Leziuni traumatice ale parNilor moi oro-faciale. 1. EscoriaNiile sunt leziuni ale pielii produse prin: *a.

mecanism de frecare a unui corp dur; b. muscatura; c. arma de foc; d. arme albe; e. arsuri chimice. 2. Contuziile parNilor moi faciale : *a. sunt leziuni traumatice n care tegumentele si mucoasa ramn integre, fara soluNie de continuitate ale tegumentului sau mucoasei; b. sunt leziuni superficiale ale pielii, produse prin frecarea pe un plan dur; c. au marginile nete, liniare sau neregulate, apropiate sau ntredeschise ntrerupnd sau nu continuitatea orificiilor feNei; *d. se manifesta clinic prin echimoza, hematoame; e. pot realiza un tatuaj traumatic. 3. ComplicaNiile secundare locale ale plagilor de parNi moi ale feNei sunt: *a. infecNia plagii; b. blocari ale cailor aeriene superioare cu snge; c. tetanosul; d. erizipelul; e. gangrena gazoasa. 4. Tratamentul imediat al plagilor la locul accidentului consta n: *a. sumara si rapida curaNare mecanica a plagii si hemostaza; b. spalare cu apa si sapun; c. antiseptizarea plagii; d. aplicarea unui pansament steril; e. spalare cu ser fiziologic. Traumatismele dento parodontale. 1. Contuzia parodontala se manifesta prin: *a. usoara lezare a membranei periodontale; b. subluxaNie; c. deplasari vestibulo-orale ale dinNilor; d. ruperea completa a ligamentului alveolo-dentar; e. intruzia dentara. 2. Fisurile smalNului: *a. necesita testarea vitalitaNii pulpare; b. sunt soluNii de continuitate totale ale Nesuturilor dure dentare; c. sunt soluNii de continuitate parNiale ale Nesuturilor dure dentare cu pierdere de substanNa; d. provoaca tulburari n articulaNia dentara; e. se clasifica n cervicale, medii si apicale. 3. Leziunile traumatice dento-parodontale au ca factori favorizanNi: *a. modificari ale structurii de rezistenNa intrinseca a dinNilor; b. accidentele sportive; *c. dispozitivele corono-radiculare; *d. tulburari de mineralizare; e. agresiunile. 4. Criteriile principale ce trebuie ndeplinite de metodele de fixare n luxaNii la dentaNia permanenta sunt: *a. sa fie posibila o fixare rapida; b. fixatoarele sa fie elastice; *c. sa fie posibila o fixare fara a afecta dintele; *d. fixatoarele sa fie suficient de rigide; e. indiferent de metoda folosita imobilizarea se menNine 2-3 saptamni. 5. Clasificarea radiologica si histologica a vindecarii fracturilor radiculare dupa Andreasen distinge urmatoarele: *a. interpunerea Nesutului calcificat; *b. interpunerea Nesutului conjunctiv; *c. interpunerea de os si Nesut conjunctiv; *d. interpunerea Nesutului de granulaNie; e. interpunerea de Nesut conjunctiv si Nesut de granulaNie.

