ULTRASTRUCTURA ȘI ORGANIZAREA

BIOCHIMICĂ A CELULEI EUCARIOTE

NUCLEUL CELULAR
 În lucrarea practică de azi vom învăța
• Despre structura și ultrastructura nucleului
• Despre compoziția biochimică a nucleului
• Despre modificările suferite de nucleu pe parcursul etapelor
vieții celulei
• Ce sunt ciclul celular și apoptoza
 NUCLEUL
• Cel mai mare organit delimitat de endomembrană, prezent în toate
celulele (cu unele excepții), cu rol în păstrarea ADN-ului și sinteza acizilor
nucleici
• Regula generală: o celulă – un nucleu
• Excepții:
• Celule anucleate – hematiile, celulele fibre ale cristalinului,
keratinocitele din stratul superficial al pielii
• Celule binucleate – hepatocitele, miocardocitele (celulele musculare
striate cardiace), celulele umbeliforme din epiteliul căilor urinare
• Celule multinucleate – celulele musculare striate scheletice,
osteoclastele
STUDIUL NUCLEULUI ÎN MICROSCOPIE
MO – colorație HE MET

4
 NUCLEUL – ASPECT LA MO
• Organit vizibil la MO
• Aspect bazofil (eucromatic = palid colorat, heterocromatic =
intens colorat cu varianta extremă - tahicromatic)
• Formă variată
• Localizare centrală, dar poate fi și periferică

5
Tipuri de nuclei în diverse colorații în diverse
celule
Nuclei heterocromatici in colorație HE Nuclei eucromatici în colorație Azan Nucleu bilobat în colorație May Grunvwald Giemsa

6
 NUCLEUL – ULTRASTRUCTURĂ
• Înveliş nuclear
• Cromatină: eucromatină (electronotransparentă),
heterocromatină (electronodensă)
• Matrice nucleară
• Nucleol

7
 ULTRASTRUCTURA NUCLEULUI

heterocromatină

eucromatină

8
 ÎNVELIŞUL NUCLEAR
• dispare când celula se divide
• format din:
• membrane nucleare internă şi externă
• spaţiu perinuclear (cisternă perinucleară)

•Membranele nucleare sunt străbătute de

pori mari, proteici, care realizează o cale de
comunicare între nucleu și citoplasmă

Pe fața internă, învelișul nuclear este susținut

de o lamină nucleară formată din filamente
intermediare 9
 ÎNVELIŞUL NUCLEAR

• Membrana
externă –
pe faţa
citoplasmatică; se
continuă cu
membrana
reticulului
endoplasmatic

10
• membrana internă
- în raport cu lamina
nucleară

Filamente intermediare
de lamine nucleare

© Pearson education, Inc. 2009

11
 PORUL
NUCLEAR

© Pearson education, Inc. 2009

12
 PORUL NUCLEAR
• Zonă de comunicare între
nucleu şi citoplasmă,
structurat în învelişul Fibrile citoplasmatice

nuclear de proteine care

Inel citoplasmatic
traversează cele două
membrane ca nişte coloane, Înveliș nuclear
solidarizate pe ambele feţe
de inele proteice (formează Inel nuclear
un octogon de porine)
Coșuleț nuclear
• Traficul prin por este ghidat
cu ajutorul numeroaselor © Pearson education, Inc. 2009
Inel distal
13
filamente proteice atașate
 MATRICEA NUCLEARĂ

• Componentă
fibrilogranulară care
asigură ancorarea
cromatinei, suport pentru
transportori

14
 NUCLEOLUL
• Organit nedelimitat de endomembrane, vizibil şi în MO şi în
ME
• O celulă conţine mai mulţi nucleoli
• Heterogen, electronodens
• 3 zone:
• Centru fibrilar – cromatină care conţine gene ce codifică ARNr
• Zona densă fibrilară – aici are loc transcrierea ADN la ARN
• Regiunea granulară – conţine subunităţile ribozomale
• Funcţie: biogeneza subunităţilor ribozomale
15
NUCLEI EUCROMATICI CU NUCLEOLI VIZIBILI

16
 CROMATINA
• Principalul constituent al nucleului – complex de
ADN cu proteine histonice și non-histonice

17
 CROMATINA
• Tipuri de cromatină:
• eucromatina – palid colorată (MO), electronoclară
(ME), deschisă pentru transcriere genică
• heterocromatină – intens colorată(MO)
electronodensă (ME), împachetată strâns, împiedicând
transcrierea genică
• constitutivă – nu serveşte niciodată ca matrice pentru transcriere
(ex. la nivelul centromerului)
• facultativă – condensată (ex. corpusculul Barr)
 NUCLEUL – COMPOZIȚIE BIOCHIMICĂ

