CURS 3

MANEVRE PRINCIPALE DE MASAJ

FRAMANTATUL SAU PETRISAJUL – framantatul consta in formarea unei cute de tesut

moale, ridicarea ei de pe planurile subiacente, stoarcere si apoi eliberarea. In functie de grosimea
tesuturilor moi si de regiunea considerata, framantatul se poate realiza cu priza mica bi\tridigitala
(cea bidigitala se realizeaza intre police si index, cea tridigitala police de-o parte index de
cealalta parte), priza medie (realizata intre degetele 2-5 si podul palmei fara implicarea
policelui), iar priza mare – policidigitala (se realizeaza intre police pe de-o parte si degetele 2-5
pe de alta parte). Utilizand aceasta priza, tesuturile moi, prelucrate pot fi mai voluminoase.
Dupa modul de deplasare a mainilor una fata de alta, framantatul poate fi:
- Simultan (ambele maini executa aceeasi miscare)
- Alternativ (mainile se misca in contratimp)
De regula, manevrele simultane se realizeaza lent, iar manevrele alternative rapid. Efectele fiind
diferite.
Dpdv al clasificarii manevrelor vorbim despre:
- Manevre de framantat in cuta (care poate fi de asemenea pe loc sau alternativa)
- Manevre de cuta rulata (care se realizeaza prin presarea suprafetei pentru a exprima o
cuta de tesut, care se deplaseaza din aproape in aproape) prin utilizarea alternativa a
mainilor.
- Manevre de framantat a muschilor paravertebrali (deosebirea fata de celalalte manevre de
framantat fiind ca o data formata cuta de tesut moale ea va fi comprimata de planurile
profunde).

Se mai descriu 2 manevre de framantat circular care se aplica segmentelor cilindrice

(extremitatilor). Una dintre ele se realizeaza alternativ, prin deplasarea alternative a manilor –
asa numitul framantat serpuit in care stoarcerea se realizeaza pe de-o parte intre degete si podul
palmei, iar pe de alta parte prin presiuni realizate cu policele pe axul osos al segmentului. Cea
de-a doua manevra este manevra de framantat in val, manevra simultana de framantat care se
realizata asezand policele perpendicular pe axul segmentului (ambele police), manevra se
realizeaza in 2 timpi (intr-un print imp se aplica presiune pe amandoua policele, iar in timpul
urmator preasiunea se realizeaza cu fata palmara si cu primul spatiu interdigital din lateral pe
segment). Miscarea se realizeaza din aproape in aproape cu mici pasi.
O alta varianta de framantat tot cu priza mica, dar nu cuta pe loc, este asa numita manevra
spalatul rufelor (se aplica in zone unde nu putem pune presiune, mai exact pe regiunea
abdominala). Cu priza mica, se ridica alternativ cate-o cuta de tesut.

Manevra de framantat se adreseaza in special tesutului muscular si influenteaza bineinteles

toate straturile moi supraiacente.

EFECTELE FRAMANTATULUI – depind de intensitatea manevrelor si de viteza executiei.

Manevrele lente simultane induc efecte decontracturante asupra musculaturii.
Manevrele rapide executate cu ritm crescut si alternative induc efecte stimulante asupra
musculaturii.
 Efectele decontracturante musculare se transmit prin intermediul fusurilor
neuromusculare catre sistemul nervos central si catre ariile corticale. In aceasta zona, la nivel
cortical, prin efect de iradiere corticala vor fi influentate si zone invecinate. Fie in sens de
relaxare, decontracturare, fie din potriva, in sens de stimulare a musculaturii regionale.
Pentru a obtine efecte durabile, indiferent de scopul masajului, maenvrele se vor repeta in
aceeasi zona pana ce vom sesiza cu ajutorul simtului tactil modificarile de tonus.