InfecNiile oro-maxilo-faciale. 1. Diagnosticul diferenNial al abcesului vestibular se face obligatoriu cu: *a. furunculele feNei; b. adenopatii aciale; c. chiste sebacee; *d. chiste maxilare; e. tumori cutanate. 2. Incizia abcesului de loja submandibulara necesita: a. anestezie locala de contact; b. anestezie generala prin intubaNie orotraheala; *c. anestezie generala de scurta durata; *d. anestezie locala infiltrativa n straturi; e. anestezie tronculara periferica. 3. Incizia abcesului lojei sublinguale trebuie sa evite elemente anatomice importante ca: a. artera faciala; *b. canalul Wharton; c. nervul facial; *d. nervul lingual; *e. artera sublinguala. 4. Simptomatologia clinca a abcesului maseterin include: *a. tumefacNie; *b. dureri vii; *c. trismus puternic; d. Nesuturi indurate si crepitaNii; *e. stare septica. 5. Orbita poate fi sediul unor procese infecNioase care au ca punct de plecare: *a. sinuzite acute; *b. supuraNii ale fosei infratemporale; c. abcese parodontale; *d. supuraNiile obrazului; e. adenite faciale. Sinuzita odontogena si comunicarea buco-sinusala. 1. Factorii favorizanNi ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi: *a. modificari de tip alergic ale mucoasei sinusale; *b. inflamaNia cronica a mucoasei nazosinusale; *c. deviaNia de sept nazal; d. pulpitele cronice ale dinNilor laterali maxilari superiori; e. atrofia marcata a crestelor alveolare maxilare superioare. 2. Factori cauzali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi: a. rinita alergica; b. deviaNia de sept nazal; *c. osteita procesului alveolar; *d. chisturi radiculare suprainfectate; e. carcinomul maxilarului superior. 3. Empiemul sinusal reprezinta: a. faza catarala a sinuzitei acute; b. faza de cronicizare a unei sinuzite acute; *c. retenNionarea secreNiilor n sinus prin nchiderea orificiilor de drenaj; d. durerea pulsatila din faza purulenta a sinuzitei acute; e. proliferarea de polipi n cavitatea sinusala. 4. Cauzele traumatice ale comunicarii oro-sinuzale sunt reprezentate de: a. fracturi ale arcadelor dentare; b. implante endoosoase ce au determinat osteita crestei alveolare; *c. extracNia dinNilor sinusali; *d. traumatisme accidentale cu distrucNii ntinse n regiunea premolarilor si molarlo superiori; *e. tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar.

Chisturile de maxilar. 1. Chistul rezidual se dezvolta din: a. resturile epiteliale ale lui Malassez; b. celulele epiteliale ale periodontului; *c. chisturi radiculare sau granuloame periapicale care nu au fost chiuretate; d. modificarea chistica a organului smalNului; e. iritaNie sau infecNie cronica a unui canal dentinar aberant sau a unei cai false. 2. Chistul folicular: *a. este denumit si chist pericoronar; *b. se dezvolta n legatura cu dinNii ramasi n incluzie n grosimea maxilarelor; *c. se ntlneste n deosebi la copii si adolescenNi; d. este denumit si chist rezidual; e. este denumit si chist periodontal apical. 3. Chistul nazopalatin: a. reprezinta 2,3% din totalul chisturilor de maxilar; b. situat interincisiv inferior; *c. ia nastere din celulele epiteliale care se gasesc pe pereNii canalelor incisive; *d. poate evolua la orice nivel al canalului nazo-palatin; *e. se mai numeste chist median anterior al maxilarului sau chistul canalului incisiv. 4. Chisturile neodontogene de dezvoltare sunt: *a. chistul nazo-palatin (al canalului incisiv); *b. chistul nazo-palatin (nazal alveolar); *c. chistul globulo-maxilar; d. chistul de erupNie; e. chistul dentiger. 5. Chisturi odontogene de origine inflamatorie sunt: *a. chistul radicular; b. chistul de erupNie; *c. chistul rezidual; d. chistul dentiger; e. chistul primordial. Leziuni orale cu potenNial de malignizare. 1. Diagnosticul diferenNia al leucoplaziei se face cu: *a. leucoedemul; b. eritroplazia; c. stomatite infecNioase; d. stomatite provocate de agenNi fizici; e. stomatite protetice. 2. Diagnosticul diferenNial al eritroplaziei se face cu: a. leucoedemul; b. leucoplazia; c. chieilita; d. papilomatoza florida; *e. stomatite infecNioase. 3. Leziunea precanceroasa cu cel mai mare potenNial de malignizare este: a. leucoplazia; b. leucoedemul; *c. eritroplazia; d. cheilita; e. lichenul plan oral. 4. Diagnosticul diferenNial al lichenului plan oral se face cu: *a. lupusul eritematos oral; b. leucoedemul; c. leucoplazia paroasa orala; d. keratozele actinice; e. radiodermitele cronice.