• Acizi nucleici
• ADN – în fibra de cromatină
• ARN – diverse tipuri
• Proteine (ex.)
• Structurale (în structura cromatinei și în matricea nucleară)
• Enzime
• Transportori
 ADN
• ADN este un polimer de nucleotide

• Un nucleotid este format dintr-o pentoză

(deoxiriboză), o bază azotată şi una sau
mai multe grupări fosfat (mono-di-
trinucleotide).
20
NUCLEUL– COMPOZIŢIE BIOCHIMICĂ

Nucleozid
Adenozină = Timidina
Baza azotată
Guanozina ≡ Citidina

Nucleozid
Nucleotid monofosfat
Nucleotid difosfat
Bazele azotate
Nucleotid trifosfat
Adenina = Timina
Guanina ≡ Citozina

21
http://www.genomebc.ca
 FORMAREA MOLECULEI DE ADN DUBLU
CATENARE
• O catenă se formează printr-o legătură de esterificare între
gruparea fosfat a nucleotidei 1 şi pentoza nucleotidei 2

• Asocierea catenelor se face prin legături slabe de hidrogen

între bazele azotate aflate faţă în faţă
• Stabilirea acestor legături de hidrogen sunt posibile, spaţial
vorbind, doar între C şi G, respectiv A şi T

22
 APLICAŢIE PRACTICĂ

• Legăturile slabe de hidrogen pot fi desfăcute (de ex: prin încălzire),

separând catenele, dar fără să se altereze înşiruirea nucleotidelor
pe o catenă

• Specificitatea legăturilor de hidrogen dintre bazele azotate ne

permite reconstituirea artificială a moleculei de ADN pornind doar
de la o catenă (matriţă, template) şi adăugând într-un amestec de
reacţie cele 4 nucleotide (A,T,C,G)

23
 ÎMPACHETAREA ADN - CROMATINA
• Cromatina – structură fibrilară formată din ADN asociat cu
proteine histonice şi non-histonice
• Împachetarea ADN se realizează cu ajutorul proteinelor
histonice:
• H2A, H2B, H3, H4 formează un miez proteic
pe care se înfăşoară lanţul de ADN
• Histona H1 de legătură între miezurile proteice
• Nucleozomul - unitatea structurală a cromatinei

24
www.shmoop.com/dna/‎
ÎMPACHETAREA FIBREI DE CROMATINĂ

fiber

25
www.shmoop.com/dna/‎
 CROMOZOMUL
Cromatidă:
2 braţe: scurt (p) şi Cromozomii există în forma
lung (q)
supercondensată, formată din două
cromatide surori, doar în mitoză.
Centromer
Între diviziuni, cromozomii sunt
formaţi dintr-o singură cromatidă
decondensată, cu zone de eu- şi
hetero-cromatină.
26
 ARN
• O singură catenă de nucleotide formată din riboză şi baze
azotate (Uracil în loc de Timină).

• Tipuri de ARN (după funcţie):

• Mesager (ARNm) = codificant, codifică proteine
• Ribozomal (ARNr)
necodificant
• Transport/transfer (ARNt)

ARNurile există atât în nucleu cât şi în citoplasmă

27
 ARN - BAZOFIL IN MO
Plasmocit în MO Plasmocit în ME

www.pathguy.
com
www.columbia.edu
Modificările nucleului în funcție de etapa
din viața celulei
• O celulă poate:
• - să se dividă în două celule-fiice, care pot fi identice (diviziune
simetrică) sau diferite (diviziune asimetrică) (să parcurgă un ciclu
celular complet)
• - să moară, în urma unor semnale interne sau externe. Moartea
celulară codificată genetic se numește apoptoză.
Modificările nucleului în funcție de etapa
din viața celulei
• Nucleul se modifică și el ca structură și ultrastructură, în
funcție de evenimentul care decide soarta celulei
• În diviziune învelișul nuclear se dezagregă, cromatina se
condensează și formează cromozomi
• În apoptoză, cromatina se condensează și intregul nucleu se
micșorează (nucleu picnotic)
 CICLUL CELULAR
• Ciclul celular este perioada din
viața unei celule de la formare
pană la finalul diviziunii celulare

• Are 2 etape:
• Interfaza Interfază
• Diviziunea celulară (mitoză, meioză)
 CICLUL CELULAR - Interfaza
• Este o etapă în cadrul ciclului celular,
alături de diviziunea celulară, de la
formarea noii celule la inițierea diviziunii
G2

