JEAN MARTIN CHARCOT (1825-1893), neurolog p

psihiatru francez, fondator al celebrei scoli de la Spitalul Salpetriere,

care, cu cele 4 000 de patiiri, reprezenta cea mat importanta baza de
material clinic din Franca, Clinician de talent, adept al metodei
anatomoclinice, Charcot a deserts mai multe boli si semne clinice,
numele sau fiind printre cele mai frecvente in terminologia medicals. Dar
el a devenit celebru indeosebi datorita studiuhli isteriei, pe care anticii o
considerau proprie exclusiv femeii si o atribuiau miscarilor uterului. In
cursul unor demonstratii clinice la care asistau studenti si medici din
toata Europa, Charcot a sperat initial sa studieze isteria prin acelasi
demers anatomoclinic care ii asigurase anterior suc-cesul ca neurolog.
Nereusind, admite absent leziunilor cerebrale in isterie, considerand-o
"cea mai psihica dintre nevroze" si suslinand efectui sugestiei exercitate de medic, De crilicile
aduse lui Charcot va profita curand un tanSr medic vienez, care asista captivat la lecjiile de la
Spitalul Salpetriere. Acesta era Sigmnnd Frend.

PAGEMAKER / pacemaker / pacemaker. ['EngC. pace = litm,

maker = cei care. face., de. [a to make = a face..} 1) Stimulator
cardiac (v.). 2) Celula sau regiune bine definite dintr-un organ
care determina ritmul activitatii In alte celule sau organe. In
organism, p. eel mai important este sistemul excito-conductor
al inimii. Nodul sinusal Keith-Flack, situat In atriul drept la
nivelul intrarii venei cave superioare, reprezinta p. normal permanent. La adult, In repaus, frecventa sa este de circa 70
impulsuri/min. Nodul atrio-ventricular este un p. secundar, cu o
frecventa proprie de 40-60 impulsuri/min. Fasdculul His, cu
ramurile sale ventriculare si reteaua Purkinje reprezinta un p.
tertiar, cu o frecventa proprie de 30-40 impulsuri/min (ritm
idioventricular). V. si inima.
PACHET-AN, s. n. / paquet-annee, s. m. / package-year.
Unitate de cuantificare a tutunului fumat de un subject timp de
un an: un p.-a. corespunde la 20 g de tutun pe zi, timp de un
an. Aceasia unitate introduce notiunea de efect cumu-laiv, de
mare importanta In cancerologie.
PACIENT, s. m. sau f., adj. / patient, -iente, s. m. ou f., adj. /
patient. [Lot. patiens, -ntis = care. suporta, de. [a pati = a
suferi, a suporta.] 1) Persoana care consults un medic. 2) Persoana bolnava care se gaseste In tratamentui unui medic, considerata In raport cu acesta. 3) Care are sau manifests
rabdare.
PAGETOID, adj. / pageto'l'de, adj. / pagetoid. [Sir James
Pnge(, cfwrurg engUz,, Londra, 1814-1899; gT. eidos =
forma.} 1) Despre o boala cu morfopatologie asemanatoare
*bolii Paget mamara sau extramamara. 2) Care este
caracteristic bolii Paget.
PAHIDACTILIE, s. f. / pachydactylie, s. f. / pachyacria. \Cjr.
pakhys = gros; daktylos = digit} Ingrosare anormala a
degetelor, frecvent congenitala, uneori dobandita.
PAHIDERMIE, s. f. / pachydennie, s. f. / pachydermia. \Cjr.
pakhys = gros, derma, -atos = pie.[e.\ Ingrosare anormala a
pielii, cu exagerarea pliurilor sale, eel mai adesea regionala,
data de o malformatie (hiperplazie nevica) sau de staza limfatica locala (manifestare tipica a unui *elefantiazis).
PAHIDERMOPERIOSTOZA, s. f. / pachydermo-periostose, s.
f. / pachydermoperiostosis plicata. [Cyr. pakhys = gros;
derma, atos = piele.; peri = m jurui; osteon = os; -ozo.1 Tip de
*osteo-displazie, cu transmitere autozomal recesiva, caracterizata prin asoderea unei *hiperostoze care fonneaza o teaca
la nivelul oaselor lungi si o Ingrosare a pielii care determina
plicaturi In regiunea fetei si a capului. Sin.: boala Uehlinger,
sindrom Touraine-Solente-Gole, sindrom Uehlinger.

PAHIGLOSIE, s. f. / pachyglossie, s. f. / pachyglossia. [Qr.

pakhys = gros; g]ossa = limbo.} Ingrosare anormala a limbii.
PAHIMENINGE, s. n. / pachymeninge, s. f. / pachymeninx. \Qr.
pakhys = gros; menmx, -ingos = me.m6rana.foarte.fi.na.} Sin.:
dura mater (v.).
PAHIMENINGITA. s. f. / pachymeningite, s. f. / pachymeningitis. [Qr. pakhys = gros; menmx, -mgos = mem6ranii
foarte. find; -ita.} Inflamatie cu Ingrosare a *durei mater, care
formeaza uneori o "teaca" perimedulara si Insoteste frecvent o
*epidurita sau un abces medular.
PAHIONICHIE, s. f. / pachyonychie, s. f. / pachyonychia. [Qr.
pakhys = gros; onyx, onykhos = unghie.} Ingrosarea unghiilor
mainilor si picioarelor. V. si pahionichie congenitala.
PAHIONICHIE CONGENITALA / pachyonychie cong6nitale /
pachyonychia congenita. Sin.: boala Jadassohn-Lewandowski
(v.).
PAHIOSTOZA, s. f. / pachyostose, s. f. / pachyostosis. [Qr.
pakhys = gros; osteon = os; -ozo.] Ingro?are cu caracter benign
a oaselor.
PAHIPERIOSTITA, s. f. / pachyperiostite, s. f. / pachyperiostitis. [Cfr. pakhys = gros; peri = w jurui; osteon = os; -ita.]
Ingrosare excesiva, de naturS inflamatorie, a *periostului oaselor
lungi.
PAHIPLEURITA, s. f. / pachypleurite, s. f. / pachypleuritis. \Cjr.
pakhys = gros; pleura = Catura, wasta; -ita.] Ingrosare fibroasa
a celor doua foite pleurale, de origine inflamatorie vari-ata. Este
frecvent cauza unei "insufidente respiratorii ventila-torie de tip
restrictiv.
PALAT, s. n. / palais, s. m. / palate. NA: palatum, pi. palati. [Lot.
palatum = ce.m[ gurii] Perete despartitor Intre cavitatea bucala si
cavitatea nazala. Include: *p. dur (sau p. osos) anterior si *p.
moate posterior.
PALAT DUR / palais osseux / hard palate. NA: palatum dumm.
Sin.: bolta palatina (v.).
PALAT MOALE / palais mou / soft palate. NA: palatum molle.
Sin.: val palatin (v.).
PALATIN, adj., s. n. / palatin, -ine, adj., os palatin / palatine,
adj., palatine bone. [Lot. palatum = cirui gurii.} 1) Care apartine
*palatului, care se refera la partile compo-nente ale acestuia. 2)
P. sau osul p.: v. tab. anat. - oase.
PALATITA, s. f. / palatite, s. f. / palatitis. [Lot. palatum =
ce.m[ gurii; -ita.] Stomatita localizata la nivelul *palatului.
PALATOPLASTIE, s. f. / palatoplastie, s. f. / palatoplasty. [Lot.
palatum = cend gurii; gr. plastos = modeiat, de. Ca plas-

PALATORAFIE
sein = a forma, a modda.] Reconstructie chirurgicala a *pala-tului
la nivelul caruia exista un defect (fanta, fisura, perforatie)
congenital sau dobandit. Sin.: uranoplastie. V. si stafiloplastie.
PALATORAFIE, s. f. / palatorraphie, s. f. / palatorrhaphy. [Lat.
palatum = cerui gum; rhaphe = suturd.] Procedeu chirurgical de
corectie pentru *palatoschizis.
PALATOSCHIZIS, s. n. / palatoschizis, s. m. / palatoschisis. [Lat.
palatum = wruC gurii; gr. skhisis = despicatura, de. (a skhizein =
a desparti.] Anomalie congenitala care consta m prezenta unei
fisuri care poate interesa *palatul moale sau/?i palatui dur. Poate
fi asociata cu *buza de iepure. "Sin.: "gura de lup", uranoschizis.
PALEOCEREBEL, s. n. / pal6ocerebellum, s. m. / pal(a)eocerebellum. NA: pal(a)eocerebellum. [Qr. palaios = vechi, Bdtrdn;
Cat. cerebellum = creier mic.] Termen utilizat pentru
desemnarea celei mai vechi parti a "cerebelului filogenetic. In
prezent denumirea se refera la acele parti ale cerebelului la
nivelul carora influxurile aferente sunt fumizate predominant de
fibrele *spinocerebeloase. La om, aceste parti sunt: lobul anterior
(fara Ungula} si lobul posterior (pyramis si uvula). Uneori este
numit si spinocerebel datorita functiei sale de a primi afe-rentele
spinocerebeloase. V. si cerebel.
PALEOCORTEX, s. n. / paleocortex, s. m. / paleocortex. NA:
paleopallium. [Qr. palaios = vecfii, fiatran; (at. cortex, -icis =
scoarta.] Partea scoartei cerebrale cea mai veche filogenetic,
corespunzand zonelor olfactive (*rinencefal). P. prezinta o
structure particulara, caracterizata prin fuziunea straturilor granulare ?i piramidale. Sin.: paleopallium.
PALEOPALLIUM, s. n. / paleopallium, s. m. / paleopallium. NA:
paleopallium. [Qr. palaios = vechi, 6dtrdn; (at. pallium = manta,
cuve-rtura.] Sin.: paleocortex (v.).
PALESTEZIE, s. f. / pallesth6sie, s. f. / pall(a)esthesia. \Cjr.
pattern = a vi6ra, a oscila; aisthesis = se-wafie.,
se.nsi6iG.tate..} Sensibilitate la vibratiile mecanice din organism
sau din apro-pierea acestuia. Poate fi investigate! cu
*diapazonul, la nivelul proeminentelor osoase.
PALIATIV, adj., s. n. / palliatif, -ive, adj., s. m. / palliative. [Lat.
me.die.vaia pallialivus, de [a palliare = a ascunde., a di-simula}
1) (Medicament) care usureaza starea de boala, tara a o
vindeca. 2) Medidna p.: mijioacele terapeutice In cazurile
incurabile, tenninale.
PALICINEZIE. Var. pentru palikinezie (v.).
PALIKINEZIE, s. f. / palicin6sie, s. f. / palikinesia. [Gjr. palin =
iarOfi, din. now kinesis = mifcare, de. la kinein = a mifca.]
Miscari repetitive involuntare. Var.: palicinezie.
PALILALIE, s. f. / palilalie, s. f. / palilalia. [Cjr. palm = iaritsi, din
noui lalia = vor6ire, de. la lalein = a vor6i.] Repetarea de mai
multe ori a unor propozitii sau cuvinte, deseori Intr-un ritm din ce
In ce mai rapid.
PALILOGIE, s. f. / palilogie, s. f. / palilogia. [Cfr. palm = iarafii
din nov., logos = cuvant.} Varietate de 'palilalie In care o fraza
corecta se intercaleaza Intre cuvinte de neInteles si rostite
incoerent.
PALINDROM, s. n. / sequence palindromique / palindrome.
[<gr. palin = iar0s i, din nous dromos = cursa, drum.} Secventa
de ADN care se poate citi identic In ambele sensuri pornind de la
un punct central fie pe aceea?i catena de ADN (ex.:
ATGC.CGTTA), fie pe ambele catene (AACGTT si TTGCAA).
PALINDROMIC, adj. / palindromique, adj. / palindromic. [C,r.
palin = iardsi, din nou; dramas = cursa, drum.} Care se repela,
care se manifesta prin *re?ute. Ex.: reumatism p.
PALINGRAFIE, s. f. / palingraphie, s. f. / palingraphia. [C,r.
palm = iarafi, din nou; grapheia = a scrie.] Tendinta patologi-ca
de repetare In scris a cuvintelor, a propozitiilor sau a frazelor.
PALINOPIE. Var. pentru palinopsie (v.).

700

PALUDISM
PALINOPSIE, s. f. / palinopsie, paliopsie, s. f. / palinopsia,
paliopsy. [Cjr. palin = iarOfi, din nou; apsis = vedere., aspect.}
Persistenta imaginii vizuale dupa ce obiectui a fost Indepartat. P.
se Insoteste foarte frecvent cu *hemianopsie laterala si une-ori
cu *haludnatii vizuale elementare. Traduce Intotdeauna o leziune
localizata In lobul occipital. Var.: palinopie, paliopsie.
PALIOPSIE. Var. pentru palinopsie (v.).
PALISILABIE, s. f. / palisyllabie, s. f. / palsyllable. {Cjr. palin =
iardfi, din nou; Cat. syttaba, din gr. syl]abe = asamfiiarc., de. la
syllambanein = a reuni, a pune. laolaita} Simptom esential In
"balbaiala, constand In repetarea involuntara, exploziva si
sacadata a unei silabe, In general prima dintr-un cuvant.
PALIUM, s. n. / pallium, s. m. / pallium. [Lat. pallium = manta,
cuvertura} Sin.: cortex cerebral (v.).
PALMAR, adj. / palmaire, adj. / palmar. [Lat. palmaris = dt o
palma, de. la palma = palma.] Care apartine *palmei. Ex.:
aponevroza p.
PALMA, s. f. / paume, s. f. / palm. NA: palma, pi. palmae. [Lat.
palma = paimo.} Regiune anterioara sau palmara a mainii,
foarte mobila, acoperita cu o piele relativ groasa, strabatuta de o
serie de Indoituri (linii) si de *dermatoglife. Sub pielea palmei se
afla aponevroza palmara, de forma triunghiu-lara, care acopera
tendoanele muschilor flexori ai degetelor, vasele de sange si
nervii. V. si eminenta tenara ?i hipotenara, mana.
PALMER, s. n. / palmer / palmer, [fean Louis Palmer.] Sin.:
micrometru (v.).
PALOARE, s. f. / paleur, s. f. / pallor. [Lat. pallor, -oris =
paCoare.1 de. (a pallere = a pitH.} 1) Diminuarea sau absenta
coloratiei normale a pielii. 2) Semn clinic orientativ In anemie:
modificarea coloratiei normale a tegumentelor (obraji, palrne) si
mucoaselor (limba, valul palatului, conjunctivele). In anemiile
acute culoarea tegumentelor este ceroasa, In anemiile cronice
palid-galbuie, In anemia Biermer, galben-pai, In leucemii u?or
cenusie, In cancer galbuie sau pamantie.
PALPABIL, adj. / palpable, adj. / palpable. [Lat. palpabilis =
palpa6iC, de. (a palpare = a mangoi-a,} Despre un organ
anatomic sau o formatiune care poate fi apredata ca formS,
pozitie, dimensiuni prin *palpare.
PALPARE, s. f. / palpation, s. f. / palpation. [Lat. palpatio, -onis
= mangaiere, de. la palpare = a mdngdia.] Unul din cei patru
timpi traditionali ai examenului clinic obiectiv. Se efec-tueaza cu
pulpa degetelor sau cu fata palmara a mainii si per-mite
obtinerea de informatii asupra volumului, suprafetei, sensibilitatii, consistentei si mobilitatii organelor. Se disting doua
metode de p.: 1) P. superficiala, cu pulpa degetelor sau cu fata
palmara a mainii, usor, fara apasare. 2) P. profunda, prin
apasare, cu mai multe variante: monomanuala, bimanuala, prin
balotare (lovire). V. si auscultatie, inspectie, percutie.
PALPEBRAL, adj. / palpebral, -ale, -aux, adj. / palpebral. [Lot.
palpebralis = referitor la pCeoapa, de. la palpebra = pteoapa.]
Care apartine pleoapelor sau se produce In relatie cu pleoapele.
Ex.: muschi p., reflex p.
PALPITATIE, s. f. / palpitation, s. f. / palpitation. [Lat. palpitatio, -onis = palpitafie, de. la palpitare = a se. z6att.]
Perceperea suparatoare a batailor inimii de catre un subject, fie
printr-o intensitate neobisnuita, fie Intr-un ritm neregulat Cauzele
sunt mai ales extracardiace (nevroze, hipertiroidism, unele
afectiuni digestive etc.).
PALUDIC, adj. / paludique, paludeen, -enne, adj. / malarial,
[Lat. palus, -udis = miastina.} Sin.: malaric (v.).
PALUDISM, s. n. / paludisme, s. m. / malaria, paludism. [Lat.
palus, -udis = miastina; -ism.] Sin.: malarie (v.)

PALUDOTERAPIE
PALUDOTERAPIE, s. f. / paludotherapie, s. f. / malariotherapy. [Lat. pa/us, -udis = miaftina, gr. therapeia = trala-ment, (it
Ca therapeuein = a Ingriji.} Sin.: malarioterapie (v.).
PANACEU, s. f. / panacee, s. f. / panacea. [Lat. panacea, gr.
panakeia = re.me.liw. contra, tuturor boluor, lit la. gr. pan = tot,
akos = remediu.} Nume dat altadata unor remedii care treceau
ca eficiente In orice boala. P. universal: remediu universal,
calitate atribuita si In prezent unor plante. V. de ex. ginseng.
PANALGIE, s. f. / panalgie, s. f. / panalgia. [Qr. pan = tot;
algos = du.re.re..} Durere difuza a Intregului corp.
PANANGEITA, s. f. / panangeite, s. f. / panangeitis. \Cjr.
111111 = tot; angeion = vas; -ita.] 1) Inflamatie a tuturor tunicilor
unui vas. 2) Inflamatie a totalitatii vaselor (artere, vene, limfatice) de la nivelul unui organ sau al unei regiuni anatomice. P.
difuza se poate Insoti de 'necroza.
PANARITIU, s. n. / panaris, s. m. / felon, whitlow. [Lat.
panaricium, alttrare, dt. [a paronychia, din gr. paronykhia =
panarifiu {para = [dnga; onyx, onykhos = ungtiie).] Denumire
generica pentru infectiile microbiene sau micotice care se produe la nivelul degetelor de la mana sau de la pidor, situate
superficial, profund sau cu localizare periungveala. Forme: 1) P.
analgezic, sin.: boala Morvan (v.). 2) P. anilinic, necroza chimica
prin patrunderea "anilinei. 3) P. antracoid, pe fata dor-sala,
adesea pe prima falanga. 4) P. eritematos, superficial,
caracterizat prin durere spontana si provocata, eritem, tumefactie si semne generale de infectie. 5) P. flictenoid, superficial,
colectia decoleaza epidermul de derm. 6) P. gangrenos, prin
"tromboza arteriala. 7) P. melanic, sin.: boala Hutchinson, 3 (v.).
8) P. periungveal, superficial. 9) P. subungveal, dez-voltat Intre
unghie s.i patui acesteia.
PANARTERITA, s. f. / panarterite, s. f. / panarteritis. [Qr. pan
= tot; [at; gr. arteria = artera; -ita} Afectiune inflama-torie la
nivelul Intregului Derete arterial. V. si In continuare.
PANARTERITA NODOASA / panarterite noueuse / panarteritis nodosa. Sin.: periarterita nodoasa (v.).
PANARTERITA SUBACUTA A VARSINICILOR / panarterite
subaigue des vieillards / elderly subacute panarteritis,
Horton's disease. Sin.: arterita gigantocelulara (v.).
PANARTRITA, s. f. / panarthrite, s. f. / panarthritis. [Qr. pan =
tot; arthroa = articuiafie; -ita.] Inflamatia tuturor articulatiilor si a
tesuturilor periarticulare.
PANCARDITA, s. f. / pancardite, s. f. / pancarditis. [Cjr. pan =
tot; kardia = iniind; -ita.] Inflamatie difuza a inimii, care
afecteaza deopotriva pericardul, miocardul si endocardul. P.
reumatismala prezinta elemente specifice In special la nivelul
miocardului: nodulii Aschoff (degenerescenta fibrinoida, infiltrat
limfopoliblastic si celule gigante de tip Aschoff).
PANCITOPENIE, s. f. / pancytopenie, s. f. / pancytopenia. [Qr.
pan = tot; kytos = celllia; penia = sarOcie.] Scaderea numarului
hematiilor, leucocitelor si trombocitelor sanguine mult sub
valorile fiziologice, prin diminuarea formarii la nivelul madu-vei
hematogene (aplazie medulara) sau prin distrugere peri-ferica
excesiva. V. s.i sindrom Fanconi (1).
PANCREAS, s. n. / pancreas, s. m. / pancreas. NA: pancreas,
pi. pancreata. [Qr. paakreas, -atos, de ia pan = tot, kreas,
-atos = came..] Glanda impara si mediana, de forma alungita,
situata transversal In partea posterioarS a cavitatii abdominale,
Intre splina si duoden, la nivelul primelor doua verte-bre
lombare. Avand la adultui normal o greutate de 80-100 g, p. este
alcatuit din cap, corp s.i coada. Capul, partea cea mai
voluminoasa, reprezinia extremitatea dreapta a organului si este
inserat In concavitatea ansei duodenale, fiind In raport cu vasele
pancreatice s.i canalele excretoare; corpul este situat oblic, de
jos In sus, In fata aortei si a venei cave inferioare;

PANCREATITA
coada, de forma alungita, este transversala si se afla In contact
cu splina. P. este o glanda mixta exocrina si endocrina, divizata In
lobuli prin septuri care se extind In interior, la care se adauga un
tesut areolar care formeaza o capsula definita vag. Partea
endocrina (pars endocrina) este constituita din
-insulele Langerhans, care produc si secreta direct In sange
"insulina (celulele p), *glucagonul (celulele a) si *somatostati-na
(celulele 8); unele insule contin celule PP (sau F) care secreta
*polipeptidul pancreatic uman. Partea exocrina (pars exocrina)
cuprinde portiunea secretorie, adnii pancreatici care secreta
sucul pancreatic ce confine mai multe enzime esentiale In
digestie (*amilaza, *chimotripsina, *tripsina, *lipaza) si portiunea
excretorie, reprezentata de canalul pancreatic principal (canalul
Wirsung) si de canalul accesoriu (canalul Santorini). Prin aceste
canale sucul pancreatic ajunge In duoden.
PANCREAS ABERANT / pancr6as aberrant / pancreas accesorium. NA: pancreas accesorium. Anomalie congenitala caracterizata prin prezenta unei mid zone de tesut pancreatic (p.
accesoriu) situat eel mai frecvent sub mucoasa duodenala,
antrala sau jejunala, avand un aspect de tumora benigna nonevolutiva.
PANCREAS ARTIFICIAL / pancreas artificiel / artificial pancreas. Sistem biologic sau electronic care, prin administrarea
controlata de *insulina, Inlocuieste functia hipoglicemianta a p. In
variantele mai vechi, p. a. consta dintr-o pompa mecanica pentru
administrarea insulinei In functie de valoarea glicemiei. P. a.
recente au evoluat considerabil si constau, In esenta, dintr-un
"biosenzor care permite masurarea automata transcu-tanata a
insulinemiei si a glicemiei si un sistem automatic de administrare
transcutanata a insulinei. Ambele sisteme sunt comandate de un
microprocesor.
PANCREATALGIE, s. f. / pancreatalgie, s. f. / pancreatalgia.
\Qr. pankreas, -atos, de ia pan = tot, kreas, -atos = came.;
algos = durere.} Durere localizata la nivelul pancreasului. durerile
abdominale In bara din 'pancreatita acuta sunt tipice acestei boli.
PANCREATECTOMIE, s. f. / pancreatectomie, s. f. / pancreatectomy. [Qr. pankreas, -atos, de. [a pan = tot, kreas, -atos =
came; ektome = e^cizie.] Ablatia chirurgicala totala (se prac-tica
exceptional) sau partiala (practicata mai frecvent, deoarece nu
genereaza inconveniente) a *pancreasului.
PANCREATICODUODENAL, adj. / pancreaticoduod6nal, -ale,
-aux, adj. / pancreaticoduodenal. [Qr. pankreas, -atos, de la
pan = tot, kreas, -atos = came; [at. duodeni = m. tiumdr de 12, a6reviere de ia duodeni digitorum = de 12 degete [Iwigvme.a.
acestui segment intestinal.] Care apartine pancreasului si
duodenului.
PANCREATINA, s. f. / pancreatine, s. f. / pancreatin. [<^r.
pankreas, -atos, de la, dt la pan = tot, kreas, -atos = came;
-1110.] Produs de secretie obtinut din pancreasul de pore sau de
vita, care este folosit ca adjuvant In unele preparate pentru a
fadlita digestia In caz de insuficienta pancreatica. Contine
Indeosebi amilaza, lipaza sj tripsina.
PANCREATITA, s. f. / pancreatite, s. f. / pancreatitis. [Qr.
pankreas, -atos, de la pan = tot, kreas, -atos = came; -ita.]
Termen generic pentru inflamatiile acute sau cronice ale *pancreasului, care pot fi asimptomatice sau simptomatice si care sunt
determinate de autodigestia tesutului pancreatic prin en-zimele
proprii. P. este determinata frecvent de alcoolism sau de
afectiunile cailor biliare si poate aparea asodata cu *hiper-lipemia,
"hiperparatiroidismul, traumatismele abdominale (acd-dentale sau
chirurgicale), *vasculitele sau *uremia. 1) P. acuta;
manifestata prin durere abdominala intensa (In bara), greata,
varsaturi. Se caracterizeaza prin edem, necroza grasoasa pancreatica si Indeosebi peripancreatica, necroza hemoragica cu
701

PANCREATOGRAFIE
evolutie catre vindecare daca este Inlaturata cauza (ex.: litiaza
biliara). In cazul persistentei cauzei (Indeosebi litiaza coledociana) p. a. poate recidiva. 2) P. cronica: se caracterizeaza prin
persistenta si evolutia progresiva a leziunilor pancreatice, chiar In
cazul eliminarii cauzei. Forma individualizata dar este p.
calcifianta (calcaroasa) care conduce la litiaza pancreatica. 3) P.
hemoragica, forma grava a p. acute cu autodigestia peretilor
vasculari. 4) P. purulenta, inflamatie flegmonoasa de origine
eterogena. 5) P. sifilitica, infiltratie interstitiala specifica. 6) P.
subacuta, care poate debuta dramatic, dar prezinta remi-siuni cu
resute.
PANCREATOGRAFIE, s. f. / pancreatographie, s. f. / pancreatography. [Cjr. pankreas, -atos, de. (a pan =- tot, kreas,
-atos = came; graphein = a scrie.] Explorare radiologica a
pancreasului si a cailor excretorii ale acestuia, practicata une-ori
In timpul unei interventii chirurgicale pe abdomen, prin opacifierea sistemului excretor pancreatic cu un "mediu de contrast
opac la raze X.
PANCREATOLIT, s. m. / pancreatolith, s. m. / pancreatolith.
[Cfr. pankreas, -atos, de la pan = tot, kreas, -atos = came;
lithos = piatrd,} "Calcul la nivelul pancreasului.
PANCREATOLIZA, s. f. / pancr6atolyse, s. f. / pancreatoly-sis.
[Qr. pankreas, -atos, lit la pan = tot, kreas, -atos = came; lysis
= distrucpie, lie. la lyein = a cGsInige.] 1) Distructie a structurilor
pancreatice de catre enzimele pancreasului. V. pancreatita. 2)
Indzie a capsulei pancreasului prin care se obtine
decomprimarea organului In caz de edem acut.
PANCREATOPRIV, adj. / pancreatoprive, adj. / pancreatoprivic. [Qr. pankreas, -atos, de la pan = tot, kreas, -atos =
came; [at. privus = [ipsit de, de la privere = a [ipsi (pe cine-va)
de ceva,} Care se afla In relatie cu suprimarea functionala sau cu
extirparea pancreasului.
PANCREATOSTOMIE, s. f. / pancreatostomie, s. f. / pancreatostomy. [Qr. pankreas, -atos, de [a pan = tot, kreas,
-atos = came; stoma, -atos = gura.} Realizarea unei fistule
chirurgicale prin care se face legatura canalului pancreatic cu
exteriorul.
PANCREATOTOMIE, s. f. / pancreatotomie, s. f. / pancreatotomy. [Qr. pankreas, -atos, de la pan = tot, kreas, atos =
came; tome = taiere, secfiuw, de la temnein = a taia.} Indzie
chirurgicala a pancreasului.
PANCREOZIMINA, s. f. / pancreozymine, s. f. / pancre-ozymin.
[Cjr. pankreas, atos, de la pan = tot, kreas, -atos = came;
zyme = ferment, drojdiei -inc.] V. coledstokinin-pan-creozimina.
PANDEMIE, s. f. / pandemic, s. f. / pandemia. [Qr. pan = tot;
demos = popor.} Forma de *epidemie propagata pe o zona
geografica Intinsa, pe un continent sau chiar pe Intreaga
suprafata a globului. Ex.: "gripa spaniola" din 1918-1919.
PANENCEFALITA, s. f. / panencephalite, s. f. / panencephalitis. [Cfr. pan = tot; enkephalos = creier, de la en = in,
kephaJe = cap; -ita.] Termen pentru 'encefalitele In care
procesul inflamator afecteaza atat substanta alba, cat si pe cea
cenusie ale encefalului.
PANFOBIE, s. f. / panphobie, s. f. / panphobia. [<^r. pan = tot;
phobos = frica.} Sin.: pantofobie (v.).
PANHIPOPITUITARISM, s. n. / panhypopituitarisme, s. m. /
panhypopituitarism. [Cjr. pan = tot; hypo = mai putin; (at
piluita = secretie cu nucozitafi (deoarece anticu credeau ca.
secref:ule nazaie proveneau. din gianda fiipoju,il, prin lama ciurtiita a e.tmoidului); -ism.] Insuficienta globala a secretiei *antehipofizei, de origine congenitala sau dobandita (necroza hipofizara, procese tumorale, ablatie chirurgicala sau radioterapie
locala).
702

PANSAMENT
PANICA, s. f. / panique, s. f. / panic, [^r. panikos, de in
numeie zeuCui Pan, care trecea pentru a tulfiura vwient
spiriteie.] V. atac de panica.
PANICUL, s. n. / pannicule, s. m. / panniculus. NA: panniculus, pi. panniculi. [Lot. panniculiis, dim. de la panaus =
fQfie, banda,} Termen generic defmind o patura de tesut
alcatuita predominant dintr-un singur tip tisulac. Ex.: p. adipos,
patura de grasime subcutanata; p. muscular, patura de muschi
continuta In fascia superficiala. P. muscular este reprezentat la
om Indeosebi prin 'pla-tysma.
PANICUL ADIPOS / pannicule adipeux / panniculus adipo-sis.
V. panicul.
PANICULITA, s. f. / panniculite, s. f. / panniculitis. [Lot. paaniculiis, dim. de la pannus = fdfie, liandd; -ita.] Afectiune
inflamatorie difuza sau localizata (nodulara) la nivelul tesutului
adipos subcutanat. V. si Jianiculita nodulara nesupurativa.
PANICULITA NODULARA NESUPURATIVA / panniculite
nodulaire non-suppuree / Weber-Christian disease. Sin.:
boala Weber-Christian (v.).
PANMASTITA, s. f. / panmastite, s. f. / panmas-titis. [C,r. pan =
tot; mastos = son, mamela, -J'to.] 'Flegmon difuz, care
invadeaza Intreaga gianda mamara.
PANMIELOFTIZIE, s. f. / panmyelophtisie, s. f. / panmyelophthisis. [Cfr. pan = tot; myelos = maduva; [at., gr.
phthisis = distrugere, cotisumpfie, de la. gr. phthinein = a se.
de.te.rwa.} *Aplazie a maduvei osoase care determina diminuarea sau oprirea formarii elementelor figurate ale sangelui,
manifestata prin asocierea anemie, agranulocitoza si hemoragii.
Rapid sau dupa o evolutie cronica survine decesul, prin septicemie sau hemoragie viscerala. Uneori, termenul este considerat sin. cu 'anemie aplastica. Sin.: panmielopenie.
PANMIELOPENIE, s. f. / panmyelopenie, s. f. / panmyelophthisis. [Cft. pan = tot; myelos = maduva.; peaia = saracie.]
Sin.: panmieloftizie (v.).
PANMIELOZA, s. f. / panmyelose, s. f. / panmyelosis. [Cjr. pan
= tot; myelos = maduva; -ozo.j *Metaplazie mieloida care
afecteaza toate elementele maduvei osoase formatoare de
eritrocite, granulodte, plachete si monocite. P. poate fi apla-zica
(*panmieloftizie) sau hipoplazica.
PANMIXIE, s. f. / panmixie, s. f. / panmixis. [Qr. pan = tot;
mixis = [ego-two, relatie.} Starea unui grup mare de populatie
umana In cadrul caruia legaturile dintre indivizi sunt supuse doar
hazardului. Intr-o astfel de populatie, repartitia genotipurilor
depinde de legi statistice bazate pe frecventa genelor alele.
PANOFTALMIE, s. f. / panophtalmie, s. f. / panophthalmitis.
[Cjr. pan = tot; ophthalmos = ocfti] Infectie difuza a *tractu-lui
uveal, eel mai frecvent de origine microbiana. Sin.: coroi-dila
difuza acuta supurata. V. si coroidita, uveita.
PANOPTIC, adj. / panoptique, adj. / panoptic. [Cfr. pan = tot;
optikos = referitor Ca vedere, de [a optesthai = a vedui.} Despre
un colorant sau un procedeu de colorare care pun in evidenia
toate structurile microscopice ale unui preparat, In esenta ale unui
preparat histologic. Ex. de coloratie p.: colo-ratia May-GrunwaldGiemsa sau Pappenheim, procedeu de colorare a celulelor
sanguine cu ajutorul a doi coloranti, continand eozina si derivati
de albastru de metilen, aplicati succesiv. Nucleele leucodtelor
apar In bleu pal, iar dtoplasma In bleu foarte dar, sau chiar
incolora, granulatiile neutrofile In rosu dar, bazofilele In bleu Inchis
si eozinofilele In rosu-oranj.
PANOSTEITA, s. f. / panosteite, s. f. / panostei-tis. [r. pan =
tot; osteon = os; -ita.} Inflamatia totalitatii osului: periost,
corticala sj medulara.
PANSAMENT, s. n. / pansement, s. m. / dressing, {fr. vecfie
panser, varianta. de la penser = a se gandi la, a se ocupa dt, a
se ingriji de, din [at. pensare = a canton, a jiideca.]

PANSEXUALISM
Denumire pentru diferitele materiale, Indeosebi comprese sterile
uscate sau impregnate cu medicamente, care sunt aplicate la
nivelul unei plagi (leziuni) In scopul izolarii de agenti infec-tanti,
protectiei Tmpotriva socurilor si favorizarii cicatrizarii. In functie
de scopul urmarit, se disting mai multe tipuri de p. Ex.:
p. antiseptic, impregnat cu substante antiseptic; p. compresiv,
pentru prevenirea prin presiune a colectarii locale de fluide,
Indeosebi dupa grefe de piele si In tratamentui arsurilor; p.
protector, Tmpotriva infectiei sau a unor leziuni; p. uscat, cu
bumbac absorbant etc.
PANSEXUALISM, s. n. / pansexualisme, s. m. / pansexualism. [C/r. pan = tot; [at. sexualis = ref enter la. se^ de la.
sexus = sev -ism.] Doctrina extremists) conform careia orice act
se expHca printr-o motivate sexuala subconstienta. Respins de
Insusi Freud, p. nu are adepti convingatori.
PANSINUZITA, s. f. / pansinusite, s. f. / pansinusitis. [Cjr. pon
= tot; [at. sinus c cotitura, addncitura; -ita.] Afectiune
inflamatorie a mucoasei tuturor sinusurilor paranazale, unilateral
sau bilateral.
PANTOFOBIE, s. f. / pantophobie, s. f. / panphobia. [Qr. pan =
tot; phobos = fried,} Stare de *angoasa intensa In care Intregul
mediu de viata este perceput ca fiind amenintator. Se observa In
"delirium tremens sau In tulburarile psihice delirante acute. Sin.:
panfobie.
PANTOMOGRAF, s. n. / pantomographe, s. m. / pantomograph. [^r. pan = tot; tome = talere, secfiune, de. [a tem-nem =
a taia; grapheia = a scrie.] Dispozitiv pentru *panto-mogratie
care permite vizualizarea ansamblului arcadelor dentare, dintilor
si structurilor Invecinate. In acest scop se uti-lizeaza un singur
film extra-oral.
PANTOMOGRAFIE, s. f. / pantomographie, s. f. / pantomography. [I/. etimoCogia. te.rme.nulw pantomograf.] Metoda
de 'tomografie pentru vizualizarea suprafetelor curbe din
organism. P. se utilizeaza In stomatologie pentru radiografia
arcadelor dentare maxilara si mandibulara, ca si a structurilor
asociate. Toate structurile mentionate se vizualizeaza pe acelasi
film. Sin.: pantoradiografie, radiografie panoramica.
PANTOMORFIE, s. f. / pantomorphie, s. f. / pantomorphia.
[Qr. pan = tot; morphe = forma.] 1) Simetrie generala sau
perfecta. 2) Proprietatea unei celule, a unui organism de a avea
diferite forme. Ex.: *amiba.
PANTORADIOGRAFIE, s. f. / pantoradiographie, s. f. / pantoradiography. [<^r. pan = tot; tat. radius = razd; graphein = o
scrie..] Sin.: pantomografie (v.).
PANTOTENAT, s. m. / pantothenate, s. m. / pantothenate.
Sare sau ester al addului pantotenic, cu activitate vitaminica,
apartinand grupului *vitaminelor B.
PANTROP, adj. / pantrope, adj. / pantropic. [Cfr. pan = tot;
trope = mtoarce.re, de. la trepein = a mtoarce..} Despre un vims
care are afinitate pentru toate tesuturile.
PANUS, s. n. / pannus, s. m. / pannus. [Lot. pannus = fafie.,
banda.} 1) Afectiune corneana determinata, de obicei, de o
iritatie corneana prelungita si caracterizata prin dezvoltarea unei
retele vasculare la suprafata, cu sau tara alterarea transparentei
corneene. Ex.: p. din *trahom, sau p. trahomatos. 2) Tesut inflamator granular, de origine sinoviala, care acopera cartilajul
articular In evolutia unor artrite.
PANVASCULARITA, s. f. / panvascularite, s. f. / panangiitis.
[Qr. pan = tot; [at. vasculum = vas mic, dim. dt, la vas, vasis =
vas; -itd.] Sin.: panangeita (v.).
PAPAINA, s. f. / papaine, s. f. / papain. [SpanioCa papaya; ina.]
Enzima proteolitica de origine vegetala. Hidrolizeaza pro-teine,
peptide, amide si esteri ai aminoacizilor. De aceea este uila In
hidroliza imunoglobinelor si tratarea eritrodtelor, urmata de
aglutinarea acestora cu *anticorpi incompleti.

PAPILOM
PAPAVER SOMNIFERUM / Papaver somniferum / Papaver
sornniferum. [Lot. papaver, -eris = mac; somnus = somn;
ferre = a duce., a purta.] Mac. Planta provenita din Orient, cu
varietati cultivate In Europa ca plante ofidnale. Latexul obtinut
prin incizia capsulelor Inca verzi constituie *opiul brut, din care se
prepara, ulterior, opiul medicinal. Acesta contine numerosi
alcaloizi precum *morfina si *codeina si este utilizat ca anal-gezic,
narcotic, antidispneic si antidiareic.
PAPAVERINA, s. f. / papav6rine, s. f. / papaverine. [Lat.
papaver, -eris = mac; -ina.] Alcaloid, C2oH;,N04, obtinut din
*opiu sau preparat sintetic. Sarea sa hidroclorica este utilizata ca
relaxant al muschilor netezi.
PAPILAR, adj. / papillaire, adj. / papillary. [Lat. papilla =
mameton, 60ficuta,] 1) Care se refera la *papile (dermice, gustative, renale etc.) sau la *papila optica. Ex.: creste p., edem p.
2) Care apartine papilelor sau se aseamana cu acestea. 3)
Despre "neoplasmele epiteliale care prezinta o arhitectura
arborescenta, amintind de cea a *papiloamelor.
PAPILA, s. f. / papille, s. f. / papilla. NA: papilla, pi. papillae.
[Lat. papilla = mamelon, 6aficuf:a.] Formatiune anatomica de
dimensiuni mid si aspect "mamelonar", care se dezvolta la
nivelul unui tesut sau organ. V. In continuare.
PAPILA INTERDENTARA / papille interdentaire / interdental
papilla. Parte a *gingiei care ocupa spatiile interdentare. Dispare dupa *extractia dentara.
PAPILA OPTICA /papille optique / blind spot. NA: discus nervi
optici. Disc rotund, albicios, cu un diametru de 1,5 mm, usor
excavat, vizibil la examenul *fundului de ochi. Corespunde
punctului de penetratie a nervului optic si a vaselor centrale
(artere si vene) prin Invelisurile globului ocular. Sin.: disc optic.
PAPILE DUODENALE / papilles duodenales / duodenal papillas. NA: papilla duodeni major, papilla duodeni minor. Sin.:
caruncule duodenale (v.).
PAPILE GUSTATIVE / papilles gustatives / taste buds, lingual
papillae. Sin.: papile linguale (v.).
PAPILE LINGUALE / papilles linguales / lingual papillae. NA:
papillae linguales. Mid reliefuri de forme diverse, care acopera
mucoasa fetei superioare a limbii. Dupa forma sunt: fili-forme,
fungiforme, caliciforme sau circumvalate si foliate, ulti-mele
incluzand si mugurii gustativi. P. caliciforme sunt dispuse sub
forma *V-ului lingual. Sin.: papile gustative.
PAPILE RENALE / papilles r6nales / renal papillae. NA:
papillae renales. Varful piramidelor renale, la nivelul calicelor
mid. V. si rinichi.
PAPILECTOMIE, s. f. / papillectomie, s. f. / papillectomy. [Lat.
papilla = mamdon, 6aficuf:a; gr. ektome = e^ctzte.] Excizia
chirurgicala a unei *papile.
PAPILIFER, adj. / papillifere, adj. / papilliferous. [Lat. papilla =
mameton, fliific.uf.a; ferre = a duce..} Care prezinta struc-turi
asemanatoare unor *papile. Ex.: cancer p.
PAPILITA, s. f. / papillite, s. f. / papillitis. [Lat. papilla =
mamelon, daficu^a; -ita.} 1) In general, inflamatia oricarei papile.
2) Termenul este folosit Indeosebi cu referire la inflamatia
papilelor renale sau a papilei nervului optic.
PAPILLOMAVIRUS / Papillomavirus / Papillomavicus. [Lot.
papilla = mamdw.1 bafu-u^a, -ama'i virus = vmin, otrava.] Gen
de virusuri care determina formarea *papiloamelor la om si la
numeroase spedi de animale. P. sunt strict spedfice pentru o
anumita specie si au tropism pentru epiteliul scuamos. Unele
dintre ele pot induce transformarea maligna a celulelor infectate.
Exista eel putin 58 P. umane (HPV-1-HPV-58).
PAPILOM, s. n. / papillome, s. m. / papilloma. [Lat. papilla =
mamelon, 6itficufa; -oma.] Hiperplazie epiteliala benigna, cu
aspect macroscopic *sesil sau 'pediculat, cu localizare tegu703

PAPILOM COROIDIAN
mentara sau mucoasa. Ex.: p. acuminat (sin.: condilom acumi. nat, v. condilom).
PAPILOM COROIDIAN / papillome choroidien / papilloma of
the choroid plexus. Tumora care poate aparea In copilarie,
avand drept cauza proliferarea neoplazica a 'plexurilor coroide.
Rezulta o hipersecretie de *lichid cefalorahidian, care, deoarece
caile de scurgere sunt blocate, determina *hidrocefalie. Prognosticul, de obicei bun, depinde de extensia tumorii si gradul de
hidrocefalie.
PAPILOMATOZA, s. f. / papillomatose, s. f. / papillomatosis.
[Lat- papilla = mamelon, 6aficuta; -oma; -oza.] Afectiune contagioasa si inoculabila, caracterizata prin formarea de *verud sau
*papiloame multiple. Proces pseudotumoral, p. este de ori-gine
inflamatorie virala. Forme: p. cutanata, p. laringiana. P. este
frecventa la caine, cal si bou. Este transmisibila la oin sub forma
de veruci ale mainilor.
PAPILORETINITA, s. f. / papillor6tinite, s. f. / papiloretinitis.
[Lat. papilla = namdon, Ga^icufa; rete, -is = refea; -mil; -ita.]
Sin.: neuroretinita (v.).
PAPIRACEU, adj. / papyrace, -e, adj. / papyraceous. [Lat.
papyraceus = lie papims, dt la papyrus = papirus.} Care
seamana cu hartia, Indeosebi ca grosime si consistenta. Ex.:
lama p. (lama osoasa a peretelui intern al orbitei).
PAPOVAVIRIDAE / Papovaviridae / Papovaviridae. ['Eng[.
papilloma potyoma vacuoiating agent (S1^40); tat. virus = tienin,
otrai'a.} Familie de virusuri mid, diferite din punct de vedere
antigenic. Majoritatea P. au proprietati oncogenice. Virionii au un
diametru de 45-55 nm si sunt Incapsulati; cap-sidele sunt
icosaedrice si contin ADN dublu-catenar. Familia P. cuprinde
genurile 'Papillomavirus si *Polyomavirus.
PAPULA GOLFULUI / ulcere Chiclero / Chiclero ulcer. Sin.:
ulcer Chiclero (v.).
PAPULA, s. f. / papule, s. f. / papule, papula, pi. papulae (lat.).
[Lat. papula = 6u6a,} Leziune cutanata elementara proeminenta,
bine circumscrisa, rezistenta si solida, deoarece nu contine lichid.
Dispare spontan si fara sa lase dcatrice. P. reprezinta leziunile
elementare In numeroase afectiuni cutanate:
urticarie, febre eruptive, lichen etc.
PAPULOERITEMATOS, adj. / papulo-erythemateux, -euse, adj. /
papuloerythematous. [Lat. papula = bubo, gr. erythema,
-atos = rcfe-afo.} Despre leziunile tegumentare caracterizate prin
eruptie
papuloasa
pe
o
suprafata
eritematoasa.
PAPULOPUSTULAR, adj. / papulo-pustuleux, -euse, adj. /
papulopustular. [Lat. papula = (11160; pustula = 6afica.\
*Papula avand deasupra o *pustula.
PAPULOSCUAMOS, adj. / papulo-squameux, -euse, adj. /
papulosquamous. [Lat. papula = 611.60, squama = soiz.}
Caracterizat prin prezenta concomitenta a *papulelor si *scuamelor. Ex.: dermatita p.-s.
PAPULOZA, s. f. / papulose, s. f. / papulosis. [Lat. papula =
l}u6a; -ozo.j Afectiune caracterizata printr-o eruptie papuloasa,
frecvent polimorfa.
PAPULOZA LIMFOMATOIDA / papulose lymphomatoide /
lymphomatoid papulosis. Eruptie de papule hemoragice benigne, care se vindeca spontan, dar recidiveaza. Ar putea fi o
forma a *bolii Mucha-Habermann. Leziunile apar la nivelul
trunchiului si membrelor, lasand dupa involutie o cicatrice maCLilara, cruste sau o masa necrotica centrala. Histologic se constata o serie de caracteristid care ar putea sugera maligni-tatea
leziunilor: aglomerari mari de celule mononudeare atipice, cu
nuclee intens colorate, bilobate si celule histoide mari, cu nuclee
ovoidale putin colorate.
PAPULOZA ATROFIANTA MALIGNA / papulose atrophiante
maligne / malignant atrophic papulosis. Sin.: sindrom Degos
(v.).
704

PARADOXAL
PAPULO-VEZICULOS, adj. / papulo-vesiculeux, -euse, adj.
papulovesicular. [Lat. papula = lJit6a; vesicula = umflaturi.
mica, 6aficuta, dim, de. Ca vesica = vezica.\ Caracterizat prir
prezenta *papulelor asodate cu 'vezicule sau avand deasupra
vezicule. Ex.: eczema p.-v.
PARABIOZA, s. f. / parabiose, s. f. / parabiosis. {Qr. para =
ianga, bias = tiiafa; -oza.] 1) Asociere a doua sau mai multe
organisme care se dezvolta simultan, dar numai unul dintre ele
are o viata proprie, celalalt (sau celelalte) depinzand de acesta.
2) Modificare determinata la nivelul unui nerv de o excitatie
intensa, continua si prelungita. P. precede abolirea functiei
nervului.
PARABULIE, s. f. / paraboulie, s. f. / parabulia. [^r. para =
ianga; boule = vointa.] Pervertire sau anormalitate a capa-citatii
de a lua o hotarare, de a formula o dedzie. Uneori o anumita
actiune poate fi substituita cu o alta, opusa intentiilor. V. si
abulie.
PARACARDIAC, adj. / paracardiaque, adj. / paracardiac. [ifr.
para = ianga; kardia = inima.} Care se afla situat in vednatatea
inimii.
PARACENTEZA, s. f. / paracentese, s. f. / paracentesis. [Cjr.
para = dittcoto de; Icentesis = mte.patura.] Interventie chirurgicala care consta In evacuarea, prin punctie sau prin indzie
punctiforma, a unei colectii lichidiene subiacente. Termenul ca
atare are o semnificatie generala si de aceea se asociaza cu
denumirea zonei anatomice la nivelul careia se efectueaza
punctia sau incizia: p. abdominala (peritoneala), denumita si
*abdominocenteza, p. camerei oculare anterioare, p. membranei
timpanului, denumita si *miringotomie.
PARACETAMOL, s. m. / paracetamol, s. m. / acetaminophen,
paracetamol. (DCI) Metabolit activ al *fenacetinei, avand actiune analgezica si antipiretica asemanatoare cu cele ale *aspirinei, Insa fara efect antiinflamator si cu toleranta digestiva buna.
PARACLINIC, adj. / paraclinique, adj. / paraclinical. [(yr. pani =
dincolo de.; klinikos = referitor la pat; [at. clinicus = medic care
viziteaza 6o(navii [a pat, din gr. kline = pat.] Care com-pleteaza
datele clinice. Ex.: 'examen p.
PARACOCCIDIOIDOZA, s. f. / paracoccidioidose, s. f. / paracoccidioidosis. [CfT. para = dinwio de, langa; kokkos =
6oa6a; eidos = forma; -ozo.] Sin.: blastomicoza sud-americana
(v. blastomicoza).
PARACRINIE, s. f. / paracrinie, s. f. / paracrine. [Qr. para =
langa; krineia = a separa de.} Tip de secretie intema locala In
care celula secretoare actioneaza asupra tesuturilor vecine, ea
ramanand insensibila la secretia proprie.
PARACUZIE, s. f. / paracousie, s. f. / paracusia, paracusis.
[Qr. para = dmco[o de., ianga; akousis = auz, de. (a akouein =
a auzi.} Tulburare functionala a auzului caracterizata prin
perceptia inexacta a Inaltimii, intensitatii si localizarii sunetelor.
Se Insoteste aproape Intotdeauna de perturbarea selectivitatii
mesajului vorbit. P. dubia, v. diplacuzie.
PARACUZIE WILLIS / paracousie de Willis / Willis' paracusis.
[Thomas Willis, anatomist fi medic engleZi Landro, 1621-1675.}
Ameliorarea aparenta a auditiei Intr-un mediu zgomo-tos. Poate
aparea In "otospongioza.
PARADENTAR, adj. / paradentaire, adj. / paradental. [Qr. para
= ianga; [at. dens, -ntis = dinte.} Care este situat langa un dinte.
Sin. partial cu periodontal (1). Ex.: chist p.
PARADENTOM, s. n. / paradentome, s. m. / paradentoma.
[CfT. para = Conga; lat. dens, -ntis = dinte; -onio.] Sin.: dentorn (v.).
PARADOXAL, adj. / paradoxal, -ale, -aux, adj. / paradoxical.
[QT. paradoxes, de. la para = dincolo de, longa, doxos =
opinie.} In contradictie cu logica, cu obiceiurile sau cu ceea se
numeste normal, regula normala. Somn p.: v. somn.

