INTRODUCERE

Recuperarea medicală este o ramură care are legătură continuă cu medicina profilactică
şi terapeutică, aparţine tuturor specialităţilor medicale în măsură în care patologia acestora
determina deficit funcţional. Programul de recuperare necesită un efort colectiv a unui grup de
specialişti, efort din partea pacientului şi a familiei.
Obiectivul recuperării medicale este creşterea nivelului funcţional sau menţinerea unui
nivel funcţional corespunzǎtor cât mai aproape de normal, în diverse afecţiuni, în special ale
sistemului locomotor.
Recuperarea funcţională este o activitate compleă care se desfăşoară în spitale, în
centre de recuperare, în sanatorii balneare şi în centrele spa, fiind tratate o gamă mare de
afecţiuni, pentru un număr mare de pacienţi. Rolul important în recuperarea funcţională revine
!ineto
!inetoter
terapi
apiei
ei care
care intră
intră în acţiu
acţiune
ne conco
concomit
mitent
ent cu celel
celelalt
altee mi"loa
mi"loace
ce de recupe
recuperar
rare#
e#
electroterapia, $idrotermoterapia şi masoterapia. %inetoterapia, printr&un program susţinut şi
dozat, adecvat afecţiunii ce este tratatata, are un rol curativ şi unul profilactic.
'ema
'ema acestei lucrări este lombosciatica, afecţiune care reprezintă o problemă importantă
de sănătate publică în condiţiile în care aproimativ (() din populaţie prezintă la un moment
în cursul vieţii dureri lombare. *fecţiunea este foarte
foarte frecventă, observându&se
observându&se mai ales între
+( şi - de ani, la bărbaţi.
ucrarea de faţă este alcătuită din două părţi, una teoretică şi una practică cu două
cazuri pe care le&am urmărit şi tratat în perioada stagiului de practică la Policlinică de
Recuperare nr. + din /aia 0are.

CAPITOLUL I

ANATOMIA COLOANEI VERTEBRALE

1oloana vertebrală numită şi ra$is, constituie aul de susţinere a întregului sc$elet al
corpului şi este situată pe linia mediană, în partea posterioară a trunc$iului.
 *re o lungime de 2- cm, la bărbat şi de - cm la femei. 3ste constituită din piese osoase
numi
numite
te verte
vertebr
bre,
e, într
întree care
care se găse
găsesc
sc form
formaţ
aţiu
iuni
ni fibr
fibroc
ocar
arti
tila
lagi
gino
noas
asee numi
numite
te disc
discur
urii
intervertebrale.
4ertebrele dau coloanei vertebrale rezistenţă prin care îndeplineşte funcţia de susţinere a
greutăţii corpului, iar discurile intervertebrale îi dau fleibilitatea care îi asigura mişcările.
1oloana vertebrală este formată prin suprapunereea celor 55&56 de vertebre, care se
grupează în două categorii# vertebre propriu&zise şi vertebre false. 7rmărite de sus în "os,
vertebrele corespund# gâtului,
gâtului, toracelui, regiunii lombare
lombare şi pelvisului.
4ertebrele sunt denumite după segmentele respective#
& segme
segmentu
ntull cervi
cervical
cal & 2 verteb
vertebre
re 819&12
819&12::
& segme
segmentu
ntull toraci
toracicc & 9+ verte
vertebre
bre 8'9&'9
8'9&'9+:+:
& segmentul lombar & ( verte rtebre 89
89&(
&(:
& segmentul
segmentul sacral
sacral & ( vertebre
vertebre sudate
sudate între ele 8;9&;(:
8;9&;(:
& segme
segmentu
ntull coccigi
coccigian
an & 6&( verte
vertebre
bre sudat
sudatee între
între ele 81-9&
81-9&1-(
1-(::
4ertebrele propriu&zise în număr de +6, prezintă particularităţile fundamentale ale
unei vertebre şi se articulează între ele cu a"utorul discurilor intrevertebrale. *ceste vertebre
sunt constituite din două părţi# anterior < corpul vertebrei, posterior < arcul vertebrei care este
forma
formatt din dou
douăă lamele
lamele verte
vertebra
brale
le şi doi pedicu
pediculi
li ai arculu
arculuii verte
vertebra
bral.l. 1orpul
1orpul şi arcul
arcul
delimi
delimitea
tează
ză gaura
gaura verte
vertebra
brală.
lă. Prin
Prin suprap
suprapune
unerea
rea tuturo
tuturorr găurilo
găurilorr verte
vertebra
brale
le se formea
formează
ză
canalul vertebral, care adăposteşte şi prote"ează măduva spinării şi învelişurile sale.
Corpul vertebrei #
& este porţiunea cea mai voluminoasă
& are
are for
formă
mă unui
unui cili
cilind
ndru
ru plin
plin
& prezin
prezintă
tă două
două feţe
feţe şi o circu
circumfe
mferin
rinţă
ţă
a: *rcul vertebra
vertebrall format din mai
mai multe elemente#
elemente#
& două lame vertebrale & care se întind de la pediculi la procesul spinos
& procesul spinos & se prelungeşte înapoi, pornind de la locul de unire al celor două lame
& procesele transverse < sunt două proeminenţe ce pleacă de pe părţile laterale ale
arcului vertebral
& procesele articulare < sunt două superioare şi două inferioare
Pediculii arcului vertebral < sunt două punţi care unesc etremitatea fiecărui arc
vertebral cu corpul vertebrei
=aura vertebrală este formată#
& înainte & de corpul vertebral
& înapoi
înapoi & de arcul vertebral
vertebral
& pe laturi < de pediculii vertebrali
4ertebrele false în număr de >&9-, nu au toate părţile caracteristice unei vertebre şi sunt
sudate între ele 8vertebrele sacrale şi coccigiene:.
;egme
;egmentu
ntull lombar
lombar prezin
prezintă
tă mod
modific
ificări
ări region
regionale
ale din cauza
cauza raport
raporturi
urilor
lor anatom
anatomice
ice
diferite, a diferenţelor funcţionale şi are cele mai mari vertebre ale coloanei vertebrale.

+
 ?ig. 9. 4ertebra lombară

Vertebră lombară 8fig. 9: prezintă următoarele caractere#

a: corpul vertebral are dimensiuni mari, diametrul transversal depăşind pe cel antero&
 posterior 
 b: procesul spinos este dreptung$iular, are o direcţie orizontală fiind orientat dinainte &
înapoi
c: procesele costale sunt resturi de coastă, sunt mari şi turtite dinainte înapoi
d: procesele transverse sunt mici proeminente situate pe faţa posterioară a proceselor 
costale
e: procesele articulare au o direcţie verticală şi sunt dispuse în plan sagital
1aracterele acestor vertebre se eplică prin funcţia specială a acestei regiuni în care
rezistenţa se îmbină cu mobilitatea.
 0arele sciatic este cel mai voluminos nerv din organism. Provine din pleul sacral şi
 părăseşte bazinul prin gaura isc$iatică, enervează muşc$ii din grupul posterior al coapsei,
muşc$ii gambei şi ai piciorului.
3ste un nerv mit şi formează ramuri colaterale şi terminale.
& ramurile colaterale inervează capetele 8lung şi scurt: ale muşc$iului biceps femural,
muşc$iul semitendinos, semimembranos şi aductorul mare
& ramurile terminale formează nervul peronier comun, care are o ramură profundă şi una
superficială şi nervul tibial
1urburile coloanei vertebrale# au rol important în păstrarea poziţiei normale a corpului
atât în poziţie statică, cât şi în mers#
& în plan sagital < curburi antero&posterioare
& în plan frontal < curburi laterale
1. Curburile antero-posterioare:
& curbura cervicală are conveitatea îndreptată anterior şi este puţin pronunţată, între
19&'+# lordoză cervicală
& curbura toracală are conveitatea îndreptată posterior, între '5&'9+# cifoză toracală&
curbură lombară are conveitatea îndreptată anterior, între 9&(# lordoză lombară
& curbură sacrococcigiana are conveitatea îndreptată posterior 
2. Curburile laterale sunt de două tipuri:
a: tipul obişnuit < se întâlnesc mai des şi prezintă trei curburi#
5
  & curbura cervicală cu conveitate spre stânga
 & curbura dorsală cu conveitate spre dreapta
 & curbura lombară cu conveitate spre stânga
 b: tipul obişnuit inversat# prezintă aceleaşi curburi numai că sunt îndreptate invers

