CURS 2

REFERAT FIBROMIALGIE-REFERAT 2-3

PAGINI(2 SAPT)

ROLUL METABOLIC\MODUL METABOLIC DE ACTIUNE – se reflecta la nivelul

intregului organism, accelerarea fluxului sanguine si a schimburilor de substante producand
cresterea intensitatii reactiilor metabolice la nivelul celular si fisular. Stimularea metabolismului
bazal (cuprinde toate reactiile metabolice). Metabolisme intermediare (toate procesele care duc la
desfacerea trofinelor in elementelor lor constitutive), dar si constructia la nivelul organismului in
primul rand in ficat dar si in muschi a substantelor de depozit si a celor folosite pentru
regenerarea fisulara si celulara. Metabolismele intermediare sunt de mai multe tipuri: glucidic,
lipidic, mineral. Sunt intensificate datorita cresterii fluxului sanguin.

Metabolismele intermediare sunt de mai multe feluri: glucidic, lipidic etc, energetic,
hidroelectolidic. Fiind fatete diferite ale metabolsimului general care se imbina la un moment
dat.

MANEVRE SAU PROCEDEE DE MASAJ

In functie de importanta lor in cadrul sedintei, se impart in 2 grupe:
1. Principale - sunt manevrele care nu pot lipsi la nivelul regiunilor importante ale corpului.
Se aplica intotdeauna in aceeasi succesiune si au efecte bine cunoscute.
2. Secundare – vin in sprijinul si intaresc manevrele principale. Pot avea diverse pozitii in
cadrul sedintei sau pot lipsi.

Manevrele principale sunt in nr de 5:

a). NETEZIREA sau EFLORAJUL
b). FRICTIUNEA
c). FRAMANTATUL sau PETRISAJUL
d). TAPOTAMENTUL sau BATEREA
e). VIBRATIILE

Manevrele secundare sunt in ordinea importantei. Presiunile, ciupirile si pensarile,

tractiunile axiale, scuturarile, mobilizarile pasive, tensiunile finale, rulatul si cernutul,
balonatul si racaitul.

Denumirile sunt alese dupa modul de realizare sau dupa modul de efect.
 MANEVRELE\PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ
-NETEZIREA – reprezinta alunecarea usoara si ritmica a manilor masseurului pe
suprafata corpului subiectului masat.

CLASIFICARI:
1. Neteziri initiale
2. Neteziri intercalare – manevre lungi, lente ce separa celalalte manevre principale din
sedinta
3. Neteziri finale\de incheiere – care se realizeaza la terminarea masajului unei regiuni si se
aplica in oglinda fata de cele initiale.
In functie de modul in care deplasam mainile pt a realiza netezirile, ele pot fi: simultane,
alternative.
In functie de modul in care se deplaseaza mainile pe suprafata si de forma acestei suprafete,
netezirile pot fi: liniare, cirulare.
In functie de lungimea manevrelor, netezirile pot fi: lungi, medii, scurte.
In functie de directia aplicarii sunt: longitudinale, oblice, transversale.

Netezirile se pot realiza, in principal, cu fata palmara a mainii si degetelor.

In functie de preferinta sau de forma suprafetei si dimensiunile sale, netezirile se pot
aplica: cu policele, cu varful degetelor, cu degetele abduse (netezire in pieptene), cu fata dorsala
a degetelor, in unele cazuri chiar cu antebratul.
Ritmul de aplicare a manevrelor creste progresiv in cadrul sedintei pe masura ce scade
lungimea acestora. Desi netezirile sunt manevre superficiale, adresandu-se in special
tegumentului, o data cu cresterea ritmului vom creste usor, progresiv si forta de aplicare a
manevrelor.