PARAFAZIE
PARAFAZIE, s. f. / paraphasie, s. f. / paraphasia. \Qr. para =
dincoCo lit, Cdnga, phasis = vorl}m.} Deformarea cuvintelor sau
Inlocuirea unui cuvant cu altui, apropiat ca pronuntie, dar cu
sens diferit.
PARAFILIC, adj., s. m. sau f. / paraphilique, adj., s. m. ou f. /
paraphiliac. \Cjr. para = dincoCo de., [dnga; philem = a iu6i] 1)
Care este caracteristic ^parafiliei. 2) Individ care prezinta
*parafilie, adica deviant sexual.
PARAFILIE, s. f. / paraphilie, s. f. / paraphilia. [Gjr. para =
i&wob de., [dnga; philia = atracfie., de. [a philein = a. iu6i]
Termen general din *DSM care desemneaza devierile comportamentului sexual sau perversiunile caracterizate prin cautarea constants! a placerii cu un partener sau cu un object inadecvati, sau In circumstante anormale. Termenul cuprinde Intreaga diversitate a perversiunilor sexuale: *pedofilie, *zoofilie,
"sadism, 'masochism, *fetis.ism, 'exhibitionism, "necrofilie s. a.
V. si perversiune.
PARAFIMOZA, s. f. / paraphimosis, s. m. / paraphimosis. [Gr.
para = dincoio de., (dnga.; phimosis = strdmtttre, ingustare,, at
la phimoun = a strange cu pv.te.re..} Complicatie a unor procese patologice din zona *penisului (*balanita, *sancru, *blenoragie) constand In imposibilitatea de revenire a *preputului In
pozitia de acoperire a glandului dupa decalotare. Inelul preputial, inflamat, infiltrat si rigid, se fixeaza In santui balanopreputial, stranguland, mai mult sau mai putin, glandul.
PARAFINA, s. f. / paraffine, s. f. / paraffin. [Lot. panmi affi-nis
= care. are. afinitate. redusa,} Substanta solida, incolora sau
alba, inodora, insipida, obtinuta din petrol, denumita astfel ca
urmare a reactivitatii chimice reduse (afinitate redusa la reactii).
Este utilizata Indeosebi In farmade si stomatologie. Uleiul de p.
are efect *laxativ.
PARAFLEBITA, s. f. / paraphlebite, s. f. / paraphlebitis. [r.
pwa = [dnga; phleps, phlebos = vena; -ita.] Sin.: periflebita (v.).
PARAFONIE, s. f. / paraphonie, s. f. / paraphonia. [Qr. para =
diM.oto de., [dnga; phone = voce.] Tulburare a vocii caracterizata printr-un *timbru nazal.
PARAFRENIE, s. f. / paraphrenie, s. f. / paraphrenia. \Cjr. para
= dincolo de, idnga; pbren, phrenos = spirit, minte.] "Psihoza
deliranta cronica, relativ sistematizata, cu conservarea luciditatii
si adaptarii la realitate, In contrast cu elaborarile deli-rante
extravagante, cu teme fantastice, cosmice sau feerice.
Mecanismul delirant prevalent este imaginatia. In ciuda caracterului sau adesea extravagant, p. ramane compatibila cu o
adaptare sociala si profesionala apreciabile. Forme: afectiva,
confabulatorie, expansiva, fantastica, sistematica.
PARAGANGLIOM, s. n. / paragangliome, s. m. / paraganglioma. [Gr. para = dincoCo de., [angOi (at., gr. ganglion = mica.
tumefdctie; -oma.] Tumora derivata din: 1) Celule simpatice,
ganglionare sau ale medulosuprarenalei, rezultand p. cromafini
(*feocromocitom). 2) "Chemoreceptori, rezultand p. non-cromafine sau *chemodectoame.
PARAGANGLION, s. m. / paraganglion, s. m. / paraganglion.
[Gr. para = dincolo de., [dnga; [at., gr. ganglion = mica tuimfactu.} Aglomerare de *celule cromafine analoge cu cele ale
medulosuprarenalei, situate In vednatatea ganglionilor si plexurilor simpatice periaortice. Ex.: *glomusul carotidian; p. aortic,
denumit si organul sau corpul Zuckerkandl, este situat In
apropierea originii arterei mezenterice inferioare.
PARAGENEZA, s. f. I paragenfese, s. f. / paragenesis. [<JT.
para = dincoio de., [dnga; genesis = producere., de, la gennan
= a [ipi, a uni.} Evolutia oricarei parti a corpului In cursul dezvoltarii Intr-un mod non-conform cu nonmalul.
PARAGEUZIE, s. f. / parageusie, s. f. / parageusia. [<JT. para
= dintoio de., Conga; geusis = jJWt.] Senzatie gustativa falsa

PARALIZIE
sau alterata, cauzata de o tulburare a sensibilitatii mucoasei
bucofaringiene.
PARAGLUTINARE, s. f. / paragglutination, s. f. I paragglutination. [Cyr. para = dincolo de., iangd, [at. agglutinare = a [ipi,
a uni] Aglutinare nespecifica, determinata de infectarea sangelui.
Uneori eritrocitele sunt aglutinate de propria plasma. Reprezinta
un inconvenient major In determinarea grupelor sanguine.
PARAGNOZIE, s. f. / paragnosie, s. f. / paragnosis. [CfT. para =
dinco[o de., (anga; gnosis = cunoafte-re., de. ia gnonai = a
cunoafte..} 1) Eroare de perceptie a unor stimuli survenind, de
ex., In timpul somnului. 2) In engl., diagnostic post mortem.
PARAGRAFIE, s. f. / paragraphic, s. f. / paragraphia. {CJT. para
= dincoto dt-i [angd; graphein = a scrie.] Deformarea cuvintelor
scrise sau Inlocuirea prin altele cu sens diferit.
PARAHEMOFILIE, s. f. / parahemophilie, s. f. / parah(a)em6philia A. [^r. para = dinwto de, iangai haima, -atos = sange-i
phUja = atractie, de. [a philem = a iu6i] Sin.: boala Owren
(v.).
PARAINFLUENZA / para-influenza / parainfluenza. \Cjr. para =
dincolo de, longa, itai. influenza, cu origine, imerta: [at. mfluere
= a curge., sau "influenta" nefasta. a asInIoT, care. ermi.
considerafi m 'Evui 'Mediu ca fiind causa 6o[iL\ Denumire a unui
grup de infectii ale cailor respiratorii determinate de virusul
parainfluenza din grupul *Paramyxo virus.
PARAKERATOZA, s. f. / parakiSratose, s. f. / parakeratosis. \
(JT. para = dmcoio de., [angd; keras, keratos = corn; -ozo.j 1)
Proces de "keratinizare imperfecta a celulei epiteliale, caracterizat prin disparitia stratului granulos si persistenta celulelor
cu nucleu In stratui cornos. Fenomenul se intalneste in *psoriazis si In alte dermatoze descuamative, ca o consednta a
cresterii vitezei de reproducere a celulelor bazale. P. este un
proces normal la nivelul epiteliutui unor membrane mucoase din
cavitatea bucala si vagin. 2) Termen clinic care desemneaza un
grup de afectiuni a caror clasificare este difidia, atat In plan
mortologic, cat si etiologic. Uneori termenul este con-siderat sin.
cu eczematida. V. si eczematida, eczema, para-psoriazis.
PARAKINEZIE, s. f. / parakin6sie, s. f. / parakinesia. {Qr. para =
dinco[o de, [dnga; kinesis = mifcare., de. [a kinein = a mifca.] 1)
Alterare a coordonarii functiei motorii voluntare, cu distorsiunea
miscarilor. 2) Neregularitate In actiunea individuals a muschilor
oculari.
PARALEXIE, s. f. / paralexie, s. f. / paralexia. {Cjr. para =
dincolo de., [dnga; lexis = cuvdnt.} Tulburare a lecturii In care
padentui deformeaza cuvintele citite sau introduce alte cuvinte
lipsite de sens. V. afazie.
PARALITIC, adj., s. m. sau f. / paralytique, adj., s. m. ou f. /
paralytic. [Qr. para = dincolo de., [dngd; tytikos = care. distruge., de. Ca lyein = a distruge.} 1) Care se refera la *para-lizie
sau se produce din cauza unei paralizii. 2) Persoana afec-tata de
paralizie (termen nerecomandat).
PARALIZIE, s. f. / paralysie, s. f. / palsy, paralysis, pi. paralyses. [QT. para = dincoio de, (dnga; lysis = distrugere., de. [a
lyein = a distruge..} Diminuarea sau abolirea *motricitatii unui
muschi, a unui grup muscular sau a unei parti din corp. Prin
analogie, pentru abolirea functiei senzoriale se utilizeaza termenul de p. senzoriala. P. este de numeroase tipuri, In functie
de: intensitate (p. completa, *plegie, sau incompleta, *pareza),
topografie (*monoplegie, 'hemiplegie, *paraplegie), evolutie sau
cauze (In general, o leziune nervoasa centrala sau periferica).
Tipuri: 1) P. acomodatiei, a muschiului ciliar. 2) P. agitanta, v.
boala Parkinson. 3) P. ascendenta acufa, v. boala Landry. 4) P.
botulinica exprima lezarea unor centri nervo?i prin toxi-na
botulinica. V. botulism. 5) P. bulbara atrofica progresiva,
705

PARALIZIE BELL
boala Duchenne, de origine nedefinita, apropiata de *sderoza
laterala amiotrofica. 6) P. diafragmului, semn clinic In diferite boli
toxice, infectioase. 7) P. epidemica infantila, v. poliomielita.
8) P. facials, leziune a perechii a Vll-a de nervi cranieni.
9) P. facials a nou-nascutului, accident obstetrical prin apli-carea
forcepsului. 10) P. facials, de tip central sau de tip pe-riferic (sau
p. Millard-Gubler, v. sindrom Millard-Gubler). 11) P. postdifterica,
complicatie precoce sau tardiva a *difteriei. 12) P. recurentiala, a
nen/ului recurent. V. si In continuare.
PARALIZIE BELL / paralysie de Bell / Bell's palsy. [Sir Charles
Bell, cfwwg fi fizwCog scof-ion, Londra, 1774-1842.] Sin.: semn
Bell (v.).
PARALIZIE BROWN-SEQUARD / paralysie de BrownSequard / Brown-Sequard paralysis. [Charles Edouard
Brown-Sequard, nwroCog fi fizio[og francez, 1818-1894.] 1)
Sin.: sindrom Brown-Sequard (v.). 2) P. flasca observata In boli
ale tractusului urinar.
PARALIZIE BULBARA PROGRESIVA / paralysie bulbaire progressive / progressive bulbar paralysis. P. progresiva si
atrofie a muschilor buzelor, limbii, gurii, faringelui si laringelui,
cauzata de leziuni (degenerare atrofica) ale nucleilor motori din
partea inferioara a trunchiului cerebral. Este o boala cronica, In
general fatala. Sin.: boala/sindrom Duchenne.
PARALIZIE CENTRALA / paralysie centrale / central paralysis.
*P. determinata de leziuni ale creierului sau ale maduvei spinarii.
PARALIZIE CEREBRALA INFANTILA / paralysie cerebrale
infantile / infantile cerebral palsy. Grup de tulburari motorii
neevolutive sun/enite In prima copilarie ca urmare a unor leziuni
cerebrale cauzate de un traumatism la nastere sau de o
patologie intrauterina. Se caracterizeaza prin dezvoltare moto-rie
Intarziata sau anormala, cu tulburari manifestate prin *paraplegie spastica, 'hemiplegie sau *tetraplegie, adeseori asociate
cu 'retard mental, *convulsii sau *ataxie. V. si boala Little.
PARALIZIE CEREBROSPINALA EREDITARA / paralysie
cerebrospinale hereditaire / hereditary cerebrospinal paralysis. Sin.: paraplegic spastica ereditara (v.).
PARALIZIE PRIN COMPRESIUNE / paralysie par compression
/ compression paralysis. P. determinata de compre-siunea
prelungita a unor nervi, de ex., prin apasarea exerci-tata de carje
sau consecutiv unui decubitus dorsal prelungit.
PARALIZIE FALSA / pseudoparalysie, s. f. / false paralysis.
Sin.: pseudoparalizie (v.).
PARALIZIE FLASCA / paralysie flasque / flaccid paralysis. P.
cu hipotonie musculara si areflexie tendinoasa, determinata de
afectarea *neuronului motor periferic sau de o leziune masiva si
recenta a *fasciculului piramidal. In eel de-al doilea caz, reflexele
tendinoase pot reaparea, dar hipotonia dureaza, rezultand o p.
flascospastica. V. si paralizie spastica.
PARALIZIE FUNCTIONALA / paralysie fonctionnelle / functional paralysis. P. temporara care aparent nu este determinata
de o leziune nervoasa. Uneori poate fi de natura psi-hogena.
PARALIZIE GENERALA PROGRESIVA / paralysie generale
progressive / general paresis, paralytic dementia. Afectiune
neurologica de etiologie sifilitica, care se manifesta prin 'dementa
progresiva, tremor, disartrie, miastenie, euforie cu delir de
grandoare si tulburari de comportament sau, dimpotriva,
'depresie. Boala a devenit rara datorita tratamentului precoce al
sifilisului cu penicilina si este curabila (antibiotice, cortizon).
Netratata, POP evolueaza spontan spre dementa si *gatism,
exitus In 2-5 ani. Sin.: boala Bayle, dementa paralitica.
PARALIZIE INFANTILA / paralysie infantile / infantile paralysis. Sin.: poliomielita anterioara acuta (v.).
706

PARAMAGNETIC
PARALIZIE ISTERICA / paralysie hysteriqu6e / hysterical
paralysis. Diminuare aparenta a fortei miscarilor Intr-o anumita
regiune a organismului, In absenta oricarei cauze neurologice
organice.
PARALIZIE KLUMPKE / paralysie de Klumpke / Klumpke's
paralysis. Augusta Dejerme-Klumpke, neurody din 'Paris, n. ia
San fra.nc.isco, 1859-1927. Sin.: sindrom Dejerine-Klumpke
PARALIZIE MILLARD-GUBLER / syndrome de Millard-Gubler /
alternate inferior paralysis, Millard-Gubler syndrome.
Auguste Louis Jules Millard, mea-ic franc-ez ia. f{6mtaw^ it
'Eons, 1830-1915; Adolphe Gubler, medic fi faTmacolog
fra.nce.z,, 1821-1879. Sin.: sindrom Millard-Gubler (v.).
PARALIZIE MIOPATICA / paralysie myopathique / myopath. ic
paralysis. P. determinata de o afectiune exclusiv musculara.
PARALIZIE MIXTA / paralysie mixte / mixed paralysis. P.
combinata, motorie si senzoriala.
PARALIZIE PERIFER1CA / paralysie peripherique / peripheral
paralysis. P. determinata de leziuni ale nervilor periferici.
PARALIZIE PERIODICA FAMILIALA / paralysie periodique
familiale / familial periodic paralysis. Sin.: boala Westphal
(v.).
PARALIZIE POSTEPILEPTICA / paralysie de Todd / Todd's
postepipleptic paralysis. Sin.: paralizie Todd (v.).
PARALIZIE PROGRESIVA SUPRANUCLEARA / paralysie progressive supranucleaire / progressive supranuclear palsy.
Sin.: sindrom Steele-Richardson-Olszewski (v.).
PARALIZIE PSEUDOBULBARA / paralysie pseudo-bulbaire /
pseudobulbar palsy, pseudobulbar paralysis. Sindrom determinat de afectarea bilaterala, diseminata (corticala si/sau subcorticala) a fasciculelor geniculate, observat In cursul afectiunilor
vasculare cerebrale (cu leziuni lacunare), al 'sclerozei In placi
sau al 'sclerozei laterale amiotrofice. In cadrul sindromului se
asociaza dizartrie paralitica, tulburari de deglutitie, spasme faciale Insotite de ras si plans spasmodice, de tulburari ale mi-micii
(facies fix), tulburari ale mersului (In pasi mid) si ale sta-ticii
(astazie-abazie), tulburari de tip extrapiramidal ale tonusu-lui
muscular. Frecvent, se constata diminuarea functiilor intelectuale si tulburari sfincteriene (Indeosebi mictiune imperioasa).
PARALIZIE SENZORIALA / paralysie sensorielle / sensory
paralysis. V. paralizie.
PARALIZIE DE SOMN / paralysie du sommeil / sleep paralysis.
P. care survine la trezirea din somn, frecvent In relatie cu
'narcolepsia sau In cadrul 'sindromului apneei de somn. .j
PARALIZIE SPASTICA / paralysie spasmodique / spastic
paralysis. P. cu hipertonie musculara a partii paralizate ^i
accentuarea reflexelor tendinoase. P. s. este determinata de
leziuni 'piramidale centrale. V. si paralizie flasca.
PARALIZIE SPINALA INTERMITENTA / paralysie spinale in.
termittente / Westphal's disease. Sin.: boala Westphal (v.).
PARALIZIE TODD / paralysie Todd / Todd's postepileptic paralysis. [Robert Bentley Todd, anatomist fi meaic uimuitt,
'Du.fs&n, profesor [a Londra, 1809-1860.] Hemi- sau monoplegie
cu durata de la cateva minute la cateva zile, aparuta dupa un
atac epileptic. Sin.: paralizie postepileptica.
PARALYSIS AGITANS / paralysis agitans / paralysis agitans.
Sin.: boala Parkinson (v.).
PARAMAGNETIC, adj. / paramagn6tique, adj. / paramagnetic.
[QT. para = dincolo de., lanffOf magnes = piatra. miMM-tica, din
regiunea 'Magnesia a. fisiei 'Mtci.] Despre o substanta ai carei
atomi sau ale carei molecule poseda un moment magnetic
permanent. Moleculele, atomii si ionii care au unul sau mai multi
electroni necupla(i sunt p. V. si rezonanta electronical de spin.

PARAMAGNETISM
PARAMAGNETISM, s. n. / paramagn6tisme, s. m. / paramagnetism. {Cjr. para = dincoio de, langa, magnes = piatrd
miigne.tica.i din regiunea Magnesia a ^Isiei iWicf; -ism.]
Proprietate caracteristica substantelor ale caror atomi sau molecule poseda un moment magnetic permanent. Substantele p.
sunt atrase usor de magneti datorita interactiunii dintre
momentele magnetice ale substantei si campul magnetic al
magnetului. Ex. de substante cu aceasta proprietate: aluminiu,
platina, mangan, crom, paladiu si anumite gaze (oxigen, aer
etc.).
PARAMEDIAN, adj. / paramedian, e, adj. / paramedian. |C/r.
para = langa; lot. medianus = tie la mijCoc, de. (a medias = [a
mijtoc.] Care este situat langa linia mediana sau langa pla-nul
median.
PARAMEDICAL, adj. / paramedical, -ale, -aux, adj. / paramedical. \Qr. para = <inco(o de., langa, (at. medicus =
medic.] Care are unele raporturi cu medicina. ex.: profesiunile
auxiliare din domeniul asistentei medicale.
PARAMETRITA, s. f. / parametrite, s. f. / parametritis. \Qr.
para = (angilf metra = liter; -ita.] Inflamatie acuta sau cro-nica a
*parametrului.
PARAMETRU, s. n. / parametre, s. m. / parametrium. NA:
parametrium, pi. parametria (1). [Qr. para = dinco[o de., l&ngti;
1) metra = ute.r; 2) metron = masurit,} 1) Partea supe-rioara a
bazei ligamentului larg al uterului, care leaga margin-ea uterina
de peretele pelvin lateral. Constituit din tesut celu-lar subcutanat,
el contine pediculii vasculonervosi uterini. 2) Marime care poate
lua diferite valori, dar care este considerate constanta In timpul
unei observatii si care caracterizeaza starea unui anumit *sistem.
PARAMIMIE, s. f. / paramimie, s. f. / paramimia. \Gr. para =
dincoCo de., langa] mimesis = imitafM, de. [a mimeisthai = a
imita.] Expresie paradoxala a fetei, care exprima o discor-danta
Intre *mimica si sentimentui care o provoaca. Se observa
indeosebi In 'disociatia mentala *schizofrenica.
PARAMIOTONIE CONGENITALA / paramyotonie congenitale /
paramyotonia congenita. [GfT. para = dincoio de., l&nga;
mys, myos = mufcfii; tonos = te.nsiu.ne., [at. congenitus =
nSscut odatH cu, de la cum = cu, genitus = nQscut fi gignere =
a nafte, a crea.] Afectiune foarte rara, ereditara, cu trans-mitere
autozomal dominanta si debut imediat dupa nastere. Se
caracterizeaza prin accese (regresive spontan) de contractura
musculara si 'paralizii flasce la nivelul mainilor si membrelor
inferioare, dedansate si agravate de contractia musculara,
repetate, favorizate si accelerate la frig. Prognosticul bolii este
benign, iai Incadrarea nosologica neclarificata, probabil 7n relatia
cu miotonia congenitala (*boala Thomsen) si cu *adinamia
episodica ereditara. Sin.: boala von Eulenburg.
PARAMNEZIE, s. f. / paramnesie, s. f. / paramnesia. \Qr. para
= dincoio de., tango, a - priv.; mneme = me-fiwrie, de la
maasthai = a-fi aminti} Pierdere a memoriei cuvintelor si a
semnelor acestora, cu utilizarea unor cuvinte sau sunete fara
nici o relatie cu ceea ce intentioneaza sa exprime pacientul. Se
deosebesc: 1) P. de certitudine, cu amintiri inexacte. 2) P. de
localizare, cu amintiri exacte, dar localizate gresit 7n timp sau 7n
spatiu.
PARAMYXOVIRIDAE / Paramyxoviridae / Paramyxoviridae.
[Cfr. para = dincoCo de., [anga; myxa = mucus; (at. virus =
venw, otrava.] Familie de virusuri ARN, cu simetrie elicoidala, cu
diametrul de 200 nm, cu anvelopa, cuprinzand trei genuri:
'Paramyxovirus,
"morbillivirus
si
"Pneumovirus.
PARAMYXOVIRUS / Paramyxovirus / Paramyxovirus. [QT.
para = dincolb de, [Anga; myxa = mucus; [at. virus = ve-nin,
citrwii] Gen de virusuri ARN ce apartine familiei *Pa/a-

PARAPLEGIE CEREBRALA
myxoviridae si care cuprinde virusurile *parainfluenzei, *parotiditei epidemice (virusul uriian) si al *bolii Newcastle.
PARANALGEZIE, s. f. / paraanalg6sie, s. f. / paranalgesia,
para-analgesia. [Cfr. para = dincoto lie., Conga, an - priv.;
algos = durere, sou algesis = simfvl durerii] *Analgezie a partii
inferioare a corpului, incluzand si membrele inferioare.
PARANESTEZIE, s. f. / paraanesthesie, s. f. / paran(a)esthe-sia,
paraan(a)esthesia. [Cfr. para = dincoio de., ianga; an -priv.;
aisthesis = senzaftt, se.nsi6iKta.te.] *Anestezie a partii inferioare
a corpului si a membrelor inferioare.
PARANEURON, s. m. / paraneurone, s. m. / paraneuron. [^r.
para = dincoio de., langa; neuron = nerv.] Celula prezenta 7n
numeroase organe de origine neuroectodermica. P. sintetizeaza
si elibereaza amine biogene si/sau peptide. Fiind considerati
drept o extensie a cadrului 'celulelor APUD, p. sunt reprezen-tati
de celulele endocrine ale tubului digestiv, celulele medulosuprarenale si celulele epifizare.
PARANOIA, s. f. / paranoia, s. f. / paranoia. \Cjr. paranoia, de la
para = dincoio d(., langa, noos, nous = intdige.nfa.} Termen care
initial a desemnat *delirul sistematizat si *delirul de interpretare.
Sensul actual: 'psihoza caracterizata prin evolutia progresiva si
ireductibila a unui delir coerent, sistematizat (delir de persecutie,
de grandoare, mistic), organizat pornind de la anumite episoade
reale din viata afectiva sau emotionala. Se conserva perfect
daritatea 7n gandire, vointa si actiune. Orgoliul exacerbat,
ne7ncrederea, susceptibilitatea, jude-cata falsa si tendinta la
interpretare favorizeaza delirul. AceastEi psihoza conduce
frecvent la reactii agresive si antisodale, indu-siv delicte sau,
uneori, crime. In p. lipsesc *halucinatiile si alte simptome majore
din bolile psihice. Sin.: psihoza paranoica.
PARANOIC, adj., s. m. sau f. / paranoiaque, adj., s. m. ou f. /
paranoic, adj., paranoiac, n. [Gjr. para == dincoio de., (dnga,
noos, nous = inteiigenta,} 1) Care apartine *paranoiei sau o
caracterizeaza. Ex.: delir p. 2) Persoana afectata de paranoia. 3)
Structura p., caracteristica unui delir care este coerent,
sistematizat si fara afectare psihica vizibila a persoanei delirante.
PARANOID, adj. / parano'l'de, adj. / paranoid. [Cfr. para =
dincoio de., langa; noos, nous = inteGge.nf.a; eidos = forma.]
Caracteristica unui *delir coerent, polimorf, care traduce o tulburare profunda a personalitatii.
PARAOMBILICAL, adj. / paraombilical, -ale, -aux, adj. /
paraomphalic, paraumbilical. [Cfr. para = langa; [at. umbilicaris = om6iiicai, de. [a umbilicus = hunc.} Care se afla situat
7n vecinatatea "ombilicului. Ex.: hernie p.
PARAOXON, s. m. / paraoxone, s. m. / paraoxone. C,oH,406NP.
Lichid uleios cu actiune anticolinesterazica si parasimpaticomimetica, utilizat 7n oftalmologie pentru efectui sau miotic si
7n tratamentui glaucomului (7n administrare locala).
PARAPAREZA, s. f. / paraparesie, s. f. / paraparesis. [^r. porn =
diwolo dt, langa; paresis = slabm, rda^are.} Defidt motor al
ambelor membre inferioare, mai redus decat 7n *para-plegie, dar
avand aceleasi cauze.
PARAPLEGIC, adj., s. m. sau f. / paraplegique, adj., s. m. ou f. /
paraplegic. {Gjr. para = dincoio de, Conga; plege = [ovitura.} 1)
Care se refera, care s-a produs 7n relatie cu o *paraplegie. 2)
Subiect afectat de paraplegic (sens nereco-mandat).
PARAPLEGIE, s. f. / paraplegie, s. f. / paraplegia. [CfT. para =
dincoio de, Conga; plege = [omturO.] *Paralizie motorie si,
frecvent, senzoriala, 7n jumatatea inferioara a organismului
(membre inferioare, abdomen).
PARAPLEGIE CEREBRALA / paraplegie cerebrale / cerebral
paraplegia. P. cauzata de leziuni cerebrale bilaterale.
707

PARAPLEGIE SENILA
PARAPLEGIE SENILA / parapl6gie s6nile / senile paraplegia.
P. care poate aparea la varsInici, fiind cauzata de leziuni transversale ale maduvei spinarii sau de sderoza medulara anterolaterala. Sin.: paraplegie tetanoida.
PARAPLEGIE
SPASMODICA
FAMILIALA
STRUMPELLLORRAIN / paraplegie spasmo-dique familiale de StrumpellLorrain / Striimpell's disease. [Ernst Adolf Gustcv Gottfried
voa Striimpell, medic. german, profesor de. me.dtc.inii intemd ia
Leipzig, 1853-1925, M. Lorrain, newoiog francos, sec. XIX-XX.]
Boala rara a SNC, caracterizata prin paralizie cu con-tractura si
extensie a membrelor inferioare, exagerarea *refle-xelor
osteotendinoase si *semn Babinski. Debuteaza In jurul varstei de
20 de ani si se agraveaza progresiv, foarte lent. P. este asodata
cu tulburari cerebeloase si ale sensibilitatii pro-funde. Leziunea
prindpala consta In demielinizarea fasdculului piramidal, ca si a
fasdculelor spinocerebeloase si a cordoanelor posterioare.
Transmiterea este autozomal dominanta. Boala face parte din
'sindroamele de eredodegenerescenta spi-nocerebeloasa.
PARAPLEGIE SPASTICA EREDITARA / paraplegie spastique
hereditaire / hereditary spastic paraplegia. Denumire generica pentru un grup de boli ereditare constand In paralizia treptata a unui membru, a doua sau a tuturor membrelor. P. este
spastica si reprezinta consecinta unei degenerescente a tractusurilor corticospinale, Insa fara anomalii senzoriale. Sin.: paralizie cerebrospinala ereditara.
PARAPLEGIE TETANOIDA / paraplegie tetanoide / tetanoid
paraplegia. Sin.: paraplegie senila (v.).
PARAPROTEINA, s. f. / paraproteine, s. f. / paraprotein. [Qr.
para = dincolo de, langa-j protos = primul; -ina.} Termen discutabil ce desemneaza o proteina (*imunoglobulina) secretata de
un *don de *plasmodte aflate In curs de proliferare pato-logica. P.
apar In bolile maligne ale splinei, maduvei osoase, ficatului etc.
Ex. de p.: globulinele din *mielom, 'proteina Bence-Jones si
"macroglobulina. Pentru unii autori, termenul p. este desuet,
deoarece imunoglobulinele desemnate initial (Apitz, 1940) ca
proteine anormale nu prezinta anomalii structurale, iar
caracteristicile lor particulare tin de origine.
PARAPROTEINEMIE, s. f. / paraproteinemie, s. f. / paraprotein(a)emia. [QT. para = dincolo de., langa., protos = primui;
-ina; haima, -atos = sange.} Prezenta In ser a *paraproteinelor,
care sunt imunoglobuline monodonale. La om au fost sem-nalate
p. implicand toate clasele de imunoglobuline.
PARAPSIHOLOGIE, s. f. / parapsychologie, s. f. / parapsychology. [CfT. para = dincoto de, Cdngil; psykhe = sufkti logos
= ftiinf:ct] Domeniu care are ca obiect studiul fenomenelor
denumite paranormale, Indeosebi darviziune, premonitie, telepatie, telekinezie si chiar "hipnoza. In verificarea realitatii si
explicarea acestor fenomene sunt implicati cercetatori de cele
mai diverse formatii, care Incearca sa introduca ratiunea Intr-un
domeniu uneori irational.
PARAPSORIAZIS, s. n. / parapsoriasis, s. m. / parapsoria-sis.
[Qr. para = dincoto de., [d-ngii, psoriasis = m&nc&rime., erupfie
datoratil rSiei, de. [a psora = rdie..] Termen care desemneaza un
grup de 'dermatoze cronice eritemato- si papulo-scuamoase,
care se aseamana doar prin manifestarile clinice cu *psoriazisul.
In relatie cu aspectui leziunilor cuatanate, se deosebesc: p. In
picatura, p. lichenoid, p. In placi, p. vario-liform (v. boala MuchaHabermann).
PARARITMIE, s. f. / pararythmie, s. f. / pararrhythmia. [Cfr. para
= dincoto de., [dryO, tat. rhythmus, gr. rhythmos = ritm.] Sin.:
parasistolie (v.).
PARAROTACISM, s. n. / pararhotacisme, s. m. / pararhotacism. [QT. para = dincoio de, [AngH; rhotakismos.} Pronuntie
imperfecta a sunetului literei "r". V. si rotacism.
708

PARATHORMON
PARA-SIDA, s. f. / para-SIDA, s. m. / AIDS-related complex.
[Qr. para = Conga; abrev. fr. pentru Syndrome de. i'lmmunoDeficience Acquise = sindrom de. imunode.fic.ie.n^.a.
dofiAnditfL} Termen nerecomandat, desemnand un complex de
semne si simptome asociat unui stadiu avansat al infectiei HIV.
P. este caracterizata prin limfadenopatie generalizata, febra,
scadere In greutate, diaree prelungita, infectii minore cu germeni
oportu-nisti, prezenta anticorpilor anti-HIV si scaderea numarului
de "limfodte T CD4+.
PARASIMPATIC, adj. / parasympathique, adj. / parasympathetic. [Gr. para = dincoto de., l&nga.; sympathem = a fi alUuri
de. cineva, de, la syn = impreunO, pathos = afecfium,
sentiment.] Sin.: sistem nervos parasimpatic (v.).
PARASIMPATICOTONIE, s. f. / parasympathicotonie, s. f. /
vagotonia. \Cjr. para = dincoio de., l&ngiii sympathein = a. fi
atdturi de, cineva, d<, la syn = impre.v.na, pathos = afrctium,
sentiment; tones = tensiune.] Var: parasimpatotonie. Sin.:
vagotonie (v.).
PARASIMPATOLITIC, adj., s. n. / parasympatholytique, adj., s.
m. / parasympatholytic. [^r. porn = dincoio de., l&ng&i
sympathein = a fi aldturi de cinei'a, de. la syn = imprewS,
pathos = afecfiune, sentiment; lytikos = care. distruge, dt [a ]
yein = a distruge.} Sin.: anticolinergic (v.).
PARASIMPATOMIMETIC, adj., s. n. / parasympathomim6-tique,
adj., s. m. / parasympathomimetic. [Cyr. para = din-colo de.,
[dnga.; sympathein = a fi aiatwi de. cineva, de ia syn =
mipreuna, pathos - ofec-filine, sentiment, mimetikos = we imita,
de. ia mimeisthai = a i-nita,} (Substanta) care mimeaza actiunea
unor mediatori ai *sistemului nervos parasimpatic. In functie de
mecanismul de actiune, p. se pot dasifica In p. cu actiune directa
(acetilcolinomimetice, agonisti ai receptorilor mecanici) si p. cu
actiune indirecta (anticolinesterazice). Sin.:
vagomimetic.
PARASIMPATOTONIE. Var. pentru parasimpaticotonie (v.).
PARASISTOLIE, s. f. / parasystolie, s. f. / parasystole. [Cjr.
para = dincoio de, la-ngil; systole = contracfw.] Tip de aritmie
caracterizata prin existenta a doi centri de automatism cu activitate independents: centrul de automatism sinusal normal si un
alt centru de automatism *heterotop, cu frecventa mica, vedn
celui precedent. Ritmul cardiac este comandat altemativ de cate
unui din cei doi centri. Sin.: pararitmie.
PARASOMNIE, s. f. / parasomnie, s. f. / parasomnia. [Qr. para
= langa., lot. somnus = somn.} Ansamblu de tulburari survenind
In timpul somnului, Indeosebi la copil. Pot aparea:
'somnambulism, *somnilocvie, *bruxism, vise de angoasa sau
cosmar (In timpul *somnului paradoxal) si *enurezis.
PARASTERNAL, adj. / parasternal, -ale, -aux, adj. / paraster.
nal. [CfT. para = langa., sternon = stem.] Care este situat In
vednatatea sternului.
PARATHORMON, s. m. / parathormone, s. m. / parathor-mone.
[Cyr. para = Congo; (thyreos = pavaza, scut, tiroidti);
hormon = eJ(f.ita.t, de. Ifl hormaein = a indemna, a. e^cita.]
Hormon polipeptidic sintetizat si eliberat de glandele *parati-roide.
Este sintetizat sub forma unui preproparathormon alcatuit din 141
aminoadzi, scindat In continuare In pro-parathormon cu 110
aminoadzi, rezultand In final hormonul alcatuit din 84 aminoadzi,
cu M,. 9 500 Da, iar gena de sinteza a precur-sorului se afla pe
bratui scurt al cromozomului 11 (11p15.4). P. controleaza, prin
actiunile sale, distributia caldului si fos-forului In organism: la nivel
osos, provoaca resorbtie osoasa prin cresterea activtatii
*osteoclastelor, eliberand calciul si fosfatii; la nivel renal, creste
fosfaturia si diminueaza calciuria;
In intestin, creste absorbtia de calciu si, probabil, cea de fosfati. P.
intervine, de asemenea, In echilibrul addobazic prin cresterea
excretiei urinare de protoni (H*) si In activarea sintezei

PARATIFOIDA
vitaminei D. Este antagonist al "calcitoninei. Concentratiile crescute de p. provoaca transferul calciului din oase In sange, iar
deficitui sau conduce la scaderea concentratiei calciului san-guin
(*tetanie). Este utilizat In terapia unor hipocalcemii si In
*proba la parathormon. Abrev.: PTH. Sin.: hormon paratiroidi-an.
V. si calcitonina, calcitriol, tab. const. endocrinol.
PARATIFOIDA, s. f. / paratyphoTde, s. f. / paratyphoid. \Cjr.
para = dincoCo de., iangH; typhus = torpoare, stupoare, de (a
typhein = a incendia, a afwna; eidos = forma.] Sin.: febra
paratifoida (v.).
PARATION, s. m. / parathion, s. m. / parathion. Compus
organofosforat utilizat ca insecticid In agriculture. P. este extrem
de toxic pentru om si animale, ca urmare a blocarii 'acetilcolinesterazei. Intoxicatia cu p. se produce prin inhalare, ingestie
accidentals In timpul lucrului sau prin alimente contaminate.
Tulburarile apar la scurt timp dupa expunerea la toxic si sunt
dominate de semnele digestive, convulsii, dispnee, tulburari de
vedere.
PARATIREOPRIV, adj. / parathyreoprive, adj. / parathyroprivic. [Qr. para = (dngil; thyreos = paviiza, scut, tiroidd; Cat.
prims == (ipsit de, de La privere = a [ipsi (pe cineva) de ceva]
Care este determinat de lipsa (congenitala sau postrezectie
chirurgicala) a glandelor *paratiroide.
PARATIREOZA, s. f. / parathyr6ose, s. f. / parathyroidia. [Cfr.
para = Conga; thyreos = -pavaza, scut, tiroida; -ozd.] Tip de
paraireopatie (patologie a glandelor *paratiroide) de etiologie
neinflamatorie, care poate surveni si izolat, fara afectarea glandei tiroide, spre deosebire de paratiroidila (de etiologie inflamatorie).
PARATIROIDE, s. f. pi. / parathyroides, s. f. pi. / parathyroids.
NA; glandulae parathyroideae. [Qr. para = (anga;
thyreos = pavaza, scut; eidos = forma,] Glande endocrine mid, in
numar de patru (doua superioare si doua inferioare), situate pe
fata posterioara a lobilor laterali ai glandei tiroide. Au forma
eliptica, iar greutatea fiecarei glande este de 30-50 mg, In total
130-140 mg. Participa la metabolismul *fos-forului si *calciului
prin hormonul paratiroidian ('parathormon) pe care Tl secreta.
Sin.: glande paratiroide.
PARATIROIDECTOMIE, s. f. / parathyroidectomie, s. f. /
parathyroidectomy. [Qr. para = ianga; thyreos = paoazd, sent;
eidos = forma; ektome = e^cizie.] Ablatia chirurgicala a uneia
sau ambelor perechi de *paratiroide. Uneori p. poate fi
accidentala (In interventiile pe tiroida).
PARATIROIDIAN, adj. / parathyroidien, -enne, adj. / parathyroidal. [Cff. para = langaj thyreos = pavaza, scut; eidos =
forma} Care se refera la glandele 'paratiroide. Ex.: hormon p.
(*parathormon), insuficienta p.
PARATIROIDITA, s. f. / parathyroidite, s. f. / parathyroiditis.
[Cfr. para = longa, thyreos = pavazil, scut; eidos = forma; -ita]
Inflamatia glandelor *paratiroide. V. paratireoza.
PARATOP, s. m. / paratope, s. m. / paratope. [G,r. para = [ingd;
topos = (oc.} Regiune din molecula de anticorp care
interactioneaza cu *epitopul. P. reprezinta situsul de fixare a
determinantului antigenic pe imunoglobulina. Structura p. este
complementara spatial celei a epitopului. P. se formeaza prin
replierea In spatiul "regiunilor variabile a unui "lant greu si a unui
*lant usor al anticorpului. V. si imunoglobulina.
PARAVACCINA, s. f. / paravaccine, s. f. / paravaccinia. [Cfr.
para = dincoCo de, langa; [at. vaccinus = referitor [a vacd, de la
vacca = vacd] Infectie cutanata determinata de un virus din
familia "Poxviiidae. Consta In aparitia unor noduli indolori, u^or
pruriginosi, la varful carora se dezvolta vezicule. Boala afecteaza
mainile mulgatorilor de vaci, In relatie cu ocupatiile profesionale
si se vindeca In circa 15 zile. Sin.: tuberculii mulgatorilor.

PARA
PARAVENOS, adj. / paraveineux, -euse, adj. / paravenous.
[CfT. para = l&nga; [at. venosas, de [a vena = venH] Care este
situat langa o vena sau care se produce langa o vena.
PARAVERTEBRAL, adj. / parav6rtebral, -ale, -aux, adj. / paravertebral. [QT. para = [dngO, [at. vertebra = vertedra, de [a
vertere = a intoarce.] Care este situat In apropierea unei vertebre sau a coloanei vertebrate.
PARAVEZICAL, adj. / paravesical, -ale, -aux, adj. / para-vesical.
\Cjr. para = [anga; (at. vesica = vezicd.] Care este situat In
vecinStatea *vezicii urinare.
PARAZIT, s. m. / parasite, s. m. / parasite. [Lat. parasitus, gr.
parasites = musafir necfi.ew.at la masa, de la. gr. para = [anga,
sitos = mancare.} Animal, plants sau microorganism care, Intr-o
perioada a existentei sau pe toata durata acesteia, Inaiesc pe
seama altei fiinte. Organismul gazda nu este afec-tat decat daca
parazitii sunt excesiv de numerosi. Se deosebesc: 1) P.
heferoxen, cand dezvoltarea p. nu este posi-bila decat pe
cheltuiala mai multor gazde succesive. 2) P. monoxen, daca
Intreaga evolutie a p. se produce la nivelul unei singure gazde. 3)
P. provizoriu, cand p. traieste pe seama unei gazde doar In
stadiul tanar. V. si parazitar, parazitism.
PARAZITAR, adj. / parasitaire, adj. / parasitic. [Lot. pam-situs,
gr. parasites = musafir nic.hem.at la masa, de la gr. para = langa, sitos == mancare.} 1) Care este cauzat de paraziti sau se
refera la acestia. 2) fn psihiatrie, despre fenomene (ima-gini,
cuvinte, idei) care se impun In constiinta bolnavului, chiar daca
acesta, prin simtui sau critic, recunoaste absurditatea lor.
PARAZITICID, adj., s. n. / parasiticide, adj., s. m. / parasiticidal. {Lat. parasitus, gr. parasites = musafir Mchenat la masa,
de la gr. para = ianga, sitos = mancare; Cat. caedere = a
omon.] (Substanta) care serveste la distrugerea parazitilor.
PARAZITEMIE, s. f. / parasitemie, s. f. / parasit(a)emia. [Lat.
parasitus, gr. parasites = musafir necfiewat la masa, de la gr.
para = [angd, sites = mancare; gr. haima, -atos = sange}
Prezenta unui anumit 'parazit In sange.
PARAZITISM, s. n. / parasitisme, s. m. / parasitism. [Lat.
parasitus, gr. parasites = musafir nechemat la masa, de la gr.
para = langa, sitos = mdncare, -ism.] Conditia unui organism
care traieste ca 'parazit la nivelul unui alt organism. In p.
adevarat, organismul parazit preia de la gazda substantele care
Ti sunt necesare vietii. Ex.: viermii intestinali, parazitui *scabiei,
care sunt paraziti propriu-zisi; microorganismele patogene, care
sunt paraziti simbiotici (v. simbioza). In cazul p. fals sau
pseudoparazitismului, parazitui nu traieste decat accidental la
nivelul unei gazde. V. si parazit, parazitar.
PARAZITOFOBIE, s. f. / parasitophobie, s. f. / parasitopho-bia.
[Lot. parasitus, gr. parasites = musafir necfie'mat la masti, de la
gr. para = langa, sitos = firono; phobos = fried] Teama excesiva
pe care o manifests anumite persoane de a contracta boli
cutanate parazitare, Indeosebi *scabie. P. este contagioasa, spre
deosebire de alte fobii.
PARAZITOLOGIE, s. f. / parasitologie, s, f. / parasitology. [Lat.
parasitus, gr. parasites = musafir nechemat la nasa, de la gr.
para = langa, sitos = hrana, logos = stiinta.} Parte a stiintelor
naturale consacrata studiului *parazitilor animali si ve-getali. P.
medicals reprezinta o ramura a medicinii care are ca obiect
studml bolilor parazitare.
PARAZITOZA, s. f. / parasitose, s. f. / parasitosis. [Lot. parasitus, gr. parasites = musafir nechemat la masa, de la gr.
para = (anga, sites = mancare.; -ozd.] Termen generic utilizat
pentru ansamblul bolilor de etiologie parazitara.
PARA, s. f. / poire, s. f. / rubber bulb. [Lat. pirum = para.]
Instrument de cauduc In forma de para, cu care se pot aspi-ra si
expulza aer sau lichide, In scop explorator sau terapeu-tic.
709

PARENCHIM
PARENCHIM, s. n. / parenchyme, s. m. / parenchyma. NA:
parenchyma. [Cfr. parenkhyma = v-mpiutwO, de (a para =
C&nga, enkhyma, -atos = infu.z.ie ft enkhein = a vdrsa, a
r&spdndi] Celulele spedfice ale unei structuri anatomice (organ,
glanda), sustinute de *stroma.
PARENCHIMATOS, adj. / parenchymateux, -euse, adj. /
parenchymatous. [Qr. parenkhyma = wnpCuturil, de. [a para =
idngO, enkhyma, -atos = infuzie fi enkhein = a vitrsa, a
rOsv&ndi.} Care se refera la 'parenchim, elementui celular nobil,
functional, In opozitie cu tesutui conjunctiv de sustinere al
organului.
PARENTAL, adj. / parental, -ale, -aux, adj. / parental. [Lot.
parentalis = al pitrinpilor, de la parens, -ntis = pdrinte.] Care se
refera la parinti. Ex.: autoritate p.
PARENTERAL, adj. / parenteral, -ale, -aux, adj. / parenteral. [Cjr.
para = dincolo de, C&ngil; enteron = intestin.] Care se afla in
afara cailor digestive. Termenul se refera Indeosebi la un
tratament administrat pe alta cale decat cea digestiva. Ex.:
administrarea p. a unui medicament (injectie subcutanata, intramusculara, intravenoasa).
PARESTEZIE, s. f. / paresthesie, s. f. / par(a)esthesia. [Cjr. para
= dincoio de, i&nga, aisthesis = ^enzafie, sensiBilitate.} 1)
Anomalie a perceptiei senzatiilor (diferita de "hipoestezie si
"hiperestezie) constand In Intarzierea, persistenta sau eroarea
de localizare a exdtatiilor tactile, dureroase, termice sau vibratorii. 2) Senzatie anormala care survine fara o cauza aparenta,
avand manifestari variate: furnicaturi, amorteli, senzatii de frig
sau de cald, constrictii localizate etc. P. pot fi uneori con-secinta
lezarii nervilor periferid sau a maduvei spinarii. V. si hiperestezie,
hipoestezie.
PAREZA, s. f. / paresie, s. f. / paresis. [Cfr. paresis = slabm,
re[cv(are.] Termen folosit pentru a defini abolirea partiala a sensibilitatii si motilitatii unor grupe musculare. V. si paralizie.
PARIETAL, adj., s. n. / parietal, -ale, -aux, adj., s. m. / parietal,
parietal bone. [Lat. parietalis = de. pe.re.te, de la paries,
-etis = perete.] 1) Care se refera la un perete al unui organ
anatomic. Ex.: foita p. a pleurei. 2) Os p.: v. tab. anat. - oase.
PARIETECTOMIE, s. f. / parietectomie, s. f. / parietal excision.
[Lat. paries, -etis - perete.; gr. ektome = e^ri-afe.] 1) Exereza
chirurgicala a unui fragment de perete de la nivelul unui organ. 2)
Interventie exceptionala utilizata In caz de reddiva locala a
cancerului de san dupa mastectomie.
PARIETOGRAFIE, s. f. / parietographie, s. f. / parietography.
[Lat. paries, -etis = pmte; gr. graphein = a scrie.] Punerea In
evidenta radiografica a peretelui unui organ cavitar.
PARISIENSIA NOMINA ANATOMICA / Parisiensia Nomina
Anatomica / Parisiensia Nomina Anatomica. Abrev.: PNA. V.
Nomina Anatomica.
PARKINSONIAN, adj., s. m. / parkinsonien, -ienne, adj., s. m. /
parkinsonian. [fames Parkinson, medic engiez, 1755-1824.] 1)
Care se refera la *boala Parkinson, care se mani-festa din cauza
acestei boli. 2) Padent afectat de boala Parkinson.
PARKINSONISM, s. n. / parkinsonisme, s. n. / parkinsonism.
[fames Parkinson, medic e-ngkz, 1755-1824, -ism.} Grup de
tulburari neurologice caracterizate prin hipokinezie, tremor si
rigiditate musculara, adica prin simptome similare celor din
*boala Parkinson, secundare unor cauze variate: encefalita epidemica, ateroscleroza cerebrala, unele intoxicatii, traumatisme
craniene. Sin.: sindrom Parkinson.
PARODONTITA, s. f. / parodontite, s. f. / periodontitis. [^r. para
= [dngii; odous, odontos = dinte; -ita.] Inflamatie sau distrofie a
parodontiului, debutand prin dureri gingivale. 1) P. ap/ca/a;
inflamatie a parodontiului apical. 2) P. marginala, sin.:
boala Fauchard-Bourdet (v.).
'710

PAROXISM
PARODONTOLIZA, s. f. / parodontolyse, s. f. / periodonto.
lysis, periodontoclasia. [CJT. para = la-nga'i odous, odoatos =
dinte., lysis = distrugere, de [a lyein = a. distruge.} Forma de
*parodontita distructiva, numita si parodontita marginala.
PARODONTOZA, s. f. / parodontose, s. f. / pehodontosis. [CJT.
para = i&ngiii odous, odontos = dinte, -oza.] Afectiune
degenerativa generalizata a 'parodontiului.
PARODONTIU, s. n. / parodonte, parodontium, s. m. / periodontium. NA: periodontium, pi. periodontia. [Cjr. para =
[dnga; odous, odontos = dinte..] Complex morfologic si functional care asigura fixarea dintilor In osul alveolar. P. cuprin-de:
*cementul, ligamentui alveolodentar, osul alveolar si mucoasa
gingivala.
PARONICHIE, s. f. / paronychie, s. f. / paronychia. [Cjr. pom =
l&ng0:i onyx, onykhos = ungHie..] Tumefactie inflamatorie periungveala, fara tendinta la supuratie. Apare uneori in furunculoza, scabie sau pemfigus.
PAROREXIE, s. f. / parorexie, s. f. / parorexia. [Gjr. para
dincob de, tAngil; orexis = apetit.] Alterare a *apetitului, manifestata prin dorinta de a ingera substante necomestibile. V. pica.
PAROSMIE, s. f. / parosmie, s. f. / parosmia. [Cfr. para =
dincoCo de, Ifinga., osme = mims.] Afectarea functiei de discriminare Intre diferite mirosuri, cu pastrarea pragului de perceptie.
PAROSTOZA, s. f. / parostose, s. f. / parosteosis, parosto. sis.
\Qr. para = dincoio de, [dng/1; osteon = os; oza.] Osificare a
tesuturilor moi, aflate la exterior fata de 'periost.
PAROTIDA, s. f. / parotide, s. f. / parotid. NA: glandula parotidea. [CfT. para = iAnga, ous, otos = urecfie..] Cea mai voluminoasa dintre glandele salivare (greutate medie 25 g), situa-fa
in partea superioara a gatului, posterior ramurii ascendente a
maxilarului inferior, deasupra conductului auditiv extern si anterior apofizei mastoide a osului temporal. Canalul sau excre-tor
(*canalul Stenon) se deschide la nivelul coletului primului sau al
celui de-al doilea molar superior. P. este traversata de artera
carotida externa, vena jugulara externa, nervul fadal si nervul
auriculotemporal. Are inervatie dubia, simpatica, din gan-glionul
cervical superior, si parasimpatica, din fibre care Tsi au originea
In centrul salivar al bulbului.
PAROTIDECTOMIE, s. f. / parotidectomie, s. f. / parotidec.
tomy. [QT. para = [6ngti; ous, otos = urecfie; ektome = e?(cizie.}
Ablatia chirurgicala totala sau partiala a glandei *paro-tide, cu
sau fara conservarea nervului facial.
PAROTIDITA, s. f. / parotidite, s. f. / parotiditis. [QT. para =
[dngcl; ous, otos = ureclie; ita.] Inflamatie a glandei 'parotide
care Insoteste cateodata unele boli infectioase. Ex.: p. este ;
manifestarea caracteristica a *oreionului. Forme: 1) P. cronies )
recidivanta se repeta periodic, uneori se mentine o tumefactie | de
fond. 2) P. epidemica: sin.: oreion (v.). 3) P. septica, de etiologie
bacteriana, apare adesea In cadrul unor boli sep-ticemice. 4) P.
supurata, prin patrunderea microbilor In canalul ;
glandei sau pe cale hematogena. 5) P. toxica, prin actiunea '
directa a unor substante toxice (plumb, iod, mercur, tiouracetil).
PAROTIDITA EPIDEMICA / parotidite epidemique / mumps. Sin.:
oreion (v.).
PAROTINA, s. f. / parotine, s. f. / parotin. [Cyr. para = (ingS,
ous, otos = ureclie; -ina.] Proteina extrasa initial din parofda de
bou, careia i-a fost atribuita o actiune endocrina (scaderea
calcemiei, caldficarea dintilor si a oaselor), ca si o actiune de tip
'factor de crestere, Indeosebi asupra celulelor endoteliale din
diferite organe. Pornind de la p., au fost izolati doi factori cu M^
de 86 kDa si, respectiv, 80 kDa
PAROXISM, s. n. / paroxysme, s. m. / paroxysm. [Cjr. paroxysmos, de Ca para = dincoio de, m creftere, oxynein = a

PAROXISTIC
ascuti} 1) Perioada a unei boli In care simptomele se acu-tizeaza
brusc. 2) Gradul eel mai Inalt al unei senzatii sau al unui
simptom.
PAROXISTIC, adj. / paroxystique, adj. / paroxysmal. [?r. para
= dinc-olo de., in creftere; oxyaein = a ascufi.] Care prezinta
'paroxisme, care se manifests prin paroxisme. Ex.:
tahicardie p.
PARS PLANA / pars plana / pars plana. Parte plana situata pe
fata profunda a corpului ciliar, Intre ora serrate (v. ora) ?i
procesele ciliare. V. si corp ciliar.
PARTENOFOBIE, s. f. / parth6nophobie, s. f. / parthenophobia. [CfT. parthenos = virgina, fecioara, phobos = fried.}
Teama irationala de fete sau femei tinere.
PARTENOGENEZA, s. f. / parthenogenese, s. f. / parthenogenesis. [Qr. parthenos = virgina, fecioarit; genesis = -producere., de. [a gennan = a produce..} Mod de reproducere asexuata In care ovulul se dezvolta (natural sau sub efectui stimulant experimentale) fara sa fi fost fecundat de un spermatozoid. Se disting: p. accidentala, facultativa si obligatorie. P.
este relativ frecventa, atat In regnul vegetal, cat si In regnul
animal.
PARTICULA, s. f. / particule, s. f. / particle. [Lot. particula =
pitrtidca, dim. de. (a pars, -rtis = parte..} Portiune foarte mica
de substanta, de dimensiuni atomice sau subatomice, care
interactioneaza ca o entitate cu alte sisteme fizice. Ex.: p. beta,
electron sau pozitron emis de nucleui unui element radioactiv in
procesul dezintegrarii beta.
PARTICULA DANE / particule de Dane / Dane's particle.
[David M. S. Dane, viroCog engiez contemporan.} P. sferica,
vizibila In microscopie electronica, reprezentand 'virionul
hepatite! B. Confine un "nucleu" (engl. - core) de 27 nm, In care
a fost identificat ADN-ul viral circular, dublu catenar, pre-cum si
o ADN-polimeraza ADN-dependenta.
PARTICULA VIRALA / particule virale / viral particle. Sin.:
virion (v.).
PARTOGRAMA, s. f. / partogramme, s. m. / diagram of delivery, labor curve. [Lat. partus = naftere, di la parere = a n.afti.i
gr. gramma = mscriere.] Diagrama nasterii.
PARTURIENTA, s. f. / parturiente, s. f. / parturient woman,
woman in labor. [Lat. parturiens, de. la parturire = a fi gala sa
nasca.} Femeie care naste, care se afla In *travaliu.
PARTURITIE, s. f. / parturition, s. f. / parturition. [Lat. partaritio, -anis = naftere, de. la parturire = a fi gata so. nasca,}
Sin.: nastere (v.).
PARVOVIRUS, s. n. / Parvovirus, s. m. / Parvovirus. [Lot.
parvus = vac, redus; virus = otrava..} Virus din familia
Parvoviridae. Prezinta dimensiuni mid (cele mai mid virusuri),
simetrie icosaedrica si 12 capsomere. In aceasta familie sunt
induse unele virusuri cu tropism digestiv si, probabil, virusul
hepatitei A. P. B-19 este agentui etiologic pentru *eritemul
infectios epidemic (*boala a cincea).
PASCAL, s. m. I pascal, s. m. / pascal. [BIaise Pascal,
mate.matician, fizician, filosof fi scriitor francez, 1623-1662.} V,
sistem international de unitati In medicina.
PASIUNE, s. f. / passion, s. f. / passion. [Lat. passio, -onis =
suferinfa, de. (a pati = a suferi.] Forma particulara a unei stari
afective, caracterizata printr-o traire intensa si de durata.
Influenteaza puternic gandirea si determina in mare masura
comportamentul.
PASIV, adj. / passif, -ive, adj. / passive. [Lat. passivus = susc.tptt6il de. simfire, de la pati = a suferi,] 1) Orice act care nu
este consecutiv interventiei vointei. Ex.: miscare p. 2) Un
fenomen sau un proces care sunt rezultatui indirect, secundar al
unei cauze. Ex.: congestie p.