CAPITOLUL II

ETIOPATOGENIA

ombosciatica este un sindrom dureros al regiunii lombare şi teritoriului nervului sciatic

având la bază un conflict mecanic disco&radicular, care determină iritaţia nervului sciatic.
1unoaşterea condiţiilor etiologice şi a mecanismelor patogenetice este importantă atât
din punct de vedere al tratamentului curativ cât şi al celui profilactic.
1. Vârsta:
& sciatică apare la adulţii între +( < (- de ani, cu deosebire după vârsta de 6- de ani, în
urma producerii unui decala" între solicitările funcţionale ale sistemului osteo&musculo&
ligamentar al coloanei vertebrale şi structura acestor ţesuturi.
2. Sexul:
& sciatica apare mai frecvent la bărbaţi decât la femei, bărbaţii fiind mai epuşi
traumatismelor şi surmena"ului funcţional al coloanei.a femei sciatica poate să apară ca
urmare a modificărilor coloanei lombare suprasolicitată în obezitatea endocrină , sarcină.
3. Condiţiile de muncă#
& sciatica apare frcvent la persoanele care prin profesia lor sunt supuse eforturilor,
traumatismelor 
& surmena"ul funcţional# sciaticele se întâlnesc mai mult pe partea stânga, pentru că în
cursul mişcărilor obismuite dreptacii fac o fleie spre dreapta a coloanei vertebrale, tractiunile
mari fiind suportate de muşc$ii vertebrali şi de segmental lombar din stânga.
1ele mai frecvente cauze ale lombosciaticii sunt#
9. *lterări degenerative ale discului intervertebral cu protruzia nucleului pulpos@
+. *nomalii congenitale lombosacrate, lombalizarea ;9 sau sacralizarea (@
5. *rtroză articulaţiilor interapofizare@
6. ;tenoza de canal spinal@
(. ?racturi de corpi vertebrali@
. /oli inflamatoare ale coloanei vertebrale 8spondilită anc$ilozantă:@
2. /oli infecţioase ale coloanei 8discite infecţioase:@
A. /oli metabolice# osteoporoză, osteomalacia, boală Paget@
6
 >. 'umori maligne# mielon multiplu, limfoame, metastaze vertebrale

Bn producerea sciaticii intervin următorii factori# unul mecanic, legat de tulburările

discului intervertebral, şi unul inflamator, legat de iritaţia nervului sciatic prin compresie
discală.
*ceşti factori dau naştere elementului esenţial al patogeniei sciaticii# conflictul disco&
radicular.
*. Factorul mecanic# în regiunea lombară spaţiul dintre discul intervertebral şi
articulaţiile interapofizare acoperite de ligamentele galbene este îngustat, fiind un defileu
îngust pentru rădăcinile sciaticului, astfel că suferinţa oricăruia din elementele care iau parte
la formarea defileului din regiunea lombo&sacrată să se traducă prin iritaţii radiculare, şi deci,
 prin manifestările sciaticii.
;uferinţa radiculară apare în cursul artritelor interapofizare, $ipertrofiei ligamentelor 
galbene, dar mai ales în cadrul $erniei discale.
Ciscul vertebral este o structură avasculara, neinervată a cărui nutriţie se face prin pasa"
regional favorizat de mişcări. 3ste format dintr&un inel fibros şi un nucleu central de
consistenţă gelatinoasă, nucleu pulpos.
Dnelul fibros este format din lamele fibrocartilaginoase concentrice#
& mai gros anterior şi lateral şi mai subţire şi puţin rezistent posterior 
& înainte şi lateral este acoperit de ligamentul anterior
& posterior este acoperit de ligamentul posterior mai subţire decât cel anterior
 Eucleul pulpos este gelatinos cu conţinut mare de proteoglicani şi apă, la nivel lombar 
fiind situate mai posterior.
Cegenerescenţa discului intervertebral constă în fisurarea inelului fibros şi fibrozarea
nucleului pulpos, condiţie în care presiunea eercitată asupra discului nu se mai repartizează
uniform.
a eforturi fizice cu fleia importantă a coloanei 8ridicatul greutăţilor şi eventual
torsiune:, fisurile inelului fibros se lărgesc şi este posibilă anga"area nucleului pulpos în +
etape#
& protruzia nucleului pulpos până la nivelul fibrelor periferice ale inelului fibros
& $ernia discală sau prolapsul discal, nucleul pulpos prolaband în afara inelului fibros
Fernierea se produce de regulă lateral, când se produce pe linia mediană apare un
sindrom de coadă de cal, manifestat prin radiculagii şi tulburări sfincteriene.
 Fernia de disc la nivel 6&( irită rădăcina (, iar cea de la nivel (&;9, rădăcina ;9.
1ea mai frecventă $ernie de disc se produce la nivelul (&;9, fiind întâlnită în () din cazuri
8fig.+:

(
 ?ig. + Fernierea discului lombar 

?actorii declanşatori ai lombosciaticii prin $ernie de disc sunt reprezentaţi de efortul

fizic de ridicare a greutăţilor cu coloana flectată, mişcări bruşte de torsiune, traumatisme,
epunere la frig, strănut.
/. Factorul inflamator # compresia mecanică a rădăcinii nervoase produce iritaţia şi
inflamaţia acestei rădăcini.
& debutul sciaticii# manifestată prin iritaţia fibrelor radiculare superficiale care inervează
regiunea sacro&iliacă şi fesieră şi dureri în această regiune, iar iritaţia progresivă a fibrelor 
 profunde determină întinderea fenomenelor dureroase la coapsă, gambă, picior 
& dacă conflictul disco&articular este mai puternic determină deficitul motor, manifestare
 principală a sciaticii paralizante
a procesul de iritaţie radiculară pot să contribuie tulburări de irigaţie# ateroscleroză,
F'* cu spasme vasculare, tulburări vasomotoare
*stfel se eplică apariţia durerilor prin tulburări vasomotoare secundare frigului,
sciaticile din sarcină prin congestie venoasă nocturnă, ameliorarea fenomenelor sciaticii la

 bolnavii $ipertensivi după medicaţia $ipotensivă şi efectele terapeutice ale agenţilor fizici şi
novocainei.
;ciatica poate fi determinată de#
& conflictul disco&articular 8A-): din cazuri
& iritaţii radiculare secundare determinate de# dilataţiilor venoase epidurale 8sciaticii
varicoase:, $emoragii intra sau periarticulare, intoicaţii, uricemie.

CAPITOLUL III

TABLOUL CLINIC
G urerea# debutează brusc, condiţionată de un efort intempestiv, localizarea durerilor 
spontane şi provocate, constituie principalele manifestări care permit recunoaşterea
sindromului de nevralgie sciatică. 3ste agravată de efortul fizic şi mişcări în cursul zilei, tuse,
strănut, defecaţie şi este ameliorată la repaus.
G !ulburări de sensibilitate:  manifestate ca parestezii, $ipoestezie sau anestezie pe
traiectul rădăcinii afectate#
& când este lezată rădăcina 6 & durerea şi scăderea sensibilităţii se instalează la nivelul
zonei anteroeternă a coapsei, anterioară a genunc$iului şi anterointerne a gambei până la
gleznă@ sunt afectate etensia genunc$iului, dorsofleia piciorului 8mersul pe călcâie e dificil:
şi refleul rotulian este absent

2
 & când este lezată rădăcina ( & durerea este la nivelul fesei, feţei postero&eterioară a
coapsei, feţei anteroeterioara a gambei, regiunea dorsală a piciorului şi $aluce@ sunt afectate
etensia şi abducţia coapsei, fleia genunc$iului, fleia dorsală 8degete şi picior@ $aluce în
special: & mersul pe călcâie este imposibil 8semnul talonului: < ;P3
& când este lezată rădăcina ;9 < durerea iradiază la nivelul fesei, pe partea posterioară a
coapsei, a gambei, tendonul lui *$ile, pe marginea laterală a piciorului până la degetul (@ nu
se pot eecuta fleia genunc$iului şi fleia plantară a piciorului & mers pe vârfuri imposibil &
;PD
G "odificări ale reflexelor  8rotulian sau a$ilian: care pot fi diminuate sau abolite
G #ipotrofie $i %ipotonie musculară în teritoriul afectat.
0anevrele de elongaţie ale sciaticului 8asegue, /ragard: sunt dureroase la diverse
grade faţă de planul patului.
G "anevra &ase'ue # pacientului poziţionat în decubit dorsal, cu genunc$ii întinşi i se
ridică călcâiul astfel încât să se producă fleia membrului inferior pe bazin şi în funcţie de
intensitatea fenomenelor inflamatoare radiculare, durerea apare în ung$iuri diferite# imediat
după ridicarea călcâiului în forme $iperalgice sau la un ung$i de 6(H la formele moderate.
G "anevra (ra'ard # pacientul în decubit dorsal ridică membrul inferior etins până la
apariţia durerii, iar fleia dorsală a piciorului în acest moment provoacă durere.
Curerea se constată şi prin#
& fleia capului pe trunc$i < semnul Leri
& aducţia forţată a coapsei < semnul Bonnet