5. Tratamentul lichenului plan oral se face cu: *a. tetraciclina 1-2g/zi timp de 3-4 saptamni; b. hidroxoclorochin; c. mepacrin; d. atebrina; e. clorochin. Metode chirurgicale ajutatoare tratamentului endodontic (chirurgia endodontica). 1. Chiuretajul periapical are ca obiectiv: *a. chiuretarea tuturor elementelor patologice sau materialelor de obturaNie care au depasit apexul; b. creearea unei comunicari vestibulare de drenaj; c. extirparea apexului radicular si a procesului patologic periapical; d. chiuretarea unui focar acut principal; e. ndepartarea unor obstacole care mpiedica tratamentul corect a canalelor. 2. ContraindicaNiile rezecNiei apicale: a. n cazul lezarii accidentale a apelului unui dinte vecin, n cursul unei intervenni chirurgicale; *b. n cazul unor procese apicale nsemnate, care au distrus osul pe o mare ntindere, reducnd mult implantarea radacinii; c. n cazul unor leziuni periapicale; d. n cazul unor cai false n apropierea apexului; e. n cazul unor leziuni periapicale depasind din lungimea radacinii. 3. RezecNia apicala este indicata n cazul: a. fracturi radiculare plasate n 1/3 inferioara a radacinii; b. leziuni coronoradiculare ntinse care depasesc marginea alveolara si radacina; c. atrofii alveolare ntinse, care au redus mult implantarea radacinii; *d. lezarea accidentala a apexului unui dinte vecin, n cursul unei intervenni chirurgicale; e. n primele 2 luni de sarcina. 4. Osteotomia trans-maxilara: *a. poate duce la deschiderea sinusului maxilar sau a foselor nazale; b. are indicaNii de baza parodontita apicala cronica; *c. se realizeaza la dinNii la care nu s-a obNinut un drenaj suficient al procesului periapical pe cale transodontala; *d. au indicaNii de faza parodontita apicala acuta n faza periapicala; e. trepanaNia se realizeaza cu freze cilindrice nr. 4, 6; 5. AmputaNia radiculara: *a. consta n ndepartarea completa a uneia dintre radacinile molarilor 1 si 2 superiori si 1 si 2 inferiori; *b. la molarii superiori metoda se poate adresa radacinilor, astfel nct spaNiul dintre apex si baza sinusului sa fie suficient pentru a se evita deschiderea acestuia; c. se indica n procese patologice apiale extinse; *d. metoda se mai numeste premolarizare; *e. att la molarii superiori ct si inferiori este de preferat anestezia tronculara. Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice. 1. Metodele chirurgicale de tratament n parodontopatii urmaresc: *a. eliminarea pungilor parodontale; b. creearea unor margini gingivale groase; c. creearea unei zone de gingie fixa keratinizata ngusta; *d. stabilizarea evoluNiei procesului patologic al bolii parodontale; 2. Pregatirile preoperatorii n chirurgia parodontala consta n: a. chiuretajul gingival; b. clatiri bucale cu soluNii antiseptice; *c. obturarea corecta a cariilor de colet; d. restaurari protetice ceramice definitive corecte; e. clatiri bucale cu clorhexidina si cu soluNii fluorate. 3. Pregatirile preoperatoreii n chirurgia parodontala constau n: *a. detartraj minuNios cu ultrasunete si cu instrumente manuale; b. chiuretaj gingival; *c. obNinerea corecta a cariilor de colet; d. clatiri bucale cu soluNii antiseptice; *e. reechilibrarea ocluziei.

2. Gingivoplastia: *a. urmareste refacerea unei laNimi si a unui contur gingival aproximativ normal; *b. se poate realiza cu lambou peticulat alunecat n sens lateral; c. se poate efectua si prin gingivectomie; *d. se realizeaza si prin operaNii cu deplasare apicala a lamboului; *e. se poate efectua cu grefa de mucoasa libera. 3. Gingivoplastia cu lambouri gingivo-mucoase: *a. se realizeaza prin incizii de degajare; *b. presupune o incizie orizontala de-a lungul festonului gingival; c. presupune aducerea inserNiei muschilor mimicii spre marginea gingivala; *d. se efectueaza sub anestezie loco-regionala; e. consta n osteotomie limitata. Chirurgia proprotetica. 1. Pentru a permite o protezare n condiNii optime, cmpul protetic trebuie sa ndeplineasca urmatoarele condiNii: *a. crestele alveolare edentate sa fie suficient de nalte, netede, acoperita de mucoasa keratinizata, fara eroziuni; b. crestele alveolare edentate sa fie suficient de nalte, netede, acoperite de mucoasa keratinizata, cu eroziuni; *c. bolta palatina sa fie suficient de mare, moderat de adnca cu torus redus; *d. limba sa aiba un volum normal; *e. gaurile mentoniere sa fie situate la distanNa de coama crestei alveolare. 