PATA HEPATICA
PASIVITATE, s. f. / passivite, s. f. / passivity. [Lat. passivus =
susce.pti6i( de simfire., d.e. la pati = a suferi.] 1) Atitudine a unei
persoane care suporta o actiune fara a reactiona, ca si lipsa
initiativei. P. poate fi asociata unei constitutii astenice sau poate
aparea In unele afectiuni psihice. 2) Astenie musculara,
involuntara, pentru miscarile pasive.
PASTA, s. f. / pate, s. f. / paste, pasta pi. pastae (lat.). [iVeoyr.
pasta = pasta.] Preparat semisolid, de obicei topic extern,
continand prindpii active adaugate unei baze vascoase,
mucilaginoase, sau care include uleiuri, oxid de zinc, talc. Ex.:
p. dextrinata, care include dextrina, glicerinS si apa distilata,
folosita ca baza pentru unele medicamente.
PASTEURELLA / Pasteurella / Pasteurella. [Louis Pasteur,
cfiimist franc.e.z, fondator al micro6io(cgiei, vimsologw. si imumiogw; 1822-1895.} Gen de badii gramnegativi aeroanaerobi
(microaerofili), patogeni pentru animale (Indeosebi pentru pasari)
si In mod exceptional pentru om. Include P. multocida (v. pasteureloza), iar altadata Ingloba bacilul *pestei {Yersinia pestis) si
al *tularemiei [Francisella tularensis).
PASTEURELOZA, s. f. / pasteurellose, s. f. / pasteurellosis.
[Louis Pasteur, cHimist francez, fondator al microBwCogiei,
i'iru-soiogiei si wuiiwlogiei, 1822-189S; -oza.} Infectie
determinata de "Pasteurella multocida, transmisa la om de
animale infec-tate si caracterizata prin focmarea de focare
purulente locali-zate, septicemii si Indeosebi prin forma de
inoculare: dupa mus-caturi sau zgarieturi provocate de carnivore
infectate. Aceasta forma este foarte dureroasa, dar sensibila la
tetradcline.
PASTEURIZARE, s. f. / pasteurisation, s. f. / pasteurization.
[Louis Pasteur, ch-iimst fiancez,, fondator al microbwiogid, vimsoiogiei si imunoiogui, 1822-1895.} Procedeu de conservare
temporara a anumitor alimente, prin Incalzire rapida, fara sa se
ajunga la fierbere, urmata de racire brusca. P. permite distrugerea majoritatii bacteriilor, dar nu si a sporilor de mucegai. Chiar
unele bacterii mai rezistente pot ramane vii. In general,
proteinele nu sunt denaturate. V. si sterilizare, tindalizare,
uperizare.
PASTILA, s. f. / pastille, s. f. / lozenge. [Lat. pastiHus = pastita,
dim. de [a panis = paine (din cauza asemanarii de forma).} Sin.:
tableta (v.).
PAT, s. n. / lit, s. m. / bed. [9^wgr. patos = drum Batut.] 1) Baza
sau structura care sustine o alta formatiune anato-mica. 2) P.
vascular, denumire pentru Intreaga retea sanguina a unui
organism.
PAT FRENOCINETIC / lit phrenocinetique / rocking bed,
oscillating bed. P. cu bascula utilizat In reeducarea respiratorie, permitand practicarea simultana a unei mobilizari diafragmatice si un 'drenaj postural.
PAT STRYCKER / cadre de Strycker / Strycker's frame. [Homer
H. Strycker, cfiiruy ortope.d american contemporan.} P. ce
permite, datorila unui sistem pivotant, Intoarcerea bol-navului de
catre o singura persoana.
PATA, s. f. / tache, s. f. / spot, macula, pi. maculae (lat.). 1)
Semn sau urma lasate pe un obiect de un alt corp. 2) Portiune
diferit colorata pe un fond omogen. Ex.: a) p. galbena (v. macula
lutea); b) p. lenticulare, macule usor reliefate, cat un bob de linte,
de culoare roz, care dispar la presiune;
c) p. pulmonare, opacitati pulmonare.
PATA GALBENA / tache jaune / yellow spot. NA: maculla
retinae. Sin.: macula lutea (v.).
PATA HEPATICA / tache hepatique / liver spot. P. de dimensiunea medie a unei maini, de culoare maro deschis, a carei
culoare aminteste pe cea a ficatului, plana, neteda, glabra si
supla. P. h. nu se extinde odata cu cresterea subiectului, nid nu
se transforma In 'nevocardnom, dar constitute un element al
*bolii Recklinghausen, fiind observata si In alte *facomatoze.
711

PATA MONGOLOIDA
PATA MONGOLOIDA / tache mongoliquo / Mongolian spot.
Aspect tegumentar considerat ca o varianta de *nev, care se
prezinta sub forma unei pete albastrui cu diametrul de cativa
centimetri, localizata electiv In regiunea sacrata sau sacrococcigiana. P. m. poate fi observata la nastere, de obicei la asi-atici,
si dispare In decursul primilor ani de viata. Aceasta leziu-ne,
Intotdeauna benigna, a carei structure histologica este asemanatoare celei a *nevului Ota, este rara la europem.
PATA OARBA / tache aveugle / blind spot. NA: discus nervi
optlci. Arie marcand locul intrarii nervului optic la nivelul retinei.
P. o. nu este sensibila la lumina. Sin.: scotom fiziologic.
PATA VASCULARA KIESSELBACH / tache vasculaire de
Kiesselbach / Kiesselbach's area. [Wilhelm Kiesselbach,
otorinoiaringohg german, profesor id 'Eriangen, 1839-1902.}
Zona a cloazonului nazal situata deasupra osului inte.-maxilar,
cu o vascularizatie foarte bogata deoarece cuprinde ramificatiile
ramurii interne ale arterei sfenopalatine si ale arterei palatine
superioare. P. V. K. reprezinta punctui de declansare In majoritatea cazurilor de *epistaxis. Sin.: zona Kiesselbach.
PATCH / patch / patch. \'Engl. patch = petic.} Anglicism care
circula cu diferite sensuri: 1) Procedeu de inchidere a unei incizii
chirurgicale sau a unei pierderi de substanta la nivelul unui organ
cavitar, prin sutura la marginile acesteia a unui fragment (patch)
de tesut sau de organ prelevat de la pacient. Uneori se utilizeaza
p. sintetic. Ex.: utilizarea unui p. pentru Inchiderea unei
comunicari anormale intracardiace, p. pentru acoperirea
pierderilor de substanta la nivelul tubului digestiv. 2) Mica placa
adeziva (timbru) impregnata cu un medicament, care se aplica
pe piele, permitand absorbtia lenta a medica-mentului. P. se
poate impregna si cu alte substante (tuber-culina pentru testare,
nicotina m sevrajul tabagic).
PATCH-CLAMP / patch clamp / patch clamp. VEngl. patch =
petic; to clamp = a prinde, a fv(a,[ Tehnica biofizica prin care se
izoleaza la nivelul membranei celulare, cu o micropipeta, un
singur 'canal ionic. La nivelul acestuia se mascara inten-sitatea
curentului general prin trecerea ionilor, ceea ce permite calculul
"conductantei canalului si, In final, cunoasterea numa-rului de
ioni care tree prin canal In unitatea de timp. P.-c. este o tehnica
de importanta capitals) In studiul functionarii canalelor ionice.
PATELAR, adj. / patellaire, adj. / patelar. [Lot. patella = rotuid.}
Sin.: rotulian (v.).
PATELECTOMIE, s. f. / patellectomie, s. f. / patellectomy. \Lat.
patella = rotula, gr. ektome = e^cwie.} Ablatia totala sau partiala
a *rotulei.
PATELITA ADOLESCENTILOR / patellite des adolescents /
Larsen-Johansson disease. Sin.: boala Gruber, 1 (v.).
PATELITA, s. f. / patellite, s. f. / osteitis of the patella. [Lat.
patella = rotula; -ita.] Inflamatia (osteita) "rotulei.
PATELLA / patella / knee cap, patella. [Lat. patella = rotula}
Nume latin si conform NA al rotulei. V. tab. anat. - oase.
PATELLA BIPARTITA / patella bipartita / patella bipartita.
Anomalie congenitala a rotulei, caracterizata prin prezenta unui
fragment osos format dintr-un punct de osificare suplimentar,
care ramane izolat de restui osului chiar la varsta adulta.
PATELOPLASTIE, s. f. / patelloplastie, s. f. / patelloplasty. [Lat.
patella = rotuta; gr. plastos = nwif.da.t, lie Ca plassein = a
forma, a modela.} Plastie de *rotula, de obicei din mate-riale
sintetice.
,
PATERGIE, s. f. / pathergie, s. f. / pathergy. [Gr. pathos =
Soalcl; ergon = [ucni, actiune, tit [a ergem = a iucra.} Alergie la
mai multi antigeni, adica alergie polivalenta.
PATERNITATE, s. f. / patemite, s. f. / paternity. [Lat. pater-nitas,
-atis = pate.mitate, de. la pater, -tris = tatiL] Starea, calitatea de
tata. V. test de paternitate.
712

PATOLOGIE CORTICOVISCERALA
PATOCENOZA, s. f. / pathocenose, s. f. / pathocenosis. [QT.
pathos = boaid; koinosis = asocwe., reunire.} Ansamblul bolilor
care afecteaza anumite organisme, Intr-o anumita perioada ^i
Intr-un mediu dat. Obs.: termen elaborat pornind de la *biocenoza.
PATOCHIMIE, s. f. / pathochimie, s. f. / pathochemistry. [^r.
pathos = 6oa[0, khemeia = alch.wtt.i.\ Studiul bolilor prin
metode chimice, In primul rand biocnimice. Leziunile sunt puse
In evidenta mai ales prin tehnid histochimice.
PATOCLIZA, s. f. / pathoclise, s. f. / pathoclisis. [Cjr. pathos =
fioata; ktisis = mdmare., apCecare..] 1) Capacitate a unei
portiuni din sistemul nervos central de a ramane neafectata In
mijiocul unei zone Inconjuratoare patologice. 2) Sensibilitate
specifica pentru anumite toxine, sau afinitate specifica a unor
toxine pentru anumite sisteme sau organe.
PATOGEN, adj. / pathogene, adj. / pathogenic, [^r. pathos =
BoaUi; gennan = a. product.} Care genereaza o boala, o
Tmbolnavire. Ex.: agent p., virus p.
PATOGENEZA, s. f. / pathogenese, s. f. / pathogenesis. [t^r.
pathos = Cloaia, genesis = prodncere, de [a gennan = a produce.] Ansamblul proceselor biofizice, biochimice si fiziologice
care explica aparitia unei boli. Intelegerea p. bolilor include
mecanismele fiziologice, supracelulare dar, Indeosebi m prezent, evenimentele si reactiile celulare aflate la originea procesului morbid. Sin.: patogenie.
PATOGENICITATE, s. f. / pathogenicite, s. f. / pathogenic!. ty.
[Cfr. pathos = boaia; gennan = a produce..} Capadtatea unui
microorganism patogen de a provoca o boala. P. depinde de
'virulenta si "toxinogeneza agentului patogen. Sin.: putere
patogena.
PATOGENIE, s. f. / pathogenic, s. f. / pathogeny. [Qr. pathos =
boola, gennan = a produce..} Sin.: patogeneza (v.).
PATOGNOMONIC, adj. / pathognomonique, adj. / pathognomonic, pathognostic. [Gr. pathos = boala; gnomonikos
-potrivit sa indice, so. induca o judecata.] Un simptom sau un
semn care caracterizeaza specific o boala, a carui singura
prezenta este suficienta pentru stabilirea diagnosticului.
PATOGNOMONIE, s. f. / pathognomonie, s. f. / pathognomy.
[Gr. pathos = Boaio, gnomonikos = potrivit sd indite, st induca
o judecata.} Studiul simptomelor si semnelor *patogno-monice.
PATOLOGIC, adj. / pathologique, adj. / pathologic, pathological. [Gr. pathos = 600(0, logos = ftiinfa.] 1) Elocvent pentru
o anumita boala sau cauzat de aceasta. 2) Care apartine.
*patologiei.
|
PATOLOGIE, s. f. / pathologie, s. f. / pathology. [Gr. pathos' =
boaia, su/erinta; logos = ftlinf.a.} 1) Stiinia despre procese-le
morbide, care utilizeaza mijioacele clinice, fiziopatologice si
morfopatologice. P. genera/a are ca obiective stabilirea de legi,
reguli, fiind mai aproape de metodologia fiziologiei. 2) Totalitatea bolilor. V. nosologie. Obs.: In engl. termenul desemneaza
Indeosebi anatomia patologica (v. anatomie, 5).
PATOLOGIE CELULARA / pathologie cellulaire / cellular
pathology. Doctrina medicala Intemeiata de R. Virchow, care
situa la baza bolii leziunea celulara, organismul fiind un "stat de
celule". actualmente, biologia si medicina moleculara sustin
definirea si conturarea tot mai clara a p. c. Sin.: citopatologie.
PATOLOGIE COMPARATA / pathologie comparee / comparative pathology. Studiul comparativ al fenomenelor patologice
la diferite specii de animale. In p. c. este cuprins si studiul bolilor
transmisibile de la animale la om si de la om la animale.
PATOLOGIE CORTICOVISCERALA / pathologie cortico-vis-1
c6rale / cortico-visceral pathology. Nume dat de K. M. Bacov
si T. Kurtin tulburarilor functionale si leziunilor produse

PATOLOGIE GEOGRAFICA
drept consednta a unui dezechilibru de activitate nervoasa
superioara. Exagerata la un moment dat ?i asociata cu ele-mente
de ideologie straina medicinei, p. c. se suprapune, In mare
masura, cu 'medidna psihosomatica. Este In relatie si cu
"patologia de adaptare" a lui H. Selye.
PATOLOGIE GEOGRAFICA / pathologie geographique / geographical pathology. Studiul distributiei geografice a bolilor
epidemice si endemice. Nu este o ramura a geografiei, dar are
relatii cu antropogeografia, cautand sa explice frecventa inegala
a bolilor, pe diferite arii geografice, prin modul particular, local,
de interactiune a omului cu natura.
PATOLOGIE INFORMATIONALA / pathologie informationnelle
/ informational pathology. Model explicativ al patogeniei bolilor
care Tsi plaseaza centrul de greutate al realitatii la nivel
informational si priveste functionarea organismelor din perspectiva relatiei triadice materie-energie-informatie. Sunt remarcabile, In acest sens, lucrarile lui A. Restian. De?i promitatoare,
abordarea informationala a fenomenelor vietii, indusiv a patologiei, este subminata de caracteristicile extrem de complexe ale
conceptului de *informatie. Desi actualmente se refera Indeosebi la p. de stres ?i la cea psihosomatica, abordarea informationala a conceptului de boala ar putea fi productiva, cu
conditia extinderii teoriei informatiei catre o teorie semiotica a
interprelarii si semnificatiei.
PATOLOGIE MITOCONDRIALA / pathologie mitochondriale /
mitochondral pathology. Grup de afectiuni In curs de
descriere sistematica, cuprinzand peste 120 de fenotipuri patologice atribuite alterarii de cauza genetica a functiilor mitocondriilor. Consednta majora a acestei alterari este diminuarea productiei de energie la nivel mitocondrial care, In functie de
anvergura sa, determina perturbari ale activitatilor celulare.
Aceste perturbari se traduc prin declinul capadtatii unor tesu-turi
si organe de a-si Indeplini functiile specifice. Manifestable
clinice din cadrul p. m. sunt proteiforme, de unde dificultatile de
ordin nosografic. Ex.: *sindrom Keams-Sayre, *sindrom MELAS,
*sindrom MERRF, "boala Leigh, 'boala Leber (nevrita optica
retrobulbara familiala), "boala Luft etc. Sin.: mitocon-dropatii.
PATOLOGIE MOLECULARA / pathologie moleculaire / molecular pathology. Definirea conditiilor, cauzelor si
manifestarilor fizicochimice din starile de boala (H. Schade).
ConceptuI de p. m. a primit un continut precis si restrictiv o data
cu progre-sele biologiei moleculare, Indeosebi prin studiul
proteinelor si acizilor nudeici. In prezent, obiectui p. m. Tl
reprezinta bolile ce rezulta din defecte, modificari ale structurii
proteinelor (en-zime, hemoglobina - v. drepanocitoza).
Moleculele nu sunt "bol-nave", dar determina stari morbide In
organism (Zuckerkandl, Pauling).
PATOLOGIE UMORALA / pathologie humorale / humoral
pathology. Conceptie medicala, cu radadni In antichitate, In
care se atribuie lichidelor din organisme (*umori) rolul principal
In aparitia si dezvoltarea bolilor. Sin.: umoralism.
PATOMIMIE, s. f. / pathomimie, s. f. / pathomimia, pathomimesis. [Cjr. pathos = Boatd; mimia = imitatie., rfe la
mimeisthai = a imita.] Imitarea (constienta si voluntara, mai rar
involuntara) sau exagerarea simptomatologiei unui proces
patologic. V. si sindrom Munchausen.
PATOPLASTIE, s. f. / pathoplastie, s. f. / pathoplastia. [QT.
pathos = boala; plastos = moddat, de. la plassein = a forma, a
modeio,} AspectuI special, particular al unei anumite boli, In
functie de particularitati ale patogeniei sau ale terenului individual.
PATROCLIN, adj. / patrocline, adj. / patroclinous. [Gjr. pater =
tatd; klinein == a mdoi, a mcovoia, a inciina} 1) Despre un
subiect care prezinta caractere mostenite de la tala, adica,

PACAT ORIGINAR ANTIGENIC

o ereditate paterna. 2) Despre un caracter ereditar provenit de la
tata.
PATTERN, s. n. / pattern, s. m. / pattern. ['Engi. pattern = model,
fa6[on,\ Anglicism utilizat frecvent cu sensuri multiple:
model, tipar, sablon, schema de baza, forma a unei structuri vii
sau nevii. Ex. In medicina: 1) p. a/ unei actiuni, cu referire la faptui
ca anumiti stimuli produc sistematic anumite actiuni individuate,
prin 'instinct; 2) p. c//n;c, tabloul clinic caracteristic unei boli; 3) p.
electrocardiografic, aspect tipic In *electrocar-diografie; 4) p.
imunofluorescent, o anumita structura antigenica detectata prin
Imunofluorescenta; 5) p. radiologic, profil radio-logic etc. V. ?i
Gestalt.
PAUCISIMPTOMATIC, adj. / paucisymptomatique, adj. / paucisymptomatic. [Lot. paucus = m numar mic; gr. symptoma,
-atos = ceea ce sun'ine. unpTeuna, de. la syn = wipreuna,
piptein = a veni,} Sarac In simptome.
PAUZA, s. f. / pause, s. f. / pause. [Lot. pausa, gr. pausjs =
mcetare., oprire.] Intrerupere a unei actiuni sau activitati, repaus
temporar.
PAUZA COMPENSATORIE / pause compensatrice / compensatory pause. P. In generarea impulsului In nodul sinoa-trial
consecutiva unei *extrasistole. Poate fi completa, daca durata
este dubia fata de cea a unei *diastole normale, sau incompleta.
Sin.: repaus compensator.
PAVILION, s. n. / pavilion, s. m. / pavilion, [fr. pavilion, din [at.
papilio, -onis = pavilion.} Portiune dilatata situata la extremitatea
unei formatiuni tubulare. Ex.: 1) P. auricular - sin.:
pavilionul urechii (v.). 2) P. trompei uterine - capatui extern,
fimbriat, al trompei uterine.
PAVILIONUL URECHII / pavilion de I'oreille / auricle. NA:
auricula, pi. auriculae. Lama fibrocartilaginoasa plisata, acoperita cu o piele fina, situata pe partite laterate ale capului si
destinata, prin forma sa, conducerii sunetelor catre conductui
auditiv extern. Sin.: pavilion auricular.
PAVIMENTOS, adj. / pavimenteux, -euse, adj. / pavement
epithelium. [Lot. pavimentum = pdInant fidtatorit, pavaj cu
iespe-zi, de la paviare = a fxitaton pamdntuf, a pardosi} Un
epiteliu constituit din celute aplatizate, asemanator cu un pavaj.
PAVLOVISM, s. n. / pavlovisme, s. m. / pavlovism. [Ivan
Petrovici Pavlov, fiziotog ms, director ai Institutu[ui de.
fizioiogie. din Leningrad, 1849-1936; vremiul 9{gbel pentru me.dicind/fizioiogie. in 1904 penIni tucrdri asupra fizwCoglei
digestie-i; -ism.} Curent In fiziologia si fiziopatologia moderna. Se
postuleaza rolul reglator suprem al scoartei cerebrale, importanta decisiva a verigilor nervoase In etiopatogenie si Insemnatatea efectului neurotrop si reflex conditional al medicamentelor. Patologia ar fi consecinta depasirii capacitatilor de
aparare si compensare ale sistemului nervos In urma dereglarii
scoartei (*patologie corticoviscerala) prin reflexe pornite de la
organele lezate. Dupa o perioada de exagerare, In prezent p. nu
trebuie respins, ci reconsiderat.
PAVOR, s. n. / pavor, s. m. / pavor. [Lat. pavor, -oris = spaimd,
groaz,a.\ Forma de nevroza a copiilor presoolari sau a scolarilor
mid, constand In trezirea brusca din somn (p. noc-turn), neliniste,
tipete, planset. In mare parte aceasta tulburare este consednta
traumatismelor psihice de peste zi. Unii con-sidera p. expresia
*epilepsiei temporale.
PACAT ORIGINAR ANTIGENIC / pech6 originaire antig6nique /
original antigenic sin. [Lat. peccatum = pac.at; origiaarius =
originar, de. la origo, -inis = origine; gr. anti = contra; gen-nan =
a produce..} Fenomen In care, dupa o vaccinare sau
primoinfectie cu un virus, urmata de o a doua vaccinare sau
reinfectie prin alt virus (Inrudit cu cel initial), se constata o productie masiva de anticorpi impotriva primului virus.
713

PADUCHE
PADUCHE, s. m. / pou, s. m. / louse, pi. lice. [Lot. pedica-lus =
picioruf, paduche.} Sin.: Pediculus (v.).
PAR, pi. peri, s. m. / cheveu, pi. cheveux, poil, s. m. / hair. NA:
capilli (pi.). [Lat. pilas = par.] Produs cornos al pielii, filiform si
flexibil, format din: tij'a (portiunea libera) si radacina, cupnnsa
Intr-un sac epitelial, denumit folicul pilos. Culoarea p. este
datorata 'melaninei depozitate In celulele filamentului pilos. In fr.
poll denumeste p. de pe corp.
PCR / PCR / PCR. [^cronim engi. pentru Poiymerase Chain
Reaction = reacfia w [anf a pohmerazei] Metoda de amplifi-care
electiva in vitro a secventelor de acizi nucleici. ProcedeuI este
revolutionar, deoarece pemnite obtinerea, fara *clonare, a unei
amplificari considerabile a unei tinte date de ADN, ded un castig
enorm In sensibilitate. Astfel, daca metoda clasica (*Southern
blot) reclama cel putin 1 mg de ADN genomic, adica echivalentui
a 150 000 celule (admitand un randament de extractie maxim de
100%), se pare ca limita inferioara de sensibilitate a metodei
PCR poate cobori la o singura celula. Ca urmare, metoda este
utila In mod particular pentru detectia secventelor foarte putin
reprezentate Intr-un esantion biologic (ex.: don celular leucemic
rezidual, particula virala). Sin.: ampli-ficare prin reactie In lant a
polimerazei, reactie In lant a polimerazei.
PECTINA, s. f. / pectine, s. f. / pectin. [Cfr. pektos = compact,
format din particule unite pu.te.mic; -ina.} Substanta na-turala
(hidrocoloid) care produce In apa *geluri stabile. P. sunt prezente
In vegetalele superioare si sunt utilizate pentru obtinerea
*coloidelor protectoare, ca si In industria alimentara.
PECTORILOCVIE, s. f. / pectoriloquie, s. f. / pectoriloquy. [Lat.
pectus, -oris = pie-pt; loquj = a vorBi] Modificare a vocii
perceputa la *auscultatie. P. afona se constata In *epansamentele pleurale serofibrinoase, cand se percepe net, cu stetoscopul, vocea soptita a pacientului.
PECTUS CARINATUM / pectus carinatum / pectus carina-tum.
[Lot. pectus, -oris = piept; carinatum = in carena. (de nova), de
[a carina = carencL} Sin.: torace In carena (v.).
PECTUS EXCAVATUM / pectus excavatum / pectus excavatum. [Lat. pectus, -oris = piept; excavatum = sco6it, de. la
excavare = a scofii, a sapa,] Sin.: torace In palnie (v.).
PEDAL, adj. / pedal, -ale, -aux, adj. / pedal. [Lat. pedalis, de. la
pes, pedis = picior.] Referitor la picior. Ex.: spasm p.
PEDERAST, s. m. / pederaste, s. m. / pederast. [Qr. pais,
paidos = Baiat; erastes = mdragostit, de. ia eraein = fl iu6i.\
Individ care practica *pederastia. V. si homosexual.
PEDERASTIE, s. f. / p6derastie, s. f. / pederasty. [Cjr.
puiderasiia, de. ia pais, paidos = fiaiat, erastes = mdragos-tit fi
eraein = a iut>i.] Act homosexual Intre un barbat si un baiat,
ultimul ca participant pasiv.
PEDIATRIE, s. f. / pediatrie, s. f. / pediatrics. \Gjr. pais, paidos
= copii; iatreia = vindecare.} Ramura a medicinei care are ca
domeniu de studiu copilul si dezvoltarea sa, diagnos-ticul si
tratamentui bolilor copilului, ca si profilaxia acestora.
PEDICUL, s. m. / pedicule, s. m. / pedicle. NA: pediculus, pi.
pediculi. [Lat. pediculus = picioruf, dim. de [a pes, pedis =
picior.] Grup de elemente vasculare, nervoase sau functionate
apartinand unui organ sau unei regiuni din organism. P. leaga un
organ de restui organismului, asigurand astfel relatii functionale
importante. Ex.: p. pulmonar, p. hepatic. Termenul are aceeasi
etimologie si chiar sens general, anatomic si botanic cu
*peduncul, cei doi termeni fiind adesea utilizati unul In locul
celuilalt.
PEDICULAR, adj. / pediculaire, adj. / pedicular (1), pedicu-late
(2). [Lat. pedicularis = referitor ia paduchi, de. ia pediculus =
picionif, paduche, dun. ae ia pes, pedis = picwr.] 1) Cu referire la
paduchi. V. si ftiriaza. 2) Care se refers la un *pedicul.
714

PEDUNCULAT
PEDICULAT, adj. / pedicule, -e, adj. / pediculate. [Lat.
pediculus = pkwnif, dim. de [a pes, pedis = picwr.] Care
este prevazut cu un *pedicul sau este sustinut de un pedicul.
Ex.: chist p., grefa p.
PEDICULOZA, s. f. / pediculose, s. f. / pediculosis. [Lat.
pediculus = pidoruf, paducke., dim. de. (a pes, pedis = picwr;
-oza.] Termen generic pentru afectiunile determinate prin
infestare cu *paduchi din genul "Pediculus si 'Phthirus.
PEDICULUS / Pediculus / Pediculus. [Lat. pediculus = picwrvf,
paducfie, dim. de. la pes, pedis = picior.] Parazit al capului (P.
capitis) si corpului (P. corpis}. Insecta Inteapa pielea acestor
regiuni pentru a suge sange, ceea ce provoaca prurit si obliga
la grataj. P. este agent vector al "tifosului exante-matic, *febrei
tifoide si *febrei recurente. Sin.: paduche. V. ^i Phfhihus.
PEDIOMETRU, s. n. / pediometre, s. m. / pediometer. [^r. pais,
paidos = copti; metron = masura.} Planseta gradata In unitati
de lungime (centimetri) cu care se masoara talia nou-nascutilor
si a copiilor pana la varsta de un an.
PEDODONTIE, s. f. / pedodontie, s. f. / pedodontics. [Qr. pais,
paidos = copiC; odous, odontos = dinte.[ Stomatologie
infantila, In primul rand asistenta medicala dentara (diagnostic,
terapie, profilaxie) asigurata copiilor.
PEDOFILIE, s. f. / pedophilie, s. f. / pedophilia, [^r. pais,
paidos = copii; philia = atractie, de ia philein = a ivfii]
*Perversiune sexuala caracterizata printr-o atractie sexuala a
adultului pentru copii sau adolescenti. Aceasta atractie se poate
manifesta prin fantezii imaginative excitante sexual, *impulsii
sexuale sau prin activitate sexuala cu un copii. V. si parafilie.
PEDOLOGIE, s. f. / pedologie, s. f. / pedology, paidology. [^r.
1) pais, paidos == copii; 2i pedon = sol; logos = ftimfii]
1) Ramura a sociologiei si biologiei care se ocupa cu studiul
copilului In dezvoltarea sa fizica, psihica si sociala. 2) Studiul
solurilor.
PEDOPSIHIATR1E, s. f. / p6dopsychiatrie, s. f. / child psychiatry. [Qr. pais, paidos = copii; psykhe = suflet, mntt;
iatreia = vindecare..] Psihiatrie infantila.
PEDOSPASM, s. n. / pedospasme, s. m. / pedal spasm. [Lat.
pedalis, de, la pes, pedis = picior; [at. spasmus, gr. spasmos
= contractie., de la. gr. span = a trage.} Contractura pidorului In
extensie si In *varus In timpul crizei de *tetanie
PEDUNCUL, s. m. / pedoncule, s. m. / peduncle. NA: pedunculus, pi. pedunculi. [Lat. pedunculus = picioruf, dim. lit ia.
pes, pedis = picior.] 1) In sens general, sin. cu *pedicul.
2) Fascicul de substanta alba care leaga doua structuri sau
regiuni ale encefalului. V. peduncul cerebral.
PEDUNCUL ANTERIOR AL EPIFIZEI / pedoncule anterieur de
la glande pineale / anterior peduncle of pineal body. Sin.:
habenula (v.).
PEDUNCUL CEREBRAL / pedoncule cerebral / cerebral
peduncle. NA: pedunculus cerebri. Fiecare din cele doua
cordoane albe voluminoase care ocupa fata anterioara a
mezencefalului si se Intind Intre protuberanta, inferior, si regiunea subtalamica, superior.
PEDUNCULAR, adj. / pedonculaire, adj. / peduncular. [Lat.
pedunculus = picionif, dim. de. la pes, pedis = picior} In relatie
cu un 'peduncul sau care se refera la peduncul. Ex.:
sindrom p., rezultat prin lezarea pedunculilor cerebrali.
PEDUNCULAT, adj. / pedoncul6, -e, adj. / pedunculate,
pedunculated. [Lat. pedunculus = picioruf, dim. de. la pes,
pedis = picior.] Termen folosit cu referire la unele formatiuni
anatomice pentru a sugera aspectui asemanator cu un "peduncul sau faptui ca includ un peduncul.

PEDUNCULI CEREBELOSI
PEDUNCULI CEREBELOSI / pedoncules cerebelleux /
pedun-culi cerebelli. NA: pedunculus cerebellaris inferior,
medius, superior. Cele trei perechi de cordoane de substanta
alba care leaga *cerebelul de fiecare din cele trei portiuni ale
"trunchiu-lui cerebral: 1) P. c. superior!, ascendenti, sunt
destinati *p. cerebrali. 2) P. c. mijiodi merg la punte. 3) P. c.
inferiori sunt descendenti spre bulb.
PEDUNCULOTOMIE, s. f. / pedonculotomie, s. f. / peduncillotomy. [Lot. pedunculus = picionif, dim. de. [a pes, pedis =
maw", gr. tome = tQiere, secfiune., de la temneia = a taia.]
Sectionarea chirurgicala a 'pedunculului cerebral, in scopul
intreruperii 'fasciculului piramidal (piramidotomie) sau a fasciculului spinotalamic (tractotomie).
PELADA, s. f. / pelade, s. f. / pelada, alopecia areata (lat.). [fr.
pelade, din (at. pilare = a depila, a smuige, parul.} *Alo-pecie
circumscrisa la nivelul pielii capului, cu suprafata curata,
neteda, alba, total depilata. Poate afecta toate regiunile acoperite cu par, inclusiv sprancenele, si se poate generaliza pana
la alopecie totala. Se constata atrofia foliculilor pilosi, fara inflamatia pielii. Forme: 1) P. ofiazica, cu placi Indeosebi In regiunea occipitala. 2) P. tote/a afecteaza Intregul sistem pilar, inclusiv genele si sprancenele. 3) P. vulgara, cu placi alopecice
rotunde, lucioase, atrofice. Sin.: alopecie areata.
PELAGRA, s. f. / pellagre, s, f. / pellagra. [Lot. pellis, gr.
pella, it. pelle = piete; gr. agreia = gros, aspru. sau agra =
atac, apucare., de. la agrein = a. pune. mdna pe..] Maladie
deter-minata de carenta In "vitamina PP sau In *triptofan,
afectand indeosebi femeile. Boala este endemica la nivelul
populatiilor care se hranesc predominant cu derivate din
porumb sau din alte cereale sarace In vitamina PP. Semnele
clinice constau in leziuni mucoase (glosita, stomatita uscata cu
ulceratii aftoide), eritem al partilor descoperite ale pielii (fata,
gat, maini, brate), accentual prin expunerea la lumina solara,
prurit intens, urmat de aparitia unor placi rosii *eczematiforme
ale pielii. Apar frecvent tulburari digestive (gastrita, enterocolita
sanguinolenta), tulburari neurologice (astenie, cefalee, tulburari
senzoriale, parestezii) si psihiatrice (instabilitate emotionala,
sindroame depresive). Formele clinice sunt extrem de diverse,
de la cele monosimptomatice pana la formele acute febrile, In p.
infantila denumita si *kwashiorkor.
PELAGRA INFANTILA / pellagre infantile / Infantile pellagra.
Sin.: kwashiorkor (v.).
PELAGROID, adj. / pellagroi'de, adj. / pellagroid. [Lot. pellis,
fjT. pella, it. pelle = vide; gr. agreia = gros, aspru sou agra =
atac, apucare., de. la agrein = a pune mdna pe.; eidos =
forma.] 1) Despre leziuni cutanate care se aseamana cu cele
din "pelagra. 2) Cu privire la o boala asemanatoare pelagrei.
PELICULA, s. f. / pellicule, s. f. / pellicle. [Lat. pellicula, dim.
de. ia pellis = piele..} 1) Strat subtire dintr-un anumit material,
depus pe suprafata unui corp sau aflat la suprafata unui lichid.
2) Crusta formata la suprafata unei solutii saturate. 3) Banda
subtire de celuloid. 4) Membrana foarte subtire.
PELVECTOMIE, s. f. / pelvectomie, s. f. / pelvic exenteration. [Lat. pelvis = Basin; gr. ektome = efyizie.} Extirparea
chirurgicala extinsa a organelor din micul bazin, urmata de derivatii definitive pentru evacuarea urinii sau/si a materiilor fecale.
Se practica In cazul tumorilor care invadeaza organele respective, dar care nu au metastazat la distanta.
PELVIGRAFIE, s. f. / pelvigraphie, s. f. / X ray pelvimetry.
[Lat. pelvis = Basin; gr. graphein = a scrie.] Studiu radiografic
al morfologiei bazinului si al partilor sale componente.
PELVIGRAFIE GAZOASA / pelvigraphie gazeuse / pelvic
pneumography. Examen radiografic care permite studiul conturului extern al organelor pelvine. P. este practicata Indeosebi
la femeie, contrastui fiind obtinut prin injectie de aer In peritoneu, cu bolnava In *pozitie Trendelenburg.

PEMFIGUS ACUT FEBRIL GRAV NODET

PELVIMETRIE, s. f. / pelvimetrie, s. f. / pelvimetry. [Lat. pelvis =
basin, gr. metron = masura.] Masurarea diametrelor bazinului
obstetrical cu *pelvimetrul. In prezent, p. se realizeaza prin
mijioace radiologice si ecografice.
PELVIMETRU, s. n. / pelvimetre, s. m. / pelvimeter. [Lat. pelvis
= Basin; gr. metron = masura.] Instrument de forma unui
compas, utilizat pentru *pelvimetrie.
PELVIPERITONITA, s. f. / pelviperitonite, s. f. / pelviperi-tonitis.
[Lat. pelvis = Basin; lot. me.dic.alA peritonaeum, din gr.
peritonaion = care. se. intinde. in jurul, de. la peri = In jwrul,
teinein = a se. intinde.; -ita.] Inflamatia peritoneului cavitatii
pelvine, eel mai adesea secundara, la femeie, unei infectii a
organelor genitale interne.
PELVIS, s. n. / pelvis, s. m. / pelvis. NA: pelvis, pi. pelves. [Lat.
pelvis = Basin.[ Sin.: bazin (y.).
PELVISPONDILITA REUMATISMALA / pelvispondylite rhumatismale / rheumatoid spondylitis. [Lot. pelvis = Basin;
Cat. spondylus, gr. spondylos = iiertifira; -ita; [at. rheumatismus, gr. rheiimatismos = curgerea secrefiilor, de. ia gr.
rheuma, -atos = cwgere., curent si rhein = a curge..] Sin.:
spondilartrita anchilozanta (v.).
PELVITOMIE, s. f. / pelvitomie, s. f. / pelviotomy. [Lat. pelvis =
Basin; gr. tome = taiere., secfiune., de la temnein = a tQia.} 1)
Sectiunea oaselor pelvisului. In trecut, termenul desemna
ansamblul interventiilor chirurgicale destinate maririi bazinului In
caz de disproportie fetopelvina. 2) In engl., sin. cu *pielotomie.
PEMFIGOID, adj. / pemphigoide, adj. / pemphigoid. [Cjr. pemphix, -igos = BOficufd; eidos = forma.} Care seamana cu
*pemfigusul.
PEMFIGOIDE, s. f. pi. / pemphigoides, s. f. pi. / pemphigoid.
[Cfr. pemphix, -igos = baficuf.d; eidos = forma,] Termen generic
pentru dermatozele buloase diferite de *pemfigusul adevarat:
flictene de origine fizicochimica, eruptii buloase medicamen-toase,
*eritem polimorf bulos, bulele piococice din *pemfigusul' acut al
nou-nascutilor, *epidermoliza buloasa, *porfirie cutanata. De
asemenea, pentru trei boli a caror relatie cu pemfigusul. adevarat
este Inca neclara: 'pemfigusul acut febril grav Nodet, 'pemfigusul
cronic benign familial si *boala Duhring-Brocq. Anumite p. sunt de
natura imunitara: 'pemfigusul bulos, ca si o serie de p.
caracterizate prin depozite de IgA In membrana baza la
epidermica.
PEMFIGUS, s. n. / pemphigus, s. m. / pemphi-gus. [^r. pemphix, -igos = 6asicuta.\ Termen utilizat initial pentru desem-narea
unei leziuni cutanate, 'bula, iar ulterior pentru toate dermatozele
In care bula constituie modificarea patologica de baza. Aceasta
se formeaza prin actiunea unor 'autoanticorpi fata de o proteina
din 'desmozomii care realizeaza jonctiunea celulelor din epiderm.
Aceste dermatoze sunt clasificate In prezent In doua mari grupe:
'p. adevarat si 'pemfigoide.
PEMFIGUS ADEVARAT / pemphigus vrai / pemphigus.
Denumire generica pentru grupul de dermatoze In care elementui clinic esential consta In prezenta 'bulelor, cu sediu epidermic al leziunilor cutanate majore: 'degenerescenta celulara si
*acantoliza. Evolutia spontana este de regula fatala. P. a.
cuprinde: *p. vulgar, *p. subacut malign cu bule extensive, *p.
vegetant, *p. foliaceu si *p. eritematos sau seboreic. Originea
*autoimuna a p. ramane In discutie.
PEMFIGUS ACUT FEBRIL GRAV NODET / pemphigus aigu
febrile grave de Nodet / butchers' febrile pemphigus. Boala
care succede unei raniri la subiectii care, datorita profesiei, se afia
In contact cu cadavre de animate. Debuteaza printr-un
*impetigo banal In punctui de inoculare si aparitia brutala, In
continuare, a unei eruptii de bule dispuse pe un fond eritematos.
Starea generala se altereaza rapid si evolutia se produce, de
obicei, caire moarte. Sin.: pemfigus al macelarilor.
715

PEMFIGUS ACUT AL NOU-NASCUTILOR

PEMFIGUS ACUT AL NOU-NASCUTILOR / pemphigus aigu
des nouveau-nes / pemphigus neonatorum. Boala epidermica si contagioasa, caracterizata prin aparitia de bule, cu sau
fara febra, la nou-nascuti vigurosi, cu stare generala buna.
Evolueaza In pusee si, de obicei, spre vindecare.
PEMFIGUS BULOS / pemphigoide bulleuse / bullous pernphigoid. Dermatoza rara, care apare dupa varsta de 60 de ani si
se caracterizeaza prin prezenta de bule subepidermice
voluminoase, cu lichid clar. Eruptia, pruriginoasa, dispare In
cativa ani. P. b. se individualizeaza prin criterii imunologice:
prezenta anticorpilor circulanti (IgG Indeosebi) dirijati Tmpotriva
membranei bazale epidermice, la nivelul careia acestia formeaza, cu *complementul, *complexe imune. Uneori complexele
imune sunt detectate In lichidul din bule si alteori In serul sanguin.
PEMFIGUS CRONIC BENIGN FAMILIAL / pemphigus chronique benin familial / benign chronic familial pemphigus.
Dermatoza rara, familiala, cu mod de transmitere dominant. Se
caracterizeaza prin aparitia de placarde eritematoase acoperite
de bule, dispuse la nivelul regiunii gatului, axilelor, regiunilor
anogenitale. Stare generala buna, In ciuda recidivelor, deoarece
leziunile de *acantoliza nu afecteaza vitalitatea celulelor. P. c. b.
f. apartine grupului "pemfigoidelor. Sin.: boala Hailey-Hailey.
PEMFIGUS ERITEMATOS / pemphigus erythemateux / pemphigus erythematosus. Varietate de *p. adevarat, caracterizat
prin aparitia la nivelul fetei a unui eritem asemanator "lupusu-lui
eritematos si a unor placarde asemanatoare celor din *dermatita seboreica. La nivelul genunchiului apare o eruptie de bule
care se rup rapid, dupa care se formeaza cruste groase. Evolutie
lenta si, frecvent, mortala. Sin.: pemfigus seboreic, boala /
sindrom Senear-Usher.
PEMFIGUS FOLIACEU / pemphigus foliac6 / pemphigus foliaceus. Tip de *p. adevarat In care bulele lasa loc, uneori foarte
rapid, unor placarde Deregulate de culoare rosie-Inchisa,
acoperite de cruste lamelare, cu sediui Indeosebi la nivelul
toracelui. Boala, desi prezinta *remisiuni Indelungate, evolueaza
spre "casexie si moarte In cativa ani. Sin.: boala Cazenave.
PEMFIGUS AL MACELARILOR / maladie des bouchers /
butcher's febrile pemphigus. Sin.: pemfigus acut febril grav
Nodet (v.).
PEMFIGUS SEBOREIC / pemphigus seborrheique / pemphigus erythematosus. Sin.: pemfigus eritematos (v.).
PEMFIGUS SUBACUT MALIGN CU BULE EXTENSIVE / pemphigus subaigu malin a bulles extensives / malignant pemphigus with confluent bullae. Varietate de *p. vulgar caracterizata prin extensia si confluenta bulelor. Ruptura bulelor duce
la aparitia unor suprafete mari ale corpului lipsite de piele, foarte
dureroase. Starea generala este afectata grav, iar evo-lutia
mortala In cateva saptamani.
PEMFIGUS VEGETANT / pemphigus vegetant / pemphigus
vegetans. Tip de *p. vulgar In care bulele, Indeosebi de la nivelul
gurii si pliurilor cutanate, se rup rapid. 7n zonele create prin
ruperea bulelor prolifereaza vegetatii mamelonate, de consistenta
moale si cu suprafata acoperila de serozitati. Sin.:
boala Neumann.
PEMFIGUS VULGAR / pemphigus vulgaire / pemphigus vulgaris, malignant pemphigus. Varietate de *p. adevarat care
survine la adult, caracterizata printr-o eruptie de bule cu dimensiuni variabile, pline cu lichid galbui, dispuse pe tot corpul si
Indeosebi la nivelul pliurilor cutanate, afectand si mucoasele
(Indeosebi mucoasa bucala). Bulele devin uscate sau se rup.
Eruptia se Insoteste de afectarea precoce si grava a starii generale: febra mare, tulburari digestive, scadere In greutate.
Prognosticul bolii este foarte grav: de obicei, deces In 6-12 luni.
716

PENTADA DENZELOT
PENDULAR, adj. / pendulaire, adj. / pendular. [Lot. pendu-lus
= swpendat, atamat, de [a pendere = a fi suspendaii a atdrna..}
Care prezinta un ritm monoton si egal, asemenea unui pendul.
PENETRANTA, s. f. / penetrance, s. f. / penetrance. [Lot.
penetmtio, -onis = patrwide.re, de. la penetrare = a fi suspendat, a atama.} Frecventa cu care o gena sau o familie de
gene se exprima In 'fenotipul purtatorilor.
PENICILAMINA, s. f. / penicillamine, s. f. / penicillamine. [Lot.
penicillum = pensulil; gr. ammomakon = sore de amo-niu.1
gasita. m apropierea tempiutui iui Jupiter Amman din LiJJia;
-ina.] Produs de degradare a 'penicilinei, care este "chelator de
metale grele si In special de cupru. De aceea, este utila In
administrare per os In tratamentui *bolii Wilson, Insa poate
determina *lupus eritematos diseminat.
PENICILINAZA, s. f. / p6nicillinase, s. f. / penicillinase. [Lilt.
penicillum = pensulA, -ina; -aza.] Enzima cu proprietatea de
catalizator al *hidrolizei *penicilinei In acid peniciloic inactiv si
non-antigenic. P. este obtinuta prin fermentatia bacteriei Bacillus
cereus si a tost utilizata pentru tratarea accidentelor alergice la
penicilina. Ea este elaborata de numeorsi germeni patogeni,
Indeosebi de stafilocod. Rezistenta unor stafilococi la penidlina
este atribuita unei productii mari de p. a acestora. De aid ideea
modificarii structurii penicilinei pentru a o face rezistenta la
actiunea p.
PENICILINA, s. f. / penicilline, s. f. / penicillin. [Lot. penicillum
= pensudi; -inn.] Antibiotic extras din culturile genurilor
Penicillium si Aspergillus; a fost si sintetizata. Face parte din
grupa *betalactaminelor, fiind activa Tmpotriva unui mare numar
de bacterii grampozitive (stafilococ, pneumococ, streptococ) sau
gramnegative (gonococ, meningococ), a treponemelor si a unor
leptospire. Se utilizeaza per os, parenteral sau local. In general
este bine tolerata, totusi uneori provoaca sensibilizari, cateodata
foarte grave. Numeroase microorganisme, initial sen-sibile la p.,
pot dezvolta rezistenta fata de aceasta prin sin-teza unei
"betalactamaze, devenind penicilinorezistente.
PENICILINOTERAPIE, s. f. / penicillinotherapie, s. f. / peni.
ciltinotherapy. [Lat. penicillum = pensuia, -ina; gr. thera-peia
= tra.tatw.nt, de (a therapeuein = a ingriji.} *Antibio-terapie cu
administrare de *penicilina.
PENIL, adj., s. m. / penien, -ienne, adj., penil, s. m. / penile. 1)
Care se refera la penis. 2) Sin.: muntele Iui Venus (v.).
PENIS, s. n. / penis, s. m. / penis. NA: penis. [Lat. perns =
penis.] Organ al copulatiei si de excretie urinara la barbat, p. este
alcatuit din radacina, corp si *gland (exfremitate). Rada-cina este
atasata solid la portiunea descendenta a pubisului. Corpul este
alcatuit din trei formatiuni erectile: *corpi caverno^i (corpora
cavemosa) la nivelul fetei dorsale, Intre care se afla, la nivelul
fetei ventrale, corpul spongios (corpus spongiosum) traversal de
"uretra. Glandul, de forma conoida, este acoperit de o membrana
mucoasa si prezinta la extremitatea sa mea- , tul urinar. Baza In
relief a glandului este delimitata de corpul ;
p. prin santui balanopreputial, la nivelul caruia tegumentele formeaza *preputul. Corpul p. este Inconjurat de un Invelis fibroelastic, de *dartos si de tegumente foarte fine. V. falus.
PENITIS, s. m. / penitis, s. f. / penitis. [Lot. penis = penis;
-ids.l Inflamatie a penisului, cu invazia tesuturilor erectile.
PENSA, s. f. / pince, s. f. / forceps, tongs, pliers, [fr. pince.}
Instrument alcatuit din doua ramuri articulate, care se apropie
una de alta, permitand prinderea, mentinerea sau manevrarea
unui tesut sau a unui organ, precum si a unor materiale de
pansat. P. sunt de o mare diversitate, In functie de utilizare. Se
disting doua tipuri de p.: p. cu resort si p. articulate.
PENTADA DENZELOT / pentade de Denzelot / Denzelot's
pentade. Splenomegalie, sufluri cardiace, febra, fades cafe-au-

PENTAGASTRINA
lait, nefrita In focar caracteristice *endocarditei bacteriene subacute.
PENTAGASTRINA, s. f. / pentagastrine, s. f. / pentagastrin.
Pentapeptid de sinteza format din p-alanina si tetrapeptidul Cterminal al gastrinei. Administrate! parenteral, p. stimuleaza direct
celulele parietale ale regiunii stomacale fundice. P. este folosita
pentru explorarea secretiei gastrice: dupa administrarea unei
doze de 6 ug/kg intramuscular sau In perfuzie intra-venoasa, se
urmareste prin tubaj gastric varful de secretie gas-trica acida,
care este direct corelat cu masa celulara parietala.
PENTALOGIE FALLOT / pentalogie de Fallot / Fallot's pentalogy. [Etieane Louis Arthur Fallot, medic francez, 18501911.] Malformatie cardiaca congenitala In care se asodaza
comunicarea interauriculara cu anomaliille *tetradei Fallot.
PENTOZA, s. f. / pentose, s. m. / pentose. [Gfr. pente = cinci;
am indica un gCucid.} Orice oza (zahar simplu) cu cinci atomi
de carbon. Cele mai importante: p. continute de acizii nucle-ici,
riboza In ARN si dezoxiriboza In ADN.
PEOTILOMANIE, s. f. / peotillomanie, s. f. / peotillomania.
[Cjr. peos = penis; tiUein = a trage; mania = ne.6u.nU.} Tic
care consta In manipularea repetata a penisului, fara
masturbatie.
PEOTOMIE, s. f. / peotomie, s. f. / peotomy. [Cjr. peos = penis;
tome = taiere, sectium, de, la temnein = a tola.] Indzie
chirurgicala a penisului.
PEPSIC, adj. / pepsique, adj. / pepsic, peptic. [Qr. pepsein = a
gtltl, a digera,} Sin.: peptic, 2 (v.).
PEPSINA, s. f. / pepsine, s. f. / pepsin. [Qr. pepsein = fl gati, a
digera; -ina.] Enzima proteolitica a sucului gastric cu M, 35 kDa
si activitate maximala la pH 2. Provine din acti-varea
*pepsinogenului secretat de celulele principale ale mucoasei
gastrice. P. este activa In special la nivelul gruparilor aminice ale
aminoacizilor aromatid, descompunand proteinele in peptide.
PEPSINOGEN, s. m. / pepsinogene, s. m. / pepsinogen. [Cfr.
pepsein = a gati, a digera; ina; gr. gennan = a produce.}
Proenzima 'pepsinei. Se disting: p. /, secretat de glandele
fundice ale stomacului, ?i p. //, secretat la nivelul *antrului
piloric.
PEPTIC, adj. / peptique, adj. / peptic, pepsic. {Cjr. peptos =
digerat, copt, de la pepsein = a gati, a digera.} 1) In relatie cu
stomacul sau/?i cu digestia, cu actiunea sucurilor gastrice. Ex.:
ulcer p. 2) In relatie cu pepsina. Sin.: pepsic.
PEPTID, s. n. / peptide, s. m. / peptide. [C/r. peptos = <&-gwati
copt, de la pepsein = a gati, a. digera,} Molecula for-mata din
mai multi aminoacizi reuniti prin "legaturi peptidice, tri-, tetra-,
penta-, hexa-, hepta-, octa-, nona-, decapeptide etc.
Oligopeptidele contin pana la 10 acizi a-aminati, iar polipeptidele sunt alcatuite din 10 pana la 100 de aminoacizi. V. peptid-semnal si diferite peptide biologic-active, In continuare.
PEPTID A / peptide A / A peptide. P. sintetic alcatuit din 21
aminoacizi si utilizat pentru inhibarea *tirozinkinazelor.
PEPTID B / peptide B / B peptide. P. "opioid clivat din
*proenkefalina A la nivelul *suprarenalei.
PEPTID C / peptide C / C peptide. P. cuprins In pro-insulina,
aceasta continand Intreaga molecula de insulina plus un segment, p. de conexiune sau p. C, care leaga sfar?itul lantului A
de InceputuI lantului B. Dupa clivajul proteolitic, p. C ramane In
granulele de secretie Tmpreuna cu insulina, fiind secretat In
sange concomitent cu aceasta si la stricta paritate. Nu se
cunoa?te daca el exercita o functie biologica. Aplicatie: dozarea
p, C reflecta mai fidel secretia reala de insulina (aceasta avand
o semiviata de 3-5 min). V. insulina si tab. const. endocrinol.
PEPTID E / peptide E / E peptide. P. "opioid rezultat din
'proenkefalina A In *suprarenala. Exercita un efect asemanator
metenkefalinei, dar mai putemic decat aceasta.

PER PRIMAM INTENTIONEM

PEPTID NATRIURETIC ATRIAL / peptide natriuretique atrial /
atrial natriuretic peptide. P. n. a. (ANP, abrev. din engl.) la om
(alfa-h ANP) contine 28 aminoacizi. Se formeaza dintr-un
precursor cu 151 aminoacizi, continand un p. semnal cu 24
aminoacizi. Actiuni: natriureza, prin cresterea ratei filtrarii
glomerulare; actiune asupra tubilor, diminuand reabsorbtia de
Na'1'; scaderea presiunii arteriale; scaderea raspunsului muschiului neted vascular la o serie de substante vasoconstrictoare;
reducerea actiunii stimulilor ce cresc productia de aldosteron;
inhibarea secretiei de vasopresina; inhibarea secretia de renina.
Sin.: factor natriuretic atrial.
PEPTID SEMNAL / peptide signal / signal peptide. Secventa
hidrofoba alcatuita din 20-30 de aminoacizi care ajuta la in-sertia
In membrana a proteinelor nou-sintetizate. Este localizat, de
obicei, la nivelul NH;-terminal al proteinei si este clivat de o
*peptidaza dupa insertia proteinei In membrana. P.-s. per-mite,
de asemenea, recunoasterea proteinelor care trebuie se-cretate
sau exportate In mediul extracelular sau dirijate la nivelul unui
anumit organit celular. Sin.: peptid de semnalizare. V. si
secventa semnal.
PEPTID DE SEMNALIZARE / peptide de signalisation / signal
peptide. Sin.: peptid-semnal (v.).
PEPTID T / peptide T / T peptide. Secventa alcatuita din 8
aminoacizi ai glicoproteinei gp120 de la nivelul anvelopei *mv.
Are rol important In fixarea HIV la nivelul tintei acestuia, antigenul *CD4 al *limfodtului T.
PEPTIDAZE, s. f. pi. / peptidases, s. f. pi. / peptidases. {Gjr.
peptos = digerat, copt, de la pepseia = a gati, a digera; -aza.}
Clasa de enzime care catalizeaza hidroliza 'legaturilor peptidice
de la nivelul peptidelor. V. proteinaze.
PEPTIDE CEREBRALE / peptides cerebraux / cerebral peptides. P. secretate de celulele cerebrale, Indeosebi de hipotalamus. Ex.: p. c. natriuretic, somatostatina etc.
PEPTIDE OPIOIDE / peptides opioides / opioid peptides.
Denumire de ansamblu pentru 'endorfine, *dinorfine, *enkefa-line
?i p. In relatie cu acestea, a caror actiune este mediata de
"receptorii pentru opioide. In organism sunt sintetizate p. o.
endogene de tipuri variate, care exercita efecte asupra perceptiei, afectivitatii si functiilor mentale, secretiei hormonilor hipotalamici, hipofizari, gona-dali si ai altor glande endocrine, precum si asupra contractiei muschilor netezi. 0 serie de raspunsuri centrale implica interactiunea p. o. cu *dopamina si aiti
'neurotransmitatori.
PEPTIDOGLICAN, s. m. / peptidoglycane, s. m. / peptidoglycan. {Cjr. peptos = digerat, copt, de [a pepsein = a gati, a
digera; glykys = duict.} Polimer polizaharid-polipeptid, de marime indefinita, constituent al peretelui bacterian, format dintr-un
schelet de add N-acetilglucozaminic (NAGA) si acid N-acetilmuramic (NAMA), pe care sunt grefate catene laterate de
tetrapeptide.
PEPTONA, s. f. / peptone, s. f. / peptone. [Cjr. peptos = &
gerat, copt, de [a pepsein = a gati, a digera.] Polipeptid cu
greutate moleculara mare rezultat din hidroliza enzimatica sau
acida a proteinelor, sub actiunea pepsinei si a pancreatinei. P.
sunt folosite ca desensibilizante si au actiune colagoga.
PER ANUM / per anum / per anum. [Lat. per = prin, anas =
fezut.] Locutiune latina semnificand "pe cale anala".
PER OS / per os / per os. [Lat. per = prin; os, oris = gura,}
Locutiune latina semnificand pe gura, referitor la administrarea
unui medicament. Varianta per oral nu este corecta.
PER PRIMAM INTENTIONEM / per primam intentionem / per
primam intentionem. [Lat. per = prin; primus = primuC;
intentio, -onis = inUntie, de la intendere = a tinti.] Sutura unei
plagi imediat dupa producere, urmata de vindecarea plagii fara
reactie inflamatorie sau alte reactii care sa complice pro-cesul de
vindecare.
717

PERIARTRITA A SOLDULUI
PER SECUNDAM INTENTIONEM
PER SECUNDAM INTENTIONEM / per secundam intentionem /
per secundam intentionem. [Lot. per = prin; secundus = at
dcnLtO., intentio, -onis = intense., de [a intendere = a finti.]
Sutura unei plagi dupa regresia unor fenomene septice si vindecarea lenta dupa aparitia unui tesut de granulatie ?i Indepartarea acestuia.
PERACEFAL, s. m. / peracephale, s. m. / peracephalus. [Qr.
perns = mu.tila.ti scfiiioidit; a - priv.; kephale = cap.] Fetus
acefal sau cu extremitate cefalica rudimentara ori diforma, care
prezinta, de asemenea, anomalii de dezvoltare a trunchiului si
membrelor.
PERCEPTIBIL, adj. / perceptible, adj. / perceptible, discernible. [Lat. perceptibilis, de. la percipere = a cuprinde cu
simfurile, a. percepe..} Care poate fi perceput prin simturi.
PERCEPTIE, s. f. / perception, s. f. / perception. [Lot. perceptio, -onis, de la percipere = a cuprinde cu simfurile, a percept.} Proces psihic de reprezentare a unui fenomen sau a unui
obiect pe baza senzatiilor de la nivelul organelor de simt.
Rezulta ca prin p. se efectueaza reflectarea personala a unui
obiect sau fenomen.
PERCEPTIE EXTRASENZORIALA / perception extrasensorielle / extrasensory perception. Nume impropriu pentru
capadtatea de a receptions bioinformatii fara folosirea organelor
de simt obisnuite. P. e. ar explica *telepatia.
PERCUTANAT, adj. / percutane, -e, adj. / percutaneous. [Lat.
per = prin; cuds = pi.de..] Care se produce prin traversarea
pielii, referitor la absorbtia unei substante prin pielea intacta.
PERCUTIE, s. f. / percussion, s. f. / percussion. [Lat. percussfo, -onis = fia.taie, [wire, de la percutere = a iwi, a bate.}
Unui din cei patru timpi ai examenului clinic obiectiv, constand In
ascultarea transmiterii (normale sau patologice) prin corp sau
prin anumite regiuni ale corpului uman a unui sunet pro-vocat
prin socul unui deget percutor la nivelul pielii padentu-lui P. se
efectueaza prin mid lovituri repetate ale tegumentelor regiunii
subiacente: fie direct, cu ajutorul unui deget (p. <me-diata), fie
prin intermediul unui deget al celeilalte maini aplicat pe piele (p.
mediata sau digito-digitala, cea mai curenta). Clasificarea
sunetelor de percutie se face In raport cu inten-sitatea,
tonalitatea si timbrul lor. Distingerea acestor caracte-ristici si a
semnificatiei lor se deprinde prin experienta dinica. 'In esenta,
rezonanta perceputa poate fi: 1) Slaba (matitatea normala a unui
organ plin, ca ficatui sau inima, permitand pre-cizarea limitelor,
sau matitatea patologica a unui revarsat pul-monar). 2) Sonora
(sonoritatea normala, la percutia plamanu-lui, sau anormala,
determinata de prezenta unui gaz Intr-un organ cavitar). V. si
auscultatie, inspectie, palpare.
PERETE BACTERIAN / paroi bacterienne / cell wall. Invelis
rigid alcatuit Indeosebi din *peptidoglican, situat extern fata de
membrana dtoplasmatica a unei bacterii, careia Ti determina
forma si Ti asigura rezistenta mecanica. V. si bacterie.
PERFORATIE, s. f. / perforation, s. f. / perforation. [Lot. perforare = a strapunge, a gauri,} Orifidu care rezulta ca urmare a
unui proces patologic (ex.: ulcer gastric perforat) sau a unei
actiuni accidentals (traumatism) sau chirurgicale.
PERFORINE, s. f. pi. / perforines, s. f. pi. / performs. [Lat.
perforare = a strapunge, a gau.ri; -inn.] Proteine formatoare de
pori, a caror expresie este reglata prin cresterea Ca 2^
intracelular si de *interleukina-2. Tipul uman de p. este alcatuit
din 534 reziduuri de aminoadzi si are M,. de circa 75 kDa,
prezentand omologii de structura cu fractiunea C9 a *complementului. P. sunt stocate In veziculele de secretie ale limfocitelor T dtotoxice si sunt eliberate dupa contactui acestora cu
*celulele tinta. Eliberate prin *exodtoza locala, p. produc, prin
polmerizarea In celulele tinta, canale cu diametrul de circa 10
nm, ceea ce conduce la liza celulara. Nu au fost identifi-cati
inhibitori fiziologici ai efectului citolitic.
718

PERFUZIE, s. f. / pel-fusion, s. f. / perfusion. [Lat. perfusio,

*onis = stropire., iidoro, de. (a perfundere = a stropi, a uiiin-da
(per = prin; fundere = a varsa).} Injectare intravenoasa lenta,
continua si prelungita (ore, zile) a unei cantitati mari de solutie
sterila continand In general clorura de sodiu si glucoza, cu sau
fara medicamente ori nutrimente (hidrolizate de pro-teine, adzi
aminati, lipide). P. poate fi practicata, uneori, si pe cale
subcutanata, cu solutii *izotone sau In prezenta *hialuro-nidazei
care favorizeaza resorbtia.
PERIADENITA, s. f. / periadenite, s. f. / periadenitis. [Cjr. peri
= in jurul; aden, -os = gianda; -ltd.] Propagarea unui procesinflamator de la nivelul unui ganglion In tesutui con-junctiv
periganglionar.
PERIANAL, adj. / p6rianal, -ale, -aux, adj. / perianal. [C,r. peri
= in junili [at. anas = fiezut.} Care se afla In apropierea
anusului, la nivelul circumferintei anale.
PERIAPENDICITA, s. f. / periappendicite, s. f. / periappen.
dicitis. [Qr. peri = in jurui; [at. appendix, -ids = aciaos,
supiiment; -ita.} Proces inflamator sau/si infectios localizat In
jurul 'apendicelui vermicular.
PERIAPEXIAN, adj. / periapexien, -ienne, adj. / periapical.
[Cfr. peri = m jurul; [at. apex, -ids = varf, culme.} Sin.: periapical (v.).
PERIAPICAL, adj. / periapical, -ale, -aux, adj. / periapical. [Qr.
peri = w jurul; tat. apex, -ids = varf, cuiine.} Care este situat In
vednatatea sau deasupra varfului unui organ, al unei formatiuni.
Sin.: periapexian.
PERIARTERIAL, adj. / periarteriel, -elle, ad\. I periarterial. [Cjr.
peri = in juruii [at., gr. arteria = artera.} In jurul unei artere.
PERIARTERITA, s. f. / periart6rite, s. f. / periarteritis. [Cjr. peri
= in jurut; iat.i gr. arteria = artera; -ita.] Proces inflamator
localizat In peretele extern arterial si periarterial. V. in
continuare.
PERIARTERITA NODOASA / p6riarterite noueuse / periar.
teritis nodosa, polyarteritis nodosa. 1) "Colagenoza avand
ca substrat anatomopatologic o angeita necrozanta difuza ce
atinge diverse organe (rinichi, muschi, creier). In formele caracteristice se asodaza un infiltrat inflamator al peretelui vascular cu noduli inflamatori periarteriali. S-a observat aparitia
bolii dupa administrarea unor medicamente care au rol de
*haptene. Alterarea starii generale este grava, boala evoluand
de obicei spre deces. Sin.: boala Kussmaul, panarterita nodoasa, poliarterita nodoasa. 2) Grup de boli care cuprinde, pe
langa p. a., *angeitele granulomatoase alergice si o serie de
*vascularite necrozante sistemice.
PERIARTERITA SEGMENTARA SUPERFICIALA / periart6rite
segmentaire superficielle / Horton's disease. Sin.: arterita
gigantocelulara (v.).
PERIARTICULAR, adj. / periarticulaire, adj. / periarticular.
[CJT. peri = in jurul; [at. articidaris = al articuCafiuor.] Care este
situat In jurul unei articulatii sau Inconjoara o articulatie.
PERIARTRITA, s. f. / periarthrite, s. f. / periarthritis. [C,r. peri
= in jurui; arthron = articu[atie, -ila.[ Termen care desem-neaza
o afectiune caracterizala prin dureri periarticulare, cu sau fara
limitarea miscarilor. P. rezulta din alterarea ansamblului de
tesuturi fibrotendinoase care Inconjoara articulatia, si nu de la
nivelul articulatiei. Formele cele mai frecvente sunt doua: *p.
scapulohumerala si *p. soldului. P. au drept cauza reumatismul
extraarticular, asociat uneori cu tulburari neurotrofice.
PERIARTRITA SCAPULO-HUMERALA / periarthrite scapulo.
humerale / painful shoulder. Sin.: umar dureros simplu (v.).
PERIARTRITA A SOLDULUI / periarthrite de la hanche / hip
periarthritis. Durere subtrohanteriana cu iradiere crurala
externa, determinata de o *tendinita sau o tendinobursita trohanteriana, cu sau fara calcificari detectabile radiologic.