& presiunea pe punctele 4allei < corespunzătoare zonelor unde fascicule ale nervului
sciatic încrucişează planuri dure 8punctul fesier, tro$anterian, popliteu, maleolar peronier:
Cin decubit ventral se evidenţiază Isemnul sonerieiJ 8percuţia maselor paravertebrale
la +&5 cm de apofizele spinoase permit precizarea sediului conflictului disco&radicular:.
ombosciatica prezintă mai multe forme#
G Lombosciatica prin ernie !e !isc  < are caracterele sciaticii.
G Lombosciatica !in steno"a !e cana# spina# este caracterizată prin sciatalgie
 bilaterală poliradiculară, pseudoclaudicaţie cu durere în coapsă, gambă, care apare la mers şi
se ameliorază în repaus.
G Lombosciatica simptomatic$ < produsă de & tumori maligne, metastaze vertebrale,
infecţii la nivelul coloanei, inflamaţia structurilor paravertebrale.

A
 CAPITOLUL IV

INVE%TIGA&II PARACLINICE
E'amen(# ra!io)ra*ic  este deosebit de util@ evidenţiază scolioza concavă de partea
suferindă şi îngustarea asimetrică a spaţiului intervertebral, modificările artrozice ale
articulaţiilor interapofizare, prezenţa osteofitelor, anomalii congenitale ce duc la
lombosciatică 8sacralizarea (@ lombalizarea ;9@ spină bifidă:.
Disco)ra*ia oferă informaţii în ceea ce priveşte $ernia de disc 8în special dimensiunile
$erniei:.
Tomo)ra*ia +i RMN oferă informaţii utile şi superioare eamenului radiografic.
Mie#o)ra*ia este necesară numai în cazul indicaţiei pentru tratament c$irurgical.
Teste#e !e in*#ama,ie  sunt normale în sciatică prin $ernie de disc ca şi fosfatază
alcalină. *ceasta din urmă creşte în boală Paget, metastaze osoase, în mielom.
Ana#i"e#e !e #aborator efectuate în mod obişnuit sunt# $emoleucogramă, 4;F,
electroforeză 8ele sunt normale, în cazul unui bolnav cu sciatică determinată de un proces
degenerativ al coloanei lombare:. 0etabolismului fosfocalcic şi dozarea fosfatazei sunt utile
ori de câte ori constatăm o rarefiere a ţesutului osos@ dozarea acidului uric, testele de depistare
a factorului reumatoid, electromiografia pot fi de asemenea utile.

>
 CAPITOLUL V

DIAGNO%TICUL PO-ITIV I DI/ERENTIAL

0.1. DIAGNO%TICUL PO-ITIV

Curerea depinde de mecanismul de producere#

G durerea somatică afectează principalele structuri musculare şi sc$eletice, are un debut
insinuos, este difuză şi de lungă durată@
G durerea radiculonervoasă are un debut brusc, este ascuţită, însoţită de parestezii,
tulburări motorii şi de sensibilitate şi poate fi intensificată de efort, tuse, strănut, defecaţie.
3amenul fizic al subiectului presupune #
 3amenul static al coloanei vertebrale cu depistarea deviaţiilor laterale 8scolioze:
 3amenul mersului normal, pe vârfuri, pe călcâie
 3amenul neurologic cu depistarea tulburărilor motorii ale refleelor 
osteotendinoase, rotulian şi ac$ilian
3amenul dinamic al coloanei vertebrale verifică amplitudinile de mişcare ale coloanei
lombare prin testele ;c$ober şi Ott.
3amenul clinic evidenţiază#
& înclinare a trunc$iului de partea opusă celei dureroase@
& ştergere a lordozei lombare@
& atitudine antalgică, scolioză concavă de partea suferindă@
& contractură musculaturii paravertebrale lombosacrate unilateral.

0.2 DIAGNO%TICUL DI/EREN&IAL

;uferinţele algice ale coloanei vertebrale trebuie diferenţiate de durerile referate,

apărute ca urmare a suferinţei altor organe precum pancreas, rinic$i, tub digestiv, care de
regulă au caracter co#icati.
& !(rerea !e ca("$ mecanic$  este agravată de efort, activitate, statul prelungit pe scaun
şi este amelioarată de repaus la pat 8decubit dorsal cu genunc$ii fleaţi:
& !(rerea !in bo#i#e in*#amatoare   este agravată de repausul prelungit şi apare de
obicei în timpul nopţii, efortul fizic ameliorând&o
& !(rerea !in t(mori este progresivă, agravată de poziţia culcat, nu se ameliorează în
repaus şi este rezistenţă la analgezice
1onfirmarea diagnosticului se va face coroborând eamenul clinic cu investigaţiile
 paraclinice specifice fiecărei suferinţe care se poate prezenta cu sciatică.

9-
 CAPITOLUL VI

TRATAMENTUL LOMBO%CIATICII
4.1. TRATAMENTUL IGIENO5DIETETIC

*cesta are la bază respectarea unor reguli atât în activitatea profesională cât şi în cea
etraprofesională. *cestea se referă la#
& evitarea unor posturi, mişcări, obiceiuri care pot deveni dăunătoare pentru structurile
articulare şi periarticulare prin respectarea regulilor din I Kcoala spateluiJ
& învăţarea şi eecutarea cu regularitate a unui program de gimnastică medicală pentru a
menţine o funcţionalitate articulară şi musculară normală şi o bună capacitate de efort
& respectarea unui regim alimentar, mai ales pentru evitarea creşterii ponderale sau
combarea ei la supraponderali printr&o alimentaţie $ipocalorică
Kcoala spatelui#
& greutatea corporală normală
& se va evita manipularea şi ridicare greutăţilor mari 8ma. ( !g:
& ridicare unei greutăţi se va face prin flectarea genunc$ilor, trunc$iul rămânând cât mai
drept
& greutatea va fi purtată cu braţele întinse şi spri"inite de abdomen şi coapse
& căratul greutăţilor se face cu ambele mâini pentru a evita scolioza
& se va educa aplecarea trunc$iului din articulaţiile soldului, menţinând coloana lombară
dreaptă 8înzăvorârea:
& evitarea mişcărilor de răsucire a trunc$iului
& purtarea unui brâu de pânză densă care strânge bine abdomenul şi lomba
99
 & în poziţia şezând se păstrează permanent spatele în contact cu spătarul şi din când în
când se va sta picior peste picior 
& şoferii să apropie scaunul cât mai aproape de volan, spatele drept
& evitarea epunerii la frig, curenţi de aer rece
& tocurile să nu depăşească 6 cm la persoanele supraponderale
& utilizarea de saltele tari sau scândură sub saltea
& ridicarea din pat se face din stând pe partea sănătoasă cu genunc$ii flectaţi
& evitarea efortului fizic la neantrenaţi sau cardiaci, se recomandă o încălzire prealabilă
& inegalităţile membrelor inferioare 8mai mari de 9.5 cm: se corectează cu taloneţi sau
încălţăminte ortopedică
4.2. TRATAMENTUL MEDICAMENTO%

Bn stadiul iniţial se face tratament cu antiinflamatoarele nesteroidiene ca aspirina,

indometacin, ibuprofen.
Bn stadii avansate se administrează antiinflamatoare steroidiene, glucocorticoizi
administraţi oral 8prednisone 5-&6- mgLzi: sau local 8paravertebral sau epidural:
şi decontracturante clorzoazon, midocalm, miolastan.

4.3. TRATAMENTUL C6IRURGICAL

;e practică în cazul persistenţei simptomatologiei neurologice sau a recidivelor 

frecvente şi îndelungate. ;ciatica $iperalgica rebelă la tratament medical efectuat intensiv
timp de + săptămâni, sciatica prelungită peste 5 luni, sciatica paralizantă şi cea cu tulburări
sfincteriene reprezintă indicaţie de intervenţie c$irurgicală. ;e practică discectomie sau
c$imionucleoliza şi decompresie prin laminectomie.