2. Frenoplastia: *a. este indicata n cazurile n care frenurile linguale sau labiale sunt deosebit de scurte; b. este indicata n cazurile n care frenurile linguale sau labiale sunt lungi; *c. este indicata anestezia loco-regionala prin infiltraNie; d. este indicata anestezia tronculara; *e. este indicata cnd frenotomia simpla nu realizeaza o eliberare suficienta a buzei sau a limbii si nici adncirea sanNurilor periosoase reespective. 3. Plastia sanNurilor periosoase: *a. se mai numeste metoda Kazanjian; b. se mai numeste metoda Traunner; c. se mai numeste metoda Obwegeser; *d. este indicata n cazurile n care inserNia mucoasei mobile se face pe creasta alveolara, iar sanNurile vestibulare sunt sterse; *e. este indicata anestezia tronculara periferica. 4. Tehnica operatorie a crestei alveolare neregulate: *a. prezinta IV timpi operatori; b. prezinta III timpi operatori; c. timpul III reprezinta sutura; *d. timpul III reprezinta rezecNia ciocurilor osoase; *e. anestezia tronculara periferica poate fi asociata cu o infiltraNie submucoasa n scopul diminuarii sngerarii; 5. Tehnica operatorie a crestei alveolare subNiri: *a. prezinta III timpi operatori; b. prezinta IV timpi operatori; *c. intervenNia consta n rezecNia porNiunii subNiate si deplasate vestibular; *d. poate prezenta devieri vestibulare, ndeosebi frontale, cunoscute sub denumirea de alveolo-protruzii; *e. se face sub anestezie loco-regionala. Incluzia dentara. 1. Anclavarea dentara reprezinta: a. incluzia parNiala a unui dinte; b. incluzia superficiala a unui dinte; c. ancorarea unui dinte descoperit chirurgical; *d. se refera la un dinte a carui coroana, parNial degajata de os, se afla sub fibromucoasa gingivala si al carui sac pericoronar comunica cu cavitatea orala, dar nu-si poate desavrsi erupNia datorita unui ostacol mecanic; e. situaNia n care se afla un dinte dupa decapusonare. 2. La dinNii permanenNi, n ordinea frecvenNei, incluzia consta n: *a. molarii de minte inferiori; *b. caninii superiori; *c. molarii de minte superiori; d. incisivii laterali; *e. caninii inferiori.

3. Clasificarea incluziilor molarului de minte dupa Parant: *a. n prima clasa sunt ncadraNi molarii de minte a caror extracNie nu necesita nici un sacrificiu osos; b. n prima clasa sunt ncadraNi molarii de minte a caror extracNie necesita nici un sacrificiu osos; *c. n clasa a III-a sunt grupaNi molarii pentru a caror extracNie se va recurge la trepanarea osoasa, secNionarea la colet a molarului inclus si separarea radacinilor; d. n clasa a II-a sunt grupaNi molarii pentru a caror extracNie se va recurge la trepanarea osoasa, secNionarea la colet a molarului inclus si separarea radacinilor; *e. n clasa a II-a sunt grupaNi molarii a caror extracNie se va recurge la trepanarea osoasa si o secNionare a molarului inclus. 4. Molarul de minte inferior poate fi dezinclus n urmatoarele condiNii: *a. coroana si radacinile sunt bine conformate; b. direcNia coroanei este oblica; *c. coroana se gaseste inclusa n regiunea procesului alveolar, acoperita complet sau parNial de un strat osos foarte subNire, sau chiar submucos la o distanNa convenabila; *d. direcNia coroanei este verticala, usor oblica putnd fi paralelizata prin slefuire; e. parNile moi ale obrazului se insereaza n imediata vecinatate a crestei alveolare, unde se gaseste inclus molarul de minte. 5. n incluziile vestibulare ale molarilor de minte superiori se pot face diferite incizii: *a. incizia n T; *b. incizia curba cu concavitatea n sus; *c. incizia curba cu concavitatea n jos; d. incizia n V; e. incizia curba cu convexitatea n jos; Patologia articulaNiei temporo-mandibulare. 1. LuxaNiile temporo-mandibulare anterioare sunt favorizate de: *a. o adncime redusa a cavitaNii glenoide; *b. prezenNa unui condil temporal cu o panta stearsa; *c. laxitatea capsulei si ligamentelor periarticulare; *d. scaderea tonicitaNii muschilor temporali, maseterini si pterigoidieni; e. deschiderea exagerata agurii. 