• Este formată din trei faze:

Interfază
• G1 – fază de creștere și reorganizare
• G0 – fază de repaus, stagnare G1/G0
S
• S – faza de dublare a ADNului, în vederea
unei noi diviziuni
• G2 – fază de pregătire a diviziunii celulare
 Nucleul în interfază
Celule în cultură în imunofluorescență –
Celule în cultură în MO – colorație Giemsa marcare DAPI
 Nucleul în interfază
• Deși aspectul este același, cantitatea de ADN este dublă la sfârșitul
etapei S și în etapa G2, care evoluează însă foarte repede către
diviziune

http://cyberbridge.mcb.harvard.edu/mitosis_4.html
 CICLUL CELULAR
• Celulele se pot opri din ciclul celular și intră în faza G0 – de
repaus în absența semnaleleor extracelulare de diviziune;
celulele aflate în G0 nu cresc în dimensiuni
• Oprirea în G0 poate fi:
• Finală – la celule diferențiate: neuroni, celule musculare
striate scheletice
• Temporară: celule hepatice
 CICLUL CELULAR –Diviziunea celulară
• Reprezintă procesul de formare a două
celule fiice, pornind de la o celulă
somatică (mitoză) sau de la precursori
ai gameților (meioză)
• Primele modificări apar la nivelul
nucleului
• Se încheie cu separarea citoplasmei și a Interfază
organitelor (citokineză)

• Are 4 etape:
• Profaza, Metafaza, Anafaza, Telofaza
 PROFAZA
•cromatina se condensează pentru a
forma cromozomi
•cromatidele surori sunt unite la nivelul
centromerului Nucleu in profază
•centrozomul se dublează; cei 2
centrozomi se deplasează către polii opuși
ai celulei, formând între ei fusul de
diviziune
Nuclei în interfază
•dezorganizarea progresivă a nucleolului
•dezorganizarea învelișului nuclear
 METAFAZA
• Fiecare cromatidă este
atașată la microtubulii
ce provin de la un Nuclei în interfază
centrozom

• Cromozomii se aliniază Cromozomi atasatipe

placa metafazică
în zona ecuatorială,
formând placa
metafazică
 ANAFAZA

• cromatidele surori se
separă și migrează la polii
celulei Cromozomi în anafază
 TELOFAZA
• Cromozomii ajung la polii
fusului de diviziune și se
decondensează
• Dezorganizarea fusului de
diviziune
• Reorganizarea anvelopei
nucleare (în jurul celor 2 nuclei)
• Formarea inelului contractil în
plan ecuatorial, perpendicular https://micro.magnet.fsu.edu/cells/fluorescencemitosis/telophase1large.html
pe axul lung al fusului
 CITOKINEZA

• diviziunea
citoplasmei‎și‎
separarea
organitelor
între cele 2
celule fiice

http://www.micro.magnet.fsu.edu/cells/fluorescencemitosis/index.html http://cyberbridge.mcb.harvard.edu/mitosis_4.html
 MEIOZA
- reduce numărul cromozomilor, astfel încât fiecare celulă fiică
va avea un număr haploid de cromozomi (n)
- specifică celulelor sexuale

- Roluri:
1. asigură numărul diploid de cromozomi în zigot
2. furnizează o combinație particulară de trăsături
descendenților
 MEIOZA
- 2 etape: prima diviziune meiotică și a doua diviziune meiotică

• înaintea primei diviziuni meiotice are loc replicarea ADN și dublarea

numărului de cromatide
• fiecare cromozom are 2 cromatide
• prima diviziune meiotică separă cromozomii dintr-o pereche
• înaintea celei de-a doua diviziuni meiotice nu există fază S
• a doua diviziune meiotică separă cromatidele surori ale fiecărui cromozom
• celulele fiice rezultate conțin număr haploid de cromozomi
 APOPTOZA
• În aproape orice moment al
ciclului celular se poate
declanșa moartea celulară
programată – apoptoza.

• Celulele apoptotice pot fi

identificate în MO pe baza
aspectului picnotic al
nucleului și fragmentării lui
 CONCLUZII
• Nucleul este cel mai mare organit al celulei eucariote
• Biochimic este format din ADN, ARN şi proteine
• Aspect la MO: organit bazofil heterocromatic/eucromatic cu
nucleol vizibil
• Aspect la ME : anvelopă nucleară, matrice nucleară, cromatină,
nucleol
• Cromatina se află în diverse stadii de condensare, care
modulează transcrierea genică
45