4.7. TRATAMENTUL RECUPERATOR 

).*.1 #idroterapia# utilizează apa la diferite temperaturi şi stări de agregare în scop

 profilactic, curativ şi recuperator.
a: 8mpacet$ri c( 9ne#i+(ri 9nm(iate 9n ap$ ca#!$ 8-H&A-H:, simple sau cu aditive
revulsive 8floare de fân:.
 b: B$i#e < utile în fazele cronice, se fac când bolnavul poate părăsi patul, utilizându&se
 băile simple prelungite, la temp de 52H, băile progresive în care temperatura este ridicată de la
5H la 5>H în +- de minute, cele mai utile fiind băile saline 8acţiune neurovegetativă prin
absorbţia particulelor de sare prin piele:, băile sulfuroase, carbogazoase. Curata băilor este de
9(&5- minute şi o cură completă cuprinde 9A&+- băi.
Dmersia în apă produce o stare de confort psi$ic prin facilitatrea mobilităţii diferitelor 
segmente în apă. Cescărcarea coloanei în apă şi căldură permit o decontracturare a muşc$ilor 
 paravertebrali cu efect de facilitare pentru programele de eerciţii în apă.
c: Baia :inetoterape(tic$# se efectuează într&o cadă mare care se umple M cu apă la
temperatura de 5&52H1, mai rar 5AH1. Pacientul este aşezat în baie şi lăsat ( minute liniştit,

9+
după care !inetoterapeutul eecută sub apă mişcări din articulaţiile pacientului timp de (
minute. Pacientul este lăsat în repaus ( minute, după care este invitat să eecute singur 
mişcările imprimate de !inetoterapeut. 0obilizarea în apă este mai puţin dureroasă din cauza
relaării şi pierderii greutăţii corpului sub influenţa apei calde. Curata băilor este de +-&5-
minute.
d: *plicarea indirectă de căldură prin & !(+(ri !e apori  la 9&+ atm. cu durata de 9(&+-
min.& efect decontracturant şi utilizarea aerului cald prin interpunerea unui înveliş umed între
 piele şi curentul de aer.
).*.2. !ermoterapie; foloseşte ca factor terapeutic vectorul temperatură care este
transferată corpului prin intermediul unor suporturi termice# apă, aer, parafină, nămol, nisip,
geluri siliconate. 1ăldura are rol spasmolitic şi decontracturant.
a: 8mpacetarea c( para*in$# constă în aplicarea parafinei topite pe o regiune limitată
de corp conform următoarei te$nici#
;e ia o cantitate de 9(-&+--g parafină şi se topeşte într&un vas la temperatura de (&2-H,
în aşa fel că să rămână câteva bucăţi netopite, în scopul evitării supraîncălzirii. 1u o pensulă
lată 8A cm: se pensulează regiunea interesată, grosimea stratului fiind de -.(&9cm. Peste acest
strat se pune o flanelă şi se acoperă regiunea cu o pătură. Curata împac$etării este de +-&-
de minute, după care parafina se îndepărtează uşor datorită transpiraţiei şi zona tratată apare
$iperemiata. 'ransferal caloric este urmat de vasodilataţie, ameliorarea metabolismului local,
efecte analgetice şi miorelaante.
Procedura se înc$eie cu o spălare la +-&++H pentru a se înc$ide porii tegumentului care
s&au dilatat în urma căldurii produse de parafină.
 b: 8mpacetarea c( n$mo#;  constă în aplicarea de nămol încălzit la temperatura de
5A&66H , pe o regiune limitată sau pe întreg corpul astfel#
;e aşează o pătură pe pat, peste ea se aşează pânză impermeabilă şi apoi cearceaful.
 Eămolul pregătit la temperature prescrisă 8 prin încălzire electrică, cu aburi sau amestec cu
apă fierbinte: se pune pe cearceaf într&un strat de +&5 cm. Pacientul este invitat să se aşeze cu
regiunea pe care dorim să o împac$etăm peste acest strat şi aplicăm nămol pe faţa anterioară
şi pe părţile laterale ale regiunii. ;e înveleşte cu cearceaful, cu materialul impermeabil şi cu
 pătura iar pe cap se aplică o compresă rece pentru evitarea congestiei cerebrale. Curata
împac$etării este de +-&6- min. a terminarea procedurii, pacietului i se aplică un duş cald.
*cţiunea nămolului se datorează mai multor factori# ecitării nervilor cutanaţi de către
factorul termic, reacţiilor reflectorii, formării în piele de substanţe de tip F 8$istamină:,
creşterii permeabilităţii cutanate şi acţiunii specifice a substanţelor resorbite de organism.
).*.+. Vertebroterapia
Ocupă un loc principal în perioada subacută în care se pot efectua manipulări vertebrale
sau etensia coloanei vertebrale.

a< Manip(#$ri#e ertebra#e;

95
 G propulsia 8fig. 5: & presupune presiunea progresivă sau bruscă pe regiunea apofizelor 
spinoase dureroase şi proeminente 8folosită mai puţin în regiunea lombară:.

?ig. 5 Propulsia
G tracţiunea < constă în flectarea gambei pe coapsă şi a coapsei pe bazin, apasându&se pe
membrul flectat, după care pacientul întinde brusc piciorul înainte şi în sus, iar 
!inetoterapeutul efectuează o tracţiune asupra piciorului
G rotaţia < în care pacientul este aşezat în decubit lateral la marginea patului, cu coapsa
superioară flectată, !inetoterapeutul efectuează simultan cu o mâna tragerea şoldului înainte,
în timp ce cu cealaltă împinge umărul superior înapoi, manevra poate fi repetată în sens invers
b< E'tensii#e
 Extensia continuă: poate să reducă contractura musculară lombară.
G tracţiunea se aplică în mod progresiv, cu greutăţi de la 9- la 6- !g, cu o durată de 5-
min.&9- ore, în funcţie de forma clinică a bolii
 Extensia discontinuă# poate realiza tracţiuni reglabile, cu intensitate şi durată
 progresivă.
G iniţial tractiuni cu greutate de 9- !g timp de (&9- min, a"ungând la +-&5- !g, timp de
+-&5- min
;e fac 9-&9( şedinţe, din care primele ( zilnic, iar următoarele la un interval de +&5 zile.
).*.* ,lectroterapia
• Prin diversitatea posibilităţilor de utilizare a curentului electric tratamentul prin
electroterapie ocupă un loc important în tratamentul recuperator. Pentru obţinerea analgeziei
necesară se folosesc#

96
 • Curentul 'alvanic: este curentul care se deplasează în acelaşi sens cu intensitatea
constantă. =alvanizarea are efect de sedare a durerilor sciatice. ;e aplică galvanizări
longitudinale descendente ale membrului inferior, cu electrodul pozitiv lombar şi negativ
 plantar sau galvanizări ascendente pe membrul inferior contralateral cu intensitate de 9-&9(
mN, timp de 9-&9( minute. 3lectrodul pozitiv are o acţiune sedativă locală.
 (aia 'alvanică Stan'er # este destinată tratamentului cu curent galvanic a întregului
•

corp. Curata băii +-&5- minute.

• (ăile 'alvanice parţiale# utilizează patru cuve care se umplu cu apă şi prin care
circulă curentul galvanic cu o intensitate de până la +- m*. 0odalitatea de aplicare a băilor 
galvanice este în funcţie de polaritatea aplicată# ascendant, descendent sau transversal. Curata
 băilor este de 9-&5- minute.
•  ono'alvaniarea# este o procedură netraumatizantă prin care se introduc în organism,
cu a"utorul curentului galvanic, diferite substanţe ionizate care realizează reacţii rapide,
evitându&se efectele secundare la nivelul altor organe şi sisteme. ;ubstanţele sunt dispersate
uniform pe tegument, se absorb treptat, efectul vasodilatator fiind prezent la catod şi anod.
•Curentul diadinamic# se obţine prin redresarea curentului alternativ de la reţea. *re
frecvenţa între - < 9--- Fz şi următoarele forme# monofazat fi, difazat modulat în scurtă
 perioadă, modulat în lungă perioadă şi ritmic sincopat. 3fecte# ecitomotor, vasomotor,
analgezic, antialgic, miorelaant. Curata procedurii este de + minute cu 9&5 aplicaţii pe zi, în
9- < 96 şedinţe.
• Curentul !rabert # este un curent de "oasă frecvenţă cu impulsuri dreptung$iulare cu
 parametrii următori# durata impulsului + milisecunde, durata pauzei ( milisecunde şi
frecvenţa de 96- Fz. ;e aplică cu polul negativ pe punctual dureros şi are efect antialgic.
Curata tratamentului este de 9(&+- minute, cu aplicaţii zilnice, în  < A şedinţe cu creşterea
treptată a intensităţii.
• Curentul interferenţial # este curent de medie frecvenţă cu efect decontracturant.
3fectele terapeutice sunt localizate la nivelul de încrucişare a celor două surse de medie
frecvenţă cu aplitudini constante şi frecvenţa diferită de 9-- Fz.
•/ndele scurte# sunt curenţii de înaltă frecvenţă care au un important efect analgetic şi
miorelaant. Bn fazele cronice se administrează timp de (&+- min. dozele DDD&D4 cu o frecvenţă
de 5 şedinţe pe săptămână.