PERIBRONSIC
PERIBRONSIC, adj. / p6ribronchique, adj. / peribronchial. \Qr.
peri = in jurul; [at. medievatd bronchia, din gr. bronkhos, pi.
bronkhia = lironfm.} Care este situat In jurul unei "bronhii sau al
unor bronhii.
PERICARD, s. n. / pericarde, s. m. / pericardium. NA: pericardium. [Cfr. peri = {n jurui; kardia = inima.} Sac serofi-bros
care Inveleste inima. Se compune din doua foite: p. seros si p.
fibres. Seroasa pericardica este alcatuita dintr-o foita vis-cerala
si una parietala, care delimiteaza *cavitatea pericardica.
PERICARDECTOMIE, s. f. / pericardectomie, s. f. / pericardectomy, pencardiectomy. [Qr. peri = w jurul; kardia =
inima; ektome = uyisie.] Excizia chirurgicala partiala sau totals a
fetelor anterioara, laterala si inferioara ale sacului pericardic in
caz de Ingrosare, retractie sau calcificare a acestuia. P. se
practica Indeosebi In *pericardita constrictiva.
PERICARDIC, adj. / pericardique, adj. / pericardial. \C,r. peri =
m juruii kardia = inima.} Care apartine *pericardului sau se afla
In raport cu Jiericardul.
PERICARDIOCENTEZA, s. f. / pericardiocentese, s. f. / pericardiocentesis. [Qr. peri = m jwul; kardia = inima; keate-sis =
mfepatura.] Punctie a *pericardului.
PERICARDITA, s. f. / pericardite, s. f. / pericarditis. [Qr. peri =
m jurui; kardia = inima; -ita.] Afectiune inflamatorie, acuta sau
cronica, a *pericardului, uscata sau cu *epansament (seros,
purulent sau hemoragic). Forme: 1) P. acuta benigna (v.). 2) P.
adeziva, cand se produce simfiza celor doua foite se-roase prin
organizarea exsudatului fibros. 3) P. chiloasa, cu lichid bogat In
lipide. 4) P. colesterolica, asociata cu "mixe-dem, 5) P.
constrictiva (v.). 6) P. hemoragica, cu lichid hemoragic. 7) P.
purulenta sau empiemul pericardic (v.). 8) P. seroasa, cu lichid
clar, galbui-deschis, cu densitate peste 1,015 si *reactie Rivalta
pozitiva. 9) P. serofibrinoasa, cea mai frecventa, cu lichid galbui,
cu filamente cu fibrina.
PERICARDITA ACUTA BENIGNA / pericardite aigue benigne ;
acute idiopathic pericarditis. P. a. primitiva si izolata. Apare la
tineri, este de cauza necunoscuta, uneori recidivanta, dar
totdeauna cu evolutie spre vindecare. Sin.: pericardita acuta
criptogenetica, pericardita epidemica.
PERICARDITA ACUTA CRIPTOGENETICA / pericardite aigue
cryptogenetique / acute idiopathic pericarditis. Sin.: pericardita acuta benigna (v.).
PERICARDITA CALOASA / pericardite calleuse / constrictive
pericarditis. Sin. (desuet) pentru pericardita constrictiva (v.).
PERICARDITA CONSTRICTIVA / pericardite constrictive /
constrictive pericarditis. Forma de p. cronica ce se caracterizeaza prin Ingrosarea sacului pericardic (pahipericardita),
care se constituie ca o carapace fibroasa, uneori calcificata,
progresiv retractila si jenand astfel miscarile inimii (*adiastolie).
P. c. antreneaza prin evolutie o *insuficienta cardiaca In care
predomina hipertensiunea venoasa (Indeosebi In zona venei
cave inferioare), cu 'ascita masiva, hepatomegalie (cu pseudociroza pericardica), cianoza, distensia jugularelor si, tardiv, edem
al gambelor. Tulburarile nu cedeaza decat prin *pericardectomie. In trecut, tuberculoza era cauza principala a p. c., iar m
prezent, neoplasmele. Sin. desuet: pericardita caloasa.
PERICARDITA EPIDEMICA / p6ricardite epidemique / acute
idiopathic pericarditis. Sin.: pericardita acuta benigna (v.).
PERICARDOPLASTIE, s. f. / pericardoplastie, s. f. / pericardoplasty. [^r. peri = m jumt; kardia = inima, plastos = tiwdetat,
de ia plassein = a forma, a modela,} Interventie chirurgicala
constand In modelajul *pericardului obtinut, de regula, printr-o
rezectie partiala a acestuia.
PERICARDOTOMIE, s. f. / pericardotomie, s. f. / pericard(i)otomy. [QT. peri = in jurul; kardia = inima; tome = tOwi,
s.u.^wn.t, sie, la temnein = a taia,} Tehnica chirurgicala care
consta In 'incizia pericardului. V. si pericardectomie.

PERIFERINA
PERICARION, s. m. / p6ricaryon, s. m. / pericaryon. [Cyr. peri
= m jurut; karyon = samciwe, nucleu.} Parte a celulei ner-voase
alcatuita din nucleu, citoplasma si men-ibrana plasmatica. Sin.:
corp celular.
PERICISTICITA, s. f. / pericysticite, s. f. / pericysticitis. [Qr.
peri = in jurul; kystis = sac, ve.zu.0; -ita} Inflamatie a tesu-turilor
situate In jurul "canalului cistic.
PERICIT, s. n. / pericyte, s. m. / pericyte. [Cjr. peri = m jurul;
kytos = ceiuia.} Celula de natura histiodtara situata In
dedublarea *membranei bazale de la nivelul peretelui anumi-tor
capilare sanguine si mulata strans pe *endoteliul vascular.
PERICISTITA, s. f. / pericystite, s. f. / pericystitis. {Cjr. peri = in
jwvi, kystis = sac, vezica; -ita.] Inflamatie acuta sau cronica a
tesuturilor perivezicale. sin.: celulita perivezicala.
PERICOLECISTITA, s. f. / pericholecystite, s. f. / pericholecystitis. [CjT. peri = m jum[; khole = flita; kystis = sac, vezicd;
-ita.] Inflamatie localizata In jurul *coledstului, care poate fi
uneori emfizematoasa (p. gazoasa).
PERICOLIC, adj. / pericolique, adj. / pericolic. [Qr. peri = {n
jwul; kolon = intestin gros.} Care se afla In jurul colonului.
PERICOLITA, s. f. / pericolite, s. f. / pericolitis. \Cjr. peri = m
jurui; koloa = intestin gros; -ito.] Inflamatie a 'peritoneului si a
tesutului celular care Inconjoara colonul, In general circumscrisa, plastica sau supurata si propagata de la o colila
segmentara.
PERICONDRITA, s. f. / perichondrite, s. f. / perichondritis.
[Cyr. peri = in jurul; khondros = cartu.aj; -ita.} Proces inflamator localizat la nivelul unor cartilaje, In tesutui conjunctiv
Inconjurator. Ex.: p. peristemala.
PERICONDRIUM. Var. pentru pericondru (v.).
PERICONDRU, s. n. / perichondre, perichondrium, s. m. /
perichondrium. NA: perichondrium. [Gfr. peri = m jurul;
khondros = cartiCaj.} Membrana conjunctiva care constituie un
Invelis pentru unele cartilaje denumite pencondrale, carora Ie
asigura nutritia si cresterea prin apozitie (crestere pericondrala).
Celulele conjunctive ale p. se transforma In celule cartilagi-noase
atata vreme cat se continua cresterea periferica a car-tilajului.
Var.: pericondrium.
PERICORONARITA, s. f. / pericoronarite, s. f. / pericoroni-tis.
[Qr. peri = in jurul; tat. coronarius = de facut wroane., de ia
corona = coroana; -ita.} Infectie a tesuturilor care Inconjoara
coroana unui dinte inclus In maxilar, In sacul pericoro-nar.
PERIDUODEN1TA, s. f. / periduodenite, s. f. / periduodeni-tis.
[Qr. peri = m jurul; lot. duodeni = in numar de 12, a6re-viere de
ia duodeni digitorum = de 12 degete (iungime.a aces-tui
segment intestinal); -ita.] *Peritonita cronica localizata In jurul
duodenului. Determina *bride si aderente la organele vecine.
PERIDURAL, adj. / peridural, -e, adj. / peridural. [Qr. peri = in ]
wvi; [at. dwus = tare.] Care este situat In jurul *durei mater,
extern fata de creier.
PERIFERIC, adj. / peripherique, adj. / peripheral. [Lat; gr.
peripheria = circunfennta, de ia gr. peri = in jurui, phere-in = a
purta, a transporta.] Care se afla, se produce sau se efectueaza
la periferie, adica In regiuni ale corpului situate departe de
centru. Care apartine periferiei. Ant.: central. V. ?i sindrom
periferie.
PERIFERINA, s. f. / peripherine, s. f. / peripherin. [Lat., gr.
peripheria = drcumferinta, de ia gr. peri = in jurui, phere-in = a
purta, a. transporta; -ina.} 1) Proteina din *filamentele
intermediare
de
tip
III,
exprimata
Tmpreuna
cu
*neurofilamentele. 2) Glicoproteina fotoreceptoare specifica
*retinei. Mutatia genei p. poate cauza *retinita pigmentara sau
distrofia *maculei lutea.

719

PERIFLEBITA
PERIFLEBITA, . f. / p6riphl6bite, 8. f. / periphlebitis. [Cjr. peri
= w jurul.; phleps, phlebos = vena; -ita.] Inflamatie a tesutului
conjunctiv din jurul unei vene, care este asociata frecvent cu
inflamatia tunicii externe a venei. P. este de cele mai multe ori
secundara unei *flebite, iar termenul este utilizat deseori In mod
impropriu, pentru desemnarea *trombozelor venelor superficiale,
Indeosebi ale safenelor sau ale cola-teralelor acestora.
PERIFLEBITA RETINIANA / periphl6bite retinienne / retinal
periphlebitis. Entitate mai mult clinica decat anatomica, ce se
caracterizeaza prin prezenta unui tesut alb-sidefiu care Invaluie
unele vene retiniene sau portiuni ale acestora. Aceasta modificare se observa Indeosebi In *boala Eales, In unele boli vasculare si infectioase, In leucemie si In scleroza In placi.
PERIFOCAL, adj. / perifocal, -ale, -aux, adj. / perifocal. [Cjr.
peri = In jurul; Cat. focus = vatra, camin.} Care se situeaza In
jurul unui focar, de regula infectios. Ex.: infectie p.
PERIFOLICULITA, s. f. / p6rifolliculite, s. f. / perifolliculitis. [Cjr.
peri = in junit; [at. folliculus = sOcukf, dim. de. [a fol-lis =
bwduf, minge, -ita.} Reactie inflamatorie In jurul unui folicul pilos.
PERIFRENITA, s. f. / p6riphrenite, s. f. / periphre-nitis. [Cjr. peri
- w jurul; pbrea, phrenos = diafragm; -ita.] Termen care reuneste
afectiunile inflamatorii ale diafragmului si ale structurilor
Invecinate; poate produce aderente. P. tuberculoasa, afectarea
freniculului, primitiva sau secundara tuberculozei pul-monare.
PERIHEPATITA, s. f. / p6rihepatite, 8. f. / perihepatitis. [Cjr. peri
= in jurul; hepar, -atos = ficat; -ita.} Inflamatie a Invelisului fibros
al ficatului, In general cu inflamatia peritoneului care Inconjoara
organul.
PERIHILAR, adj. / perihilaire, adj. / perihilar. [Cjr. peri = In. jurul;
int. hilum = flu, mic punct negru la. capatui unui 606.} Care se
afla In jurul unui *hil.
PERILIMFANGITA, s. f. / perilymphangite, s. f. / perilymphangitis. [Cjr. peri = m jurul; [at. lympha = apa [impede.;
gr. angeion = vas; -ita} Inflamatie a tesuturilor situate In jurul
vaselor limfatice.
PERILIMFATIC, adj. / p6rilymphatique, adj. / perilymphatic.
[Cjr. peri = m juTui; [at. lympha = apa [impede.} 1) Care apartine
*perilimfei. 2) Care se afla In jurul unui vas limfatic.
PERILIMFA, s. f. / perilymphe, s. f. / perilyinph. NA: perilympha. [Cjr. peri = in jurul; [at. lympha = apa [impede.} Fluid
care se gaseste In spatiul dintre labirintui osos si eel membranos
din urechea intema (spatiu perilimfatic). P. nu comunica cu
endolimfa (situata In labirintui membranos), dar comunica cu
spatiile subarahnoidiene (prin apeductele vestibu-lului si
melcului), compozitia sa fiind identica cu a *lichidului
cefalorahidian.
PERIMASTITA, s. f. / perimastite, s. f. / perimastitis. [<yr. peri =
m JUTU[; mastos = son, mamela; -ita.} Inflamatie a tesutului
conjunctiv care Inconjoara glanda mamara.
PERIMETRIE, s. f. / perimetrie, s. f. / perimetry. [Cjr. peri = in
jurul; metron = masura.] Procedeu de studiu si de reprezentare
grafica a *campului vizual, utilizand *perimetrul. Se disting: 1) P.
cinetica sau dinamica (In care testui luminos sau colorat se
deplaseaza). 2) P. statica (In care testui imo-bil creste In
intensitate pana cand este perceput, apoi este deplasat).
Punctele retiniene cu sensibilitate egala la teste lumi-noase sau
colorate diferit se Inscriu In curbe circulare con-centrice, numite
izoptere. Recent, s-a introdus si p. automata, prin asoderea unui
microprocesor la perimetrul clasic, exami-narea fiind efectuata cu
ajutorul unor programe.
PERIMETRITA, s. f. / p6rim6trite, s. f. / perimetritis. [Qr. peri =
in jurul; metra = liter; -ita.] Inflamatia tesutului conjunctiv din jurul
uterului, denumit si perimetrium.
720

PERIOADA
PERIMETRU, s. n. / p6rimfetre, s. m. / perimeter. [Cjr. peri = m
jurul; metron = masura.} 1) Contur care delimiteaza o figura
plana. 2) Instrument pentru investigarea extensiei *cam-pului
vizual.
PERINATAL, adj. / perinatal, -ale, -als, adj. / perinatal. [Cjr.
peri = in jurul; [at. unto/is = referitor la naftere, de [a natus =
nascut fi nasci = a se nafte.} Termen folosit cu referire la un
interval de timp limitat Inainte si dupa nastere: din ziua 154 a
gestatiei pana In ziua a 7-a dupa nastere (OMS). V. si neonatal.
PERINATOLOGIE, s. f. / perinatologie, s. f. / perinatology. [^r.
peri = m jurul; [at. natus = nascut, de [a nasci = a ft nafte; gr.
logos = ftiinta.] Studiul maladiilor care pot afecta *fatul In
perioada prenatala sau 'nou-nascutul. Sin.: medidna perinatala.
PERINEFRETIC, adj. / p6rinephretique, adj. / perinephric.
\C,r. peri = In jurul; nephros = rinicfii} Care este localizat sau
produs In jurul rinichiului. Ex.: abces p.
PERINEFRITA, s. f. / perin6phrite, s. f. / perinephritis. [Cjr.
peri = in jurul; nephros = rinicfii; -ita.} Inflamatie a tesuturilor
peritoneale care Inconjoara rinichiul. Se manifesta prin febra,
durere locala si sensibilitate dureroasa la presiune.
PERINEOPLASTIE, s. f. / perineoplastie, s. f. / perineoplas-ty.
[ Qr. perineos = perineu; plastos = modelat, de [a plassem = a
forma, a modem,] Chirurgia plastica a *perineului.
PERINEORAFIE, s. f. / perineorraphie, s. f. / perineorrhaphy.
[jr. perineos = perineu; rhaphe = sutura.} Sutura chirurgicala a
unei rupturi de perineu; eel mai frecvent, ruptura se produce In
timpul nasterii.
PERINEOTOMIE, s. f. / perineotomie, s. f. / perineotomy. [Qr.
perineos = perineu; tome = taiere, secfiune, de [a temnem = a
taia} Metoda chirurgicala care consia In indzia perineului. V. si
epiziotomie.
PERINEOVAGINAL, adj. / perin6o-vaginal, -ale, -aux, adj. /
perineovaginal. [Cfr. perineos = perineu; [at. vagina = tm&}
Care apartine sau comunica cu *perineul si *vaginul. Ex.: fistula
p.
PERINERV, s. m. / perinevre, s. m. / perineurium. [Cjr. peri = m
jurul; iat. nervus = neni.} Ansamblu alcatuit din mai multe
straturi de celule aplatizate (foarte asemanatoare cu celulele
Schwann), Inconjurand mai multi axoni (un fascicul) la nivelul
unui nerv periferic. Sin.: perineurium. V. si teaca Schwann.
PERINEU, s. n. / perinee, s. m. / perineum. NA: perineum. [Qr.
perineos = perineu] Regiune situata Intre organele ge-nitale si
anus, alcatuita din parti moi (piele, muschi, aponevroze)
localizate deasupra diafragmului pelvin si dispuse In trei pla-nuri
musculoaponevrotice. P. este delimitat anterior de *simfiza
pubiana, posterior de *coccis si lateral de ramurile ischiopubiene ale *coxalului. Se deosebesc p. anterior sau urogenital si p.
posterior sau anal. P. urogenital este traversal de *uretra si
*vagin la femeie si de uretra la barbat. Sin.: planseu pelvin.
PERINEURAL, adj. / perineural, -ale, -aux, adj. / perineurial.
[(yr. peri = in jurul; neuron = nerv.] Care este situat In jurul unui
nerv. Ex.: fibrom p.
PERINEURIUM, s. n. / perinevre, s. m. / perineurium. [^r, peri
= m jurul; neuron = nerv.} Sin.: perinerv (v.).
PERINEVRITA, s. f. / perinevrite, s. f. / perineuritis. [Cjr. peri =
in jurul; neuron = nerv; -ita} Inflamatia *perinervului.
PERINUCLEAR, adj. / perinucleaire, adj. / perinuclear. [(fr.
peri = m jurul; Iat. nucleus = sam6ure, nucleu} Care este situat
sau produs In jurul unui nucleu.
PERIOADA, s. f. / periode, s. f. / period. [Lot. periodus, y.\
periodos = circuit, de. la gr. peri = in jurul, hodos = cafe,!
drum,} 1) Fiecare sir al elementelor din sistemul periodic al luij

PERIOADA REFRACTARA
Mendeleev. 2) Timpul sews Intre doua repetari ale aceluiasi
fenomen. Tipuri de p.: a) p. de dilatatie, p. Intaia a nasterii;
b) p. de expulzie, p. a doua a nasterii; c) p. de incubatie, intre
momentui infectant si primele semne de boala; d) p. izo-electrica,
In care nu apare nici un fel de deflexiune pe traseui
electrocardiografic; e) p. de Injumatatire, sin.: timp de Injumatatire (v.); f) p. de refacere, de revenire la normal a unui
organism dupa un efort.
PERIOADA REFRACTARA / p6riode refractaire / refractory
phase. V. refractar.
PERIOADA DE RUT / p6riode de rut / rutting season, mating
season. Sin.: *estru, la femelele de mamifere.
PERIOADE LUCIANI-WENCKEBACH / p6riodes de LucianiWenckebach / Wenckebach's phenomenon. [Luigi Luciani,
fizwiog si patolog itaUan, profesor (succesiv) [a 'Parma, Sienna,
florenta si l^pmo, 1842-1919; Karel Frederik Wenckebach,
medic olandez, profesor de. medicina intertill [a Qroningen,
Strasbourg fi l^iena, 1864-1940.} Varietate de bloc atrioventricular de gradul II, caracterizata prin alungirea progresiva a
intervalului PR pana In momentui In care unda P nu mai este
urmata de complexul ventricular. Traduce o prelungire treptata a
perioadei refractare a fasciculului Hiss. V. si bloc atrioventricular.
PERIODIC, adj. / periodique, adj. / periodic. [Lot. periodus, gr.
periodos = circuit, lit. la gr. peri = fn jurul, hodos = cak, dmm.]
Care se produce la intervale regulate de timp. Ex.:
boala p.
PERIODONT, s. n. / periodonte, s. m. / periodontium. [Cfr. peri
= in jurul; odous, odontos = dinte.} Ansamblul liga-mentelor si
a tesutului conjunctiv care mentine dintele In alve-ola sa
osoasa. Sin.: desmodont, ligament alveolodentar. V. 91
parodontiu.
PERIODONTAL, adj. / p6riodontal, -ale, -aux, adj. / peri-odontal.
[Cfr. peri = in jurui; odous, odontos = dints.}
1) Care se produce m jurul dintelui sau apartine acestei zone.
2) Care apartine *periodontului.
PERIONIXIS, s. n. / perionyxis, s. m. / perionychia, paronychia. [Cfr. peri = in jurat; onyx, onykhos = unghie.} Inflamatia
tesuturilor care Inconjoara unghia, eel mai frecvent de natura
bacteriana sau micotica.
PERIORIFICIAL, adj. / periorificiel, -elle, adj. / periorificial.
[Cfr. peri = in jurat; [at. orificiiim, de [a as, oris = gurd, facere
= a face.} Care este situat m jurul unui orificiu.
PERIOST, s. n. / perioste, s. m. / periosteum. NA: periosteum.
{Cfr. peri = in jurat; osteon = os.] Membrana fibroasa albidoasa
sau alb-sidefie ce Inconjoara osul In regiunea diafi-zo-epifizara
(exceptand suprafetele articulare). P. are rol In nutritia,
cresterea si eventual separarea osoasa.
PERIOST1TA, s. f. / periostite, s. f. / periosteitis. [Cfr. peri = in
jurul; osteon = os; -ita.} Denumire generica pentru infla-matiile
acute sau cronice ale periostului. P. evolueaza frecvent cu
osteita, etiologia sa implicand fie un traumatism, fie o infectie de
vecinatate sau generala. In functie de localizare si de
elementele caracteristice se deosebesc: p. alveolodentara, p.
albuminoasa, p. exantematica a maxilarului, p. externa reumatismala, p. flegmonoasa, p. necrozanta. V. ?i osteoperiostita.
PERIOSTOZA, s. f. / periostose, s. f. / periostosis. [gr. peri =
m jurui; osteon = os; -ozo.] Ingrosare difuza a periostului;
este, de fapt, o periostita aseptica osifianta, prin transformarea
osoasa a tesutului conjunctiv subperiostal.
PERIPANCREATITA, s. f. / peripancreatite, s. f. / peripancreatitis. [^r.'peri = in jurul; pankreas, -atos = pancreas, de la
pan = tot, kreas, -atos = came; -itd.] Inflamatie a tesuturilor,
inclusiv a peritoneului, care Inconjoara pancreasul.

PER1TENDIN1TA
PERIPARTUM, adj. / peripartum, adj. / peripartum. \Cjr. peri = in
jurul; lat. partus = nastere, de (a parere = a naste.] Referitor la
perioada care cuprinde ultima luna de sardna si primele luni ce
urmeaza nasterii.
PERIPOLEZA, s. f. / p6ripolese, s. f. / peripolesis. [Cyr. peri = m
jurul; poleomaiein = fl um6la.} Fenomen de contact celu-lar
interesand In mod particular *limfocitele, atunci cand se cupleaza
cu *macrofagele sau cu *celulele tinta. Se presupune ca p.
permite transmiterea informatiei de la o celula la alta. V. si
emperipoleza.
PERIPROCTITA SEPTICA DIFUZA / periproctite septique diffuse / gangrenous periproctitis. Inflamatie difuza perirectala,
de regula secundara unei plagi anale sau rectale. Afecteaza
Indeosebi diabetidi sj alcoolicii cronici. Sin.: flegmon difuz perianorectal (v.).
PERISCIZURITA, s. f. / periscissurite, s. f. / periscissurite. \Qr.
peri = in jurul; lat. scissura = crdpatura, jisura, de la scindere =
a scinda, a impart, in doua; -jta.] Inflamatie a parenchimului
pulmonar la nivelul unei scizuri.
PERISIGMOIDITA, s. f. / perisigmoidite, s. f. / perisigmoidi-tis.
[Cfr. peri = in jurat; sigma, = a 19-a Utera a aifa6etu-lui gru.i
eidos = forma; -ita.} Ansamblu al manifestarilor infla-matorii
locoregionale difuze provocate de *ansa sigmoida infec-tata sau
perforata.
PERISINOVITA, s. f. / perisynovite, s. f. / perisynovitis. [Cfr.
peri = in jural; lat. mediwala synovia, proBabil de la gr. syn =
impreuna, lat. ovum = ou; -ita.} Inflamatia tesutului conjunctiv
care Inconjoara o sinoviala.
PERISISTOLA, s. f. / perisystole, s. f. / perisystole. [Qr. peri =
in jurul; systole = contracfie.} Interval de timp Intre sfarsitui
diastolei si InceputuI sistolei.
PERISTALTIC, adj. / peristaltique, adj. / peristaltic. [Qr. peristaltikos = care are proprietatea de. a se contracta, de. la peristellem = a comprima (peri = in jurul; sta]sis = comprimare.,
contrac.fie).} Despre contractiile din cadrul *peristaltismului.
PERISTALTISM, s. n. / p6ristaltisme, s. m. / peristalsis. \Cjr.
peristaltikos = care are provrie.tatea de. a se contracta, de la
peristellein = a comprima (peri = in jurul; stalsis = compri-mare,
wntracti.e); -ism.} Termen folosit pentru a denumi rezul-tatui
activitatii contractile a fibrelor musculare din peretele tubu-lui
digestiv, Indeosebi al intestinului subtire. P. consta In con-tractii
inelare, sub forma unor unde sucesive din partea supe-rioara
spre cea inferioara a stomacului sau a intestinului. Prin p. se
asigura propulsia continutului tubului digestiv.
PERISTAZA, s. f. / peristase, s. f. / peristasis. [Cfr. peri = in
jurul; stasis = oprire, de la isthanai = a plasa, a face sd fina}
Ansamblul factorilor exteriori (non-genetici) susceptibili sa
modifice aspectui unui individ. V. si fenotipie.
PERITELIOM, s. n. / peritheliome, s. m. / perithelioma, hemangiopericytoma. [^r. peri = in jurul; (epi = pe.) tbele =
mamelon, ridu-dtura; -oma.} In acceptiune stricta, neoplasm
general de *pericitele vasculare. In sens larg, termenul desemneaza deseori neoplasme remaniate prin necroza, care persista
sub forma de mansoane celulare In jurul axelor vasculare.
PERITELIU, s. n. / perith61ium, s. m. / perithelium. [Cjr. peri =
in jurul; (epi = pe/ thele = mamelon, ridicatura.\ Strat celu-lar
discontinuu alcatuit din *pericite, Inconjurand anumite capi-lare
sanguine.
PERITENDINITA, s. f. / p6ritendinite, s. f. / peritendinitis. [Cjr.
peri = in jurul; [at. medieva[S teado, -inis, pro6a6i[ dm gr.
tenon, -ontos = tendon; -ita.} Denumire generala pentru orice
afectiune inflamatorie localizata la nivelul tecii conjunctive a unui
tendon. Uneori termenul este considerat sin. cu *tenosi-novita,
deoarece procesul inflamator se poate extinde la tendon.
721

PERITOMIE
PERITOMIE, s. f. / peritomie, s. f. / peritomy. [Cyr. peri = in jurul;
tome = tOiere, secfiune, de [a temnein = a tOia.}
1) Incizie chirurgicala a conjunctive! si a tesutului subconjunctival In jurul Intregii circumferinte a comeei, executata de obi-cei In
vederea enudearii si procedeului de detasare a retinei.
2) Circumcizie (v.).
PERITONEOGRAFIE, s. f. / peritoneographie, s. f. / peritoneography. [Lot. medicate) peritonaeum, din gr. peritonaion .
= can se. intinde. in jwvl, de. [a peri = in jurul, teinein = a. St.
mtinde.; gr. graphein = a. scne.] Tehnica radiografica ce con-sta
In vizualizarea indirecta, radiologica, a structurilor anotomice
intraabdominale dupa injectarea unei substante de contrast
direct In cavitatea peritoneala.
PERITONEOPLASTIE, s. f. / p6ritoneoplastie, s. f. / peritoneoplasty. [Lot. medicala peritonaeum, din gr. peritonaion =
care. se. mtinde in jurul, de. (a peri = in juru[, teinein = a se
mtinde./ gr. plastos = wodelat, de. (a plassein = fl forma, a
modeta.} Sin.: peritonizare (v.).
PERITONEOSCOPIE, s. f. / peritoneoscopie, s. f. / peritoneoscopy. [Lot. medicala peritonaeum, din gr. peritonaion =
care se mtinde in jurut, de. la peri = in jwrul, teinein = a se
mtinde; gr. skopia = ayiminare., de. [a skopein = a video, a
e^amina.] Sin.: laparoscopie (v.).
PERITONEU, s. n. / peritoine, s. m. / peritoneum. NA: peritoneum. [Lat. medicals peritonaeum, din gr. peritonaion = care
se mtinde, in jurul, de la peri = in jurut, teinein = a se mtinde..}
Membrana seroasa anexata organelor abdominale si pelvine,
constituita dintr-o foita parietala (p. parietal), care tapiseaza
peretii interni ai abdomenului, si o foita viscerala (p. visceral),
care acopera In totalitate sau partial cea mai mare parte din
organele cavitatilor abdominopelvine. Aceste organe sunt legate
la perete si Intre ele prin repliuri peritoneale, care formeaza tea
pentru *pediculii lor vasculonervosi si care, dupa caz, poarta
numele de *mezou, *epiploon sau *ligament. Cele doua foite ale
p. delimiteaza 'cavitatea peritoneala virtuala, divizata In doua
etaje, supra- si submezocolic de *mezocolonul transvers si
prelungita posterior stomacului de un *diverticul.
PERITONEU PARIETAL / peritoine parietal / parietal peritoneum. NA: peritoneum parietale. V. peritoneu.
PERITONEU VISCERAL / peritoine visceral / visceral peritoneum. NA: peritoneum viscerale. V. peritoneu.
PERITONISM, s. n. / peritonisme, s. m. / peritonism. [Lot.
medicals peritonaeum, din gr. peritonaion = care. se wtinde m
jurul, de. [a peri = in juru[, teinein = a se mtinde; -ism.] Termen
folosit pentru a reuni un complex simptomatic (dureri, meteorism,
contractura abdominala) care imifa manifestarile unei *peritonite
acute, dar fara sa existe substratui anatomopatologic al acesteia.
PERITONITA, s. f. / peritonite, s. f. / peritonitis. [Lat. me-dicala
peritonaeum, din gr. peritonaion = care. se. intinde m juruC,
de. (a peri = in jurul, teinein = a se. mtinde.; -1(0. ] Inflamatie a
*peritoneului. Poate fi acuta sau cronica, localizata (In jurul unui
viscer) sau generalizata. Se descriu: p. aparent primitive, p. prin
perforatie, p. tributare colectiilor purulente, p. prin ocluzie si
infarct mezenteric, p. traumatice, p. canceroase, p. tuberculoase.
Forme clasice: 1) P. adeziva, p. plastica In care se formeaza
aderente Intre suprafetele seroase. 2) P. astenica, dupa
perforatia intestinala din febra tifoida. 3) P. badlara, de natura
tuberculoasa, localizata sau generalizala.
4) P. biliara, prin perforarea veziculei biliare, este acuta toxica.
5) P. chimica, din cauza unei iritatii de origine chimica. 6) P.
circumscrisa, limitata la o portiune a peritoneului. 7) P. deformans, cronica, cu producerea unei scurtari a mezenterului si
afectarea dispunerii anselor intestinale. 8) P. diafragmatica
afecteaza suprafata peritoneala a diafragmului. 9) P. difuza,
722

PERLES
generalizata, cu proces diseminat In Intreaga cavitate peritoneala. 10) P. fecaloida, consecutiv unei perforatii a intesti-nului.
11) P. fibrocazeoasa, forma de *p. badlara cu degene-rare
fibroasa si cazeoasa. 12) P. fistulizata, In care puroiul din
cavitatea abdominala se scurge la exterior printr-o 'fistula creata
sau ramasa dupa un act operator. 13) P. hemoragica, cu
efuziune hemoragica. 14) P. inchistata, proces septic limi-tat. 15)
P. limfogena, prin propagarea pe cale limfatica a micro-bilor, In
caz de *pleurita, *pericardita sau *mediastinita. 16) P. prin
perforatie, prin plaga perforata sau consednta perforarii
patologice a unui organ cavitar. 17) P. postoperatorie, dupa
laparotomie. 18) P. primitiva, termen impropriu pentru p. fara o
cauza aparenta. 19) P. puerperala, complicatie rara a unei infectii
*puerperale, localizate eel mai frecvent la uter. 20) P. purulenta,
cu formare de puroi. 21) P. seroasa, cu exsudat seros abundent.
22) P. silentioasa, asimptomatica. 23) P. trau-matica, acuta
simpla, determinata de un traumatism. 24) P. tuberculoasa, sin.:
peritonita badlara (v.). 25) P. uremica, toxica, aseptica, In
insufidenta renala, urmare a factorilor toxici din sange.
PERITONIZARE, s. f. / peritonisation, s. f. / peritonization.
[Lot. me-dicala peritonaeum, din gr. peritonaion = care. se
Mtinde in juruC, de la peri = in jurat, teinein = a se intindi.]
Procedeu de restabilire, la sfarsitui unei interventii chirurgicale
abdominale sau pelvine, a continuitatii seroasei peritoneale prin
sutura foitei viscerale sau parietale. Prin p. sunt acoperite
zonele din organe In care s-a intervenit operator, prevenindu-se
astfel formarea unor aderente sau bride, cu rise de 'ocluzie
intestinala. Sin.: peritoneoplastie.
PERIUNGHIAL. Var. pentru periungveal (v.).
PERIUNGVEAL, adj. / periungueal, -ale, -aux, adj. / periungal. {Qr. peri = m jurut; [at. unguis = mghu..} In jurul unghiei.
Var.: periunghial.
PERIURETERITA, s. f. / periureterite, s. f. / periureteritis. [C;r.
peri = in jurul; oureter = ureter; -1(0.] Inflamatie a tesutului
celular periureteral, eel mai frecvent consecutiva unei leziuni de
la nivelul canalului ureteral.
PERIURETRITA, s. f. / periuretrite, s. f. / periurethritis. [Cjr.
peri = in jwvl; ourethra = ufetra; -Ha.] Leziuni inflamatorii
periuretrale In relatie cu retractia acesteia si o infectie a
canalului uretral. P. pot fi difuze si gangrenoase sau drcumscrise.
PERIVASCULAR, adj. / perivasculaire, adj. / perivascular.
[Cjr. peri = w jurul; [at. vascufum = vas mic, dim. de ia vas,
vas-si's = vas.] Care Inconjoara un vas sau mai multe vase, sau
este situat In jurul acestora.
PERIVISCERITA, s. f. / periviscerite, s. f. / perivisceritis. [Cjr.
peri = in jurul; lot. viscus, pi. viscera = mdruntaie, organi
interne; -i'(o.] Inflamatie cronica a seroaselor, cu tendinta
fibroadeziva, Inconjurand unui sau mai multe organe ori segmente ale unui organ.
PERLE ELSCHNIG / penes d'Elschnig / Elschnig's pearls.
[Ital. peria, din iat. perna = pulpa, specie de nolusca; Anton
Elschnig, oftalmolog german, 1863-1939] Mase mid chistice
exuberante care ocupa aria pupilara dupa extractia incompleta
a 'cristalinului. P. E. reprezinta o proliferare a epiteliului cristalinian. V. si pete . Elschnig.
PERLECAN, s. m. / perlecan, s. m. / periecan. Proteoglican
preponderent In membrana bazala, care are In structura sa
doua lanturi terminale heparan sulfat, atasate terminal, si o M,
de peste 600 kDa. P. are rol In asamblarea membranei baza-le
si moduleaza, de asemenea, activitatea unor proteaze.
PERLES, s. n. / perleche, s. f. / perleche. {fr. perlecher,
varianta dialecticd de. la pourlecher = a linge. totui in juni[.] 1)
Clasic, infectie streptocodca a comisurilor buzelor, carac-

PERLINGUAL
terizata prin mid fisuri, In general umede, pline de serozitate. 2)
Prin extensie, orice afectare de nature inflamatorie a co-misurilor
labiale de origine mecanica (anomalie a *danturii), micozica
('Candida albicans), alergica sau nutritionala.
PERLINGUAL, adj. / perlingual, -ale, -aux, adj. / perlingual.
[Lot. per = priti; lingua = [im6a,] Care traverseaza limba. Cu
referire, Indeosebi, la modul de administrare a unor medicamente care patrund In organism datorita permeabilitatii mucoasei sublinguale.
PERMANGANAT DE POTASIU / permanganate de
potassium / potassium permanganate. KMn04, antiseptic
oxidant de uz extern, utilizat sub forma de solutie diluata,
Indeosebi In trata-mentui *eczemelor si al micozelor cutanate.
Diluat insufident este caustic.
PERMEABIL, adj. / permeable, adj. / permeable. [Lot. permeabilis = prin care se poate trece, de. la permeare = a
pdtruna'e prin.] Despre o structure de tip membranar sau despre
peretii vasculari care prezinta o *permeabilitate selec-tiva pentru
diferite substante (particule, molecule).
PERMEABILITATE, s. f. / permeabilite, s. f. / permeability.
[Lot. permeabilis = prin care se poate trece, de la permeare =
a pa.truna'e prin.] Insusire fundamentals a membranelor vii si
nevii. 1) 0 membrana artificiala poate fi: a) permeabila, la-sand
sa treaca atat solventui, cat si moleculele dizoivate, In functie de
talia lor; b) semipermeabila, In acest caz macro-moleculele sunt
retinute, dar si ionii, trecand numai moteculele de solvent.
Membranele semipermeabile genereaza astfel un proces de
*osmoza. 2) Membranele vii, adica biomembranele, prezinta o p.
selectiva datorita proceselor (variate si complexe) care asigura
transportui de substanta: a) transport molecular sau
microtransport, care poate fi pasiv sau activ; b) macro-transport
(v. transport, pinodtoza, fagocitoza, transcitoza). Este important
de observat ca, de fapt, ceea ce se denumeste p. reprezinta o
suma de procese mai mult sau mai putin sin-crone, esentiale
pentru organism, cuprinse In Insasi definitia vietii. De aceea, s-a
conturat clar o fiziopatologie a p., con-secinta a modificarilor p.
selective membranare.
PERMEABILIZARE, s. f. / permeabilisation, s. f. / permeabilisation. [Lot. permeabilis = prin care se. poate trece, de, [a
permeare = a pa.truna'e prin.] 1) Cresterea artificiala a 'permeabilitatii membranei plasmatice. Se obtine prin utilizarea unor
compusi chimid analogi structural! ai *fosfolipidelor membranare, a unor enzime, a unor solvent! ca etanolu! sau prin
metode mecanice ?i electrice (*electroporatie). Membranele
plasmatice sunt permeabilizate In scopul fadlitarii patrunderii In
celule a unor compusi care In mod normal nu traverseaza bariera membranara, Indeosebi o serie de *anticorpi si 'gene. 2)
Redarea permeabilitatii unui vas sau a unui conduct.
PERMEATIE, s. f. / permeation, s. f. / permeation. [Lot. permeatus, participiui tree-lit al ver6u[ui permeare = a trece prin, a
stra6ate.] Proces prin care un fenomen se propaga printr-un
mediu, care poate fi o substanta, un tesut sau un organ, asa
cum se Intampla In cazul extinderii proceselor morbide. V. si
noduli de permeatie.
PERMEAZA, s. f. / permease, s. f. / pennease. [Lot. permeare
= a. pa.tru.nde prin; -oza.] Termen general care desemneaza
orice *proteina mem-branara implicata Intr-un proces de
transport activ.
PERMICTIONAL, adj. / permictionel, -elle, adj. / during micturition. [Lot. per = prin, minr.tiim, de la mingere = a. urina.]
Care se produce In timpul emisiei de urina.
PERNICIOS, adj. / pernicieux, -euse, adj. / pernicious. [Lot.
perniciosus = primejdios, va.tama.tor, de la. pernicies =
primej-&ii distrugere.} Cf. etimologiei, despre o boala cu evolutie
fatala, despre un proces inevitabil distructiv. Termenul a fost

PERSONALITATE
adoptat In medidna Indeosebi cu referire la *boala Biermer sau
anemia p. El nu este sin. cu "malign.
PEROCEFAL, s. m. / peroc6phale, s. m. / perocephalus. [Qr.
peros = mutilat, scfulodit, kephale = cap.} Fetus care prezinfi
malformatii ale extremitatii cefalice.
PEROMELIE, s. m. / p6romelie, s. f. / peromelia, peromely. [Qr.
peros = mutilat, scfuiodit; melos = e^tremitate, memfiru.}
Malformatie congenitala severa care poate determina absenta
completa a mainii sau a pidorului. Apare secundar unui defect de
vascularizatie, eel mai frecvent la nivelul degetelor (pero-dactilie),
sau se poate asoda unei sindactilii distale (perosin-dactilie).
PERONEU, s. n. / peron6, s. m. / fibula. [C,r. perone = cui
foCosit pentm frfare..] Sin.: fibula (v. tab. anat. - oase).
PERONIER, adj. / peronier, -iere, adj. / peroneal. [Qr. perone =
cui folosit pentm fh(are.] Care vine In raport cu pe-roneul.
PEROPERATOR, adj. / perop6ratoire, adj. / peroperative. [Lot.
per = prin; operatorius = care opereazd, de la operari = a
opera, si opus, operis = munca, iwrare.} Care se produce In
timpul unei interventii chirurgicale.
PEROXID, s. m. / peroxyde, s. m. / peroxide. [Lat. per = prefbc
mtensiv (care desemneaza. com6inatia m care un dement are
cea mai mare. vatoare a vaienfei sale); or. oxys = acru, o?(igen.] Compus chimic care se afla Intr-o stare de oxidare mai
crescuta decat oxidul corespondent. Ex.: p. de hidrogen este apa
oxigenata, H^O;, care este mai oxidata decat apa obisnuita, I-I^O.
PEROXID DE HIDROGEN / peroxyde d'hydrogene / hydro. gen
peroxide. Sin.: apa oxigenata (v.). V. si radical liber.
PEROXIDARE LIPIDICA / peroxydation lipidique / lipid peroxidation. Oxidare non-enzimatica a *adzilor grasi nesaturati In
hidroperoxizi (R-O-O-H). Aceste oxidari se produc cu oxi-danti
puternid ca *apa oxigenafa (peroxid de hidrogen), anionii
superoxid sau radicalii hidroxil HO'.
PEROXIDAZA, s. f. / peroxydase, s. f. / peroxidase. [Lat. per =
prefix intensiv (care desemneaza. com6inatia m care un element
are cea mai mare naloare. a valenfei sale); gr. oxys = acru,
oxygen; -ozo.] Enzima care catalizeaza oxidarea unui sub-strat
utilizand peroxizii (Indeosebi apa oxigenala, care este un peroxid
de hidrogen) ca acceptori de electroni. V. si mieloper-oxidaza.
PEROXIDAZA LEUCOCITARA / peroxydase leucocytaire /
leukocyte peroxidase. Sin.: mieloperoxidaza (v.).
PEROXIZOM, s. m. / peroxysome, s. m. / peroxysome,
microbody. [Lat. per = preft^ intensiv (care desemneaza. corn6inafia m care un element are cea mai mare vaioare a valenfei
sate); gr. oxys = acru, oygen; soma, -atos = Corp.] Organit
celular similar morfologic cu *lizozomii (Inconjurat de o membrana unica), prezent In majoritatea celulelor eucariote, dar
abundent la nivelul ficatului si rinichiului la animalele superioare.
PERSEVERATIE, s. f. / perseveration, s. f. / perseveration. [Lat.
perseveratio, -onis = perseverare, de la perseverare = a starui,
a persevera (per = prin; severus = series, grav, so6rv..] Repetitia
persistenta a aceluiasi raspuns verbal sau motor la diferiti stimuli.
P. clonica, situatie In care o miscare este repetata. P. tonica, o
conditie caracterizata prin mentinerea unei anumite pozitii. V. si
catalepsie.
PERSONALITATE, s. f. / personnalite, s. f. / personality. [Lot.
persona/is = personal, de la persona = persoana,} Ansamblul
dinamic, functional, unitar, sintetic si individual al tuturor
proceselor psihice care, prin sinteza lor, reunesc trasaturile
particulare ale fiecarui individ. Ceea ce caracterizeaza o
persoana In unitatea sa si Ti confera calitatea de a fi unica. P.
este rezultanta dinamica a Insusirilor psihice ale individului

723

PERSONALITATE ANANCASTICA
SCHIZOTIPALA
si integreaza celelalte functii psihice de sinteza: *constiinta,
*temperamentul, *caracterul si "intelectul. Astfel, fundamentele p.
se definesc prin unitate si identitate, vitalitate, priza de constiinta
cu reprezentarea mentala a activitatilor fiziologice si psihice, ca si
prin raporturile cu mediul ambiant si reglarea comportamentului.
PERSONALITATE ANANCASTICA / personnalite anancastique
/ anankastic personality disorder. Sin.: personalitate obsesivcompulsiva (v.).
PERSONALITATE ANTISOCIALA / personnalite antisociale /
antisocial personality disorder. P. caracterizata printr-un comportament antisocial, adeseori criminal, dispret total fata de
normele sodale sj fata de ceilaiti, care se manifests din copilarie
sau din adolescenta si continua la varsta adulta. Actele
antisociale hetero- si autoagresivitatea, ca si comportamentele
periculoase apar ca o consecinta a impulsivitatii si a unor reactii
colerice de moment, precum si din cauza scaderii in-stinctului de
conservare, fara elaborare mentala si prevederea consecintelor.
Instabilitatea comportamentala se poate manifesta prin
abandonarea familiei si a locului de munca, parasirea domiciliului si schimbarea frecventa a rezidentei, raceala afectiva,
imaturitate si reactii disforice. Evolutia existentiala a p. a. este
mareata de acte de delincventa sanctionate prin lege, stari
depresive majore cu tentative sau echivalente suiddare, supradozari de droguri, accidente, comportament sexual riscant, infectii cu HIV, conjugopatii ce due la destramarea familiei, vagabondaj si cersetorie. Sin.: personalitate dissociala.
PERSONALITATE BORDERLINE / personnalite limite / borderline personality disorder. P. caracterizata prin instabilitatea
relatiilor interpersonale, a propriei imagini despre sine, a
afectelor, prin impulsivitate crescuta si sensibilitate fata de drcumstantele exterioare. Teama intensa de abandon, de rejectie
si neIncrederea In sine determina reactii de furie, chiar si a-tunci
cand persoana se afla In situatii justificate de separare limitate In
timp sau In situatia unor schimbari motivate clar. Aceste reactii
sunt impulsive si extreme, disproportionate, ajungand pana la
automutilari si tentative sau echivalente suiddare. Inconsistenta
atitudinala apare atat In relatiile interpersonale, cat si fata de
propria persoana, care se plaseaza alter-nativ pe o pozitie mai
slaba sau mai puternica fata de ceilaiti. Viata afectiva este
mareata de sentimente de vid interior, dar si de o reactivitate
crescuta a dispozitiei, care poate deveni disforica si necontrolata.
P. b. este observata frecvent In alte "tulburari de personalitate,
ca: *p. antisodala, *p. histrionica, *p. narcisista sau *p.
schizotipala.
PERSONALITATE DEPENDENTA / personnalite dependante /
dependent personality disorder. Tip de p. manifestata prin
tendinta sistematica de pasivitate In luarea dedziilor, solidtare
excesiva de asigurari si avizari, teama de a nu fi abandonat,
atitudine de supunere pasiva si dificultati In depasirea exigentelor cotidiene. Dependenta se manifesta fata de o persoana
mai In varsta, fata de parinti sau fata de partener si este
consecinta lipsei de Incredere In sine, In propria jude-cata, chiar
daca aparent ar putea fi interpretata ca o lipsa de motivatie si ca
o scadere a energiei si vointei.
PERSONALITATE DISSOCIALA / personnalite antisociale /
dyssocial personality disorder. Sin.: personalitate antisodala
PERSONALITATE EVITANTA / personnalite evitante / avoi-dant
personality disorder. P. caracterizata prin sentimente de
inferioritate, tensiune si teama, insecuritate, inhibitie sociala si
hipersensibilitate la evaluari negative din partea celorlalti. Exagerarea unor pericole sau riscuri determina o reticenta In rela(iile
umane si tendinta de evitare a unor activitati. Conduita de evitare,
care decurge din nevoia de siguranta, poate ge
724

PERSONALITATE
nera anumite comportamente compensatorii, ca sfidarea unor
situatii riscante si Infruntarea unor situatii redutabile sau, mai
ales, o minima asigurare de scadere a *angoasei.
PERSONALITATE HISTRIONICA / personnalite histhonique /
histrionic personality disorder. Structura acestei p. este dominata de o labilitate emotionala excesiva si un comportament
directional spre a atrage atentia prin atitudini dramatice si
teatralism. Expresia emotionala este rapid schimbatoare, pana
la dependenta si aviditate afectiva, sugestibilitate, intoleranta la
frustratii, dar cu un substrat afectiv sarac, egocentrism, lipsa de
considerate pentru altii, evidenta nevoie de excitatie si dorinta
permanenta de a fi In centrul atentiei. Uneori sunt evi-dente
tendintele de supralidtare a atractiei fizice si de seductie
sexuala. Sin.: personalitate isterica.
PERSONALITATE ISTERICA / personnalite hysterique / hysterical personality disorder. Sin.: personalitate histrionica (v.).
PERSONALITATE MULTIPLA / personnalite multiple / multiple
personality disorder. *Tulburare disodativa caracterizafi prin
existenta la acelasi individ a doua sau a mai multor personalitati diferite, fiecare dominand la un moment dat comportamentui subiectului. Dupa unii autori, p. m. ar putea fi cuprinsa
In cadrul *nevrozei isterice.
PERSONALITATE NARCISISTA / personnalite narcissique /
narcissistic personality disorder. ComportamentuI acestui tip
de p. este marcat de aroganta, superioritate, snobism, grandoare, nevoie excesiva de admiratie, supraestimarea calitatilor ,
si a realizarilor, lipsa empatiei fata de problemele sau sentimentele celorlalti. Se constata preocupari fanteziste referitoare
la mari succese, putere, stralucire In sodetate, frumusete admirata de toata lumea si iubiri ideale. Supraestimarea propriei
persoane este Insa foarte fragila, astfel Incat subiectui acorda
mult timp analizei modului In care a actionat sau va actiona, iar
nevoia de atentie si admiratie devine aproape continua.
PERSONALITATE OBSESIV-COMPULSIVA / personnalit6
obsessionnelle-compulsive / obsessive-compulsive personality disorder. Acest tip de p. se caracterizeaza printr-un sentiment de Indoiala, preocupare fata de ordine si detalii, perfectionism, verificari, scrupulozitate, prudenta, Incapatanare si
rigiditate excesiva. Constiindozitatea, scrupulozitatea si inflexibilitatea se extind de la activitatile cotidiene pana la valorile
etico-morale. Aceasta tulburare de p. poate fi Insotita de ganduri sau impulsii repetitive, fara a atinge Insa severitatea unei
"tulburari obsesivo-compulsive.
PERSONALITATE PARANOIDA / personnalite paranoiaque /
paranoid personality disorder. P. caracterizata prin suspiciune, sensibilitate excesiva la insulte, pe care refuza sa Ie ierte,
ostilitate si tendinta la conflictualitate datorita interpretarilor
eronate. Atitudinea banuitoare si lipsa de Incredere coexists cu
tendinta de supraevaluare si cu referiri exagerate la propria
persoana.
PERSONALITATE PSIHOPATICA / personality psychopath!que / psychopathic personality. Sin.: dezechilibru psihopatc
(v.). PERSONALITATE SCHIZOIDA / personnalite schizo'ide /
schizoid personality disorder. P. manifestata prin tendinta la
izolare si dezinteres relativ fata de lumea exterioara. Contactele
sociale si afective sunt restranse In favoarea unor activitati
solitare, determinate de o viata imaginara destui de intensa, dar
bizara, cu Inclinatii spre ezoterism, idealism doctrinar si
preocupari filosofice, stiintifice si teologice, intricate cu un anu-mit
grad de pierdere a contactului cu realitatea. In spatele unei
timiditati red si indiferente se afla o hipersensibilitate mareata de
*ambivalenta. Sin.: schizoidie, schizotimie.
PERSONALITATE SCHIZOTIPALA / personnalite schizotypique / schizotypal personality disorder. Tip de p. In care

PERSONALITATI PATOLOGICE
exista un deficit al paffern-ului social si interpersonal marcat de
scaderea capacitatii relationale, distorsiuni perceptive si cognitive, bizarerii si excentridtati comportamentale. La acestea se
adauga idei de referinta, convingeri ciudate cu influente ma-gice
sau paranormale, frazari neobisnuite idiosincretice, vagi,
digresive, fara a se ajunge totusi la incoerenta, anxietate sociala.
PERSONALITATI PATOLOGICE / personnalites pathologiques
/ personality disorders. Sin.: tulburari de personalitate (v.).
PERSPIRATIE, s. i. I perspiration, s. f. / perspiration. [Lot.
perspirare = a sufia contifiuu (per = prill; spirare = a sufia).}
Exhalarea unor vapori de apa sau a unor gaze printr-o membrana. Termenul este utilizat In medicina cu sensul de p.
cutanata, desemnand atat schimburile gazoase care au loc prin
piele (eliminare de vapori de apa, de acid carbonic, absoribtie
de oxigen) continuu, imperceptibil (p. insensibila), cat si transpiratia (p. sensibila). P. este importanta Indeosebi la unele
animale (ex.: broaste). V. sudatie, transpiratie.
PERVERS, adj., s. m. sau f. / pervers, adj., s. m. ou f. /
perverse. [Lat. perversus, de. [a pervertere = a rastuma fi
vertere = a mtoarce.] V. pervertit.
PERVERSITATE, s. f. / perversity, s. f. / perversity. [Lat.
perversitas, -atis = e?(travagan1;a, lit la pervertere = a rasturna fi vertere = a mtoarce..} Trasatura psihica a unui individ
manifestala prin placerea de a face rau In mod intentional.
PERVERSIUNE, s. f. / perversion, s. f. / perversion. [Lat.
perversia, -onis = foisificare, raturnare, de. la pervertere = a
rastuma fi vertere = a wtoarce] 1) In general, alterare mor-bida
constitutionals a personalitatii In plan emotional, intelectu-al sau
volitional. V. si perversitate, pervertit. 2) Termenul se utilizeaza
frecvent pentru devierile comportamentului sexual. V. parafilie.
PERVERTIT, adj., s. m. sau f. / perverti, -e, adj., s. m. ou f. /
pervert. [Lat. perversus, de [a pervertere = a rastuma fi
vertere = a mtoarce..] (Un individ) care devine amoral si asocial
sub influenta nefasta a mediului Inconjurator, In timp ce
perversul este constitutional anormal (dar, In general,
responsabil de faptele sale), fara interventia cauzelor exterioare.
PESAR, s. n. / pessaire, s. m. / pessary. [Lat. pessarium, din
tat. possum, gr. pessos = jeton w forma de g[and.[ Dispo-zitiv
cu forme si din materiale diferite care se introduce In vagin In
scop contraceptiv (prin obstructie) sau de sustinere a uterului,
atunci cand mijioacele sale de sustinere fiziologice devin
ineficiente. V. sj diafragm (4).
PESTA, s. f. / peste, s. f. / plague, pest. [Lat. pestis = nwCima,
epidemic.} Infectie bacteriana severa, acuta sau cron-ica, al
carei agent etiologic este Yersinia pestis. P. este initial o
afectiune infectioasa a rozatoarelor, transmitandu-se la om fie
prin Intepatura parazitilor animalelor infectate (prin pureci), prin
contact direct sau ingestie de organisms animale infectate. Este
o boala foarte contagioasa, cu caracter fie endemic, fie epidemic
(In unele regiuni din Africa si Asia). Clinic se ma-nifesta prin
febra
Inalta,
toxemie,
prostratie,
eruptie
petesiala,
limfadenopatie, hemoragii la nivelul mucoaselor, uneori pneumonie. La om se descriu patru forme: p. bubonica, manifes-tata
prin tumefactii ganglionare dureroase, supurative (buboni
pestosi), complicate In stadiul terminal cu septicemie; p. septicemica sau neagra (cu evolutie foarte grava si prognostic letal);
p. pneumonica sau pulmonara (prin inhalare de germeni, de ex.
In contagiunea interumana); p. ambulanta (forma minora a p., cu
manifestari discrete, doar cu febra si limfadenopatie si evolutie
favorabila). Sin.: ciuma.
PESTICID, s. n. / pesticide, s. m. / pesticide. [Lot. pestis =
fiogd, epidemic,; caedere = a amort} 1) Termen generic folosit
pentru compusii chimici cu actiune toxica, de distrugere a