2. Tratamentul luxaNiilor temporomandibulare: a. este de regula chirurgical; b. urmareste reducerea si imobilizarea fracturii; *c. necesita infiltrarea cu anestezic a musculaturii ridicatoare a mandibulei; d. se face prin coborrea condilului temporal si trecerea sa pe sub condilul mandibular; e. implica antibioterapie aplicata ct mai precoce si n doze mari. 3. Tratamentul chirurgical al luxaNiilor temporo-mandibulare: a. este recomandat n luxaNiile recente; *b. implica uneori rezecNia condililor; c. este precedat de mecanoterapie; d. se face prin interpunerea la nivelul ultimilor molari al unui rulou de comprese si exercitarea unei presiuni pe menton; e. nu necesita imobilizare postoperatorie. 4. LuxaNiile recidivante: *a. se produc foarte usor n timpul miscarilor de deschidere a gurii, daca acestea depasesc o anumita amplitudine; *b. bolnavul, cunoscndu-si afecNiunea, si reduce singur luxaNia; c. bolnavul nu poate sa-si reduca singur luxaNia; *d. tratamentul urmareste limitarea miscarilor mandibulare; *e. cele mai obisnuite, se citeaza tulburarile mioclonice postencefalice si atrofia maseterului dupa poliomielita. 5. Tratamentul ortopedic consta: *a. consta n reducerea luxaNiei si imobilizarea temporara a mandibulei; *b. reducerea luxaNiei se face prin coborrea condilului mandibular si trecerea sa pe sub condilul temporal, dupa care este repus n cavitatea glenoida; c. este nevoie de anestezie n cazul luxaNiilor recente; d. n cazul luxaNiilor mai vechi se poate folosi anestezia tronculara; *e. n cazul luxaNiilor mai vechi se poate folosi anestezia generala. Fracturile de mandibula. 1. Fracturile de mandibula se pot produce prin: a. apasare; b. elongare; c. compresie; d. dilacerare; *e. flexiune, tasare sau smulgere.

2. Fracturile paramediane: *a. sunt localizate ntre incisivii cantrali si laterali sau ntre laterali si canini; b. reprezinta 15,5% din totalul fracturilor de mandibula; c. reprezinta 2,9% din totalul fracturilor de mandibula; d. sunt denumite si medio-simfizare; e. deplasarile secundare sunt mai puNin accentuate la edentaNi. 3. Fracturile laterale ale corpului mandibular: *a. localizate ntre canini si molarii de minte; b. reprezinta 25% dupa Rowe si 20% (V. Popescu) din totalul fracturilor de mandibula; c. sunt denumite si laterosimfizare; d. reprezinta 10% (Archer) din totalul fracturilor de mandibula; e. prezinta fragmentul mic, distal, tras n jos si napoi. 4. Osteita si osteomielita apar ntr-un focar de fractura mandibulara datorita: a. vrstei pacientului; b. reducerii si imobilizarii monomaxilare; *c. ntrzieri mari a reducerii si imobilizarii; d. imobilizari dupa eliminare focarelor odontogene; e. instituirii unui tratament antibiotic cu eritromicina 5. Zonele de rezistenNa crescuta ale mandibulei sunt: a. apofiza coronoidiana; b. apofiza condiliana; c. unghiul mandibular; *d. simfiza mentoniera; e. foramenul mentonier. Fracturile de masiv facial. 1. Factorii etiologici ai fracturilor de masiv facial sunt: a. traumatisme de intensitate redusa, repetate; *b. accidentele de circulaNie; c. accidentele de erupNie ale dinNilor permanenNi; *d. agresiuni interumane; *e. accidente de sport. 2. Fractura Le Fort I: a. este o fractura mandibulara paramediana; *b. traverseaza tuberozitatea; c. traverseaza apofiza pterigoida n treimea superioara; d. consta n asocierea a doua linii de fractura orizontale cu una verticala; e. se mai numeste si fractura orizontala mijlocie. 3. Fractura Le Fort II: a. este o fractura transversala joasa; b. se mai numeste fractura de tip Guerin; *c. este o fractura transversala submalara; d. linia de fractura traverseaza apofiza pterigoida n treimea inferioara; e. linia de fractura nu intereseaza planseul orbitar. 4. Fractura Le Fort III: a. se mai numeste fractura muta Duchange; b. se mai numeste fractura tip Wassmund II; c. se mai numeste fractura tip Wassmund I; *d. se numeste si disjuncNie intercraniomaxilara. e. linia de fractura despica masivul facial n doua jumataNi cu deschidere anterioara. 5. Fractura de tip Walter: a. asociaza o linie de fractura tip Rowe cu o linie de fractura Le Fort; b. asociaza o linie de fractura orizontala unilaterala tip Guerin cu o linie de fractura Le Fort; c. asociaza fracturi cominutive nchise cu dislocaNii cranio-orbito-nazo-maxilare; d. combina o fractura de tip Le Fort I cu doua fracturi verticale paramediane; *e. asociaza prin nchidere, o linie de fractura orizontala bilaterala de tip Guerin sau Le Fort II cu una mediosagitala si cu cte un traiect vertical de o parte si de alta a maxilarelor.