EFECTUL CIRCULATOR – se refera la intensificarea circularii sanguine in zona manevrelor

obtinand mai mult decat in cazul frictiunii, se obtine efectul ribound. Actioneaza prin sumatie,
astfel incat dupa mai multe sedinte de masaj fluxul sanguin crescut va determina efecte trofice la
nivelul tesutului, adica aducerea catre tesuturile respective a unor cantitati mai mari de trofine,
glucide, lipide. Urmarea fiind stimularea proceselor de refacere si reconstructie tisulara si
celulara.

EFECTUL DE INCALZIRE – se datoreaza vasodilatatiei din zona masata. Este benefic in

pregatirea efortului sportiv.

PROPRIETATILE MUSCHILOR:
 Excitabilitate-capacitatea muschiului de a se excita sub actiunea unui impuls nervos
 Contractilitate-capacitatea muschiului de a raspunde prin contractie la un anumit stimul
 Conductibilitate-aceasta face ca impulsul nervos sa se transmita din aproape in aproape in
masa musculara, de la o fibra la alta,
 Elasticitatea-capacitatea muscuhiului de a se lasa destins si de a reveni la dimensiunile
initiale dupa ce forta care a actionat asupra lui a incetat.

EFECTELE ASUPRA SISTEMULUI NERVOS – se datoreaza receptorilor din zonele

supraiacente celei masate, dar si datorita fusurilor neuromusculare care transmit
modificarile de tensiune musculara la nivelul scoartei cerebrale.
Masajul este considerat de aceea o metoda eficienta de relaxare generala a organismului
chiar daca aceasta metoda este extrinseca.

TAPOTAMENTUL SAU BATEREA – reprezinta aplicarea pe suprafata corpului de lovituri

usoare si ritmice cu diferite parti ale mainii sau corpului.
Ca si framantatul, tapotamentul se adreseaza tesutului muscular. Deci, manevrele trebuie
realizate viguros, tapotamentul fiind un procedeu prin excelenta stimulant\tonizant.

Manevrele de tapotament se realizeaza cu:

 Marginea cubitala a mainii si poarta numele de TOCAT. In functie de regiune, ele se pot
aplica cubito-palmar sau cubito-dorsal. Cubito-palmar: mainile fiind inclinate spre
interior si policele lovindu-se usor; cubito-dorsal: mainile inclinate spre exterior de regula
pentru regiuni de dimensiuni mici.
 Batatoritul se realizeaza cu pumnul cubital, pumnul palmar, in caus sau ventuza.
 Manevre de lipait si plescait
 Manevra de manunchi de nuiele
Pentru realizarea manevrelor de tapotament mainile se deplaseaza alternativ lovind scurt si cu
intensitate adaptata sensibilitatii subiectului corpului, suprafata corpului.

EFECTELE TAPOTAMENTULUI

EFECTUL CIRCULATOR – este vizibil (la niv.membrelor superioare si inferioare). Procedeul se

aplica dinspre distal catre proximal.
EFECTUL EXCITATOR – se datoreaza atat actiunii de muschi cat si stimularii fusurilor
neuromusculare si activarii receptorii din zonele supraiacente musculaturii.

Manevra de tapotament stimuleaza toate proprietatile muschilor. Loviturile ritmice

actioneaza la nivel microscopic asupra sarcomerelor, determinand excitabilitate crescuta si
favorizand contractia.

CONTRAINDICATIILE TAPOTAMENTULUI
 Stari de hipertonie neuropsihica – la persoane foarte incordate, obosite
 Stari de suprasolicitare – care poate la randul sau sa fie fizica au neuropsihica.
 In patologia neurologica – cu atat mai putin la pacienti spastici, nu se aplica manevre de
masaj.
 In patalogia psihiatrica – este vorba de patologia de tip maniacal manifestata prin
surexcitare si excitabilitate crescuta. Se refera la patologia de tip schizoid, in schizofrenii
nu se aplica manevrele de tapotament. La epileptic nu se recomanda aplicarea manevrelor
de tampotament.
 In cadrul sedintelor de masaj circulator – nu se recomanda asocierea manevrelor de
tapotament
 In cazul persoanelor hipersensibile
 In hipocalcemii.- pot precipita crize cu contracturi generalizate sau chiar tulburari
respiratorii sau cardiace.

