea protocolului la primirea şi plecarea delegaţiilor străine, precum şi a delegaţiilor
Ministerului Public;
e) asigură rezervările şi organizarea meselor, a transportului şi a cazării delegaţiilor străine aflate
în România la invitaţia Ministerului Public, precum şi organizarea unor mese oficiale din dispoziţia
conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a solicitării altor
instituţii sau autorităţi publice;
f) asigură organizarea şi buna desfăşurare a seminarelor, simpozioanelor, congreselor şi a altor
activităţi la care participă conducerea şi personalul din cadrul Ministerului Public, inclusiv
rezervările şi cazarea;
g) întocmesc actele necesare privind efectuarea şi achiziţionarea produselor necesare
desfăşurării activităţii de protocol;
h) achiziţionează produsele şi asigură protocolul pentru conducerea Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi pentru acţiunile desfăşurate cu diferite ocazii;
i) întocmesc note de fundamentare şi fac propuneri privind cuprinderea în proiectul de buget a
cheltuielilor aferente acţiunilor pe care le coordonează;
j) întocmesc notele de fundamentare şi colaborează cu Biroul de achiziţii publice pentru
elaborarea Programului anual ai achiziţiilor publice de bunuri şi servicii pentru acţiunile
desfăşurate la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
k) întocmesc documentele prevăzute de lege privind angajamentele legale, propunerile de
angajare a cheltuielilor, angajamentele bugetare şi ordonanţările de plată pentru achiziţiile publice
pe care le efectuează;
(3) Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe este condus de
un procuror şef serviciu, care exercită următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea personalului din cadrul
serviciului;
b) repartizează lucrările spre soluţionare personalului din subordine potrivit dispoziţiilor art. 19
alin. (3) lit. b), care se aplică în mod corespunzător;
c) asigură obţinerea operativă a informaţiilor necesare procurorului general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în îndeplinirea funcţiei sale de reprezentant al Ministerului
Public în relaţiile cu autorităţile publice sau cu persoanele juridice şi fizice din străinătate;
d) participă la elaborarea şi soluţionarea lucrărilor complexe sau de importanţă deosebită, date în
competenţa serviciului;
e) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente, aflate în competenţa sa ori
stabilite de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Capitolul IX
Serviciul de documente clasificate
Articolul 53
Atribuţiile Serviciului de documente clasificate
Personalul Serviciului de documente clasificate asigură îndeplinirea tuturor obligaţiilor stabilite prin
legislaţia privind documentele şi informaţiile clasificate pentru toate secţiile Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia Secţiei parchetelor militare, Direcţiei Naţionale
Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, având
a) asigură evidenţa, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea, multiplicarea, transmiterea,
distrugerea, inventarierea anuală, arhivarea şi alte operaţiuni privind documentele clasificate;
b) execută măsurile dispuse de structura de securitate/funcţionarul de securitate sub toate
componentele de protecţie a informaţiilor clasificate şi ţine evidenţa lucrărilor acesteia;
c) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite de conducerea
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de structura de securitate.
Articolul 54
Conducerea Serviciului de documente clasificate şi atribuţiile acesteia
Pagina 172 din 238

(1) Serviciul de documente clasificate este condus de un procuror şef serviciu şi funcţionează în
subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi a structurii de securitate.
(2) Procurorul şef serviciu are următoarele atribuţii:
a) supraveghează, coordonează şi verifică activitatea serviciului cu privire la aplicarea regulilor de
protecţie a informaţiilor clasificate şi de gestionare a documentelor clasificate;
b) consiliază şi propune măsuri conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi structurii de securitate în legătură cu aplicarea dispoziţiilor privind protecţia informaţiilor
clasificate, inclusiv sub aspectul vulnerabilităţilor şi riscurilor existente în sistemul de protecţie a
informaţiilor clasificate;
c) face propuneri privind actualizarea dispoziţiilor normative cu caracter intern vizând protecţia
informaţiilor clasificate, sub toate componentele;
d) îndrumă structurile de parchet în ceea ce priveşte măsurile de protecţie a informaţiilor
clasificate, asigură centralizarea datelor referitoare la protecţia informaţiilor clasificate privind toate
structurile de parchet şi prezintă conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie propuneri de remediere a deficienţelor constatate;
e) furnizează date statistice privind documentele/informaţiile gestionate de Serviciul de
documente clasificate, cu aprobarea conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie;
f) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite de conducerea
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de structura de securitate.
Capitolul X
Serviciul de tehnologia informaţiei
Secţiunea 1
Structura şi conducerea Serviciului de tehnologia informaţiei
Articolul 55
Structura Serviciului de tehnologia informaţiei
(1) Serviciul de tehnologia informaţiei funcţionează în subordinea directă a procurorului general
al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) În cadrul Serviciului de tehnologia informaţiei funcţionează:
A. Compartimentul de aplicaţii software;
B. Compartimentul de resurse hardware şi comunicaţii.
Articolul 56
Atribuţiile şi conducerea Serviciului de tehnologia informaţiei
(1) Serviciul de tehnologia informaţiei desfăşoară activităţile specifice domeniului tehnologiei
informaţiei şi comunicaţiilor, denumit în continuare IT&C, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie şi coordonează această activitate la nivelul Ministerului Public,
asigurând elaborarea şi implementarea Strategiei de informatizare a Ministerului Public şi a
sistemului judiciar din România, alături de toate instituţiile implicate.
(2) Serviciul de tehnologia informaţiei este condus de un specialist IT şef, care are următoarele
atribuţii:
a) coordonează activitatea IT&C în Ministerul Public;
b) participă la elaborarea Strategiei de informatizare a Ministerului Public şi a sistemului judiciar
din România, alături de toate instituţiile implicate, şi asigură implementarea acesteia;
c) coordonează proiectele IT&C ale Ministerului Public, din dispoziţia conducerii Ministerului
Public;
d) coordonează realizarea, implementarea şi exploatarea sistemelor informatice;
e) elaborează şi monitorizează strategia de dezvoltare a infrastructurii IT&C a Ministerului
Public; în acest sens, analizează, evaluează, formulează propuneri privind asigurarea
necesarului de tehnică de calcul şi asigură eficientizarea permanentă a utilizării acesteia;
f) monitorizează asigurarea securităţii informaţiilor şi protecţia împotriva alterării şi distrugerii
acestora;
g) asigură elaborarea, actualizarea şi aplicarea politicii de securitate a Parchetului de pe lângă
h) coordonează activitatea privind instruirea şi specializarea specialiştilor IT;
Pagina 173 din 238

Secţiunea a 2-a
Compartimentul de aplicaţii software
Articolul 57
Atribuţii
(1) Specialiştii IT din cadrul Compartimentului de aplicaţii software au următoarele atribuţii:
a) creează şi întreţin aplicaţiile software (realizare, depanare, adaptare, modificare şi extindere)
ale Ministerului Public;
b) instruiesc personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în utilizarea
produselor software;
c) participă la toate fazele proiectelor privind achiziţionarea sau dezvoltarea de aplicaţii/produse
software, respectiv la: întocmirea caietelor de sarcini, participarea în comisiile privind achiziţiile
publice, recepţia produselor, instalarea, darea în exploatare şi administrarea acestora;
d) proiectează, realizează şi administrează bazele de date;
e) administrează aplicaţiile şi serverele pe care sunt instalate, inclusiv accesul la aplicaţiile
externe;
f) furnizează servicii de proxy, e-mail şi mesagerie instant pentru utilizatorii din reţelele
INTERNET şi INTRANET;
g) asigură aplicarea politicii de securitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie în domeniu;
h) realizează arhivarea datelor şi restaurarea lor în caz de incident;
i) asigură asistenţă tehnică şi suport pentru personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie şi personalul IT de la parchetele din subordine;
j) întreţine şi actualizează site-urile Ministerului Public în reţelele INTERNET şi INTRANET;
k) asigură securitatea informaţiilor şi protecţia împotriva alterării şi distrugerii acestora;
l) monitorizează accesul la servicii, aplicaţii şi servere;
m) instalează şi configurează servere şi firewall-uri;
n) îndeplinesc orice alte sarcini din dispoziţia specialistului IT şef.
(2) Specialiştii IT din cadrul compartimentului răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la
alin. (1) lit. a) - n).
(3) Activitatea Compartimentului de aplicaţii software este coordonată de un specialist IT
desemnat de specialistul IT şef al Serviciului de tehnologia informaţiei.
Secţiunea a 3-a
Compartimentul de resurse hardware şi comunicaţii
Articolul 58
Atribuţii
(1) Specialiştii IT din cadrul Compartimentului de resurse hardware şi comunicaţii au următoarele
atribuţii:
a) participă la toate fazele realizării proiectelor privind achiziţionarea de sisteme informatice şi
achiziţionarea de servicii pentru reţelele de calculatoare, respectiv la: întocmirea caietelor de
sarcini, participarea în comisiile privind achiziţiile publice, recepţia sistemelor, instalarea, darea
în exploatare şi administrarea acestora;
b) asigură managementul infrastructurii IT&C;
c) asigură securitatea informaţiilor şi protecţia împotriva alterării şi distrugerii acestora;
d) monitorizează desfăşurarea activităţilor în cadrul contractelor de service şi întreţinere
preventivă pentru echipamentele din dotare;
e) instalează, configurează şi administrează sistemele de operare utilizate în instituţie;
f) instalează şi configurează servere şi echipamente de tipul "Storage Area Network" (SAN-uri);
g) instalează, configurează staţii de lucru, imprimante, scannere şi alte echipamente;
h) instalează şi configurează echipamente de reţea;
i) asigură asistenţă tehnică şi suport pentru personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie şi personalul IT de la parchetele din subordine;
j) exploatează şi monitorizează sistemul de comunicaţii de arie extinsă (WAN);
k) administrează reţelele locale (LAN);
Pagina 174 din 238

l) monitorizează accesul în cadrul reţelelor (LAN, WAN);
m) asigură aplicarea politicii de securitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie în domeniu;
n) îndeplinesc orice alte sarcini din dispoziţia specialistului IT şef.
(2) Specialiştii IT din cadrul compartimentului răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la
alin. (1).
(3) Activitatea Compartimentului de resurse hardware şi comunicaţii este coordonată de un
specialist IT desemnat de specialistul IT şef al Serviciului de tehnologia informaţiei.
Capitolul XI
Biroul de informare şi relaţii publice
Articolul 59
(1) Biroul de informare şi relaţii publice este subordonat direct procurorului general al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Biroul de informare şi relaţii publice desfăşoară activitatea de informare publică, indiferent de
modalitatea de realizare, pentru toate secţiile, serviciile şi birourile din cadrul Parchetului de pe
(3) Personalul din cadrul Biroului de informare şi relaţii publice are următoarele atribuţii:
a) îndeplineşte, potrivit legii, activităţile de informare publică;
b) întocmeşte şi actualizează anual Buletinul informativ privind liberul acces la informaţiile
publice, potrivit legii;
c) realizează informarea publicului asupra activităţii Ministerului Public, inclusiv publicarea pe site
a acestor informaţii, şi răspunde presei în numele instituţiei, prin unul sau mai mulţi purtători de
cuvânt;
d) transmite comunicate şi buletine de presă, organizează conferinţe de presă şi interviuri şi
asigură reprezentarea Ministerului Public la manifestări care privesc activitatea parchetelor;
e) prezintă procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
cererile de interviuri ale reprezentanţilor mass-mediei şi propune locul şi condiţiile în care vor fi
acordate;
f) realizează informarea şi documentarea cu privire la activitatea de urmărire penală din care ar
putea rezulta date şi informaţii de interes public;
g) întocmeşte proiectele comunicatelor de presă, iar după aprobarea lor de către procurorul
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, le difuzează operativ mass-
mediei;
h) monitorizează articolele din presa centrală şi, cu sprijinul structurilor teritoriale, pe cele din
presa locală, cu privire la reflectarea activităţii Ministerului Public, şi întocmeşte zilnic o notă în
acest sens;
i) colaborează cu direcţiile, secţiile şi celelalte compartimente din cadrul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind formularea de răspunsuri la solicitările de informaţii de
interes public, în domeniul de activitate al acestora, în conformitate cu prevederile legale în
vigoare, acestea fiind obligate să asigure datele şi informaţiile solicitate, potrivit art. 22 din
Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de
interes public, aprobate prin H.G. nr. 123/2002;
j) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta
(4) Biroul de informare şi relaţii publice poate fi condus de un procuror desemnat de procurorul
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori de un absolvent al unei
facultăţi de jurnalistică sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen, care exercită
în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 19 alin. (5). Conducătorul biroului îndeplineşte şi
funcţia de purtător de cuvânt.
Capitolul XII
Biroul juridic
Articolul 60
Atribuţiile Biroului juridic
Pagina 175 din 238

(1) Biroul juridic asigură apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale Ministerului Public, în
conformitate cu reglementările legale în vigoare.
(2) Personalul Biroului juridic are următoarele atribuţii:
a) redactează acţiuni, întâmpinări, cereri de chemare în garanţie, cereri de intervenţie, cereri
reconvenţionale, cereri de suspendare, contestaţii la executare, motive de apel sau de recurs,
concluzii scrise, referate, note şi alte lucrări prevăzute de lege;
b) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cauze în care este parte
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau alte parchete şi ia orice alte măsuri
necesare apărării intereselor legitime ale instituţiei, potrivit legii;
c) reprezintă interesele instituţiei în faţa instanţelor judecătoreşti, potrivit legii;
d) asigură asistenţă de specialitate juridică în lucrările cu caracter juridic ale Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, îndrumă şi coordonează metodologic activitatea
consilierilor juridici de la parchetele de pe lângă curţile de apel;
e) colaborează la întocmirea actelor specifice instituţiei, vizând activitatea Biroului juridic;
f) avizează, din punct de vedere al legalităţii, actele juridice pe care le încheie instituţia;
g) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite de procurorul ierarhic
superior, potrivit prevederilor legale în vigoare.
Articolul 61
Conducerea Biroului juridic şi atribuţiile acesteia
(1) Biroul juridic funcţionează în subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi este condus de un şef birou-consilier juridic, personal de
specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.
(2) Şeful Biroului juridic are următoarele atribuţii:
a) repartizează personalului din subordine, spre soluţionare, lucrările de competenţa biroului şi
urmăreşte soluţionarea acestora în mod corespunzător şi la termenele stabilite prin lege sau de
conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) se informează în permanenţă despre toate actele normative specifice activităţii biroului şi
asigură prelucrarea acestora personalului din subordine;
c) săptămânal, lunar şi anual, după caz, prezintă conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie volumul de activitate şi orice relaţii care îi sunt solicitate din domeniul său de
activitate;
d) îl informează pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie în legătură cu activitatea desfăşurată;
e) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite de procurorul general
Capitolul XIII
Secţiunea 1
Structura şi conducerea Departamentului economico-financiar şi administrativ
Articolul 62
Structura Departamentului economico-financiar şi administrativ
În cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ funcţionează:
A. Serviciul financiar, salarizare, contabilitate şi angajamente bugetare:
a) Biroul de contabilitate şi angajamente bugetare;
B. Serviciul buget şi control financiar preventiv propriu;
C. Serviciul de investiţii şi achiziţii publice:
a) Biroul de achiziţii publice;
D. Serviciul administrativ, întreţinere-deservire şi transport:
a) Biroul administrativ şi întreţinere-deservire;
b) Compartimentul transporturi şi întreţinere parc auto;
E. Compartimentul intern de prevenire şi protecţie.
Articolul 63
Conducerea Departamentului economico-financiar şi administrativ şi atribuţiile acesteia
Pagina 176 din 238

(1) Activitatea economico-financiară şi administrativă din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie este realizată de Departamentul economico-financiar şi administrativ.
(2) Departamentul economico-financiar şi administrativ funcţionează în subordinea directă a
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi este condus
de un manager economic, cu următoarele atribuţii:
a) conduce, organizează şi răspunde de activitatea personalului din cadrul Departamentului
economico-financiar şi administrativ al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) conduce, organizează şi răspunde de procesul de fundamentare, elaborare şi prezentare la
organele abilitate a proiectului de buget anual întocmit pentru Ministerul Public, la termenele şi în
condiţiile prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi
c) urmăreşte şi răspunde de utilizarea eficientă a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din
veniturile proprii, potrivit legii;
d) asigură şi răspunde de respectarea cadrului bugetar, aşa cum este definit prin Legea nr. 500
/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
e) răspunde de organizarea şi conducerea contabilităţii proprii a Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi de întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a
situaţiilor financiare, potrivit normelor şi reglementărilor contabile aplicabile în vigoare;
f) asigură efectuarea plăţii integrale şi la timp a drepturilor de natură salarială cuvenite
personalului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
g) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea tuturor
parchetelor din cadrul Ministerului Public, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul
acestora;
h) organizează, îndrumă şi coordonează activităţile de administrare şi întreţinere-deservire a
sediului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi cele referitoare la
prevenirea şi stingerea incendiilor, şi ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea
desfăşurării corespunzătoare a acestor activităţi;
i) răspunde de organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului, în condiţiile legii;
j) evaluează anual, potrivit legii, performanţele profesionale individuale ale personalului aflat în
subordine;
k) asigură pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din cadrul departamentului,
luând măsurile care se impun;
I) asigură condiţiile necesare implementării şi dezvoltării sistemului propriu de control intern
/managerial, conform Ordinului secretarului general al Guvernului nr. 600/2018 privind aprobarea
Codului controlului intern managerial al entităţilor publice;
m) coordonează elaborarea de norme, instrucţiuni, dispoziţii, ordine, decizii pentru activitatea
proprie şi participă, în raport de activitatea desfăşurată, la elaborarea de proiecte de acte
normative, ce urmează să fie transmise Ministerului Justiţiei;
n) organizează, îndrumă şi coordonează activităţile de prevenire şi protecţie desfăşurate în
cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ia măsuri pentru asigurarea
condiţiilor materiale necesare realizării corespunzătoare a acestor activităţi;
o) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau dispuse de conducerea
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit prevederilor legale în vigoare.
(3) Şeful de serviciu şi şeful de birou au următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează, controlează şi răspund de activitatea personalului din subordine
privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
b) repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului ori biroului şi îl
îndrumă în vederea soluţionării corecte şi în termen a acestora;
c) soluţionează unele lucrări ale serviciului ori biroului, în special, cele cu grad ridicat de
complexitate;
d) evaluează anual activitatea personalului, conform fişei postului, sarcinilor de serviciu şi
metodologici specifice de evaluare;
e) fac propuneri pentru premierea sau sancţionarea personalului din subordine;
Secţiunea a 2-a
Pagina 177 din 238

Serviciul financiar, salarizare, contabilitate şi angajamente bugetare
Articolul 64
(1) Personalul Serviciului financiar, salarizare, contabilitate şi angajamente bugetare are
A. Atribuţii referitoare la operaţiunile de trezorerie şi casierie:
a) urmăreşte, efectuează şi răspunde de execuţia plăţilor, încasărilor şi decontărilor de orice fel
din fondurile bugetare ori extrabugetare;
b) întocmeşte documentele de plată pentru operaţiunile financiare, potrivit reglementărilor
legale în vigoare, şi virează sumele cuvenite;
c) verifică operaţiunile consemnate de Trezoreria Statului în extrasele de cont;
d) efectuează plata drepturilor băneşti ale salariaţilor şi răspunde pentru corecta întocmire a
formelor de plată;
e) verifică şi predă zilnic, pentru înregistrare în contabilitate, documentele care stau la baza
operaţiunilor de încasare şi plăţi cuprinse în registrul de casă;
f) urmăreşte corectitudinea încasărilor şi a efectuării decontărilor cu alţi ordonatori de credite şi
cu persoanele fizice şi juridice;
g) întocmeşte şi ţine evidenţa documentelor de încasări şi plăţi prin casierie, precum şi a
celorlalte valori băneşti;
h) întocmeşte situaţia încasărilor din extrasele conturilor de trezorerie şi din registrul de casă;
i) asigură fondurile necesare pentru deplasările în ţară ale salariaţilor, ţine evidenţa avansurilor
acordate şi verifică deconturile, stabilind diferenţele de plată/încasare;
j) asigură fondurile necesare pentru deplasările în străinătate ale salariaţilor, ţine evidenţa
avansurilor acordate şi verifică deconturile, stabilind diferenţele de plată/încasare;
k) asigură fondurile necesare de cofinanţare naţională pentru activităţile desfăşurate în cadrul
proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă;
l) asigură programarea plăţilor la Trezoreria Statului, conform prevederilor legale;
m) încasează şi virează la bugetul statului sumele provenite din vânzarea, închirierea,
concesionarea bunurilor sau închirierea spaţiilor;
n) verifică documentele justificative în baza cărora se efectuează plăţile din fondurile externe
nerambursabile şi întocmeşte documentele de plată;
o) organizează activitatea casieriei, în conformitate cu prevederile legale.
B. Atribuţii privind obligaţiile fiscale:
a) răspunde de îndeplinirea obligaţiilor fiscale referitoare la taxe şi impozite şi de contribuţia la
fondurile speciale;
b) întocmeşte şi depune lunar declaraţiile privind îndeplinirea obligaţiilor de natură fiscală,
potrivit legii, şi răspunde pentru întocmirea corectă a acestora.
C. Atribuţii privind relaţia cu salariaţii:
a) calculează drepturile băneşti cuvenite salariaţilor;
b) întocmeşte documentele pentru plata drepturilor salariale şi a altor drepturi băneşti care
decurg din raporturile de muncă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
c) întocmeşte şi depune lunar declaraţiile nominale privind contribuţiile de asigurări sociale, la
fondul de sănătate, şomaj şi la bugetul de stat;
d) eliberează adeverinţele solicitate de salariaţi;
e) răspunde, din punct de vedere salarial, de aplicarea ordinelor procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind încadrarea, promovarea,
sancţionarea şi eliberarea din funcţie/desfacerea contractelor de muncă;
f) execută deciziile de reţinere sau imputare avizate de biroul juridic, privind recuperarea
pagubelor cauzate de salariaţi;
g) stabileşte şi efectuează vărsămintele la bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale de stat,
bugetul asigurărilor sociale de sănătate, în termenele prevăzute de lege;
h) întocmeşte dările de seamă statistice lunare şi periodice privind indicatorii de muncă şi de
salarii, asigurând transmiterea acestora către Institutul Naţional de Statistică;
i) urmăreşte angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor de personal, conform
Legii nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
Pagina 178 din 238

j) elaborează puncte de vedere la cererile, sesizările şi memoriile primite din partea
personalului Ministerului Public privind problematica pe linie de salarizare şi alte drepturi ale
acestuia, potrivit legii.
D. Atribuţii privind planificarea, formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor
alocate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:
a) fundamentează şi întocmeşte proiectul de buget de venituri şi cheltuieli, inclusiv proiectul de
buget rectificat, conform dispoziţiilor Legii nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare,
precum şi altor reglementări în domeniul fiscal-bugetar;
b) repartizează pe trimestre bugetul aprobat, potrivit legii;
c) întocmeşte necesarul de credite centralizat şi urmăreşte atât încadrarea plăţilor în limita
creditelor bugetare deschise, cât şi disponibilul existent în conturile instituţiei şi face propuneri
de retragere, când este cazul;
d) analizează situaţia utilizării creditelor bugetare aprobate şi face propuneri de redistribuire,
virări de credite sau anulare, în condiţiile legii;
e) întocmeşte note, situaţii şi analize privind finanţarea cheltuielilor aprobate prin bugetul
instituţiei, inclusiv a activităţilor cuprinse în programele şi proiectele cu finanţare externă
nerambursabilă;
f) evidenţiază şi utilizează veniturile obţinute conform normelor legale în vigoare;
g) întocmeşte documentele prevăzute de lege privind propunerile de angajare a cheltuielilor,
angajamentele bugetare şi ordonanţările de plată, potrivit competenţelor sale şi reglementărilor
din actele de decizie internă, aprobate de conducerea instituţiei;
h) efectuează plăţi din creditele bugetare, numai după ce cheltuielile au fost angajate, lichidate
şi ordonanţate de ordonatorul de credite;
i) primeşte şi analizează corespondenţa referitoare la domeniul de activitate;
j) asigură aplicarea legislaţiei în domeniu şi aduce la cunoştinţa conducerii apariţia unor situaţii
financiare neprevăzute;
(2) Serviciul financiar, salarizare, contabilitate şi angajamente bugetare este condus de un şef
serviciu.
Articolul 65
Biroul de contabilitate şi angajamente bugetare
(1) Biroul de contabilitate şi angajamente bugetare funcţionează în cadrul Serviciului financiar,
salarizare, contabilitate şi angajamente bugetare.
(2) Personalul din cadrul Biroului de contabilitate şi angajamente bugetare are următoarele
atribuţii:
A. Atribuţii referitoare la înregistrările în contabilitate şi evidenţa angajamentelor bugetare:
a) asigură aplicarea prevederilor legate cu privire la organizarea şi conducerea contabilităţii şi
urmăreşte reflectarea în evidenţa contabilă a întregului proces al executării bugetului de venituri
şi cheltuieli, înregistrând cronologic şi sistematic toate operaţiunile privind patrimoniul instituţiei;
b) înregistrează cronologic în contabilitate operaţiunile patrimoniale, cu respectarea succesiunii
documentelor justificative, după data de întocmire sau intrare în instituţie, şi sistematic în
conturile sintetice şi analitice, cu ajutorul Registrului jurnal;
c) întocmeşte documentele şi efectuează contabilizarea salariilor şi a decontărilor cu
personalul, precum şi a celor privind asigurările de sănătate;
d) întocmeşte registrele contabile obligatorii prevăzute de Legea contabilităţii nr. 82/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv: Registrul-jurnal, Registrul-
inventar şi Cartea mare;
e) întocmeşte evidenţa contabilă a activelor şi stocurilor;
f) asigură evidenţa contabilă a creanţelor;
g) asigură evidenţa contabilă a imobilizărilor necorporale, imobilizărilor corporale, imobilizărilor
în curs şi a imobilizărilor financiare;
h) asigură evidenţa contabilă a furnizorilor;
i) asigură evidenţa contabilă a datoriilor către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de
stat şi conturi asimilate;
j) asigură evidenţa contabilă a conturilor de trezorerie;
k) asigură evidenţa contabilă a fondurilor externe nerambursabile;
Pagina 179 din 238

l) asigură evidenţa contabilă a fondurilor cu destinaţie specială;
m) asigură evidenţa contabilă a cheltuielilor;
n) asigură evidenţa contabilă a finanţărilor şi a veniturilor;
o) asigură evidenţa rezultatului patrimonial;
p) asigură evidenţa contabilă a conturilor în afara bilanţului;
q) ţine evidenţa propunerilor de angajare a cheltuielilor, angajamentelor bugetare, precum şi a
ordonanţărilor de plată emise de toate compartimentele din cadrul instituţiei.
B. Atribuţii referitoare la inventarierea patrimoniului:
a) răspunde de organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asigurând înregistrarea în Registrul inventar a elementelor
acestuia, potrivit normelor legale, precum şi valorificarea rezultatelor inventarierii;
b) inventariază bunurile aparţinând altor persoane fizice sau juridice, aflate temporar în incintă,
spre păstrare sau în alte scopuri;
c) înregistrează în contabilitate diferenţele dintre soldurile scriptice corespunzătoare bunurilor
respective şi stocurile constatate cu ocazia inventarierii, potrivit legii;
d) verifică în fapt bunurile care sunt inventariate conform lit. a).
C. Atribuţii privind evidenţa patrimoniului, inventarierea şi evaluarea elementelor patrimoniale:
a) evaluează la valoarea contabilă bunurile, potrivit legii;
b) întocmeşte situaţia bunurilor depreciate şi fără mişcare şi înaintează propuneri pentru
valorificarea lor;
c) stabileşte şi evaluează, potrivit legii, creanţele şi obligaţiile, inclusiv pe cele incerte şi cele în
litigiu, precum şi disponibilităţile în devize şi propune măsurile corespunzătoare pentru
lichidarea lor;
d) evaluează la valoarea de utilitate fiecare element din bunurile depreciate, în funcţie de
utilitatea bunului în instituţie şi de preţul pieţei;
e) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea
Ministerului Public, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestuia;
f) înregistrează în evidenţa contabilă rezultatele inventarierii, în baza procesului-verbal de
inventariere, aprobat de ordonatorul principal de credite, în conformitate cu prevederile legale;
g) analizează şi avizează, în limitele competenţelor, propunerile formulate de comisia de
inventariere privind scoaterea din funcţiune a unor mijloace fixe, casarea şi declasarea
mijloacelor fixe şi a altor bunuri fără mişcare, potrivit reglementărilor legale în vigoare;
h) coordonează operaţiunile de valorificare a bunurilor prevăzute la lit. e).
D. Atribuţii referitoare la situaţiile lunare, trimestriale şi anuale:
a) întocmeşte situaţiile financiare trimestriale şi anuale, potrivit normelor metodologice emise
de Ministerul Finanţelor Publice;
b) stabileşte totalul sumelor debitoare şi creditoare, precum şi soldul final al fiecărui cont;
c) întocmeşte lunar balanţa de verificare;
d) centralizează balanţele lunare de verificare analitică;
e) întocmeşte raportări privind plăţile restante, indicatorii de bilanţ, execuţia cheltuielilor
finanţate din fonduri externe nerambursabile şi altele, la termenele şi în condiţiile prevăzute de
lege;
f) întocmeşte situaţiile privind monitorizarea cheltuielilor finanţate prin bugetul aprobat pentru
aparatul propriu al Ministerului Public, conform dispoziţiilor legale în vigoare;
g) participă la elaborarea şi aprobarea de norme, instrucţiuni şi precizări pentru Ministerul
Public, referitoare la situaţiile financiare, monografiile contabile, planul unitar de conturi.
(3) Biroul de contabilitate şi angajamente bugetare este condus de un şef birou.
Secţiunea a 3-a
Serviciul buget şi control financiar preventiv propriu
Articolul 66
(1) Serviciul buget şi control financiar preventiv propriu funcţionează ca o structură de sinteză în
subordinea managerului economic, având competenţe în domeniul elaborării, aprobării, executării
şi raportării bugetului Ministerului Public, precum şi în organizarea şi exercitarea, potrivit legii, a
activităţii de control financiar preventiv propriu.
(2) Personalul Serviciului buget şi control financiar preventiv propriu are următoarele atribuţii:
Pagina 180 din 238