STRUCTURA TESUTUILOR
Netezirile sunt manevre superficiale, se adreseaza tegumentului care este format din 3
straturi: epiderm, derm, hipoderm.
 EPIDERMUL – structura superficiala formata din mai multe straturi succesive, asezata
pe o membrana bazala deasupra careia se afla stratul germinativ. Acest strat, este format
din celule cu capacitate mare de inmultire care formeaza permanent alte si alte randuri de
celule. Pe masura formarii lor la baza, straturile superioare se departeaza de membrana
bazala, pierd treptat legaturile dintre ele, se aplatizeaza si vor primi mai putina hrana,
pentru ca epidermul nu este vascularizat. Asta face ca straturile superficiale in care
celulele sunt foarte aplatizate, practic niste formatiuni fine cornoase sa se deshuameze, sa
se desprinda de pe tegument. Aceasta deshuamatie, este normal mai evidenta pt
persoanele mai in varsta si pentru persoanale cu tegumentele uscate.
 DERMUL – nu are celule si este format dintr-o retea colagenica\firboasa in special. La
varste tinere colagenul este insotit, exista si fibre de elastina care confera elasticitate
tegumentului si explica absenta ridurilor. Pe masura inaintarii in varsta, fibrele de colagen
se inmultesc, iar cele de elastina vor fi inlocuita de fibrina care sunt neelastice.
  HIPODERMUL – contine in principal grasimi de depozit, la specia umana nu exista nicio
zona care sa nu aiba un strat de hipoderm. In acest strat de hipoderm, printre celulele
grase exista numeroase vase de sange, terminatii nervoase libere care apartin in principal
sistemului nervos vegetativ si corpusculi senzitivi care sunt receptorii sensibilitatii tactile,
termice, dureroase si chiar proprioceptive. Tesutul adipos\strat celular subcutanat din
hipoderm are rol de protectie, dar are si rol de depozit (din pacate) si mai are rol
metabolic pentru ca in anumite conditii elibereaza lichidele continute si mai are si rol
moral (este greu sa slabesti). Numarul de adipocite este prestabilit genetic. Fiecare
individ se naste cu un anumit numar de adipocite. La varste mici, in prima a doua
copilarie, pana la 7-8 ani, aceste adipocite au capacitatea de a se inmulti, se poate produce
in cazul copiilor obezi o HIPERPLAZIE A TESUTULUI GRAS. In cazul adultilor, care
au fost copii slabi, in momentul ingrasarii cresterea tesutului adipos se face prin
hipertrofia celular, cresterea dimensiunilor celulare.

EFECTELE NETEZIRILOR

Un efect termin direct datorita fracarii mainilor pe tegument, dar si indirect datorita
vasodilatatiei periferice.
Un efect de decontracturare\relaxare – prin actiunea manevrelor usoare, ritmice de masaj
asupra terminatiilor nervoase libere. Transmit aceasta stare catre centrii nervosi medulari la
nivelul simpaticului cervical si lombar care o sa induca prin arcuri reflexe vegetative
vasodilatatie locala si la distanta dar si scaderea tonusului muscular, atat local cat si general.
DIRECTIA DE APLICARE A MANEVRELOR – stimularea circulatiei veno-limfatice de
intoarcere -> ceea ce are efect ANTIEDEMATOS.
Un alt efect este cresterea permeabilitatii membranelor celulare si cresterea
permeabilitatii fisurale. O structura permeabila-traversarea ei de catre apa, electroliti, aminoacizi,
oxigen. Ajutand circulatia de intoarcere si combatand staza periferica, netezirea va creste viteza
de circulatie a sangelui. Schimburile intre sange si tesuturi se realizeaza mai alert si se produce
la nivel de tesut se produce o detoxifiere mai eficienta a tesutului.
Din cauza cresterii cirulatiei, intensificarii schimburilor putem vorbi despre efectul trofic
al netezirilor. Sangele mobilizat aduce substantele profice care se folosesc de catre tesut pentru
regenerarea celulara.
Prin mecanism mecanic direct, manevrele de netezire ajuta descuamatia epidermei
curatand astfel suprafata pielii si favorizand hranirea acesteia, nutritia acesteia.

Netezirea are o forma particulara de aplicare la nivelul segmentelor cilindrice, la nivelul

membrelor asa-numita netezirea circulara sacadata care consta in aplicarea ambelor maini in
bratara pe tegument si in miscarea mainilor in acelasi sens centriped cu miscari usoare, sacadate.
Netezirea se poate asocia la nivelul anumitor regiuni cu presiuni (neteziri in romb la nivelul
regiunii lombare) si netezirile asociate cu frictiune si\sau vibratii aplicate in special la nivelul
calotei craniene.

FRICTIUNE – reprezinta presarea si deplasarea tegumentului in limita elasticitatii tesuturilor.