0 /ltrasunetul: este un curent de înaltă frecvenţă care se utilizează pentru efectele sale
analgezice, vasodilatatotrii şi miorelaante. 3ste considerată o terapie mecano&termică în care
accentual se pune pe efectele termice rezultate în urma sonoterapiei sau pe micromasa"ul
zonelor de ţesut tratate. 1u a"utorul lor pot fi introduse în organism, în scop terapeutic,

9(
anumite substanţe 8antiinflamatoare, analgezice:. ;e utilizează în doze reduse -,6 < -,A
Lcm+, durata procedurii este de 5 < 9- minute.
Pentru a mări efectul de profunzime al procedurilor de electroterapie, recomandat ca
acestea să fie precedate de masa", împac$etări cu parafină, baie de lumină.
).*..  "asaul 
Prin masa"ul musculaturii sc$eletice se influenţează organismul în mod substanţial. Bn
aceşti muşc$i se produc diferite fenomene fizice şi c$imice, metabolice sau energetice, care
 pot fi mai mult sau mai puţin stimulate sau încetinite.
3fectele masa"ului depind de te$nicile folosite, astfel#
G acţiune $iperemiantă locală şi de creşterea temperaturii locale
G previne şi combate depunerea de ţesut adipos în eces
G creşte ecitabilitatea neuro&musculară
G ameliorează mobilitatea articulară
G înlătură lic$idele interstiţiale de stază
G acţiune sedative asupra durerilor musculare, articulare
3fectele imediate sunt manifestate printr&o $iperemie locală datorită efectului antialgic,
sedativ şi efectele tardive, terapeutice care apar pe intervalul de câteva minute < 9 oră, în
special datorită efectului antialgic şi decontracturant.
0anevrele principale sunt#
a: efleura"ul < efect sedativ, pregăteşte corpul pentru tratament
 b: fricţiunile < au efecte trofice şi circulatorii, relaare musculară şi de stimulare a
sistemului neuro&vegetativ
c: frământatul < eliberează muşc$ii de tensiune şi toine, acţionând asupra circulaţiei
sangvine şi limfatice
d: tapotamentul < efect tonifiant, acţionează la nivelul ţesutului superficial sau profund
e: vibraţiile < efect profound relaant, sedativ

?ig. 6 0asa"ul spatelui

Bn tratamentul lombosciaticii se efectuează un masa" sedativ 8fig. 6: pe regiunea
cervicală, dorso < lombară, sacrală şi la nivelul membrelor inferioare.
).*.). 3inetoterapia 4n lombosciatică
ombosciatica are patru perioade caracteristice#
9. Perioada acută# dureri intense, nu se calmează în decubit simplu, contractură
musculară paravertebrală
+. Perioada subacută# bolnavul se poate mişca, dureri la mobilizarea coloanei, persistă
contractura

9
 5. Perioada cronică# bolnavul poate mobiliza coloana, dureri de intensitate saczută la
mers şi ortostatism prelungit
6. Perioada de remisiune completă
G 3inetoterapia 4n perioada acută cuprinde#
a: reec$ilibrarea ;E4 < bolnavilor cu $ipersimpaticotonie manifestată prin creşterea
frecvenţei cardiace şi a '* astfel#
& postura de decubit ventral, cu o pernă sub abdomen, care cifozeaza lomba
 b: relaarea generală prin metoda acobson
c: scăderea iritaţiei radiculare#
& postura de decubit lateral, în cocoş de puşcă, presând cu o mâna o pernă în epigastru
& decubit dorsal cu şoldurile şi genunc$ii flectaţi
d: relaarea musculaturii lombare contractate#
& mângâierea blândă a musculaturii paravertebrale, căldură neutră în zona lombară
& repausul la pat în decubit dorsal cu pernă sub genunc$i este necesar pentru a reduce
lordoza lombară şi a atenua conflictul discoligamentar, pacientul poate să se mişte atât cât îi
 permite durerea.

0 3inetoterapia 4n perioada subacută:

& urmăreşte asuplizarea trunc$iului inferior prin basculari de bazin, întinderea
musculaturii paravertebrale şi psoasiliacului, precum şi eerciţii de remobilizare a coloanei
lombare
& include eerciţii de mobilizare cuprinse în faza D a programului illiams#
3erciţiul 9& şezând pe scaun cu genunc$ii depărtaţi, se apleacă cu mâinile astfel încât
să atingă solul de sub scaun, se menţine 6&( sec, se revine şi se repetă
3erciţiul + < decubit dorsal# se flectează şi se întind genunc$ii
3erciţiul 5 < decubit dorsal < se trage cu mâinile genunc$iul drept la piept, apoi
celălalt, apoi ambii
3erciţiul 6 < decubit dorsal, braţele ridicate pe lângă cap, genunc$ii flectaţi, tălpile pe
 pat, se împinge lomba spre pat, contracta abdomenul, se basculează în sus sacrul, se revine şi
apoi se repetă
3erciţiul ( < decubit dorsal# cu mâinile sub cap# se trage genunc$iul drept la piept cât
mai mult, apoi celălat, apoi ambii concomitent
3erciţiile se repetă de 5&( ori şi întregul program se repetă de +&5 ori pe zi.
Cupă + săptămâni se trece la faza a DD a programului illiams#
3erciţiul & decubit dorsal# se ridică alternativ câte un membru inferior cât mai sus, cu
genunc$iul perfect întins
3erciţiul 2 < decubit dorsal# cu genunc$ii flectaţi, tălpile pe pat se apleacă ambii
genunc$i spre dreapta, apoi spre stânga până ating patul
3erciţiul A < decubit dorsal# călcâiul drept se aşează pe genunc$iul stâng şi se face o
abducţie a şoldului drept până când genunc$iul drept atinge patul
3erciţiul > < poziţia de cavaler servant, corpul aplecat pe coapsă ridicată la >-H, spri"in
 pe sol cu mâinile, se intide genunc$iul de spri"in , eecutând şi o balansare care trebuie să
întindă psoasiliacul

92
 3erciţiul 9- < în ortostatism, genufleiuni cu mâinile în spri"in pe spătarul scaunului,
spatele drept, călcâiele pe sol
Bn această perioada se fac şi eerciţiile din atârnat#
a: cu spatele la spalier, mâinile deasupra capului prind bara cu palmele înainte# ridicarea
genunc$ilor la piept, balansări stânga & drepta a membrelor inferioare 8ca un pendul:, rotarea
stânga & dreapta a genunc$ilor flectati
 b: cu faţa la spalier, mâinile prind bara cu palmele spre zid#
& balansări de membre inferioare, cu picioarele pe o bară se eecută cifozari lombare.

G 3inetoterapia 4n perioada cronică#

;e urmăreşte tonifierea musculaturii trunc$iului# a musculaturii abdominale şi
etensoare lombare prin asuplizarea etensorilor lombari, a fleorilor şoldului şi bascularea
 pelvisului.
& tonifierea musculaturii abdominale# decubit dorsal, genunc$ii flectati, tălpile pe pat, se
ridică trunc$iul până când mâinile a"ung deasupra genunc$ilor 
& tonifierea musculaturii etensoare lombare# decubit dorsal@ se eecută podul,
!inetoterapeutul se opune acestei mişcări apăsând pe crestele iliace
& bascularea pelvisului prin eerciţiile din faza a DDD a programului illiams#
3erciţiul 9& decubit dorsal, genunc$ii flectaţi, tălpile pe pat, se împinge lomba spre pat,
se basculează în sus sacrul, se contractă abdomenul.
3erciţiul + < din ortostatism cu călcâiele la +(&5- cm de perete, se aplică sacrul şi
lomba pe perete, se apropie treptat călcâiele de perete, menţinând contactul lombei cu acesta
3erciţiul 5 < decubit dorsal < se eecută bicicleta
G 3inetoterapia 4n perioada de remisiune completă
a: 1onştientizarea poziţiei corecte a coloanei lombare şi bazinului prin menţinerea
coloanei vertebrale drepte, delordozate, indiferent de poziţia corpului#
& în decubit dorsal stăm cu genunc$ii flectaţi şi umerii mai ridicaţi
& în decubit lateral vom sta cu genunc$ii flectati
& în ortostatism, fără pantofi cu toc înalt, corpul drept cu retragerea abdomenului şi
împingerea înapoi a regiunii lombare
& în şezut, se aşează palmele sub şezut şi se delordozeaza lomba în poziţie IpatrupedăJ
se eecută lordozări şi delordozări
a: Bnzăvorirea#
*re ca obiectiv menţinerea în poziţie neutral a coloanei în timpul eforturilor, blocarea
segmentului lombar şi utilizarea membrelor fără participarea trunc$iului.
1uprinde patru stadii#
& stadiul D < imobilizarea întregului corp în poziţia de decubit, şezând şi în ortostatism,
eecutând respiraţii lente
& stadiul DD < se menţine trunc$iul blocat şi se mobilizează membrele
& stadiul DDD < se eecută mişcări ale trunc$iului IînzăvorâtJ fără să se mobilizeze
segmentele coloanei
& stadiul D4 < aplicarea acestor posturi în viaţă de fiecare zi