PETROMASTOIDIAN
insectelor, fungilor, rozatoarelor (considerate daunatori). Sunt
incluse In aceasta categorie *fungicidele, *insecticidele, rodenticidele etc. 2) Substanta chimica toxica Intrebuintata In agricultura In lupta Tmpotriva daunatorilor.
PESTILENTIAL, adj. / pestilentiel, -elle, adj. / pestilential. [Lat.
pestilentia = epidemic, insaiudritate. a aeruCui, de. [a pestis =
modma, epidemic..} 1) Care se refera la *pesla si, prin extensie,
care are caracter de gravitate In relatie cu o boala foarte grava
(ex.: holera, variola, febra galbena, tifos exante-matic). 2) Termen
folosit uneori cu referire la o substanta cu un caracter odorizant
intens si neplacut.
PETE BITOT / taches de Bitot / Bitot's spots or patches. [Pierre
A Bitot, medic france-s, 'Sordeau^ 1822-1888} P. de forma
triunghiulara, cu latura de 4-5 mm, produse la nivelul conjunctivei
prin keratinizare; apar precoce In *xeroftalmie, tra-ducand o
carenta de "vitamina A.
PETE BRUSHFIELD / taches de Brushfield / speckled irides.
[Thomas Brushfield, medic engiez, Londro, 1858-1937.} Zone
circulare depigmentate la nivelul circumferintei exteme a irisu-lui,
In *sindromul Down (trisomia 21). Sin.: semn Brushfield.
PETE ELSCHNIG / taches d'Elschnig / Elschnig's spots. [Anton
Elschnig, oftaimotog german, 1863-1939.} P. mid, rotunde, de 34 ori mai mari In diametru decat artera centrala a retinei.
Reprezinta infarcte coroidiene, rare In prezent, Intal-nite In
*retinopatia din preeclampsie, cand tensiunea arteriala creste
brusc, acut. De asemenea, p. E. se observa In *hiper-tensiunea
arteriala maligna la examenul 'fundului de ochi. Sunt mai bine
vizualizate la angiografia cu fluoresceina. V. si perle Elschnig.
PETE FORDYCE / grains de Fordyce / Fordyce spots, Fordyce
disease. \fohn A. Fordyr.e, dennatohg american, profesor [a
9{e'u) york 1858-1925.} Papule galbui, de dimensiuni mid, izo-late
sau grupate la nivelul buzelor sau al mucoasei jugate de la nivelul
vestibulului, la adult, ca urmare a existentei non-pato-logice a
unor glande seroase heterotopice. Sin.: boala Fordyce.
PETE HORDER / taches de Horder / Horder's spots. Eruptie
maculoasa asemanatoare celei din *febra tifoida, la nivelul
abdomenului, In *psitacoza.
PETE ROTH / taches de Roth / Roth's spots. [Moritz Roth,
anatoiMpatohg eivefian, profesor [a 'Sasel, 1839-1914.} P.
rotunde, albe, afluente spre centrul unei hemoragii situata la
periferia *papilei optice. P. R. Insotesc boli infectioase severe
determinate de stafilococ, streptococ sau meningococ (endocardite, pielonefrite, coledstite infectioase).
PETESIAL, adj. / petechial, -ale, -aux, adj. / petechial. \'v.
e,timo(ogia termenuCui petefie.} Care se Insoteste de *petesii.
PETESIE, s. f. / petechie, s. f. / petechia. [It. petecchia = petefie,
din tat. sec. XV: pestichiae, de. la pestis = modmo, ciuma,
fiindcd aceasta se. msotea freciient de petefii - dupa Littre.}
Elemente cutanate reprezentate de macule rosii-vio-lacee, cu
dimensiuni variabile, care apar ca urmare a unor hemoragii
cutanate prin fragilitate capilara crescuta. P. apar In special In
'purpura.
PETIT MAL / petit mai / petit mai, minor epilepsy, [fr. petit = mic,
mai = rau, 6oa[a.} Termen vechi, francez, care se mentine
inclusiv In engl. Prin p. m. sunt denumite formele mi-nore de
'epilepsie
generalizata,
care
electroencefalografic
se
caracterizeaza prin varfuri de unde bilaterale, sincrone si simetrice. Se disting trei forme de p. m.: 1) absenta (v.); 2) p. m.
akinetic, v. epilepsie akinetica; 3) p. m. mioclonic, In care criza se
manifests Indeosebi la trezirea din somn, cu salve de secuse
musculare bilaterale la nivelul gatului si membrelor, urmate de
pierderea tonusului.
PETROMASTOIDIAN, adj. / petro-mastoidien, adj. / petromastoid. [Lot. petra = piatra, gr. mastos = san, mainela;
725

PETROZ1TA
eidos = forma,} Care apartine *standi ?i *mastoidei sau se aflS In
raportuh anatomice cu acestea.
PETROZITA, s. f. / p6trosite, s. f. / petrositis. [Lat. petrosus =
pw-tros, de. [a petra = piatra; -ita.] Osteita profunda, de obi-cei
supurativa, a grupului de celule osoase situate la varful "stancii
temporalului, aproape Intotdeauna consecutiva unei *otite medii.
Clinic se manifests prin 'sindromul Gradenigo-Launois.
PEYOTL / peyoti / peyotl. [Lun6a nafiwti din 'J^.eiyc- - pey-o(7.]
Cactus mexican din care se extrage *mescalina, halu-dnogen din
familia fenilcolaminelor.
pH / ph / pH. [Acronim pentru potential de hidrogen.] Parametru
fizicochimic care exprima aciditatea unei solutii In functie de
concentratia sa In ioni de hidrogen (H 1-). Reprezinta abrevierea
cuvintelor potential (In ioni) de hidrogen si este lo-garitmul cu
semn schimbat al concentratiei In ioni de H*: pH = -log [H*]. 0
solutie neutra are pH = 7, una acida un pH inferior acestei cifre,
iar una bazica un pH mai mare decat 7. In mod normal, pH-ul
sangelui arterial este 7,4 si a celui venos 7,34. V. si tab. const.:
proprietati fizico-chimice ale unor fluide din organism.
PH, / pH, / pH,. \pH = prescurtare de Ca potential de hidrogen; i
= izoelectric.] pH-ul izoelectric, la care o substanta cu caracter
amfoter prezinta un echilibru de disociere acid-baza. La pH,
Inceteaza orice miscare a particulelor Incarcate electric, aflate In
camp electric. Sin.: punct izoelectric.
PHLEBOTOMUS / Phlebotomus / Phlebotomus. [QT. phleps,
phlebos = vena; tomos = tQiati secfwnat, de. Ca temaein = a.
taia,] Sin.: flebotom (v.).
PHTHIRIUS / Phthirius / Phthirius. [Qr. phfheir = paduche.} Gen
de paduchi paraziti care se hranesc cu sange uman. P. pubis se
localizeaza la nivelul parului pubian, dar uneori si In alte regiuni
acoperite cu par (sprancene, axile). V. si Pediculus.
PIA MATER / pie-mere / pia, pia-mater. [Lat. muG-wala pia
mater = mama w6itoare.] Membrana intens vascularizata, constituita din fibre reticulare, elastice si colagene, foarte aderenta
de capsula gliala a creierului (p. m. craniana, NA: pia mater
ancephali) si a maduvei spinarii (p. m. rahidiana, NA: pia mater
spinalis). tmpreuna cu *arahnoida formeaza leptomeningele.
PIAN, s. n. / plan, s. m. / yaws, pian. [Cwont din iimBa tupiguwani tiln 'Brazilw.] Boaia contagioasa, epidemica, al carei
agent etiologic este un parazit, Treponema pertenue, foarte
asemanatoare agentului etiologic al sifilisului, transmis prin contact interuman. P. se caracterizeaza prin leziuni tegumentare cu
aspect de tumora cu suprafata granuloasa, care se ulce-reaza In
evolutie (leziunea elementara se numeste tot pian). Aceasta
prima faza este urmata de o perioada secundara, caracterizata
prin eruptie de piavide (leziuni maculo-papuloase) si de
pianoame (leziuni vegetante cu solutie de continuitate) si, la
distanta de cativa ani, de o perioada tertiara, caracterizata prin
leziuni tegumentare (keratodermie palmo-plantara), articu-lare
sau osoase. Leziunile mentionate pot provoca mutilari la nivelul
pielii, vaselor sau/si articulatiilor. P. apare In regiunile tropicale si
nu este o boaia venerica.
PIC, s. n. / pic, s. m. / peak, spike. [Srove-nsoia pic = v&rf.}
Denivelare la nivelul unei curbe, mai mult sau mai putin ampla,
dar totdeauna brusca, rapida, de durata foarte scurta. P. sunt
observate la nivelul tuturor tipurilor de curbe: trasee bioelec-trice,
electroforeza, ecograme, diverse diagrame.
PICA / pica / pica. [Lot. pica = co^ofanil (aCwie la voracitatea
piisQni).} Pervertire a apetitului constand In ingestia fara discernamant de substante nenutritive sau nocive, ca iarba, pietre,
materiale plastice, obiecte de Tmbracaminte. P. se manifesta, de
obicei, In prima copilarie, dar poate aparea si la handica-patii
mental sau la pacientii psihotici. In unele cazuri poate fi
726

PICNOZA
consecinta unor defidente minerale, Indeosebi a unei carente de
tier. Var.: picadsm. Sin.: alotriofagie.
PICACISM. Var. pentru pica (v.).
PICIOR, s. n. / pied, s. m. / foot. NA: pes, pedis. [Lot. peti-olus
= picwruf.} Portiunea distala a membrului inferior la primate;
serveste la statiunea bipeda si la mers.
PICIOR DE ATLET / pied d'athlete / athletic foot. Dermatofife
interdigitoplantara foarte frecventa, care intereseaza mai ales
ultimele doua spatii interdigitale, acestea prezentand un aspect
alb-sidefiu si, uneori, fisuri la nivelul pliului interdigital.
PICIOR ECHIN / pied bot equin / talipes equinus. Pozitie
vidoasa permanenta a p., In extensie fortata si cu sprijin pe
extremitatea sa anterioara, rezultand o conformatie asemanatoare geometric cu copita de cal. V. si picior stramb.
PICIOR GREC / pied grec / Greek foot. P. caracterizat prin
faptui ca al doilea doilea deget este mai lung decat primul.
PICIOR MORTON / metatarsalgie de Morton / Morion's foot.
[Dudley J. Morton, mdic a.mav.an, 1884-1960.] Sin.: boaia
Morton (v.).
PICIOR PLAT / pied plat / plat foot. Deformare osoasa care
consta In disparitia concavitatii plantare fiziologice, cu devierea
calcaiului In valgus, hipotonia plantei, care se sprijina pe sol cu
aproape toata suprafata sa. Poate fi dobandit, dar frecvent este
congenital (p. p. valgus static). Sin.: platipodie.
PICIOR SCOBIT / pied creux / pes cavus. Accentuarea concavitatii plantare, cu bolta dorsala.
PICIOR STRAMB / pied bot / clubfoot. Pozitie vidoasa congenitala, permanenta, a p. In raport cu gamba, care Tmpiedica
sprijinul normal al acestuia pe sol. Exista mai multe varietati. V.
In continuare.
PICIOR TALUS / pied bot talus / talipes calcaneus. Varietate
de *p. stramb caracterizata prin flexia dorsala a piciorului, acesta fiind plasat pe fata anterioara (p. t. direct) sau pe cea anteroexterna a tibiei (p. t. valgus), sprijinul realizandu-se pe calcaneu.
PICIOR VALGUS / pied bot valgus / talipes valgus. Varietate
de *p. stramb In care planta este orientata catre exterior, sprijinul realizandu-se pe marginea intema a piciorului.
PICIOR VARUS / pied bot vams / talipes varus. Varietate de *p.
stramb In care planta este orientata spre interior, piciorul
sprijinindu-se pe marginea sa externa.
PICNIC, adj. / pycnique, adj. / pycnic. [lyr. pyknos = gros,
mdesat.} Despre un subject care este caracterizat morfologic
prin predominarea dimensiunilor orizontale ale corpului: talie
mica-mijiode (corp ,,Indesat"), torace larg, globular, membre
scurte sj groase. V. si longilin.
PICNODISOSTOZA, s. f. / pycnodysostose, s. f. / pycnodysostosis. {Gjr. pyknos = gros, indesati dys = grai, difi-d[;
osteon = os; -ozo.] Forma rara de *osteocondrodisplazie cu
transmitere autozomal recesiva. Se caracterizeaza prin insufidenta staturala micromelica (v. micromelie), cu persistenta
fontanelei mari pana la varsta adulta, hipoplazia maxilarului
inferior, iar radiologic se constata *osteoscleroza difuza a scheletului.
PICNOID, adj. / pycnoide, adj. / pycnoid. [^r. pyknos = gros,
md.esa.ti eidos = forma.] Sin.: picnic (v.).
PICNOMETRU, s. n. / pycnometre, s. m. / pycnometer. [Cfr.
pyknos = gros, md&sa.t; metron = masura.] Dispozitiv (vas, flacon din stida) utilizat pentru determinarea densitatii corpurilor
lichide si solide. Se face raportui maselor a doua volume egale
(de cercetat si apa distilata) si se obtine astfel *densitatea relativa.
/
PICNOZA, s. f. / pycnose, s. f. / pycnosis. \Qr. pyknosis =
cond'ensare., comprifnare.] Unul dintre cele trei moduri de alterare a nucleului, In care acesta devine omogen, bazofil, uni-

PICORNAVIRIDAE
form colorat ca urmare a condensarii *cromatinei, prin degenerescenta celulara. V. si carioliza, cariorexis.
PICORNAVIRIDAE / Picornaviridae / Picornaviridae. [ltd. piccolo = foarte mu-i &ngl. RNA = ri6onuc[ei. acid {add ri6onudeic); tat. virus = oenin, otrcwa.} Familie de virusuri ARN, cu
talie mica (18-30 nm) si o capsida cu simetrie cubica, cu 32
capsomere. Cuprinde genurile: Enterovirus, Rhinovirus, Aphtowrus, Carcliovirus.
PIELE, s. f. / peau, s. f. / skin. NA: cutis. [Lat. pellis = fide.}
Structura anatomica membranoasa si elastica care acop-era
suprafata corpului. Prezinia doua straturi superfidale (*epi-derm
si derm) si un strat profund (*hipoderm). La nivelul p. se gasesc
fanere, glande sebacee si sudoripare, ca si cor-pusculi tactili.
Sin.: tegument.
PIELECTAZIE, s. f. / py61ectasie, s. f. / pyelectasis, pyelectasia. [CfT. pyelos = 6azin, ektasis = cliCa.ta.fie.} Dilatatia
"bazinetului renal
PIELECTOMIE, s. f. / pyelectomie, s. f. / pyelectomy. {Cjr.
pyelos = Sazin; ektome = e^cizie.} Rezectia chirurgicala a unei
portiuni din *bazinetul renal.
PIELIC, adj. / pyelique, adj. / pyelic. [Gfr. pyelos = Basin,] Care
se refera la *bazinetul renal.
PIELITA, s. f. / pyelite, s. f. / pyelitis. [Qr. pyelos = fiazin, -i(d.]
Termen folosit pentru a defini inflamatiile si/sau infectiile
localizate la un segment al aparatului renal (bazinet a calice).
Infectia se propaga de obicei ascendent, astfel meat p. se asociaza frecvent fie cu cistita (pielodstita), fie cu nefrita (pielonefrita).
PIELOGRAFIE, s. f. / pyelographie, s. f. / pyelo-graphy. \Cjr.
pyelos = 6osin; graphein = a scrie.} Metoda radiografica care
consta in vizualizarea bazinetului si a cavitatilor renale cu ajutorul unei substante de contrast opaca la raze X. Aceasta substanta ajunge la nivelul segmentelor de vizualizat fie prin sistemul circulator (prin injectarea intravenoasa - p. intravenoasa),
fie direct, prin caile urinare (p. retrograda). V. si ureteropielografie, urografie.
PIELOLITOTOMIE, s. f. / pyelolithotomie, s. f. / pyelolithotomy. [Cjr. pyelos = 6azin; lithos = piatra; tome = taure,
secfiune, de Ca temnein = a. taia.} Incizia bazinetului pentru
extragerea unuia sau mai multor "calculi.
PIELONEFRITA, s. f. / py61onephrite, s. f. / pyelonephritis.
[Qr. pyelos = fiazin; nephros = rinichi; -7(0.] Nefropatie interstitiala supurata, de etiologie bacteriana, acuta sau cronica, unisau bilaterala, interesand bazinetui si parenchimul renal, mai
frecventa la femei, copii si batrani si asociata de obicei cu leziuni bazinetale. Clinic: proces polimorf, alcatuit din asocierea
inegala a unui sindrom urinar, hipertensiv, de insuficienta renala, mai rar edeme si tulburari generate variate.
PIELONEFROZA, s. f. / pyelon6phrose, s. f. / pyelonephrosis. [l/r. pyelos = fiazin; nephros = rinicHi; -ozo.] Termen
general pentru orice afectiune a bazinetului si rinichiului, mdeosebi de natura neinflamatorie.
PIELOSTOMIE, s. f. / pyelostomie, s. f. / pyelostomy. [Qr.
pyelos = dazm; stoma, -atos = gw&.\ Stabilirea unei fistule
chirurgicale la nivelul *bazinetului renal, In soopul drenarii catre
exterior, prin intermediul unei sonde, a urinii din bazinet.
PIELOTOMIE, s. f. / pyelotomie, s. f. / pyelotomy. [CfT. pyelos
= 6az,in; tome = taiere, secfiune, de [a temnein = a taia.] Incizia
bazinetului renal.
PIELOURETERAL, adj. / pyelo-ur6teral, -ale, -aux, adj. / pyeloureteral. [<gr. pyefos = 6azin.; oureter = ureter.] Care se refera
la bazinet si ureter, care apartine acestora.
PIEZESTEZIE, s. f. / piezesthesie, s. f. / piez(a)esthesia. [Cfr.
piezein = a presa, a comprima; aisthesis = se.ma.fie, se.nsi6i[itate.] Sensibilitate la presiune.

PILI TORTI
PIEZOELECTRICITATE, s. f. / piezoelectricite, s. f. / piezoelectricity. [Cfr. piezein = a. presa, a comprima; elektron =
chihUmIiar, corp care se eCectrizeaza prin frecare.] Denumire
pentru proprietatile electrice ale unor corpuri In relatie cu deformarile mecanice, fie prin efect direct (polarizarea electrica a
masei unui corp sau crearea de sarcini electrice la suprafata
corpului cand acesta este supus unor forte mecanice), fie prin
efect invers (deformarea corpului cand acesta este supus unui
camp electric). V. si anizotrop, captor piezoelectric.
PIEZOGRAF, s. m. / piezographe, s. m. / piezograph. [^r.
piezein = a presa, a comprima; graphein = a scrie.] Captor de
presiune care include un cristal piezoelectric si a carui
functionare este bazata pe efectui piezoelectric (*piezoelectricitate). V. si piezografie.
PIEZOGRAFIE, s. f. / piezographie, s. f. / piezography. [^r.
piezein = a presa, a comprima; graphein = a sent.} Metoda de
Inregistrare a variatiei presiunilor intraarteriale In functie de timp
(*piezograma), prin intermediul *piezografului, cu un detector
aplicat pe piele la nivelul arterei de studiat. In practica curenta se
Inregistreaza traseui radial si traseui carotidian. Traseele
piezografice permit un diagnostic precoce al alterarilor
vasculare.
PIEZOGRAMA, s. f. / piezogramme, s. m. / piezogram. [Qr.
piezein = a presa, a comprima; gramma = inscriere.] Curba
obtinuta prin "piezografie.
PIGMENT, s. m. / pigment, s. m. / pigment. [Lat. pigmen-tum =
iwpsea] Substanta colorata, prezenta In unele tesuturi animale
sau vegetale. Culoarea, ca si structura p. pot fi diferite. Ex. de p.
organici: *p. biliari, *hemoglobina, *hemosiderina,
*melanina, 'piocianina, 'siderofilina.
PIGMENTARE, s. f. / pigmentation, s. f. / pigmentation. [Lat.
pigmentum = twpsea.] 1) Procesul de formare, depunere si
acumulare de *pigmenti In unui sau mai multe straturi ale pielii.
PigmentuI cutanat natural este "melanina. 2) Uneori termenul se
foloseste cu sensul de *hiperpigmentatie. Var.: pigmentatie.
PIGMENTATIE. Var. pentru pigmentare (v.).
PIGMENTATIE MELANICA ESENTIALA LABIO-JUGALA / pigmentation melanique essentielle labio-jugale / LaugierHunziker syndrome. Sin.: sindrom Laugier-Hunziker (v.).
PIGMENTI BILIARI / pigments biliaires / bile pigments. Orice
p. care face parte din elementele constitutive ale bilei. P. principal este bilirubina (v.). P. b. sunt, de asemenea, prezenti
normal In plasma (bilirubinemie), In urina si In materii fecale.
PILEFLEBITA, s. f. / pylephlebite, s. f. / pylephlebitis. [r. pyle
= powta, intrare; phteps, phlebos = vend; -ita.] Flebita venei
porte, consecinta, de obicei, a unei infectii intestinale. P.
supurata, sau pioemia portala, este marcata prin simptorne de
*pioemie, iar p. adeziva este o *tromboflebita a venei porte
generatoare de 'tromboza.
PILETROMBOZA, s. f. / pylethrombose, s. f. / pylethrombo-sis.
[CfT. pyle = poortd, intrare; thrombos = cheagi -ozn.j Tromboza
a venei porte In *pileflebita adeziva.
PILI, s. m. pi. / pili, s. m. pi. / pili, fimbriae. [Lat. pilus, pili =
par.] Formatiuni filamentoase specifice pentru anumiti ger-meni
gramnegativi (colibacili, gonococi). P. nu sunt nici cili, nid flageli,
d factori de aderenta. Structura lor antigenica permite fabricarea
unor vacdnuri numite pilivaccinuri.
PILI TORTI / pili torti / pili torti. [Lat. pilus, pili = par; tor-tus =
rasucit, de [a torqaere = a rasua..] Modificare a firului de par,
care apare rasucit dupa axa lunga, datorata distorsiu-nii foliculilor
pilosi prin procese inflamatorii, tractiuni mecanice sau
cicatriceale. Parul devine friabil si cade usor. Poate fi o
manifestare In boh sau sindroame congenitale. Sin.: tricokinezis.
V. si boala Menkus, sindrom Bjornsted.
727

PILIER
PILIER, s. m. / pilier, s. m. / pillar, column. [Lot. pila = stalp de.
susfinere.] Deniimire data anumitor structuri datorita formei,
dispunerii si functiei lor de sustinere. De obicei p. sunt pereche.
PILOCARPINA, s. f. / pilocarpine, s. f. / pilocarpin. [Lot. pi/us,
pili = par; gr. kcirpos = fruct; -ina.} Alcaloid parasimpaticomimetic cu actiune nicotinica, extras din Pilocaipus
jaborondi Hoimes. Este administrat sub forma de *colir, atat
pentru a produce mioza, cat si In glaucom, pentru scaderea
presiunii intraoculare. Actioneaza ca antagonist al *atropinei.
PILOMOTOR, adj. / pilomoteur, -trice, adj. / pilomotor. [Lot.
pi/us, pili = par; motor, -oris = eel core. pune in wife-art, {it. la
movere = a mifca,] Aflat In relatie cu muschii erectori ai firului de
par, a caror contractie reflexa produce aspectui de "piele de
gaina" (cirf/s anserina).
PILOR, s. n. / pylore, s. m. / pylorus. NA: pylorus. [Lot.
pylorus, gr. pyloros = portar, din gr. pyle = poartd, ouros =
paznic.] Canal distal al 'stomacului, Incercuit de o banda musculara putemica (*muschi sfincter al pilorului) prin care continutui stomacului este evacuat In duoden. Mai rar este denu-mit
antm piloric, canal piloric, deschidere pilorica etc.
PILORECTOMIE, s. f. / pylorectomie, s. f. / pylorectomy. [Lat.
pylorus, gr. pyloros = portar, din gr. pyle = poarta, ouros =
paznic; gr. ektome = eJyizie..] Excizia pilorului.
PILORITA, s. f. / pylorite, s. f. / pyloritis. [Lat. pylorus, gr.
pyloros = portar, din gr. pyle = poartd, ouros = paznic; -itd.]
Inflamatia mucoasei 'pilomlui.
PILORODUODENITA, s. f. / pyloro-duodenite, s. f. / pyloroduodenitis. [Lat. pylorus, gr. pyloros = portar, din gr. pyle =
poartd, ouros = paznic; [at. duodeai = in numar de, 12,
oBrwiere. de la duodeni digitorum = d& 12 degete ([ungimea
acestui segment intestinal); -ita.] Inflamatie concomitenta a
mucoaselor pilorului si duodenului.
PILOROJEJUNOSTOMIE, s. f. / pyloro-jejunostomie, s. f. /
pyloro-jejunostomy. [Lat. pylorus, gr. pyloros = portar, din gr.
pyle = poartd, ouros = paznic; [at. me.dk.ala jejunum
intestinum, din [at. ieiunus = fldmand, nemancat; gr. stoma,
-atos = descltidere.] Crearea chirurgicala a unei anastomoze
Intre *pilor si *jejun.
PILOROPLASTIE, s. f. / pyloroplastie, s. f. / pyloroplasty. [Lat.
pylorus, gr. pyloros = portar, din gr. pyle = poartd, ouros =
paznic; gr. plastos = mod.da.l, de. (a plassein = a forma, a
modela.} Incizia "pilorului si refacerea chirurgicala a canalului
piloric In cazul unei stenoze pilorice. Uneori p. se practica pentru
accelerarea golirii stomacului dupa "vagotomia selectiva din
tratamentui ulcerului duodenal.
PILOROSPASM, s. n. / pylorospasme, s. m. / pylorospasm.
[Lilt. pylorus, gr. pyloros = portar, din gr. pyle = poartd, ouros =
paznic; [at. spasmus, gr. spasmos = contracpie, de [a gr. span
= atrage.] Spasm al sfincterului piloric sau a portiunii pilorice a
"stomacului.
PILOROTOMIE, s. f. / pylorotomie, s. f. / pylorotomy. [Lot.
pylorus, gr. pyloros = portar, din gr. pyle = poarta, ouros =
paznic; gr. tome = tawe, secfiune, de [a temnein = a tdia,]
Metoda chirurgicala care consta In incizia chirurgicala a pilorului.
P. este uneori folosita In terapia ulcerului gastric asociat cu
*pilorospasm.
PILOS, adj. / pileux, -euse, adj. / pilose, hairy. [Lat. pilosus =
paros, de. la pi/us = par.] Despre o structUfS care este
acoperita cu par sau contine par.
PILOSEBACEU, adj. / pilo-sebace, -e, adj. / pilosebaceous.
[Lat. pilus = par; sebaceus = de. seu, de. la sebum = seu.]
Care apartine foliculilor pilosi si glandelor sebacee. V. folicul
pilos.
728

PIOEMIE
PILOZITATE, s. f. / pilosite, s. f. / pilosity. [Lat. pi/us = pOr]
Ansamblul parului si dispozitia sa In diferite regiuni ale tegumentelor, care, deoarece reprezinta un caracter sexual secundar, este specifics pentru sexul feminin (p. de tip feminin) si
sexul masculin (p. de tip masculin).
PILULA, s. f. / pilule, s. f. / pill, pilula, pi. pilulae (lat). [Lat.
pilula, dim. de. la pila = minge.] Preparat farmaceutic cu forma
In general sferica, de consistenta dura, care poate fi Inghitit
Intreg. V. si comprimat, capsula, drajeu.
PINEAL, adj. / pin6al, -ale, -aux, adj. / pineal. [Lat. pinea = con
de pin (datorita asemdndrii cu forma gCandei).] 1) Care
apartine *epifizei cerebrale, denumita si glanda pineala. 2) Care
se aseamana cu un con.
PINEALOM, s. n. / pinealome, s. m. / pinealoma. [Lat. pinea =
con de pin (datorita asemdndrii cu forma giande-i); -oma.]
Termen general pentru tumorile dezvoltate din celulele
parenchimului *glandei pineale. In principiu se disting trei tipuri
de p.: 1) pinealoblastom, tumora bogata In celule hipercromatice, grupate In lobuli separati printr-o trama conjunctiva fina;
2) pinealocitom, alcatuit din celule voluminoase dispuse sub
forma unor coroane perivasculare; 3) p. anizomorf, compus din
doua tipuri de celule, unele mid si rotunde, asemanatoare limfocitelor, si altele mari, rotunjite sau poligonale, determinand un
aspect In mozaic. P. sunt tumori rare, care pot disemina in
sistemul nervos prin LCR.
PINOCITOZA, s. f. / pinocytose, s. f. / pinocytosis. [Cjr. pinem
= a 6ea; kytos = cilvlo, -oza.} Forma de endocitoza prin care
particulele solide si lichide penetreaza In citoplasma. In cazul
macropinocitozei, fenomen vizibil In microscopia optica, celula
capteaza mici picaturi, prin emiterea unei lame ecto-plasmatice.
Micropinodtoza consta In invaginarea membranei Intr-un tub de
circa 10 nm, cu diametrul de 30-50 nm, care, prin strangulare,
formeaza microvacuole citoplasmatice. Mem-brana celulara
participa la procese de acest tip: particulele in-troduse In celula
pot fi Inconjurate de un fragment membra-nar, care ulterior este
reciclat, reintegrat la nivelul biomem-branei.
PIOCIANINA, s. f. / pyocyanine, s. f. / pyocyanin. [Qr. pyon =
puroi; kyanos = allfastru; -ina.] Pigment albastru produs, alaturi
de pioverdina, de bacilul piodanic ("Pseudomonas aeruginosa). P. determina culoarea albastruie a puroiului de la
nivelul plagilor infectate cu piocianic. V. si Pseudomonas.
PIOCOC, s. m. / pyocoque, s. m. / pyococcus. [Qr. pyon =
puroi, kokkos = 60060.] Denumire pentru *cocii care determina
infectii purulente. Este cazul Indeosebi al *stafilococului.
PIOCOLECISTITA, s. f. / pyocholecystite, s. f. / pyochole.
cystitis. [Cfr. pyon = puroi; khole = bila., kystis = sac, mz-icii;
-itd.] Coledstita purulenta.
PIOCOLPOCEL, s. n. / pyocolpocele, s. f. / pyocolpocele. [Gr.
pyon = puroi; kolpos = addnciturd, vagin; kele - tumorii,
hemie.} Formatiune tumorala intravaginala care confine puroi.
PIODERMITA, s. f. / pyodermie, pyodermite, s. f. / pyoder-ma.
[l^r. pyon = puroi; derma, -atos = piele.; -ita.} Infectie cutanata
determinata de germeni piogeni, Indeosebi streptoco-ci si
stafilocod. Se disting: 1) P. streptococ/ce, *streptodermii
eritematoase, veziculobuloase, erozive si ulceroase, eritematoscuamoase, papuloase. 2) P. sfafilococice, stafilodermii cu
forme de *foliculita, *abcese, *furunculoza, *hidrosadenita,
*botri-omicom.
PIODERMITA VEGETANTA GENERALIZATA / pyodermite
v6getante generalisee / dermatitis vegetans. Sin.: boala
Hallopeau (v.).
PIOEMIE, s. f. / pyoemie, s. f. I pyo(a)emia. [^r. pyon = puroi;
haima, -atos = sdnge.} Infectie *piogena generalizata, cu
formare consecutiva de microabcese *metastatice.

PIOFAGIE
PIOFAGIE, s. f. / pyophagie, s. f. / pyophagia. [Gfr. pyon =
puroi; phagein = a mdnca.] Deglutitia, voluntara sau involuntara, de puroi cu origine bucala, nazala sau bronhopulmonara.
PIOGEN, adj. / pyogene, adj. / pyogenic. [Cjr. pyon = puroi;
geiman = a produce..} Termen care se refera la proprietatea unor
microorganisme de a se multiplica si de a produce supu-ratie.
Ex.: stafilococ, streptococ p.
PIOLABIRINTITA, s. f. / pyolabyrinthite, s. f. / pyolabyrinthitis. [CfT. pyon = puroi; Cat. labyrintbus, gr. labyrinthos =
[a6irint; -ita.] Inflamatie cu supuratie a *labirintului urechii.
PIOMETRIE, s. f. / pyometrie, s. f. / pyometra. [Qr. pyon =
puroi; metra = liter.] 1) Acumulare de puroi In uter. 2) Scurgere
de puroi provenind din uter.
PIOMETRITA, s. f. / pyometrite, s. f. / pyometritis. [Qr. pyon =
puroi; metra = uter; -ita.] Inflamatie purulenta a uterului.
PIOMIOZITA, s. f. / pyomyosite, s. f. / pyomyositis. [Qr. pyon
= puroi; mys, myos = mufchi; -1(0.] Infectie racteriana acuta a
muschilor scheletid, caracterizata prin formarea de focare
purulente In masele musculare. Apare spontan, In afara ohcarui
focar aparent de infectie, se Intalneste Indeosebi In tarile tropicale, iar agentui cauzal comun este "Staphylococcus aureus.
PIONEFROZA, s. f. / pyonephrose, s. f. / pyonephrosis. [CfT.
pyon = puroi; nephros = rinicHi; -ozo.] Infectie renala grava care
afecteaza rinichiul In Intregime. P. se caracterizeaza prin
formarea si retentia de puroi in bazinetui dilatat, distructia si
inflamatia (pionefrita) parenchimului si reactia inflamatorie a
tesutului de vecinatate (perinefrita). Poate sa apara In evolutia
*pielonefritei si se manifests prin febra, tumefiere renala si
*piurie intermitenta.
PIOPERITONEU, s. n. / pyoperitoine, s. m. / pyoperitoneum.
[QT. pyon = puroi; [at. nw.iiu.aln peritonaeum, dm gr. peritonaion = care. se. in.iin.de. in jurul, de. ta peri = in juru[,
teitiein = a se. ititinde.] Acumulare de puroi In cavitatea peritoneala.
PIOPNEUMOPERITONEU, s. n. / pyo-pneumoperitoine, s. m. /
pyo-pneumoperitoneum. [Qr. pyon = puroi; pneuma, -atos =
aer; Int. medicaia peritonaeum, din gr. peritonaion = care se
wtinde m jurul, de. [a peri = in jurui, teinein = a se mtinde.]
Acumulare simultana de aer si puroi In cavitatea peri-toneala.
PIOPNEUMOTORAX, s. n. / pyo-pneumothorax, s. m. / pyopneumothorax. [Qr. pyon = puroi; pneuma, -atos = aer; [at.
thorax, -acis, gr. thorax, -akos == torace.] Epansament alcatuit
din aer si puroi In marea cavitate pleurala, frecvent de nature
tuberculoasa sau stafilococica.
PIOREE, s. f. / pyorrh6e, s. f. / pyorrh(o)ea. yCjr. pyon = puroi;
rhoia = curgere, de. la rhein = a curge.} In general, scurgere de
puroi. Termenul se utilizeaza frecvent cu referire la o inflamatie
purulenta a *periodontului.
PIOREE ALVEOLO-DENTARA / pyorrhee alveolo-dentaire /
pyorrh(o)ea alveolaris. Sin.: boala Fauchard-Bourdet (v.). V. si
parodontoza.
PIOSALPINX, s. n. / pyosalpinx, s. m. / pyosalpinx. \Gjr. pyon
= puroi; [at. salpinx, -ingis, gr. salpinx, -ingos - trompetd,
trompa.] Colectie de puroi In *trompa Fallopio, de obicei consecutiva unei infectii uterine.
PIOTORAX, s. n. / pyothorax, s. m. / pyothorax. [^r. pyon =
puroi; [at. thorax, -acis, gr. thorax, -akos = torace..}
*Empiem toracic, frecvent consecutiv unui proces infectios supurativ pulmonar. Sin.: pleurezie purulenta. V. empiem.
PIPERAZ1NA, s. f. / pip6razine, s. f. / piperazine. (DCI)
Compusul C4H,oN;, utilizat, sub forma unor saruri variate, ca
antihelmintic.
PIPETA, s. f. / pipette, s. f. / pipette, [fr. pipette] Tub transparent din stida sau din plastic, utilizat pentru masurarea sau
transferarea unor cantitati mici de lichid sau gaz.

PIRONINOFILIE
PIRAMIDAL, adj., s. n. / pyramidal, -ale, -aux, adj., s. m. /
pyramidal, triangular bone. [Lot. pyramis, -idis, gr. pyramis,
-idos = monument egiptean.] A carui forma aminteste pe cea a
unei piramide: 1) Fascicul p. (v). 2) Os p.: v. tab. anat. -oase. 3)_
Sindrom p. (v).
PIRAMIDA, s. f. / pyramide, s. f. / pyramid. [Lot. pyramis, -idis,
gr. pyramis, -idos = monument egiptean.] 1) Termen generic
folosit pentru unele formatiuni anatomice care au o forma
piramidala. Tipuri: a) p. Ferrein, p. situate In conScala renala,
prelungire conica a p. Malpighi, care Tmpreuna cu sub-stanta
corticala Inconjuratoare formeaza un lobul; b) p. Lallouette, v.
tiroida; c) p. Malpighi, formatiuni triunghiulare care constituie
medulara renala, al caror varf sau papila se deschide Intr-un mic
calice. Sin.: piramide renale; d) p. nazala, v. nas;
e) p. renale (NA: pyramides renales}, sin.: piramide Malpighi (v.).
2) Termen anatomic care desemneaza portiunea pietroasa a
osului temporal (sudata la osul timpanal).
PIRETOGEN, adj., s. m. / pyretogene, adj., s. m. / pyretogenous. [Cfr. pyretos = fe6ra, de ia pyressein = a ave-a
fe6ra; gennan = a produce.] 1) Care provoaca febra. 2) Substanta continuta uneori In solutiile injectabile, capabila sa provoace o reactie febrila cand volumul injectat intravenos este
mare. P. pot fi produsi de dezintegrare bacteriana. Uneori termenul p. este utilizat gresit ca sin. cu pirogen (v.).
PIRETOTERAPIE, s. f. / pyretotherapie, s. f. / pyretotherapy.
[Qr. pyretos = fibril, de. la pyressein = a avea fefirdj thera-peia
= tratament, de ia therapeuein = a ingriji.} 1) Tratament efectuat
prin cresterea artificiala a temperaturii pacientului. Ex.:
-malarioterapie. 2) Uneori termenul este utilizat pentru denumirea tratamentului antifebril.
PIREXIE, s. f. / pyrexie, s. f. / pyrexia. yCjr. pyrexis = acces
de febra, de. ta pyressein = a avea febra.} Orice stare febrila
sau cresterea anormala a temperaturii organismului.
PIRIDOXINA, s. f. / pyridoxine, s. f. / pyridoxine. Sin.: vitamina By (v.).
PIRIFORM, adj. / piriforme, adj. / piriform. [Lot. piram =
para; forma = forma,] Care prezinta o forma de para.
PIRIMIDINA, s. f. / pyrimidine, s. f. / pyrimidine. Baza azotata ai carei derivati, denumiti *baze pirimidinice, fac parte din
compozitia acizilor nucleid si a vitaminelor B, si B;. V. baze
pirimidinice.
PIROFOBIE, s. f. / pyrophobie, s. f. / pyrophobia. [fr. pyr,
pyros = foe; phohos = frica.] Teama anormala de foe sau de
incendii.
PIROGEN, adj. / pyrogene, adj. / pyrogenic. [Qr. pyr, pyros
= foe; gennan = fl produce.} Care provoaca febra. Desi etimologic mai putin exact decat *piretogen, acest termen este
consacrat prin Intrebuintare.
PIROGLOBULINA, s. f. / pyroglobuline, s. f. / pyroglobulin.
\Qr. pyr, pyros = foe; [at. globtilus, dim. de [a globus = glob,
-1110.] 'Imunoglobulina monoclonala care precipita dupa Incalzire
la 56C.
PIROMANIE, s. f. / pyromanie, s. f. / pyromania. [Cfr. pyr,
pyros = foe; mania = ne6unie.] Tendinta irepresibila, imposibil de dominat, de a provoca incendii.
PIRONINA, s. f. / pyronine, s. f. / pyronin. Denumire generica pentru o serie de compusi pe baza de xanten, utilizati In
histochimie In calitate de coloranti specifid ai ARN. V. si pironinofil, pironinofilie.
PIRONINOFIL, adj. / pyroninophile, adj. / pyroninophilic.
Despre orice celula care prezinta *pironinofilie.
PIRONINOFILIE, s. f. / pyroninophilie, s. f. / pyroninophilia.
Cresterea afinitatii unei celule pentru coloranti de tipul *pironinei. Ex.: prin coloratia Unna-Pappenheim, cu metil-pironina de
culoare verde, citoplasma se coloreaza In rosu In cazul pre729

PIROPLASMOZA
PRAEVIA
zentei unor man cantitati de ARN, ceea ce probeazfl o sin-teza
activa de_proteine.
PIROPLASMOZA, s. f. / piroplasmose, s. f. / piroplasmosis.
[Lot. piram = para.; gr. plasma = o-bwct modelat, -ozd.] Sin.:
babesioza (v.).
PIROZIS, s. n. / pyrosis, s. m. / pyrosis, heartburn. [<yr.
pyrosis = arswa., de. Ca pyr, pyros = foe.] Senzatie de arsura
epigastrica transmisa de-a lungul esofagului si urmata de
"regurgitatii acide, caracteristice 'refluxului gastroesofagian.
PIRUVAT KINAZA / pyruvate kinase / pyruvate kinase. Enzima
(fosfoenolpiruvat kinaza) care catalizeaza transferul unor grupari
fosfat de la fosfoenolpiruvat la ADP (adenozindifosfat), cu
formarea consecutiva de ATP (adenozintrifosfat).
PIRUVICEMIE, s. f. / pyruvicemie, s. f. / pyruv(a)emia. Prezenta si concentratia *addului piruvic (produs de degradare In
metabolismul gluddic) In sange. Concentratia normala variaza
intre 1 ?i 10 mg/l. P. creste patologic In avitaminoza B,.
PISIFORM, adj., s. n. / pisiforme, adj., s. m. / pisiform (bone),
lentifonn bone. [Lot. pisum = mazare, forma = forma.} 1) In
forma de bob de mazare. 2) Os p.: v. tab. anat. - oase. Var.:
piziform.
PISTRUI, s. m. / tache de rousseur / freckle, sun spot. \sl.
pistru = pdtat.] Sin. pop. pentru lentigo (v.).
PITIATIC, adj., s. m. sau f. / pithiatique, adj., s. m. ou f. /
pithiatic. [Cfr. peitheia = a. convinge; iatos = care poate ft
vinde-cat.} 1) Despre tulburarile vindecabile prin persuasiune. 2)
Subiect afectat de 'pitiatism.
PITIATISM, s. n. / pithiatisme, s. m. / pithiatism. \Qr. peitheia =
a convinge.; iatos = care poate. fi vindecat; -ism.} Termen
propus de Babinski pentru desemnarea tulburarilor care pot fi
reproduse prin sugestie si care dispar prin influenta exclusiva a
persuasiunii.
PITIC, s. m. / nain, s. m. / dwarf, nanus, pi. nani (lat). [SC.
pitiku = pitic.} Persoana de talie mica In raport cu normalul. V.
nanism.
PITIRIAZIS, s. n. / pityriasis, s. m. / pityriasis. [Qr. pityroa =
ta.rd.fe..] Denumire generica pentm un grup de dermatoze, cu
etiologii diferite, a caror caracteristica esentiala este o descuamare epidermica discreta, furfuracee. V. In continuare.
PITIRIAZIS C1RCINAT Sl MARGINAL VIDAL / pityriasis circine
et margin6 de Vidal / lichen simplex chronicus. [Emile JeanBaptiste Vidal, dermatobg francez, medic la. f{6pitaw(_ de
'Paris, 1825-1893.] Sin.: boala Vidal (v.).
PITIRIAZIS ROZAT / pityriasis rose de Gibert / pityriasis
rosea. Sin.: boala Gibert (v.).
PITYRIASIS RUBRA / pityriasis rubra / pityriasis rubra. Sin.:
eritrodermie (v.).
PITYRIASIS RUBRA PILARE / pityriasis rubra pilare / pityriasis rubra pilare. Sin.: impetigo herpetiform (v.).
PITYRIASIS VERSICOLOR / pityriasis versicolor / pityriasis
versicolor. Sin.: boala Eichstedt (v.).
PITRESINA, s. f. / pitressine, s. f. / pitressin. Sin.: vasopresina
(v.).
PITUITAR, adj. / pituitaire, adj. / pituitary. [Lat. pituila =
secretie. cu mucozitafi (de-oarece. anticii credeau ca. secretiile
na-zaie prove.ne.au. din aceasta. gtwuta, prin [ama ciuruitii a
etmoi-dului).} Care apartine glandei pituitare (*hipofizei). Care se
refera la_glanda respectiva. Sin.: hipofizar.
PITUITARA, s. f. / pituitaire, s. f. / pituitary, {V. etinwhgia
termenului pituitar.] 1) Sin. cu "hipofiza, Indeosebi In engl. 2)
Mucoasa de Invelis a cavitatilor nazale, alcatuita dintr-un epiteliu
cilindric cu cili vibratili si un *corion subiacent, care cuprinde o
zona olfactiva, cu receptori senzoriali pentru miros.
PITUITARISM, s. n. / pituitarisme, s. m. / pituitarism. \V. etimoCogia. temenuiui pituitar; -ism.] Disfunctie a glandei
730

PLACENTA
*hipofize manifestafi sub forma de *hipopituitarism sau *hiperpituitarism.
PITUITA, s. f. / pituite, s. f. / pituita, gastric catarrh. [Lat.
pititita = secretie cu mucozitafi.] Denumire pentru substantele
lichide, filante, apoase, patologice pe care pacientii cu gastrita
Ie elimina fie prin expectoratie, fie prin regurgitare, de obicei
dimineata a jeun. P. rezulta din hipersecretia salivara si gastrica.
PIURIE, s. f. / pyurie, s. f. / pyuria. ['r. pyon = puroi; ouron =
urina.] Prezenta de puroi In urina, proband o infectie a cailor
urinare si genitourinare.
PIZIFORM. Var. pentru pisiform (v.).
pK / pK / pK. Parametru analog *pH-ului pentru caractenzarea
unui echilibru chimic. Este definit ca fiind logaritmul cu semn
schimbat al constantei de echilibru. Cu cat valoarea pK-ului
este mai apropiata de cea a pH-ului, cu atat solutia are o
capacitate mai mare de tamponare.
PLACA, s. f. / plaque, s. f. / patch, plaque, plate, [fr. plaque,
din oland.e.z.a plaken = fl carpi, a petici] 1) Cutie plata din stida
pentru cultura microbilor. 2) Zona de tesut, piele sau mucoasa
cu aspect anormal. 3) P. de baza, In stoma-tologie, material
prefabricat, sub forma de placi care reproduc forma arcadelor
dentare. 4) P. de ceara, foi de ceara utilizate In manoperele
intermediare de confectionare a protezelor dentare. 5) P.
mucoase, leziuni sifilitice secundare. 6) P. de osteosinteza (v.).
7) P. protetica, baza protezelor dentare.
PLACA DENTARA / plaque dentaire / dental plaque. Depozit
aderent la suprafata smaltului dentar care stagneaza In zonele
de retentie si este compus din anumiti constituenti ai salivei,
elemente microbiene ale florei saprofite si resturi alimentare, In
special hidrocarbonate. Eliminarea sa prin periaj contribuie la
evitarea infectiilor dentare ?i a cariilor.
PLACA ECUATORIALA / plaque equatoriale / equatorial plate.
Agregarea *cromozomilor In forma "de placa" la ecua-torul
nucleului In timpul "cariokinezei (In metafaza). Sin.:
coroana ecuatoriala.
PLACA MOTORIE / plaque moti-ice / motor end plate,
myoneural junction. Arie a *sarcolemei situata dedesubtui
regiunii sinaptice a neuronului motor, Intr-o *jonctiune neuromusculara.
PLACA DE OSTEOSINTEZA / plaque viss6ee / screwed plate.
Dispozitiv pentru *osteosinteza constand dintr-o placa metalica
de forma vanabila, strabatuta de orificii si care, apli-cata In
focarul de fractura, permite solidarizarea fragmentelor osoase.
P. de o. realizeaza astfel contentia fragmentelor respective si
reducerea fracturii.
PLACEBO / placebo / placebo. [Lot. placere = a piacta,
placebo = voi piacea.} Masura terapeutica de eficienta nula
sau slaba si fara un raport logic cu boala, care actioneaza, insa,
printr-un mecanism psihologic sau psihofiziologic, cu conditia ca
pacientui sa creada ca primeste un tratament activ. Se recurge
la p. In scop psihoterapeutic sau pentru evaluarea actiunii reale
a unui medicament, prin eliminarea factorului psi-hic. V. nocebo
si proba dublu orb.
PLACENTA ACCRETA / placenta accreta / placenta accreta.
[Lat. placenta = piacinta, accretus, de la accrescere = a
crefte, a se man.] Aderenta patologica a *p. la uter. In perioa-da
sarcinii poate fi o cauza de avort, iar dupa nastere, a unor
hemoragii sau complicatii infectioase prin retentie placentara.
De aceea, p. a. impune uneori efectuarea 'histerectomiei.
PLACENTA PRAEVIA / placenta praevia / placenta praevia.
[Lat. placenta = piacinta.; praevius = care. merge Inainte, de
la prae = inainte, via = drum, cole.} Denumire data In mod
curent insertiei vicioase a p. pe o suprafata mai mult sau mai
putin Intinsa a segmentului inferior al uterului. Poate determi-

PLACENTA
na accidente hemoragice grave In ultimul trimestru de sarcina si
In special In timpul travaliului. Variante: 1) P. p. anatomica (lipsita
de manifestari dinice In timpul sarcinii si al travaliului). 2) P. p.
centrala (acopera colul uterin). 3) P. p. laterala (pana la orificiul
intern al colului). 4) P. p. marginala (a carei mar-gine inferioara se
afla chiar la limita orifidului intern al colului uterin). 5) P. p. partial
centrala (care acopera incomplet orificiul intern al colului uterin).
PLACENTA, s. f. / placenta, s. m. / placenta. [Lot. placenta =
ptacinta.} Formatiune anatomica care se dezvolta In cur-sul
sarcinii si are rolul de a permite schimburi nutritive Intre
organismul fetal si eel al mamei si rol endocrin. P. se dezvolta
din membrana externa a oului (corion) si este formata din doua
parti: una materna (caduce bazala) si una fetala (corionul), pe
care se insera *cordonul ombilical. P. secreta hormoni *steroizi
(estrona, progesteron) si 'gonadotrofine corionice sau coriale. La
termen (9 luni), p. cantareste aproximativ 600 g, este formata
din "cotiledoane si are aspectui unei mase carnoase.
PLACENTA InCARCERATA / placenta incarcere / incarcera-tio
placentae. *P. retinuta In uter (la nivelul unui corn sau la fundul
uterului), partial dezlipita sau nedezlipita. Retinerea p. este
consednta unei retractii putemice, prin contractie, a cor-pului
uterin.
PLACENTOTERAPIE, s. f. / placentotherapie, s. f. / placentotherapy. [Lot. placenta = ptacinta; gr. therapeia = trata-mmt,
de la therapeuein = a mgriji.} Utilizarea terapeutica a unor
extracte provenind din 'placenta.
PLACHETA, s. f. / plaquette, s. f. / platelet, [fr. plaquette, din
oiandezd plakea == a carpi, a petici.] Sin.: trombocit (v.).
PLAGA, s. f. / plale, s. f. / wound, sore, hurt. [Lot. plaga =
iovitwd, rand,] *Solutie de continuitate tegumentara, subtegumentara, mucoasa sau la nivelul unui organ, cauzata de
actiunea unui factor mecanic extern (traumatic sau chirurgical).
Sunt descrise numeroase tipuri de p.: 1) P. aseptics, neinfec-tata
cu germeni patogeni. 2) P. atona: fara tendinta la cica-trizare. 3)
P. contuza (v.). 4) P. deschisa, care comunica direct cu
atmoslera. 5) P. clilacerata, v. dilacerare. 6) P. nepene-tranta,
fara traversarea pielii, dar cu leziuni mai profunde. 7) P.
penetranta (v). 8) P. septica, infectata cu germeni patogeni. 9) P.
subcutanata, cu afectarea pielii si a tesutului celu-lar
subcutanat. 10) P. taiata, produsa cu un instrument ascutit. 11)
P. transfixianta, care traverseaza dintr-o parte In alta o regiune a
corpului. *Cicatrizarea unei p. se produce In doua moduri: 'per
primam sau *per secundam.
PLAGA CONTUZA / plaie contuse / bmised wound. P. cu
margini neregulate si cu zdrobirea tesuturilor moi, produsa prin
lovire cu sau de un corp contondent.
PLAGA PENETRANTA / plaie penetrante / perforating wound.
P. produsa de un agent vulnerant care a patruns Intr-o cavi-tate
seroasa.
PLAGIOCEFALIE, s. f. / plagiocephalie, s. f. / plagiocephaly.
[QT. plngios = o6[ic; kephale = cap.] Forma unilaterala sau
asimetrica de *craniostenoza coronala.
PLAJA DE LIZA / plage de lyse / lysis plaque. Lacuna formata
Intr-o cultura de bacterii In urma unei infectii litice provo-cate de
un bacteriofag.
PLANCTON, s. n. / plancton, s. m. / plancton. [Cjr. plankton,
de la planktos = ratacitor] Totalitatea plantelor si ani-malelor
mici si microscopice care plutesc sau Inoata la suprafata apelor
marine sau lacustre si au un grad redus de mobilitate.
PLANIFICARE FAMILIALA / planification familiale / family
planning. Ansamblul mijioacelor si metodelor care permit ca
numarul si spatierea nasterilor Intr-o familie sa corespunda cu
vointa rationala si constienta a parintilor.