A. Atribuţii în domeniul elaborării şi aprobării bugetului anual şi bugetului rectificat al Ministerului
Public:
a) fundamentează, elaborează şi transmite Ministerului Finanţelor Publice proiectul de buget al
Ministerului Public, întocmit pe baza propunerilor bugetare transmise de parchetele din
subordine, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 500/2002, cu modificările şi completările
ulterioare, referitoare la procesul bugetar;
b) solicită, potrivit legii, avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, privind proiectul
de buget elaborat pentru Ministerul Public;
c) formulează amendamente la proiectul legii bugetului de stat ce urmează să fie transmise
Ministerului Justiţiei, în vederea susţinerii acestora în comisiile parlamentare de specialitate;
d) întocmeşte bugetul fondurilor externe nerambursabile pentru Ministerul Public, pe baza
propunerilor structurii care asigură managementul proiectelor;
e) repartizează şi supune aprobării bugetul anual şi trimestrializarea veniturilor şi cheltuielilor
Ministerului Public, pe unităţile subordonate;
f) fundamentează, elaborează şi transmite Ministerului Finanţelor Publice documentaţia privind
propunerile de buget rectificat al Ministerului Public, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 500
/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a altor dispoziţii legale în domeniul
fiscal-bugetar;
g) participă la definitivarea proiectului de buget rectificat pentru Ministerul Public, supune
aprobării şi comunică parchetelor din subordine bugetele rectificate aprobate pe anul în curs,
repartizate pe trimestre, conform legii.
B. Atribuţii referitoare la deschiderile de credite şi execuţia de casă bugetară:
a) întocmeşte lunar, la nivelul Ministerului Public, cererile pentru deschiderile de credite
bugetare şi documentaţia aferentă, pe baza analizei solicitărilor de credite transmise de
parchetele subordonate, pe care le înaintează Ministerului Finanţelor Publice la termenele şi în
b) analizează, întocmeşte şi înaintează Ministerului Finanţelor Publice documentaţia de
retragere a creditelor bugetare deschise şi neutilizate din conturile proprii sau ale parchetelor
din cadrul Ministerului Public, urmărind asigurarea unui raport cât mai echilibrat între necesarul
de fonduri şi nivelul plăţilor efectuate la finele fiecărei perioade;
c) asigură, potrivit limitelor de competenţă, legătura permanentă cu structura de specialitate din
cadrul Ministerului Finanţelor Publice în vederea efectuării verificării disponibilităţilor băneşti
existente în conturile proprii şi ale parchetelor din cadrul Ministerului Public.
C. Atribuţii în domeniul execuţiei bugetare:
a) analizează şi supune aprobării propunerile transmise de parchetele din cadrul Ministerului
Public, de modificare a repartizării bugetului aprobat pe trimestre, în raport de competenţele
prevăzute de lege;
b) analizează şi supune aprobării, în condiţiile legii, propunerile de virări de credite bugetare şi
de angajament, transmise de către parchetele din cadrul Ministerului Public;
c) întocmeşte şi înaintează Ministerului Finanţelor Publice documentaţia de anulare a creditelor
constatate disponibile în bugetul Ministerului Public şi supune aprobării ordonatorului principal
de credite bugetele actualizate, pe care le transmite ulterior parchetelor din subordine;
d) analizează şi întocmeşte documentaţia privind includerea în bugetul Ministerului Public a
proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă primite în cursul anului bugetar, virările şi
redistribuirile de credite bugetare şi credite de angajament efectuate în funcţie de stadiul
implementării proiectelor, asigurând transmiterea acestor modificări Ministerului Finanţelor
Publice în condiţiile stabilite de legea anuală a bugetului de stat, precum şi de alte acte
normative ce conţin reglementări în domeniu;
e) întocmeşte şi transmite Ministerului Finanţelor Publice, la termenele şi în condiţiile legii,
situaţiile centralizate privind monitorizarea cheltuielilor finanţate din bugetul aprobat Ministerului
Public.
D. Atribuţii referitoare la situaţiile financiare trimestriale şi anuale:
a) întocmeşte şi depune la Ministerul Finanţelor Publice, situaţia financiară centralizată pentru
Ministerul Public, în conformitate cu prevederile normelor metodologice în vigoare;
b) întocmeşte şi transmite instituţiilor abilitate, raportări privind plăţile restante, indicatorii de
bilanţ, execuţia cheltuielilor finanţate din fonduri externe nerambursabile şi altele, la termenele şi
în condiţiile prevăzute de lege;
Pagina 181 din 238

c) participă la elaborarea şi aprobarea de norme, instrucţiuni, precizări ce conţin reglementări
privind situaţiile financiare, monografii contabile, planul unitar de conturi al Ministerului Public, în
raport de specificul activităţii desfăşurate de către instituţie şi de cerinţele legislative actualizate
în domeniile supuse analizei.
E. Atribuţii în domeniul controlului financiar preventiv propriu:
a) organizează, potrivit legii, controlul financiar preventiv propriu la nivelul Parchetului de pe
b) exercită viza de control financiar preventiv propriu asupra proiectelor de operaţiuni
prevăzute în Cadrul specific, potrivit limitelor de competenţă şi normelor profesionale prevăzute
de legislaţia în vigoare pentru persoanele care desfăşoară activitatea de control financiar
preventiv propriu;
c) coordonează activitatea de control financiar preventiv propriu la nivelul Ministerului Public;
d) întocmeşte, conform legii, rapoarte trimestriale privind activitatea de control financiar
preventiv propriu, pe care le transmite Ministerului Finanţelor Publice.
F. Alte atribuţii repartizate personalului serviciului:
a) elaborează şi întocmeşte lucrări de sinteză, situaţii, note, analize privind finanţarea
cheltuielilor alocate parchetelor din cadrul Ministerului Public şi a activităţilor cuprinse în
programele şi proiectele cu finanţare externă nerambursabilă incluse în bugetul instituţiei;
b) elaborează şi implementează unitar rapoarte de analiză şi execuţie bugetară la nivelul
Ministerului Public, utilizând sistemele informatice create în acest sens;
c) întocmeşte rapoartele centralizate la nivelul Ministerului Public, în vederea transmiterii
acestora către alte autorităţi şi instituţii publice;
(3) Serviciul buget şi control financiar preventiv propriu este condus de un şef serviciu.
Secţiunea a 4-a
Serviciul de investiţii şi achiziţii publice
Articolul 67
(1) Serviciul de investiţii şi achiziţii publice este compartimentul din cadrul Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie specializat în verificarea, avizarea, aprobarea, urmărirea
şi recepţia lucrărilor de investiţii, respectiv construcţii şi reparaţii capitale, a lucrărilor de reparaţii
curente, efectuate la sediile parchetelor din Ministerul Public, precum şi în realizarea achiziţiilor
publice proprii ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Personalul Serviciului de investiţii şi achiziţii publice are următoarele atribuţii:
a) participă la achiziţionarea echipamentelor necesare parchetelor din cadrul Ministerului Public,
oferind asistenţă tehnică;
b) elaborează şi prezintă, conform legii, programul de investiţii al Ministerului Public, în funcţie
de obiectivele/proiectele de investiţii prioritizate, în vederea cuprinderii cheltuielilor de investiţii în
proiectul de buget;
c) participă la evaluarea ofertelor potenţialilor proiectanţi, furnizori de echipamente şi materiale
sau executanţi ai lucrărilor de construcţii, cu ocazia derulării procedurilor de achiziţie specifice,
atunci când personalul este desemnat în comisiile proprii, cât şi în cele ale celorlalte parchete;
d) urmăreşte şi verifică întocmirea studiilor de fezabilitate tehnico-economice pentru investiţiile
planificate, precum şi a documentaţiilor de avizare a lucrărilor de intervenţii pentru reparaţii
capitale;
e) analizează periodic stadiul fizic al lucrărilor şi propune măsuri de încadrare în termenele şi
bugetele alocate;
f) asigură îndrumarea şi supravegherea tehnică pentru realizarea investiţiilor şi întocmeşte
situaţiile periodice privind stadiul de realizare a acestora;
g) verifică documentaţiile tehnico-economice pentru obiectivele/proiectele de investiţii,
documentaţiile de avizare a lucrărilor de intervenţii, respectiv, a notelor de fundamentare privind
necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente categoriilor de investiţii incluse la
poziţia C, "Alte cheltuieli de investiţii", după care le supune aprobării, în condiţiile legii;
h) elaborează strategia în domeniul investiţiilor la nivelul Ministerului Public, stabilind priorităţile
investiţionale şi legătura dintre diferite proiecte, precum şi criteriile de analiză care determină
introducerea în programul de investiţii a unor obiective noi, în detrimentul celor aflate în derulare;
Pagina 182 din 238

i) fundamentează necesarul de credite bugetare şi credite de angajament pentru cheltuieli de
investiţii, reparaţii curente şi obiecte de inventar destinate procesului investiţional, în vederea
cuprinderii acestora în proiectul de buget al Ministerului Public;
j) colaborează cu celelalte structuri din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, precum şi cu celelalte parchete din Ministerul Public, în vederea cuprinderii în proiectul
de buget a cheltuielilor de investiţii, altele decât cele finanţate prin bugetul de stat;
k) verifică şi avizează solicitările de deschideri lunare de credite ale ordonatorilor secundari de
credite pentru cheltuieli de investiţii, reparaţii curente şi obiecte de inventar destinate procesului
investiţional;
l) întocmeşte, supune aprobării şi transmite ordonatorilor de credite din subordinea Ministerului
Public listele cheltuielilor de investiţii aprobate prin legea anuală a bugetului de stat, precum şi
modificările solicitate şi aprobate pe parcursul anului;
m) verifică documentaţiile tehnico-economice ale lucrărilor de reparaţii curente, după care le
avizează, potrivit legii;
n) monitorizează derularea procesului investiţional şi întocmeşte centralizat rapoarte lunare de
monitorizare pe care le transmite Ministerului Finanţelor Publice, în structura şi la termenele
prevăzute de lege;
o) verifică şi avizează, în condiţiile legii, propunerile de virări de credite bugetare şi/sau credite
de angajament neutilizate, între obiectivele/proiectele şi categoriile de investiţii înscrise în
programul de investiţii;
p) face demersurile legale pentru obţinerea avizelor şi a aprobărilor necesare de la autorităţile
competente, pentru efectuarea lucrărilor de construcţii şi reparaţii capitale, după caz;
q) colaborează cu alte instituţii publice în vederea fundamentării cheltuielilor aferente
intervenţiilor asupra construcţiilor sau a cheltuielilor de proiectare şi execuţie, în cazul investiţiilor
noi, în situaţia în care instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea îşi desfăşoară
activitatea în acelaşi sediu;
r) participă, prin specialiştii desemnaţi, la şedinţele de avizare ale Comisiei Tehnico- Economice
a Ministerului Public, asigurând şi secretariatul acestora;
s) verifică şi propune în cadrul comandamentelor renunţarea la unele dintre lucrările
contractate, dacă nu mai sunt necesare, sau executarea de lucrări suplimentare, dacă sunt
justificate, cu respectarea prevederilor legale în materie;
ş) coordonează şi verifică activitatea consilierilor tehnici angajaţi la ordonatorii de credite din
cadrul Ministerului Public, precum şi a diriginţilor de şantier pentru lucrările aflate în derulare;
t) iniţiază proiecte de norme, instrucţiuni şi proceduri în domeniul de competenţă; pe care le
supun aprobării, pe cale ierarhică;
ţ) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în legi speciale sau dispuse de procurorul ierarhic
superior, potrivit prevederilor legale în vigoare.
(3) Serviciul de investiţii şi achiziţii publice este condus de un şef serviciu.
Articolul 68
Biroul de achiziţii publice
(1) Biroul de achiziţii publice este compartimentul intern aflat în subordinea Serviciului de
investiţii şi achiziţii publice, specializat în organizarea, desfăşurarea şi finalizarea procedurilor de
achiziţii publice proprii ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Personalul Biroului de achiziţii publice are următoarele atribuţii:
a) centralizează necesarul de achiziţii pentru desfăşurarea activităţii Parchetului de pe lângă
b) elaborează şi supune aprobării Programul anual al achiziţiilor publice pentru bunuri, servicii şi
lucrări al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu
prevederile aprobate prin legea anuală a bugetului de stat;
c) actualizează şi supune aprobării Programul anual al achiziţiilor publice al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în funcţie de modificările intervenite pe parcursul
exerciţiului bugetar în bugetul aprobat, precum şi cu ocazia rectificărilor bugetare anuale;
d) organizează, derulează şi finalizează procedurile de achiziţii publice privind achiziţionarea de
bunuri materiale, servicii şi lucrări prevăzute în Programul anual al achiziţiilor publice;
e) întocmeşte evidenţa dosarelor de achiziţii publice, conform legii;
f) participă, prin persoane desemnate, ca membri în comisiile de evaluare sau recepţie, în
conformitate cu ordinele/deciziile conducerii instituţiei;
Pagina 183 din 238

g) întocmeşte lunar solicitările privind deschiderea de credite bugetare la naturile de cheltuieli
ce intră în sfera sa de competenţă, în vederea includerii acestora în cadrul propunerilor
centralizate la nivelul aparatului propriu al Ministerului Public;
h) întocmeşte documentele prevăzute de lege privind angajamentele legale, propunerile de
angajare a cheltuielilor, angajamentele bugetare şi ordonanţările de plată, pentru achiziţiile
publice pe care le efectuează;
i) întocmeşte şi transmite raportări privind procedurile de achiziţii publice desfăşurate, către alte
instituţii sau autorităţi publice, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege;
j) urmăreşte executarea întocmai şi la timp a contractelor de lucrări, furnizare şi de servicii;
(3) Biroul de achiziţii publice este condus de un şef birou.
Secţiunea a 5-a
Serviciul administrativ, întreţinere-deservire şi transport
Articolul 69
(1) Serviciul administrativ, întreţinere-deservire şi transport este compartimentul intern din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie specializat în activitatea de
administrare a sediului, de asigurare a întreţinerii şi deservirii acestuia, de pază şi transport,
precum şi în activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor.
(2) Serviciul administrativ, întreţinere-deservire şi transport asigură condiţiile materiale necesare
desfăşurării activităţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Serviciul administrativ, întreţinere-deservire şi transport este condus de un şef serviciu.
Articolul 70
Biroul administrativ şi întreţinere-deservire
(1) Personalul Biroului administrativ şi întreţinere-deservire are următoarele atribuţii:
a) administrează şi gestionează bunurile mobile şi imobile din patrimoniul propriu, indiferent de
titlul cu care sunt deţinute;
b) organizează gestionarea mijloacelor fixe, a obiectelor de inventar, a materialelor şi pieselor
de schimb, a carburanţilor, lubrifianţilor şi a altor valori materiale aflate în dotare şi asigură
înscrierea numerelor de inventar pe mijloacele fixe;
c) urmăreşte folosirea sau exploatarea bunurilor din dotare pentru satisfacerea necesităţilor
instituţiei, potrivit destinaţiei acestora;
d) organizează şi controlează modul de ţinere a evidenţei operative de către gestionari şi ia
măsurile necesare pentru asigurarea condiţiilor legale de gestionare;
e) asigură întreţinerea, curăţenia şi administrarea sediului Parchetului de pe lângă Înalta Curte
f) organizează întreţinerea şi efectuarea reparaţiilor pentru clădiri, dotări şi alte active din
patrimoniul instituţiei, în regie proprie sau cu terţi, în cazul lipsei dotărilor şi personalului propriu;
g) întocmeşte notele de fundamentare şi colaborează cu Biroul de achiziţii publice pentru
elaborarea Programului anual al achiziţiilor publice de bunuri, servicii şi lucrări pentru Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitor la: furnizarea de utilităţi, servicii de
curăţenie şi întreţinere curentă a clădirilor, lucrări şi servicii de întreţinere-reparaţii pentru
echipamentele, utilajele şi instalaţiile din dotare, servicii de telefonie şi de televiziune prin cablu,
servicii de comunicaţii de date, alte servicii şi materiale necesare pentru desfăşurarea activităţilor
administrative şi de întreţinere-deservire, pe baza estimărilor proprii şi a solicitărilor
fundamentate ale celorlalte compartimente din aparatul propriu al instituţiei;
h) întocmeşte caietele de sarcini pentru achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări de întreţinere-
reparaţii necesare bunei funcţionări a instituţiei;
i) monitorizează derularea contractelor de furnizare de bunuri, prestări de servicii şi lucrări de
reparaţii-întreţinere, care au fost încheiate la solicitarea Biroului administrativ şi întreţinere-
deservire, confirmând îndeplinirea obligaţiilor în vederea efectuării plăţii;
j) întocmeşte, conform legii, documentaţia privind ordonanţările de plată pentru achiziţiile
publice iniţiate la solicitarea biroului;
Pagina 184 din 238

k) participă la acţiunile de inventariere a bunurilor şi valorilor pe care le gestionează şi
formulează propuneri de noi dotări cu mijloace fixe şi obiecte de inventar pentru asigurarea
echipamentului de lucru necesar, precum şi cu alte bunuri;
l) ţine evidenţa tehnico-operativă pe locuri de folosinţă şi pe utilizatori, a activelor fixe şi a
obiectelor de inventar;
m) întocmeşte periodic referatele pentru procurarea de materiale şi obiecte de inventar, pe baza
solicitărilor compartimentelor de resort ori din oficiu;
n) asigură valorificarea materialelor rezultate din dezmembrarea bunurilor pentru care se obţine
aprobare;
o) depozitează şi distribuie mărfurile, piesele de schimb, carburanţii, pe care le/îi preia în
gestiune şi le/îi eliberează pe baza bonurilor de consum;
p) verifică periodic modul de gestionare, depozitare şi păstrare a materialelor intrate şi ieşite din
magazie;
q) asigură multiplicarea şi legarea documentelor necesare Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, precum şi necesarul de tipizate utilizate în cadrul activităţilor specifice
Ministerului Public, în situaţia în care acestea pot fi executate cu tehnica din dotare;
r) face propuneri privind proiectul de buget, referitoare la cheltuielile cu bunurile, serviciile şi
lucrările de reparaţii-întreţinere pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
s) asigură, împreună cu trupele de jandarmi, securitatea şi paza sediului Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza protocolului încheiat cu Ministerul Afacerilor
Interne;
ş) identifică, monitorizează şi evaluează factorii de risc specifici;
t) stabileşte şi urmăreşte îndeplinirea măsurilor şi a acţiunilor de prevenire şi de apărare
împotriva incendiilor;
ţ) încheie contracte, convenţii sau protocoale de cooperare cu alte servicii de urgenţă
profesioniste ori voluntare şi asigură dotarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie cu mijloace tehnice de stingere a incendiilor;
u) asigură condiţiile de funcţionare a bufetului de incintă din sediul Parchetului de pe lângă
v) asigură, printr-o întreţinere adecvată, buna funcţionare a echipamentelor şi instalaţiilor,
precum şi menţinerea acestora la un nivel tehnic care să respecte cerinţele legale, pe toată
durata utilizării lor;
w) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia
(2) În cadrul Biroului administrativ şi întreţinere-deservire, funcţionează formaţiile de întreţinere -
deservire şi tipografie conduse de câte un şef formaţie, precum şi formaţia de pompieri. Aceste
formaţii exercită atribuţiile specifice menţionate la alin. (1) şi sunt încadrate cu personal
contractual.
(3) Biroul administrativ şi întreţinere-deservire este condus de un şef birou.
Articolul 71
Compartimentul transporturi şi întreţinere parc auto
(1) Personalul Compartimentului transporturi şi întreţinere parc auto are următoarele atribuţii:
a) organizează activitatea de exploatare a parcului auto al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
b) asigură transportul de persoane şi materiale, precum şi întreţinerea şi exploatarea în condiţii
bune şi de siguranţă a autovehiculelor din dotarea parcului auto al Parchetului de pe lângă Înalta
c) eliberează foile de parcurs şi verifică completarea acestora de către conducătorii auto, cu
toate datele necesare întocmirii situaţiilor cerute de lege şi de procedurile interne;
d) întocmeşte fişa activităţii zilnice pentru fiecare autovehicul aflat în dotarea sau folosinţa
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi situaţiile privind consumul
lunar de carburanţi;
e) întocmeşte situaţia lunară a parcului auto al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie pe mărci şi tipuri de autovehicule;
f) întocmeşte situaţia centralizată a parcului auto al parchetelor din cadrul Ministerului Public;
g) gestionează bonurile valorice de carburanţi auto, pe care le distribuie conducătorilor auto în
funcţie de necesităţi şi de stocul "la zi" înregistrat în fişa activităţii zilnice (F.A.Z.);
Pagina 185 din 238

h) monitorizează modul de încadrare al consumului de carburanţi auto în limitele stabilite prin
acte normative specifice;
i) face propuneri privind proiectul de buget, referitoare la cheltuielile de exploatare şi de
întreţinere a parcului auto;
j) întocmeşte notele de fundamentare şi colaborează cu Biroul de achiziţii publice pentru
elaborarea Programului anual al achiziţiilor publice de bunuri, servicii şi lucrări pentru Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitor la: prestări de servicii de service auto,
prestări de servicii de spălare şi curăţare autovehicule, servicii de asigurare auto, roviniete auto,
carburanţi auto, alte servicii şi materiale necesare pentru desfăşurarea activităţii de exploatare a
parcului auto al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
k) asigură serviciile de inspecţie tehnică auto, revizie auto şi reparaţii auto pentru toate mărcile
de autovehicule din parcul auto al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
precum şi spălarea şi curăţarea acestora;
l) întocmeşte caietele de sarcini pentru achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări de întreţinere-
reparaţii necesare bunei funcţionări a parcului auto;
m) monitorizează derularea contractelor de furnizare de bunuri, prestări de servicii şi lucrări de
reparaţii-întreţinere care au fost încheiate la solicitarea acestui compartiment, confirmând
îndeplinirea obligaţiilor în vederea efectuării plăţii;
n) întocmeşte documentaţia privind ordonanţările de plată pentru achiziţiile publice iniţiate la
solicitarea compartimentului, în conformitate cu prevederile legale;
o) ţine evidenţa termenelor scadente ale poliţelor de asigurare auto şi ia măsuri în vederea
înnoirii, în termen, a acestora;
p) ţine evidenţa dosarelor de daune accidente în care sunt implicate autovehicule aflate în
dotarea sau folosinţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
q) asigură respectarea reglementărilor interne privind organizarea şi funcţionarea garajului
r) asigură respectarea regulilor privind accesul şi parcarea autoturismelor în garaj, precum şi a
normelor specifice de protecţia muncii şi de prevenire şi de stingere a incendiilor în cadrul
garajului;
s) participă la acţiunile de inventariere a bunurilor şi valorilor pe care le gestionează şi
formulează propuneri de noi dotări cu mijloace fixe şi obiecte de inventar pentru asigurarea
echipamentului de lucru necesar, precum şi cu alte bunuri;
ş) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia
(2) Personalul Compartimentului transporturi şi întreţinere parc auto se subordonează direct
şefului Serviciului administrativ, întreţinere-deservire şi transport, care răspunde de îndeplinirea
atribuţiilor prevăzute la alin. (1).
Secţiunea a 6-a
Compartimentul intern de prevenire şi protecţie
Articolul 72
Atribuţii
(1) Compartimentul intern de prevenire şi protecţie îndeplineşte, potrivit legii, atribuţii privind
securitatea şi sănătatea în muncă.
(2) Personalul Compartimentului intern de prevenire şi protecţie are următoarele atribuţii:
a) coordonează şi răspunde de activităţile de prevenire şi protecţie desfăşurate în cadrul
b) elaborează instrucţiuni proprii instituţiei pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor
de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale instituţiei şi
asigură condiţii pentru ca fiecare angajat să primească o instruire adecvată în acest domeniu;
c) verifică însuşirea şi aplicarea de către personalul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie a măsurilor de prevenire şi protecţie, a instrucţiunilor proprii, precum
şi a atribuţiilor şi responsabilităţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă stabilite prin fişa
postului;
d) ia măsuri privind asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi
protecţiei în muncă;
e) elaborează şi actualizează planul de prevenire şi protecţie;
Pagina 186 din 238