).*.5. !erapie ocupaţională

9A
 3ste o metodă de reeducare activă care completează !inetoterapia şi are un rol important
în restabilirea ec$ilibrului psi$ic şi în dezvoltarea forţei musculare.
Programul include activităţi cotidiene# urcatul şi coborâtul scărilor, utilizarea maşinii de
cusut, precum şi activităţi sportive.
).*.6. Cura balneară
Bn această perioadă, bolnavul poate beneficia de tratament balneo&fizical în staţiuni
 profilate pe tratamentul afecţiunilor aparatului locomotor. 3ste benefică asocierea factorilor 
naturali 8apa, nămolul, clima: care împreună cu programele de !inetoterapie vor asigura
 prevenirea recidivelor.
;unt recomandate# vertebroterapia, mai ales elongaţiile sub apă, băile sărate sau
sulfuroase calde, împac$etările fierbinţi cu nămol pe lomba şi pe membrul inferior 8la 6-H&
6+H 1, timp de +- min: în staţiunile# ?eli 8fig.(:, 9 0ai, 3forie Eord, 0angalia, 'ec$irg$iol.
1ura profilactică balneară activă pentru suferinţele aparatului locomotor durează în
general 96 zile.

fig. ( *pe termale /aile ?eli

CAPITOLUL VII

PRE-ENTAREA CA-URILOR 

Bn perioada decembrie +-96 < martie +-9(, am urmărit evoluţia următoarelor cazuri cu
afecţiune de lombosciatică.

9>
 CA-UL I

Date persona#e;
N(me#e# ?
Pren(me#e# 0
%e'# 0
V=rst$# 6A ani
Pro*esia# constructor 
Dia)nostic# ombosciatică $iperalgică prin discopatie lombară 6&(
Antece!ente persona#e pato#o)ice # lumbago
Istoric(# bo#ii; boala debutează brusc în urmă cu A zile, prin dureri intense la nivelul
coloanei lombare cu iradiere în membrul inferior stâng şi impotenţa funcţională marcantă la
nivelul coloanei lombare şi a membrului inferior stâng.
E'amen(# c#inic )enera## indică relaţii normale la nivelul segmentelor# înălţime 9,A+@
greutate A- !g@ tegumente şi mucoase normal colorate, ec$ilibrat cardiorespirator.
E'amen(# c#inic #oca# #
G durere la presiunea musculaturii paravertebrale
G durere la percuţia şi comprimarea apofizelor spinoase ale vertebrelor 6&(
G este dureroasă comprimarea puntelor 4allei pe nervul isc$iatic
G antefleia coloanei lombare limitată
G scolioză sinistroconvea, contractură unilaterală a muşc$ilor lombari
G semnul asseQue pozitiv +- grade stânga
Inesti)a,ii parac#inice
E'amen(# !e #aborator #
G 4;F < 96 divL$
G fibrogen < +-A mgLdl
G uree < + ml
G eamen de urină < relaţii normale
Tratament
Tratament i)ienico5!ietetic;
G repaus la pat în poziţie antialgică# decubit dorsal cu o pernă sub genunc$i, decubit
lateral în ,, cocoş de puşcă
G se interzic pentru o durată de + săptămâni orice muncă fizică, mersul sau staţionarea
lungă în picioare
G evitarea frigului
Tratament me!icamentos;
G antiinflamatoare nesteroidiene# piramidon, antinevralgic
G miorelaant < mSdocalm
G vitamine /9+ în doză de 9---S
Tratament ba#neo*i"io:inetoterape(tic;
,lectroterapia
G Donogalvanizare# cu novocaină 9), timp de 9- minute, pe durata a 9- şedinţe. 3fectul
tratamentului este de creştere a ecitabilităţii neuromusculare.
*şez pacientul pe pat în decubit ventral, cu zona lombară descoperită şi picioarele
goale. Bmpăturesc electrozii într&un strat $idrofil, pe cel pozitiv cu substanţă de novocaină îl
aşez lombar, iar cel negativ pe dosul piciorului stâng, după care acopăr pacientul cu un
cearceaf.

+-
 Bn momentul funcţionarii aparatului îi comunic pacientului că urmează să simtă o
senzaţie de furnicătură care trebuie suportată fără a&i produce durere.
G aserterapie# la nivelul coloanei lombare 86&(: şi gamba stânga faţă anterolaterala,
5Lcm+&9-Fz, durata 5 minute.
G ;olu# faţa anterolaterală a gambei şi dosul piciorului stâng, durata 9- minute.
 "asaul 
;e efectuează un masa" sedativ pe regiunea cervicală, dorso < lombară, sacrală şi la
nivelul membrului inferioar stâng.
 "asaul spatelui:
Pacientul este aşezat în decubit ventral cu braţele pe lângă corp, şi capul de o parte sau
fiat în spaţiul destinat pentru acest lucru al mesei de masa". ;ub picioare se aşează un rulou.
*ceastă poziţie permite masa"ul zonei fără că fibra musculară să stea în etensie. *copăr 
 bolnavul cu un cearceaf, lăsând descoperită numai regiunea de masat.
Bncep procedura cu neteziri, eecutând manevre de "os în sus cu palmele întinse,
începând cu zona sacrală, pe musculatura fesieră, lombară, toracală, muşc$ii trapezi şi
deltoizi. ?olosesc manevre lungi pe toată suprafaţă spatelui, eecutate în lung, în lat şi în
romb la nivel lombar.
Frictiunile le efectuez cu degetele circular, liniar, serpuit sau in spirala, pentru a
mobiliza tesuturile moi intre ele. ?rictiunea in spirala o utilizez in lungul coloanei cu doua
degete departate, plecand de la nivelul coccisului spre vertebrele dorsale, insistand in zona de
origine a nervului sciatic.
Framantarea o efectuez in cuta sau in val cu toata palma plecand de la nivelul
musc$ilor fesieri pe paravertebrali pana in regiunea dorsala. Prin relaarea musc$ilor,
intinderea fibrelor musculare si a fasciilor din tesutul con"unctiv pregatesc corpul pentru
te$nica urmatoare.
Fricţiunile  le efectuez cu degetele circular, liniar, şerpuit sau în spirală, pentru a
mobiliza ţesuturile moi între ele. ?ricţiunea în spirală o utilizez în lungul coloanei cu două
degete depărtate, plecând de la nivelul coccisului spre vertebrele dorsale, insistând în zona de
origine a nervului sciatic.
Frământarea  o efectuez în cută sau în val cu toată palmă plecând de la nivelul
muşc$ilor fesieri pe paravertebrali până în regiunea dorsală. Prin relaarea muşc$ilor,
întinderea fibrelor musculare şi a fasciilor din ţesutul con"unctiv pregătesc corpul pentru
te$nica următoare.
Vibraţiile  < le efectuez pe toată suprafaţa musculară cu mâna întinsă şi articulaţia
carpiană relaată, de la nivelul marelui fesier, pe paravertebrali până în regiunea dorsală.
Realizez apoi câteva  presiuni   pe muşc$ii paravertebrali cu efecte de relaare asupra
articulaţiilor coloanei vertebrale şi în zona centurii pelviene.
 7resiunile sunt uşoare şi urmăresc fiecare vertebră determinând acţiuni pe punctele
s$iatsu cu efecte de detensionare şi deblocare a fluurilor energetice. e eecut ascendent,