PLASMA
PLANSEU, s. n. / plancher, s. m. / floor, pavimentum (lat). [Lot.
plaaca = sc&nd.wCL\ Termen anatomic pentru unii pereti
musculoconj^inct'vi care delimiteaza inferior o cavitate. Ex.: p.
bucal, p. pelvin sau pelviperitoneal.
PLANSEU PELVIN / plancher pelvien / diaphragma pelvis. NA:
diaphragma pelvis. Sin.: perineu (v.).
PLANTALGIE, s. f. / douleur de la plante / plantalgia. [Lat.
planta = taipct; gr. algos = dwere..} Durere la nivelul regiunii
plantare.
PLANTAR, adj. / plantaire, adj. / plantar. [Lot. plantaris = de
pie-ware, de. la planta = taipa,} Care apartine 'plantei piciorului
sau se refera la aceasta regiune anatomica. V. si planta.
PLANTA, s. f. / plante (du pied) s. f. / planta pedis (1), plant (2).
NA: planta, planta pedis, regio plantaris pedis (1). [Lat.
planta = tal-pa,} 1) Denumire pentru fata plantara a piciorului,
adica pentru ansamblul de parti moi situate dedesubtui scheletului si articulatiilor piciorului. P. prezinta o concavitate fiziologica. V. si picior plat. 2) Organism vegetal pluricelular viu, fixat
cu radacina In pamant si cu celelalte componente In aer sau
apa.
PLANTOGRAMA, s. f. / plantogramme, s. m. / plantar print.
[Lot. planta = taipd; gr. gramma = mscriere.] Amprenta plantei
In pozitie ortostatica. Prin analiza p. se apreciaza, pe langa
suprafata regiunii plantare, si distribuirea presiunilor de sprijin.
PLASMAFEREZA, s. f. / plasmapherese, s. f. / plasmapheresis. [Qr. plasma = ofiiect moddat; aphairesis = pCecare,
mde-pcirtare..] Tehnica de recoltare a unor volume mari de
sange, cu reintroducerea In organism a celulelor sanguine si
retinerea plasmei. De obicei, din plasma se izoleaza imunoglobinele.
~
PLASMALEMA, s. f. / plasmalemme, s. m. / plasmalemma. [^r.
plasma = oBiee.t modeCat; lemma = wvetif.] Sin.: membrana
celulara (v.).
.
^ ,.
PLASMA, s. f. / plasma, s. m. / plasma. [QT. plasma = ofiiect
modelat (terme.n creat de me.iiu.ul german Scfwitz, m 1836).}
1) Mediu lichid In care se gasesc, In suspensie, elementele
figurate ale sangelui. P. indude si fibrinogen, spre deosebire de
*serul sanguin si se obtine ca supernatant, prin centrifu-garea
sangelui recoltat pe anticoagulant. P. este un lichid gal-bui
(densitate 1,012-1,016, pH 7,4) cu o compozitie extrem de
complexa, continand un mare numar de specii de ioni, sub-stante
organice si anorganice, In tranzit de la sau spre tesu-turi.
Volumul p. reprezinta circa 4-5% din greutatea corporala sau 41
ml/kg corp, un adult de 70 kg avand o cantitate de plasma de
aproximativ 3 500 ml. P. confine 90% apa si 10% reziduu uscat,
alcatuit din: a) Substante organice (9%) cuprin-zand In cea mai
mare parte proteine (8%) (*proteine plasma-tice), restui
reprezentand substante organice azotate neprote-ice (*uree,
*add uric, 'creatina, *creatinina, 'amoniac, substante de
metabolism intermediar, In tranzit, adica *aminoacizi si *polipeptide) si substante organice neazotate (produsi metabolid ca:
*lipide, *colesterol, 'glucoza, *acid lactic, *acid piruvic, *add oxalic,
*corpi cetonici, "pigmenti biliari, 'urobilinogen etc.). b) Substante
anorganice (1%) reprezentate de doruri, sulfati, fosfati de Na, K,
Ca, Mg, Fe, Cu etc., unele In concentratii mari (Na), altele ca
*oligoelemente, cele mai multe fiind disodate In particule Incarcate
electric (*cationi si *anioni), concentratia plasmatica a electrolitilor
fiind de 310 mEq/l (suma anionilor fiind egala cu cea a cationilor).
V. si tab. const. biologice.
2) In fizica, a patra stare a materiel, constituita din particule libere
Incarcate electric (ioni pozitivi si electroni smuisi din atomi) fiind,
Insa, In ansamblu neutra electric. Se apreciaza ca peste 95% din
materia Universului se afla sub forma de p.
731

PLASMIDA
PLASM1DA, s. f. / plasmide, s. m. / plasmid. {Cjr. plasma =
o6iect modeiat.} Fragment de ADN extracromozomial (episomal)
circular, prezent In bacterii, susceptibil de replicare autonoma. P.
pot sa poarte genele de rezistenta la antibiotice, transfe-rabile
prin conjugare. Experimental, p. sunt utilizate ca vectori
nucleotidid.
PLASM1DA CONJUGATIVA / plasmide conjugatif / autotransferable plasmid. *P. care codeaza toate functiile nece-sare
transferului sau de la o celula bacteriana la alta.
PLASMINA, s. f. / plasmine, s. f. / plasm in. [Cjr. plasma =
ofiiu.t modelat; -ma.} Sin.: fibrinolizina (v.).
PLASMINOGEN, s. m. / plasminogene, s. m. / plasminogen.
[Cfr. plasma = o6iect modeiat; -ina, gennaa = a produce..} Sin.:
profibrinoljzina (v.).
PLASMOCIT, s. n. / plasmocyte, s. m. / plasma cell, plasmacyte. [Cjr. plasma = o6iect modeiat; kytos = celuCa.] *Celula
B care a ajuns In stadiul terminal de diferentiere. P. prezinta o
citoplasma mai voluminoasa, cu un *reticul endoplasmic rugos
foarte caracteristic, si este In Intregime consacrat pro-ducerii s1
secretiei de anticorpi. Coloniile de p. se gasesc In pulpa rosie a
splinei, In zona nodulara a ganglionilor si In numar mic la nivelul
proceselor inflamatorii.
PLASMOCITOM, s. n. / plasmocytome, s. m. / plasmacytoma.
[CfT. plasma = o6iect modeat; kytos = celula, -oma.] Tumora
benigna sau maligna rezultata din proliferarea *plasmocitelor si
caracterizata prin prezenta de 'paraproteine monoclonale In ser.
P. multiplu se numeste *mielom multiplu. P. benign unic este de
obicei localizat la nivelul cavitatilor nazale, faringe sau trahee.
PLASMOCITOZA, s. f. / plasmocytose, s. f. / plasmocytosis.
[Cjr. plasma = o6iect msdelat; kytos = celula; -ozo.] 1) Prezenta
'plasmodtelor Intr-un tesut sau In sange. 2) Prin exten-sie,
cresterea numarului de plasmocite Intr-un tesut.
PLASMODIUM / plasmodium / plasmodium. [Cjr. plasma =
o6iect modelat; eidos = forma.] AgentuI etiologic al *malariei,
*hematozoar din dasa Sporozoare, subordinul Haemosporina,
ordinul Eucocciciiida, familia Plasmodidae. La om sunt speci-fice
patru spedi: P. falciparum (determina febra terta maligna), P.
malariae (febra quarta), P. ovale si P. vivax (febra terta benigna).
PLASMOLIZA, s. f. / plasmolyse, s. f. / plasmolysis. [Cjr.
plasma = o6iect modelat; lysis = distrugere, de la lyeia = a
distruge.} Fenomenul de retractie a citoplasmei la celulele
vegetale, cand acestea se afla Intr-un mediu *hiperton, apa
iesind din celula datorita *osmozei.
PLASMORAGIE, s. f. / plasmorragie, s. f. / plasmorrhagia. [Cjr.
plasma = o6iect modeiat; rhegnynai = a fdsni, a iz6uc-ni]
Trecerea plasmei din sange In tesuturi, din cauza cresterii
patologice a permeabilitatii vasculare, Indeosebi consecutiv
*anoxiei.
PLASTIC, adj. / plastique, adj. / plastic. [Lot. plasticus, gr.
plastikos = care se poate modela, de la plastike = arta de. a.
modela fi plasseia = a forma, a. modela,} 1) Care serveste
pentru a forma, a repara o structura. Ex.: operatic p. 2) Care se
deformeaza fara sa revina la forma anterioara deformarii
mecanice. 3) Despre o serie de materiale produse prin polimerizare sau condensare chimica, denumite mase p. Uneori
termenul este utilizat substantivat. 4) Care poate fi modeiat usor.
PLASTICITATE, s. f. / plasticite, s. f. / plasticity. [Cjr. plastike =
arta de. a modela, de. la plassein = a forma, a modela.} 1)
Deformare remanenta a unui corp dupa Incetarea actiunii unei
forte exterioare. 2) Capadtatea unui sistem de a ramane
modificat dupa influente exterioare. ex.: p. sistemului nervos,
care se bazeaza pe existenta circuitelor reglatoare, a

732

PLAMAN
conexiunilor inverse; instinctele sunt mai rigide decat comportamentui inteligent. 3) Proprietatea tesuturilor de a se forma sau
reforma dupa distrugere.
PLASTIDA, s. f. / plaste, s. m. / plastid. Organit celular caracteristic celulei vegetale. P. asigura diferite functii, numarul lor
fiind variabil la diverse spedi. Asemenea *mitocondriilor, p.
contin ADN circular propriu care codifica o serie de molecule
particulare ale organitelor. Cele mai cunoscute sunt doroplastele (care contin clorofila si sunt implicate In *fotosinteza) si
cromoplastele (care contin carotina, xantofila si se gasesc In
flori si fructe).
PLASTIE, s. f. / plastie, s. f. / plastic operation. [Qr. plastike =
arta de a modela, de. la plassein = a forma, a modela.} Initial
simplu sufix (fara sa-si fi pierdut aceasta functie), termenul
desemneaza orice interventie chirurgicala al carei scop consta
In restabilirea morfologiei sau/si a functiei unui organ cu
minimum de sechele. V. si chirurgie - 4.
PLASTRON, s. n. / plastron, s. m. / hard region on palpation.
[Ital. piastrone = camafa de zole lunga, de. la piastra = armwa
pentm spate.] Termen pentru denumirea unei regiuni dure la
palpare, utilizat Indeosebi In cazul p. apendicular, masa dura, de
Intindere variabila, perceptibila prin palparea fosei ili-ace drepte.
PLATHELMINTHES / plathelminthes / plathelminthes. \Cjr.
platys = turtit, helmias, helmiathos = vierme.} Clasa de viermi
plati, cu simetrie bilaterala, cu corpul aplatizat si alun-git (de la
cativa milimetri la cativa metri), acoperit de un epiteliu ciliat.
Epiteliul este prevazut frecvent cu organe adezive (ventuze,
crosete etc.) care, Tmpreuna cu muschii netezi, asigura fixarea
si locomotia. Corpul P. nu are cavitati, prezentand, totusi, uneori,
mid lacune. P. sunt In majoritate hermafrodite si traiesc libere In
apele marine sau In apele duld, iar o parte sunt parazite, dintre
care unele la om. Ele se Tmpart In sase ordine, dintre care doua
cuprind speciile parazite pentru om:
*Trematocte (cu corpul plat nesegmentat) si "Cestoda (cu corpul
plat segmentat).
PLATIBAZIE, s. f. / platybasie, s. f. / platybasia. [Cjr. platys =
turtit; basis = 6aza.] Anomalie frecvent congenitala, rar
dobandita, care consta In prezenta unei baze craniene plate si
largite, unghiul de deschidere format de lama bazilara occi-pitala
si planul etajului anterior al bazei craniului fiind mai mare de
130.
PLATIPODIE, s. f. / platypodie, s. f. / platypodja. [Cfr. platys =
turtit, pans, podos = picior.] Sin.: picior plat (v.).
PLATISPONDILIE, s. f. / platyspondylie, s. f. / platyspondylia,
platyspondylisis. [Cjr. platys = turtit; [at. spondyivs, gr.
spondylos = ve.rte6ra.] Malformatie congenitala caracterizata
prin aplatizarea uneia sau a mai multor vertebre, la nivelul
*corpului vertebral. P. se observa In unele *condrodisplazii si
Indeosebi In *boala Morquio. Termenul nu se utilizeaza in cazul p.
dobandite, cand de obicei se Intrebuinteaza expresia de tasare a
corpilor vertebrali.
PLATOU STRIAT / plateau strie / striated border. Diferentiere
celulara a polului apical al *enterocitelor, alcatuita din foarte
numeroase *microvilozitati (2 000-3 000 per celula), de ace-leasi
dimensiuni si paralele Intre ele, crescand suprafata de schimb a
celulelor. V. si bordura In perie.
PLATYSMA, s. f. / platysma, s. f. / platysma. [C^r. platysma =
farfurie, pCata, mtinsa.] Denumire cf. NA a muschiului *pie-los al
gatului. V. tab. anat. - muschi.
PLAMAN, s. m. / poumon, s. m. / lung. NA: puimo, pi. pulmones. [neogr. plemoni = piaman.} Fiecare din cele doua
organe ale aparatului respirator care asigura schimburite de
oxigen si bioxid de carbon cu atmosfera, la nivelul p. sangele
venos transformandu-se In sange arterial. P. au o forma semi-

PLAMAN CARDIAC
conica si un ax vertical: fata interna, relativ plata se afla catre
organele mediastinale, cea extema, convexa, fiind situata la
suprafata interna a toracelui, iar fata inferioara acopera convexitatea diafragmului. P. pot fi comparati cu un arbore, al caror
trunchi (*traheea) se divizeaza In doua ramuri prindpale
(*bronhiile), care la randul lor se divid prin dicotomii succesive, cu
diminuarea progresiva a calibrului, pana la bronhiolele ter-minale
care ajung la *alveolele pulmonare, unde se efectueaza
schimburile respiratorii. P. drept este divizat In trei lobi prin marea
si mica scizura interlobara. Lobul superior contine trei segmente:
apical, apicodorsal si apicoventral. Lobul median cuprinde un
segment medial si un segment lateral. Lobul inferior contine cinci
segmente: superior sau Fowler, paracardiac, ventrobazal,
laterobazal si terminobazal. P. stang nu contine decat doi lobi:
lobul superior, cu cinci segmente (apical, dorsal, ventral si doua
segmente ale lingulei - cranial si caudal);
lobul inferior este identic cu eel drept. Fiecare p. este Incon-jurat
de o seroasa, "pleura, ventilat de bronhii si irigat printr-un dublu
flux sanguin: vasele bronsice, din marea circulatie, si vasele
pulmonare. Ansamblul vaselor, limfaticelor si nervilor, ca si
bronhia susa a fiecarui p. se grupeaza Intr-un pedicul pul-monar
care patrunde In p. prin hilul pulmonar, situat la nivelul fetei
interne a fiecarui p. Sin.: pulmon.
PLAMAN CARDIAC / poumon cardiaque / cardiac lung.
Denumire data complicatiilor pleuropulmonare ale bolilor cardiace, Indeosebi In cazul afectarii inimii stangi, care antreneaza
staza circulatorie la nivelul plamanilor. P. c. este un pulmon de
staza. V. edem pulmonar.
PLAMAN EVANESCENT / poumon evanescent / vanishing
lung. Sin.: distrofie pulmonara progresiva (v.).
PLAMAN DE OTEL / poumon d'acier / iron lung. Denumire
populara pentru un sistem electromecanic clasic In care se
plaseaza corpul bolnavului pentru Intretinerea artificials a respiratiei sale. In interior se produce un vid relativ, urmat de
revenirea la presiunea normala, dupa un ritm apropiat celui
respirator, fapt care produce o expansiune apoi o compresiune
a_cu?tii toracice. Sin.: respirator Drinker.
PLAMAN DE SOC / poumon de choc / shock lung. Insuficienta
respiratorie acuta care survine In evolutia *socului hipovolemic,
In general de natura infectioasa. Se caracterizeaza prin
'polipnee, *anxietate, agitatie si danoza care nu se ame-lioreaza
decat prin oxigenoterapie. Evolutia depinde de starea de soc si
este frecvent letala, mai rar se produce o insufi-cienta
respiratorie progresiva generala de dezvoltarea rapida a unei
fibroze interstitiale ?i alveolare, cu tromboze capilare si aparitia
de membrane hialine la nivelul alveolelor.
PLEGIE, s. f. / plegie, s. f. / paralysis, [Qr. plege = [ovituro,]
Sin. nerecomandat pentru paralizie completa (v. paralizie).
PLEIOCITOZA, s. f. / pleiocytose, s. f. / pleiocytosis. {Cjr.
pleion = mai numeros; kyton = celuCa; -oza.] Prezenta unui
numar mai mare de celule decat In mod normal, cu referire mai
ales la prezenta leucocitelor sau limfocitelor. Initial, ter-menul a
fost aplicat pentru limfocitoza observata In LCR In cursul
sifilisului sistemului nervos central.
PLEIOTROPIE, s. f. / pleiotropie, s. f. / pleiotropy. [Cjr. pleion
= mai nume-ros; trope = m.towce.re.i lie, la trepein = a
mtoarce..] Fenomen genetic prin care o singura gena
controleaza reali-zarea mai multor caractere ereditare.
PLEOAPA, s. f. / paupiere, s. f. / eyelid, lid. NA: palpebra.
['Sulg- pohlupka = pCwa-pa.] Fiecare din cele doua structuri
cutaneo-musculo-membranare care acopera si protejeaza
partea anterioara a globilor oculari. Pentru fiecare ochi exista o
p. superioara si o p. inferioara, unite printr-o comisura laterala si
una mediala. Fiecare p. este alcatuita dintr-un tars, acoperit de
"conjunctiva la nivelul partii sale profunde, In contact cu glo-bul
ocular. Pe marginea libera a p. sunt implantate genele.

PLEUREZIE
PLEOMORFISM, s. m. / pl6omorphisme, s. m. / pleomor-phism.
[CfT. pleion = mai nume-ros, morphe = formd; -ism.] Sin.:
polimorfism (v.).
PLEONOSTEOZA, s. f. / pl6onost6ose, s. f. / pleonosteosis.
[Cfr. pleion = mai nu.me.ros, osteon = os; -oza.] Formare abundenta si prematura a tesutului osos. Ex.: p. familiala Leri, sin.:
boala Fairbank (v.).
PLEOPTICA, s. f. / pleoptique, s. f. / pleoptics. {Gjr. pleion =
mai numeros; [at. optica, gr. optike = ftiinta Vtderii, din gr.
optikos = refe.ri.toT [a. vedere., lie, ia optesthai = a vedea.]
Ansamblu de exercitii vizuale destinate corectarii *ambliopiei
functionale.
PLETISMOGRAFIE, s. f. / plethysmographie, s. f. / plethysmography. {Gjr. plethysmos = crefte-re.; graphein = a scrie..}
Inregistrarea variatiei volumului unui organ si Inregistrarea
modificarilor ce se produc In timp din cauza variatiei circulatiei
sangelui. Se efectueaza eel mai frecvent la nivelul mainii In-tregi
sau al unui deget.
PLETORA, s. f. / plethore, s. f. / plethora. \Qr. plethore =
saturare, pienitud'ine., de [a plethein = afi p[in.] Termen care
tinde sa devina desuet, semnificand supraIncarcarea cu sange
sau cu alte lichide biologice a organismului Intreg sau a unei parti
a acestuia. Actualmente, acest termen este utilizat Indeo-sebi cu
sensul de "obezitate.
PLETORIC, adj. / pl6thorique, adj. / plethoric, [^r. plethein = a fi
p[in.] Care se refera la pletora, care are caracterele sale. Despre
o persoana care prezinta *pletora, In general la nivelul fetei.
PLEURAL, adj. / pleural, -ale, -aux, adj. / pleura). \Qr. pleura =
wasta, [atura,] Referitor la pleura, apartinand pleurei.
PLEURALGIE, s. f. / pleuralgie, s. f. / pleuralgia. \Qr. pleura =
coasta, [atura.; algos = durere.] Durere toracica de ori-gine
pleurala.
PLEURA, s. f. / plevre, s. f. / pleura. NA: pleura. [QT. pleura =
wasta, [atura..] Membrana seroasa care Inconjoara plamanul.
Este alcatuita dintr-o foita viscerala - p. pulmonaia, situata la
suprafata plamanului - si o foita parietala - p. pari-etala, care se
rasfrange la nivelul "hilului pulmonar si delimi-teaza o cavitate
virtuala, denumita cavitatea pleurala. Cavitatea pleurala dreapta
este separata de cea stanga prin mediastin. La nivelul p.
parietale se delimiteaza mai multe portiuni: p. costala, care
captuse?te peretele osos al cavitatii toracice; p. diafragmatica,
situata la nivelul suprafetei superioare a diafragmului; p.
mediastinala, care acopera laturile mediastinului.
PLEURECTOMIE, s. f. / pleurectomie, s. f. / pleurectomy. [Ofr.
pleura = coasta., [atura, ektome = e?(cizie..] Exdzia unei parti a
*pleurei.
PLEUREZIE, s. f. / pleuresie, s. f. / pleurisy. [Lot. pleurisis, gr.
pleuritis, de. ia gr. pleura = coasta., [atura.] Inflamatie acuta sau
cronica a 'pleurei, determinata eel mai adesea de o infectie,
provenind de la plaman sau din cusca toracica, si In-sotita de un
lichid (de regula *exsudat) localizat In spatiul, de obicei virtual,
situat Intre pleura viscerala si pleura parietala. In general, boala
evolueaza In doua stadii, initial uscat, urmat de stadiul In care
apare un exsudat abundent. RevarsatuI poate fi serofibrinos,
purulent, hemoragic. Exista multiple dasificari ale p. Forme mai
importante (In functie de localizare, etiologie si de caracteristicile
epansamentului): 1) P. apicala, localizata la nivelul lobilor
superiori pulmonari. 2) P. chilifonna, cu lichid continand sub 3 g/l
lipide, trigliceridele fiind absente. 3) P. chiloasa, cu epansament
pleural continand peste 5 g/l lipide. 4) P. cu colesterol, revarsat
galbui, cremos, bogat In coles-terol. 5) P. diafragmatica, situata la
nivelul pleurei diafragma-tice. 6) P. dubia, In ambele hemitorace.
7) P. cu eozinofile, In care lichidul contine peste 10% eozinofile.
8) P. gan-

733

PLEUREZIE INTERLOBARA
grenoasa, In care predomina fenomenele de supuratie putrida si
necrozanta. 9) P. hemoragica, cu lichid hemoragic. 10) P.
fnchisfata, cu exsudat separat prin aderente pleurale. 11) P.
mediastinala, de origine tuberculoasa, frecventa la copii. 12) P.
neoplazica, adesea hemoragica, Insoteste un cancer pulmonar.
13) P. parapneumonica, secundara unei pneumopatii. 14) P.
reumatica, cu revarsat redus. 15) P. serofibrinoasa, In special In
infectia cu bacil Koch, desemneaza In practica p. cu lichid clar de
tip exsudat. V. si oleurita.
PLEUREZIE INTERLOBARA / pleuresie interlobaire / interlobular pleurisy. Sin.: scizurita (v.).
PLEUREZIE PURULENTA / pleuresie purulente / purulent
pleurisy. Sin.: piotorax (v.).
PLEURITA, s. f. / pleurite, s. f. / pleuritis. {G,T. pleura = coastd,
iatwa; -itd.} *Pleurezie. Uneori termenul este utilizat pentru
denumirea unei pleurezii uscate, adica fara exsudat. V. si
pleurezie.
PLEUROCENTEZA, s. f. / pleurocentese, s. f. / pleurocentesis. [Qr. pleura = coasta., [atura, kentesis = infe.pa.tura,]
Punctia transtoracica a pleurei practicata In general pentru
explorarea sau evacuarea unui revarsat, de obicei la nivelul liniei
axilare posterioare, In spatiile intercostale VII-VII.
PLEURODEZA, s. f. / pleurodese, s. f. / pleurodesis. \Cjr.
pleura = coasta, la.tu.ra.; desis = [egccre.} Producerea de adeziuni Intre pleura parietala si pleura viscerala.
PLEURODINIE, s. f. / pleurodynie, s. f. / pleurodynia. [Qr.
pleura = coasta, [atura; odyae = durere.} Durere intorcostala In
legatura cu un proces inflamator reumatismal.
PLEURODINIE EPIDEMICA / pleurodynie contagieuse / epidemic pleurodynia. Sin.: boala din Bornholm (v.).
PLEUROLIZA, s. f. / pleurolyse, s. f. / pleurolysis. [Qr. pleura =
coasta, iatwa; lysis = distmgere, lie. la lyein = a dis-truge.}
Eliberarea si sectiunea bridelor sau aderentelor formate Intre
cele doua foite (parietala si pulmonara) a pleurei. P. se poate
efectua prin toracotomie sau pe cale pleuroscopica.
PLEUROPERICARDIC, adj. / pleuropericardique, adj. / pleuropericardial. [Gfr. pleura = coasta, [atura; peri = m jurui,
kardia = inimd.] Care apartine atat pleurei, cat si pericardu-lui.
PLEUROPERITONEAL, adj. / pleuroperitoneal, -ale, -aux, adj. /
pleuroperitoneal. \Cjr. pleura = coastd, [atura; [at. medicaia
peritonaeum, {iin gr. peritonaion = care se mtinde m jurul, de la
peri = in jumi, teiaein -= a se mtlnde.} Care apartine pleurei si
peritoneului, sau comunica cu cele doua cavitati, pleurala si
peritoneala, ca In cazul fistulei p.
PLEUROPNEUMONIE, s. f. / pleuropneumonie, s. f. / pleuropneumonia. [Qr. pleura = coasta, [aturd; pneumonia, cCe [a
pneumon, -onos = pCamdn.] Pneumonie asociata cu inflamatia
pleurei, cu revarsat pleural.
PLEUROSCOPIE, s. f. / pleuroscopie, s. f. / pleuroscopy. [Cyr.
pleura = coasta, [atura; skopia = e^aminare, dt. (a sko-pein =
a. vedea., a e.J(amina,} Tehnica endoscopica de exami-nare pe
cale transtoracica a marij cavitati pleurale, care este In prealabil
destinsa printr-un *pneumotorax artificial. Sin.: tora-coscopie.
PLEUROSTOTONUS, s. n. / pleurosthotonos, pleurothotonos,
s. m. / pleurothotonos. {C,T. pleurothen = din iateraCi tonos =
tensiune.] *Atitudine de Incovoiere a corpului lateral, In arc de
cere, determinata de contractura muschilor unei jumatati a
corpului. P. se poate observa la bolnavii de tetanos. V. si
emprcstotonus, opistotonus.
PLEUROTOMIE, s. f. / pleurotomie, s. f. / pleurotomy. [^r.
pleura = coasta, [atura; tome = taiere, sectiwie, de (a tem-nein
= a toio.} Deschiderea chirurg^cala a pleurei parietale In
urmatoarele scopuri: drenajul unui epansament existent In ca-

734

PLEX HIPOGASTRIC
vitatea pleurala, curatarea unei cavitati sau pungi pleurale patologice, biopsia unui fragment de pleura sau investigarea plamanului subjacent, inclusiv prin punctie biopsica.
PLEX, s. n. / plexus, s. m. / plexus. NA: plexus, pi. plexus sau
plexuses. [Lot. plexus = mipktit, de la plectere = a tmptetL]
Termen anatomic care defineste o retea de nervi sau de vase,
constituita prin numeroase anastomoze. Ex. de p. mai
importante: 1) P. renoase intracraniene. 2) P. limfatice: aor-tice,
axilare, mamare. 3) P. neivoase: brahial, cardiac (retea de nervi
de la baza inimii), carotidian, coccigian, coronarian, dentare,
faringiene, gastrice, hipogastrice, mezenterice, pan-creatice,
rectale, renale, vaginal, vertebral etc.
PLEX BRAHIAL / plexus brachial / brachial plexus. NA:
plexus brachialis. P. nervos format prin anastomoza ramurilor
anterioare ale ultimilor patru nervi cervical! si a primului nerv
dorsal, asigurand totalitatea inervatiei membrului superior.
PLEX CARDIAC / plexus cardiaque / cardiac plexus. NA:
plexus cardiacus. P. nervos vegetativ format prin anastomoza
nervilor cardiaci ai simpaticului si pneumogastricului, structural In
doua portiuni, anterioara sau arteriala si posterioara sau
venoasa, In jurul marilor trunchiuri vasculare de la baza inimii.
PLEX CAROTIDIAN / plexus carotidien / emissary veins of
foramen ovale. NA: plexus venosus caroticus internus. P.
venos care Inconjoara portiunea intrapetroasa a arterei carotide
interne, facand sa comunice 'sinusul cavernos si vena jugu-lara
interna.

PLEX CELIAC / plexus coeliaque / c(o)eliac plexus. NA:

plexus celiacus. Denumirea celui mai important *plex nervos
abdominal, neurovegetativ. Este format din ganglionii celiaci,
aortico-renali si mezenterici superficiali, la care ajung nervii
pneumogastrici, inervatia viscerelor abdominale, nervul mic si
mare splanhnic. Sin.: plex solar.
PLEX COROID / plexus choro'ide / choroid plexus. NA:
plexus choroideus. Formatiune alcatuita din numeroase vilozitati centrate pe o ansa capilara situata In tesutui conjunctiv si
acoperite de epiteliul ependimar. Se disting: 1) P. c. infe-rioare,
situate pe fata dorsala a membranei tectoria a *ven-triculului
cerebral IV. 2) P. c. superioare, situate la nivelul planseului
ventriculului III si care se continua prin orificiile Monro cu p. c. din
ventriculii laterali. P. c. li se atribuie for-marea LCR.
PLEX
CORONAR
STOMAHIC
/
plexus
coronaire
stomachique / gastric plexus. NA: plexus gasthci. Sin.: plex
gastric (v.).
PLEX ENTERIC / plexus enterique / enteric plexus. NA:
plexus entericus. P. format din fibre nervoase vegetative,
prezent In peretii tubului digestiv, format din *p. submucos, *p.
mienteric si *p. subseros. Contine fibre viscerale aferente, fibre
simpatice postganglionare, fibre parasimpatice pre- si postganglionare, precum si corpul celular al neuronilor parasimpatici
postganglionari.
PLEX GASTRIC / plexus coronaire stomachique / gastric
plexus. NA: plexus gastrici. P. nervos vegetativ format din
ramurile eferente ale *p. celiac, dispus In jurul arterei coronare
stomahice si anastomozat cu cei doi nervi pneumogastrici.
PLEX HEPATIC / plexus hepatique / hepatic plexus. P nervos
vegetativ format din ramuri eferente ale *p. solar, dispuse In jurul
arterei hepatice ?i anastomozate cu rarnura hepatica a nervului
pneumogastric stang.
PLEX HIPOGASTRIC / plexus hypogastrique / hypogastric
plexus. NA: plexus hypogastricus. P. nervos vegetativ care
realizeaza inervatia vezicii urinare, a rectului si a organelor genitale. Ramurile aferente din care este constituit provin din
splanhnicul pelvin, din cei de-al doilea si al treilea ganglioni
simpatici sacrati, din fibre nervoase ale *p. rusinos, din nervii
erectori. P. h: da numeroase ramuri eferente pentru p. secun-

PLEX HIPOGASTRIC INFERIOR

dare: hemoroidal mediu sau rectal, ureteral, vezical, veziculodeferential (sau uterin), prostatic (sau vaginal) si cavernos
PLEX HIPOGASTRIC INFERIOR / plexus hypogastrique inf6rior / pelvic plexus. NA: plexus hypogastricus inferior, plexus
pelvinus. Partea perineopelvina a *p. hipogastric, care primeste
nervii erectori si determina inervatia regiunii inferioare a vezidi
urinare, a rectului, a organelor erectile.
PLEX HIPOGASTRIC SUPERIOR / plexus hypogastrique
superieur / superior hypogastric plexus. NA: plexus hypogastricus superior. Portiunea interna, pelvina, a *p. hipogastric,
care are drept aferente splanhnicul pelvin si se distribuie
organelor genitale interne si vezidi urinare.
PLEX INTERMEZENTERIC / plexus intermesenterique / intermesenteric plexus. NA: plexus intermesentericus. P. ner-vos
vegetativ format din ramurile eferente ale *p. solar, dis-pus
anterior aortei, Intre originea arterelor mezenterice supe-rioara si
inferioara.
PLEX LATERO-UTERIN / plexus latero-uterin / uterovaginal
plexus. NA: plexus uterovaginalis. P. nervos vegetativ m
relatie cu *p. hipogastric si dispus In jurul arterei uterine.
PLEX LOMBAR / plexus lombaire / lumbar plexus. NA:
plexus lumbalis. P. nervos format din anastomoza ramurilor
anterioare ale primilor patru nervi lombari. P. 1. are sase ramuri
eferente: nervii mare si mic abdominogenital, femurocutanat,
genitocrural, crural si obturator.
PLEX MEISSNER / plexus de Meissner / Meissner's plexus.
[Georg Meissner, anatomist fi fiziolog german, profesor [a
'Basel, apoi [a Jrdbwg fi. Qottingen, 1S29-1905.} Sin.: plex
submucos (v.).
PLEX MIENTERIC AUERBACH / plexus d'Auer-bach, plexus
myenterique / plexus myentericus. NA: plexus myentericiis.
[Leopold Auerbach, fiswiog german, profesor id 'STeslau (m
wezent ^rodaiii, 'SoConia), 1S28-1897.} Retea formats din fibre
nervoase amielinice si din neuroni postganglionari, situata Intre
straturile tunicii musculare a esofagului, colonului si intestinu-lui.
Este conectat cu p. subseros si submucos, diviziuni ale p.
enteric.
PLEX NERVOS / plexus nerveux / nerve plexus. NA: plexus
nervosus. P. format din Incrudsarea mai multor fibre nervoase.
PLEX PAMPINIFORM / plexus pampinifonne / pampiniform
plexus. NA: plexus pampiniformis. P. venos format prin
anastomoza ramurilor de origine ale venelor ovariene sau spermatice.
PLEX RUSINOS / plexus honteux ) pudendal plexus. NA:
plexus pudendus. P. nervos format din ramura anterioara a celui
de-al IV-lea nerv sacrat si din doua ramuri ale nervilor sgcrati II ?i
111. Din acest p. rezulta ramuri viscerale colaterale, nervul
ridicator al anusului, nervul anal, un ram al nervului per-forant
cutanat ?i, In final, nervul rusinos intern.
PLEX SACRAT / plexus sacre / sacral plexus. NA: plexus
sacralla. P. format prin anastomozarea ramurilor anterioare ale
primilor trei nervi sacrati si a trunchiului nervos lombosacrat, din
care rezulta numeroase ramuri motorii ale muschilor fesien si
care se termina cu nervul mare sciatic. P. s. se anasto-mozeaza
cu *p. lombar si cu *p. rusinos,
PLEX SOLAR / plexus solaire / solar plexus. NA: plexus
celiacus. Sin.: plex celiac (v.).
PLEX SUBMUCOS / plexus sous-muqueux / submucosal
plexus. NA: plexus submucosus. Portiunea *p. entenc situata
in *submucoasa. Sin.: plex Meissner.
PLEX SUBSEROS / plexus sous-sereux / subserosal plexus.
NA: plexus subserosus. Parte a *p. enteric situate pe fafa
profunda a 'seroasei.
PLEXURI EXTRARAHIDIENE / plexus extrarachidiens / vertebral plexus (anterior and posterior). NA: plexus venosi

PLURIGLANDULAR
vertebrales. P. venoase dispuse pe fetele laterale ale vertebrelor (p. anterioare) sau In santurile vertebrale (p. posterioare)
PLEXALGIE, s. f. / plexalgie, s. f. / plexalgia. [Lat. plexus =
unpletit, de [a plectere = a unpktii gr. algos = durere.] *Nevrataie
determinata de afectarea unui *plex nervos.
PLEXITA, s. f. / plexite, s. f. / plexitis. [Lat. plexus = impCetit, de
[a plectere = a tmpktii -ita.] Leziune de natura inflama-torie a
unui *plex nervos.
PLEZIHORMON, s. m. / plesihormone, s. T. / plesihormone.
[Qr. plesios = vecin; hormon = t\citat, lie. la hormaem = a
md.e.mna, a uyita.} Termen desuet care desemneaza un hormon
a carui actiune se manifesta in vecinatatea organului care 1-a
secretat.
PLEZIOMORFISM, s. n. / plesiomorphisme, s. m. / plesiomorphism. [Cfr. plesios = vu.m, morphe = forms, -ism.}
Similaritate In ceea ce priveste forma.
PLICATURA, s. f. / plicature, s. f. / plication. [Lat. plicatu-ra =
impdturire., de [a plica = cutd, mdoitura.} Crearea pe cale
chirurgicala a unui pliu la nivelul unui organ, de obicei cavitar,
Indeosebi pentru reducerea dimensiunii acestuia, dar si pentru
modificarea pozitiei si a formei. V. si gastroplicaturare.
PLICA, s. f. / pli, s. m. / fold. NA: plica, pi. plicae. [Lat. plica =
cutd, indoiturd.] Plicaturare sau dublare a unei formatiuni
anatomice. Ex.: p. duodeno-jejunala, plicele mucoa-sei gastrice,
p. ileo-cecala, dar si p. cotului.
PLOMBAJ, s. n. / plombage, s. m. / plombage. [Jr. p;om-boge, dm
[at. plumbum = pCunfi.} Umplerea unei cavitati pato-logice care
nu se poate astupa spontan (mdeosebi la nivelul unui dinte sau al
unui os) sau a unei cavitati artifidale ai carei pereti trebuie
mentinuti departati (*apicoliza) cu materiale solide, nealterabile,
Se prefera materiale care exerdta si o actiune de refacere a
tesuturilor absente.
PLOMBA, s. f. / obturation d'un dent / fill. [fr. plomber = a
v[om6a, din [at. plumbum = pium6.} Sin. pop. pentru obtu-ratie
dentara (v.).
PLUMB, s. n. / plomb, s. m. / lead, plumbum (lat). [Lat.
plumbum = vdimfi.} Metal de culoare bleu-gri, de consistenta
moale, care se gaseste m natura sub forma de oxid, sare, sul-fid.
Este elementui cu numarul atomic 82, masa atomica 207,21,
simbol Pb. Prezinta toxidtate pentru organismul uman (prin
igestia sau inhalarea vaporilor), determinand intoxicatii acute sau
cronice, frecvent cu caracter profesional (v. saturnism).
Mecanismul patogenic implica efecte multiple la nivel enzimatic.
Poate fi utilizat 'in unele preparate farmaceutice to-pice externe
cu actiune revulsiva. P. exista In cantitati mid In mod fiziologic In
organism. V. si tab. const. biochim.
PLURICELULAR, adj. / pluricellulaire, adj. / multicellular. [Lat.
plus, plwis = mai muh; cellula = cdmdruta, dim. de. la cella =
cdmwa.] 1) Care este alcatuit din mai multe celule. 2) Care
contine mai multe cavitati mid.
PLURIDISCIPLINARITATE, s. f. I pluridisciplinarite, s. f. /
pluridisciplinarity, multidisciplinarity. [Lat. plus, plwis = mai
mult, discipline! = invdtdtvra., educate, de la discipulus = dw,
ducivo[.[ Studierea unui obiect dintr-una si aceeasi disa-plina prin
intermediul
mai
rnultor
discipline
deodata.
V.
si
interdisciplinaritate.
PLURIGANGLIONAR, adj. ; pluriganglionnaire, adj. / pluriganglionic. {Lat. plus, pluris = mai mult; lot., gr. ganglion mica tumefactie.} Sin.: poliganglionar (v.).
, , , . ,
PLURIGLANDULAR, adj. / pluriglandulaire, adj. / plunglandular [Lat. plus, pluris = mat mult; glandula = gl-andd, dim. de. la
glans, -ndis = ghinda.} 1) Care apartine sau este denvat din mai
multe glande. 2) Care afecteaza mai multe glande, Sin.:
poliglandular.
735

PLURILOCULAR
PLURILOCULAR, adj. / pluriloculaire, adj. / plurilocular. [Lot.
plus, pluris = mat mult, loculus, dim. de la locus = /be.] Sin.:
multilocular (v.).
PNEUMALERGEN, s. m. / pneumallergene, s. m. / inhalant
allergen, [Cfr. pneuma, -0(05 = aer, respirafie; alias = aitut;
ergon = lucm, acfium, de la ergein = a [ucra, gennan = a
produce..} *Alergen care patrunde m organism prin inhalatie,
declansand manifestari Indeosebi la nivelul aparatului respirator.
Cel mai comun p. este 'polenul, la care se adauga fungi, particule
de fum, aerosoli ai diferitelor dezodorizante, parfumuri etc.
PNEUMARTROGRAFIE, s. f. / pneumarthrographie, s. f. /
pneumarthrography. [Cfr. pneuma, -atos = aer, respirafie;
arthron = articu[afie; graphein = a. scrie.} Artrografie gazoasa (v.
artrografie).
PNEUMARTROZA, s. f. / pneumarthrose, s. f. / pneumarthrosis. [Cfr. paeuma, -atos = aer, respirafie; arthron =
articu[afie; -ozd.] Prezenta unui gaz Intr-o cavitate articulara.
PNEUMATIC, adj. / pneumatique, adj. / pneumatic. [Cfr. paeuma, -atos = aer, respirafie.] 1) Care se refera la un gaz,
Indeosebi la aer. 2) Despre o cavitate care contine aer sau alt
gaz. 3) Care functioneaza cu aer comprimat. Care com-prima
aerul sau Tl evacueaza dupa comprimare.
PNEUMATIZARE, s. f. / pneumatisation, s. f. / pneumatiza-tion.
[Cfr. paeuma, -atos = aer, respirafie.] Formarea unei cavitati
aeriene Intr-un tesut sau organ. P. poate fi normala (ex.: la nivelul
oaselor craniului si ale fetei) sau patologica (ex.:
pseudotumori chistice).
PNEUMATOCEL, s. n. / pneumatocele, s. f. / pneiimatocele.
[Cfr. paeuma, -atos = aer, respirafie; kele = Hemie, tumora,] 1)
Protruzie a tesutului pulmonar sub forma unei hernii, din cauza
unei fisuri congenitale a toracelui. 2) Tumora sau formatiune
saculara cu continut gazos. 3) Formatiune cavitara aerica
pulmonara secundara unei pneumonii (de regula stafilo-cocica)
cu o mare variabilitate, de la o zi la alta, la examenul radiologic.
PNEUMATOCEL INTRACRANIAN / pneumatocele intracranien /
intracranial pneumatocele. Sin.: pneumoencefalocel (v.).
PNEUMATOZA, s. f. / pneumatose, s. f. / pneumatosis. [Cfr.
pneuma, -atos = aer, respirafie; -ozd.] 1) Termen vechi,
desemnand prezenta aerului sau a altor gaze In tesuturi sau
organe, care m mod normal nu Ie contin. 2) Pseudotumori
chistice pline cu gaze. Ex.: p. intestinala.
PNEUMATURIE, s. f. / pneumaturie, s. f. / pneumaturia. [Cfr.
paeuma, -atos = aer, respirafie; ouron = urina.] Emisie de gaze
prin urina.
PNEUMECTOMIE, s. f. / pneumectomie, s. f. I pneumonectomy. [Cfr. pneamoa, -oaos = pCamdn; ektome = afcwe..} Sin.:
pneumonectomie (v.).
PNEUMOCENTEZA, s. f. / pneumocentese, s. f. / pneumonocentesis, pneumocentesis. [Cfr. pneumon, -onos =
piaman; kentesis = wfepdtura.] Punctia chirurgicala a plamanului, de obicei pentru evacuarea continutului unei cavitati pulmonare.
PNEUMOCISTOZA, s. f. / pneumocystose, s. f. / pneumocystosis. [Cfr. pneumon, -onos = pCilm&n; kystis = sac,
vezica, -ozd.] Infectie pulmonara interstitiala oportunista
determinata de ''Pneumocystis carinii.
PNEUMOCIT, s. n. / pneumocyte, s. m. / pneumocyte. [Cfr.
pneumon, -onos = pl.am.an; kytos = ceiuia.} Celula care
alcatuieste epiteliul de Invelis al alveolelor pulmonare. Se disting: 1) P. de tipul I, sau membranoase, care formeaza cea mai
mare parte a mvelisului alveolar. 2) P. de tipul II sau gra-nuloase,
grupate cate 6-7 In unghiurile alveolare, sunt bogate In organite
si In fibre mielinice si secreta 'surfactantul.

736

PNEUMOGRAFIE
PNEUMOCOC, s. m. / pneumocoque, s. m. / pneumococcus.
[Cfr. pneumon, -onos = piaman; kokkos = 6oa6d.] Sin.;
Streptococcus pneumoniae (v.). V. si Diplococcus.
PNEUMOCOCCEMIE, s. f. / pneumococcemie, s. f. / pneumococc(a)emia. [Cfr. pneumon, -onos = piam&n; kokkos =
60060.; haima, -atos = sdnge..] *Septicemie provocata de
*pneu-mococ sau doar prezenta pneumococilor In sange.
PNEUMOCOCIE, s. f. / pneumococcie, s. f. / pneumococcosis. [Cfr. pneumon, -onos = p[dmdn; kokkos = 60060.} Infectie
provocata de *pneumococi.
PNEUMOCONIOZA, s. f. / pneumoconiose, s. f. / pneumoconiosis. [Cfr. pneumon, -onos = p[amdn, konis = praf; -oza.]
Ansamblul alferarilor bronhopulmonare determinate de
inhalarea masiva si repetata a pulberilor minerale sau organice,
ca o consecinta a toxicitatii acestor particule si/sau a unei insuficiente a proceselor de epuratie pulmonara. Se disting, In mod
obisnuit: 1) P. de supramcarcare, relativ benigne, prin acumulare de particule inerte. 2) P. fibrogene, mult mai severe ca
evolutie si prognostic, prin actiunea fibrozanta extensiva a pulberilor de siliciu si de silicati (v. silicoza). 3) P. m/xte, in care cele
doua procese se suprapun. In practica, denumirea de p. este
rezervata pentru cazul inhalarii de pulberi minerale, pentru
inhalarea de pulberi organice fiind utilizata denumirea de
*pneumopatie cu precipitine sau alergica interstitiala. V. si antracoza, silicoza, sindrom Caplan.
PNEUMOCONIOZA REUMATOIDA / pneumoconiose rhumatho'ide / Caplan's syndrome. Sin.: sindrom Caplan (v,).
PNEUMOCYSTIS CARINII / Pneumocystis carinii / Pneumocystis carinii. [Cfr. pneumon, -onos = pdlmdn; kystis = sac,
vezica; [at. carina = una din cde. dona juma.ta.ti ale cojii lit
nuca.} 'Protozoar de dimensiuni foarte mici care poate produce
infectii pulmonare. Apare un chist In interiorul caruia se dezvolta
opt organisme. Proliferarea se produce In interiorul chistului si
In stadiul de trofozoit liber. Boala produsa de P. c. la om se
nume?te
*pneumocistoza
si
apare
la
bolnavii
cu
"imunosupresie.
PNEUMOENCEFALOCEL, s. n. / pneumo-enc6phalocele, s. f. /
pneumoencephalos, pneumoencephalus, pneumoencephalocele. [Gr. paeuma, -atos = aer, respirafie; enkephafos =
creier, de Ca en = m, kephale = cap; kele = fiemie, tumcriS.]
Prezenta de aer In cavitatea craniana. Sin.: pneumatocel
intracranian.
PNEUMOENCEFALOCEL TRAUMATIC / pneumoencephalocele traumatique / traumatic pneumoencephalus. Complicatie rara a traumatismelor craniene, constand In prezenta de aer
In spatiile subarahnoidiene cerebrale si frecvent In ven-triculele
cerebrale. Aerul patrunde, In functie de traiectui lezi-unilor, din
cavitatile nazale sau din cavitatile pneumatice de la baza
craniului.
PNEUMOENCEFALOGRAFIE,
s.
f.
/
pneumoencephalographie, s. f. / pneumoencephalography.
[Cfr. pneuma, -atos = aer, respirafie; enkepha]os = creier, de [a
en = m, kephale = cap;
graphein = a scrie..] V. encefalografie gazoasa.
PNEUMOGASTRIC, adj. / pneumogastrique, adj. / pneumogastric. [Cfr. pneuma, -atos = aer, respirafie; gaster, gastros =
stomac.} Perechea a X-a de nervi cranieni. Sin.: vag (v.) sau
nerv vag.
PNEUMOGRAF, s. n. / pneumographe, s. m. / pneumograph.
[Cfr. pneuma, -atos = aer, respirafie; graphein = a sent}
Instrument pentru Inregistrarea miscarilor respiratorii.
PNEUMOGRAFIE, s. f. / pneumographie, s. f. / pneumography. [Cfr. pneuma, -atos = aer, respirafie; graphein = a. scrie.]
1) Radiografie efectuata dupa utilizarea unui gaz ca mediu de
contrast. Sin.: pneumoradiografie. 2) Inregistrarea grafica a miscarilor respiratorii. 3) Uneori, anatomia descriptiva a plamanilor.

PNEUMOGRAMA

PNEUMOGRAMA, s. f. / pneumogramme, s. m. / pneumogram. [Qr. pneuma, -atos = aer, respirafie; gramma =

inscriere.] Traseu grafic obtinut cu ajutorul pneumografului.
PNEUMOLIZA, s. f. / pneumolyse, s. f. / pneumonolysis,
pneumolysis. [Cjr. pneumon, -onos = pitlman; lysis = distrugere, de. [a lyein = a distruge.} Sectionarea chirurgicala a
tesuturilor care ataseaza plamanul la cavitatea toracica, pentru a
permite colapsul pulmonar, 'in tratamentui tuberculozei. P. se
practica Indeosebi In caz de e?ec al *pneumotoraxului intrapleural.
PNEUMOLOGIE, s. f. / pneumologie, s. f. / pneumology. [Qr.
pneumon, -onos = plaman.; logos = ftiita.] Rarnura a medi-cinii
care studiaza aparatui respirator In conditii normale si
patologice.
PNEUMOMASTOGRAFIE, s. f. I pneumomastographie, s. f. /
pneuinomastography. [Qr. pneuma, -atos = aer, respira-fie;
mastos = s6n, mamela; graphem = a. scrie.] Radiografie a
glandei mamare efectuata dupa insuflare de gaz In tesutui perisau retromamar.
PNEUMONECTOMIE, s. f. / pneumonectomie, s. f. / pneumonectomy. [Cjr. pneumon, -onos = plaman; ektome = eyizte.]
Ablatia unui plaman. Sin.: pneumectomie.
PNEUMONIE, s. f. / pneumonie, s. f. / pneumonia. [Gfr. pneumonia, de. la pneumon, -onos = ptdrndn.] Inflamatie a alveolelor, tesutului interstitial si bronsiolelor de la nivelul plamanilor,
determinata de infectia cu bacterii, virusuri sau alte microorganisme patogene, ori actiunii nocive a unor substante chimice sau a alter agenti (ex.: ulei, radiatii, medicamente). Utilizat
izolat, termenul desemneaza aproape Intotdeauna, pentru autorii
francezi, *p. lobara acuta cu pneumococi. Pentru autorii
anglosaxoni, termenul nu mai are acelasi caracter restrictiv, fiind
echivalent cu termenul 'pneumopatie. Se disting forme multiple
de p., descrise, neunitar, dupa criterii dinice, etiologi-ce,
patogenice: 1) P. actinica, reactie pseudopneumonica dupa
iradiere. 2) P. prin aspiratie se manifesto mai ales prin bronhopneumonie. 3) P. atipice foarte variate ca aspect clinic, substrat anatomic si mod de producere. 4) P. cazeoasa, forma acuta
a tuberculozei. 5) P. cronica apare dupa organizarea exsudatului
unei p. fibrinoase. 6) P. de deglutitie, prin aspi-rarea de particule
alimentare. 7) P. embolica, inflamatie cir-cumscrisa, generata de
embolii septice la nivelul arterelor pul-monare. 8) P. fibrinoasa,
pneumococica. 9) P. gripala, care a-pare In cursul gripei. 10) P.
hipostatica, urmare a stazei prin decubit dorsal. 11) P.
inferstitiala, virala, a septurilor interalve-olare si peribronsice. 12)
P. lobara (v.). 13) P. mixta, prin asoderea a diverse virusuri cu
bacterii variate. 14) P. pneumococica, v. p. lobara. 15) P.
postoperatorie, dupa operatiile efectuate sub narcoza cu eter.
16) P. secundare unor tulburari circulatorii (*edem pulmonar,
*hipostatice) sau alterari bronsice (corpi straini, cancer,
bronsiectazie, stenoza bronsica) etc.
PNEUMONIE ATIPICA PRIMARA / pneumonie primitive atypique / primary atypical pneumonia. Pneumopatie acuta infectioasa cauzata de Mycoplasma pneumoniae, specii de Rickettsia ?i Chlamidia, diverse virusuri printre care adenovirusuri si
virusul paragripal. Se caracterizeaza printr-o simptomatologie
clinica zgomotoasa: febra, curbatura, stare generala alterata,
angina, tuse la Inceput seaca si apoi productiva, asodata cu
semne obiective neconcludente si modificari radiologice discrete.
Caracteristic Indesosebi infectiei cu Mycoplasma pneumoniae la
copiii peste 5 ani si adolescenti, este faptui ca reinfectiile
antreneaza reactii imunologice sistemice din ce In ce mai violente, traducand o autoimunizare. Examenul imunoserologic evidentiaza aglutinine la rece antieritrocitare, complexe imune circulante, anticorpi antitisulari. Din punct de vedere clinic se pot
semnala manifestari hematologice (anemie hemolitica, trom-

PNEUMOTORAX
bodtopenie, splenomegalie), dermatologice (diverse eruptii), cardiovasculare (pericardita, miocardita), musculo-articulare, digestive, pancreatice, renale (glomerulonefrita).
PNEUMONIE FIBRINOASA / pneumonie fibrineuse / fibrinous
pneumonia. Sin.: pneumonie lobara (v.).
PNEUMONIE FRANCA / pneumonie Tranche / lobar pneumonia. Sin.: pneumonie lobara (v.).
PNEUMONIE LOBARA / pneumonie lobaire / lobar pneumonia. Boala infectioasa determinata de pneumococ (Streptococcus
pneumoniae). Se caracterizeaza, anatomopatologic, prin inflamatia
acuta a unui plaman, cu afectarea unui lob In totali-tatea sa
(hepatizare omogena) si printr-un exsudat fibrinos care umple
alveolele pulmonare din zona afectata. Clinic, boala are o evolutie
ciclica, de la debutui brusc pana la defervescenta rapida, Intr-o
singura criza, ce apare dupa 5-9 zile. Sin.: pneumonie fibrinoasa,
pneumonie franca.
PNEUMOPATIE, s. f. / pneumopathie, s. f. / pneumonopa-thy,
pneumopathy. {Qr. pneumon, -onos = pidmdn; pathos =
6oa[d,] Denumire generica pentru orice boala pulmonara.
PNEUMOPATIE CU PRECIPITINE / pneumopathie a precipitines / allergic interstitial pneumonitis. Termen generic ce
desemneaza ansamblul afectiunilor respiratorii legate de o alveolita alergica aparuta In urma unei reactii de hipersensibilitate
semi-Intarziate, dedansata de inhalarea diverselor particule
organice antigenice. Ex.; *boala plamanilor de fermier.
PNEUMOPERICARD, s. n. / pneumopericarde, s. m. / pneuinopericardium. [Qr. pneuma, -atos = aer, respirafie; peri = m
jwui; kardia = inima,] Prezenta de aer sau gaz ?n 'peri-card, In
general asodata cu un epansament lichidian simultan sau
consecutiv (pio-, hidro- sau hemopneumopericard).
PNEUMOPERITONEU, s. n. / pneumoperitoine, s. m. / pneumoperitoneum. \Cjr. pneuma, -atos = aer, respirafie; [at. mu&caia peritonaeum, din ffr. peritonaion = care. se intinde m jurul,
de. la peri = in jumt, teinein = a se intinde.} Prezenta si, prin
extensie, introducerea de aer In cavitatea peritoneala. P. poate fi
spontan, idiopatic, sau secundar fie introducerii vo-luntare de aer
In cavitatea abdominala (v. coelioscopie), fie perforatiei unui
organ cavitar (complicatie In 'ulcer gastroduo-denal, *apendicita
etc.).
PNEUMORADIOGRAFIE, s. f. / pneumoradiographie, s. f. /
pneumoradiography. [<JT. pnewna, -atos = aer, respiratie; [at.
radius = razd; gr. graphem = a scrie.] Sin.: pneumografie -1 (v.).
PNEUMOREN, s. m. / pneumorein, s. m. / renal pneumography. [Cjr. pneuma, -atos = aer, respiratie; [at. ran, renis =
rinicfu.} Introducere de aer In tesutui perirenal, ca mediu de
contrast, In scopul vizualizarii la examenul radiologic a conturului rinichilor si al suprarenalelor.
PNEUMOSEROASA, s. f. / pneumosereuse, B. f. / pneumoserosa. {Cjr. pneuma, -atos = aer, respira-fie; [at. serosa, de
la serum = zer.} Prezenta Intr-o seroasa articulara sau vis-cerala
de aer sau de gaz. P. poate fi spontana sau provocafa In vederea
unui examen radiologic.
PNEUMOTOMIE, s. f. / pneumotomie, s. f. / pneumotomy,
pneumonotomy. [^r. pneumon, -onos = pillman; tome ==
taiere, secfiune., de. la temaein = a tOio.} Incizia chirurgicala a
plamanului.
PNEUMOTORACE. Var. pentru pneumotorax (v.).
PNEUMOTORAX, s. n. / pneumothorax, s. m. / pneumotho-rax.
[Qr. pneuma, -atos = aer, respiratie; (at. thorax, -ads, gr.
thorax, -akos = torac.e} Proces patologic care consta In
acumularea unui gaz, de obicei aer, In cavitatea pleurala. Dupa
modul de aparitie, p. se pot clasifica In: p. artificial (sau terapeutic) prin introducere voluntara de aer, eventual cu un
continut crescut de azot, pentru a produce colapsul parenchi737

PNEUMOVIRUS

mului pulmonar, utilizat uneori In tratamentui tuberculozei, sau

pentru imobilizarea hemidiafragmului corespondent; p. spontan,
care apare secundar unei pneumopatii, de ex. abces pulmonar
sau prin ruperea unei bule de emfizem. In functie de localizare
sau de unele caracteristici ale p., se deosebesc: p. intrapleu-ral
(aerul este prezent Intre foitele pleurale); p. extrapleural (aer
prezent Intre pleura parietala si fascia endotoracica); p. deschis
(care comunica cu exteriorul, de obicei la nivelul peretelui toracic,
de ex. ca urmare a unui traumatism); p. cu supapa (In care
orificiul de patrundere a aerului actioneaza ca o valva, aerul
patrunde In inspir, dar nu poate fi evacuat In expir, determinand
cresterea rapida a presiunii intrapleurale, care depaseste
presiunea atmosferica, evoluand spre p. sufo-cant).
PNEUMOVIRUS / pneumovirus / pneumovirus. [Cjr. pneuma,
-atos = aer, respirafie.; [at. virus = venin, otrava,} Gen de virus
ARN apartinand familiei 'Paramyxoviridae si cuprinzand virusul
respiratoriu sincitial.
PODAGRA, s. f. / podagre, s. f. / podagra. [Lot; gr. podagra =
gutd la pKioare, de [a gr. poiis, podos = picior, agra = atac.i
spue-are fi agrein = o pune mono. pe.} Termenul se utilizeaza
Indeosebi pentru guta localizata la membrele infe-rioare,
afectand m special halucele (degetui mare al picioru-lui). Sin.:
guta (v.). _
PODOBROMHIDROZA, s. f. / podobromhidrose, s. f. / podobromhidrosis. [Cfr. pous, podos = picior; bromos = miros fetid;
hidros = tra.nspira.tie.; -ozd.] *Bromhidroza localizata la nivelul
picioarelor.
PODOCIT, s. n. / podocyte, s. m. / podocyte. [Cjr. pous, podos
= picior; kytos = cdu[a.\ Celula epiteliala a capilarelor
glomerulare care prezinta un mic pericarion si numeroase prelungiri primare sau secundare, denumite pedicele, prin intermediul carora p. se Intrepatrund si captusesc lama bazala a
capilarelor 'glomerulului renal.
PODOLOGIE, s. f. / podologie, s. f. / podiatry, pedology. [Cjr.
pous, podos = picior; logos = ftiinta,] Domeniu dedicat studiului
anatomiei, fiziologiei si patologiei pidorului, ca si al remediilor
medicale sau chirurgicale.
POIKILOCIT, s. n. / poikilocyte, s. m. / poikilocyte. [Cfr. poikilos = fdurit, variat; kytos = cduia.} Anomalie eritrocitara In care
hematia poate avea forme variate: de "para", de virgula,
deformare In "racheta (de tenis)", forma dantelata etc.
POIKILOCITOZA, s. f. / poikilocytose, s. f. / poikilocitosis. [Cjr.
poikilos = fdurit, variat; kytos = cduia.; -ozd.] Prezenta
*poikilocitelor in sange.
POIKILODERMIE, s. f. / poikilodermie, s. f. / poikiloderma.
[Cfr. poikilos = fdurit, variat; derma, -atos = pide.] Asoderea
unor semne: eritem telangiectazic, pigmentatie si atrofie tegurnentara; se poate observa m diverse afectiuni. Poate fi congenitala sau dobandita. V. In continuare.
POIKILODERMIE ATROFICA VASCULARA / poikilodermie
atrophique vasculaire / poikiloderma vasculare atrophicans.
Sin.: boala Petges-Jacobi (v.).
POIKILODERMIE CONGENITALA / poikilodermie congenitale
/ poikiloderma congenitale. Sin.: sindrom Rothmund-Thomson
POIKILOTERM, adj., s. n. / pofkilotherme, adj., s. m. / poikilotherm. [Cjr. poikilos = fdurit, variat; thermos = cold', de la
therme = caidura.} 1) Termen care defineste caracteristica unor
animale (pesti, batracieni, reptile, nevertebrate - impropriu
denumite si "animale cu sange rece") de a-si varia temperatura
organismului In functie de temperatura mediului ambiant. 2)
Animal cu temperatura organismului variabila. Ant.:
*homeotenn.
POJAR, s. n. / rougeole, s; f. / measles. \sl. pozaru = pcyttr.]
Sin.: rujeola (v.).
738

POLIADENOPATIE
POL, s. m. / p6le, s. m. / pole, polus, poli (lat.). \Lat. polus =
po[.} 1) Termen anatomic care defineste fiecare din extremitatile opuse ale unei formatiuni anatomice. Ex.: p. anterior si
posterior ale globului ocular, p. superior si inferior ai lobulilor
tiroidieni. 2) Una dintre cele doua regiuni ale unui magnet, ale
unui corp electrizat sau ale unui circuit electric. In cazul unui
magnet, se disting: p. nord, de la care diverg liniile de camp
magnetic, si p. sud, catre care acestea converg. In cazul unui
corp electrizat sau al unui circuit electric, liniile de camp electric
principal diverg de la p. pozitiv si converg la p. negativ.
POLAKIURIE, s. f. / pollakiurie, s. f. / pollakiuria. [Cjr. pol-lakis
= deseori, frecvent; ouroa = urincL] Nevoia frecventa de a
urina, In cantitati mid.
POLAR, adj. / polaire, adj. / polar. [Lat. polus = po[.] Care se
refera la un *pol sau se afla In relatie cu un pol (electric,
magnetic, anatomic).
POLARIMETRU, s. n. / polarimetre, s. m. / polarimeter. [Cfr.
polein = a invdrti, a roti; metron = Inasura,] Instrument util In
determinarea concentratiei unei substante optic active intr-o
solutie, pornind de la faptui ca Intre gradul de deviere a pla-nului
luminii polarizate si concentratie exista o relatie de directa
proportionalitate, conform legii Biot.
POLARIZARE, s. f. / polarisation, s. f. / polarization. [1)-5) Lat.
polus = pot; 6) Cjr. po]em = a mvarti, a roti.} 1) Orice proces,
actiune care tinde la crearea a doi *poli diferiti Intr-un obiect, Intro structura organica sau In cursul unui fenomen. 2) P. unui
''dielectric: crearea si orientarea de *dipoli Intr-un dielectric supus
unui camp electric. 3) P. electrozilor: modifi-carea de natura
chimica produsa la suprafata anumitor elec-trozi, la trecerea
curentului electric. Electrozii se numesc in acest caz polarizabili;
dupa cum, electrozii la care fenomenul de p. este prevenit se
numesc impolarizabili. 4) P. luminii:
modificarea directiei de propagare a razelor luminoase care, m
loc sa se propage difuz, ca In lumina naturala, se propaga Intr-un
singur plan. De obicei, p. se obtine cu un *nicol. 5) P. de repays a
membrane! celulare: existenta unei diferente de potential Intre
fata interna si externa a unei biomembrane, prin repartitia inegala
a ionilor, Indeosebi Na* si K. 6) P. rotato-rie: rotatia planului de
*p. a luminii, In cazul transmisiei luminii p. rectiliniu prin corpuri
dotate cu putere rotatorie.
POLEN, s. n. / pollen, s. m. / pollen. [Lot. pollen, -mis = faino.
find, puKe-re.] Produsul de fecundare masculina al mai multor
plante. Unele persoane sunt alergice la p. unor plante
(Indeosebi sub forma de fan), fenomen manifestat frecvent prin
conjunctivita si tulburari respiratorii.
POLIADENITA, s. f. / polyadenite, s. f. / polyadenitis. [sr. po/ys
" multi; aden, -os = giawia.; -ito.] Inflamatia simultana a mai
multor ganglioni limfatici, Indeosebi cervicali.
POLIADENOM, s. n. / polyadenome, s. m. / polyadenoma. [^r.
polys = muiti, aden, -os = giandd, -onio.] Hipertrofie simultana
a unui numar mare de glande de aceeasi natura.
POLIADENOMATOZA, s. f. / polyadenomatose, s. f. /
polyadenomatosis. [Cjr. polys = mutfi, aden, -os = glands,
-oma; -ozd.] Stare caracterizata prin prezenta de *adenoame
multiple dezvoltate In diferite glande.
POLIADENOMATOZA ENDOCRINIANA / polyadenomatose
endocrinienne / multiple endocrine neoplasia. Sin.:
neoplazie endocriniana multipla (v.).
POLIADENOMATOZA FAMILIALA ESENTIALA / polyadeno.
matose familiale essentielle / familial intestinal polyposis.
Sin.: polipoza intestinala (v.).
POLIADENOPATIE, s. f. / polyadenopathie, s. f. / poly.
adenopathy. [Cjr. polys = muffi; aden, -os = gianda, pathos =
fioald.\ 1) Hipertrofie a mai multor ganglioni limfatici. 2) In engl.,
Indeosebi boala care afecteaza concomitent mai multe glande.