f) identifică pericolele şi evaluează riscurile profesionale pentru personalul Parchetului de pe
g) elaborează programul de instruire-testare la nivelul instituţiei;
h) organizează şi planifică efectuarea de către personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie a examenelor medicale de supraveghere a sănătăţii la locul de muncă, în
conformitate cu prevederile legale;
i) identifică echipamentele individuale de protecţie necesare pentru posturile de lucru din
instituţie, întocmeşte necesarul de dotare, urmăreşte întreţinerea, manipularea şi depozitarea
adecvată a echipamentelor individuale de protecţie, precum şi înlocuirea acestora la termenele
stabilite;
j) comunică evenimentele conform competenţelor prevăzute de lege şi participă la cercetarea
acestora, atunci când este cazul;
k) elaborează rapoarte privind accidentele de muncă suferite de către angajaţii instituţiei, în
conformitate cu prevederile legale;
l) întocmeşte note de fundamentare şi face propuneri privind cuprinderea în proiectul de buget a
cheltuielilor aferente activităţilor pe care le efectuează şi coordonează;
m) întocmeşte caietele de sarcini pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii în domeniul de
competenţă;
n) monitorizează derularea contractelor de furnizare de bunuri şi de prestări de servicii care au
fost încheiate la solicitarea acestui compartiment, confirmând îndeplinirea obligaţiilor în vederea
efectuării plăţii;
o) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia
(3) Personalul Compartimentului intern de prevenire şi protecţie se subordonează direct
managerului economic al Departamentului economico-financiar şi administrativ, care organizează
şi coordonează activitatea de prevenire şi protecţie la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Capitolul XIV
Direcţia de audit public intern
Articolul 73
Atribuţiile Direcţiei de audit public intern
(1) Personalul Direcţiei de audit public intern are următoarele atribuţii:
a) elaborează norme metodologice specifice după care îşi desfăşoară activitatea;
b) elaborează planul anual de audit public intern în cadrul Ministerului Public, pe care îl supune
aprobării procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management
financiar şi control ale Ministerului Public sunt transparente şi conforme cu normele de legalitate,
regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;
d) asigură activitatea de supervizare a misiunilor de audit public intern desfăşurate;
e) informează Unitatea Centrală de Armonizare privind Auditul Public Intern despre
recomandările neînsuşite de către conducătorii entităţii auditate, precum şi despre consecinţele
acestora;
f) raportează procurorului general constatările şi concluziile rezultate din misiunile de audit public
intern desfăşurate, precum şi stadiul implementării recomandărilor formulate;
g) elaborează raportările trimestriale şi semestriale prevăzute de lege;
h) elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern la nivelul Ministerului Public;
i) în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat procurorului
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi structurii de control intern
abilitate;
j) efectuează misiuni de consiliere, potrivit legii;
k) desfăşoară audituri ad-hoc, respectiv misiuni de audit public intern cu caracter excepţional,
necuprinse în planul anual de audit public intern;
l) exercită alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau dispuse de procurorul general al
(2) Direcţia de audit public intern auditează, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea,
următoarele:
Pagina 187 din 238

a) angajamentele bugetare şi legale din care derivă direct sau indirect obligaţii de plată, inclusiv
din fondurile comunitare;
b) plăţile asumate prin angajamentele bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare;
c) vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului ori al
unităţilor administrativ-teritoriale;
d) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unităţilor
administrativ-teritoriale;
e) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţă,
precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;
f) efectuează misiuni de audit public intern, necuprinse în plan, stabilite prin ordin al procurorului
(3) În cadrul Direcţiei de audit public intern funcţionează Compartimentul de monitorizare şi
metodologie, care exercită atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), e), f), g) şi h), precum şi orice alte
atribuţii dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Articolul 74
Conducerea Direcţiei de audit public intern şi atribuţiile acesteia
(1) Direcţia de audit public intern este condusă de un director.
(2) Directorul Direcţiei de audit public intern are următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea întregului personal din
subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
b) coordonează, îndrumă şi verifică din punct de vedere tehnic şi metodologic şi, după caz,
supervizează misiunile de audit efectuate de auditorii interni;
c) repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa direcţiei şi îl îndrumă în
vederea soluţionării corecte şi în termen a acestora;
d) soluţionează unele lucrări ale direcţiei, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;
e) propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau,
după caz, conducătorilor unităţilor de parchet verificate tragerea la răspundere, în limitele
atribuţiilor ce le revin, a persoanelor vinovate de neregulile constatate;
f) evaluează performanţele profesionale individuale ale auditorilor interni, potrivit legii;
g) coordonează activitatea Compartimentului de monitorizare şi metodologie;
h) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau dispuse de procurorul general
(3) Directorul Direcţiei de audit public intern are obligaţia să definească modalităţile de organizare
şi desfăşurare a activităţii de consiliere în Carta auditului intern, alături de activităţile de asigurare.
(4) Directorul Direcţiei de audit public intern răspunde de organizarea şi desfăşurarea misiunilor de
consiliere şi de resursele necesare pentru desfăşurarea acestor misiuni.
Capitolul XV
Unitatea de management al proiectelor
Articolul 75
Conducerea şi atribuţiile Unităţii de management al proiectelor
(1) Unitatea de management al proiectelor se organizează în vederea derulării programelor cu
finanţare externă al căror beneficiar este Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Unitatea de management al proiectelor funcţionează în subordinea directă a procurorului
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi este coordonată de un
manager public sau de un consilier pentru afaceri europene.
(3) Personalul Unităţii de management al proiectelor are următoarele atribuţii principale, cu
excepţia cazurilor în care legea prevede altfel:
a) coordonează activităţile prin care se realizează implementarea, din punct de vedere tehnic, a
proiectelor cu finanţare externă;
b) asigură managementul tehnic al proiectelor şi contractelor aferente, în baza fondurilor
transferate de instituţia finanţatoare, conform acordurilor de finanţare;
c) raportează către instituţiile abilitate datele şi informaţiile solicitate.
(4) În vederea implementării programelor în termenele prevăzute, personalul Unităţii de
management a proiectelor are următoarele atribuţii, cu excepţia cazurilor în care legea prevede
altfel:
a) identifică sursele de finanţare şi elaborează propunerile de proiecte;
Pagina 188 din 238

b) întreprinde demersurile pe care le presupune exerciţiul de programare, în vederea asigurării
eligibilităţii proiectelor propuse;
c) întocmeşte documentele subsecvente aprobării propunerilor de proiecte;
d) supraveghează îndeplinirea de către prestatorii de servicii şi furnizorii de produse a obligaţiilor
asumate în cadrul contractelor subsecvente proiectelor;
e) planifică şi răspunde de organizarea, în condiţii optime, a activităţilor aprobate prin proiecte;
f) întocmeşte documentele de raportare periodică privind stadiul implementării proiectelor,
rapoartele de monitorizare şi de evaluare a proiectelor, conform procedurilor;
g) asigură schimbul de informaţii privind aspectele tehnice ale implementării proiectelor cu
partenerii;
h) asigură legătura cu celelalte instituţii beneficiare şi participă la reuniunile interinstituţionale în
probleme de interes comun pentru proiectele cu finanţare externă;
i) participă la reuniunile internaţionale cu relevanţă pentru obiectul de activitate al Unităţii de
management al proiectelor;
j) asigură participarea la întâlnirile în legătură cu activitatea de asistenţă financiară a proiectelor
cu finanţare externă, organizate la nivelul conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
k) elaborează propunerile de buget privind proiectele cu finanţare externă nerambursabilă,
propunerile privind repartizarea pe trimestre a sumelor aferente proiectelor bugetare şi propunerile
pentru deschiderea de credite bugetare;
l) întocmeşte documentele privind angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor strict legate
de activităţile prevăzute în calendarul proiectelor în implementare;
m) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite de conducerea
(5) Coordonatorul Unităţii de management al proiectelor este abilitat să solicite şi să primească de
la Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe şi celelalte
structuri din cadrul Ministerului Public datele şi informaţiile necesare îndeplinirii atribuţiilor
prevăzute la alin. (4).
Titlul IV
Organizarea şi funcţionarea parchetelor de pe lângă curţile de apel,
tribunale, tribunale specializate pentru minori şi familie şi judecătorii
Capitolul I
Parchetele de pe lângă curţile de apel
Secţiunea 1
Structura şi conducerea parchetelor de pe lângă curţile de apel
Articolul 76
Structura parchetelor de pe lângă curţile de apel
(1) Parchetele de pe lângă curţile de apel au următoarea structură:
A. Secţia de urmărire penală;
B. Secţia judiciară;
C. Departamentul economico-financiar şi administrativ.
(2) La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, funcţionează:
B. Secţia de proceduri speciale;
C. Secţia judiciară penală;
D. Secţia judiciară civilă;
E. Departamentul economico-financiar şi administrativ.
Articolul 77
Conducerea parchetelor de pe lângă curţile de apel
(1) Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali, ajutaţi de 1 - 2
procurori generali adjuncţi, numărul acestora fiind stabilit prin hotărâre a Consiliului Superior al
Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, în funcţie de volumul de activitate.
Pagina 189 din 238

(2) Procurorul general adjunct ori, după caz, procurorii generali adjuncţi acţionează şi răspund
pentru îndeplinirea măsurilor dispuse de procurorul general, coordonând şi controlând activitatea
secţiilor ori a altor compartimente ale parchetului ce le-au fost repartizate. Repartizarea atribuţiilor
între procurorii generali adjuncţi este stabilită prin ordin al procurorului general.
(3) La parchetele de pe lângă curţile de apel unde există un singur procuror general adjunct,
acesta este înlocuitorul de drept al procurorului general. în perioada absenţei procurorului general
sau în cazul imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea,
procurorul general adjunct îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în această
calitate, iar în cazul în care există 2 procurori generali adjuncţi, prin ordin al procurorului general
se va stabili ordinea în care se exercită conducerea parchetului de pe lângă curtea de apel.
(4) În cazul absenţei sau a imposibilităţii exercitării funcţiei concomitent de către procurorul
general, adjunctul sau adjuncţii săi, prin ordin al procurorului general, se va stabili ordinea
procurorilor cu alte funcţii de conducere din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel care
preiau atribuţiile specifice acestei funcţii.
(5) În situaţiile prevăzute la alin. (3) şi alin. (4), procurorul general va delega dreptul de
semnătură procurorului general adjunct sau, după caz, procurorului cu altă funcţie de conducere.
(6) La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, procurorul general poate fi ajutat de 1 - 3
procurori generali adjuncţi. Dispoziţiile alin. (2) - (5) se aplică în mod corespunzător.
(7) Secţiile din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori şefi
secţie.
Articolul 78
Atribuţiile procurorului general
(1) Procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel are următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează şi conduce activitatea parchetului de pe lângă curtea de apel şi
coordonează activitatea celorlalte parchete din circumscripţie, potrivit legii şi ordinelor
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, răspunzând de
îndeplinirea sarcinilor ce îi revin;
b) evaluează anual activitatea parchetelor din subordine şi prezintă un raport procurorului
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c) exercită controlul asupra procurorilor de la parchetele din subordine, direct sau prin procurori
anume desemnaţi;
d) conduce activitatea de protecţie a documentelor clasificate, potrivit legii şi desemnează
personalul care desfăşoară activităţile de gestionare şi de protecţie a documentelor clasificate;
e) elaborează semestrial programul de activitate al parchetului de pe lângă curtea de apel,
asigură şi urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi a acţiunilor, în mod corespunzător şi în
termenele stabilite; asigură corelarea programelor de activitate ale parchetelor din circumscripţie
şi aprobă, când este cazul, propunerile de modificare ori de înlocuire a unor obiective;
f) examinează trimestrial datele statistice şi operative, în ansamblu şi pe compartimente de
muncă, iar semestrial, analizează cu toţi procurorii rezultatele activităţii în toate compartimentele,
stabilind măsurile necesare înlăturării deficienţelor constatate, asigură controlul şi răspunde de
exactitatea datelor şi informaţiilor ce se transmit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie;
g) convoacă anual sau ori de câte ori este nevoie adunarea generală a procurorilor din cadrul
parchetului de pe lângă curtea de apel şi colegiul de conducere al parchetului de pe lângă curtea
de apel şi prezidează şedinţele acestuia;
h) organizează activitatea de relaţii cu publicul, conduce compartimentul de informare şi relaţii
publice şi desemnează un purtător de cuvânt; organizează, ori de câte ori este necesar,
conferinţe de presă;
i) reprezintă parchetul de pe lângă curtea de apel în relaţiile de serviciu cu alte parchete,
instituţii şi autorităţi publice, mass-media, organisme şi organizaţii neguvernamentale;
j) asigură implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul justiţiei, precum şi
funcţionarea sistemului informaţional, potrivit metodologiei stabilite prin ordinul procurorului
k) exercită atribuţiile prevăzute în Codul penal, în Codul de procedură penală şi în legi speciale;
I) repartizează procurorilor spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate,
potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (3) lit. b), care se aplică în mod corespunzător;
Pagina 190 din 238

m) organizează, împreună cu procurorul şef secţie urmărire penală, activitatea de urmărire
penală proprie, verifică şi coordonează activitatea de urmărire penală desfăşurată de către
parchetele de pe lângă tribunale, tribunale specializate pentru minori şi familie şi judecătorii;
n) dispune măsurile necesare pentru păstrarea în condiţii de confidenţialitate a Registrului de
de condiţii;
o) dispune măsurile care se impun pentru desfăşurarea activităţii judiciare în condiţii
corespunzătoare,
p) evaluează periodic calitatea actelor de urmărire penală şi a celor privind activitatea judiciară
şi, acolo unde se impune, dispune măsuri urgente pentru înlăturarea deficienţelor constatate;
q) repartizează procurorii pe secţii în funcţie de necesitatea asigurării funcţionării
corespunzătoare a parchetului, precum şi de pregătirea, aptitudinile şi specializarea acestora;
r) formulează recomandări în vederea numirii în funcţiile de conducere din cadrul parchetului de
pe lângă curtea de apel, altele decât cele prevăzute de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 303/2004,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi propune sau, după caz, dispune
delegarea procurorilor, în condiţiile prevăzute de lege;
s) organizează formarea profesională continuă descentralizată a procurorilor din cadrul
parchetului de pe lângă curtea de apel, potrivit programului aprobat de Consiliul Superior al
Magistraturii;
ş) asigură încadrarea personalului auxiliar de specialitate, inclusiv specialişti IT, şi celui conex
acestuia, precum şi a funcţionarilor publici şi personalului contractual, la parchetul de pe lângă
curtea de apel şi la parchetele din circumscripţie;
t) repartizează personalul în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate;
ţ) este ordonator secundar de credite şi răspunde de folosirea, conform legii, a sumelor primite
de la buget, de integritatea bunurilor încredinţate parchetului de pe lângă curtea de apel, de
ţinerea la zi a contabilităţii şi de prezentarea dărilor de seamă contabile asupra execuţiei
bugetare; atribuţiile specifice de ordonator de credite pot fi delegate persoanelor desemnate în
condiţiile legii;
u) coordonează elaborarea proiectului de buget anual al parchetului de pe lângă curtea de apel,
integrarea proiectelor de buget întocmite de parchetele de pe lângă tribunalele din circumscripţia
acestuia, asigurând transmiterea proiectului către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie şi dispune măsuri în vederea elaborării proiectelor de buget anual ale parchetelor de
pe lângă tribunalele din circumscripţia parchetului de pe lângă curtea de apel;
v) asigură administrarea corespunzătoare a sediului parchetului de pe lângă curtea de apel,
precum şi a sediilor parchetelor din circumscripţia acestuia;
(2) În exercitarea atribuţiilor care îi revin, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de
apel emite ordine şi/sau dispoziţii cu caracter intern.
(3) Consilierii juridici - personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor de la
parchetele de pe lângă curţile de apel îşi desfăşoară activitatea în subordinea directă a
procurorului general şi exercită, după caz, atribuţiile prevăzute la art. 60 şi 61.
Articolul 79
Atribuţiile procurorului general adjunct
Procurorul general adjunct al parchetului de pe lângă curtea de apel are următoarele atribuţii:
a) asigură îndeplinirea dispoziţiilor procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel,
coordonează, controlează şi răspunde de activitatea secţiilor şi a altor compartimente ce i-au fost
repartizate prin ordin al acestuia;
b) prezintă procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel obiectivele şi
activităţile care apreciază că se impune să fie incluse în programul de activitate semestrial;
c) coordonează participarea procurorilor de la parchetele din circumscripţie la şedinţele de
judecată, conform competenţei stabilite prin lege;
Pagina 191 din 238

d) organizează participarea procurorilor de la parchetul de pe lângă curtea de apel la şedinţele
de judecată, urmăreşte pregătirea acestora şi organizează şedinţele săptămânale de analiză a
soluţiilor; răspunde de examinarea legalităţii hotărârilor judecătoreşti şi de declarare a căilor de
atac, potrivit legii;
e) asigură studierea practicii instanţelor de judecată în vederea sesizării cazurilor de aplicare
neunitară a legii, formulând propuneri de promovare a recursului în interesul legii;
f) participă la judecarea unor cauze penale şi civile atunci când consideră necesar sau din
dispoziţia procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel;
g) participă la întocmirea lucrărilor de sinteză şi la efectuarea unor studii la nivelul parchetului de
pe lângă curtea de apel şi analizează activitatea secţiei judiciare;
h) răspunde de activitatea de documentare juridică şi urmăreşte dotarea şi funcţionarea în bune
condiţii a cabinetelor de documentare;
i) soluţionează dosarele penale şi celelalte lucrări repartizate de procurorul general al parchetului
de pe lângă curtea de apel;
j) propune tematici pentru formarea profesională continuă descentralizată a procurorilor din
cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel, în raport de problemele de drept sesizate în
activitatea parchetelor din circumscripţie;
k) asigură organizarea corespunzătoare a concursurilor sau examenelor pentru ocuparea unor
funcţii, altele decât cele de procuror, din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel şi a
parchetelor din circumscripţia acestuia, potrivit legii şi regulamentelor; din dispoziţia procurorului
general al parchetului de pe lângă curtea de apel, conduce comisiile de examinare;
l) asigură pregătirea profesională corespunzătoare a personalului auxiliar de specialitate;
m) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia
procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori al Parchetului de pe lângă Înalta
Articolul 80
Atribuţiile procurorului şef secţie
luând sau, după caz, propunând procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel
măsurile care se impun pentru desfăşurarea în mod corespunzător a activităţii;
b) repartizează procurorilor spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate în
secţie, potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (5) lit. b), care se aplică în mod corespunzător;
c) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite de procurorul
ierarhic superior.
(2) Procurorul şef al Secţiei de urmărire penală analizează cauzele în care s-a dispus clasarea
ori renunţarea la urmărire penală faţă de inculpaţii arestaţi preventiv.
(3) Procurorul şef al Secţiei judiciare participă la judecarea unor cauze penale şi civile, potrivit
legii.
Secţiunea a 2-a
Secţia de urmărire penală
Articolul 81
(1) Procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală au următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele date prin lege în competenţa parchetului de pe lângă
curtea de apel sau în cauzele preluate de la parchetele ierarhic inferioare;
b) asigură folosirea mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de urmărire penală şi
îndrumă procurorii criminalişti de la parchetele subordonate;
c) organizează activitatea de cercetare criminologică şi de valorificare a rezultatelor acesteia în
legătură cu cauzele care generează şi condiţiile care favorizează săvârşirea de infracţiuni;
d) exercită atribuţiile prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. c) şi d), dacă nu sunt date de procurorul
general al parchetului de pe lângă curtea de apel în competenţa Secţiei judiciare;
e) participă la şedinţele de judecată, în condiţiile legii;
(2) Secţia de urmărire penală este condusă de un procuror şef secţie.
Pagina 192 din 238

(3) În cadrul Secţiei de urmărire penală îşi desfăşoară activitatea specialişti în analiza
urmărire penală, care exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 25.
Secţiunea a 3-a
Secţia judiciară
Articolul 82
(1) Procurorii din cadrul Secţiei judiciare au următoarele atribuţii:
a) participă la judecarea cauzelor penale şi civile, potrivit legii;
b) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate de curtea de apel, potrivit
legii;
c) examinează cazurile de aplicare neunitară a legii şi fac propuneri motivate pentru
promovarea recursului în interesul legii;
d) analizează cauzele în care instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de
achitare, restituire sau trimitere la procuror;
e) exercită atribuţiile prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. c) şi d), din dispoziţia procurorului general al
parchetului;
(2) Secţia judiciară este condusă de un procuror şef secţie.
(3) Secţiei judiciare penale şi Secţiei judiciare civile de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
Bucureşti li se aplică în mod corespunzător dispoziţiile alin. (1) şi alin. (2).
Secţiunea a 4-a
Secţia de proceduri speciale
Articolul 83
(1) Procurorii din cadrul Secţiei de proceduri speciale a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel
Bucureşti au următoarele atribuţii:
a) asigură realizarea procedurilor speciale în conformitate cu dispoziţiile O.U.G. nr. 194/2002
privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
b) asigură îndeplinirea procedurilor speciale legale privind cererile de arestare provizorie în
vederea extrădării, de extrădare pasivă, de transfer al persoanelor condamnate, de preluare a
urmăririi penale şi alte forme de cooperare judiciară internaţională în materie penală, în
conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare şi convenţiile internaţionale la care România este parte;
c) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia
(2) Secţia de proceduri speciale este condusă de un procuror şef secţie.
Secţiunea a 5-a
Articolul 84
Conducerea Departamentului economico-financiar şi administrativ şi atribuţiile acesteia
(1) Activitatea economico-financiara şi administrativă din cadrul parchetelor de pe lângă curţile
de apel este realizată de Departamentul economico-financiar şi administrativ.
(2) Departamentul economico-financiar şi administrativ funcţionează în subordinea directă a
procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel şi este condus de un manager
economic, cu următoarele atribuţii:
a) conduce, organizează şi răspunde de activitatea personalului din cadrul Departamentului
economico-financiar şi administrativ;
b) conduce, organizează şi răspunde de procesul de fundamentare, elaborare şi prezentare
către conducerea Ministerului Public a proiectului de buget anual întocmit, la termenele şi în
condiţiile prevăzute de Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
Pagina 193 din 238

c) urmăreşte şi răspunde de utilizarea eficientă a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din
veniturile proprii, potrivit legii;
d) asigură şi răspunde de respectarea cadrului bugetar, aşa cum este definit prin Legea nr. 500
/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
e) asigură aplicarea prevederilor legale cu privire la organizarea şi conducerea contabilităţii şi
urmăreşte reflectarea în evidenţa contabilă a întregului proces al execuţiei bugetului de venituri
şi cheltuieli, înregistrând cronologic şi sistematic toate operaţiunile privind patrimoniul unităţii;
f) răspunde de organizarea şi conducerea contabilităţii proprii a parchetului, precum şi de
întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare, potrivit normelor şi
reglementărilor contabile aplicabile în vigoare;
g) asigură efectuarea plăţii integrale şi la timp a drepturilor de natură salarială cuvenite
personalului parchetului;
h) urmăreşte, efectuează şi răspunde de execuţia plăţilor, încasărilor şi decontărilor de orice fel
din creditele bugetare;
i) răspunde de îndeplinirea obligaţiilor fiscale referitoare la taxe şi impozite şi de contribuţia la
fondurile speciale;
j) întocmeşte şi depune lunar/anual declaraţiile privind îndeplinirea obligaţiilor de natură fiscală,
potrivit legii, şi răspunde pentru corecta întocmire a acestora;
k) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietate sau administrare, precum şi a
celorlalte bunuri aflate în patrimoniul său;
l) organizează, îndrumă şi coordonează activităţile de administrare şi întreţinere-deservire a
sediilor, precum şi cele referitoare la prevenirea şi stingerea incendiilor, şi ia măsuri pentru
asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a acestor activităţi;
m) răspunde de organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului, în condiţiile legii;
n) asigură pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din cadrul departamentului,
luând măsurile care se impun;
o) asigură condiţiile necesare implementării şi dezvoltării sistemului propriu de control intern
/managerial, potrivit legii;
p) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau dispuse de conducerea
parchetului de pe lângă curtea de apel.
(3) Personalul din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ exercită, după
caz, atribuţiile prevăzute la art. 38, art. 57 şi 58 şi art. 64 - 72.
Capitolul II
Parchetele de pe lângă tribunale
Secţiunea 1
Structura şi conducerea parchetelor de pe lângă tribunale
Articolul 85
Structura parchetelor de pe lângă tribunale
(1) Parchetele de pe lângă tribunale au următoarea structură:
C. Departamentul economico-financiar şi administrativ.
(2) La Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti funcţionează:
B. Secţia de supraveghere a urmăririi penale;
C. Secţia judiciară penală;
D. Secţia judiciară civilă;
E. Departamentul economico-financiar şi administrativ.
Articolul 86
Conducerea parchetelor de pe lângă tribunale
(1) Parchetele de pe lângă tribunale sunt conduse de prim-procurori, ajutaţi de 1 - 2 prim-
procurori adjuncţi, în funcţie de volumul de activitate.
(2) Prim-procurorul adjunct ori, după caz, prim-procurorii adjuncţi acţionează şi răspund pentru
îndeplinirea măsurilor dispuse de prim-procuror, coordonând şi controlând activitatea secţiilor ori
Pagina 194 din 238

a altor compartimente ale parchetului ce le-au fost repartizate. Repartizarea atribuţiilor între prim-
procurorii adjuncţi este stabilită prin ordin al prim-procurorului.
(3) La parchetele de pe lângă tribunale unde există un singur prim-procuror adjunct, acesta este
înlocuitorul de drept al prim-procurorului. În perioada absenţei prim-procurorului sau în cazul
imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea, prim-procurorul
adjunct îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în această calitate, iar în cazul
în care există 2 prim-procurori adjuncţi, prin ordin al procurorului general al parchetului de pe
lângă curtea de apel, se va stabili ordinea în care se exercită conducerea parchetului respectiv.
(4) În cazul absenţei sau a imposibilităţii exercitării funcţiei concomitent de către prim- procuror,
adjunctul sau adjuncţii săi, prin ordin al procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de
apel, se va stabili ordinea procurorilor cu alte funcţii de conducere din parchetul respectiv care
preiau atribuţiile specifice.
(5) În situaţiile prevăzute la alin. (3) şi alin. (4), prim-procurorul va delega dreptul de semnătură
prim-procurorului adjunct sau, după caz, procurorului cu altă funcţie de conducere.
(6) La Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, prim-procurorul poate fi ajutat de 1 - 3 prim-
procurori adjuncţi. Dispoziţiile alin. (2) - (5) se aplică în mod corespunzător.
(7) Secţiile din cadrul parchetelor de pe lângă tribunale sunt conduse de procurori şefi secţie.
Articolul 87
Atribuţiile prim-procurorului
(1) Prim-procurorul parchetului de pe lângă tribunal are următoarele atribuţii:
a) organizează şi conduce întreaga activitate a parchetului, potrivit legii şi ordinelor procurorului
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, răspunzând de îndeplinirea
sarcinilor ce revin unităţii; coordonează activitatea parchetelor din circumscripţie;
b) conduce activitatea de protecţie a documentelor clasificate, potrivit legii şi desemnează
c) elaborează semestrial programul de activitate al parchetului de pe lângă tribunal, asigură şi
urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi a acţiunilor, în mod corespunzător şi în termenele
stabilite; asigură corelarea programelor de activitate ale parchetelor din circumscripţie şi aprobă,
când este cazul, propunerile de modificare ori de înlocuire a unor obiective;
d) examinează trimestrial datele statistice şi operative, în ansamblu şi pe compartimente de
muncă, iar semestrial, analizează cu toţi procurorii rezultatele activităţii în toate compartimentele,
stabilind măsurile necesare înlăturării deficienţelor constatate;
e) asigură controlul şi răspunde de exactitatea datelor şi informaţiilor ce se transmit Parchetului
f) convoacă colegiul de conducere al parchetului de pe lângă tribunal şi prezidează şedinţele
acestuia;
g) convoacă anual sau ori de câte ori este nevoie adunarea generală a procurorilor din cadrul
parchetului de pe lângă tribunal;
h) conduce compartimentul de informare şi relaţii publice şi desemnează un purtător de cuvânt;
organizează periodic conferinţe de presă;
i) reprezintă parchetul de pe lângă tribunal în relaţiile de serviciu cu alte parchete, instituţii şi
autorităţi publice, mass-media, organisme şi organizaţii neguvernamentale;
j) asigură implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul justiţiei;
k) exercită atribuţiile prevăzute în Codul penal, în Codul de procedură penală şi în legi speciale;
l) repartizează procurorilor spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate,
m) organizează, împreună cu procurorul şef secţie urmărire penală, activitatea de urmărire
penală proprie, verifică şi coordonează activitatea de urmărire penală desfăşurată de către
parchetele de pe lângă judecătorii, din circumscripţia teritorială;
n) dispune măsurile necesare pentru păstrarea în condiţii de confidenţialitate a Registrului de
de condiţii;
o) dispune măsurile care se impun pentru desfăşurarea activităţii judiciare în condiţii
corespunzătoare;
Pagina 195 din 238