Tumorile odontogene ale maxilarelor. 1. Care din urmatoarele tumori sunt tumori odontogene epiteliale? *a. ameloblastomul (adamantinomul); b. fibromul odontogen central; c. cementomul; d. fibromul cementifiant; e. dentinomul. 2. Care din urmaoarele tumori sunt tumori odontogene mezemchimale? *a. fibromul odontogen central; b. fibromul ameloblastic; c. odontomul; d. fibroadenomul ameloblastic; e. tumora Pindborg. 3. Care din urmatoarele tumori sunt tumori odontogene maligne? a. adamantinomul; *b. fibrosarcomul ameloblastic; c. odontoameloblastomul; d. fibroadenomul ameloblastic; e. ameloblastomul. 4. Fibromixomul adontogen (mixofibromul): *a. este o tumoare foarte agresiva care distruge osul adiacent; b. este considerat un neoplasm adevarat al cementului; c. tumora apare n cele mai multe cazuri la nou-nascut; d. expulzia dentara duce la ulcerarea tumorii; e. imaginea radiologica este de radioopacitate cu diametrul de 5-10 mm. 5. Care din urmatoarele tumori odontogene ale maxilarelor au origine necunoscuta? a.displazia periapicala a cementului; b. tumora Pindborg; c. tumora epiteliala calcificata; *d. tumora neuroectodermala melanica a sugarului (melanoameloblastom); e. tumora odontogena adenomatoida. Durerea n teritoriul oro-maxilo-facial. 1. Durerea: *a. este un semnal de avertizare a organismului; *b. influenNeaza nociceptorii; *c. se transmite prin impulsuri la centrii nalNi de integrare; *d. influenNeaza starea afectiva; e. necesita ntotdeauna tratament medicamentos. 2. n legatura cu localizarea durerii distingem: a. durerea retransmisa; *b. durerea transferata; *c. durerea iradiata; *d. durerea locala; *e. durerea proiectata. 3. Durerile oro-faciale sunt grupate n funcNie de caracteristicile lor n: a. dureri localizate; *b. dureri somatice; c. dureri proiectate; d. dureri transferate; e. dureri iradiate. 4. Durerile oro-faciale sunt grupate n funcNie de caracteristicile lor n: *a. dureri neurogene; b. dureri localizate; c. dureri translate; d. dureri proiectate; e. dureri transmise.