POLIAGLUTINARE
POLIAGLUTINARE, s. f. / polyagglutination, s. f. / polyagglutination. \Cjr. polys = multi; lot. agglutinare = a [ipi, a
uni.] Aglutinarea eritrocitelor umane normale de catre un ser
animal sau uman oarecare. Apare In urma demascarii receptorilor latenti T eritrocitari de catre unii germeni ce elaboreaza
neuroaminidaza.
POLIALELISM, s. n. / polyallelisme, s. m. / polyallelism. [Cjr.
polys = Inutfi; allelon = de. la. unu[ la. altuli -ism.] Mutatii diferite
care afecteaza o aceeasi gena - deci alelice - si care detennina
o boala cu expresie clinica variabila In functie de tipul de
leziune. Ex.: p-talasemiile, miopatiile Duchenne si Becker.
POLIALGII, s. f. pi. / polyalgies, s. f. pi. / polyalgia. {Qr. polys
= muCfi; algos = durere..} Dureri cu localizari multiple.
POLIAMINE, s. f. pi. / polyamines, s. f. pi. / polyamines. [Cjr.
polys = muCfi; ammoniakon = fare. (it amoniu, gasita in
apropierea templului [ui Jupiter Amman din Liflia; -ina.}
Molecule mid liniare cu doua sau mai multe grupari -NH;. P. cu
importanta fiziologica sunt *ornitina, *putresceina, 'spermina si
'spermidina. Prin derivatii lor N-acetilati, p. joaca un rol important
In reglarea ADN si In regenerarea celulara.
POLIANGEITA, s. f. / polyangefte, s. f. / polyangiitis. [Qr.
polys = muCfi; angeion = lias; -ita.] Afectiune caracterizata prin
leziuni vasculare difuze.
POLIARTERITA, s. f. / polyarterite, s. f. / polyarteritis. [Qr.
polys = muC^i, [at., gr. arteria = artera; -ita.] 'Arterita care
afecteaza mai multe segmente ale sistemului arterial.
POLIARTERITA NODOASA / polyarterite noueuse / polyarteritis nodosa. Sin.: periarterita nodoasa (v.).
POLIARTICULAR, adj. / polyarticulaire, adj. / polyarticular.
[<Jf. polys = muCfil [at. articularis = ai articulafiiCor.] Despre o
boala care afecteaza mai multe articulatii.
POLIARTRALGII, s. f. pi. / polyarthralgies, s. f. pi. / multiple
arthralgias. \Qr. polys = muCfi; arthron = articuCatw;
algos = durere..} Dureri articulare multiple.
POLIARTRITA, s. f. / polyarthrite, s. f. / polyarthritis. \Qr.
polys = muffi; arthron = articulafie; -ita.] Inflamatie acuta sau
cronica ce afecteaza simultan mai multe articulatii. V. si In continuare.
POLIARTRITA CRONICA EVOLUTIVA / polyarthrite chronique
evolutive / rheumatoid arthritis. Sin.: poliartrita reumatoida
(v.).
POLIARTRITA CRONICA JUVENILA / polyarthrite chronique
juvenile / Still's disease. Poliartrita cronica ce apare la copil
(indeosebi la sexul feminin) Inainte de 16 ani. Se manifests sub
forme diferite, cea denumita boala Still fiind caracterizata prin
poliartrita, *ras tranzitoriu, febra. Uneori maladia afecteaza
Intreg organismul prin atingeri pericardice, pleurale, peritoneale,
crestere de volum a splinei si a ganglionilor. P. c. j. evolueaza in
pusee, cu accentuarea leziunilor articulare si infirmitati secundare: anchiloze, tulburari de crestere. Etiologia ramane obscura,
infectiile si Indeosebi rolul antigenilor HLA-B reprezentand
cauze posibile. Sin.: boala Still-Chauffard.
POLIARTRITA REUMATOIDA / polyarthrite rhumatoide /
rheumatoid arthritis, polyarthritis rheumatica. Boala cu
debut insidios si progresiv, afectand Indeosebi femeile, cu
evolutie In pusee si constand din poliartrita, frecvent cu
afectarea sime-trica a articulatiilor, nodozitati subcutanate.
(*nodul reumatoid), anemie moderata si, uneori, adenopatie
periferica. Alterarile articulatiilor sunt caracteristice: sinovita
cronica cu proliferare limfo-plasmocitara si formarea de muguri
(burjeoni) sinoviali, initial izolati, apoi implicati In distructii
cartilaginoase si osoase, ca si In afectarea ligamentelor, iar
consecutiv, anchiloze si deformari cu impotenta functionala mai
mult sau mai putin severa. Serul bolnavilor contine 'factor
reumatoid si, uneori, *anticorpi anti-

POLICROMATOFILIE
nucleari. Concentratia *complementului este normala In sange,
dar diminuata In lichidul articular, care contine numeroase
"ragocite. Sin.: poliartrita cronica evolutiva (PCE).
POLICE, s. n. / pouce, s. m. / thumb. NA: digitus primus
manus, pollex, pi. pollices. [Lat. pollex, -ids = potice.] DegetuI
mare, primul, al mainii. Prin opozitie fata de celelalte degete face
posibila functia de prindere, apucare, de unde importanta
reabilitarii p. cand acesta este afectat (Indeosebi prin
traumatisme). V. semnul policelui.
POLICISTINA, s. f. I polycystine, s. f. / polycystin. [Cjr. polys =
muCfi; kystis = sac, vezicd; -ind.] Proteina de 460 kDa, al carei
deficit functional este la originea *bolii polichistice renale. P. sunt
proteine membranare localizate In epiteliul tubular, ductele biliare
hepatice si pancreatice, toate aceste structuri reprezentand
situsuri de formare a chistilor. Ele ar actiona In diferite puncte ale
unei cai de semnalizare, esentiala pentru tubulogeneza. Mutatiile
genelor PKD, care codifica p., perturba sinteza si implicit
structura acestora, ceea ce conduce la dife-rentierea anormala a
celulelor epiteliale si la perturbarea tubu-logenezei. V. si mutatie
dinamica.
POLICITEMIE, s. f. / polycythemie, s. f. / polycyth(a)emia. [Qr.
polys = mulfi; kytos = ceCiita; haima, -atos = sange..} \n
terminologia franceza p. semnifica o crestere a numarului de
globule rosii fara cresterea masei totale a acestora, care este
caracteristica *poliglobuliei. Pe de alia parte, In engl. termenul de
poliglobulie nu exista. V. si polycythemia rubra re/a.
POLICIZARE, s. f. / pollicisation, s. f. / pollicization. [Lot.
pollex, -ids = poCice..} Inlocuirea prin chirurgie plastica sau
refacerea policelui. De obicei policele este Inlocuit cu *indexul
sau cu "halucele.
POLICLINICA, s. f. / policlinique, s. f. / policlinic, [^r, polis =
orof; klinikos = re.fe.ntor la pat, de (a kline = pat.] Institutie
medicala cu servicii de specialitate pentru diagnostic si tratament ambulator. In franceza, termenul policlinique are aceasta
semnificatie, pe cand polyclinique Inseamna un spital cu servicii,
pentru diagnostic si tratament, de diverse specialitati (evident,
datorita prefixului polys = multi).
POLICLONAL, adj. / polyclonal, -e, adj. / polyclonal. \Qr. polys
= muCti; klon = mCadita, [astar.] Care provine din mai multe
*clonuri celulare. Ex.: anticorp p., hipergamaglobulinemie p.
POLICONDRITA, s. f. / polychondrite, s. f. / polychondritis.
[<^r. polys = multi; khondros = cartilaj; -Ha.} Afectare inflamatorie a mai multor cartilagii.
POLICONDRITA ATROFIANTA CRONICA / polychondrite
atrophiante chronique / chronic atrophic polychondritis.
Sin.: boala Meyenburg (v.).
POLICORIE, s. f. / polycorie, s. f. / polycoria. [Cfr. polys = muifi;
1) kore = pupita., 2) koros = sapu-tate, im6ui6are.] 1) Boala
congenitala cu transmitere autozomal recesiva, In care diafragma
*irisului este perforata de orificii numeroase, cu aparenta de pupile
multiple. Se disting: a) p. adevaratS, In care fiecare orifidu
reprezinia o pupila cu sfincter si motilitate reflexa;
b) p. fe/sa, sub fonna unor perforari ale irisului. 2) Hipertrofie a
unui organ, prin acumulare patologica, la nivelul celulelor
epiteliale ate parenchimului, a unor substante de rezerva, adica a
unor metaboliti nonnali (ex.: glicogen sau grasimi). P. este
cuprinsa In cadn-il larg al *tezaurismozelor, dar se deosebeste de
*lipoidoza.
POLICROMATOFIL, adj. / polychromatophile, adj. / polychromatophil. \Cjr. polys = multi; khroma, -atos = cvlowti
philos = pmten, de, la phileia = a iufii.} Cafe poate fi co-lorat cu
mai multe tipuri de coloranti, cu referire Indeosebi la eritrocite.
POLICROMATOFILIE, s. f. / polychromatophilie, s. f. / polychromatophilia. [Qr. polys = nwlfi; khroma, -atos = culoare.;
739

POLIDACTIL1E

philia = atracfie, de. (a philein = a iu6i.] 1) Proprietatea unei

celule sau a unei structuri de a se colora cu mai multe tipuri de
coloranti. 2) Prezenta in sange a eritrocitelor *policro-matofile.
POLIDACTIL1E, s. f. / polydactylie, s. f. / polydactylia, polydactyly. [Cyr. polys = muifi; daktylos = deget.] Malformatie a
degetelor de la maini sau/si de la picioare care apare congenital
si se caracterizeaza prin existenta unuia sau mai mul-tor degete
supranumerare sau prin dedublarea unui deget.
POLIDIPSIE, s. f. / polydipsie, s. f. / polydipsia. [Cjr. polys =
multi; dipsa = sete.} Sete excesiva, cu ingestie consecutiva de
cantitati man de apa. Este caracteristica In *diabet. Trebuie
deosebita de *potomanie si "dipsomanie, In care setea nu constituie elementui determinant.
POLIDISPLAZIE, s. f. / polydysplasie, s. f. / polydysplasia. [Cjr.
polys = muffi; dys = greu, iS.fu.il; plasis = moddare., de la
plassem = a forma, a modela,} Anomalie de dezvoltare a
structurilor mezodermice si ectodermice la care se asociaza, In
grade diferite, fragilitatea anonnala a pielii degetelor si gam-belor,
hipotricoza difuza, anodontie sau oligoodontie, aplazia glandelor
salivare, anomalii faciale, uneori tulburari de termore-glare.
Forma ereditara a p., p. ectodeimica ereditara, este cunoscuta
sub numele de sindrom Christ-Siemens-Touraine.
POLIDISTROFIE, s. f. / polydystrophie, s. f. / multiple dystrophla. [Qr. polys = muCfi; dys = gre-u, dificii; trophe = fi-rand,
ttutrif.u..] *Distrofie concomitenta a mai multor tesuturi sau
structuri, care survine Indeosebi In anomaliile congenitale.
POLIDISTROFIE CEREBRALA PROGRESIVA INFANTILA
CHRISTENSEN-KRABBE / polydystrophie c6rebrale progressive infantile de Christensen-Krabbe / progressive cerebral poliodystrophia, poliodystrophia cerebri progressiva
infantilis, Christensen-Krabbe disease. Sin.: boala Alpers
(v.).
POLIEMBRIONIE, s. f. / polyembryonie, s. f. / polyembryony.
[Cfr. polys = mulfi; embryon = mibnon, lit la en = in, bryein = a
crefte.} 1) Producerea normala a mai multor organisme normale
si complete pornind de la acelasi ou fecundat. Divi-ziunea unui
embrion uman In doua parti (gemeni monozigoti) este o forma de
p. 2) In botanica, formarea a mai mult decat un embrion dintr-o
samanta.
POLIENDOCRINOPATIE AUTOIMUNA / polyendocrinopathie
auto-immune / polyendocrine autoimmune disease. \Cfr.
polys = muCfi; endon = itiauntru; klinein = ff separa de., pathos
= fioaia; iat. immunis = scutit, apdrat, de. la in = [ip-sit de,
mumiis = oCiiigatie,.} Asocierea mai multor disfunctii endocrine, la
care se adauga manifestari autoimune non-endocrine. Tipul I se
manifests la copii si include: insufidenta supra-renala (100%),
hipoparatiroidie (89%), candidoza mucoasa si cutanata (75%),
insufidenta gonadica (45%), hipotiroidie (12%), diabet zaharat
insulinodependent (1%) si, inconstant, sindrom de malabsorbtie,
anemie pernidoasa, vitiligo. Tipul II asociaza:
insufidenta suprarenala (100%), boala tiroidiana autoimuna (70%),
diabet zaharat insulinodependent (50%), insufidenta gonadica
autoimuna (5-50%), uneori diabet insipid, ca si vitiligo, alopecie si
anemie pernidoasa. Este Intalnit Indeosebi la femei adulte. P. a tip
II este cunoscuta si sub denumirea mai veche de sindrom
Schmidt. Sin.: sindrom de deficiente endocrine multiple.
POLIETILEN GLICOL / polyethylene glycol / polyethylene
glycol. Polimer cu utilizari multiple: solutie de lavaj pentru prepararea intestinului In vederea unei endoscopii, agent precipitant
al complexelor antigen-anticorp, antigel etc. Abrev.: PEG.
POLIFAGIE, s. f. / polyphagie, s. f. / polyphagia. [Qr. polys =
mut^i; phagein = a mdnca.] 1) Consum exagerat de ali-mente,
consecutiv unui apetit exagerat. Ex.: In diabet zaharat, In boli ale
SNC. 2) Hranirea cu alimente foarte diferite.
740

POL1MENOREE
POLIGALACTIE, s. f. / polygalactie, s. f. / polygalactia. [Cjr.
polys = muCti; gala, -aktos = [apte..] Secretie excesiva de lapte
matern. V. lactatie.
POLIGANGLIONAR, adj. / polyganglionnaire, adj. / polyganglionic. [l^r. polys = miiC-ii; iat., gr. ganglion = mica tumefactie.] 1) Care contine mai multi ganglioni limfatici. 2) Care
apartine sau se refera la mai multi ganglioni limfatici sau nervosi.
3) Despre o boala care afecteaza diferiti ganglioni limfatici. Sin.:
pluriganglionar.
POLIGEN, adj. / polygene, adj. / polygene. [r. polys = multi,
genos = neam, urmaf, generapie, sou. gennan = a produce.]
Despre un caracter conditionat de mai multe gene. Var.: poligenic.
POLIGENIC. Var. pentru poligen (v.).
POLIGENIE, s. f. / multigenie, s. f. / multigeny. \Cjr. polys =
muCfi; genos = neon, unnafi ge-ne-rafie, de. Ca genos = a produce..] Proprietatea unui caracter fenotipic de a fi sub influenta
mai multor gene.
POLIGLANDULAR, adj. / polyglandulaire, adj. / polyglandu-lar.
[Qr. polys = mutti; [at. glandula = g[anda, dim. de [a glans,
-ndis = ghmda.} Sin.: pluriglandular (v.).
POLIGLOBULIE, s. f. / polyglobulie, s. f. / polycyth(a)emia.
[Gfr. polys = ffia^i; [at. glohus = gio6.\ Crestere a numarului total
de hematii In sangele circulant peste 6 milioane/mm 3, care
determina o crestere proportionala a hematocritului (ceea ce
permite diagnosticul diferential cu falsele p. prin microdtoza, de
ex. In talasemiile heterozigote. P. determina, de asemenea,
cresterea volumului globular (diagnostic diferential cu falsele p.
prin hemoconcentratie), cresterea concentratiei de hemoglobina si
a viscozitatii sanguine. In functie de etiologie, p. pot fi:
1) P. primitiva apare In *boala Vaquez, *eritroleucemii, splenomegalie mieloida, eritremie. 2) P. secundara, p. reactionala de anoxie
In insuficientele respiratorii din cardiopatiile congenitale cu sunt
veno-arterial, p. de altitudine (*boala Monge), p. din unele
hemoglobinoze, p. tumorale, In cancerul renal cu celule dare, In
hemangioblastomul cerebelos, In unele tumori maligne hepatice,
fibrom uterin, tumori suprarenale. P. relative sunt p. prin scaderea
volumului sanguin circulant prin pierdere de plasma (soc, arsuri).
Sin.: hiperglobulie. V. si policitemie.
POLIGON ARTERIAL WILLIS / hexagone arteriel de Willis /
Willis' circle or artery. \Cjr. polys = muiti, gonia = ungfii;
Cat. or. arterio = arterd; Thomas Willis, anatomist fi medic
e.ng[es, Londra, 1621-167S.] Sin.: hexagon arterial Willis (v.).
POLIGONOZOMIE, s. f. / polygonosomie, s. f. / polygonosomy. [Cfr. polys = muC^i; gone, gonos = urmaf, sdmditf.a.
geni-tola; soma, -atos = Corp.] Maladie cauzata de o aberatie
cro-mozomiala, caracterizata prin prezenta a mai mult de doi cromozomi sexuali In celulele somatice.
POLIGRAFIE, s. f. / polygraphie, s. f. I polygraphy. [^r. polys =
multi, graphein = a scrie.] Inregistrare simultana a mai multor
fenomene fiziologice.
POLIHIDRAMNIOS, s. n. / polyhydramnios, s. m. / polyhy.
dramnios. [Gfr. polys = nuiti, hydor, hydatos = apa; amnion =
me.mfirafia a fatului] Stare patologica In care cantitatea de *lichid
amniotic depaseste 2 I. Se disting doua forme: 1) P. cronic, care
apare tardiv si evolueaza lent. 2) P. aorf, cu debut precoce,
simptome marcate si frecventa mult mai redusa (5% din cazurile
de p.).
POLIMENOREE, s. f. / polymenorrhee, s. f. / polymenorm(o)ea.
[t^r. polys = muiti; men, menos = [und, rhoia = curgere, lit la
rhein = a curge..} *Menstruatii frecvente, In cazul unor cicluri
menstruale a caror durata este sub 24 de zile, insotite de pierderi
de sange menstrual In cantitate mai mare sau normals.

POLIMERI

POLIMERI, s. m. pi. / polym6res, s. m. pi. / polymers. \Cjr.

polys = muitii meros = partc.] Compusi organid formati prin
unirea a doua sau mai multe molecule simple, denumite *monomeri, prin reactii de poliaditie sau policondensare. Se dis-ting
compusi dimeri, trimeri, tetrameri etc., dupa cum p. sunt
constituiti din 2, 3, 4 sau mai multe molecule, si polimeri formati
din zed, sute sau chiar mii de monomeri. Acesti p. de masa
moleculara foarte mare, denumiti si macromolecule, sunt
reprezentati de anumiti constituent! fundamentali ai organismelor
animale Si vegetale (Indeosebi acizi nucleici, proteine, polizaharide si celuloza) si de o serie de compusi de sinteza de mare
interes industrial (mase plastice, cauciuc sintetic, rezine si fibre
textile). Proprietatile fizice si chimice ale p. depind de natura
monomerilor, masa moleculelor si structura spatiala a acestora.
In evolutia microelectronicii prezinta interes Indeosebi p.
conductori si p. fotosensibili. V. si biopolimeri.
POLIMERAZA, s. f. / polymerase, s. f. / polymerase. \Cjr. polys
= mu/jK; meros = parte; -ozo.) Enzima care catalizeaza
polimerizarea. V. ADN-polimeraza si ARN-polimeraza.
POLIMERIZARE, s. f. / polymerisation, s. f. / polymerization.
[Gjr. polys = mul^i; meros = -parti.} Procedeu de preparare a
*polimerilor pomind de la *monomeri. In functie de natura monomerilor si de tipul de reactie, se disting: p. prin aditie (poliaditie)
si p. prin condensare (policondensare). POLIMIOZ1TA, s. f. /
polymyosite, s. f. / polymyositis. {Cjr. polys = mulfii mys, myos
= miifcfiij -ita.} Boala inflamatorie cronica progresiva a muschilor
scheletici, care afecteaza copiii si adultii, caracterizata prin
slabidune musculara la nivelul cen-turilor membrelor, gatului,
laringelui, asodata cu durere sau sensibilitate dureroasa la
presiune. Uneori p. este precedata sau urmata de manifestari
tipice de *sclerodermie, *artrita,
lupus eritematos sistemic sau *sindrom Sjogren. Uneori se poate
asocia cu procese maligne. V. dermatomiozita si mio-zita.
POLIMIXINE, s. f. pi. / polymyxines, s. f. pi. / polymyxins. Grup
de antibiotice polipeptidice derivate din tulpini de Bacillus
polymyxa. Sunt active asupra bacteriilor gramnegative precum
Pseudomonas aeruginosa, Proteus vulgaris, Eschehchia coli,
Haemophi'us influenzae si Klebsiella pneumoniae. Dintre p., p. B
si p. E (colimidna) sunt utilizate in terapie.
POLIMORF, adj. / polymorphe, adj. / polymorphic. {Qr. polys =
mutfi; morphe = forma.] Despre un fenomen cu manifestari
diferite.
POLIMORFISM, s. n. / polymorphisme, s. m. / polymorphism.
[Cjr. polys = muCfi; morphe = forma; -ism.] 1) Prezenta Intr-o
populatie a mai multor forme diferite ale aceleiasi spedi. Caracterele care fac sa difere Intre ele diversele forme ale unei anumite specii pot fi de ordin morfologic, fiziologic sau biochimic. In
functie de mecanism se disting: *p. genetic si *p. non-genetic sau
fenotipic, determinat de factori de mediu. 2) Proprietate datorita
careia anumite elemente sau compusi chimici pot sa existe sub
mai multe modificari cristaline (forme) prin ordonarea In mai multe
moduri a particulelor In retele cristaline. Sin.:
pleomorfism. V. si dimorfism, enantiomorf.
POLIMORFISM FENOTIPIC / polymorphisme phenotypique /
phenotypic polymorphism. Sin.: polimorfism non-genetic (v.).
POLIMORFISM GENETIC / polymorphisme genetique / genetic polymorphism. Prezenta Intr-o populatie a eel putin doua
variante alelice (gena) ale unui locus genetic, explorabile prin
analiza ADN (p. genotipic) sau prin analiza produsului proteic
corespunzator. P. g. poate fi subdivizat In: 1) p. g. tranzitoriu, in
care una din forme este sistematic avantajata In planul selectiei
fata de altele; 2) p. g. echilibrat, caracterizat printr-un echilibru
mai mult sau mai putin stabil Intre diverse forme, mentinut prin
mecanisme genetice. V. si polimorfism.

POLIOENCEFALITA
POLIMORFISM NON-GENETIC / polymorphisme non-genetique / non genetic polymorphism. P. determinat de o serie de
factori ai mediului, foarte evident, de ex., In cazul unor
microorganisme, care, dezvoltate In medii diverse, prezinia adesea aspecte morfologice foarte diferite. P. n.-g. poate fi: 1) sezonier, cand caracterele difera In diversele perioade ale anu-lui;
2) soc/a/, propriu insectelor sociale (albine, fumici, termite etc.),
cand o serie de caractere depind de regimul alimentar
administrat larvelor la InceputuI dezvoltarii acestora; 3) colonial,
cand indivizi proveniti din acelasi genitor prezinta deosebiri morfologice mari si Indeplinesc functii diferentiate (este Indeosebi
cazul unor colonii de celenterate). Sin.: polimorfism fenotipic.
POLIMORFISM DE RESTRICTIE / polymorphisme de restriction / restriction polymorphism. Variatie individuala a secventei de baze a genotipului eucariotelor, ce modifica unul sau
mai multe situsuri de restrictie. Acesta conduce la versiuni
alternative ale taliei fragmentelor de ADN obtinute cu o enzima
de restrictie data.
POLIMORFISM DE SECVENTA / polymorphisme de sequence /
sequence polymorphism. Orice variatie individuala a secventei de baze a genomului, fie ca intereseaza sau nu un situs
de restrictie.
POLIMORFONUCLEAR, adj., s. n. / polymorphonucleaire, adj.,
s. m. / polymorphonuclear. [?r. polys = mu[ti; morphe >=
forma; [at. nucleus = sam&we., nucteu.] Sin.: granulo-cit (v.).
POLINEUROPATIE, s. f. / polyneuropathie, s. f. / polineuropathy, peripheral neuropathy. [C/r. polys = muiti; neuron =
na-v; pathos = Boata,] Termen recomandat In locul celui de
*polinevrita.
POLINEVRITA, s. f. / polynevrite, s. f. / peripheral neuropathy,
poly neuropathy. [Cjr. polys = muffi; neuron = new; -ita.]
Neuropatie cu afectarea simultana a mai multor nervi pe-riferici.
Poate avea cauze foarte diverse: intoxicatii, alcoolism cronic,
diabet, boli toxiinfectioase, congenitala sau necunoscuta.
Simptomatologia include deficit senzitiv si motor, bilateral si
simetric. Deoarece procesele patogene din cadnJl p. sunt rareori
de origine inflamatorie pura, este de preferat (ca In engl.)
termenul de polineuropatie. V. si neuropatie, nevrita.
POLINOZA, s. f. / pollinose, s. f. / pollinosis. [Lot. pollen,
*inis = faind fina, pulbw, -ozd.] Ansamblu de manifestari
patologice care survin la contactui unei mucoase sensibilizate
specific cu granulele de polen.
POLINUCLEAR, adj., s. n. / polynucleaire, adj., s. m. /
polynuclear. [Gjr. polys = mulfi; [at. nucleus = sainburi, midiiu.}
1) Sin. incorect pentru granulocit (v.). 2) Despre o celula cu mai
multe nuclee, termenul polinucleat fiind In acest caz mai corect.
POLINUCLEOTID, s. n. / polynucleotide, s. m. / polynucleotide. {Qr. polys = mufti; tat. nucleus = sanfiwi, nw-.ku.]
*Polimer rezultat din reunirea unui mare numar de *monomeri,
denumiti "nucleotide. *Addul dezoxiribonucleic si *acidul ribonucleic sunt p.
POLINUCLEOZA, s. f. / polynucl6ose, s. f. / polynucleosis.
[CfT. polys = miiCfl; Cat. nucleus = samdure., nucie.u, -ozn.]
Varietate de *leucodtoza In care cresterea numarului leu-codtelor
se realizeaza aproape exclusiv prin marirea numarului de
polinucleare In sangele circulant sau, prin extensie, Intr-un
tesut.
POLIOENCEFALITA, s. f. / polioencephalite, s. f. / polioen.
cephalitis. [Cjr. polios = a.niifiu.i enkephalos = creier, de. la en =
in, kephale = cap; -ita.] 1) Inflamatia substantei cenusii a
encefalului: cortex, nuclei cenusii ai creierului, nuclei cenusii ai
trunchiului cerebral. V. si leucoencefalila. 2) Encefalita
poliomielitica. V. encefalomielita.
741

POLIOMIELITA
POLIOMIELITA, s. f. / poliomyelite, s. f. / poliomyelitis. [Cjr.
polios = cenufiu; myelos = mddwa.; -i(d.] 1) Termen general
pentru afectiunile inflamatorii ale substantei cenusii din maduva
spinarii. Termenul este utilizat Indeosebi cu referire la
*poliomielita anterioara acuta, desi afectarea coarnelor anterioare nu este produsa numai de 'Poliowus. 2) Impropriu, ter-menul
este utilizat uneori si pentru afectiuni neinflamatorii, ca
*poliomielita anterioara cronica.
POLIOMIELITA
ANTERIOARA
ACUTA
/
poliomyelite
anterieure aigue / acute anterior poliomyelitis. Boala infectioasa acuta, care apare sporadic sau sub forma unor epidemii, de
cauza virala, de obicei determinata de ^Poliovirus, dar oca-zional
poate fi provocata si de *Echovirus sau de *virusul Coxsackie
toate aceste virusuri facand parte din genul *ntero-virus. P. a. a.
reprezinta consednta leziunilor generate de virusuri la nivelul
coarnelor anterioare ale maduvei spinale si se caracterizeaza
clinic prin febra, inflamatie faringiana, cefalee si, frecvent, rigiditate
a cefei si a musculaturii dorsale. In forma minora (p. abortiva)
acestea pot fi singurele simptome. Forma majora a bolii, care
poate fi precedata de cea minora, este caracterizata prin
implicarea SNC, redoare a cefei, *pleiocitoza In LCR. Se descriu
doua forme ale bolii majore, neparalitica Si paralitica, In care apar
paralizii flasce, asimetrice si cu ten-dinta progresiva. In continuare,
relativ rapid se produce atrofie musculara, cu contracturi si
deformari locale. Forma majora se numeste si paraiizie infantila
sau boala Heine-Medin. Exista si o forma bulbara a bolii, care
necesita respiratie artificiala cu
*respiratoare automate si o forma encefalitica. Sin.: boala HeineMedin, paraiizie infantila. V. si sindrom postpoliomielita.
POLIOMIELITA ANTERIOARA CRONICA FAMILIALA A
COPILULUI / poliomyelite anterieure chronique familiale de
I'enfance / Werdnig-Hoffmann spinal muscular atrophy. Sin.:
amiotrofie spinata infantila (v. amiotrofie).
POLIOPIE, s. f. / polyopie, s. f. / polyopia. [Cjr. polys = multi;
ops, opos = vedere, vdz.] Perceptia unor imagini multiple ale
aceluiasi obiect. Sin.: poliopsie. V. diplopie, triplopie.
POLIOPSIE, s. f. / polyopsie, s. f. / polyopia. [Cjr. polys = multi;
opsis = vodere., aspect.] Sin.: poliopie (v.).
POLIOREXIE, s. f. / polyorexie, s. f. / polyorexia. [Cfr. polys =
mufti; orexis = apetit.] Sin.: bulimie (v.).
POLIOSTEOCONDRITA TURPIN-COSTE / polyosteochondrite
Turpin-Coste / Turpin-Coste polyosteochondritis. [Cjr. polys =
mufti; osteon = os; khondros = cartuaj; -Ha; Raymond
Alexandra Turpin, pediatru fi gene.tit.ian franctz,, Saris, n. 1895;
Florent Francois Fernand Caste, medic francez,, n. 1S96.[ Sin.:
boala Fairbank (v.).
POLIOVIRUS / Poliovirus / Poliovirus. [Qr. polios = cenufiu;
(at. virus = vmm, otrcwa,] Virusul *poliomielitei anterioare acute.
Specia P. apartine genului "enterovirus, familia Picornaviridae. Au
fast identificate trei tipuri de P: tipul I (Brunehilde), tipul II (Lansing)
si tipul III (Leon). Omul reprezinta prindpalul rezer-vor de P., virusul
patrunzand prin caile digestive si afectand
*nevraxul pe cale sanguina sau urmand traiectui fibrelor ner-voase.
Unele P. provoaca afectiuni banale (ex.: rinofaringite)' cateodata
inaparente. V. vaccin antipoliomielitic.
POLIOVIRUS MURIN / poliovirus murine / murine poliovirus.
Sin.: virus Theiler (v.).
POLIOZID, s. m. / polyoside, s. m. / polyoside. [Cjr. polys =
mulfi; ozid - irutka un gincid} Sin.: polizaharid (v.).
POLIP, s. m. / polype, s. m. / polyp. [Lot. polypus, gr. polypous
= cu mai multe picioare, de la gr. polys = multi, pous, podos =
view.] Denumire generica a tumorilor, In general benigne, fibroase
sau mucoase, care se afla implantate pnn intermediul unui
*pedicul Intr-o cavitate naturala a organismu-lui. Pediculul poate fi
larg si scurf (p. sesit) sau subtire si lung
742

POLIRADICULONEVRITA
(p. pediculat). P. se pot dezvolta pe majoritatea mucoaselor, ca si
la nivelul conductului auditiv extern. Ex.: p. al colonului, p. uterin,
p. vaginal etc.
POLIPECTOMIE, s. f. / polypectomie, s. f. / polypectomia. [Lot.
polypus, gr. polypous = cu mai muite. pieman, de. ia gr. polys
= mufti, pous, podos = picwr; gr. ektome = eyizie.] Ablatia unui
*polip.
POLIPEPTID, s. n. / polypeptide, s. m. / polypeptide. [(?r.
polys = multi; peptos = digerat, wpt, de ia pepsem = a gilti, a
digera} V. peptid.
POLIPEPTID PANCREATIC UMAN / polypeptide pancreatique
humain / human pancreatic polypeptid. P. alcatuit din 36
aminoacizi, sintetizat Indeosebi (93%) de celulele PP (sau F) din
pancreasul endocrin si secundar de celulete mucoasei gastroduodenale. P. p. u. se formeaza prin scindare enzimatica a
unui precursor (a carui sinteza este codata de o gena situata pe
cromozomul 17). Cantitatea de p. p. u. creste cu varsta.
Patologic, cresterea secretiei de p. p. u. se observa In caz de
neoplazii endocrine multiple (ex.: *sindrom Werner). Rolul fiziologic al p. p. u. nu este mca elucidat. Abrev. engl.: hPP.
POLIPLOID, adj. / polyplo'ide, adj. / polyploid. [Cjr. poivs =
mu[fi; ploos = indoire, piiero; eidos = forma,} Despre consti-tutia
anormala a unor celule somatice care contin un numar de
cromozomi mai mare decat 2n. V. si diploid.
POLIPLOIDIE, s. t / polyploldie, s. f. / polyploidia. [jr. polys =
muiti; ploos = indoire, piiere; eidos = forma,} Nucleu, celula sau
organism care confine mai mult de doua seturi *haploide de
cromozomi. Celula cu trei seturi haploide (3n) prezinta triploidie,
cu patru seturi (4n) tetraploidie s. a. m. d. V. si euploid, euploidie.
POLIPNEE, s. f. / polypnee, s. f. / polypn(o)ea. [Cjr. polys =
mufti; pnoia = respirafie, de ia pnein = a. respira,} Termen care
defineste o modificare patologica a frecventei respiratorii
(respiratie rapida si superficiala), uneori 'insotita de batai ale aripilor nazale. P. determina reducerea duratei ciclului ventilator.
POLIPOZA, s. f. / polypose, s. f. / polyposis. [Lat. polypus, gr.
polypous = cu mai muhe. picioare., de. ia gr. polys = mu[ti,
pous, podos = picior, -oza.} Afectiune caracterizata prin coexistenta de *polipi multipli la nivelul unei mucoase.
POLIPOZA INTESTINALA / polypose intestinale / familial
intestinal polyposis. Boala ereditara rara, cu transmitere autozomal dominanta, caracterizata prin dezvoltarea de polipi multipli
la nivelul glandelor mucoase intestinale, mai frecvent ale
colonului. Apare la pubertate si In evolutie poate degenera
malign. Polipoza intestinului gros se manifesta clinic Indeosebi
prin dureri abdominale difuze, modificarea tranzitului intestinal,
hemoragii. P. i, se poate asocia cu alte anomalii ectodermice,
rezultand o serie de sindroame. Sin.: poliadenomatoza fami-liala
esentiala, polipoza rectocolica dn.:i'.a, polyposis coli. V. boala
Oldfield, sindrom Canada-Cronkhite, sindrom Gardner, sindrom
Turcot.
POLIPOZA RECTOCOLICA DIFUZA / polypose rectocolique
diffuse / intestinal polyposis. Sin.: polipoza intestinala (v.).
POLIRADICULITA, s. f. / polyradiculite, s. f. / polyradiculitis.
[Cjr. polys = multi; (at. riidicula, dim. de ia radix, -ids =
radacma! -ita.\ Infiamatia mai multor radacini nervoase rahidiene.
POLIRADICULONEVRITA, s. f. / polyradiculonevrite, s. f. /
polyradiculoneuritis. [Qr. polys = multi; Cat. radicufa, din.
de la radix, -icis = radacindi gr. neuron = neni, -ita.] Neuropatie
periferica caracterizata clinic prin afectarea bilate-rala si simetrica
a unui numar de radacini nervoase rahidiene si a nervilor periferid
corespondenti, si histologic printr-un pro-ces de demielinizare. In
functie de evolutie se disting forme acute (*sindrom GuillainBarre), subacute si cronice.

POLIRIBOZOM
POLIRIBOZOM, s. m. / polyribosome, s. m. / polyribosome.
[Cjr. polys = muCfi; germ. Biboasaure = acid. nfionic (aiterare.
de (a ara6inozd)i gr. soma, -atos = Corp.] Complex constituit
dintr-o molecula de ARNm si mai multi /ribozomi.
POLISERITA, s. f. / polyserite, s. f. / polyserositis. [Cjr. polys
= muC-fi; [at. serosa, de la serum = zer, -ltd.] Inflamatia mai
multor seroase.
POLISINUZITA, s. f. / polysinusite, s. f. / polysinusitis. [C,r.
polys = multi; Cat. sinus = cotiturd, adancitura; -ito.] Inflamatie
concomitenta a mai multor sinusuri paranazale.
POLISPLENIE, s. f. / polyspl6nie, s. f. / polysplenia. {Qr. polys
= multi; splen, -enos = spU-no.} Prezenta In abdomen a mai
multor mase de tesut splenic care Inlocuiesc splina nor-mala.
POLITRAUMATISM, s. n. / polytraumatisme, s. m. / polytraumatism. [Gjr. polys = mulfi; trauma, -atos = rana; -ism.}
Leziuni traumatice multiple si diverse, caracteristice Indeosebi
accidentelor (de circulatie m primul rSnd). P. majore sunt
Insotite de *soc.
POLIURIE, s. f. / polyurie, s. f. / polyuria. [Qr. polys = multi;
ouron = urina,} Cresterea volumului de urina, masurat de regula
In 24 de ore, caracteristica In *diabet.
POLIVACCIN, s. n. / polyvaccin, s. m. / polyvaccine. [Qr. polys
= multi, Int. vaccinus = referitor la vaca (vacca = vaca), de [a
vaccind = variola vacilor.} Un vaccin care confine anti-gene
provenind de la mai multe specii microbiene, oferind In
consecinta imunitate. ex.: vaccinul diftero-tetano-pertussis. Sin.:
vaccin polivalent.
POLIVALENT, adj. / polyvalent, -e, adj. / polyvalent. [C/r. polys
= muCfi; [at. valens, -ntis = tare, viguros, de la valere = a avea
forfd, a. fi tare.} 1) Despre un element chimic care poseda mai
mult decat o valenta. 2) V. vaccin polivalent.
POLIZAHARID, s. n. / polysaccharide, s. m. / polysaccha-ride.
[QT. polys = mufti; [at. saccharum, gr. sakkharoa = zaftdr.]
Polimer de glucide. Functie de compozitie se deose-besc: a) p.
omogene, holozidice, care elibereaza prin hidroliza un singur tip
de glucide; b) p. heterozidice, care prin hidroliza elibereaza mai
multe tipuri de glucide sau chiar alte tipuri de compusi (zaharuri
aminate, amnoacizi). Sin.: poliozid.
POLIZOM, s. m. / polysome, s. m. / polysome. \Cjr. polys =
mulfi; somo, -otos = corp.] Sin.: poliribozom (v.).
POLLEX / pollex / pollex. [Lot. pollex, -ids = police.} Denumirea
cf. NA a policelui (v.).
POLUTIE, s. f. / pollution, s. f. / pollution. [Lot. polotio, -onis =
murddrire, de la polluere = a wurdari.} Emisie spon-tana de
sperma In absenta *coitului.
POLYCYTHEMIA RUBRA VERA / polycythemia rubra vera /
polycyth(a)emia rubra vera. Sin.: boala Vaquez (v.).
POLYOMAVIRUS / Polyomavirus / Polyomavirus. [sr. po7ys =
multi; -oma; lot. virus = venin, otravd] Gen de virusuri capabile
sa induca tumori la animalele de experienta. Doua P. (*virusul
BK si "virusul JC) pot infecta omul. Altele, indusiv virusul simian
(SV40), infecteaza celelalte mamifere.
POLYPOSIS COLI / polyposis coll / polyposis coli. Sin.:
polipoza intestinala (v.).
POMADA, s. f. / pommade, s. f. / ointment. [It. pomata =
preparat cosmetic pe Baza de mar, de la porno = fruct.}
Preparat farmaceutic de consistenta semisolida, topic extern,
care cuprinde principii medicate active incluse Intr-o baza hidrocarbonata oleaginoasa (care permite mentinerea medicamentului mai mult timp In contact cu pielea, cu efect ocluziv) sau care
permite formarea unei emulsii la adaugarea altor solutii
medicamentoase apoase (folosite ca emoliente), ori care poate
fi indepartat prin spalare (ex.: baza de lanolina anhidra). V. si
crema, unguent.

POMPA DE SODIU
POMPA DE CALCIU / pompe a calcium / calcium pump.
Sistem de ATPaze de Ca21' distribute In toate celulele, Indeosebi
In membrana plasmatica si a reticulului endoplasmic. In cazul
membranei plasmatice, p. de c. asigura, Tmpreuna cu sistemul
de schimb Na^Ca2*, expulzia catre mediul extracelu-lar a calciului
citosolic, a carui concentratie In celula este foarte redusa (0,1
pmol/l).. P. de c. este deosebit de abundenta la nivelul reticulului
endoplasmic din celulele musculare, In acest caz fiind pompat
Ca21' citoplasmatic si stocat In lumenul reticulului. 0 deosebire
esentiala Intre cele doua tipuri de p. este urmatoarea: pompa
localizata la nivelul plasmalemei prezinta un situs de legare
pentru 'calmodulina, pe cand In cazul muschilor striati, proteina
de reglare este diferita, fiind denu-mita fosfolamban.
POMPA DE hT/lC / pompe a H^/K^ / hF/IC pump. P. de pro-toni
localizata selectiv In mucoasa gastrica, fiind la originea acidifierii
gastrice. Ea permite mentinerea unui gradient de H* de ordinul
106 Intre interiorul (pH 7) si exteriorul (pH 1) celulei parietale,
care corespunde cavitatii stomacale. P. de l-h/K' 1', spre
deosebire de *p. de sodiu, este neutra electric, deoarece doi
protoni (2 H*) din citosolul celulei parietale sunt schimbati cu 2
K1' care patrund In celula. Ca urmare, pH-ul intracelular este
mentinut constant. P. de r-r/K'1' face parte din grupul *p. de
protoni. V. si omeprazol.
POMPA DE INSULINA / pompe a insuline / insulin pump.
Aparat implantabil care distribuie cu regularitate cantitati de
insulina adaptate nevoilor organismului unui bolnav cu *diabet
insulinodependent.
POMPA IONICA / pompe ionique / ionic pump. Denumire
generica pentru sistemele de 'transport activ de la nivelul
membranelor celulare. Ex.: *pompa de protoni, *pompa de
sodiu.
.
POMPA PERISTALTICA / pompe p6ristaltique / peristaltic
pump. Dispozitiv care permite pomparea unui lichid printr-un
sistem de tuburi prin contractarea si relaxarea alternativa a
acestora, debitui de lichid pompat fiind reglabil.
POMPA DE PROTONI / pompe a protons / proton pump.
Denumire generica pentru sistemele de transport de protoni la
nivelu! membranelor celulare. De obicei, transportui de protoni
este un cotransport de tip antiport, care asigura un schimb de
sarcini pozitive, mentinand astfel echilibrul ionic. Energia
necesara p. de p. provine din metabolismul ATP (de ex.
*pompa de H^/K'1'), radiatiile luminoase (de ex. 'bacteriorodopsina) sau din fluxuri de electroni (de ex. In membrana
mitocondriala interna).
POMPA DE SANGE / pompe a sang / blood pump. Aparat
electromecanic destinat pomparii sangelui In dispozitivele de
circulatie extracorporeala. Pe langa conditia de debit si temperatura, la nivelul p. de s. este prevenita alterarea elementelor
figurate, Indeosebi a eritrocitelor.
POMPA DE SODIU / pompe a sodium / sodium pump. Sistem
proteic de 'transport activ primar existent In membrana
plasmatica a majoritatii celulelor animate, pentru functionarea
caruia se utilizeaza direct ATP. De aceea, p. de s. se nu-meste
ATP-aza Na*, K*. Pompa permite eliminarea activa a Na* In afara
celulei si captarea de K*. Transportui este asi-metric, de 3/2 In
favoarea Na*, ceea ce creaza o diferenta de potential utilizabila
In procesete de 'transport activ secundar. Prin studii laborioase sa stabilit structura primara si confor-mationala a p. de s., care
este alcatuita din doua tipuri de subunitati, a si p. Fosforilarea
necesara activitatii p. de s. se produce intracelular, la nivelul
subunitatii a. *0uabaina blocheaza p. de s. fiind, de aceea, utila
In studiul acesteia. 0 serie de rezultate probeaza rolul p. de s. In
unele procese patologice. Sin.: adenozintrifosfataza Na^-K*, Na +K+-ATPaza, pompa de sodiu-potasiu.
743

POMPA DE SODIU-POTASIU
POMPA DE SODIU-POTASIU / pompe & sodium-potassium /
sodium-potassium pump. Sin.: pompa de sodiu (v.).
PONDERAL, adj. / ponderal, -ale, -aux, adj. / ponderal. [Lat.
ponderare = a cantari, de [a pondus, ponderis = gre.utatt.}
Care se refera la greutate, la masa unui corp, atat la masa
organismului (*staturo-ponderal), cat si la masa unei substante
organice sau anorganice.
PONTAJ, s. n. / pontage, s. m. / by-pass, bypass. [Lat. pans,
-ntis = punte.] Termen folosit pentru denumirea unui procedeu
chirurgical care are drept scop restabilirea circulatiei In aval de o
obliterare arteriala limitata, utilizand un *grefon plasat Intre
segmentui supra- si eel subiacent fata de obliterare. P. poate fi
temporar sau definitiv. Materialul Intrebuintat poate fi un gre-fon
autogen, In general venos, In mod exceptional arterial, sau
exogen din tesuturi sintetice speciale (tub protetic). Frecvent este
utilizat sin. din engi: bypass.
PONTAJ CORONARIAN / pontage coronaire / coronary artery
bypass. Tehnica de revasculari-zare a miocardului utilizand de
obicei un grefon venos interpus Intre aorta ascendenta si o
artera coronara In aval de obstructia acesteia. P. c. este recomandat In angina stabila cronica rezistenta la tratament, angina
cu test de efort pozitiv, leziuni tricoronariene, leziuni severe ale
trunchiului coronarian stang si stenoza proximala a arterei
descendente anterioare. Contraindicatiile cuprind: existenta de
miocard cicatricial Intins In zona vasului afectat, obstruct!! severe
pe segmentele distale ale arterei afectate, leziuni organice
miocardice ce determina o functie de ejectie sub 30%, obstructie
de vas mic perfuzat prin colaterale, artere stenozate cu lumenul
sub 1 mm, obezitate extrema etc.
PONTIN, adj. / pontin, -e, adj. / pontile, pontine. [Lat. poas,
-ntis = punte.] In general, cu referire la puntea Varolio (*protuberanta inelara). Ex.: nuclee p., *sindrom p.
PONTO-CEREBELOS, adj. / ponto-cerebelleux, -euse, adj. /
pontocerebellar [Lat. poos, -ntis = punte.; cerebellum = crmr
mic.} Care se refera la *protuberanta inelara si la *cere-bel, care
apartine acestora.
POOL, s. n. / pool, s. m. / pool. ['Engi. pool = fond comun.]
Anglicism prin care se denumeste un ansamblu format din
componente de aceeasi natura. Ex.: p. de aminoacizi, p. de
sodiu. Notiunea de p. este calitativa, spre deosebire de cea de
'compartiment, care este cantitativa. Totusi, cei doi termeni sunt
utilizati frecvent ca sin. V. si pool metabolic.
POOL METABOLIC / pool metabolique / metabolic pool. 1)
Depozit comun de substante intermediare rezultate din
metabolism. 2) Cantitatea totala disponibila a substantelor de un
anumit fel, de obicei la nivelul unui anumit *compartiment.
POPLITEU, adj., s. m. / poplite, -e, adj., s. m. / popliteal. [Lat.
poples, poplitis = tendon dinapoia ge.mincfu.ulw.} 1) Cu referire
la fata posterioara a genunchiului. Ex.: spatiu p., *artera p. 2)
Muschiul p: v. tab. anat. - muschi.
POR, s. m. / pore, s. m. / pore. [Lat. porus, gr. poros = por,
conduct, pasaj.} 1) Fiecare din multiplele orificii ale suprafetei
unei membrane dintr-un tesut animal sau vegetal. Obs.: denumirea de p. este depasita. Corect: canal (v.). 2) P. cutanati (sau
sudoripari) sunt orificiile externe ale canalelor excretoare ale
glandelor sudoripare.
POR NUCLEAR / pore nucleaire / nuclear pore. Punct de trecere a proteinelor si acizilor nucleid la nivelul membranei
nucleului celular. Fiecare p. nuclear este Inconjurat de o structura m forma de disc, denumita complex de pori.
PORENCEFALIE, s. f. / porencephalie, s. f. / porencephalia,
porencephaly. [Cfr. poros = por, conduct, pasaj; enkephahs =
order, de. [a en = in, kephale = cap.] Cavitate intracere-brala
anormala care comunica cu ventriculele cerebrale, de obicei cu
cele laterale sau cu spatiile pericerebrale. Ca urmare,
744

POROKERATOZA
cavitatea contine LCR. P. este de origine malformativa, traumatica sau ischemica.
PORFIRIE, s. f. / porphyrie, s. f. / porphyria. [Qr. porphyra =
purpura.] Denumire generala pentru fiecare boala din grupul de
afectiuni determinate de perturbarea metabolismului *por-firinei.
P. se caracterizeaza biochimic prin cresterea marcaB si excretia
portirinei sau a precursorilor acesteia, iar clinic prin manifestari
variate neurologice si cutanate. Tulburarile sunt in general
clasificate, In functie de expresia defectului biochimic, In:
hepatice, eritropoietice si uneori eritrohepatice. Se disting o serie
de forme de p. (fiecareia corespunzandu-i un deficit en-zimatic
precis), printre care: 1) p. acuta intermitenta (v.); 2) p. cutanata
tardiva (v.); 3) p. eritropoietica (v.); 4) p. elitmpoie-tica
congenitala sau boala Gunther (v.); 5) p. hepatica (v.);
6) p. variegata (y.).
PORFIRIE ACUTA INTERMITENTA / porphyrie aigue intermittente / intermittent acute porphyria. Cea mai frecventa
forma de *p. hepatica, caracterizata prin sindrom de 'abdomen
acut, tulburari neurologice si Indeosebi psihiatrice. Boala este
cauzata de un deficit de "uroporfirinogen sintetaza, dozabila In
eritrodte.
PORFIRIE CUTANATA TARDIVA / porphyrie cutanee tardive /
porphyria cutanea tarda. P. cu fotosensibilitate (*fotosensibilizare) si leziuni dermatologice (eritem, bule), In relatie cu un
deficit In protoportirinogen oxidaza.
PORFIRIE ERITROPOIETICA / porphyrie erythropo-ietique /
erythropoietic porphyria. P. transmisa autozomal dominant, in
care formarea In exces a 'porfirinei si a precursorilor sai se
produce In "normoblastele maduvei osoase. Consednta este
reprezentata Indeosebi de *p. eritropoietica congenitala.
PORFIRIE ERITROPOIETICA CONGENITALA / porphyrie erythropo'fetique congenitale / congenital erythropoietic porphyria. Sin.: boala Gunther (v.).
PORFIRIE HEPATICA / porphyrie hepatique / hepatic porphyria. P. In care excesul de *porfirina sau de precursori ai
acesteia se produce in ficat, determinand *p. acuta intermitenta,
*p. variegata sau coproportirie ereditara.
PORFIRIE VARIEGATA / porphyrie variegata / porphyria variegata, variegate porphyria. *P. hepatica autozomal dominanta, caracterizata prin combinarea unei fotosensibilitati
cutanate cronice cu leziuni si fragilitate extrema a pielii, crize
dureroase abdominale acute cu disfunctii gastrointestinale si
neuropatie. Boala este determinata de un deficit partial de protoporfirinogen oxidaza.
PORFIRINA, s. f. / porphyrine, s. f. / porphyrin, [Qr. porphyra =
purpura; -ina.] Compus heterociclic format din patru nuclee
pirolice unite prin punti carbonate si purtator de diferite grupari
chimice. P. este sintetizata In toate tesuturile, dar in-deosebi In
ficat si In tesuturile eritropoietice. Sinteza se reali-zeaza pornind
de la *glicocol si acid sucdnic datorita unei serii de enzime, In
mai multe etape: acid 5-aminolevulinic, porfo-bilinogen,
uroporfirinogen, coproporfirinogen si protoporfirinogen, din care
rezulta protoporfirina. Aceasta se combina cu fierul bivalent,
formand *hemul. Aproape toata p. se afla In hem, care
reprezinta gruparea prostetica a *hemoglobinei, *mioglobi-nei,
'citocromilor si a unor enzime. Circa 1 mg de p. ramane libera,
sub forma de uroporfirina, coproporfirina si protoporfirina.
PORFIRINURIE, s. f. / porphyrinurie, s. f. / porphyrinuria. [CfT.
porphyra = pUTpura; -ina; ouron = urind.] Eliminarea
*porfirinelor si a precursorilor acestora In urina. Prezenta porfirinei In urina determina o culoare rosie-purpurie a acesteia,
care devine bruna In contact cu aerul. Pentru valori normale, v.
tab. const. biochim.
POROKERATOZA, s. f. / porokeratose, s. f. / porokeratosis. [Cyr.
poros = por, conduct, pasaj; keras, -atos = corn; -oza]

POROKERATOZA MIBELLI
Dermatoza cronica rara caracterizata prin Ingrosarea stratului
cornos sub forma unor placi de forma neregulata si de dimensiuni variate, asodate sau urmate de procese de atrofie. Au fost
descrise dou8 tipuri: *p. Mibelli si *p. palmoplantara Mantoux.
POROKERATOZA MIBELLI / porokeratose de Mibelli /
Mibelli's porokeratosis. [Vittorio Mibelli, dennatoCog Italian,
profesor (a Cagliari, apoi la. 'Parma, 1860-1910.} Dermatoza
cronica rara, familiala, aparand Indeosebi la pubertate si afectand predominant sexul masculin. Se caracterizeaza prin lezi-uni
keratozice sub forma de placi ovalare sau rotunde, cu cen-trul
deprimat si cu un burelet periferic (cu aspect de "zid de incinta").
Leziunile sunt putin numeroase, localizate Indeosebi pe
extremitatile membrelor, de unde si alte denumiri ale bolii:
hiperkeratoza centrifuga atrofianta, hiperkeratoza excentrica, keratodermie excentrica.
POROKERATOZA PALMOPLANTARA MANTOUX / porok6ratose palmoplantaire de Mantoux / Mantoux's porokeratosis. [Charles Mantoux, medic francez,, 'Paris, Le. Gamut,
1877-1947.] Forma de 'porokeratoza punctata, uneori asociata
cu ',-ivomatoza bazocelulara (*sindrom Gorlin-Goltz). Se caracterizeaza prin prezenta la nivelul palmelor si plantelor a unor
cornificari mid, punctiforme, dure, transludde. Elementele de
cornificare sunt situate In epiderm si prezinta adesea mid
cavitati.
POROM, s. n. / porome, s. f. / poroma. [Qr. poroma = coins.}
1) Ingrosare, "induratie a pielii, consecutiva unui flegmon.
2) Formatiune tumorala dezvoltata din porii excretori sau foliculari. V. porom ecrin, porom folicular.
POROM ECRIN / porome eccrine / eccrine poroma. Tumora
benigna dezvoltata din portiunea intraepidermica a porilor excretori ai *glandelor sudoripare ecrine. Se manifests clinic printr-o
tumefactie de culoare roaie, localizata eel mai frecvent la nivelul
plantei sau al palmei.
POROM FOLICULAR / porome folliculaire / follicular poroma.
Tumora benigna derivata din canalul pilar, al "foliculului pilos.
POROS, adj. / poreux, -euse, adj. / porous, [t^r. poros = por,
conduct, pasaj.} Care este strabatut de pori sau poseda o multitudine de mid orifidi.
PORTAL, adj. / portal, -ale, aux, adj. / portal. [Lot. porta =
poarta, intrare.] Care se refera la vena porta sau la sistemul
venos portal.
PORTOCAV, adj. / porto-cav, -e, adj. / porta-caval. [Lat. porta =
poarta, intrare; cavum = gaura,} Apartinand venei porte si venei
cave inferioare. Ex.: anastomoza p.
PORTOGRAFIE, s. f. / portographie, s. f. / portography. [Lat.
porta = poarta.; gr. graphein = a scrie.] Procedeu radiografic
care consta In vizualizarea traseului venei porte dupa injectarea
unui produs de cercetat opac la raze X, frecvent intraopera-tor
prin vena ileala (ileoportografie), direct prin punctie transsplenica ("splenoportografie franshepatica) sau prin vena ombilicala (*ombilicoportografie).
POSOLOGIE, s. f. / posologie, s. f. / posology. [Qr. poson =
cdl de milk, ce ca.ntita.te.; logos = fiUnfo.] 1) Studiul dozelor
terapeutice ale diverselor medicamente In functie de varsta, sex,
starea bolnavului, ca ?i de aiti factori. V. de ex. cronofarmacologie. 2) Cantitatea totala dintr-un medicament, estimata
in functie de varsta si greutatea bolnavului, administrate o data
sau, de obicei, de mai multe ori In timpul tratamentului unei boli.
POST ABORTUM / post abortum / post abortum. [Lot. post =
dupa; ab = Inde-partat de.; ortus = nafte-re.} Perioada consecutiva unui *avort.