p) evaluează periodic calitatea actelor de urmărire penală şi a actelor privind activitatea
judiciară şi, acolo unde se impune, dispune măsuri urgente pentru înlăturarea deficienţelor
constatate;
q) organizează activitatea de relaţii cu publicul;
r) organizează formarea profesională continuă descentralizată a procurorilor din cadrul
parchetului de pe lângă tribunal, potrivit programului aprobat de Consiliul Superior al
Magistraturii;
s) formulează recomandări în vederea numirii în funcţii de conducere din cadrul parchetului de
pe lângă tribunal, altele decât cele prevăzute în art. 49 alin. (1) din Legea nr. 303/2004,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
ş) repartizează personalul în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate;
t) asigură organizarea judicioasă a muncii şi folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale;
ţ) este ordonator terţiar de credite şi răspunde de folosirea, conform legii, a sumelor primite de
la buget, de integritatea bunurilor încredinţate parchetului de pe lângă tribunal, de ţinerea la zi a
contabilităţii şi de prezentarea dărilor de seamă contabile asupra execuţiei bugetare; atribuţiile
specifice de ordonator de credite pot fi delegate persoanelor desemnate în condiţiile legii;
u) coordonează elaborarea proiectului de buget anual al parchetului de pe lângă tribunal,
precum şi al parchetelor din circumscripţie, asigurând transmiterea acestuia către parchetul de
pe lângă curtea de apel;
v) asigură administrarea corespunzătoare a sediului parchetului unde funcţionează, precum şi a
parchetelor din circumscripţie;
(2) În exercitarea atribuţiilor care îi revin, prim procurorul parchetului de pe lângă tribunal emite
ordine şi/sau dispoziţii cu caracter intern.
Articolul 88
Atribuţiile prim-procurorului adjunct
Prim-procurorul adjunct are următoarele atribuţii:
a) asigură îndeplinirea dispoziţiilor prim-procurorului parchetului, coordonând şi controlând
activitatea secţiilor şi a altor compartimente, care i-au fost repartizate;
b) prezintă prim-procurorului obiectivele şi activităţile care apreciază că se impune să fie incluse
în programul de activitate semestrial;
c) organizează activitatea judiciară la parchetele subordonate şi coordonează participarea
procurorilor de la aceste parchete la şedinţele de judecată, conform competenţei stabilite prin
lege;
d) organizează participarea procurorilor de la parchetul de pe lângă tribunal la şedinţele de
judecată, împreună cu procurorul şef al secţiei judiciare, urmăreşte pregătirea procurorilor pentru
acestea şi organizează şedinţele săptămânale de analiză a soluţiilor; răspunde de examinarea
legalităţii hotărârilor judecătoreşti şi de declararea căilor de atac, potrivit legii;
f) participă la judecarea unor cauze penale şi civile atunci când consideră necesar sau din
dispoziţia prim-procurorului;
g) participă la întocmirea lucrărilor de sinteză şi la efectuarea unor studii la nivelul parchetului de
pe lângă tribunal şi analizează, când este cazul, activitatea secţiei judiciare;
h) răspunde de activitatea de documentare juridică;
i) soluţionează dosarele penale şi celelalte lucrări repartizate de prim-procurorul parchetului;
j) dispune măsuri pentru studierea şi rezolvarea problemelor de drept constatate în activitatea
parchetelor din circumscripţie, cu sprijinul compartimentului de specialitate din cadrul Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi propune tematici pentru formarea profesională
continuă descentralizată a procurorilor;
k) asigură pregătirea corespunzătoare a personalului auxiliar de specialitate;
Articolul 89
Atribuţiile procurorului şef secţie
Pagina 196 din 238

luând sau, după caz, propunând prim-procurorului parchetului de pe lângă tribunal măsurile care
se impun pentru desfăşurarea în mod corespunzător a activităţii;
b) repartizează procurorilor spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate în
secţie, potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (5) lit. b), care se aplică în mod corespunzător;
c) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia
(2) Procurorul şef al Secţiei de urmărire penală analizează cauzele în care s-a dispus clasarea
ori renunţarea la urmărire penală faţă de inculpaţii arestaţi preventiv.
(3) Procurorul şef al Secţiei judiciare participă la judecarea unor cauze penale şi civile, potrivit
legii.
Secţiunea a 2-a
Articolul 90
(1) Procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală au următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele date prin lege în competenţa parchetului de pe lângă
tribunal ori preluate de la parchetele ierarhic inferioare;
b) supraveghează activitatea organelor de cercetare penală în cauzele date prin lege în
competenţa parchetului de pe lângă tribunal şi dispune măsurile necesare desfăşurării
corespunzătoare a acestei activităţi;
c) ţin evidenţa cauzelor prevăzute la lit. b) în care s-a dispus începerea urmăririi penale,
dispunând măsuri în vederea soluţionării operative şi temeinice a acestora;
d) asigură folosirea mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de urmărire penală,
coordonează şi controlează activitatea tehnicianului criminalist;
e) organizează activitatea de cercetare criminologică şi de valorificare a rezultatelor acestora în
legătură cu cauzele care generează şi condiţiile care favorizează săvârşirea de infracţiuni;
f) exercită atribuţiile prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. c) şi d), dacă nu sunt date de prim-
procurorul parchetului în competenţa Secţiei judiciare;
g) participă la şedinţele de judecată, în condiţiile legii;
(2) Secţia de urmărire penală este condusă de un procuror şef secţie.
Secţiunea a 3-a
Secția judiciară
Articolul 91
(1) Procurorii din cadrul Secţiei judiciare au următoarele atribuţii:
a) participă la judecarea cauzelor penale şi civile, potrivit legii;
b) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate de tribunal, potrivit legii;
c) identifică cazurile de aplicare neunitară a legii şi fac propuneri motivate pentru promovarea
recursului în interesul legii;
d) analizează cauzele în care instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de
achitare, restituire sau trimitere la procuror;
e) exercită atribuţiile prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. c) şi d), din dispoziţia procurorului general al
parchetului;
(2) Secţia judiciară este condusă de un procuror şef secţie.
(3) La Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti secţiei judiciare penale şi secţiei judiciare civile
li se aplică, în mod corespunzător, dispoziţiile alin. (1) lit. a) - e) şi alin. (2).
Secţiunea a 4-a
Secţia de supraveghere a urmăririi penale
Pagina 197 din 238

Articolul 92
(1) Procurorii de la Secţia de supraveghere a urmăririi penale din cadrul Parchetului de pe lângă
Tribunalul Bucureşti au următoarele atribuţii:
a) supraveghează activitatea organelor de cercetare penală în cauzele date prin lege în
competenţa parchetului de pe lângă tribunal şi dispune măsurile necesare desfăşurării
corespunzătoare a acestei activităţi;
b) ţin evidenţa cauzelor prevăzute la lit. a) în care s-a dispus începerea urmăririi penale,
c) asigură folosirea mijloacelor tehnice din dotare;
d) exercită atribuţiile prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. c) şi d) în cauzele de competenţă proprie,
dacă nu sunt date de procurorul general al parchetului în competenţa Secţiei judiciare;
e) participă la şedinţele de judecată, în condiţiile legii;
(2) Secţia de supraveghere a urmăririi penale este condusă de un procuror şef secţie.
Secţiunea a 5-a
Articolul 93
(1) Activitatea economico-financiară şi administrativă din cadrul parchetelor de pe lângă tribunale

este realizată de Departamentul economico-financiar şi administrativ.
(2) Departamentul economico-financiar şi administrativ funcţionează în subordinea directă a prim-
procurorului parchetului de pe lângă tribunal şi este condus de un manager economic cu
(3) Personalul din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ exercită, după
caz, atribuţiile prevăzute la art. 57 - 58 şi art. 64 - 72.
Secţiunea a 6-a
Parchetele de pe lângă tribunalele specializate pentru minori şi familie
Articolul 94
Conducerea şi atribuţiile
(1) Dispoziţiile art. 86 alin. (1), (4) şi (5) şi art. 87 - 91 din prezentul regulament privind
conducerea şi atribuţiile parchetelor de pe lângă tribunale se aplică în mod corespunzător şi
parchetelor de pe lângă tribunalele specializate pentru minori şi familie.
(2) Prim-procurorul parchetului de pe lângă tribunalul specializat pentru minori şi familie exercită,
după caz, atribuţiile prevăzute la art. 84.
(3) Activitatea economico-financiară a parchetelor de pe lângă tribunalele specializate pentru
minori şi familie este realizată de parchetele de pe lângă tribunale în circumscripţia cărora îşi
desfăşoară activitatea.
Capitolul III
Parchetele de pe lângă judecătorii
Secţiunea 1
Conducerea parchetelor de pe lângă judecătorii şi atribuţiile acesteia
Articolul 95
Conducerea parchetelor de pe lângă judecătorii
(1) Parchetele de pe lângă judecătorii sunt conduse de prim-procurori, care, în funcţie de
volumul de activitate, pot fi ajutaţi de prim-procurori adjuncţi.
(2) Prim-procurorul adjunct acţionează şi răspunde pentru îndeplinire măsurilor dispuse de prim-
procuror, coordonând şi controlând activitatea compartimentelor parchetului ce i-au fost
repartizate.
(3) În perioada absenţei prim-procurorului sau în cazul imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent
de cauza acesteia, inclusiv revocarea, prim-procurorul adjunct îl înlocuieşte de drept în
Pagina 198 din 238

exercitarea atribuţiilor ce îi revin. În cazul în care nu există funcţia de prim-procuror adjunct ori în
cazul imposibilităţii concomitente a exercitării atribuţiilor de către prim-procuror şi prim- procurorul
adjunct, prim-procurorul parchetului de pe lângă tribunal va desemna un înlocuitor, cu acordul
acestuia, urmând să-i confirme actele procedurale.
(4) În situaţia prevăzută la alin. (3), excluzând cazul revocării, prim-procurorul va delega dreptul
de semnătură prim-procurorului adjunct sau, după caz, înlocuitorului desemnat.
Articolul 96
Atribuţiile prim-procurorului
(1) Prim-procurorul parchetului de pe lângă judecătorie are următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează şi exercită controlul asupra personalului din subordine, în vederea
îndeplinirii în mod corespunzător a sarcinilor de serviciu;
b) repartizează procurorii pe activităţi în cadrul parchetului, în funcţie de necesitatea asigurării
funcţionării corespunzătoare a parchetului, precum şi de pregătirea, aptitudinile şi specializarea
acestora;
c) desemnează persoanele care desfăşoară activităţile de gestionare şi protecţie a
d) organizează pregătirea şi perfecţionarea profesională a procurorilor din cadrul parchetului de
pe lângă judecătorie, potrivit programului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii;
e) conduce compartimentul de informare şi relaţii publice şi desemnează un purtător de cuvânt;
organizează, ori de câte ori este necesar, conferinţe de presă;
f) asigură implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul justiţiei;
g) exercită atribuţiile prevăzute în Codul penal, în Codul de procedură penală şi în legi speciale;
h) repartizează procurorilor spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări de competenţa
parchetului de pe lângă judecătorie potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (3) lit. b), care se aplică în
mod corespunzător;
i) dispune măsurile necesare pentru păstrarea în condiţii de confidenţialitate a Registrului de
de condiţii;
j) dispune măsurile necesare pentru desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a activităţii
judiciare;
k) organizează şi participă la şedinţele de analiză a hotărârilor judecătoreşti pronunţate de
judecătorie;
l) evaluează periodic calitatea actelor de urmărire penală şi a celor privind activitatea judiciară
m) organizează activitatea de relaţii cu publicul;
n) conduce activitatea de protecţie a documentelor clasificate, potrivit legii;
o) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite de procurorul
ierarhic superior.
(2) În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, prim-procurorul parchetului de pe lângă judecătorie emite
ordine şi/sau dispoziţii cu caracter intern.
Articolul 97
Atribuţiile prim-procurorului adjunct
Prim-procurorul adjunct al parchetului de pe lângă judecătorie are următoarele atribuţii:
a) asigură îndeplinirea dispoziţiilor prim-procurorului parchetului, coordonează, controlează şi
răspunde de activitatea compartimentelor ce i-au fost repartizate;
b) prezintă prim-procurorului obiectivele şi activităţile care apreciază că se impune să fie incluse
în programul de activitate semestrial;
c) coordonează participarea procurorilor la şedinţele de judecată, conform competenţei stabilite
prin lege;
d) organizează şedinţele săptămânale de analiză a soluţiilor şi răspunde de examinarea
legalităţii hotărârilor judecătoreşti şi de declararea căilor de atac, potrivit legii;
f) participă la judecarea unor cauze penale şi civile, potrivit legii;
Pagina 199 din 238

g) soluţionează dosarele penale şi celelalte lucrări repartizate de prim-procurorul parchetului;
h) coordonează activitatea de instruire şi de perfecţionare profesională a procurorilor stagiari;
i) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite de procurorul ierarhic
superior.
Secţiunea a 2-a
Atribuţiile parchetelor de pe lângă judecătorii
Articolul 98
Atribuţii
(1) Procurorii din cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii au următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele date prin lege în competenţa parchetelor de pe lângă
judecătorii;
b) exercită supravegherea activităţii de urmărire penală efectuate de organele de cercetare
penală, potrivit legii;
c) ţin evidenţa cauzelor prevăzute la lit. b) în care s-a dispus începerea urmăririi penale,
d) asigură folosirea mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de urmărire penală;
e) soluţionează plângerile împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală în cauzele în care
se exercită supravegherea activităţii de urmărire penală şi rezolvă conflictele de competenţă
între organele de cercetare penală, potrivit legii;
f) urmăresc modul de apărare a drepturilor şi intereselor minorilor, precum şi ale persoanelor
puse sub interdicţie, de către instituţiile şi organele abilitate;
g) participă la judecarea cauzelor penale şi civile, potrivit legii;
h) exercită căile de atac împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorie;
i) exercită acţiunea civilă în cazurile prevăzute de lege;
j) examinează, din oficiu, la cererea persoanelor interesate ori din dispoziţia conducerii
parchetului ori a parchetelor ierarhic superioare, hotărârile judecătoreşti definitive, identifică
situaţii de aplicare neunitară a legii şi fac propuneri pentru promovarea recursului în interesul
legii;
k) realizează activităţile prevăzute de lege ori de alte acte normative privind pregătirea
procurorilor stagiari, precum şi cele de perfecţionare profesională a personalului;
l) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite de procurorul
ierarhic superior.
(2) În cazul în care în cadrul parchetului de pe lângă judecătorie sunt înfiinţate secţii, dispoziţiile
art. 89 - 91 se aplică în mod corespunzător.
Titlul V
Organizarea şi funcţionarea parchetelor militare
Capitolul I
Articolul 99
Organizare şi funcţionare
(1) Pe lângă fiecare instanţă militară, funcţionează un parchet militar. Astfel, pe lângă Curtea
Militară de Apel Bucureşti, funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel
Bucureşti, pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti funcţionează Parchetul Militar de pe lângă
Tribunalul Militar Bucureşti, pe lângă Tribunalul Militar Iaşi funcţionează Parchetul Militar de pe
lângă Tribunalul Militar Iaşi, pe lângă Tribunalul Militar Cluj funcţionează Parchetul Militar de pe
lângă Tribunalul Militar Cluj, iar pe lângă Tribunalul Militar Timişoara funcţionează Parchetul Militar
de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara.
(2) Parchetele militare prevăzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ
propriu.
(3) În cadrul acestora, pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii, funcţionează şi personal
militar şi civil angajat al Ministerului Apărării Naţionale.
Articolul 100
Atribuţii generale
Pagina 200 din 238

(1) Parchetele militare exercită atribuţiile specifice competenţei stabilite prin lege.
(2) Parchetele militare efectuează urmărirea penală în cauzele privind fapte penale comise de
militari români dislocaţi pe teritoriul altor state, în cadrul unor forţe multinaţionale, în condiţiile în
care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia
română.
(3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare penală speciale puse în serviciul lor, a căror
activitate o conduc şi controlează, potrivit legii.
Capitolul II
Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti
Secţiunea 1
Structura şi conducerea Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel
Bucureşti
Articolul 101
Structura
În cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti funcţionează:
C. Compartimentul de documente clasificate.
Articolul 102
Conducerea
(1) Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti este condus de un procuror
general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.
(2) Dispoziţiile art. 77 alin. (2) - (5) se aplică în mod corespunzător.
(3) Secţiile din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti sunt
conduse de procurori militari şefi secţie.
Articolul 103
Atribuţiile procurorului general militar
Procurorul general militar al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel are
a) organizează, coordonează şi conduce activitatea personalului din cadrul Parchetului Militar de
pe lângă Curtea Militară de Apel şi a celorlalte parchete militare din circumscripţie, potrivit legii şi
ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
răspunzând de îndeplinirea sarcinilor ce revin unităţii;
b) organizează, coordonează şi exercită controlul la secţiile şi Compartimentul de documente
clasificate din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti şi din
celelalte parchete militare, potrivit legii;
c) urmăreşte şi controlează, direct sau prin procurori anume desemnaţi, modul în care procurorii
militari şi celelalte categorii de personal îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu, potrivit legii;
d) elaborează semestrial programul de activitate al Parchetului Militar de pe lângă Curtea
Militară de Apel Bucureşti, asigură corelarea programelor de activitate ale parchetelor militare din
subordine şi aprobă, când este cazul, propunerile de modificare ori de înlocuire a unor obiective;
e) examinează trimestrial datele statistice şi operative, în ansamblu şi pe structuri, iar semestrial,
analizează cu toţi procurorii militari activitatea Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de
Apel Bucureşti, stabilind măsurile necesare înlăturării deficienţelor constatate;
f) evaluează anual activitatea parchetelor militare din subordine şi prezintă un raport procurorului
g) asigură controlul şi răspunde de exactitatea datelor şi informaţiilor ce se transmit Parchetului
h) dispune convocarea colegiului de conducere al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară
de Apel Bucureşti şi prezidează şedinţele acestuia, convoacă anual sau ori de câte ori este
nevoie adunarea generală a procurorilor militari din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea
Militară de Apel Bucureşti;
i) conduce compartimentul de informare şi relaţii publice şi desemnează un purtător de cuvânt;
Pagina 201 din 238

j) reprezintă unitatea în relaţiile de serviciu cu alte parchete, instituţii şi autorităţi publice, mass-
media, organisme şi organizaţii neguvernamentale;
k) asigură implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul justiţiei, precum şi
funcţionarea sistemului informaţional, potrivit metodologiei stabilite prin ordinul procurorului
l) atribuţii prevăzute în Codul penal, în Codul de procedură penală şi în legi speciale;
m) repartizează procurorilor spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate,
n) organizează împreună cu procurorul militar şef secţie activitatea de urmărire penală proprie,
precum şi pe aceea desfăşurată de către parchetele militare de pe lângă tribunalele militare;
o) dispune măsurile necesare pentru păstrarea în condiţii de confidenţialitate a Registrului de
p) dispune măsurile care se impun pentru desfăşurarea activităţii judiciare în condiţii
corespunzătoare şi participă la şedinţele de analiză a soluţiilor pronunţate de Curtea Militară de
Apel Bucureşti;
q) evaluează periodic calitatea actelor de urmărire penală şi a celor privind activitatea judiciară
r) organizează activitatea de relaţii cu publicul;
s) repartizează procurorii militari pe secţii sau alte compartimente de activitate, în funcţie de
pregătirea, specializarea, aptitudinile acestora, precum şi de necesitatea asigurării funcţionării
corespunzătoare a parchetului militar;
ş) formulează recomandări în vederea numirii în funcţiile de conducere din cadrul Parchetului
Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, altele decât cele prevăzute de art. 49 alin.
(1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi propune
motivat delegarea procurorilor militari, în condiţiile legii;
t) organizează formarea profesională continuă descentralizată a procurorilor militari din cadrul
Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, potrivit programului aprobat de
Consiliul Superior al Magistraturii;
ţ) repartizează personalul în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate şi exercită alte
atribuţii privind personalul auxiliar de specialitate, conform legii;
u) face propuneri pentru elaborarea proiectului de buget anual al parchetelor militare şi asigură
transmiterea acestora la Secţia parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta
v) asigură administrarea corespunzătoare a sediului Parchetului Militar de pe lângă Curtea
Militară de Apel Bucureşti;
w) conduce activitatea de protecţie a documentelor clasificate, potrivit legii şi desemnează
x) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia
procurorului militar şef al Secţiei parchetelor militare ori a procurorului general al Parchetului de
Articolul 104
Atribuţiile procurorului general militar adjunct
Procurorul general militar adjunct al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel
Bucureşti are următoarele atribuţii:
a) asigură îndeplinirea ordinelor şi dispoziţiilor procurorului general militar, coordonează,
controlează şi răspunde de activitatea structurilor din cadrul Parchetului Militar de pe lângă
Curtea Militară de Apel Bucureşti, ce i-au fost repartizate prin ordin al acestuia;
b) prezintă procurorului general militar obiectivele şi activităţile care apreciază că se impun să fie
incluse în programul de activitate semestrial;
c) coordonează participarea procurorilor militari de la parchetele militare subordonate la
şedinţele de judecată;
d) organizează participarea procurorilor militari din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea
Militară de Apel Bucureşti la şedinţele de judecată şi urmăreşte pregătirea acestora pentru
şedinţele de judecată;
Pagina 202 din 238

e) organizează şedinţe săptămânale de analiză a soluţiilor şi răspunde de examinarea legalităţii
hotărârilor judecătoreşti şi de declararea căilor de atac, potrivit legii;
f) asigură studierea practicii instanţelor militare de judecată în vederea sesizării cazurilor de
aplicare neunitară a legii, formulând propuneri de promovare a recursului în interesul legii;
g) răspunde de activitatea de documentare juridică şi urmăreşte funcţionarea în bune condiţii a
cabinetelor de documentare;
h) participă la judecarea unor cauze atunci când consideră necesar sau din dispoziţia
procurorului general militar;
i) participă la întocmirea lucrărilor de sinteză şi la efectuarea unor studii la nivelul Parchetului
Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti şi analizează activitatea Secţiei judiciare;
j) soluţionează dosarele penale şi celelalte lucrări repartizate de procurorul general militar;
k) propune tematici pentru formarea profesională continuă descentralizată a procurorilor din
cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, în raport de problemele
de drept sesizate în activitatea parchetelor militare din circumscripţie;
l) coordonează organizarea, potrivit legii şi regulamentelor, a concursurilor sau examenelor
pentru ocuparea unor posturi vacante de personal auxiliar de specialitate din cadrul Parchetului
Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti şi al parchetelor militare din circumscripţia
acestuia, respectiv pentru promovarea personalului auxiliar de specialitate în funcţii de execuţie
sau de conducere la aceste parchete militare;
m) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia
Articolul 105
Atribuţiile procurorului militar şef secţie
luând sau, după caz, propunând procurorului general militar măsurile care se impun pentru
desfăşurarea în mod corespunzător a activităţii;
b) repartizează procurorilor militari spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări
corespunzător;
c) soluţionează dosarele penale, plângerile şi celelalte lucrări ce i-au fost repartizate;
(2) Procurorul militar şef al Secţiei de urmărire penală analizează cauzele în care s-a dispus
clasarea ori renunţarea la urmărire penală faţă de inculpaţii arestaţi preventiv.
(3) Procurorul militar şef al Secţiei judiciare participă la judecarea unor cauze penale potrivit legii.
Secţiunea a 2-a
Articolul 106
Atribuţii
Procurorii militari din cadrul Secţiei de urmărire penală a Parchetului Militar de pe lângă Curtea
Militară de Apel Bucureşti exercită în mod corespunzător, potrivit competenţei stabilite prin lege,
Secţiunea a 3-a
Secţia judiciară
Articolul 107
Atribuţii
Procurorii militari din cadrul Secţiei judiciare a Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de
Apel Bucureşti exercită în mod corespunzător, potrivit competenţei stabilite prin lege, atribuţiile
Secţiunea a 4-a
Articolul 108
(1) Personalul Compartimentului de documente clasificate are următoarele atribuţii:
Pagina 203 din 238

a) asigură evidenţa, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea, multiplicarea,
transmiterea, distrugerea, inventarierea anuală, arhivarea şi clasarea în mape/dosare a
b) execută măsurile dispuse de procurorul general militar şi de funcţionarul de securitate sub
toate componentele de protecţie a informaţiilor clasificate şi ţine evidenţa lucrărilor întocmite,
c) informează ierarhic cu privire la vulnerabilităţile şi riscurile identificate în domeniul protecţiei
informaţiilor clasificate şi sesizează incidentele de securitate;
d) îndrumă personalul din structurile similare ale parchetelor militare de pe lângă tribunalele
militare cu privire la modul de aplicare a măsurilor de protecţie a informaţiilor clasificate;
e) îndeplineşte orice alte activităţi specifice protecţiei documentelor clasificate, potrivit
prevederilor legale în vigoare.
subordonat direct procurorului militar general al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară
Bucureşti.
Capitolul III
Parchetele militare de pe lângă tribunalele militare
Secţiunea 1
Structura şi conducerea parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare
Articolul 109
Structura
În cadrul parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare funcţionează:
C. Birourile teritoriale;
D. Compartimentul de documente clasificate.
Articolul 110
Conducerea
(1) Parchetele militare de pe lângă tribunalele militare sunt conduse de un prim-procuror militar,
ajutat de un prim-procuror militar adjunct.
(2) Dispoziţiile art. 86 alin. (2) - (5) se aplică în mod corespunzător.
(3) Secţiile din cadrul parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare sunt conduse de
procurori şefi secţie.
Articolul 111
Atribuţiile prim-procurorului militar
Prim-procurorul militar al parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare are următoarele
atribuţii:
a) organizează, coordonează şi conduce activitatea parchetului militar de pe lângă tribunalul
militar, potrivit legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, răspunzând de îndeplinirea sarcinilor ce îi revin;
b) elaborează semestrial programul de activitate al parchetului militar pe care îl conduce, asigură
şi urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi a acţiunilor în termenele prevăzute;
c) examinează trimestrial datele statistice şi operative în ansamblu şi pe structuri, iar semestrial
analizează cu toţi procurorii militari rezultatele activităţii parchetului militar pe care îl conduce,
stabilind măsurile necesare înlăturării lipsurilor;
d) dispune convocarea colegiului de conducere al parchetului militar de pe lângă tribunalul militar
şi prezidează şedinţele acestuia;
e) convoacă anual sau ori de câte ori este nevoie adunarea generală a procurorilor militari din
cadrul parchetului militar pe care îl conduce;
f) asigură controlul şi răspunde de exactitatea datelor şi informaţiilor ce se transmit Parchetului
g) conduce compartimentul de informare şi relaţii publice şi desemnează un purtător de cuvânt;
h) reprezintă parchetul militar de pe lângă tribunalul militar în relaţiile de serviciu cu alte
parchete, instituţii şi autorităţi publice, mass-media, organisme şi organizaţii neguvernamentale;
i) atribuţii prevăzute în Codul penal, în Codul de procedură penală şi în legi speciale;
Pagina 204 din 238

j) repartizează procurorilor militari spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări
înregistrate, potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (3) lit. b), care se aplică în mod corespunzător;
k) organizează, împreună cu procurorul militar şef secţie urmărire penală, activitatea de urmărire
penală proprie;
l) dispune măsurile necesare pentru păstrarea în condiţii de confidenţialitate a Registrului de
m) dispune măsurile care se impun pentru desfăşurarea activităţii judiciare în condiţii
corespunzătoare;
n) participă la şedinţele de analiză a soluţiilor pronunţate de tribunalul militar;
o) evaluează periodic calitatea actelor de urmărire penală şi a celor privind activitatea judiciară
p) organizează activitatea de relaţii cu publicul;
q) repartizează procurorii militari pe secţii, în funcţie de pregătire, specializare, aptitudinile
acestora şi necesitatea asigurării funcţionării corespunzătoare a parchetului;
r) formulează recomandări în vederea numirii în funcţiile de conducere din cadrul parchetului
militar de pe lângă tribunalul militar, altele decât cele prevăzute de art. 49 alin. (1) din Legea nr.
303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare;
s) organizează formarea profesională continuă descentralizată a procurorilor din cadrul
parchetului militar de pe lângă tribunalul militar, potrivit programului aprobat de Consiliul Superior
al Magistraturii;
ş) repartizează personalul în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate;
t) conduce compartimentul documentelor clasificate, potrivit legii;
ţ) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia
Articolul 112
Atribuţiile prim-procurorului militar adjunct
Prim-procurorul militar adjunct are următoarele atribuţii:
a) asigură îndeplinirea ordinelor şi dispoziţiilor prim-procurorului militar, coordonează,
controlează şi răspunde de activitatea structurilor din cadrul parchetului militar de pe lângă
tribunalul militar, conform repartizării dispuse prin ordin de prim-procurorul militar;
b) prezintă prim-procurorului militar obiectivele şi activităţile care apreciază că se impun să fie
incluse în programul de activitate semestrial;
c) coordonează participarea procurorilor militari la şedinţele de judecată, conform competenţei, şi
urmăreşte pregătirea corespunzătoare a acestora;
d) organizează şedinţele săptămânale de analiză a soluţiilor şi răspunde de examinarea
temeiniciei hotărârilor judecătoreşti şi de declararea căilor de atac în cauzele de competenţă
proprie, potrivit legii;
e) participă la judecarea unor cauze atunci când consideră necesar sau din dispoziţia prim-
procurorului militar;
f) asigură studierea practicii instanţelor militare de judecată şi sesizează Parchetului Militar de pe
lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti cazurile de aplicare neunitară a unor dispoziţii legale, în
vederea promovării recursului în interesul legii;
g) dispune măsuri pentru studierea şi rezolvarea problemelor de drept constatate în activitatea
parchetului, cu sprijinul compartimentului de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, şi propune tematici pentru învăţământul profesional sau pentru
simpozioanele organizate de parchete militare;
h) participă la întocmirea lucrărilor de sinteză şi la efectuarea unor studii la nivelul parchetului şi
analizează activitatea Secţiei judiciare;
i) soluţionează dosarele penale şi celelalte lucrări repartizate de prim-procurorul militar;
j) asigură pregătirea profesională corespunzătoare a personalului auxiliar de specialitate;
Articolul 113
Pagina 205 din 238