Se adreseaza in principal, tesuturilor conjunctive subcutanate. Presiunea aplicata poate sa
depaseasca dermul si hipodermul, epidermul si atunci efectele frictiunii se pot manifesta la nivel
muscular si chiar periostal.
In functie de forma manevrelor, frictiunile sunt: circulare si liniare. Mai exista si frictiuni
in zig-zag, in fierastrau si frictiunile combinate.
Frictiunile se realizeaza cu diverse parti ale mainii sau corpului: cu policele, cu pulpa
celorlalte degete, cu radacina mainii, cu marginea cubitala a mainii, cu eminentele tanara,
hipotenara, cu toata palma, cu primul spatiu interdigital pe partile laterale ale corpului, cu
nodozitatile degetelor, cu pumnul palmar, cu pumnul cubital, cu antebratele sau chiar cu coatele
sau genunchii.
In functie de ritmul de aplicare ale manevrelor, frictiunile pot avea efecte relaxante mai
reduse sau mai accentuate. In general in ritm lent chiar acordat cu ritmul respirator va induce o
stare de relaxare mai profunda. O frictiune bine facuta se realizeaza cu o oarecare presiune astfel
incat sa lase o amprenta palida ce se coloreaza ulterior in rosu intens. Frictiunea este cea mai
relaxanta manevra din masajul clasic. Asociata cu manevre de netezire si cateva forme de
framantare formeaza sedinta de masaj relaxant.
Frictiunile se pot asocia in cadrul masajul regional cu manevre de netezire, presiuni si cu
vibratii. Ca si netezirea, manevrele de frictiune se aplica in mod obligatoriu pe toate regiunile
corpului.

EFECTELE FRICTIUNILOR

Primul efect este un efect antalgic (de combatere a durerii).

Efectul decontracturant
Efectul sedativ – accesarea corpusculilor senzitiv de tipul corpusculilor merkel, golgi,
meisseur care sesizeaza tractiunile la nivelul tegumentului. Daca frictiunea este bine facuta
intensitatea manevrei determina la nivel local o usoara ischemie care inseamna inchiderea
vaselor mici din piele urmata dupa incetarea manevrei de deschiderea unui numar mai mare de
vase decat era initial, poarta numele de RIBOUND VASOMOTOR.
Intensificarea schimburilor metabolice la nivel fisular, incalzirea zonei, cresterea
elasticitatii sale, oxigenarea mai buna a tesuturilor si intensificarea fenomenului trofic.
La nivelul conjunctiv, manevrele de frictiune creste elasticitatea (aplicate pe repere
osoase, la nivelul articulatiilor, ligamente si capsule), cresc troficitatea si ajuta repararea
structurilor conjunctive. Prin efect direct, mecanic, frictiunile actioneaza pozitiv asupra evolutiei
cicatricilor tegumentare, mobilizarea tegumentului pe straturile profunde previne aparitia sau
agravarea fenomenelor aderentiale.

Cicatricile sunt de 2 tipuri in functie de evolutia lor:

 cicatrici anfractuoase (marginile regulate si cu evolutie constrictiva) in care sunt
recomandate sedinte de frictiune zilnice cu crème continand substante terapeutice pentru
a rupe legaturile de fibrina care se formeaza intre straturile moi.
 Cicatricea atona – manevrele sunt circulare din periferie catre centru ca sa adune
cicatricea si sa ii dirijeze evolutia.

La nivelul muscular, frictiunile se fac la reperele osoase unde se gaseste insertia

muschilor.
 UN FUS NEUROMUSCULAR este format din cateva fibre musculare modificate
inconjurate de fibre nervoase. Fibrele din interior poarte numele de FIBRE INTRAFUZALE.
La nivelul unui fus neuromuscular, cand aplic tensiune la capetele lui prin manevre de masaj
se lungeste, fibrele din interior se alungesc, se vor deplasa fata de aceasta spirala nervoasa
care are rolul unei bobine. Asa ia nastere influxul nervos-informatia care ajunge la centrii sau
la creier.
Daca menevrele sunt executate cu presiune mare si ajung la periost(este folositor la
hranire, la cresterea oaselor, remodelarea osoasa, formarea calosului-in cazul unei fracturi)
acceleram refacerea osoasa.
La nivelul oraganelor interne, frictiunea are rolul de intensifica, accelera tranzitul
intestinal, ajutand pacientul in constipatie. Stimuleaza sistemul nervos vegetativ, intensificand
drenajul biliar si pancreatic si favorizand mitiunea. Ca si frictiunea, mixiunea aplicata la nivelul
tegumentului are efect de inlaturare a rezidiilor de pe piele (praf, descuamatii etc) si in plus,
stimuleaza detoxifierea organismului accelerand sudoratia.