5. Durerile oro-faciale sunt grupate n funcNie de caracteristicile lor n: a. dureri proiectate; b. dureri reflectate; c. dureri iradiate; d. dureri psihogene; *e. dureri transmise. InflamaNiile glandelor salivare, litiazele salivare. 1. Infectarea glandelor salivare se poate face pe urmatoarele cai: *a. cale directa; *b. cale hematogena; c. cale indirecta; *d. cale canaliculara; *e. cale limfatica. 2. Infectarea glandelor salivare pe cale canaliculara necesita urmatoarele condiNii: a. prezenNa unei plagi deschise care intereseaza parenchimul glandular; *b. diminuarea fluxului salivar; *c. scaderea rezistenNei generale a organismului; *d. exacerbarea virulenNei florei microbiene saprofite a cavitaNii bucale; *e. prezenNa unui megastenon si megawarton. 3. n sialadenitele parotidiene se descriu urmatoarele forme anatomoclinice: a. forma virala; b. forma bacteriana; *c. forma purulenta; *d. forma catarala; *e. forma gangrenoasa. 4. n parotidita cronica nespecifica aspectul radiologic evidenNiaza: *a. aspect de pom nflorit; b. radiotransparenNa punctiforma; c. canalicule regulate; d. o eliminare usoara a substanNei de contrast; e. aspect marmorat. 5. Diagnosticul diferenNial al parotiditelor cronice se face cu: *a. parotidite acute; *b. sindroame sialozice; c. litiaza salivara; *d. tumorile de parotida; *e. parotidite toxice. Sialozele. 1. Sindromul Sjogren prezinta simptomatologie: *a. salivara; *b. oculara; *c. articulara; d. musculara; *e. apare mai frecvent la femei dupa vrsta de 40-45 ani. 2. Manifestarile oculare din sindromul Sjogren cuprind: a. conjunctivita cu lacrimare abundenta; *b. keratoconjunctivita uscata; *c. senzaNie de arsura oculara; *d. senzaNie de corpi straini intraoculari; *e. fotofobie. 3. Manifestarile buco-faringiene din sindromul Sjogren cuprind: *a. hiposialie; b. saliva cu aspect clar; *c. imagini sialografice cu zone de opacifiere punctate miliare; *d. imagini sialografice cu contur neregulat moniliform al canalului Stenon; *e. parenchim glandular cu imagine de arbore mort evidenNiat sialografic dupa o evoluNie ndelungata.

4. Tratamentul sindromului Sjogren consta n: *a. administrare de lacrimi artificiale; b. sialolitotomie; *c. administrare de sialogoge; *d. administrare de saliva artificiala; *e. vitaminoterapie masiva (A, B, C, PP). 5. Boala Mickulicz: *a. este o afecNiune rara cu evoluNie ndelungata; b. se manifesta prin hipertrofia asimetrica a glandelor salivare si lacrimale; c. este nsoNita de sialoree; *d. este nsoNita de scaderea secreNiei lacrimale; *e. se manifesta prin hipertrofia simetrica a glandelor salivare si lacrimale. Tumorile maligne ale maxilarelor; cancerul etajului mijlociu al feNei. 1. Biopsia si explorarea sinusului sfenoidal se poate efectua pe urmatoarele cai: *a. cale transetmoidala; *b. cale transseptala; c. cale transmaxilara; d. cale infraorbitara; e. cale suprazigomatica. 2. Tumorile localizate la nivelul suprastructurii maxilare se pot extinde: *a. antero-lateral n spaNiul zigomatic; *b. antero-lateral spre fosa infratemporala; *c. ascendent spre sinusurile etmoidale; d. spre procesul alveolar; e. spre sanNul gingivo-bucal; 3. Cancerul etajului mijlociu al feNei, prin invadarea cavitaNii orbitare, poate produce: *a. paralizia nervilor oculomotori; b. conjuncitivite nespecifice; *c. keratite neuro-paralitice; d. keratite herpetice; e. glaucom. 4. EvoluNia cancerului etajului mijlociu al feNei n cavitatea bucala determina: *a. tulburari de masticaNie; *b. tulburari de vorbire; c. tulburari respiratorii; d. tulburari olfactive; *e. tulburari de deglutiNie. 5. Cnd cancerul etajului mijlociu al feNei afecteaza porNiunea anterioara a bazei craniului, poate determina la debut: *a. la debut poate sa lipseasca simptomatologia specifica; b. alterari funcNionale la nivelul cavitaNii bucale; c. tulburari respiratorii; d. tulburari de deglutiNie; e. tulburari olfactive. Tumorile maligne ale mandibulei. 1. Grupele de limfonoduli interesate precoce n cadrul carcinomului mandibular sunt: a. limfonodulii parotidieni; b. limfonodulii preauriculari si retroauriculari; *c. limfonodulii submandibulari; *d. limfonodulii submentonieri; *e. limfonodulii jugulo-carotidieni. 2. n perioada de debut a sarcomului mandibular endoosos (sarcom central), bolnavii acuza: *a. dureri dentare; *b. dureri nevralgiforme; *c. dureri parestezice; d. trismus; *e. mobilitate dentara.