Atribuţiile procurorului militar şef secţie
luând sau, după caz, propunând prim-procurorului militar măsurile care se impun pentru
desfăşurarea în mod corespunzător a activităţii;
b) repartizează procurorilor militari spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări
corespunzător;
c) soluţionează dosarele penale, plângerile şi celelalte lucrări ce i-au fost repartizate;
(2) Procurorul militar şef al Secţiei de urmărire penală analizează cauzele în care s-a dispus
clasarea ori renunţarea la urmărire penală faţă de inculpaţii arestaţi preventiv.
(3) Procurorul militar şef al Secţiei judiciare participă la judecarea unor cauze penale potrivit legii.
Secţiunea a 2-a
Articolul 114
Atribuţii
Procurorii militari din cadrul Secţiei de urmărire penală a parchetelor militare de pe lângă
tribunalele militare exercită în mod corespunzător, potrivit competenţei stabilite prin lege, atribuţiile
Secţiunea a 3-a
Secţia judiciară
Articolul 115
Atribuţii
Procurorii militari din cadrul Secţiei judiciare a parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare
exercită în mod corespunzător, potrivit competenţei stabilite prin lege, atribuţiile prevăzute la art.
91 alin. (1).
Secţiunea a 4-a
Birourile teritoriale
Articolul 116
La nivelul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, Parchetului de pe lângă
Tribunalul Militar Cluj, Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi şi Parchetului de pe lângă
Tribunalul Militar Timişoara se pot înfiinţa birouri teritoriale în condiţiile legii.
Secţiunea a 5-a
Articolul 117
(1) Personalul Compartimentului de documente clasificate are atribuţiile prevăzute la art. 108
alin. (1).
subordonat direct prim-procurorului militar al parchetului militar de pe lângă tribunalul militar.
Titlul VI
Colegiile de conducere şi adunările generale ale procurorilor
Capitolul I
Colegiile de conducere
Articolul 118
(1) Colegiile de conducere dezbat problemele generale de conducere ale parchetelor şi adoptă
hotărâri menite să asigure buna funcţionare a acestora, în condiţiile legii.
Pagina 206 din 238

(2) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează colegiul de
conducere care hotărăşte cu privire la problemele generale ale Ministerului Public şi ale Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii.
(3) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se
întruneşte ori de câte ori este nevoie şi dezbate:
a) starea structurii şi dinamica criminalităţii, în raport de care face propuneri ministrului justiţiei de
perfecţionare a politicii penale;
b) problemele rezultate din activitatea de control ierarhic în cadrul parchetelor;
c) probleme privind practica neunitară la nivelul parchetelor;
d) analiza anuală a indicatorilor de calitate;
e) activitatea semestrială pe baza datelor statistice;
f) orice alte probleme care privesc buna funcţionare a Ministerului Public.
(4) În cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel, parchetelor de pe lângă tribunale, parchetelor
de pe lângă tribunalele specializate pentru minori şi familie, parchetelor de pe lângă judecătorii şi
parchetelor militare, funcţionează colegii de conducere care hotărăsc cu privire la problemele
generale ale parchetului, în condiţiile legii.
(5) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri, de drept şi respectiv
aleşi potrivit legii.
(6) Colegiile de conducere se întrunesc ori de câte ori este necesar.
(7) Colegiile de conducere sunt convocate de conducătorul parchetului sau cel puţin 2 dintre
membrii aleşi.
(8) Şedinţele colegiilor de conducere nu sunt publice.
(9) Secretariatul şedinţelor este asigurat de către un procuror sau grefier desemnat de
conducătorul parchetului.
(10) La şedinţele colegiilor de conducere pot participa ca invitaţi procurori cu funcţii de conducere
sau de execuţie care nu sunt membri. În cazul în care se dezbat probleme financiare sau
economico-administrative, participă ca invitat şi managerul economic al parchetului respectiv, cu
vot consultativ. Ceilalţi invitaţi nu au drept de vot.
(11) Colegiile de conducere adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor.
(12) Dezbaterile şi hotărârile Colegiului de conducere se consemnează într-un proces-verbal
încheiat de secretariatul colegiului, semnat de toţi membrii săi. Hotărârile colegiului de conducere
se aduc la cunoştinţă celor interesaţi.
(13) Procesele verbale privind hotărârile colegiilor de conducere se păstrează într-o mapă specială
de către grefierul şef al Secţiei de resurse umane şi documentare, în cazul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv prim-grefierul/grefierul-şef, după caz, la celelalte
parchete.
Articolul 119
Componenţa
(1) Colegiile de conducere ale parchetelor au următoarea componenţă:
a) colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este
constituit din procurorul general, prim-adjunctul acestuia şi 5 procurori aleşi în adunarea generală
a procurorilor;
b) colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţile de apel sunt constituite din
procurorul general şi 6 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor;
c) colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă tribunale sunt constituite din prim-
procurorul şi 6 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor;
d) colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă tribunale specializate pentru minori şi
familie şi parchetelor de pe lângă judecătorii sunt constituite din prim-procurorul şi 2 sau 4
procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor;
e) colegiile de conducere ale parchetelor militare sunt constituite din conducătorul parchetului şi 2
procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.
(2) În cazul în care la parchetele de pe lângă tribunalele specializate pentru minori şi familie şi
parchetele de pe lângă judecătorii numărul procurorilor este de 5 sau mai mic, atribuţiile colegiului
de conducere se exercită de conducătorul parchetului.
(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi în situaţiile în care, din motive obiective,
colegiul de conducere nu se poate constitui.
Articolul 120
Pagina 207 din 238

Condiţiile de alegere şi statutul membrilor
(1) Membrii colegiului de conducere al unui parchet sunt aleşi în adunarea generală a procurorilor
acelui parchet.
(2) Pot fi aleşi în funcţia de membru al colegiului de conducere al unui parchet, procurorii numiţi în
funcţie şi care funcţionează efectiv la parchetul respectiv, cu excepţia conducătorilor parchetelor
care potrivit legii sunt membri de drept şi a procurorilor stagiari.
(3) Au drept de vot procurorii numiţi în funcţie, inclusiv conducătorii parchetelor care potrivit legii
sunt membri de drept, procurorii delegaţi sau detaşaţi de la alte parchete, precum şi procurorii
stagiari.
(4) Membrii aleşi ai colegiilor de conducere pot fi revocaţi de adunările generale ale procurorilor în
cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege, cu votul majorităţii membrilor.
(5) Calitatea de membru ales al colegiului de conducere încetează: la expirarea mandatului, prin
demisie, revocare sau suspendare din funcţie, promovare, delegare, detaşare sau transfer la alt
parchet, instanţă, ori instituţie, prin dobândirea calităţii de membru de drept al colegiului de
conducere ca urmare a delegării sau numirii în funcţiile prevăzute de lege ori prin imposibilitatea
exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare de 3 luni, precum şi prin deces.
(6) Membrul ales al colegiului de conducere al cărui mandat a încetat potrivit alin. (5) va fi înlocuit
de un nou membru ales potrivit alin. (1) - (3), prin organizarea de noi alegeri.
(7) Durata mandatului membrilor colegiilor de conducere aleşi în condiţiile alin. (6) este de 3 ani de
la data alegerii potrivit art. 122.
Articolul 121
Candidaturile
(1) Pentru alegerea membrilor colegiului de conducere al unui parchet, se convoacă adunarea
generală a procurorilor cu cel puţin 30 de zile înainte de data stabilită.
(2) Convocatorul se afişează la sediul unităţii de parchet la care se va desfăşura adunarea
generală. Acesta va cuprinde:
– data afişării şi denumirea parchetului emitent:
– condiţiile exercitării dreptului de vot şi de depunere a candidaturilor;
– termenul limită pentru depunerea candidaturilor:
– termenul de contestare a candidaturilor.
(3) De la data afişării convocatorului şi cel mult cu 20 de zile înaintea datei adunării generale se
pot depune personal candidaturile, în scris, sub semnătură şi însoţite de un curriculum-vitae, la
conducătorul parchetului.
(4) Secretariatul adunării generale a procurorilor, desemnat de conducătorul parchetului,
înregistrează candidaturile în registrul special al hotărârilor adunărilor generale şi verifică dacă
respectiva candidatură a fost depusă în termenul prevăzut la alin. (3) şi dacă respectivul candidat
îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 120 alin. (2). Secretariatul adunării generale respinge o
candidatură ca fiind nulă dacă se constată neîndeplinirea uneia dintre condiţiile prevăzute la art.
120 alin. (2) sau art. 121 alin. (3). Respingerea candidaturii se comunică de îndată procurorului în
cauză.
(5) Lista centralizatoare a candidaturilor depuse şi rezultatul verificărilor efectuate potrivit alin. (4)
se afişează la sediul parchetului cu cel mult 15 zile înaintea datei adunării generale.
(6) După data afişării listei centralizate a candidaturilor depuse, candidaţii îşi pot organiza la sediul
parchetului întâlniri cu procurorii alegători pentru susţinerea candidaturilor depuse, până, cel mult,
cu 2 zile înaintea datei adunării generale. Aceştia pot fi sprijiniţi de asociaţiile profesionale ale
procurorilor.
Articolul 122
Alegerea membrilor
(1) Lista candidaturilor admise constituie buletinul de vot. Numărul buletinelor de vot ce urmează a
fi tipărite pentru diferitele adunări generale este egal cu numărul procurorilor cu drept de vot în
adunările generale respective, prevăzut la art. 120 alin. (3), şi un număr suplimentar de 10% pentru
fiecare adunare generală.
(2) Candidaţii vor fi înscrişi pe buletinul de vot în ordinea alfabetică a numelor de familie. În afară
de numele de familie se înscriu şi prenumele, data naşterii, data la care au fost numiţi în funcţia de
procuror şi, după caz, funcţia de conducere deţinută în prezent. În cazul candidaţilor cu nume de
familie identice, aceştia sunt înscrişi în ordinea alfabetică a prenumelor lor. Dacă şi prenumele sunt
identice, se va ţine cont de vechimea mai mare în funcţia de procuror.
Pagina 208 din 238

(3) Fiecare procuror va primi câte un buletin de vot şi va exprima un număr de voturi egal cu
numărul membrilor aleşi, stabilit de lege, prevăzut la art. 119 alin. (1). Buletinele de vot nedistribuite
se anulează.
(4) Membrii colegiului de conducere se aleg prin vot secret, direct şi personal.
(5) Votarea se va face prin încercuirea numelor candidaţilor al căror număr, prevăzut la art. 119
alin. (1), este stabilit prin lege.
(6) Buletinele de vot se vor împături şi vor fi introduse în urnă, în aşa fel încât să se asigure
secretul votării.
(7) Buletinele de vot în care vor fi încercuite numele unui număr mai mare de candidaţi decât cel
prevăzut de lege vor fi declarate nule.
(8) Sunt declaraţi aleşi membri ai colegiului de conducere, procurorii care obţin numărul cel mai
mare de voturi, valabil exprimate, în ordine descrescătoare.
(9) Pentru numărarea voturilor şi stabilirea rezultatului votării se va constitui o comisie formată din
procurori, aleşi de adunarea generală dintre cei care nu şi-au depus candidatura.
(10) Rezultatul votării se anunţă în cadrul adunării generale de către conducătorul parchetului sau
adjunctul său.
(11) Procurorii cu drept de vot prezenţi, pot contesta, de îndată, rezultatul final al votării comunicat,
situaţie în care procedura de numărare şi comunicare a voturilor, prevăzută la alin. (9) şi (10) se
repetă.
(12) Secretariatul privind desfăşurarea adunării generale pentru alegerea membrilor colegiului de
conducere va fi asigurat de procurori şi/sau grefieri desemnaţi de conducătorul parchetului.
(13) Secretariatul va întocmi un proces-verbal cu operaţiunile de votare şi rezultatul final al
alegerilor, care va cuprinde:
a) numele şi prenumele membrilor comisiei şi secretariatului adunării;
b) data şi locul desfăşurării alegerilor;
c) numărul, numele şi prenumele procurorilor prezenţi;
d) numărul, numele şi prenumele procurorilor absenţi şi cauzele neprezentării lor;
e) rezultatul votării şi semnăturile membrilor comisiei.
Capitolul II
Adunările generale ale procurorilor
Articolul 123
(1) Adunarea generală a procurorilor este compusă din toţi procurorii în funcţie ai parchetului,
inclusiv procurorii stagiari, precum şi cei delegaţi sau detaşaţi de la alte parchete. În cazul
adunărilor generale convocate pentru alegerea sau revocarea membrilor Consiliului Superior al
Magistraturii, procurorii delegaţi sau detaşaţi la alte parchete participa la adunarea generală a
procurorilor parchetului de la care au fost delegaţi sau detaşaţi.
(2) Adunarea generală a procurorilor are următoarele atribuţii:
a) dezbate activitatea anuală desfăşurată de parchete;
b) alege, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c) dezbate probleme de drept ori alte probleme în legătură cu activitatea parchetelor;
d) poate iniţia procedura de revocare a procurorilor aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii, în
e) formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;
f) alege şi revocă, în condiţiile legii, membrii colegiului de conducere.
(3) Adunarea generală a procurorilor este legal constituită în prezenţa majorităţii procurorilor în
funcţie.
(4) Adunarea generală a procurorilor se organizează anual, ori de câte ori este necesar sau la
solicitarea unei treimi din numărul procurorilor care fac parte din aceasta.
(5) Adunarea generală a procurorilor se convoacă de către conducătorul parchetului.
(6) Adunarea generală a procurorilor se poate convoca şi de către Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii, de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii sau de către
colegiul de conducere al parchetului.
(7) Adunarea generală a procurorilor este prezidată de către conducătorul parchetului sau de un
procuror desemnat de acesta şi este organizată de colegiul de conducere al Parchetului de pe
Pagina 209 din 238

lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de colegiul de conducere al parchetului de pe lângă
curtea de apel.
(8) Pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunarea generală este
prezidată de procurorul cu cea mai mare vechime în magistratură care nu şi-a depus candidatura
pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
(9) La adunarea generală a procurorilor din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie pentru alegerea membrului în Consiliul Superior al Magistraturii participă şi procurorii
Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism.
(10) Hotărârile adunării generale se iau cu votul majorităţii membrilor, cu excepţiile cazurilor în
care legea prevede altfel.
(11) Organizarea şedinţelor este asigurată de un secretariat format din procurori şi/sau grefieri
desemnaţi de către conducătorul parchetului.
(12) Hotărârile adunării generale se consemnează într-un registru special ţinut la fiecare parchet.
Titlul VII
Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de
specialitate ale parchetelor
Capitolul I
Atribuţiile funcţiilor administrative
Articolul 124
Grefierii de la cabinete
Grefierii de la cabinetul procurorului general, prim-adjunctului procurorului general şi adjunctului
procurorului general sunt asimilaţi grefierilor şefi secţie şi au următoarele atribuţii:
a) primesc, verifică şi prezintă corespondenţa adresată procurorului general, prim- adjunctului şi
adjunctului procurorului general;
b) efectuează înregistrarea, completarea şi scăderea lucrărilor primite la cabinet;
c) transmit de îndată lucrările conform rezoluţiei procurorului general, prim-adjunctului şi
adjunctului procurorului general la secţii, servicii, birouri şi alte compartimente ale Parchetului de pe
d) arhivează lucrările soluţionate, după ce au fost scăzute în registrul de la cabinet;
e) din dispoziţia procurorului general, prim-adjunctului şi adjunctului procurorului general,
tehnoredactează lucrările repartizate;
f) asigură evidenţa folosirii şi păstrării în condiţii corespunzătoare a ştampilelor, sigiliilor şi
imprimatelor existente la cabinet;
g) îndeplinesc orice alte atribuţii dispuse de procurorul general, prim-adjunctul şi adjunctul
procurorului general;
h) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a) - g).
Articolul 125
Grefierii şefi
Prim-grefierii, grefierii şefi, grefierii şefi secţie şi grefierii şefi serviciu au următoarele atribuţii:
a) organizează şi coordonează personalul auxiliar de specialitate din subordine şi propun
procurorului ierarhic superior măsuri de îmbunătăţire a activităţii acestuia;
b) primesc corespondenţa adresată parchetului, secţiei sau serviciului, o verifică şi o prezintă
procurorului ierarhic superior;
c) conform rezoluţiei procurorului ierarhic superior predau lucrările repartizate personalului, pe
condică de lucrări, pe bază de semnătură;
d) din dispoziţia procurorului ierarhic superior înregistrează lucrările în registrele secţiei sau ale
serviciului;
e) ţin la zi evidenţa lucrărilor cu termene de soluţionare şi informează procurorul ierarhic superior
asupra respectării acestora;
f) certifică, la sfârşitul anului calendaristic, închiderea registrelor existente în grefa, consemnând
numărul înregistrărilor şi numărul filelor folosite;
g) asigură culegerea şi înregistrarea la timp a datelor statistice, ţinând la zi evidenţele primare şi
desfăşurătoarele statistice tipizate;
Pagina 210 din 238

h) verifică corespondenţa pregătită pentru expediere, luând măsuri de efectuare a acestor
operaţiuni de îndată;
i) verifică modul de respectare a dispoziţiilor privind activitatea de primire, înregistrare, expediere
şi arhivare a lucrărilor de către personalul din subordine;
j) asigură utilizarea eficientă şi păstrarea în condiţii optime a registrelor, condicilor, imprimatelor şi
a altor materiale existente în grefa secţiei şi a serviciului;
k) verifică necesarul de registre, condici, imprimate, aparatură, mobilier sau de alte materiale
pentru parchet, secţie ori serviciu şi propun conducătorului parchetului dotarea corespunzătoare cu
astfel de bunuri;
l) repartizează personalului auxiliar de specialitate din subordine lucrările pentru dactilografiere
sau tehnoredactare;
m) verifică şi predau la arhivă lucrările cu termen expirat, conform Nomenclatorului arhivistic;
n) asigură evidenţa, folosirea şi păstrarea ştampilelor şi a sigiliilor parchetului, conform
prevederilor legale;
o) ţin la zi evidenţa personalului la locul de muncă, completând condica de prezenţă, şi iau măsuri
pentru întocmirea foii lunare de prezenţă, în vederea plăţii drepturilor salariale;
p) îndeplinesc orice alte atribuţii dispuse de procurorul ierarhic superior;
q) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a) - p).
Articolul 126
Grefierii, grefierul statistician, grefierul documentarist, grefierul arhivar
(1) Grefierii au următoarele atribuţii:
a) primesc de la grefierul şef ierarhic lucrările repartizate prin rezoluţie de procurorul ierarhic
superior şi le înregistrează în registrele parchetului;
b) înregistrează lucrările în registrele de evidenţă, precum şi în alte evidenţe;
c) completează zilnic registrele, conform rubricaţiei, şi răspund de exactitatea datelor înscrise;
d) scad lucrările soluţionate în registre şi, după caz, iau măsuri de expediere sau arhivare a
acestora;
e) dactilografiază sau tehnoredactează lucrările repartizate de grefierul şef ierarhic;
f) întreţin în condiţii corespunzătoare calculatorul sau maşina de scris;
g) exercită orice alte atribuţii prevăzute în fişa postului;
h) în exercitarea atribuţiilor au obligaţia de a păstra secretul profesional şi confidenţialitatea
lucrărilor;
i) ţin evidenţa şi modul de punere în executare a ordonanţelor prin care s-au stabilit amenzi,
cheltuieli judiciare sau obligaţiile prevăzute la art. 318 alin. (6) din Codul de procedură penală;
j) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a) - i).
(2) Grefierul statistician are următoarele atribuţii:
a) efectuează zilnic înregistrările de statistică judiciară, întocmeşte periodic dările de seamă
statistice şi completează fişele criminologice;
b) exploatează aplicaţia de statistică judiciară;
c) verifică şi îndrumă personalul care înregistrează şi centralizează datele statistice;
d) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de conducătorul parchetului, potrivit legii.
(3) Grefierul documentarist are următoarele atribuţii.
a) ţine evidenţa legislaţiei, jurisprudenţei şi doctrinei;
b) informează periodic despre necesarul de carte sau de alte publicaţii;
c) ţine evidenţa şi gestiunea bibliotecii;
d) informează zilnic procurorii cu privire la actele normative nou-apărute şi la jurisprudenţa
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I;
e) identifică doctrina judiciară relevantă, tipărită sau în format electronic, privind o problemă de
drept indicată de către procurorii parchetului.
(4) Grefierul arhivar are următoarele atribuţii:
a) pune la dispoziţia persoanelor interesate lucrările din arhivă pentru care s-a aprobat
consultarea şi ţine evidenţa persoanelor care primesc dosarele spre studiu;
b) asigură păstrarea în bună stare a dosarelor şi registrelor;
c) păstrează, pe ani, dosarele soluţionate, registrele şi condicile;
d) participă anual la activitatea de arhivare şi întocmeşte lista dosarelor aflate în conservare în
arhiva parchetului;
e) participă anual la activitatea de triere a dosarelor arhivate, la expirarea termenului de păstrare;
Pagina 211 din 238

f) realizează arhivarea electronică a dosarelor, în măsura în care este posibil;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de conducătorul parchetului, potrivit legii.
Capitolul II
Registratura, grefa, arhiva şi documentarea juridică
Secţiunea 1
Articolul 127
Compartimentele auxiliare de specialitate
Toate parchetele au în structură următoarele compartimente auxiliare de specialitate:
a) registratura;
b) grefa;
c) arhiva;
d) compartiment de documentare juridică.
Secţiunea a 2-a
Registratura
Articolul 128
Primirea corespondenţei
(1) Corespondenţa adresată parchetelor din cadrul Ministerului Public se primeşte de prim-
grefier ori de grefierul şef sau de alt grefier desemnat de conducătorul parchetului.
(2) La primirea corespondenţei se verifică dacă menţiunile de pe plicuri corespund cu conţinutul
acestora şi dacă există toate anexele enumerate în corespondenţă. Lipsurile ori nepotrivirile
dintre menţiunile de pe plicuri şi conţinutul acestora se aduc la cunoştinţă expeditorilor, cărora li
se va cere, în scris sau verbal, să completeze corespondenţa ori să dea lămuririle necesare în
legătură cu cele constatate.
(3) Sesizările penale, precum şi celelalte plângeri, cereri, sesizări şi memorii ale persoanelor
fizice şi juridice, depuse de acestea direct la parchet, vor purta menţiunea de primire aplicată de
procurorul de serviciu sau de grefierul de serviciu şi numărul de înregistrare în Registrul de
audienţă (R-33) ori, după caz, menţiunea de primire aplicată de procurorul sau grefierul care a
primit corespondenţa.
(4) Conducătorul parchetului poate dispune ca întreaga corespondenţă sau numai o parte din
aceasta să îi fie prezentată nedesfăcută.
Articolul 129
Sortarea şi examinarea corespondenţei
(1) Corespondenţa primită direct sau de la alte parchete se sortează de prim-grefier sau de
grefierul şef, potrivit nomenclatoarelor arhivistice în vigoare, şi se identifică lucrările anterioare, în
cazul când corespondenţa nou-primită are legătură cu aceste lucrări.
(2) Întreaga corespondenţă se prezintă spre examinare conducătorului parchetului, care
repartizează lucrările procurorilor sau altor salariaţi din subordine ori dispune trimiterea lor, când
este cazul, instituţiilor competente, potrivit legii, să le rezolve.
(3) Corespondenţa adresată altor persoane din parchet cu menţiunea "personal" sau
"confidenţial" va fi predată nedesfăcută acestora. Persoanele cărora le este adresată vor
deschide corespondenţa, vor examina conţinutul acesteia şi în cazul în care vizează probleme de
serviciu o vor preda pentru repartizare.
(4) Sortarea corespondenţei de către prim-grefier sau de către grefierul şef şi prezentarea
acesteia spre examinare conducătorului parchetului se face, de regulă, în ziua primirii
corespondenţei sau cel mai târziu a doua zi.
(5) Repartizarea lucrărilor spre soluţionare se face, de regulă, în ziua prezentării corespondenţei
sau cel mai târziu în 3 zile de la prezentare.
Articolul 130
Alte măsuri
(1) După examinarea şi repartizarea corespondenţei, conducătorul parchetului restituie grefei
lucrările în vederea înregistrării, predării ori expedierii acestora, potrivit rezoluţiei.
(2) În cazul în care din cuprinsul unor scrisori nu rezultă cu claritate obiectul cererilor, plângerilor
ori sesizărilor adresate parchetului, conducătorul acestuia va dispune procurorului sau salariatului
Pagina 212 din 238