+9
 presând în "os şi înainte simultan aşa fel încât rezultatul presiunii să fie vectorul dintre cele
două direcţii.
Bnc$ei masa"ul spatelui cu neteiri  uşoare efectuate cu palmele simultan pe toată
suprafaţa.
 "asaul membrului inferior stân':
Bl efectuez pe muşc$ii fleori ai coapsei folosind manevrele sedative# neteziri lente,
uşoare, superficiale, fricţiuni, vibraţii, cernutul şi rulatul.
3ecut netezirile cu ambele palme în cerc, pornind de la călcâi şi urcând până în partea
superioară a feselor. *lunecările vor fi lungi, lente, eecutate simultan.
?ricţiunea o eecut spri"inind gamba apoi coapsa pacientului cu o mâna şi cu degetele
de la cealaltă mâna fac mişcări circulare pe toată suprafaţă membrului.
4ibraţiile le eecut cu toată palmă, mâna întinsă şi articulaţia carpiană relaată.
Bntre manevrele principale intercalez şi manevrele secundare de cernut şi rulat pentru
relaarea articulariilor şi muşc$ilor aferenţi.
 Eetezirile de înc$eiere le fac lung şi lent cu efect liniştitor.
 3inetoterapia
Bncep programul de asuplizare lombară# fazele D şi DD ale programului illiams, precum
şi eerciţii din poziţia atârnat.
7rmăresc asuplizarea trunc$iului inferior prin basculări de bazin, întinderea
musculaturii paravertebrale şi psoasiliacului, precum şi efectuarea eerciţiilor de
remobilizarea coloanei lombare.
/a"a I a pro)ram(#(i >i##iams & include eerciţii de mobilizare#
& şezând pe scaun cu genunc$ii depărtaţi, se apleacă cu mâinile astfel încât să atingă
solul de sub scaun, se menţine 6&( sec, se revine şi se repetă
 < decubit dorsal# se fleează şi se întind genunc$ii
 < decubit dorsal < se trage cu mâinile genunc$iul drept la piept, apoi celălalt, apoi ambii
 < decubit dorsal, braţele ridicate pe lângă cap, genunc$ii flectaţi, tălpile pe pat, se
împinge lomba spre pat, contractă abdomenul, se basculează în sus sacrul, se revine şi apoi se
repetă.3erciţiile se repetă de 5&( ori şi întregul program se repetă de +&5 ori pe zi, timp de +
săptămâni.
/a"a a II a pro)ram(#(i >i##iams;
& decubit dorsal# se ridică alternativ câte un membru inferior cât mai sus, cu genunc$iul
 perfect întins
 < decubit dorsal# cu genunc$ii flectaţi, tălpile pe pat se apleacă ambii genunc$i spre
dreapta apoi spre stânga până ating patul
 < decubit dorsal# călcâiul drept se aşează pe genunc$iul stâng şi se face o abducţie a
şoldului drept până când genunc$iul drept atinge patul
 < poziţia de cavaler servant, corpul aplecat pe coapsă ridicată la >-H, spri"in pe sol cu
mâinile, se intide genunc$iul de spri"in, eecutând şi o balansare care trebuie să întindă
 psoasiliacul
 < în ortostatism, genufleiuni cu mâinile în spri"in pe spătarul scaunului, spatele drept,
călcâiele pe sol

++
  ,xercitii din atarnat:
a: cu spatele la spalier, mâinile deasupra capului prind bara cu palmele înainte# ridicarea
genunc$ilor la piept, balansări stânga & drepta a membrelor inferioare 8ca un pendul:, rotarea
stânga & dreapta a genunc$ilor flectaţi
 b: cu faţa la spalier, mâinile prind bara cu palmele spre zid#
& balansări de membre inferioare, cu picioarele pe o bară se eecută cifozări lombare
Observaţii la sfârşitul tratamentului#
& diminuarea durerilor la nivelul coloanei lombare
Recomandări#
G continuarea eerciţiilor de !inetoterapie şi respectarea regulilor din TKcoala spateluiT
G evitarea efortului şi ortostatismului prelungit
G evitarea statului prelungit pe scaun, frigului, umezelii, ridicarea de greutăţi
G cură balneară < în staţiunile cu ape oligominerale, sulfuroase# ?eli, 9 0ai

CA-UL II

Date persona#e;
N(me#e# O
Pren(me#e# '
%e'# 0
V=rsta# 65 ani
Pro*esia# profesor 
Dia)nostic# ombosciatică dreaptă radiculară, interesând spaţiul 6&(, obezitate,
abdomen relaat
Antece!ente persona#e pato#o)ice; lumbago
Istoric(# bo#ii# boala a debutat brusc după un efort fizic, prin dureri intense în regiunea
lombară cu iradiere pe faţa posterioară a coapsei şi pe faţa eternă a gambei drepte, până la
degetul mare al membrul inferior drept.
E'amen(# c#inic )enera# # înălţime 9,2(m@ greutate >( !g@ se constată tendinţa de
obezitate, tegumente şi mucoase normal colorate, ec$ilibrat cardiorespirator.
E'amen(# c#inic #oca#;
G abdomen relaat
G durere la percuţia şi comprimarea apofizelor spinoase ale vertebrelor 6&(
G antefleia coloanei lombare limitată
G refleul rotulian păstrat, refleul a$ilian diminuat
G uşoară scolioză antalgică de aceeaşi parte
G semnul asseQue pozitiv
Dnvestigaţii paraclinice
3amenul de laborator#
G 4;F < 9+ divL$
G fibrogen < +-- mgLdl
G eamen de urină < relaţii normale
E'amen(# ra!io)ra*ic# indică spondiloza lombară, spaţiul 6&( diminuat, uşor 
neregulat.

Tratament
'ratament igienico&dietetic#
G regim alimentar $ipocaloric, $iposodat

+5
 G revenirea la greutatea corporală normală
G evitarea ortostatismului şi mersului prelungit
G evitarea frigului
!ratament medicamentos:
G antiinflamatoare nesteroidiene# arcoia + comprimateLzi
G infiltraţii la nivel paravertebral cu $idrocortizon şi ilină 9) de aceeaşi parte
'ratament balneofizio!inetoterapeutic#
 ,lectroterapia
1urentul interferenţial# patru poli paravertebral dorsolombar şi dorsosacral.
& 0anual 9-- Fz < ; - U A minute
& ;pectru 9-- Fz < 0 - U A minute
Pacientul este pe pat în decubit ventral cu zona lombară liberă. *plic gel pe electrozi şi
îi aşez paravertebral. 3plic pacientului că va simţi o senzaţie de furnicătura şi pornesc
comutatorul. Curata tratamentului este de 9- zile, o şedinţă pe zi.
Curentul diadinamic# aşez pacientul pe pat în decubit ventral cu zona lombară
descoperită. 3lectrozii împăturiţi într&un strat $idrofil umezit în apă caldă îi aplic
 paravertebral în regiunea lombosacrală, îi acopăr cu un săculeţ de nisip şi apoi acopăr 
 pacientul cu un cearceaf. 1omunic pacientului că va simţi o senzaţie de furnicătură şi
efectuez fazele prescrise de medic# C? 9minV9min, P; +minV+min, P 5minV5min cu
sc$imbare de polaritate. Curata tratamentului este de 9- zile, o şedinţa pe zi.
/ltrasunetul # cu gel aplicat paravertebral 6&(, -,6Lcm+, durata de ( minute, 9-
şedinţe, una pe zi.
 "asaul # spatelui şi al membrului inferior drept

Masa?(# spate#(i#
Pacientul este aşezat în decubit ventral cu braţele pe lângă corp, capul de o parte, iar sub
 picioare se aşează un rulou. *ceastă poziţie permite masa"ul zonei fără că fibra musculară să
stea în etensie. *copăr bolnavul cu un cearceaf, lăsând descoperită numai regiunea de masat.
Bncep procedura cu neteziri, eecutând manevre de "os în sus cu palmele întinse, din
regiunea sacrală spre ceafă. *mbele palme cu degetele întinse şi apropiate le îndrept în sus
de&a lungul coloanei vertebrale, iar după câteva manevre le depărtez puţin în lateral cu
degetele depărtate, alunecând paralel, apoi oblic peste lăţimea spatelui. Bn zona lombară
efectuez neteziri în romb.
Fricţiunile le efectuez circular cu palmele şi degetele întinse pentru a cuprinde intreagă
suprafaţă a spatelui. 0anevra este urmată de fricţiunea liniară cu degetele şi apoi cu marginea
cubitală a palmei în lungul coloanei vertebrale.
Frământarea o efectuez în cută cu toată palmă plecând de la nivelul muşc$ilor fesieri
 pe paravertebrali până în regiunea dorsală. 7rmată de frământarea şerpuită plecând de la
nivelul şoldului opus, mergând ascendant pe partea laterală a spatelui spre umăr.
Vibraţiile  < le efectuez pe toată suprafaţa musculară cu mâna întinsă şi articulaţia
carpiană relaată, de la nivelul marelui fesier, pe paravertebrali până în regiunea dorsală.
+6
 Realizez apoi câteva presiuni pe muşc$ii paravertebrali cu efecte de relaare asupra
articulaţiilor coloanei vertebrale şi în zona centurii pelviene.
Presiunile sunt uşoare şi urmăresc fiecare vertebră determinând acţiuni pe punctele
s$iatsu cu efecte de detensionare şi deblocare a fluurilor energetice. Presiunea pe punctul
4.7. + situat între a 4&a vertebră lombară şi osul iliac ameliorează durerile lombare şi
gambiere. 3ecut o presiune pe direcţia etremităţii cefalice timp de (&2 secunde în 5 reprize.
Bnc$ei masa"ul spatelui cu neteziri uşoare efectuate cu palmele simultan pe toată
suprafaţă.