Se vor evita menvrele de tampotament in zonele unde vase mari au situare superficiala,
respectiv la nivel popliteu, la radacina membrului inferior in zona antero-interna, in zona
trigonului femural, la nivel abdominal (manevrele intense). De asemenea, se recomanda evitarea
manevrelor pe fatele antero-laterale ale gatului, pe traseul arterelor carotide. In alte zone
sensibile ale corpului, fiecare om are sensibilitate diferita.

Tapotamentul se aplica cu intensitate redusa: zona lombara, fosa poplitee, in aria precordiara,
peretele abdominal, zona cervicala antero-laterala, calota craniana.
Manevre numite “in picaturi de ploaie” se pot aplica cu intensitate redusa.
 O forma particulara de tapotament care se realizeaza mai frecvent manual (cu o singura
mana, cu degetele semi-flectate) este PERCUTATUL. Aceasta manevra se paote aplica la nivel
abdominal pe cadrul colic\colonului pentru a facilita evacuarea gazelor si stimula peristaltismul.
O alta zona pe care se aplica este regiunea toracica, percutatul pe regiunea toracica urmareste
punerea in vibratie a peretului toracic si al peretelui cailor respiratorii pentru a facilita
desprinderea produsilor de hipersecretie (care poarta numele de SPUTA) in vederea eliminarii
lor. Manevra se aplica asociat cu vibratiile pe: torace sau pentru a inlocui vibratiile daca acestea
nu pot fi executate.

VIBRATIILE – oscilatii rapide de mica aplitudine care se aplica la sfarsitul manevrelor

principale pe suprafata corpului.
In functie de modul de realizare, vibratiile sunt transversale, paralele cu suprafata
corpului si perpendiculare pe suprafata, efectele lor fiind deosebite.
In primul caz undele vibratorii se intend, se deplaseaza, se disipeaza pe suprafata
corpului, efectele fiind reduse si de mica intensitate.
In cazul vibratiilor perpendiculare pe suprafata efectele se propaga in profunzime
ajungand la tesuturile musculare.
De aceea, vibratiile spunem ca se adreseaza de asemenea muschilor.
Vibratiile pot fi aplicate si cu instrumente de masaj, dar pentru personae sensibile, pentru
copii sunt preferate vibratiile manuale. Vibratiile sunt eficiente atunci cand frecventa lor ajunge
la 500 de cicli pe minut.
Vibratiile se pot asociate in special cu manevre de netezire si manevre de frictiune, asa
numitele neteziri si frictiuni vibrate care se aplica in special pe calota craniana.

Ca si tapotamentul, vibratiile au oarece contraindicatii de aplicare.

Ele sunt contraindicate:
Deasupra lojelor renale
In zonele cu vase sanguine mari dispuse superficial (vezi tapotament)

EFECTELE VIBRATIILOR – 2 grupe de efecte in functie de metodele de aplicare.

 vibratii transversale - Au efect linistiror si relaxant, reduc sensibilitatea cutanata. Prin
aplicarea lor se reduce sensibilitatea cutanata. Se produce o usoara hipoanestezie.

 Vibratiile perpendiculare pe suprafata corpului – intensifica circulatia locala, stimuleaza

fusurile neuromusculare, imbunatatesc transmiterea nervoasa din periferie catre centru,
participa la disiparea mediatorilor chimici din zonele de sinapsa pregatind tesuturile
pentru receptarea altor stimuli si altor impulsuri si stimuleaza proprietatile musculare.

Dpdv tehnic pentru realizarea vibratiilor este necesarea formarea:

- unui unghi de 90 grade extensie la nivelul pumnului,
- unghi de 90 grade flexie la nivelul cotului,
- unghi de 90 grade abductie la nivelul umarului.