căruia i-a repartizat lucrarea spre soluţionare să ceară petiţionarului să facă precizările necesare
în scris, telefonic sau direct prin chemare la parchet, după caz.
Articolul 131
Plângeri şi sesizări
(1) Plângerile şi sesizările prin care se reclamă fapte cu caracter penal, precum şi dosarele
primite de la organele de cercetare penală în care au fost sesizate direct acestea se înregistrează
în ordine cronologică în Registrul de evidenţă a activităţii de urmărire penală şi de supraveghere a
acesteia (R-4), după verificarea condiţiilor de fond şi de formă de către conducătorul parchetului
sau un procuror desemnat de acesta. Numărul de înregistrare va fi însoţit de indicativul "P"
(penal).
(2) Sesizările din oficiu cu privire la săvârşirea unor fapte cu caracter penal se înregistrează în
Registrul de evidenţă a activităţii de urmărire penală şi de supraveghere a acesteia (R-4) după
verificarea condiţiilor de fond şi de formă de către conducătorul parchetului sau un alt procuror cu
funcţie de conducere desemnat de acesta.
Articolul 132
Lucrările care conţin informaţii clasificate
Primirea, evidenţa, întocmirea şi toate celelalte operaţiuni privind lucrările care conţin informaţii
clasificate, "secrete de stat" sau "de serviciu" se efectuează potrivit dispoziţiilor legii şi ordinelor
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind protecţia
de către Ministerul Public a informaţiilor clasificate, prin compartimentele de documente clasificate
organizate la nivelul fiecărei structuri de parchet.
Articolul 133
Înregistrarea corespondenţei
(1) Cererile, reclamaţiile, sesizările, plângerile, denunţurile şi memoriile se înregistrează în
Registrul de evidenţă a cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor, plângerilor şi memoriilor adresate
parchetului (R-34), dându-se numere de înregistrare fără soţ.
(2) Toate celelalte categorii de corespondenţă se înregistrează în Registrul de intrare-ieşire a
corespondenţei (R-15), dându-se, cronologic, numere de înregistrare cu soţ şi indicativele
corespunzătoare din nomenclatorul arhivistic.
(3) Documentele financiar-contabile se înregistrează în ordine cronologică în registrele prevăzute
de legislaţia financiar-contabilă, completate la nivelul departamentului economico- financiar şi
administrativ.
Articolul 134
Alte dispoziţii privind înregistrarea lucrărilor
(1) Lucrările efectuate din oficiu se înregistrează potrivit dispoziţiilor cuprinse în prezentul
regulament, în raport cu conţinutul lor.
(2) Când pe parcursul soluţionării sau după definitivare unele lucrări înregistrate iniţial conform
regulilor stabilite în prezentul regulament îşi schimbă caracterul, acestea se reînregistrează
potrivit noii încadrări în nomenclatoare.
Articolul 135
Înregistrarea în sistem partidă
(1) Înregistrarea lucrărilor se face în sistem partidă, în sensul că toate revenirile şi lucrările
intermediare, solicitările şi primirile de dosare sau de referate şi orice date în legătură cu lucrarea
de bază se înscriu în mod obligatoriu la numărul de înregistrare iniţial, astfel încât corespondenţa
care se referă la lucrări anterioare să nu primească numere noi de înregistrare.
(2) Prim-grefierii sau grefierii şefi au obligaţia să urmărească dacă lucrările repartizate de
conducătorul parchetului au fost efectuate în termenele stabilite de acesta şi să îl informeze de
îndată cu privire la existenţa unor lucrări nerezolvate.
Articolul 136
Predarea şi scăderea lucrărilor
(1) După efectuarea operaţiilor de înregistrare a corespondenţei, lucrările se predau celor cărora
le-au fost repartizate, sub semnătură în registrul de evidenţă a acestora.
(2) Lucrările redactate se predau de procurori şi de ceilalţi salariaţi prim-grefierului ori grefierului
şef sau înlocuitorului acestuia, spre dactilografiere, sub semnătură în Condica de evidenţă a
dosarelor şi lucrărilor procurorilor (C-l).
Pagina 213 din 238

(3) Lucrările efectuate se predau de procurori şi de ceilalţi salariaţi prim-grefierului ori grefierului
şef sau înlocuitorului acestuia, de asemenea, sub semnătură în Condica de evidenţă a dosarelor
şi lucrărilor procurorilor (C-l).
(4) Prim-grefierul sau grefierul şef va face personal menţiunile corespunzătoare de scădere a
lucrărilor şi de închidere a poziţiilor în registre sau le verifică atunci când sunt efectuate de altă
persoană.
(5) Circulaţia lucrărilor între grefă şi procurorii sau personalul auxiliar de specialitate, cărora li s-
au repartizat spre soluţionare, va fi evidenţiată, de asemenea, în registrele în care sunt înscrise
lucrările respective, cu menţionarea datelor de predare-primire.
Articolul 137
Corespondenţa cu autorităţile şi persoanele străine
(1) Corespondenţa cu autorităţile străine, cu misiunile diplomatice şi consulare din ţara noastră,
cu reprezentanţele străine, cu organizaţiile şi organismele internaţionale care îşi desfăşoară
activitatea în România are loc în condiţiile legii, direct sau prin intermediul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În cazul corespondenţei prin intermediul Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetele vor înainta corespondenţa Serviciului de
cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe. Corespondenţa va fi tradusă
prin grija parchetului căruia i-a fost adresată sau a acestui serviciu, în funcţie de necesitate.
(2) Comunicarea actelor procedurale către străini - persoane fizice sau juridice - având sediul
sau reşedinţa în România ori cu domiciliul în străinătate, dar care se află temporar în ţara noastră,
se va face direct, în condiţiile legii şi ale prezentului regulament.
(3) Comunicările prevăzute la alin. (2) se vor face, în limba pe care aceste persoane o înţeleg
sau în limba oficială a statului unde îşi au domiciliul sau reşedinţa.
(4) Corespondenţa într-o limbă străină primită de la alte persoane şi instituţii decât cele
menţionate la alin. (1) se traduce în limba română.
(5) Corespondenţa într-o limbă străină adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie se traduce de Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi
programe.
Articolul 138
Expedierea corespondenţei
(1) În cazul lucrărilor rezolvate după efectuarea menţiunilor de scădere şi de închidere,
corespondenţa se expediază destinatarilor.
(2) În corespondenţa expediată se vor menţiona denumirea parchetului, numărul de înregistrare,
precum şi numerele de înregistrare ale lucrărilor conexate.
(3) Prim-grefierul sau grefierul şef va urmări ca actele de procedură şi celelalte categorii de
corespondenţă expediată să poarte semnătura celor în drept, să fie ştampilate şi să fie însoţite de
anexele la care se referă.
Articolul 139
Comunicările
(1) Comunicarea soluţiilor adoptate în cauzele de competenţa parchetelor şi a actelor
procedurale se realizează în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală.
(2) Alte comunicări decât cele prevăzute la alin. (1) se realizează prin serviciul poştal sau de
curierat, ori printr-un mijloc electronic de comunicare.
Articolul 140
Perioada înregistrării corespondenţei
(1) Înregistrarea corespondenţei pentru fiecare an începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la 31
decembrie.
(2) Registrele se numerotează, iar pe coperţile acestora se înscriu: denumirea registrului, anul,
numărul iniţial şi ultimul număr de înregistrare. La sfârşitul anului sau la închiderea unui volum din
registru se certifică de către prim-grefier, grefierul şef sau grefierul anume desemnat numărul
înregistrărilor şi numărul filelor folosite.
Articolul 141
Menţiuni eronate
Nu se admit ştersături în registre şi condici. Eventualele menţiuni eronate se barează printr- o linie
trasată cu cerneală şi se rescriu fie în cuprinsul aceleiaşi rubrici, fie în următorul rând liber din
registru. Rectificarea se certifică pe marginea filei din registru sau din condică prin semnătura
conducătorului parchetului ori a procurorului desemnat să controleze activitatea grefei.
Pagina 214 din 238

Articolul 142
Arhivarea lucrărilor
(1) Dosarele întocmite separat pentru fiecare lucrare se păstrează timp de un an la grefa
parchetului, după care se depun la arhivă.
(2) Aranjarea actelor, numerotarea şi legarea dosarelor, precum şi parafarea acestora se fac de
prim-grefier sau de grefierul şef ori de un alt grefier desemnat de conducătorul parchetului.
Articolul 143
Controlul grefei
(1) Activitatea de primire, înregistrare şi circulaţie a lucrărilor este controlată trimestrial de
adjunctul conducătorului parchetului sau de un alt procuror desemnat de conducătorul
parchetului, care va întocmi o informare cu privire la neregulile constatate şi va lua măsurile de
înlăturare a lipsurilor constatate sau va propune organelor ierarhic superioare luarea măsurilor
care se impun.
(2) Semestrial şi ori de câte ori este cazul, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea
de apel va organiza prin procurori desemnaţi controlul funcţionării serviciilor de grefă la
parchetele din subordine şi va analiza situaţia poziţiilor neînchise din registre şi condici, precum şi
a eventualelor lucrări nesoluţionate sau pierdute, luând, dacă este cazul, măsurile prevăzute de
lege.
(3) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atribuţiile de control
prevăzute la alin. (1) şi (2) se exercită de procurorul şef secţie adjunct, respectiv de conducătorul
serviciului sau compartimentului, iar în cazul cabinetelor conducerii şi consilierilor procurorului
general, de către un procuror anume desemnat de procurorul general.
Secţiunea a 3-a
Dispoziţii speciale privind primirea, înregistrarea şi circulaţia lucrărilor la
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Articolul 144
Activitatea de relaţii cu publicul
(1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, activitatea de relaţii cu
publicul este asigurată de Serviciul de registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul.
(2) Activitatea de relaţii cu publicul, constând în primirea direct de la persoanele fizice şi
reprezentanţii persoanelor juridice a sesizărilor, memoriilor şi altor solicitări şi furnizarea de relaţii
privind sesizările, potrivit legii se desfăşoară conform programului stabilit.
Articolul 145
Primirea corespondenţei
(1) Corespondenţa adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu
excepţia lucrărilor care conţin informaţii clasificate, se primeşte de grefierii Serviciului de
registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul.
(2) Corespondenţa primită la Serviciul de registratură generală, grefa, arhivă şi relaţii cu publicul
referitoare la lucrări anterioare sau lucrări solicitate de secţii se predă de îndată, după
înregistrarea la partida respectivă la compartimentele de grefă ale secţiilor unde se află lucrarea
de bază.
(3) În cazul plângerilor şi memoriilor adresate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, după înregistrarea acestora se va proceda astfel:
a) plângerile şi memoriile vor fi examinate de un procuror pentru a stabili natura, obiectul şi
competenţa de soluţionare a acestora;
b) în raport de aspectele constatate, se va întocmi un referat supus aprobării procurorului şef al
Serviciului de registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul pentru a se dispune
trimiterea plângerii la organul competent.
(4) Plângerile şi memoriile din care rezultă date de interes mediatic, alte date care pot interesa
conducerea Ministerului Public, precum şi cele transmise de autorităţile publice centrale sub
semnătura unui demnitar ori transmise de Ministerul Justiţiei vor fi prezentate procurorului general
pentru a dispune.
Articolul 146
Cazuri speciale
(1) Corespondenţa cu menţiunea "personal" sau "confidenţial" va fi predată nedesfăcută
destinatarului.
Pagina 215 din 238

(2) Se va prezenta procurorului general, indiferent de modul în care a fost adresată,
corespondenţa privind:
a) comportarea personalului din unităţile Ministerului Public în exercitarea atribuţiilor de serviciu
şi în societate;
b) scrisorile prin care se sesizează că s-au făcut reveniri repetate la memorii depuse anterior şi
în mod nejustificat nu s-a primit răspuns;
c) încălcarea ordinii de drept de către alte autorităţi publice;
d) alte lucrări care, prin conţinutul lor deosebit, impun informarea procurorului general.
Articolul 147
Înregistrarea corespondenţei
Grefierii anume desemnaţi din cadrul Serviciului de registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu
publicul vor înregistra corespondenţa după cum urmează:
a) Corespondenţa care are ca obiect comunicări de evenimente şi alte date privind activitatea
parchetului, comunicări de situaţii statistice sau alte situaţii, lucrări periodice, analize, propuneri,
lucrări în legătură cu activitatea economică-administrativă, corespondenţa oficială primită de la
autorităţi şi instituţii publice, precum şi corespondenţa obişnuită, se înregistrează în ordine
cronologică în Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei (R-15) şi va primi numere cu soţ;
b) Corespondenţa având ca obiect plângerile, denunţurile, sesizările, reclamaţiile, cererile şi
memoriile se înregistrează în Registrul de evidenţă a cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor,
plângerilor şi memoriilor adresate parchetului (R-34), atribuindu-se numere de înregistrare fără
soţ.
Articolul 148
Lucrări comune
Lucrările care urmează să fie trimise spre rezolvare la două sau mai multe secţii se multiplică,
după caz, integral sau parţial şi se predau acestora potrivit rezoluţiei de repartizare.
Articolul 149
Lucrările care se reţin la cabinetele conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie
(1) Lucrările care se reţin la cabinetele conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie se înregistrează de către grefieri în registrul de intrare-ieşire la corespondenţa
obişnuită. Pe aceste lucrări se aplică ştampila de înregistrare, iar în registru şi pe lucrare, în
dreptul numărului de înregistrare, se menţionează indicativul "C" şi un număr după cum urmează:
"C I" pentru procurorul general, "C 2" pentru prim-adjunctul procurorului general şi "C 3" pentru
adjunctul procurorului general.
(2) După înregistrare lucrările se predau spre rezolvare potrivit rezoluţiei, sub semnătură.
(3) Documentele ce conţin informaţii clasificate se înregistrează la Serviciul de documente
clasificate.
Articolul 150
Corespondenţa primită de direcţii/secţii
(1) Corespondenţa primită de direcţii/secţii de la Serviciul de registratură generală, grefă, arhivă
şi relaţii cu publicul se selectează de grefierii şefi ai direcţiei/secţiilor şi se identifică lucrările
anterioare în cazul când corespondenţa nou-primită are legătură sau se referă la astfel de lucrări.
(2) Întreaga corespondenţă se prezintă spre examinare procurorului şef direcţie/secţie, care
repartizează apoi lucrările persoanei sau persoanelor competente să le rezolve.
(3) Corespondenţa primită de procurorii şefi direcţii/secţii în condiţiile prevăzute de alin. (2) se
repartizează şi se predă după examinare grefierilor şefi ai direcţiilor/secţiilor pentru a fi
înregistrată şi transmisă spre soluţionare sau se predă, când este cazul, conducerii Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie spre informare.
Articolul 151
Înregistrarea corespondenţei primită la direcţii/secţii
(1) Înregistrarea corespondenţei la direcţie/secţii după examinarea şi repartizarea acesteia de
către procurorii şefi se face după cum urmează:
a) corespondenţa care are ca obiect categoriile cuprinse la art. 132 din prezentul regulament, cu
excepţia plângerilor şi denunţurilor penale, se înregistrează potrivit prevederilor aceluiaşi text.
După înscrierea numărului de înregistrare se va trece indicativul dosarului, potrivit
nomenclatorului indicator (exemplu: nr. 10/IV/1/2019);
Pagina 216 din 238

b) propunerile, sesizările, reclamaţiile, cererile, plângerile şi memoriile persoanelor fizice şi
juridice se înregistrează în registrul de evidenţă a acestora. După înscrierea numărului de
înregistrare se va trece indicativul dosarului, potrivit nomenclatorului indicator;
c) plângerile şi denunţurile penale, precum şi dosarele de la organele de cercetare penală în
care plângerile şi denunţurile au fost făcute direct acestora se înregistrează în ordine cronologică
în Registrul de evidenţă a activităţii de urmărire penală şi de supraveghere a acesteia (R-4).
După înscrierea numărului de înregistrare se va menţiona în registru şi pe lucrare indicativul "P"
(penal). Repartizarea pe dosare potrivit nomenclatorului indicator în vederea arhivării se face
după soluţionare;
d) lucrările efectuate din oficiu se înregistrează potrivit prevederilor lit. a) - c), în raport cu
conţinutul lor.
(2) Când pe parcursul soluţionării sau după soluţionare unele lucrări înregistrate iniţial potrivit
prevederilor alin. (1) lit. a) - d) îşi schimbă caracterul, acestea se reînregistrează potrivit noii
repartizări.
Articolul 152
Închiderea lucrărilor, scăderea şi expedierea corespondenţei la nivelul Pachetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
(1) Închiderea lucrărilor se face de fiecare secţie distinct, pentru expediere fiecare grefier şef
secţie urmărind ca actele de procedură şi celelalte categorii de corespondenţă expediată să
poarte semnătura celor în drept, să fie ştampilate şi să fie însoţite de anexele la care se referă.
(2) Corespondenţa astfel pregătită se predă pe bază de borderouri, defalcate, Serviciului de
registratură generală, grefa, arhivă şi relaţii cu publicul în vederea predării la serviciul poştal.
(3) Corespondenţa voluminoasă se expediază cu sprijinul secţiei/compartimentului de la care
provine.
Articolul 153
Registrul opis alfabetic pentru identificarea dosarelor/lucrărilor
În scopul identificării cu uşurinţă a lucrărilor şi dosarelor, înregistrarea lucrărilor din categoria celor
prevăzute la art. 147 şi 151 se va face şi în Registrul opis alfabetic pentru identificarea dosarelor
/lucrărilor (R-30).
Articolul 154
Documente în formă electronică
Dispoziţiile acestei secţiuni se aplică şi documentelor în formă electronică.
Secţiunea a 4-a
Grefa
Articolul 155
Atribuţii
Grefa constituie compartimentul auxiliar de specialitate la toate parchetele care efectuează
următoarele operaţiuni:
a) completarea formularelor statistice, centralizarea şi stocarea computerizată a datelor
statistice, potrivit Hotărârii nr. 69/2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii;
b) folosirea, păstrarea şi evidenţa ştampilelor, sigiliilor, imprimatelor, rechizitelor şi a altor
materiale din dotare;
c) calcularea cheltuielilor judiciare avansate de stat şi evidenţa punerii în executare a
ordonanţelor prin care s-a dispus plata de cheltuieli judiciare şi amenzi judiciare;
d) dactilografierea sau tehnoredactarea lucrărilor întocmite în cadrul sectoarelor de activitate.
Secţiunea a 5-a
Arhiva. Evidenţa, selectarea, mişcarea şi casarea în condiţiile legii a
documentelor păstrate în arhivă
Articolul 156
Predarea la arhivă
(1) Documentele de arhivă păstrate de compartimentele de grefă ale parchetelor timp de un an
se depun la arhivă pe baza inventarelor întocmite, cu menţionarea termenelor de păstrare, potrivit
nomenclatorului arhivistic naţional prevăzut în anexa nr. 1 la Legea Arhivelor Naţionale nr. 16
/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
Pagina 217 din 238

(2) Înainte de predarea la arhivă, se verifică fiecare document şi se scot din dosare actele de
proprietate, studii, legitimare şi celelalte acte oficiale emise de alte autorităţi, acestea urmând să
fie restituite, sub semnătură, celor îndreptăţiţi şi reţinându-se copii certificate sub semnătură de
persoana care a restituit actul. De asemenea, la cererea persoanelor interesate, fie instituţii sau
autorităţi publice, fie persoane fizice ori juridice, se restituie orice act sau document aflat în
original la dosar.
(3) La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dosarele se păstrează în arhivele
direcţiilor/secţiilor timp de un an, după care se predau la arhiva generală unde se păstrează pe
perioadele de timp prevăzute de dispoziţiile legale.
(4) Arhivarea şi păstrarea lucrărilor înregistrate şi reţinute la cabinetele conducerii Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia lucrărilor ce conţin informaţii clasificate,
se fac de grefierii care îşi desfăşoară activitatea la cabinete.
Articolul 157
Dosarul arhivistic
(1) La soluţionarea dosarului, în vederea predării acestuia la grefă, grefierul şef ori grefierul
anume desemnat aşază documentele existente în fiecare dosar în ordine cronologică sau cea
prevăzută în reglementările interne, le numerotează şi le coase sau le leagă în coperte de carton,
în aşa fel încât să se asigure citirea completă a textelor, a datelor calendaristice şi a rezoluţiilor.
Din dosar se îndepărtează agrafele, clemele şi acele.
(2) Pe coperta dosarului se menţionează denumirea parchetului şi a compartimentului de
activitate, indicativul din nomenclatorul arhivistic, termenul de păstrare, problema la care se
referă, numărul de file şi numărul ordinului, potrivit anexei nr. 4 la Legea Arhivelor Naţionale nr. 16
/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Pe o filă adăugată la sfârşitul dosarului, respectiv după ultima menţiune scrisă din cuprinsul
registrelor şi condicilor, salariatul care gestionează arhiva menţionează: "prezentul dosar
(registru, condică etc.) conţine ...... file" (în cifre şi litere), aplică ştampila rotundă şi semnează.
Articolul 158
Inventarul
Pentru dosarele cu termen de păstrare permanent inventarul se întocmeşte în 4 exemplare, iar
pentru cele cu termen de păstrare temporar, în 3 exemplare. Din fiecare inventar câte un exemplar
rămâne la grefierul şef, iar celelalte se păstrează în arhivă împreună cu dosarele.
Articolul 159
Inventare separate
Pentru registre, condici şi alte documente preconstituite se întocmeşte un inventar separat pe
termene de păstrare.
Articolul 160
Evidenţa inventarelor
Salariatul care răspunde de arhivă este obligat să ţină evidenţa inventarelor pentru documentele
intrate în arhivă şi a mişcării documentelor, completând rubricile din Registrul de evidenţă a
intrărilor şi ieşirilor unităţilor arhivistice (R-31), potrivit modelului din anexa nr. 4 la Legea Arhivelor
Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
Articolul 161
Verificarea inventarelor
La primirea documentelor în arhivă se verifică dacă inventarul este întocmit corespunzător şi dacă
îndeplineşte condiţiile prevăzute de Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi
completările ulterioare, şi de prezentul regulament.
Articolul 162
Păstrarea în arhivă
Documentele se păstrează în arhivă pe compartimente de activitate, pe termene de păstrare şi în
ordine cronologică a numerelor de înregistrare a dosarelor. Documentele cu termen de păstrare
permanent se păstrează separat de cele cu termene temporare.
Articolul 163
Grefierii arhivari
(1) Grefierii arhivari sunt gestionarii documentelor arhivate şi ai informaţiilor cuprinse în aceste
documente. Aceştia răspund în condiţiile legii şi în limita atribuţiilor pe care le au de conservarea
arhivei şi de păstrarea confidenţialităţii informaţiilor cuprinse în arhivă.
Pagina 218 din 238

(2) Grefierii arhivari îndeplinesc sarcinile prevăzute de lege privind predarea documentelor în
arhivă, păstrarea, selecţionarea şi eliminarea acestora, precum şi cele prevăzute în fişa postului.
Articolul 164
Eliberarea şi consultarea documentelor
(1) Eliberarea de dosare şi de documente din dosarele arhivate, obţinerea de copii ale acestor
documente, precum şi consultarea lor se realizează numai pe baza aprobării scrise a
conducătorului unităţii care deţine arhiva.
(2) Consultarea documentelor depozitate în arhiva generală a Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, eliberarea acestora, precum şi obţinerea de copii se fac cu aprobarea
procurorului şef al Secţiei de resurse umane şi documentare. în cazul în care consultarea nu este
permisă, solicitantul poate face plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta
(3) La cererea persoanelor îndreptăţite conducătorul parchetului, respectiv procurorul şef al
Secţiei de resurse umane şi documentare, poate aproba restituirea către acestea de documente
din arhivă sau poate dispune încredinţarea de documente altor organe ale statului sau altor
parchete. Documentul restituit sau încredinţat se înlocuieşte în arhivă cu o copie conformă.
(4) Eliberarea documentelor originale se consemnează în Registrul de depozit (R-35).
(5) Toate consultările lucrărilor din arhivă, precum şi eliberarea de copii se evidenţiază într- un
registru ţinut prin grija grefierului arhivar. Acest registru va fi cuprins în inventar şi va avea termen
de păstrare permanent.
Articolul 165
Comisia de selecţionare
(1) Documentele de arhivă al căror termen de păstrare stabilit în nomenclatorul arhivistic a
expirat se prezintă comisiei de selecţionare constituite potrivit Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996
, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Comisia de selecţionare este compusă din preşedinte, secretar şi un număr impar de
membri, numiţi de conducătorul parchetului din rândul procurorilor şi al grefierilor.
(3) La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie membrii comisiei sunt desemnaţi
prin ordin al procurorului general, la propunerea procurorului şef al Secţiei de resurse umane şi
documentare.
(4) Preşedintele comisiei de selecţionare va fi numit din rândul procurorilor.
(5) Salariatul care răspunde de arhivă va fi numit secretar al comisiei de selecţionare. Acesta are
obligaţia să pregătească din timp materialul arhivistic pe care urmează să-l prezinte comisiei, să
prezinte explicaţiile necesare în legătură cu selecţionarea arhivei şi să ducă la îndeplinire
hotărârile comisiei.
Articolul 166
Selecţionarea documentelor
După expirarea termenului de păstrare, la cererea secretarului comisiei, preşedintele convoacă
comisia de selecţionare. Aceasta verifică dacă documentele înscrise în inventar au fost bine
încadrate în termenele de păstrare şi avizează eliminarea lor, putând să prelungească termenul de
păstrare a unor lucrări, dacă este cazul.
Articolul 167
Rectificări în inventar
În cazul în care comisia de selecţionare constată că s-au produs greşeli în stabilirea termenelor de
păstrare, va face rectificările necesare în inventar. Dacă este cazul, se întocmesc inventare
separate care se anexează la inventarul iniţial.
Articolul 168
Selecţionarea altor documente
(1) Selecţionarea altor documente care nu au fost constituite potrivit nomenclatorului arhivistic se
face după ce acestea au fost puse în ordine şi inventariate. Comisia de selecţionare examinează
documentele şi stabileşte, după caz, păstrarea sau înlăturarea lor ca nefolositoare.
(2) Pentru documentele ce se propun a fi înlăturate din arhivă se întocmeşte proces-verbal după
modelul din anexa nr. 5 la Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările
ulterioare, menţionându-se anii în care au fost create documentele, compartimentele de activitate
în care au fost create şi numărul curent al dosarelor din inventar.
Articolul 169
Pagina 219 din 238