Masa?(# membr(#(i in*erior;

Bl efectuez pe muşc$ii coapsei şi gambei folosind manevrele sedative.
3ecut neteirile cu ambele palme în cerc, pornind de la călcai şi urcând până în plica
fesieră şi înc$ei manevra alunecând cu palmele înspre eterior spre fesă. Eeteziri lungi,
efectuate mână după mână, cu palmele alunecând una după alta la călcai până la fesă cu
mişcări continue sunt urmate de neteziri scurte, cu palmele alunecând una după alta pe acelaşi
traseu cu mişcări profunde. Ce la nivelul fesei cobor cu palmele lateral făcând uşoare
 presiuni.
Fricţiunea o eecut cu degetele, apoi cu podul palmei, pornind de la călcai cu mişcări
circulare şi terminând în regiunea fesieră. ?ac trei treceri successive folosind degetele şi apoi
trei folosind podul palmei.
Frământatul  gambei şi coapsei este lent, îl efectuez ascendant în brăţară şi în cută.
 8ulatul  îl efectuez de la plica fesieră coborând până la tendonul lui *$ile, prinzând
membrul între palme şi scuturând muşc$ii pentru ai relaa.
Cernutul  îl efectuez cu degetele, scuturând muşc$iul, aruncându&l dintr&o palmă în altă.
Vibraţiile le eecut cu toată palma, mâna întinsă şi articulaţia carpiană relaată.
 9eteirile de înc$eiere le fac lung şi lent cu efect liniştitor.

@inetoterapia;
9. Posturi antialgice pentru scăderea durerii#
& decubit lateral, în cocoş de puşcă, presând cu o mâna o pernă în epigastru
& decubit dorsal cu şoldurile şi genunc$ii flectaţi, tălpile pe pat
 +. =imnastică medicală din programul illiams faza D#
3erciţiul 9& şezând pe scaun cu genunc$ii depărtaţi, se apleacă cu mâinile astfel încât
să atingă solul de sub scaun, se menţine 6&( sec, se revine şi se repetă
3erciţiul + < decubit dorsal# se flectează şi se întind genunc$i
3erciţiul 5 < decubit dorsal < se trage cu mâinile genunc$iul drept la piept, apoi
celălalt, apoi ambii
3erciţiul 6 < decubit dorsal, braţele ridicate pe lângă cap, genunc$ii flectaţi, tălpile pe
 pat, se împinge lomba spre pat, contractă abdomenul, se basculează în sus sacrul, se revine şi
apoi se repetă
3erciţiul ( < decubit dorsal# cu mâinile sub cap# se trage genunc$iul drept la piept cât
mai mult, apoi celălat, apoi ambii concomitent
3erciţiile se repetă de 5&( ori şi întregul program se repetă de +&5 ori pe zi.

+(
 bservaţii la sfâr$itul tratamentului:
& diminuarea durerilor la nivelul coloanei lombare
 8ecomandări:
G scădere în greutate
G continuarea eerciţiilor de !inetoterapie din programul illiams faza D
G evitarea efortului şi ortostatismului prelungit
G evitarea statului prelungit pe scaun, frigului, umezelii, ridicarea de greutăţi
G cura balneară < în staţiunile cu ape oligominerale, sulfuroase# ?eli, 9 0ai.

CONCLU-II

Odată cu apariţia lombosciaticii, pacientul devine un om constrâns datorită

imposibilităţii de a&şi efectua activitatea într&un mod firesc, fiind astfel scos din circuitul
 productiv, cât şi din cel social, fapt ce are o influenţă nefastă şi asupra psi$icului acestuia. Bn
cazul recuperării persoanelor care prezintă lombosciatică, !inetoterapia se poate prelungi şi
trebuie urmată uneori c$iar toată viaţa. %inetoterapia impune reguli stricte de aplicare, fiind
orientate spre calitatea mişcării încă de la început, deoarece bătătorirea greşită atrage după
sine munca fără de folos, eprimată prin insucces.
Programele de recuperare sunt adaptate, iar rezultatele reabilitării medicale sunt de cele
mai multe ori foarte spectaculoase, cu un câştig funcţional maim, cu reinserţia socio&
 profesională şi familială a pacientului, rapidă şi la parametrii aşteptaţi.
3ste esenţială contracararea principalilor factori de risc# supraponderabilitatea,
sedentarismul, statul sau dormitul în poziţii vicioase şi incorecte, mişcările bruşte, eforturile
fizice, frigul, umezeala, purtarea greutăţilor într&un mod nefavorabil pentru coloana vertebrală
8într&o mână, pe umeri, pe cap:. Ce o importanţă ma"oră este şi învăţarea modului corect de
efectuare a gesturilor uzuale, ce presupun efort fizic susţinut sau unele mişcări de fleie,
rotaţie, înclinaţie a coloanei vertebrale.
3lementele principale ale !inetoprofilaiei primare şi secundare sunt#
0etode !inetice & gimnastica medicală urmăreşte menţinerea amplitudinilor de mişcare
normale ale articulaţiilor, menţinerea forţei şi rezistenţei musculare, a unei bune coordonări a
mişcărilor şi a capacităţii de efort generale a organismului.
0etode comportamentale < prin multitudinea de activităţi, gesturi şi obiceiuri 8poziţia
corectă pe scaun, modul de a ridică un obiect de pe podea, modalitatea de a evita frigul şi
curenţii de aer reci lombari: care fac parte din viaţă noastră şi care trebuiesc combătute pentru
a nu deveni factori stresanţi pentru structurile aparatului locomotor sau antrenate în cadrul
unui anumit obiectiv de recuperare.
0edode dietetice# obligatorii în cazul persoanelor obeze.
3ficienţa tratamentelor se bazează pe convigerea pacientului de necesitatea continuării
şi acasă a întregului program învăţat, a respectării indicaţiilor primite pentru că în asta constă

+
adevărata profilaie a suferinţelor articulare şi musculare# ,,tr$ie+te 27 !e ore pe "i
prote?=n!(5,i str(ct(ri#e aparat(#(i m(sc(#o5artic(#ar J.

BIBLIOGRA/IE

9. Dlie =ina & 0asa"ul & o terapie completă, 3ditura Pro Cao, /ucureşti +-9+.
+. 0oca Olimpia Coina & 0asoterapia în recuperarea medicală, 3ditura 'reirea,
Oradea +--+.
5. Eica *driana ;ara$ & 1ompendiu de 0edicină ?izică şi Recuperare, 3ditura
7niversitară 1arol Cavila, /ucureşti 9>>A.
6. Papilian 4ictor & *natomia Omului 4ol. D , *paratul locomotor, 3ditura /ic *ll,
/ucureşti +--.
(. Popescu 3ugen C., Donescu Ruandra & 1ompendiu de reumatologie, 3ditura
'e$nică, /ucureşti +--+.
. ;beng$e 'udor & Prevenirea suferinţelor musculo&articulare 3ditura 0edicală
/ucureşti 9>>9
2. ;toia F., ;toia D. & Reumatismul cronic în practică medicală 3ditura 0edicală
/ucureşti 9>6
A. 4oiculescu D.1., Petriciu D.1. & *natomia şi ?iziologia Omului 3ditura 0edicală
/ucureşti 9>29.
>. WWW.sciatică.roL*rticole&sciaticăL%inetoterapia în sciatică.

+2