3. n formele cu debut periferic a sarcoamelor mandibulare putem ntlni: *a. deformaNia tablei osoase, mai frecvent a celei vestibulare; *b. tumoare vegetanta, asemanator epulidelor; c. tulburari de sensibilitate n teritoriul nervului dentar inferior; d. epistaxis; e. trismus. 4. Sarcomul Ewing: *a. se ntlneste rar la nivelul oaselor feNei, doar n 1% din cazuri; *b. apare mai frecvent la mandibula; c. apare mai frecvent la maxilar; d. apare mai frecvent la rasa alba; *e. apare mai frecvent la rasa neagra. 5. Simptomatologia sarcomului Ewing este caracterizata de: *a. febra; b. leucopenie; *c. anemie; *d. cresterea VSH-ului; *e. leucocitoza.

Conduita fata de pacientul cu afectiuni asociate sau stari fiziologice speciale 1. Hipotensiunea arteriala cronica este definita prin: *a. valori repetate ale TAS<100mmHg b. valori repetate ale TAS<120mmHg c. valori repetate ale TAS<105mmHg d. valori repetate ale TAS>90mmHg e. valori repetate aleTAS>100mmHg 2. Tabloul clinic al astmului bronsic cuprinde: *a. dispnee predominant expiratorie b. dispnee predominant inspiratorie *c. wheezing *d. diminuarea debitului respirator e. bradicardie 3. Simptomatologia BPOC cuprinde: *a. tuse *b. expectoratie vascoasa c. subfebrilitate prelungita d. transpiratii nocturne e. hemoptizii 4. Simptomatologia in cazul insuficientei cardiace stangi cuprinde: *a. dispnee de repaus si efort *b. astm cardiac c. edeme ale partilor declive d. staza in venele gatului e. cianoza periferica 5. Simptomatologia in cazul insuficientei cardiace drepte cuprinde: *a. edeme ale partilor declive *b. staza in venele gatului c. ortopnee d. astm cardiac e. dispnee de repaus si efort 6. Atunci cand apar tulburari de ritm in cursul tratamentului stomatologic,simptomatologia poate fi reprezentata de: *a. dispnee *b. angina pectorala c. insuficienta mitrala d. stenoza aortica e. insuficienta aortica 7. Urmatoarele aparate pot interfera cu pacemakerul: *a. micromotorul actionat electric *b. aparatul de detartraj cu ultrasunete

*c.bisturiul electric d. aparatul Roentgen e. LASER 8. Care din urmatoarele tulburari de ritm sunt catalogate ca instabile si necesita tratament stomatologic in conditii de spitalizare: *a. tahicardie paroxistica supraventriculara *b. fibrilatie atriala paroxistica sau flutter atrial *c. tahicardie ventriculara d. bloc atrio-ventricular grad II cu pacemaker e. boala de nod sinusal cu pacemaker Urgente medicale in cabinetul stomatologic 1. Sincopa: a. poate dura de la cateva minute pana la 1 ora *b. se poate insoti de miscari tonice ale muschilor fetei *c. prezinta puls slab *d. prezinta respiratie superficiala e. prezinta incontinenta sfincteriana 2. Sincopa vagala este: *a. de obicei recidivanta *b. favorizata de stress *c. favorizata de durere d. insotita de tahicardie e. insotita de hipertensiune arteriala 3. In sincopa cardiaca:{ a. este prezent prodromul *b. nu este prezent prodromul *c. frecventa cardiaca poate scadea sub 35-40 b/min. d. frecventa cardiaca este de 70-75 b/min. *e. simptomatologia e determinata de o tulburare reversibila de ritm cardiac 4. Coma hipoglicemica: *a. poate aparea la diabeticii care si-au administrat insulina dar nu au consumat o cantitate suficienta de glucide b. poate aparea la diabeticii care au consumat glucide c. apare brusc *d. nu apare brusc *e. apare dupa o perioada de hipoglicemie moderata 5. Hipoglicemia moderata se manifesta prin: *a. slabiciune *b. ameteli *c. foame dureroasa d. tegumente uscate e. bradicardie 6. Tabloul clinic al socului anafilactic cuprinde: *a. frison *b. edem si prurit generalizat *c. eruptie urticariana *d. tensiune arteriala foarte scazuta e. hipertensiune arteriala 7. In tratamentul socului anafilactic se administreaza: *a. adrenalina *b. hemisuccinat de hidrocortizon *c. antihistaminice d. antianginoase e. antiagregante plachetare