Documentele care nu au termen de păstrare
Documentele care nu au termen de păstrare prevăzut în nomenclatorul arhivistic se înlătură pe
baza unui proces-verbal în care se menţionează categoria de documente, numărul acestora şi anii
extremi, facându-se menţiuni despre lipsa lor de valoare documentară şi practică.
Articolul 170
Documentele selecţionate
Documentele rămase după selecţionare se predau filialei judeţene a Arhivelor Naţionale, respectiv
a municipiului Bucureşti, la termenele şi în condiţiile prevăzute în Legea Arhivelor Naţionale nr. 16
/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Odată cu predarea se depun şi două exemplare
din inventarul definitiv.
Articolul 171
Criterii de selecţie
La selecţionarea arhivei se va avea în vedere să fie identificate şi reţinute toate documentele care
au importanţă istorică, documentară şi cele a căror utilitate practică nu a încetat.
Articolul 172
Dotarea arhivei
(1) Conducătorii parchetelor sunt obligaţi să urmărească păstrarea în condiţii corespunzătoare a
documentelor şi să ia măsuri care să împiedice degradarea, distrugerea sau sustragerea
acestora. De asemenea, sunt obligaţi să asigure dotarea camerelor de depozitare a arhivei cu
mijloace adecvate de păstrare a documentelor şi de prevenire a incendiilor.
(2) Se interzic introducerea şi păstrarea în camerele de depozitare a arhivei a materialelor
inflamabile, explozive sau toxice ori a altor materiale periculoase, instabile sau perisabile.
Articolul 173
Controlul arhivei
Secţia de resurse umane şi documentare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie exercită controlul şi îndrumarea activităţilor ce se desfăşoară în legătură cu
arhiva la celelalte parchete.
Secţiunea a 6-a
Evidenţa activităţii parchetului
Articolul 174
Ţinerea evidenţei
(1) Înregistrările în registrele şi condicile existente la fiecare parchet se ţin, de regulă, pe suport
de hârtie.
(2) Evidenţa se poate ţine şi în sistem informatizat în funcţie de posibilităţile tehnice ale
parchetelor.
(3) Evidenţa în sistem informatizat se păstrează şi pe suport de hârtie, prin listarea periodică a
înregistrărilor şi legarea lor în mape distincte sau se salvează periodic pe suporturi electronice de
stocare, depozitate în condiţii de securitate.
Articolul 175
Registre şi condici
Pentru evidenţa activităţii, toate parchetele întocmesc şi păstrează următoarele registre şi condici:
A. Registre:
1. Registrul de evidenţă a ordinelor cu caracter normativ ale ministrului justiţiei şi ale procurorului
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Partea I)/Registrul de
evidenţă a ordinelor, deciziilor şi a altor dispoziţii ale organelor de conducere centrale şi locale
(Partea a II-a) (R-3).
2. Registrul de evidenţă a activităţii de urmărire penală şi de supraveghere a acesteia (R-4).
3. Registrul de evidenţă a măsurilor preventive dispuse în cursul urmăririi penale (R-5).
4. Registrul de evidenţă privind metodele speciale de supraveghere şi cercetare (R-6).
5. Registrul special privind măsurile de protecţie a persoanelor vătămate, părţilor civile,
martorilor, investigatorilor sub acoperire, informatorilor şi a colaboratorilor (R-7).
6. Registrul de evidenţă a cererilor de încuviinţare a efectuării percheziţiei (R-8).
7. Registrul de evidenţă a plângerilor formulate împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală,
precum şi împotriva soluţiilor procurorului (R-9).
8. Registrul de evidenţă a infirmărilor, redeschiderilor şi restituirilor de la instanţă (R-10).
Pagina 220 din 238

9. Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte (R-11).
10. Registrul de evidenţă şi punere în executare a obligaţiilor dispuse în cazul renunţării la
urmărirea penală şi a cheltuielilor judiciare (R-12).
11. Registrul de evidenţă a căilor de atac exercitate de procuror (R-13).
12. Registrul de inventar al bibliotecii (R-14).
13. Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei (R-15).
14. Registrul de evidenţă a informaţiilor strict secrete de importanţă deosebită (R-16).
15. Registrul de evidenţă a informaţiilor strict secrete şi secrete (R-17).
16. Registrul de evidenţă a informaţiilor secrete de serviciu (R-18).
17. Registrul unic de evidenţă a registrelor, condicilor, borderourilor şi a caietelor pentru
însemnări clasificate (R-19).
18. Registrul de evidenţă a informaţiilor clasificate multiplicate (R-20).
19. Registrul de evidenţă a certificatelor de securitate/autorizaţiilor de acces la informaţii
clasificate (R-21).
20. Registrul de evidenţă a autorizaţiilor speciale (R-22).
21. Registrul documentelor UE/NATO (R-23).
22. Registrul de dactilografiere (R-24).
23. Registrul de incidente de securitate (R-25).
24. Registrul de evidenţă a vizitatorilor în cadrul mediului de securitate local (R-26).
25. Registrul de evidenţă a mediilor de stocare SI (R-27).
26. Registrul jurnal de evenimente pentru evidenţa incidentelor, verificărilor, controalelor şi
testărilor în cadrul SI (R-28).
27. Registrul imprimantă/salvarea informaţiilor pe medii electronice de stocare (R-29).
28. Registrul opis alfabetic pentru identificarea dosarelor/lucrărilor (R-30).
29. Registrul de evidenţă a intrărilor şi ieşirilor unităţilor arhivistice (R-31).
30. Registrul de evidenţă a sigiliilor şi ştampilelor (R-32).
31. Registrul de audienţă (R-33).
32. Registrul de evidenţă a cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor, plângerilor şi memoriilor adresate
parchetului (R-34).
33. Registrul de depozit (R-35).
34. Registrul de evidenţă a salariaţilor care au avut acces în unitate ori au rămas după
terminarea programului normal de lucru (R-36).
35. Registrul de evidenţă a persoanelor care au acces în unitate (R-37).
informaţiile publice (R-38).
37. Registrul de control (R-39).
38. Registrul de evidenţă a sancţiunilor aplicate salariaţilor (cu excepţia procurorilor) (R-40).
39. Registrul numerelor de inventar (R-49).
40. Registrul inventar (R-50).
41. Registrul jurnal (R-51).
42. Registrul de evidenţă a ordinelor de protecţie provizorii emise în baza Legii nr. 217/2003
pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare (R-52).
B. Condici:
1. Condica de evidenţă a dosarelor şi lucrărilor procurorilor (C-1).
2. Condica de evidenţă a cauzelor cu autori neidentificaţi (C-2).
3. Condica de evidenţă a documentelor/suporturilor care se arhivează/păstrează conform art.
142 alin. (6) şi art. 143 alin. (2) din Codul de procedură penală (C-3).
4. Condica de evidenţă a folosirii materialelor de criminalistică (C-4).
5. Condica de prezenţă (C-5).
6. Condica de corespondenţă (C-6).
7. Condica de evidenţă sumară (C-7).
8. Condica de evidenţă a lucrărilor salariaţilor (cu excepţia procurorilor) (C-8)
9. Condica de predare-primire a documentelor clasificate (C-9).
10. Condica de predare-primire a cheilor de la încăperile şi containerele de securitate (C-10).
11. Borderoul de corespondenţă clasificată (C-11).
Pagina 221 din 238

Articolul 176
Registre la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va ţine şi următoarele registre:
1. Registrul de evidenţă a ordinelor cu caracter normativ ale procurorului general al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (R-1).
2. Registrul de evidenţă a ordinelor şi a deciziilor cu caracter individual ale procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (R-2).
3. Registrul opis alfabetic de evidenţă a salariaţilor (R-41).
4. Registrul de evidenţă a legitimaţiilor de serviciu (R-42).
5. Registrul de comenzi la tipografie (R-43).
6. Registrul de evidenţă a parcului auto (R-44).
7. Registrul de mişcare a autovehiculelor (R-45).
8. Registrul de evidenţă a accidentelor de circulaţie (R-46).
Articolul 177
Alte registre şi condici
(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi parchetele de pe lângă tribunale şi
curţile de apel vor mai ţine:
1. Registrul de casă (R-47).
2. Registrul pentru evidenţa ordinelor de plată (R-48).
(2) Parchetele de pe lângă curţile de apel vor ţine şi Registrul de evidenţă a legitimaţiilor de
serviciu (R-42), precum şi Registrul de evidenţă a parcului auto (R-44) şi Registrul de mişcare a
autovehiculelor (R-45).
(3) Pentru evidenţa activităţii parchetelor vor fi ţinute orice alte registre prevăzute de lege sau
stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii.
(4) Registrele şi condicile prevăzute la art. 175 lit. A) pct. 4 - 5, 7, 14 - 21 şi 39, art. 175 lit. B) pct.
1 - 4 şi 7 - 10, art. 176 pct. 1 - 2, 5 - 6 şi art. 177 alin. (1) pct. 1 şi 2 nu sunt destinate publicităţii.
(5) Registrele şi condicile prevăzute la art. 175 - 177 au conţinutul stabilit prin acte normative
speciale sau prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie.
Secţiunea a 7-a
Calcularea cheltuielilor judiciare avansate de stat şi evidenţa punerii în
executare a ordonanţelor prin care s-a dispus plata de cheltuieli judiciare şi
amenzi judiciare
Articolul 178
Recuperarea cheltuielilor judiciare
(1) Grefierii şefi şi prim-grefierii, sub îndrumarea procurorilor care efectuează urmărirea penală
sau supravegherea acesteia, vor asigura, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală,
recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat cu ocazia efectuării urmăririi penale şi punerea
în executare a ordonanţelor prin care s-a dispus amenda judiciară prevăzută de Codul penal.
(2) Evidenţa cheltuielilor judiciare şi a amenzilor judiciare se ţine în Registrul de evidenţă şi
punere în executare a obligaţiilor dispuse în cazul renunţării la urmărirea penală şi a cheltuielilor
judiciare (R-12), completându-se rubricaţia în raport de situaţia concretă.
Articolul 179
Stabilirea cheltuielilor judiciare
Stabilirea cheltuielilor judiciare se face potrivit procedurii prevăzute prin ordinul procurorului
Articolul 180
Evidenţa şi modul de punere în executare a ordonanţelor
Conducătorii parchetelor vor controla, direct sau prin procurori desemnaţi, evidenţa şi modul de
punere în executare a ordonanţelor prin care s-au stabilit amenzi, cheltuieli judiciare sau obligaţiile
prevăzute la art. 318 alin. (6) din Codul de procedură penală şi vor propune măsurile de înlăturare
a neregulilor constatate.
Secţiunea a 8-a
Gestionarea corpurilor delicte şi a valorilor
Articolul 181
Pagina 222 din 238

Evidenţa corpurilor delicte
(1) Evidenţa corpurilor delicte, precum şi a celorlalte mijloace de probă ridicate de procuror şi
care nu pot fi ataşate la dosar se asigură de parchete prin tehnicienii criminalişti sau, după caz,
prin grefierii anume desemnaţi de conducătorii parchetelor. Aceştia semnează de luarea în
primire a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace de probă, le înregistrează în Registrul de
evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte (R-11) şi răspund de securitatea depozitării, precum şi de
buna păstrare şi conservare a acestora.
(2) Primirea, păstrarea şi eliberarea corpurilor delicte se fac de către grefierii cu funcţii de
conducere sau de un alt grefier desemnat de conducătorii parchetelor, cu respectarea condiţiilor
legale privind ocuparea unei funcţii cu atribuţii de gestiune.
(3) Primirea obiectelor se face pe bază de proces-verbal în care se vor specifica elementele şi
caracteristicile de identificare, calitatea sau valoarea lor. în cazul primirii prin poştă, obiectele se
identifică după datele înscrise în inventarul însoţitor.
(4) În registrul de evidenţă se va face descrierea amănunţită a obiectelor primite, arătându- se
starea calitativă, materialul din care sunt confecţionate, dimensiunile, greutatea, marca de fabrică,
seria, culoarea, precum şi orice alte elemente de identificare pentru a se evita confuzia sau
posibilitatea de înlocuire. în acelaşi sens se va proceda la înregistrarea video a corpurilor delicte
şi a celorlalte mijloace de probă prevăzute în alineatele precedente. Suportul material al
înregistrării video se înregistrează separat în Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte
(R-11).
(5) La dosarul cauzei se păstrează numai înscrisuri privind evidenţa corpurilor delicte şi a
mijloacelor materiale de probă. Toate corpurile delicte şi mijloacele materiale de probă se
păstrează la camera de corpuri delicte.
Articolul 182
Depozitarea corpurilor delicte
Pentru depozitarea în condiţii de securitate şi bună conservare a corpurilor delicte şi a celorlalte
mijloace de probă, la parchete se amenajează încăperi speciale şi se procură case de fier şi
dulapuri metalice anume destinate.
Articolul 183
Păstrarea corpurilor delicte
(1) Păstrarea corpurilor delicte se va face în deplină securitate, obiectele de valori mari fiind
ţinute în case de fier sau în dulapuri metalice cu încuietori speciale. Fiecare obiect va avea
ataşată o etichetă pe care se va nota numărul dosarului şi poziţia din registrul de evidenţă.
(2) Obiectele cu volum mic se ambalează în pungi sau plicuri pe care se vor nota datele de
identificare.
Articolul 184
Păstrarea obiectelor de valoare
(1) Metalele sau pietrele preţioase ori obiectele confecţionate din acestea şi mijloacele de plată
străine se depun la cea mai apropiată instituţie bancară competentă.
(2) Titlurile de valoare interne, obiectele de artă sau de muzeu şi colecţiile de valoare se predau
spre păstrare instituţiilor de specialitate.
(3) Obiectele prevăzute în alin. (1) şi (2) se predau în termen de 48 de ore de la ridicare. Dacă
obiectele sunt strict necesare urmăririi penale, depunerea se face ulterior, dar nu mai târziu de 48
de ore de la rezolvarea cauzei de către procuror, după terminarea urmăririi penale.
(4) Dacă sunt strict necesare urmăririi penale, şi pe mai departe în procedura de cameră
preliminară sau de judecată, obiectele prevăzute în alin. (1) şi (2) se predau judecătorului de
cameră preliminară sau instanţei în termen de 48 de ore de la emiterea rechizitoriului sau a
acordului de recunoaştere a vinovăţiei.
(5) Sumele de bani ridicate de procuror în cursul urmăririi penale de la deţinători, inclusiv sumele
de bani care fac obiectul sechestrului, se depun în contul constituit potrivit legii speciale, în
termen de cel mult 3 zile de la ridicarea banilor.
(6) La camera de corpuri delicte se păstrează în evidenţă copii ale recipiselor de consemnare a
sumelor de bani şi actele de depunere a valorilor la instituţiile de specialitate, iar recipisele în
original se depun la dosar.
Articolul 185
Înregistrarea documentelor
Pagina 223 din 238

(1) Recipisele de consemnare la CEC BANK - S.A. care sunt ataşate de către organele de
urmărire penală la dosar vor fi preluate de grefierii cu funcţii de conducere sau de un alt grefier
care va lăsa în locul lor o notă semnată şi datată; aceste documente se vor înregistra în Registrul
de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte (R-11).
(2) La sfârşitul fiecărui an, după ultima înregistrare se va încheia un proces-verbal care va
cuprinde: numărul poziţiilor înregistrate, numărul poziţiilor lichidate, precum şi numărul poziţiilor
nelichidate, stabilite cu ocazia inventarierii, care urmează a se reporta prin reînregistrare la
începutul anului următor.
Articolul 186
Predarea unor corpuri delicte
(1) Bunurile perisabile se predau de urgenţă, în condiţiile legii, unităţilor comerciale, potrivit
profilului activităţii, în vederea valorificării.
(2) Sumele de bani rezultate din valorificare se depun în contul constituit potrivit legii speciale, în
termen de cel mult 3 zile de la valorificarea bunurilor.
(3) Activitatea de evidenţă, depozitare, păstrare şi restituire a obiectelor de valoare este
controlată trimestrial de adjunctul conducătorului parchetului sau de alt procuror desemnat de
acesta.
Articolul 187
Obiecte periculoase
Armele de foc, muniţiile şi materialele explozive, radioactive, toxice sau stupefiante, care sunt
mijloace materiale de probă, se predau de îndată pe bază de proces-verbal organelor de poliţie din
localitatea unde îşi are sediul parchetul.
Articolul 188
Predarea corpurilor delicte la instanţă
(1) În cazurile în care se dispune trimiterea în judecată sau sesizarea instanţei în vederea
confiscării, corpurile delicte şi celelalte mijloace materiale de probă se predau instanţei de
judecată odată cu dosarul cauzei, făcându-se menţiune despre aceasta în actul de sesizare. în
adresa de trimitere a dosarului se enumera şi se descriu obiectele respective cu datele din
procesul-verbal de primire şi depunere la camera de corpuri delicte a parchetului sau poliţiei.
(2) Predarea la instanţă a dosarului, împreună cu corpurile delicte şi celelalte mijloace materiale
de probă ori cu documentele de depunere a corpurilor delicte la instituţii de specialitate sau la
bănci, se face sub luare de semnătură în Condica de corespondenţă, cu menţiunea expresă a
primirii atât a dosarului, cât şi a corpurilor delicte, după care se operează scăderea în Registrul de
evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte (R-11).
Articolul 189
Restituirea corpurilor delicte
(1) Restituirea corpurilor delicte se face după expirarea termenului de formulare a plângerii
împotriva soluţiei procurorului de netrimitere în judecată.
(2) Dacă s-a formulat plângere împotriva soluţiei, restituirea sau păstrarea corpurilor delicte se
face în condiţiile şi către persoanele specificate în hotărârea judecătorească, după rămânerea
definitivă a acesteia.
(3) În cazul în care restituirea nu se poate face persoanei căreia i-au aparţinut bunurile, acestea
vor fi valorificate în condiţiile stabilite prin lege.
Articolul 190
Controlul financiar
Departamentul economico-financiar şi administrativ şi Direcţia de audit public intern din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu ocazia acţiunilor de control financiar,
vor verifica modul în care sunt respectate prevederile legale în activitatea de evidenţă şi de
gestionare a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace materiale de probă.
Articolul 191
Alte dispoziţii
(1) Se interzice folosirea sub orice formă a obiectelor care constituie mijloace materiale de probă
în alte scopuri decât cele prevăzute de lege sau dobândirea acestora cu ocazia valorificării lor.
(2) Dispoziţiile art. 181 - 183 se aplică în mod corespunzător pentru păstrarea în condiţii de
confidenţialitate a Registrului de evidenţă privind metodele speciale de supraveghere şi cercetare
(R-6), a Registrului special privind măsurile de protecţie a persoanelor vătămate, părţilor civile,
Pagina 224 din 238

martorilor, investigatorilor sub acoperire, informatorilor şi a colaboratorilor (R-7), a suporturilor
care conţin rezultatul activităţilor de supraveghere tehnică, precum şi a altor documente care
impun păstrarea în astfel de condiţii.
Secţiunea a 9-a
Dactilografierea sau tehnoredactarea lucrărilor întocmite în cadrul sectoarelor
de activitate
Articolul 192
Dactilografierea sau tehnoredactarea
(1) Grefierii cu funcţii de conducere asigură dactilografierea sau tehnoredactarea la timp şi în
condiţii de calitate a lucrărilor efectuate în cadrul activităţii parchetelor.
(2) În funcţie de volumul de activitate din fiecare parchet, unul sau mai mulţi grefieri pot fi anume
desemnaţi să dactilografieze sau să tehnoredacteze şi actele procedurale.
(3) Lucrările vor fi dactilografiate sau tehnoredactate numai cu ajutorul mijloacelor tehnice din
dotarea parchetelor.
(4) Lucrările dactilografiate sau tehnoredactate, pe suport hârtie sau pe orice alt suport împreună
cu conceptele, se restituie de grefieri grefierilor cu funcţii de conducere zilnic, la sfârşitul
programului de lucru sau cel mai târziu a doua zi la începutul programului de lucru.
(5) Grefierii cu funcţii de conducere au obligaţia să predea de îndată lucrările dactilografiate sau
tehnoredactate, pe suport hârtie sau pe alt suport, celor care le-au întocmit, evidenţiindu-se şi
verificându-se activitatea zilnică a fiecărui grefier.
(6) Grefierii au obligaţia să întreţină mijloacele tehnice din dotare în bune condiţii şi să ia
măsurile adecvate pentru siguranţa acestora, atât în timpul, cât şi în afara programului de lucru.
(7) Lucrările dactilografiate sau tehnoredactate vor conţine în subsolul textului ultimei file
iniţialele persoanei care le-a redactat, data redactării, numărul de exemplare şi numărul de file
dactilografiate.
Articolul 193
Formularele statistice
Modul de completare a formularelor statistice, de centralizare şi stocare computerizată a datelor
statistice se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
Articolul 194
Ştampilele, sigiliile şi imprimatele
Modul de folosire, păstrare, evidenţă şi scoatere din uz a ştampilelor, sigiliilor, imprimatelor,
rechizitelor şi a altor materiale din dotare se stabileşte prin ordin al procurorului general al
Secţiunea a 10-a
Organizarea activităţii de documentare juridică
Articolul 195
Coordonarea şi controlul activităţii de documentare juridică
(1) Activitatea de documentare juridică este organizată, la parchete, în cadrul grefei, fiind
coordonată şi controlată de către conducătorul parchetului, cu excepţia Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unde funcţionează Biblioteca.
(2) Conducătorii parchetelor ordonatori de credite vor lua măsuri pentru completarea fondului de
documentare juridică.
Articolul 196
Fondurile de tipărituri
(1) Fondurile de tipărituri aflate în dotarea parchetelor se înregistrează şi se păstrează după cum
urmează:
a) Monitorul Oficial al României, Partea I, se păstrează în mape cu clasor, în ordine cronologică;
mapele se ţin la bibliotecă atât timp cât este necesar, după care pot fi ţinute la arhivă;
b) cărţile din bibliotecă se înscriu în registrul de inventar, potrivit normelor de înregistrare
stabilite;
c) publicaţiile periodice vor fi înscrise într-un registru de inventar propriu; la primirea fiecărui
număr de revistă, acesta va fi înregistrat pe pagina rezervată publicaţiei respective. Totodată, se
va menţiona pe pagina de titlu a publicaţiei numărul de ordine din registrul de inventar.
(2) Cărţile şi revistele din fondul bibliotecii pot fi împrumutate numai personalului parchetelor.
Pagina 225 din 238

(3) Cărţile şi revistele împrumutate se înscriu în registrul de împrumut, în care fiecare cititor va
avea partida sa pe o filă separată. Cei vinovaţi de deteriorarea sau pierderea lucrărilor
împrumutate vor fi obligaţi la plata contravalorii acestora, potrivit normelor legale.
(4) Asupra activităţii bibliotecii se va întocmi o dată pe an o dare de seamă statistică.
(5) Compartimentele de documentare juridică pot fi gestionate de un grefier documentarist sau
de un grefier desemnat de conducătorul parchetului.
(6) Gestionarul bibliotecii are obligaţia să urmărească permanent ca toate publicaţiile periodice la
care parchetul este abonat să fie primite cu regularitate şi înregistrate în registrul de inventar.
(7) Abonamentele la Monitorul Oficial al României, la colecţiile de legi şi revistele juridice se fac
de către parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale.
(8) Modelul registrului de inventar al bibliotecii, al registrului de împrumut şi al dării de seamă
asupra activităţii bibliotecii sunt cele stabilite de instituţiile competente.
Articolul 197
Fondul documentar
(1) Fondul documentar din biblioteci se organizează pe următoarele grupe:
– grupa I - legislaţie (Buletinul Oficial, Monitorul Oficial al României, colecţii de acte normative de
aplicare generală, repertorii legislative, alte publicaţii cuprinzând acte normative);
– grupa II - drept penal, drept procesual penal, criminalistică, criminologie, medicină legală (coduri
legislaţie, jurisprudenţă, cărţi şi reviste);
– grupa III - drept civil, drept procesual civil, dreptul familiei, legislaţie locativă;
– grupa IV - drept administrativ, drept constituţional, organizare judecătorească, legislaţia
notarială, exercitarea avocaturii, legislaţia privind timbrul judiciar şi taxele judiciare de timbru,
jurisdicţia Curţii Constituţionale, contenciosul administrativ, drept comunitar, drepturile omului;
– grupa V - drept comercial, drept financiar, drept bancar, alte lucrări privind legislaţia economică,
sistemele de control economico-financiar, jurisdicţia financiară, jurisdicţia comercială;
– grupa VI - dreptul muncii;
– grupa VII - drept internaţional public şi drept internaţional privat, drept maritim şi fluvial,
legislaţia privind transporturile pe calea aerului, convenţii internaţionale;
– grupa VIII - dicţionare;
– grupa IX - colecţii de reviste, colecţii ale publicaţiilor Ministerului Public, colecţii de ziare;
– grupa X - lucrări din alte domenii de activitate (filosofie, economie, sociologie etc.) de interes
pentru activitatea Ministerului Public.
(2) În cadrul grupelor se constituie subgrupe componente, în raport cu specificul publicaţiilor.
(3) Colecţiile de legi şi alte acte normative se aşază în ordine cronologică.
(4) Publicaţiile juridice periodice se păstrează separat, pe ani şi vechime numerică.
(5) Monitorul Oficial al României se păstrează în bibliorafturi şi se leagă în volume la sfârşitul
anului.
(6) Încadrarea fondului documentar în grupele prevăzute de prezentul regulament se face de
grefierul însărcinat cu gestiunea bibliotecii, sub controlul conducătorului parchetului.
Articolul 198
Păstrarea fondului documentar
Fondul documentar din biblioteci se păstrează în încăperi separate, iar acolo unde nu este posibil,
în alte încăperi accesibile procurorilor şi personalului auxiliar.
Titlul VIII
Compartimentul de protecţie a muncii şi comitetul de securitate şi
sănătate în muncă
Articolul 199
(1) La fiecare parchet se organizează compartimentul de protecţie a muncii sau, după caz, se
desemnează persoana responsabilă cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii, în raport cu numărul
de personal, cu natura, complexitatea şi volumul activităţilor desfăşurate şi cu riscurile de accidentare
şi îmbolnăvire profesională. Compartimentul de protecţie a muncii sau, după caz, persoana
responsabilă îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 72, care se aplică în mod corespunzător.
Pagina 226 din 238

(2) Pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1) şi a cazurilor concrete de accidente şi îmbolnăviri
profesionale, conducătorul parchetului va face propuneri concrete de organizare a compartimentului
de protecţie a muncii sau va desemna o persoană cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii.
(3) Persoanele desemnate cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii sunt, de regulă, absolvenţi de
studii tehnice. La parchetele la care sunt încadraţi absolvenţi cu studii superioare tehnice, unui dintre
aceştia va fi desemnat cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii.
(4) În cazul parchetelor cu volum redus de activitate şi riscuri minime de accidente sau îmbolnăviri
profesionale, atribuţiile în domeniul protecţiei muncii vor fi exercitate de către compartimentul sau
persoana responsabilă în acest sens de la nivelul parchetelor de pe lângă tribunalele în
circumscripţia cărora se află ori de către servicii externe contractate cu acest scop.
Articolul 200
Organizarea şi funcţionarea Comitetului de securitate şi sănătate în muncă
(1) La fiecare parchet, potrivit criteriilor stabilite la art. 199 alin. (1), se constituie comitetul de
securitate şi sănătate în muncă sau se desemnează responsabilul cu protecţia muncii care va
îndeplini atribuţiile specifice comitetului. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă asigură
implicarea personalului în elaborarea şi aplicarea deciziilor în domeniul protecţiei muncii.
(2) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se compune din conducătorul parchetului,
conducătorul compartimentului de protecţie a muncii sau persoana desemnată cu atribuţii în acest
domeniu, reprezentantul serviciului de medicină a muncii şi unul sau mai mulţi reprezentanţi ai
personalului parchetului, în raport cu numărul acestuia. La parchetele cu până la 50 de salariaţi se
desemnează 3 reprezentanţi, la cele care au între 50 şi 199 de salariaţi sunt desemnaţi 4
reprezentanţi, iar la cele care au între 200 şi 499 de salariaţi sunt desemnaţi 5 reprezentanţi (potrivit
dispoziţiilor art. 60 din H.G. nr. 1.425/2006, cu modificările şi completările ulterioare).
(3) Conducătorul parchetului este preşedintele comitetului de securitate şi sănătate în muncă.
(4) Desemnarea reprezentanţilor personalului în comitetul de securitate şi sănătate în muncă se
face prin decizie a conducătorului parchetului, după consultarea personalului.
(5) Secretariatul comitetului de securitate şi sănătate în muncă este asigurat de conducătorul
compartimentului de protecţie a muncii sau de persoana desemnată cu atribuţii în domeniu.
(6) Convocarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă se face trimestrial şi ori de câte ori
este nevoie, de conducătorul parchetului sau de cel puţin o treime din numărul membrilor săi.
Convocarea şi ordinea de zi a lucrărilor se aduc la cunoştinţă membrilor comitetului cu cel puţin 3 zile
înainte.
(7) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este legal constituit în prezenţa majorităţii
membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul a două treimi din numărul membrilor prezenţi. Lucrările
comitetului se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de membrii săi.
(8) Hotărârile comitetului de securitate şi sănătate în muncă se aduc la cunoştinţă celor interesaţi.
Articolul 201
Atribuţiile comitetului de securitate şi sănătate în muncă
Comitetul de securitate şi sănătate în muncă exercită următoarele atribuţii:
a) aprobă programul anual de securitate şi sănătate în muncă şi urmăreşte aplicarea acestuia,
inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării măsurilor cuprinse în program;
b) analizează propunerile personalului privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor
profesionale şi verifică eficienţa măsurilor luate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
c) asigură participarea personalului la luarea unor hotărâri în domeniul protecţiei muncii;
d) efectuează inspecţii proprii privind aplicarea şi respectarea normelor de securitate şi sănătate în
muncă;
e) informează inspectoratele teritoriale de protecţie a muncii în legătură cu starea protecţiei muncii
în cadrul parchetului.
Titlul IX
Reguli de desfăşurare a activităţii
Articolul 202
Programul normal de lucru
(1) Programul administrativ de lucru al parchetelor este de 8 ore zilnic, timp de 5 zile pe săptămână
şi se desfăşoară în intervalul orar 8,00 - 16,00.
(2) În cazul procurorilor programul începe de regulă la ora 8,00 şi se încheie de regulă la ora 16,00.
Aceştia sunt însă obligaţi să fie prezenţi la ora stabilită pentru îndeplinirea activităţilor în care sunt
Pagina 227 din 238

planificaţi ori pe care şi le-au stabilit sau care impun prezenţa lor, ca efect al unor dispoziţii legale
sau regulamentare, ori pentru şedinţele de judecată în care au fost desemnaţi.
(3) Programarea în şedinţele de judecată a procurorilor se face în raport cu nevoile instanţei şi ale
parchetului, asigurându-se acestora şi timpul necesar pregătirii profesionale.
(4) Condiţiile de desfăşurare a activităţii în afara programului obişnuit de lucru sunt reglementate
prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Articolul 203
Accesul publicului
(1) Accesul publicului este permis la compartimentele care desfăşoară activităţi cu publicul, potrivit
programului stabilit, precum şi în orele de audienţă. Persoanele care au calitatea de avocat au
prioritate.
(2) Programul de lucru cu publicul se aduce la cunoştinţă prin afişare la loc vizibil.
(3) Programul de primire în audienţă se organizează o dată pe lună sau ori de câte ori conducătorul
unităţii respective apreciază necesar, fără a fi afectată activitatea unităţii.
Articolul 204
Protecţia documentelor
Scoaterea din incinta parchetelor a dosarelor, actelor şi lucrărilor, în afara cazurilor prevăzute de lege
şi de prezentul regulament, este interzisă.
Titlul IX^1
Reguli de desfăşurare a activităţii în situaţii excepţionale
Articolul 204^1
Programul de lucru
(1) În situaţii excepţionale, programul de lucru este stabilit de conducătorul parchetului în raport cu
împrejurările concrete şi necesităţile unităţii, avându-se în vedere asigurarea bunei funcţionări.
(2) În cazul unităţilor de parchet care funcţionează în cadrul aceluiaşi sediu, programul de lucru va fi
stabilit pentru toate aceste unităţi de către conducătorul parchetului ierarhic superior care îşi
desfăşoară activitatea în sediul respectiv, la propunerea conducătorilor unităţilor de parchet
respective, în ceea ce priveşte activitatea proprie.
(3) În astfel de situaţii, programul de lucru se poate organiza în ture sau schimburi şi se poate
recurge, în condiţiile legii, la munca la domiciliu. Programul de lucru poate fi organizat în mod flexibil,
prin combinarea celor două modalităţi, astfel încât să fie prestate 8 ore zilnic, cu posibilitatea ca o
parte din acestea să fie efectuate în regim de muncă la domiciliu.
(4) Munca la domiciliu poate fi prestată dacă sunt asigurate protecţia, integritatea şi
confidenţialitatea documentelor.
Articolul 204^2
Accesul publicului
(1) În situaţii excepţionale, programul de primire în audienţă şi accesul publicului la compartimentele

de relaţii cu publicul pot fi suspendate de către procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile
de apel pentru unităţile proprii şi cele din aceeaşi circumscripţie teritorială. În cazul Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, suspendarea poate fi dispusă de către procurorul general.
(2) Măsura suspendării prevăzută la alin. (1) poate fi dispusă numai cu respectarea accesului la
justiţie.
(3) Pe perioada suspendării dispuse în condiţiile alin. (1), pe paginile de internet ale unităţilor de
parchet şi la sediul acestora se publică măsurile dispuse în vederea asigurării accesului la justiţie.
Titlul X
Dispoziţii finale
Articolul 205
Alte dispoziţii aplicabile parchetelor
(1) Dispoziţiile privind atribuţiile parchetelor din prezentul regulament se completează cu cele
prevăzute în legi şi în alte acte normative în legătură cu activitatea Ministerului Public.
Pagina 228 din 238

(2) Prevederile art. 181 din Codul de procedură civilă se aplică în mod corespunzător pentru
calcularea termenelor stipulate în regulament. Zilele lucrătoare, conform regulamentului, sunt zilele
săptămânii, de luni până vineri, cu excepţia sărbătorilor legale. Termenele se împlinesc la ora 16,00
a ultimei zile.
Articolul 206
Organigrama
Organigrama Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este prevăzută în anexa care
face parte integrantă din prezentul regulament.
ANEXĂ
la Regulamentul de ordine interioară al parchetelor
Pagina 229 din 238

Pagina 230 din 238
Articolul 141
Referirile la Curtea Supremă de Justiţie cuprinse în actele normative în vigoare se considera a fi făcute la Înalta
Articolul 142
(1) Datele la care vor începe să funcţioneze tribunalele specializate, judeţele şi localităţile în care vor începe să
funcţioneze, denumirea acestora, precum şi domeniile în care vor funcţiona se stabilesc, în mod eşalonat, prin
ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
La data de 17-11-2013 Alin. (1) al art. 142 a fost modificat de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 296 din 14
(2) Dispoziţiile prezentei legi privind managerii economici ai instanţelor şi ai parchetelor se aplica începând cu 1
iulie 2005.
(3) Funcţia de manager economic se echivalează cu funcţia de director executiv.
(4) Până la începerea funcţionarii Tribunalului Ilfov şi a parchetului de pe lângă aceasta instanţă, cauzele de
competenta acestora se soluţionează de Tribunalul Bucureşti şi, respectiv, de Parchetul de pe lângă Tribunalul
Bucureşti.
Articolul 143
(1) Dispoziţiile art. 53 alin. (1) privind repartizarea cauzelor în sistem informatizat se aplica treptat, acţiunea
încheindu-se până în anul 2007.
Pagina 231 din 238

(2) Până în anul 2007 repartizarea cauzelor la instanţele care nu dispun de sistem informatizat se face în mod
aleatoriu, în condiţiile stabilite prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.
Articolul 144
(1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:
a) dispoziţiile art. 1-5, art. 7-11, art. 17-26, art. 27-35, art. 44-54, art. 56 şi 57 din Legea Curţii Supreme de
Justiţie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu
modificările şi completările ulterioare;
b) dispoziţiile art. 1, art. 2 alin. 1, 3 şi 4, art. 4-9, art. 10-16, art. 17 alin. 1^1 -1^3 şi alin. 3-5, art. 18-25, art. 26-
41, art. 69^1 -69^5, art. 70-85, art. 132, art. 133 alin. 1 şi 3, art. 134 şi art. 136-160 din Legea nr. 92/1992 pentru
organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie
1997, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Dispoziţiile art. 135 din Legea nr. 92/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la
directorii economici se abrogă de la data de 1 iulie 2005.
Notă
Reproducem mai jos prevederile art. II-IV, VII şi VIII din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 , care nu sunt încorporate în
textul republicat al Legii nr. 304/2004 şi care se aplica, în continuare, ca dispoziţii proprii ale titlului XVI al Legii nr.
247/2005.
Articolul II
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, funcţiile de judecător inspector şi procuror inspector se desfiinţează,
iar posturile se transforma în posturi de judecător, respectiv procuror.
(2) Activităţile aflate în curs de desfăşurare ale judecătorilor inspectori şi procurorilor inspectori vor fi continuate de
judecători sau procurori desemnaţi de conducătorii instanţelor judecătoreşti sau parchetelor.
Art. III. - Dispoziţiile prezentei legi privind înregistrarea şedinţelor de judecată, precum şi cele privind numirea la
birourile de informare şi relaţii publice a absolvenţilor unei facultăţi de jurnalistică sau a specialiştilor în comunicare
se aplica de la 1 iulie 2006.
Art. IV. - (1) Circumscripţiile teritoriale ale parchetelor militare din municipiile Bacău, Braşov, Constanţa, Craiova,
Oradea, Ploieşti şi Târgu Mureş care se desfiinţează prin intrarea în vigoare a prezentei legi se redistribuie în
concordanta cu circumscripţiile teritoriale ale instanţelor militare în aceste localităţi, potrivit anexei nr. 2 la prezenta
lege.
(2) Funcţiile reduse ca urmare a reorganizării instanţelor şi parchetelor militare, potrivit prezentei legi, trec în statele
de funcţii ale Ministerului Justiţiei şi ale Ministerului Public, cu luarea măsurilor de finanţare prin transferul la aceste
instituţii a fondurilor corespunzătoare din bugetul Ministerului Apărării Naţionale.
(3) Spaţiile şi dotările materiale ale parchetelor militare desfiinţate vor fi preluate de parchetele militare cărora, prin
redistribuire, le revin circumscripţiile teritoriale ale unităţilor desfiinţate.
(4) Personalul auxiliar civil şi militar din cadrul instanţelor şi parchetelor militare care optează pentru transfer la
instanţele şi parchetele civile sau ale căror funcţii au fost reduse va fi transferat, ţinându-se seama de opţiunea
exprimată, la instanţele şi parchetele civile din raza de domiciliu sau din alte localităţi.
(5) La transferul personalului auxiliar civil şi militar de la instanţele şi parchetele militare la instanţele sau parchetele
civile, se tine seama, potrivit legii, de vechimea în muncă şi de activitatea profesională. În acest caz, trecerea în
rezerva sau direct în retragere a personalului auxiliar militar este obligatorie.
..........................................................................
Art. VII. - Regulamentele prevăzute de prezenta lege se actualizează şi se adopta în termen de 60 de zile de la
intrarea în vigoare a prezentei legi şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. VIII. - (1) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor fi organizate alegeri pentru
colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor.
(2) Atribuţiile membrilor actualelor colegii de conducere încetează la expirarea termenului prevăzut la alin. (1).
Anexa nr. 1
A. JUDECĂTORIILE, PARCHETELE ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢA ALE ACESTORA
Județul Judecătoria Localitatea de reședință
Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia
Câmpeni orașul Câmpeni
Aiud municipiul Aiud
Blaj municipiul Blaj
Sebeș municipiul Sebeș
Arad Arad municipiul Arad
Ineu orașul Ineu
Lipova orașul Lipova
Pagina 232 din 238

Gurahonț comuna Gurahonț
Chișineu-Criș orașul Chișineu-Criș
Argeș Pitești municipiul Pitești
Câmpulung municipiul Câmpulung
Curtea de Argeș municipiul Curtea de Argeș
Costești orașul Costești
Topoloveni orașul Topoloveni
Bacău Bacău municipiul Bacău
Onești municipiul Onești
Moinești municipiul Moinești
Podu Turcului comuna Podu Turcului
Buhuși orașul Buhuși
Bihor Oradea municipiul Oradea
Beiuș municipiul Beiuș
Marghita municipiul Marghita
Aleșd orașul Aleșd
Salonta municipiul Salonta
Bistrița-Năsăud Bistrița municipiul Bistrița
Năsăud orașul Năsăud
Beclean orașul Beclean
Botoșani Botoșani municipiul Botoșani
Dorohoi municipiul Dorohoi
Săveni orașul Săveni
Darabani orașul Darabani
Brașov Brașov municipiul Brașov
Făgăraș municipiul Făgăraș
Rupea orașul Rupea
Zărnești orașul Zărnești
Brăila Brăila municipiul Brăila
Făurei orașul Făurei
Însurăței orașul Însurăței
Buzău Buzău municipiul Buzău
Râmnicu Sărat municipiul Râmnicu Sărat
Pătârlagele orașul Pătârlagele
Pogoanele orașul Pogoanele
Caraș-Severin Reșița municipiul Reșița
Caransebeș municipiul Caransebeș
Oravița orașul Oravița
Moldova Nouă orașul Moldova Nouă
Bozovici comuna Bozovici
Bocșa orașul Bocșa
Călărași Călărași municipiul Călărași
Oltenița municipiul Oltenița
Lehliu-Gară orașul Lehliu-Gară
Cluj Cluj-Napoca municipiul Cluj-Napoca
Turda municipiul Turda
Dej municipiul Dej
Huedin orașul Huedin
Gherla municipiul Gherla
Constanța Constanța municipiul Constanța
Medgidia municipiul Medgidia
Hârșova orașul Hârșova
Mangalia municipiul Mangalia
Cernavodă orașul Cernavodă
Băneasa orașul Băneasa
Covasna Sfântu Gheorghe municipiul Sfântu Gheorghe
Târgu Secuiesc municipiul Târgu Secuiesc
Întorsura Buzăului orașul Întorsura Buzăului
Dâmbovița Târgoviște municipiul Târgoviște
Pagina 233 din 238

Găești orașul Găești
Pucioasa orașul Pucioasa
Răcari orașul Răcari
Moreni municipiul Moreni
Dolj Craiova municipiul Craiova
Băilești municipiul Băilești
Filiași orașul Filiași
Șegarcea orașul Șegarcea
Calafat municipiul Calafat
Bechet orașul Bechet
Galați Galați municipiul Galați
Tecuci municipiul Tecuci
Târgu Bujor orașul Târgu Bujor
Liești comuna Liești
Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu
Bolintin-Vale orașul Bolintin-Vale
Comana comuna Comana
Gorj Târgu Jiu municipiul Târgu Jiu
Târgu Cărbunești orașul Târgu Cărbunești
Novaci orașul Novaci
Motru municipiul Motru
Harghita Miercurea-Ciuc municipiul Miercurea-Ciuc
Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc
Toplița municipiul Toplița
Gheorgheni municipiul Gheorgheni
Hunedoara Deva municipiul Deva
Hunedoara municipiul Hunedoara
Petroșani municipiul Petroșani
Orăștie municipiul Orăștie
Brad municipiul Brad
Hațeg orașul Hațeg
Ialomița Slobozia municipiul Slobozia
Urziceni municipiul Urziceni
Fetești municipiul Fetești
Iași Iași municipiul Iași
Pașcani municipiul Pașcani
Hârlău orașul Hârlău
Răducăneni comuna Răducăneni
Ilfov Buftea orașul Buftea
Cornetu comuna Cornetu
Maramureș Baia Mare municipiul Baia Mare
Sighetu Marmației municipiul Sighetu Marmației
Vișeu de Sus orașul Vișeu de Sus
Târgu Lăpuș orașul Târgu Lăpuș
Dragomirești comuna Dragomirești
Șomcuta Mare orașul Șomcuta Mare
Mehedinți Drobeta-Turnu Severin municipiul Drobeta-Turnu Severin
Strehaia orașul Strehaia
Orșova municipiul Orșova
Vânju Mare orașul Vânju Mare
Baia de Aramă orașul Baia de Aramă
Mureș Târgu Mureș municipiul Târgu Mureș
Sighișoara municipiul Sighișoara
Reghin municipiul Reghin
Târnăveni municipiul Târnăveni
Luduș orașul Luduș
Sângeorgiu de Pădure orașul Sângeorgiu de Pădure
Neamț Piatra-Neamț municipiul Piatra-Neamț
Roman municipiul Roman
Pagina 234 din 238

Târgu-Neamț orașul Târgu-Neamț
Bicaz orașul Bicaz
Olt Slatina municipiul Slatina
Caracal municipiul Caracal
Corabia orașul Corabia
Balș orașul Balș
Scornicești orașul Scornicești
Prahova Ploiești municipiul Ploiești
Câmpina municipiul Câmpina
Vălenii de Munte orașul Vălenii de Munte
Mizil orașul Mizil
Sinaia orașul Sinaia
Urlați orașul Urlați
Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare
Carei municipiul Carei
Negrești-Oaș orașul Negrești-Oaș
Sălaj Zalău municipiul Zalău
Șimleu Silvaniei orașul Șimleu Silvaniei
Jibou orașul Jibou
Sibiu Sibiu municipiul Sibiu
Mediaș municipiul Mediaș
Agnita orașul Agnita
Avrig orașul Avrig
Săliște orașul Săliște
Suceava Suceava municipiul Suceava
Câmpulung Moldovenesc municipiul Câmpulung Moldovenesc
Rădăuți municipiul Rădăuți
Fălticeni municipiul Fălticeni
Vatra Dornei municipiul Vatra Dornei
Gura Humorului orașul Gura Humorului
Teleorman Alexandria municipiul Alexandria
Roșiori de Vede municipiul Roșiori de Vede
Turnu Măgurele municipiul Turnu Măgurele
Videle orașul Videle
Zimnicea orașul Zimnicea
Timiș Timișoara municipiul Timișoara
Lugoj municipiul Lugoj
Deta orașul Deta
Sânnicolau Mare orașul Sânnicolau Mare
Făget orașul Făget
Jimbolia orașul Jimbolia
Tulcea Tulcea municipiul Tulcea
Babadag orașul Babadag
Măcin orașul Măcin
Vaslui Vaslui municipiul Vaslui
Bârlad municipiul Bârlad
Huși municipiul Huși
Murgeni orașul Murgeni
Vâlcea Râmnicu Vâlcea municipiul Râmnicu Vâlcea
Drăgășani municipiul Drăgășani
Horezu orașul Horezu
Brezoi orașul Brezoi
Bălcești orașul Bălcești
Vrancea Focșani municipiul Focșani
Panciu orașul Panciu
Adjud municipiul Adjud
București Judecătoria sectorului 1 municipiul București
Judecătoria sectorului 2 municipiul București
Pagina 235 din 238

B. TRIBUNALELE, TRIBUNALELE SPECIALIZATE, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ
TRIBUNALE ŞI TRIBUNALE SPECIALIZATE ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢĂ
Tribunalul şi
Judeţul tribunalul Localitatea de reşedinţa
specializat
Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia
Arad Arad municipiul Arad
Argeş Argeş municipiul Pitești
Bacău Bacău municipiul Bacău
Bihor Bihor municipiul Oradea
Bistriţa-Năsăud Bistriţa-Năsăud municipiul Bistriţa
Botoşani Botoşani municipiul Botoşani
Braşov Braşov municipiul Braşov
Brăila Brăila municipiul Brăila
Buzău Buzău municipiul Buzău
Caras-Severin Caras-Severin municipiul Reșița
Călăraşi Călăraşi municipiul Călăraşi
Cluj Cluj municipiul Cluj-Napoca
Constanţa Constanţa municipiul Constanţa
Covasna Covasna municipiul Sfântu-Gheorghe
Dâmboviţa Dâmboviţa municipiul Târgoviște
Dolj Dolj municipiul Craiova
Galaţi Galaţi municipiul Galaţi
Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu
Gorj Gorj municipiul Târgu Jiu
Harghita Harghita municipiul Miercurea-Ciuc
Hunedoara Hunedoara municipiul Deva
Iaşi Iaşi municipiul Iaşi
Ilfov Ilfov municipiul Buftea
Maramureş Maramureş municipiul Baia Mare
Mehedinţi Mehedinţi municipiul Drobeta-Turnu Severin
Mureş Mureş municipiul Târgu Mureş
Neamţ Neamţ municipiul Piatra-Neamţ
Olt Olt municipiul Slatina
Prahova Prahova municipiul Ploiești
Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare
Sălaj Sălaj municipiul Zalău
Sibiu Sibiu municipiul Sibiu
Suceava Suceava municipiul Suceava
Teleorman Teleorman municipiul Alexandria
Timiş Timiş municipiul Timişoara
Tulcea Tulcea municipiul Tulcea
Vaslui Vaslui municipiul Vaslui
Vâlcea Vâlcea municipiul Râmnicu Vâlcea
Vrancea Vrancea municipiul Focșani
Bucureşti Bucureşti municipiul Bucureşti
La data de 17-11-2013 Titlul lit. B din anexa 1 a fost modificat de pct. 4 al art. unic din LEGEA nr. 296 din 14
Denumirea coloanei a doua din tabelul de la lit. B din anexa 1 a fost modificată de pct. 5 al art. unic din LEGEA nr.
296 din 14 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 14 noiembrie 2013.
C. CURŢILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ CURŢILE DE APEL,
CIRCUMSCRIPŢIILE ACESTORA ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢA
Tribunalele şi tribunalele
Curtea de apel specializate cuprinse în Localitatea de reşedinţa
circumscripţia curţii de apel
1. Curtea de Apel Alba Iulia Alba municipiul Alba Iulia
Pagina 236 din 238

Sibiu
Hunedoara
2. Curtea de Apel Piteşti Argeş municipiul Piteşti
Vâlcea
3. Curtea de Apel Bacău Bacău municipiul Bacău
Neamţ
4. Curtea de Apel Oradea Bihor municipiul Oradea
Satu Mare
5. Curtea de Apel Suceava Suceava municipiul Suceava
Botoşani
6. Curtea de Apel Braşov Braşov municipiul Braşov
Covasna
7. Curtea de Apel Bucureşti Bucureşti municipiul Bucureşti
Călăraşi
Giurgiu
Ialomiţa
Ilfov
Teleorman
8. Curtea de Apel Cluj Cluj municipiul Cluj-Napoca
Bistriţa-Năsăud
Maramureş
Sălaj
9. Curtea de Apel Constanţa Constanţa municipiul Constanţa
Tulcea
10. Curtea de Apel Craiova Dolj municipiul Craiova
Gorj
Mehedinţi
Olt
11. Curtea de Apel Galaţi Galaţi municipiul Galaţi
Brăila
Vrancea
12. Curtea de Apel Iaşi Iaşi municipiul Iaşi
Vaslui
13. Curtea de Apel Târgu
Mureş municipiul Târgu Mureş
Mureş
Harghita
14. Curtea de Apel Ploieşti Prahova municipiul Ploieşti
Buzău
Dâmboviţa
15. Curtea de Apel Timişoara Timiş municipiul Timişoara
Arad
Caras-Severin
La data de 17-11-2013 Denumirea coloanei a doua din tabelul de la lit. C din anexa 1 a fost modificată de pct. 6 al
art. unic din LEGEA nr. 296 din 14 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 14 noiembrie
2013.
Anexa nr. 2
Circumscripţiile instanţelor militare, ale parchetelor de pe lângă acestea şi localităţile de reşedinţa
Instanţa militară şi
Nr. Parchetul militar şi Circumscripţia
localitatea de
crt. localitatea de reşedinţa teritorială
reşedinţa
Argeş
Călăraşi
Giurgiu
Ialomiţa
Ilfov
Olt
Parchetul de pe lângă Teleorman
Tribunalul Militar
Tribunalul Militar Vâlcea
Bucureşti
I.1 Bucureşti Municipiul
Sediul: Municipiul
Sediul: Municipiul Bucureşti
Bucureşti
Bucureşti Constanţa
Pagina 237 din 238

Tulcea
Brăila
Buzău
Dâmboviţa
Prahova
Braşov
Covasna
Sibiu
Alba
Bistriţa-
Tribunalul Militar Parchetul de pe lângă
Năsăud
Cluj Tribunalul Militar Cluj
I.2 Cluj
Sediul: Municipiul Sediul: Municipiul Cluj-
Sălaj
Cluj-Napoca Napoca
Harghita
Mureş
Bihor
Maramureş
Satu-Mare
Bacău
Neamţ
Suceava
Tribunalul Militar Parchetul de pe lângă
Vrancea
I.3. Iaşi Tribunalul Militar Iaşi
Botoşani
Sediul: Municipiul Iaşi Sediul: Municipiul Iaşi
Galaţi
Iaşi
Vaslui
Dolj
Parchetul de pe lângă Gorj
Tribunalul Militar
Tribunalul Militar Hunedoara
Timişoara
I.4 Timişoara Mehedinţi
Sediul: Municipiul
Sediul: Municipiul Arad
Timişoara
Timişoara Caras-Severin
Timiş
Parchetul Militar de pe
Tribunalul Militar
lângă Tribunalul Militar Competenţa
Teritorial Bucureşti
II. Teritorial Bucureşti teritorială
Sediul: Municipiul
Sediul: Municipiul generală
Bucureşti
Bucureşti
Parchetul Militar de pe
Curtea Militară de lângă Curtea Militară
Competenţa
Apel Bucureşti de
III. teritorială
Sediul: Municipiul Apel Bucureşti
generală
Bucureşti Sediul: Municipiul
Bucureşti
Notă CTCE
Conform art. 7 din LEGEA nr. 148 din 5 iulie 2011 privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor
de pe lângă acestea, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011, anexa nr. 1 la Legea nr. 304
/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie
2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică în mod corespunzător.
-------
Pagina 238 din 238

LEGE Nr. 304 Din 28 Iunie 2004

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LEGE Nr. 304 Din 28 Iunie 2004

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LEGE nr.

304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 827 din 13 septembrie 2005

Data intrării în vigoare 13-09-2005

Pagina 1 din 238

Pagina 2 din 238

Pagina 3 din 238

Pagina 4 din 238

Pagina 5 din 238

Pagina 6 din 238

Pagina 7 din 238

Pagina 8 din 238

Pagina 9 din 238

Pagina 10 din 238

Pagina 11 din 238

Pagina 12 din 238

Pagina 13 din 238

Pagina 14 din 238

Pagina 15 din 238

Pagina 16 din 238

Pagina 17 din 238

Pagina 18 din 238

Pagina 19 din 238

Pagina 20 din 238

Pagina 21 din 238

Pagina 22 din 238

Pagina 23 din 238

Pagina 24 din 238

Pagina 25 din 238

Pagina 26 din 238

Pagina 27 din 238

Pagina 28 din 238

Pagina 29 din 238

Pagina 30 din 238

Pagina 31 din 238

Pagina 32 din 238

Pagina 33 din 238

Pagina 34 din 238

Pagina 35 din 238

Pagina 36 din 238

Pagina 37 din 238

Pagina 38 din 238

Pagina 39 din 238

Pagina 40 din 238

Pagina 41 din 238

Pagina 42 din 238

Pagina 43 din 238

Pagina 44 din 238

Pagina 45 din 238

Pagina 46 din 238

Pagina 47 din 238

Pagina 48 din 238

Pagina 49 din 238

Pagina 50 din 238

Pagina 51 din 238

Pagina 52 din 238

Pagina 53 din 238

Pagina 54 din 238

Pagina 55 din 238

Pagina 56 din 238

Pagina 57 din 238

Pagina 58 din 238

Pagina 59 din 238

304 din 28 iunie 2004 (republicată)