POST-PARTUM
POST CIBUM / post cibum / post cibum. [Lot. post = dupa,
cibus = h-ranii, mdncare.] Locutiune latina semnificand dupS
masa, dupa pranz.
POSTCRITIC, adj. / postcritique, adj. / post-ictal. [Lat. pwit =
dupa, criticus, de [a crisis = crizd.] Care survine dupa 6 criza.
Sin.: post-ictal, angl. nerecomandat.
POST-CURA, s. f. / post-cure, s. f. / post-cure. [Lat. post =
dupa; curare = a wgriji, a. trata.] 1) Asistenta medicala dupa un
tratament intens medicamentos sau chirurgical. 2) Termenul este
utilizat frecvent cu referire la perioada care urmeaza tratamentutui de dezintoxicare a unui alcoolic sau toxicoman. Pe
langa asistenta medicala se asodaza si un program de reinsertie sociala sau socioprofesionala pe termen mediu si lung.
POSTECTOMIE, s. f. / posthectomie, s. f. / posthectomy. [^r.
posthe = preput; ektome = e^cizie.] Sin.: circumcizie (v.).
POSTEOTOMIE, s. f. / postheotomie, s. f. / postheotomy. [Qr.
posthe = prepu-f., tome = taiere, secfiwe, de. (a temaein = a.
taia.} Sin.: circumcizie (v.).
POSTERIOR, adj. / posterieur, -e, adj. / posterior. [Lot. posterior = care sta. in urma, comparativ de la posterns = care vine
dupa., de la post = dupa..} Termen care se refera la pozitia fata
de o anumita structura anatomica, cu situare In spatele acesteia.
Ant: anterior. Sin.: dorsal. Ex.: cordon p. al maduvei.
POSTHIPOFIZAR, adj. / post.hypophysaire, adj. / posthypophyseal. [Lat. post = dupa, gr. hypo = su.6, physis =
creftere, de la phyein = a. crefte..] Care se afla In relatie cu lobul
posterior al hipofizei. V. hormon posthipofizar.
POSTHIPOFIZA, s. f. / post-hypophyse, s. f. / post-hypophysis.
[Lat. post = dupa, gr. hypo = sufi; physis = creftere, de ia
phyein = fl crefte.} Lobul posterior al hipofizei. Sin.: neurohipofiza.
POSTICTAL, adj. / postcritique, adj. / postictal. [Lat. post =
dupa., ictus = [ovitura., foe.} Angl. nerecomandat, sin. cu postcritic (v.).
POSTITA, s. f. / posthite, s. f. / posthitis. [QT. posthe = prepuf;
-ltd.] Inflamatie a *preputului.
POSTfNCARCARE VENTRICULARA / post-charge ventriculaire / ventricular afterload. Presiune suplimentara care ar tre-' bui
dezvoltata de ventricul In timpul contractiei pentru a eva-cua
complet volumul sanguin continut. Corespunde factorilor care se
opun expulziei sanguine: rezistenta arteriala ?i arteri-olara,
grosimea si rezistenta peretilor, geometria ventriculara.
POSTMENSTRUAL, adj. / post-menstruel, -elle, adj. / postmenstrua. [Lat. post = dupa., menstruus = in fiecare Iwia, de ia
mensis = Cund.] Despre perioada imediat urmatoare
*menstruatiei.
POST MORTEM / post mortem / post-mortem. [Lat. post =
dupa; mors, mortis = moarte.} Expresie latina semnificand dupa
moarte.
POSINATAL, adj. / post-natal, -ale, -als, adj. / posInatal. [Lat.
post = dupa; natalis = referitor la. naften, d.t ia natus = nascut fi
nasci = a se nafte.] Care are legatura cu perioada imediat
urmatoare nasterii sau se produce In aceasta perioada.
POSTOPERATOR, adj. / post-operatoire, adj. / post-operative.
[Lat. post = dupa; operari = a [ucra, de la opus, operis =
munca, [ucrare.] Care se efectueaza sau are loc dupa o
operatic ?i este, In general, In 'egatura cu aceasta.
POST-PARTUM, adj., s. n. / post-partum, adj., s. m. / postpartum. [Lat. post = dupa; partus = naftere., de la parere = a
nafte.} 1) Perioada de timp care urmeaza imediat dupa nastere,
considerata frecvent 6-8 saptamani. Sin.: lehuzie. 2) Despre
fenomenele normale sau patologice care se produc In aceasia
perioada.
745

POSTPRANDIAL
POSTPRANDIAL, adj. / post-prandial, -ale, -aux, adj. / postprandial. [Lat. post = dupa.; praadium = prdm,.] Care survine
dupa pranz, "post cibum si, In general, dupa orice ingestie
semnificativa de alimente.
POSTTRAUMAT1C, adj. / post-traumatique, adj. / posttraumatic. [Lat. post = dupa; gr. trauma, -atos = rand] Care se
produce dupa un traumatism, sau este consecinta acestuia.
POSTURAL, adj. / postural, -ale, -aux, adj. / postural, [fr.
posture, din it. postura = postura, atitudine..} Care este In relatie
cu pozitia corpului sau depinde de aceasta pozitie.
POSTURA, s. f. / posture, s. f. / posture. [J~r. posture, (tin it.
postura = postura, atitudine..] Sin.: atitudine (v.).
POSTUROLOGIE, s. f. / posturologie, s. f. / Alexander's tech nique. [fr. posture, din it. postura = postura, atitudine.; gr. logos
= stunfa.] Tehnica conceputa In secolul trecut de actorul
australian Frederick Mathias Alexander si dezvoltata de dis-cipolii
sai, care urmareste corectarea pozitiilor si atitudinilor cor-porale
gresite, pornind de la premiza ca o postura incorecta se reflecta
negativ asupra functiilor somatice si psihice. V. si medicina
alternativa.
POTABIL, adj. / potable, adj. / potable. [Lot. potabilis - care se.
poate. 6ea, de. la potare = a 6ea, din gr. potos = Bautura.] Care
poate fi baut fara nici un rise.
POTASIU, s. n. / potassium, s. m. / potassium. [Oia.nde.za.
potasch, germ. Potasche, de. ia Pot = vas, 00(0, Asche =
cenufd.] ElementuI chimic (simbol K, de la denumirea In germana, Kallium} nr. 19, cu greutatea atomica 39,102 si densi-tatea
0,86 g/cm3. Metal alcalin, de culoare argintie, foarte raspandit In
natura In combinatii organice sau anorganice. Plantele sunt
bogate In p., care reprezinta unul din principalii agenti fertilizanti.
Astfel, cenusa de lemn contine circa 20% p. (sub forma de K^o).
In organismete animate, desi p. este prezent In cantitate mica
(circa 0,35% In corpul uman), este eel mai important cation
intracelular. Tmpreuna cu sodiul, sub forma ionica, p. joaca un rol
capital In transmiterea "impulsu-lui nervos, determinand
modificari ale potentialului electric mem-branar, prin trecerea la
nivelul "canalelor ionice spedfice. Neuronii centrali sunt extrem
de sensibili la variatiile concen-tratiei de p., In exces acesta
determinand deprimarea functiilor neuronale. De aceea, blocarea
canalelor ionice este incom-patibila cu viata. De asemenea, p.
partidpa la echilibru hidro-electrolitic din organism. Nevoile unui
adult In p. sunt de circa 3 g pe zi. Concentratia sa In sange
reprezinta *kaliemia, iar In urina, 'kaliuria. Concentratii normale:
In sange, 3,5-5,3 mEq/l (3,5-5,3 mmol/l), In urina, 1-5 g/24h (36128 mEq/l sau mmol/24n). Lipsa p. antreneaza *hipokaliemia.
Sin.: kaliu (desuet).
POTENTARE, s. f. / potentialisation, s. f. / potentiation,
potentialization. [Lat. medlevata potentialis, de. la patens,
ntis = pute-mic si posse = fl pute-a.] Actiune sinergica a doua
medicamente, care este mai mare decat suma efectelor fiecaruia dintre cele doua medicamente administrate separat.
POTENTA, s. f. / puissance, s. f. / potency. [Lot. potentia = putere., de. [a posse = a putea.] 1) Capacitatea masculului de a
desfasura actui sexual. 2) RezultatuI operatiilor de trans-formare
a unui remediu ponderabil Intr-o dilutie infinitezimala. Reprezinta
forma de administrare a remediilor In "homeopatie.
POTENTIAL, adj., s. n. / potentiel, adj., s. m. / potential. [Lat.
me.die.vaid potentialis, de. [a potens, -ntis = putemic si posse
= a. putea,] 1) Care exista si este capabil de actiune, dar ramane
inactiv. 2) Capacitatea unui sistem de a degaja, In anumite
conditii, o energie definita. 3) In fizica, p. este marimea scalara
sau vectoriala prin care sunt caracterizate diferite corpuri fizice,
electrice, magnetice, de gravitatie, ionice sau fenomenele
termodinamice. 4) In fiziologie, termenul este
746

POTENTIAL REDOX
utilizat Indeosebi cu referire la fenomenele bioelectrice. V.
potential de actiune, potential de repaus.
POTENTIAL DE ACTIUNE / potentiel d'action / action potential.
Secventa scurta si stereotipa de modificari (de tip "tot sau nimic")
ale 'potentialului de repaus al unei celule excitabile, In caz de
activare celulara, adica sub influenta unei excitatii sufi-ciente,
supraliminare. Aceasta secventa este constituita de o
*depolarizare urmata de o "repolarizare. In cursul p. de a.
potentialul de membrana tinde catre valori pozitive, trecand de la
circa -70 mV la +30 mV (p. de a. avand, ded, o amplitu-dine de
circa 100 mV). In cazul celulelor nervoase si ale muschiului
scheletic p. de a. dureaza circa 2 ms, iar In cazul muschiului
cardiac circa 350 ms. In esenta, p. de a. este consecinta
deschiderii, dupa repolarizarea de circa 20 mV declan-sata de
stimul, a *canalelor de sodiu, care dureaza circa 1 ms, urmata de
deschiderea *canalelor de potasiu (repolarizare).
POTENTIAL CHIMIC / potentiel chimique / chemical power.
*Entalpia libera a unui *mol de substanta In cadrul unui sistem cu
compozitie chimica cunoscuta, conditiile exterioare fiind
determinate. Entalpia libera totala a sistemului reprezinta suma p.
c. ale tuturor constituentilor.
POTENTIAL DE DEMARCATIE / potentiel de demarcation /
demarcation potential. Diferenta de potential dintre suprafata
intacta a unui muschi sau a unui nerv si zona lezata a aces-tora.
Sin.: potential de leziune.
POTENTIAL ELECTRIC / potentiel 61ectrique / electric potential. Marime fizica ce poate fi definita In orice punct al unui
conductor sau dielectric aflat In camp electric. P. e. este o
marime scalara, numeric egala cu lucrul mecanic executat de
fortele electrice care deplaseaza o sarcina electrica egala cu o
unitate, dintr-un punct al campului electric creat de o alta sarcina
electrica la infinit. In Sistemul International, p. e. se masoara In
voiti (V).
POTENTIAL ELECTROCINETIC / potentiel electrocinetique /
electrokinetic potential. Sin.: potential zeta (v.).
POTENTIAL DE LEZIUNE / potentiel de lesion / injury potential. Sin.: potential de demarcate (v.).
POTENTIAL DE MEMBRANA / potentiel de membrane /
membrane potential. Sin.: potential de repaus (v.).
POTENTIAL NERNST / potentiel de Nernst / Nemst's potential.
[Walter Hermann Nernst, cliimist fi fizician german, CfOttinge.n,
'Be.rCin, pre-mmi 9{p6el pe-ntru chimie in 1920, 1864-1941.]
Diferenta de potential (voltaj) produsa la nivelul fetelor unei
membrane prin gradientui de concentratie si de potential al
ionilor care pot difuza prin porii membranei, In timp ce ionii cu
sarcina opusa nu pot traversa membrana.
POTENTIAL DE OX1DOREDUCERE / potentiel d'oxydoreduc.
tion / oxidation-reduction potential. Sin.: potential redox (v
POTENTIAL POST-SINAPTIC / potentiel post-synaptique postsynaptic potential. Diferenta de p. care apare la nivel membranei
plasmatice a elementului postsinaptic (nerv, muschi In cazul
propagarii excitatiei. Se deosebesc doua tipuri de | p.-s.! In cazul
unei depolarizari, p. p.-s. este numit excitato iar In cazul unei
hiperpolarizari, este vorba despre un p. p.-:
inhibitor.
POTENTIAL REDOX / potentiel r6dox / redox potential. Marime
care masoara afinitatea unui transporter pentru electroni
Trecerea electronilor de la orbitalul unui atom la orbitalul alti
atom nu se poate produce decat daca energia electronului ii
primul orbital este superioara celei a electronului din orbitali
acceptor. Formula Nernst permite corelarea acestor energii a p.
r. (notat cu simbolul rH), care poate fi calculat, permitant
cunoasterea orientarii reactiilor fie catre oxidare, fie catre reduJ
cere. Sin.: potential de oxidoreducere.

POTENTIAL DE REPAUS
POTENTIAL DE REPAUS / potentiel de repos / resting
potential. *Potentialul de membrana al unei celute vii In absenta
stimularii. Pentru celulele excitabile (celule nervoase si
musculare) valoarea sa este de la -55 mV pana la -100 mV,
interiorul celutei fiind Intotdeauna Incarcat electric negativ.
Celulele non-excitabile (ex.: celule gliale) pot prezenta, de
asemenea, un p. de r. Cauzele p. de r. sunt repartitia inegala a
ionilor prin membrana celulara si o permeabilitate crescuta a
membranei pentru K*, deoarece In repaus canalele speci-fice
acestui cation sunt deschise. De aceea, p. de r. este In esenta un
potential de K*. *Pompa de sodiu, care antreneaza o deplasare
de sarcini pozitive In afara celulei nu contribuie decat cu -10 mV
pana la -20 mV la producerea p. de r. Sin.:
potential de membrana.
POTENTIAL ZETA / potentiel dzeta / electrokinetic potential.
Diferenta de potential existenta Intre o particula In miscare si
lichidul care o confine. Sin.: potential electrocinetic.
POTENTIALE EVOCATE / potentiels evoques / evoked potentials, brainstem evoked responses. Raspunsuri electrice ale
sistemului nervos consecutive stimularii senzoriale provocate
(vizuale, auditive sau senzitive). Se Inregistreaza dupa cateva
milisecunde, sub forma de unde al caror aspect si moment de
aparitie se modifica In caz de anomalii ale traiectelor periferice
sau centrale vizuale, auditive si somestezice. Abrev. engl.:
BER.
POTENTIALE VENTRICULARE TARDIVE / potentiels ventriculaires tardifs / late ventricular potentials. P. Inregistrate pe
cale epicardica sau prin electrocardiografie cu Inalta amplificare, care se proiecteaza In portiunea initiala a segmentului
ST, de mica amplitudine, culese eel mai frecvent la marginea
zonei ischemice la coronarienii cu antecedente de aritmie ventriculara grava.
POTOCITOZA, s. f. / potocytose, s. f. / potocytosis. [Qr. polos
= bautwit, kytos = celida; -oza.] Proces de degenerese-centa si
de moarte celulara, caracterizat prin aparitia de *va-cuole
membranare. Se observa la celulele libere ale maduvei si
sangelui. V. si zeioza.
POTOMANIE, s. f. / potomanie, s. f. / potomania. \Cfr. potos =
brnttUTo, mania = neBunie.} Tulburare a conduitei alimenta-re
caracterizata prin nevoia incoerdbila de a bea constant. P. poate
induce un *diabet insipid adevarat si trebuie distins de
*dipsomanie, care semnifica un consum excesiv de bauturi
alcoolice.
POTIUNE, s. f. / potion, s. f. / potion, polio, potiones (lat.).
[Lot. polio, -onis = liauturS ne-dicinaUL} Preparat medicamentos 'magistral, lichid, destinat administrarii orale. Este compusa din: medicament activ, adjuvant, excipient si corectiv.
POUPINEL, s. n. / poupinel, s. m. / dry heat sterilizer.
[Poupmel, medic franwz, 'Paris, sec. XIX.} Aparat pentru sterilizarea prin caldura uscata (Incalzire electrica).
POXVIRIDAE / Poxviridae / Poxviridae. [T-ngL pox = erupfie
pustu[oasti ofiservata. in cursu[ variola., lat. virus = venin,
fftravd.] Familie de virusuri ADN, cu simetrie elicoidala, cu
anvelopa si structura complexe, de dimensiuni mari (0,2-0,3
urn), cu multiplicare intracelulara. P infecteaza omul, ani-malele,
pasarile si insectele. La om P. cuprind: virusul variolei, virusul
vaccinei, virusul ce determina "molluscum contagiosum si al
*paravaccinei.
POXVIRUS, s. n. / poxvirus, s. m. / poxvirus. ['Eng[. pox =
truppie pustu-loosQ. oBservatd in. cwsvl vanolei; [at. vims =
mnin.1 otravii] Sin.: Poxviridae (v.).
POZITIV, adj., s. n. / positrf, -ive, adj., s. m. / po-sitive. [Lot.
positivus = care se 6azeaza pe ceva, de. [a ponere = a pune.] 1)
Care releva o realitate concreta, care atesta prezenta unui
element, a unui efect cautat. Ex.: test p., diagnostic p.

PRAG
2) Despre o particula, un ion sau o grupare chimica din care
lipsesc electroni. 3) Referitor la unui din polii unei surse de curent
continuu. 4) Proba fotografica pe sticia sau pe hartie,
reproducand In negru zonele Intunecate si 7n alb zonele cu tenta
deschisa. V. negativ.
POZITON. Var. pentru pozitron (v.).
POZITRON, s. m. / positron, positon, s. m. / positron. [Lat.
positivus = care. se. Clazeaza. pe ceva, de [a ponere = a pune;
gr. elektron = cHifi[im6ar, corp care se e(ectriz:easd prin frecare.] Particula de aceeasi masa cu *electronul si de sarcina
electrica egala dar pozitiva. Var.: poziton. V. si tomografie prin
emisie de pozitroni.
POZITIE, s. f. / position, s. f. / position. [Lat. positio, -onis =
punere, de [a ponere = a pune.] 1) Atitudine spontana luata sub
influenta tulburarilor Intr-o anumita boala sau recomandata de
medic, pentru un examen sau o operatic. 2) In timpul *nasterii,
orientarea celui mai mare diametru al *prezentatiei In raport cu
diametrul de *angajare al bazinului matem.
POZITIE ANATOMICA / position anatomique / anatomical
position. Atitudine de referinta a corpului uman In anatomie, In
ortostatism, cu palmele Inainte.
POZITIE DORSOSACRATA / position gynecologique / dorsosacral position, lithotomy position. Sin.: pozitie ginecologica (v.).
POZITIE DORSOSACRATA DECLIVA / position dorso-sacree
declive / Trendelenburg's position. Sin.: pozitie Trendelenburg
(v.).
POZITIE DE FUNCTIE / position de fonction / functional
position. P. a unei articulatii care, In caz de blocaj al aces-teia,
antreneaza impotenta functionala cea mai putin jenanta pentru
pacient.
POZITIE GENUCUBITALA / position genu-cubitale / genucubital position, knee-elbow position. Pozitie adoptata de
pacient la solicitare, In cadrul examenului clinic. Bolnavul este
asezat cu fata In jos, cu coapsele usor flectate pe bazin, sprijinindu-se pe coate si genunchi, care se afla In acelasi plan
orizontal.
POZITIE GENUPECTORALA / position genupectorale / genupectoral position, knee-chest position. P. In genunchi, cu
corpul flectat spre coapse si pieptui apropiat de genunchi. Este o
pozitie pentru examen ginecologic sau rectal.
POZITIE GINECOLOGICA / position gyn6colo-gique / dorsosacral position, lithotomy position. P. de decubitus dorsal,
cu flectarea coapselor pe bazin si a gambelor pe coapse (care
sunt In abductie), calcaiele sau gambele sprijinindu-se pe etriere.
P. g este utilizata la persoanele de sex feminin pentru examenul
ginecologic sau pentru interventie chirurgicala pe cale vaginala.
La pacientii de sex masculin este utilizata pentru interventiile
chirurgicale perineorectale. Sin.: pozitie dor-sosacrata.
POZITIE TRENDELENBURG / position de Trendelenburg /
Trendelenburg's position. [Friedrich Trendelenburg, chirwy
german, profesoT (succesiv) la 3(pstocl^ 'Bonn si Leipzig, 18441924.} P. In decubitus dorsal a pacientului, cu capul mai jos decat
pelvisul, obtinuta prin Inclinarea mesei de operatic In diferite
unghiuri. Se utilizeaza In cursul operatiilor ginecologice pe cale
abdominala si In cazul reanimarii nou-nascutilor. Sin.:
pozitie dorsosacrata decliva.
PRAG, s. n. / seuil, s. m. / threshold. [SC. pragu - prog} 1)
Valoare minimala (p. inferior) sau maximala (p. superior) pe care
o poate avea o marime In vederea producerii unui efect sau a
detectiei acestuia. Fara predzare, termenul este utilizat cu
referire la p. inferior. V. p. renal, p. de audibilitate. 2) Nivel de
intensitate minimala sub care nu mai este perceputa nici o
excitatie sau excitatia ramane fara raspuns. Sin.: limita.
747

PRAG DE AUDIBILITATE
PRAG DE AUDIBILITATE / seuil d'audibilite / auditory
threshold. Cea mai mica putere acustica susceptibila sa produca o senzatie sonora. Se exprima In 'decibeli si variaza 'in
functie de frecventa sunetului, atingand o valoare minima nitre 1
000 si 5 000 Hz. Pentru o ureche normala, pragul de 1 000 Hz
este considerat ca nivel zero (W = 12-12 watt/m2)
PRAG LUMINOS BRUT / seuil lumineux brut / light threshold.
Intensitatea luminoasa minima care produce o senzatie vizuala.
PRAG LUMINOS DIFERENT1AL / seuil lumineux differentiel /
light differential threshold. Cea mai mica diferenta de intensitate luminoasa care poate fi discriminata de ana!izatorul vizual.
PRAG RENAL / seuil renal / renal threshold. Concentratia
minima a unei substante din plasma sanguina de la care substanta respective! apare In urina. Substantele fara prag nu sunt
niciodata reabsorbite complet de tubulii renali. Substantele cu
prag, asemenea glucozei, sunt reabsorbite pana la concentratia
maxima de reabsorbtie tubulara pe minut.
PRAG STAPEDIAN / seuil stapedien / stapedius reflex
threshold. Intensitate minima pe care trebuie sa o atinga o
excitatie sonora pentru a dedansa *reflexul stapedian.
PRAGMATAGNOZIE, s. f. / pragmatoagnosie, s. f. / pragmatagnosia. [Gfr. pragma, -atos == fapt; a priv.; gnosis =
percepere, cunoastere, de (a gnonai = a cunoaste.]
Incapadtatea de a recunoaste obiecte cunoscute.
PRAGMATAMNEZIE, s. f. / pragmatamnesie, s. f. / pragmatamnesia. [Qr. pragma, -atos = fapt; amnesia = uitwe, de [a
a priv., mneme = memo-lie fi mnasthai = a-fi aminti.}
Incapadtatea unui subiect de a-si aminti aspectui obiectelor.
PRANDIAL, adj. / prandial, -ale, -aux, adj. / prandial. [Lat.
prandium = pr&nz,.} Care are legatura cu mesele, cu pranzul,
care survine In timpul meselor, In legatura cu alimentatia.
PRAVASTATINA, s. f. / pravastatine, s. f. / pravastatine. V.
statine.
PRAXIE, s. f. / praxie, s. f. / praxis. [Qr. praxis = acfiune,
practica, de. la prattein = a acfwna.} Termen care defineste
capacitatea fiziologica de coordonare a actelor motorii pentru
realizarea unui scop sau a unei intentii date. P. se afla In relatie
cu procesele de Invatare. Ant.: apraxie (patologica).
PRANZ BOYDEN / repas de Boyden / Boyden's meal. [Edward
Alien Boyden, anatomist anerican, 1886-1977.] Sin.:
proba Boyden (v.).
PREADAPTARE, s. f. / preadaptation, s. f. / preadaptation. [Lat.
prae = mainte.; adaptare = a potrivi.] Antidpare a nevoilor ce vor
surveni ulterior (L. Cuenot).
PREANESTEZIC, adj., s. n. / preanesthesique, adj., s. m. /
prean(a)esthetic. [Lat. prae = mainte.; gr. an - priv.; ais-thesis
= senzafie, sensifiiiitate.} Termen utilizat pentru a de-numi
medicamentele utilizate ca *premedicatie In cazul unor anestezii
potentate, de obicei cu efecte miorelaxante si sedative.
PRECANCER, s. n. / precancere, s. m. / precancer. [Lat. prae =
inainte; cancer, cancri = roc, cra6.] Once leziune care poate
suferi o transformare maligna, orice boala care poate evolua
catre un cancer. Sin.: precanceroza.
PRECANCEROZA, s. f. / precancerose, s. f. / precarcinoma.
[Lat. prop = mainte; cancer, cancri = roc, crab; -ozo.] Sin.:
precancer (v.).
PRECIPITARE, s. f. / precipitation, s. f. / precipitation. [Lat.
praecipitatio, -oni's = cddere, pra6usire, de. la praecipitare = a
arunca jos.} Formarea unui *predpitat. V. si imunopredpitare.
PRECIPITAT, s. n. / precipit6, s. m. / precipitate. [Lat. praecipitatus, de. (a praecipitare = a arunca jos.] RezultatuI unei
reactii chimice, In care din doi reactanti cu diferite stari de
agregare rezulta un corp insolubil In mediul de reactie.
748

PREDISPOZITIE
PRECIPITINA, s. f. / precipitine, s. f. / precipitin. [Lat. praecipitare = a arunca jos; -ind.] Anticorp capabil sa determine un
precipitat vizibil cu antigenul sau specific, din cauza insolubilitatii complexului antigen-anticorp format.
PRECLINIC, adj. / preclinique, adj. / preclinical. [Lat. prae =
wainte.; gr. klinikos = refe.ri.tor [a pat, de (a kline = pat.]
Stadiul unei boli In care nu este Inca decelabila nici o manifestare clinica.
PRECOCE, adj. / precoce, adj. / precocious. [Lat. preacox,
-ocis = care. se. coace mainte. de. vreme, de la preacoquere
= a se coac-e. mai devreme (prae = mainte; coqaere = a
ccac.t)}
1) Care se dezvolta fizic sau psihic Inainte de varsta normals,
care este mai matur In comparatie cu cei de aceeasi varsta.
2) Despre manifestari care apar In perioada de debut a unei boli
sau chiar Inainte de aceasta.
PRECOMA, s. f. / precoma, s. f. / precoma. [Lat. prae = mainte;
gr. koma = somn addnc.] Stare neuropsihica pre-mergatoare
*comei, Indeosebi In encefalopatia hepatica. Se ca-racterizeaza
prin *obnubilare mentala variabila, ca si prin alte simptome care
depind de etiologia starii comatoase.
PRECOMA DIABETICA / pr6coma diabetique / diabetic precoma. Perioada premergatoare *comei diabetice, cu durata
variabila, caracterizata prin somnolenta, cefalee, vomismente,
dureri abdominale, miros de acetona al halenei.
PRECONDILIAN, adj. / precondylien, -enne, adj. / precondylar. [Lat. prae = inainte; gr. kondylos = varf, umftaturtt.] Situat
Inaintea, In fata unui oondil. Ex.: foseta p.
PRECONSTIENT, s. n. / preconscient, s. m. / preconscious.
[Lat. prae = mainte; conscious, de [a conscire = a fti bvnt si
scire = a sti] Termen care grupeaza toate 'reprezentarile
mentale care nu sunt prezente In campul *constiintei, dar care
pot accede fara dificultate si temporar In acest camp. Trecerea
In nivelul constient se poate face, de ex., prin evocarea unei
aminti ri.
PRECORDIAL, adj. / precordial, -ale, aux, adj. / precordial.
[Lat. prae = mainte; cor, cordis = inima.] Cu referire la regiunea
situata anterior cordului (frecvent este vorba de zona de
proiectie a cordului pe peretele anterior toracic). Ex.: durere p.,
regiune p.
PRECORDIALGIE, s. f. / precordialgie, s. f. / precordialgia.
[Lat. prae = wainte; cor, cordis = inimd; gr. algos = durm.]
Denumire pentru durerile de la nivelul ariei precordiale.
PRECRITIC, adj. / precritique, adj. / preictal. [Lat. prae =
mainte; criticus, de la crisis = criza.] Care precede o criza, un
acces. Sin.: preictal, (angl. nerecomandat).
PRECURSOR, s. m. / precurseur, s. m. / precursor. [Lat.
praecursor, -oris = ul care deschide dnimui, de la praecw-rere
= a aierga mainte.] 1) Denumire generica data Indeosebi unor
substante stabile, dar inactive fiziologic, care pot fi con-vertite in
substante active: enzime, hormoni, vitamine. 2) Stu-diu, etapa
In sinteza unei substante sau In dezvoltarea unei celule. 3) In
medicina, un semn sau un simptom care sem-naleaza ocurenta
ulterioara a altor semne sau simptome.
PREDIASTOLIC, adj. / prediastolique, adj. / prediastolic. [Lat.
prae = inainte, gr. diastole = dilatare, de. la diastellem = a
[argi.] 1) Care apartine Inceputului diastolei. 2) Care apare exact
Inaintea diastolei.
PREDISPOZITIE, s. f. / predisposition, s. f. / predisposition.
[Lat. prae = mainte; dispositio, -onis = dispunere, aranjanent,
de la disponere = a aranja, a dispune] Susceptibilitate latenta
pentru o boala, care poate fi activata In anumite conditii. P.
reprezinta o forma particulara de *teren aparent normal si este
rezultatui actiunii cumulative a 'factorilor de rise care indue
modificari continue ale caracterelor sau capadtatilor functionate
ale terenului. Ex.: anumite *alotipuri ale *complexului major de

PREDISPOZITIE GENETICA
histocompatibilitate determina p. pentru o serie de boll. V. si
diateza, predispozitie genetica, susceptibilitate, teren.
PREDISPOZITIE GENETICA / predisposition genetique / genetic predisposition. Susceptibilitate genetica pentru o boala,
daca aceasta nu este ereditara sau familiala. De ex. In cancer:
2-5% din cazuri sunt ereditare, 15-20% familiale, iar 15-20% din
cancere sunt fara agregare familiala, dar cu p. g. evi-denta.
PREDNISOLON, s. m. / prednisolone, s. f. / prednisolone.
(DCI) C^H^gOs. Glucocorticoid sintetic, derivat de hidrocortizon
(delta-hidrocortizon), de cinci on mai activ decat cortizonul. Se
poate administra per os, local sau parenteral (sub forma de
saruri solubile).
PREDNISON, s. m. / prednisone, s. f. / prednisone. (DCI)
Glucocorticoid sintetic, derivat de cortizon, care se administreaza per os ca antiinflamator (activitate de cinci ori mai mare
fata de cortizon) si imunosupresiv In numeroase afectiuni
(inflamatorii, reumatismale, degenerative etc.). Sin.: deltacortizon.
PREECLAMPSIE, s. f. / preeclampsie, s. f. / preeclampsia.
[Lot. prae = mainte; gr. ekiampsis = lu.mi.wl stratucitoare,
i^ptozie, de la ekiampein = a straiwi cu putere, a eJfpioda,} V.
eclampsie si toxemie gravidica.
PREEXCITATIE, s. f. / preexcitation, s. f. / preexcitation. [Lot.
prae = Inainte; excitatio, -onis = trezire, stimufare, lie la.
excitare = a stdmi, a provoca.} Activare prematura a unei
portiuni a ventriculelor, determinata de transmiterea impulsurilor
cardiace pe o cale accesorie celei normale. P. se poate produce
si In cazul unei excitatii artificiale (mecanica sau elec-trica)
survenita Inainte sau concomitent cu impulsul normal fiziologic.
Uneori temenul este utilizat ca sin. cu sindromul WolffParkinson-White (v.).
PREFORMISM, s. n. / preformation, s. f. / preformation. [Lat.
prae = inainte; formare = a da o forma., tie. la forma = forma;
-ism.} Teorie a dezvoltarii conform careia sistemele organice
sunt deja constituite si localizate In ou In stadiile cele mai
precoce. P. se opune *epigenezei.
PREFRONTAL, adj. / prefrontal, -ale, -aux, adj. / prcfrontal,
[Lot. prae = mainte; frons, -ntis = frunte} Care este situat in
partea anterioara a lobului frontal sau a regiunii frontale.
PREGANGLIONAR, adj. / preganglionnaire, adj. / preganglionic. [Lat. prae = mainte; [at., gr. ganglion = mica tumefacfie.] Despre o fibra nervoasa vegetativa provenita dintr-un
centru nervos si ajungand la un ganglion.
PREGNANDIOL, s. m. / pregnandiol, s. m. / pregnandiol. [Lat.
praegnans, -ntis = graifida, de [a prae = mainte, aasci = a se
nafte; gr. dis = de doua ori; -ol.} Catabolit al pro-gesteronului,
prezent din abundenta In urina femeii Insarcinate. V. si tab.
const. endocrinol.
PREGNENOLOL, s. m. / pregnenolone, s. f. / pregnenolone.
Compus intermediar In sinteza hormonilor steroizi, format prin
scindarea lantului lateral al colesterolului Intre C-20 si C-22. Are
actiune analoga *foliculinei, *progesteronului, 'hormonilor
corticosuprarenali, 'testosteronului, avand chiar un efect spermatogenetic. Preparatele sintetice (p. succinat) sunt utilizate In
tratamentui 'poliartritei reumatoide.
PREHENSIUNE, s. f. / prehension, s. f. / prehension. [Lat.
prehensio, -onis = prindere, de la prehendere = a apuca, a
prinde.] Actiunea de a prinde, Indeosebi cu ajutorul degetelor
mainii. Opozitia policelui este esentiala.
PREICTAL, adj. / pr6critique, adj. / preictal. [Lat. prae =
inainte; ictus = [ovitura, soc.] Sin.: precritic (v.).
PRElNCARCARE VENTRICULARA / precharge ventriculaire /
ventricular preload. Tensiune pasiva dezvoltata In peretii ventriculari In momentui elongatiei maxime, la sfarsitui diastolei.

PREMONITORIU
Conditioneaza volumul telediastolic si performanta sistolica. P. v.
depinde de mai multi factori, In principal de complianta ventriculara si Intoarcerea venoasa.
PREJUDICIU, s. n. / prejudice, s. m. / prejudice. [Lot. praeiudiciwn = prejudicw, de ia prae = wainte, indicium = jude-cata.}
Ansamblul consecintelor unei afectari corporate asupra situatiei
economice, profesionale si personate a unui subiect.
PREKALICREINA, s. f. / pr6kallicreine, s. f. / prekallikrein. [Lat.
prae = mainte; gr. kaHikreas = pancreas; -md.] Proteina
plasmatica ce reprezinta proenzima 'kalicreinei plasmatice.
PRELEUCEMIE, s. f. / preleucemie, s. f. / preleuk(a)emia. [Lat.
prae = mainte; gr. leukos = ai6; haima, -atos = sange.} Sindrom
caracterizat de obicei printr-un tablou de hematopoieza
ineficienta, cu anemie, trombocitopenie si uneori granulocitopenie asociate cu o maduva osoasa hipercelulara displazica. Se
mai pot adauga susceptibilitatea crescuta la infectii, ca si vindecarea lenta a leziunilor aparute accidental la nivelul pielii si
mucoaselor. Diagnosticul de p. este adesea retrospectiv,
deoarece semnele mentionate pot fi reversibile sau pot aparea si
In alte boli. In prezent, se apreciaza ca termenul de p. ar trebui
rezervat pentru un sindrom de disfunctie a hematopoiezei care In
mod tipic precede modificarile dasice de leucemie mieloblastica
acuta si In care *clonul leucemie este deja aparut, existand o
afectare progresiva a hematopoiezei.
PRELEVARE, s. f. / prelevement, s. f. / sampling. [Lat.
praelevare = a ridica mai mainte, de ia prae = inawte, levare =
a ndica,[ Termen care defineste actiunea de a extrage, In scop
explorator, diagnostic, fie un fragment de tesut (*biopsie), fie o
cantitate dintr-un produs de secretie sau excretie (pentru un
examen,
de
obicei
bacteriologic
sau
dto-logic).
,
PREMATUR, adj., s. m. / premature, -e, adj., s. m. / premature.
[Lat. praematurus = inainte de vreme, de ia prae = mainte,
maturus = copt, matur] Care se Intampla sau apare Inainte de
vreme ori prea devreme, pretimpuriu. P. este: 1) Un copil nascut
viu, cu greutatea la nastere sub 2 200 g, indife-rent de durata
sarcinii. 2) Un copil nascut viu, dupa o perioada de gestatie sub
36 de saptamani.
PREMATURITATE, s. f. / pr6maturite, s. f. / prematurity. [Lot.
praematurus = mainte de vreme, de la prae = mainte, mifturus = copt, matur] Starea unui copil *prematur.
PREMAXILAR, adj. / premaxillaire, adj. / premaxillary. [Lat.
prae = wainte; maxilla = nwylar.} Care este situat Inaintea
maxilarului superior.
PREMEDICATIE, s. f. / prem6dication, s. f. / premedication.
[Lat. praemedicatus = care a luat mainte un antiaot, de Ca prae
= mainte, medicatio, -onis = remediu, medicafie.] Metoda de
potentare a unui anestezii care consta In administrarea unor
medicamente anterior actului chirurgical sau a unor investigatii
invazive (cateterism, chiuretaj uterin etc.). Medicamentele utilizate (antalgice, anxiolitice, sedative, vagolitice, miorelaxante
etc.) mai sunt numite si 'preanestezice. Sin.: prenarcoza.
PREMENSTRUAL, adj. / premenstruel, -elle, adj. / premenstrual. [Lat. prae = wainte; menstruus = in fiecare (una, de Ca
mensis = [una,] Care survine Inaintea menstruatiei. V. sindrom
premenstrual.
PREMOLAR, s. m. / premolaire, s. f. / premolar. NA: denies
premolares (pi.). [Lat. prae = mainte; molaris = masea,]
Fiecare dintre cei 8 dinti (4 superior! si 4 inferiori) situati, cate doi
de fiecare jumatate a maxilarelor, Intre canini si molari. P.
prezinta o coroana bicuspida si au de regula o singura radacina.
PREMONITORIU, adj. / premonitoire, adj. / premonitory. [Lat.
praemonitorius = care avertizeazd, de ia praemonere = a
atrage dinainte atenfia (prae = mainte; monere = a aveTti-za).]
Despre un semn sau un simptom care, aparand Inaintea
749

PREMUNITIE
declansarii unei boli acute, pot constitui un avertisment sau chiar
un element de diagnostic.
PREMUNITIE, s. f. / premunition, s. f. / premunition. [Lot.
pruemimilio, -onis = prottcfie., aparare., da la praemuniiire = a.
fortifica, a apdra (proe = inainte.; immiro = a intari, a. fortifica).}
1) Stare de rezistenta la suprainfectie a unui organism deja
infectat. 2) Act, procedeu prin care se procura starea de
rezistenta definita la punctui 1. 3) Un tip special de imunitate de
protectie, In care rezistenta la boala este conferita de prezenta In
organism a unui numar mic de microorganisme patogene. Cum
se observa, termenul ramane In discutie.
PRENARCOZA, s. f. / prenarcose, s. f. / prenarcosis. [Lat. prae
= inainte.; gr. narke = amorfeatil, toropeafa; -ozo.] Sin.:
premedicatie (v.).
PRENATAL, adj. / prenatal, -ale, -als, adj. / prenatal. [Lat. prae =
inainte.; nutulls = re.fe.ritor [a nafte-re., de. la natus = nascut fi
ncisci = a se. naste..] Care exista sau survine main-tea nasterii,
Indeosebi cu referire la fetus.
PREOPERATOR, adj. / preoperatoire, adj. / preoperative. [Lot.
firue = inainte; operuri = a [ucra, de. la opus, oporis = munca,
[ucrare..] Care precede o operatic, care este efectu-at Inaintea
unei operatii. Ex.: analizele de laborator p.
PREPILORIC, adj. / prepylorique, adj. / prepyloric. [Lat. prae =
wainte.] [at. pylorus, gr. pyloros = portar, din gr. pyle = poarta,
oiii-os = paznic.\ Care se afia In partea proximala a
*pilorului sau a zonei pilorice a stomacului.
PREPRANDIAL, adj. / preprandial, -ale, -aux, adj. / preprandial. [Lat. prae = inainte.; pranclium = prdnz.] Care survine
Inainte de masa, de pranzuri. Ex.: durere p.
PREPRO-HORMON, s. m. / prepro-hormone, s. f. / preprohormone. [Lat. prae = inainte.; [at., gr. pro = waintta, in faf.a; gr.
honrion = a(cltat, de [a hormacin - a indtmna, a uyita.] Molecula
precursoare unui hormon, care contine
*secventa semnal, dupa clivajul acesteia devenind *pro-hor-mon.
Cele mai multe peptide sau proteine hormonale sunt sin-tetizate
ca precursori cu pro-secvente.
PREPRO-INSULINA, s. f. / prepro-insuline, s. f. / preproinsulin. [Lat. prao = mainte; [at., gr. pro = waintta, m fata;
[at. inaula = insu[d; -ind.] V. insulina.
PRE-PROTEINA, s. f. / pre-proteine, s. f. / pre-protein. [Lat.
prae = inainte.; [at., gr. pro = inaintea, in fa^a, gr. protos =
priInuC; -ina.] Lant polipeptidic nativ care nu a suferit Inca
sectionarea proteolitica IP *peptid semnal si proteina. Uneori,
proteina este expusa ulterior la o noua sectionare.
PREPUT, s. n. / prepuce, s. m. / prepuce. NA: preputium penis.
[Lat. prtiopiitium = pre.puf.\ Repliu cutaneomucos care
Inconjoara *glandul *penisului. P. este atasat la fata inferioara a
glandului prin fraul preputului. Se descrie si un p. al *cli-torisului
(NA: preputium clitohdis). V. ?i circumcizie, fimoza, parafimoza.
PRESBIACUZIE. Var. pentru prezbiacuzie (v.).
PRESBIOFRENIE. Var. pentru prezbiofrenie (v.).
PRESBIOPIE. Var. pentru prezbiopie (v.).
PRESBIT. Var. pentru prezbit (v.).
PRESBITIE. Var. pentru prezbitie (v.).
PRESCRIPTIE, s. f. / prescription, s. f. / prescription. [Lat.
pracscripiio, -onis = ce este. scris inainte., yreanfiul, introducere, de. [a praescribere = a scrie. inainte. (prao = inaintti
scribere = a scrie).} Recomandari, In scris, pe care medicul Ie
face pacientului privind tratamentui medicamentos (reteta) si
igieno-dietetic al bolii.
PRESELAR, adj. / presellaire, adj. / presellar. [Lot. prae =
inainte.; sclla = ,(a.] Situat Inaintea *seii turcesti.
PRESENIL, adj. / presenile, adj. / presenile. [Lat. prae =
vtmntc.1 senilis = 6a.trdmsc, de. ia senex, senis = 6atrdn.]
Care
750

PRESIUNE ARTERIALA MAXIMA

se refera la o stare sau la diverse tulburari care preced
Imbatranirea.
PRESENILINA, s. f. / pres6niline, s. f. / presenilin. [Lot. prae =
inainte.', scmiis = 6atrdn&sc, de ia sonox, sonis = 6atran; -inn.]
Proteina membranara ale carei mutatii au fost observate la
subiecti afectati de forme familiale ale *bolii Alzheimer. Au fost
descrise doua p., I si II, cu omologie mare si gene pe cromozomii
1 si 14.
PRESISTOLIC, adj. / prcsystolique, adj. / presystolic. [Lat. prae
= waint&i gr. systole = wntractie.] Care precede sistola. Ex.:
suflu p.
PRESIUNE, s. f. / pression, s. f. / pressure. [Lat. prcssio, -onis =
presiune., de. ia pressure = a presa,] 1) Forta exerd-tata la nivelul
unei suprafete, care se exprima sub forma unui coeficient:
presiunea p == F/S, forta (F) fiind aplicata normal la suprafata (S).
Presiunea se masoara In SI In *pascali (Pa), newton/m 2 (SI) si In
numeroase unitati tolerate, utilizate deoarece sunt foarte practice:
atmosfera, bar, milibar, mm coloana mercur si cm coloana apa. 2)
Forta exercitata de un lichid asupra peretilor recipientului,
conductului care Tl contine, sau a unui gaz asupra peretilor
incintei.
PRESIUNE ARTERIALA / pression arterielle / arterial pressure.
P. sangelui in artere. Variaza invers proportional cu dis-tanta la care
se afla vasul arterial fata de inima. P. a. create In timpul sistolei,
trecand printr-un maximum (p. sistolica sau maxima/a, Mx) si
diminueaza In diastola, trecand printr-un minimum (p. diastolica sau
minimala, Mn). Diferenta dintre p. sistolica si cea diastolica se
numeste p. diferentiala. P. medie (importanta pentru hemodinamica
deoarece asigura curgerea sangelui) care exista In artere In cursul
Intregului ciclu cardiac nu exprima media aritmetica a valorilor p.
sistolice si p. dias-tolice, ci este mai scazuta decat aceasta,
deoarece, asa cum se .observa pe curba pulsului, presiunea se
mentine mai mult la nivelul minim, comparativ cu eel maxim.
Valoarea p. a. este conditionata de o serie de factori, dintre care cei
mai important! sunt: debitui cardiac (dependent de forta de
contractie
ventriculara),
rezistenta
vasculara
periferica,
caracteristicile reo-logice ale sangelui, volumul sanguin,
elasticitatea peretilor vas-culari. In general, cresterea debitului
cardiac influenteaza Indeosebi p. sistolica, spre deosebire de
cresterea rezistentei periferice, care influenteaza Indeosebi p.
diastolica. P. a. se i masoara cu *sfigmomanometrul (tensiometru)
si variaza In \ functie de varsta, origine eInica, ca si, episodic, In
raport cu I efortui si emotiile. La un adult normal tanar, p. sistolica
are :
valori de aproximativ 130 mmHg, iar cea diastolica de 70 mmHg.
Pentru variatiile p. a. In patologie, v. hipertensiune arteriala. \r\ SI,
p. a. se masoara In 'Pascal (Pa). 1 kPa = 7,50062 mmHg. Din
cauza valorilor cu totui deosebite fata de unitatea de masura
clasica (mmHg), introducerea unitatii din SI a fost temporizata. Ca
sin. pentru p. a. se utilizeaza termenul de tensiune arteriala, desi
acesta din urma denumeste forta opusa de peretii arterelor asupra
sangelui. V. si presiune arteriala diferentiala, presiune arteriala
maxima, presiune arteriala medie, presiune arteriala minima.
PRESIUNE ARTERIALA DIFERENTIALA / pression arterielle
differentielle / pulse pressure. Diferenta dintre p. a. maxima , si
minima. La normali este cuprinsa Intre 40-65 mmHg. Se mai j
numeste si p. pulsului. P. a. d. poate creste (formula sfigmo- '
manometrica divergenta) In insuficienta aortica, hipertiroidism,
fistule arteriovenoase, sau poate scadea (foimula convergenta) In
nefrite, insufidente cardiace etc. Sin.: tensiune arteriala diferentiala.
PRESIUNE ARTERIALA MAXIMA / pression arterielle maxima /
systolic pressure. Valoarea p. existente In sistemul arterial In
momentui *sistolei cardiace (p. sistolica). La normali este

PRESIUNE ARTERIALA MEDIE

cuprinsa Infre 125 si 140 mmHg. Sin.: tensiune arteriala sistolica, tensiune arteriala maxima. V. hipertensiune arteriala.
PRESIUNE ARTERIALA MEDIE / pression arterielle
moyenne / mean pressure. P. arteriala mijiode dintr-un ddu
cardiac, exprimata In mod curent prin media aritmetica a
valorilor extreme ale p. a. (p. a. maxima si p. a. minima). In
dinica, p. a. m. corespunde celei mai mari oscilatii observate pe
ca-dranul osdiometric al sfigmomanometrului. La normali este
cuprinsa ?ntre 110 si 90 mmHg. Sin.: tensiune arteriala medie.
PRESIUNE ARTERIALA MINIMA / pression artenelle minima /
diastolic pressure. Valoarea p. care exista In artere In momentui
*diastolei, adica Intre doua contractii cardiace (p. diastolica). La
normali este cuprinsa Intre 80 si 90 mmHg. Sin.:
tensiune arteriala diastolica, tensiune arteriala minima.
PRESIUNE ARTERIALA OFTALMICA / pression arterielle
ophtalmique / ophthalmic artery pressure. Presiunea arteriala
din artera oftalmica determinata la nivelul retinei prin
"oftalmodinamometrie. Masurarea sa este utila, deoarece ofera
informatii asupra presiunii arteriale din sistemul vascular encefalic: 1) 0 p. a. o. scazuta In raport cu presiunea arteriala
generala (normal, p. a. o. reprezinta 87% din presiunea diastolica si 91% din cea sistolica) indica o cadere de presiune In
sistemul carotidian. 2) 0 p. a. o. crescuta indica o rezistenta
crescuta In sistemul encefalic, de obicei In arteriosderoza.
PRESIUNE ATMOSFERICA / pression atmospherique /
atmospheric pressure. P. a. este egala cu greutatea tuturor
moleculelor de aer din atmosfera situate deasupra punctului
unde este efectuata masuratoarea. Relatia matematica dintre p.
a. si altitudine este aproximativ logaritmica (p. a. se reduce la
jumatate la 5 500 m, la o treime la 8 400 m si la un sfert la 10
200 m). P. a. normala este egala cu o atmosfera fizica
("atmosfera) si se mascara cu barometrul.
PRESIUNE CAPILARA PULMONARA / pression capillaire pulmonaire / pulmonary artery wedge pressure. P. masurata in
cursul cateterismului cardiac la extremitatea unei sonde blo-cate
Intr-o arteriola pulmonara, care Intrerupe complet curentui
sanguin. Este practic egala cu p. din atriul stang daca venele
pulmonare sunt permeabile. P. c. p. medie este de 5 mmHg si
creste In cardiopatiile stangi (stenoza mitrala, insufidenta ventriculara stanga) si In cardiopatiile congenitale cu sunt stangadreapta important si rezistenta pulmonara normala.
PRESIUNE CEREBROSPINALA / pression cerebrospinale /
cerebrospinal pressure. V. presiune intrarahidiana.
PRESIUNE COLOIDOSMOTICA / pression oncotique / oncotic pressure. Sin.: presiune oncotica (v.).
PRESIUNE INTRACRANIANA / pression intracranienne /
intracranial pressure. P. dintre craniu si creier, adica de la
nivelul fluidului subarahnoidian.
PRESIUNE INTRAOCULARA / pression intraoculaire /
intraocular pressure. P. din interiorul globului ocular, care
mentine Intinsi peretii acestuia. In mod normal, p. i. (P,,,;) variaza Intre 10 si 22 mmHg (15 mmHg) In medie, este produsa si
reglata de 'umoarea apoasa. Poc depinde de trei factori, cuprinsi
In ecuatia lui H. Goldmann: Pge = RF + Py; cei trei termeni au
urmatoarele semnificatii: F = debitui de secretie a umorii apoase
(secretata de capilarele *corpului ciliar), Py = p. venoasa
episclerala, adica p. din sistemul vascular In care este drenata
umoarea apoasa, iar R = rezistenta opusa curgerii Intre punctui
In care fluidul infra si punctui In care acesta iese din ochi. P,,,; se
mascara cu *tonometrul si poate creste daca eel putin unul dintre
factorii mentionati depaseste valoarea normala. Sin.: tensiune
intraoculara. V. si glaucom.
PRESIUNE INTRARAHIDIANA / pression intrarachidienne /
cerebrospinal pressure. P. exerdtata de LCR In canalul rahidian.

PREVALENTA
PRESIUNE NEGATIVA / pression negative / negative pressure.
Orice p. mai mica decat *p. atmosferica.
PRESIUNE ONCOTICA / pression oncotique / oncotic pressure. *P. osmotica determinata de prezenta coloizilor In solutie.
In cazul interactiunii plasma sanguina - lichid interstitial, ea
reprezinta forta care tinde sa contrabalanseze p. din capilarele
sanguine. Sin.: presiune coloidosmotica.
PRESIUNE OSMOTICA / pression osmotique / osmotic pressure. P. necesara pentru a opri *osmoza (adica trecerea solventului) printr-o membrana semipermeabila Intre o solutie ?i
solventui pur al acesteia. P. o. este proportionala cu *osmolalitatea solutiei respective. P. o. se exprima In *osmoli sau In
mmHg, conform ecuatiei: nV = nRT (relatia Van't Hoff), In care v.
= presiunea osmotica a solutiei, V = volumul solutiei, n = numarul
de *moli din solutie, R = constanta gazelor perfecte, T =
temperatura absoluta a solutiei. Ea mai poate fi calculata, de
asemenea, prin relatia lui Pfeffer: n = RTC/M sau C, unde C =
concentrate solvitului si M = masa unui mot de solvit. Din aceasta
ecuatie rezulta ca p. o. este proportionala cu con-centratia
ponderala a solventului, invers proportionala cu masa sa
moleculara si proportionala cu temperatura. In cazul solutiilor
electrolitice, se scrie: nV = inRT, unde i = gradul de ionizare,
tinand seama de faptui ca p. o. depinde de numarul de par-ticule
si nu de numarul de molecule.
PRESIUNE OSMOTICA EFICACE / pression osmotique efflcace / effective osmotic pressure. Fractiunea din *p. o. totala
determinata exclusiv de substantele dizolvate pentru care membranele sunt impermeabile.
PRESIUNE PARTIALA / pression partielle / partial pressure. P.
exercitala de fiecare component al unui amestec de gaze.
Conform legii lui Dalton, p. p. a unui gaz aflat Intr-un amestec
gazos ocupand volumul V reprezinta p. pe care ar exerdta-o
gazul daca ar ocupa singur volumul V.
PRESIUNE POZITIVA / pression positive / positive pressure.
Orice p. mai mare decat *p. atmosferica.
PRESIUNE VENOASA / pression veineuse / venous pressure.
P. exercitata de sange asupra peretilor venelor Intr-un punct definit
al sistemului venos. Ea variaza In mod normal In diferite regiuni si
In functie de pozitia corpului. Se disting:
1) p. v. superficiala sau periferica (PVP), masurata prin punctie
venoasa la plica cotului (In decubitus dorsal); are valoarea de 3-12
cmH;0 si depinde de presiunea aortica medie; 2) p. v. centrala
(PVC) de la nivelul auriculului drept sau din portiunile adiacente
ale venelor cave, masurata prin cateterism venos.
PRESORECEPTOR, s. m. / pressorecepteur, s. m. / pressoreceptor. [Lot. pressus = apOsat, de. la pressure = a presa;
receptus, de Ca recipere = a primi] Sin.: baroreceptor (v.).
PRESOTERAPIE, s. f. / pressoth6rapie, s. f. / pressure therapy.
[Lot. pressus = avOsat, cte [a pressure = a presa; gr. therapeia
= tratament, tie. la therapeuein = a mgriji.} Tehnica de tratament
mecanic al tulburarilor circulatorii de la nivelul membrelor prin
utilizarea unui aparat compus dintr-un manson gonflabil, care se
dispune la nivelul membrului tratat, legat la un compresor
alternativ.
PRESURIZARE, s. f. I pressurisation, s. f. / pressurization. [Lat.
pressus = apasat, de. la pressure = a presa.] Mentinerea unei
presiuni ambiante suficiente Intr-o cabina (avion, nava cos-mica)
sau a unui echipament de scafandru, pentru a preveni aparitia
tulburarilor determinate de modificarile presiunii din mediu.
PREVALENTA, s. f. / prevalence, s. f. / prevalence. [Lat.
praevalentia = superioritate, de la praevafere = a avea mai
multa putere fi valere = a avea for^a, a. fi tare.} Termen care
desemneaza, conform definitiei OMS, numarul de cazuri de
boala sau de de bolnavi, sau de orice alte evenimente (ex.:
751

PREVENTIV
accidents) Intr-o anumita populatie, 'fara distinc(ie Intre cazurile
noi si cele vechi. P. poate fi exprimata In cifre absolute sau (de
obicei) In proportie fata de lotui de subiecti din populatie.V. si
inddenta. .
PREVENTIV, adj. / preventif, -ive, adj. / preventive. [Lat.
praeventus, de, la praevenire = a o iua mainte, a preveni iprae
= mainte.; venire = a veni).] Care se refera la o metoda si, prin
extensie, la o substanta utilizate pentm *preventie. Ex.:
vacdnare p. Pentru substante este preferabil termenul *profi-lactic
(utilizat uneori, discutabil, ca sin. pentru p.).
PREVENTOR1U, s. n. / preventorium, s. m. / preventorium.
[Lat. praeveator, -oris = cei care precede, de ia praevenire = a
o Iua mainte, a prevent (prae = mainte; venire = a veni).} Unitate
sanitara profilactica cu paturi. P. de tuberculoza asigura asistenta
copiilor si adultilor din mediul tuberculos, pentru a-i preveni de
contaminare.
PREVENTIE, s. f. / prevention, s. f. / prevention. [Lot.
praeventus, de ia praevenire = a o Iua mainte, a prevent (prae =
mainte; venire = a. veni)} Ansamblul masurilor care permit
impiedicarea aparitiei, agravarii sau a extensiei anumi-tor boli. Se
disting: p. primara, care consta In evitarea bolii, p. secundara, In
diminuarea efectelor, iar p. tertiaia are drept scop reintegrarea
unui subiect In conditii de viata compatibile cu noua sa stare.
PREVERTEBRAL, adj. / prevertebral, -ale, -aux, adj. / pre.
vertebral. [Lot. prae = mainte; vertebra = vertebra, de [a.
vertere = a mtoarce.} Situat anterior vertebrelor si/sau coloanei
vertebrate.
PREVEZICAL, adj. / prevesical, -ale, -aux, adj. / prevesical.
{Lat. prae = mainte; vesica = vezica.} Situat anterior, In fa(a
vezicii urinare.
PREZBIACUZ1E, s. f. / presbyacousie, s. f. / presbyacusia.
{Qr. presbys = bdtran; akousis = auz, de ia akouein = a auzi,}
Scadere a auzului, care survine Indeosebi dupa varsta de 60 de
ani. P. este o surditate de tip neurosenzorial afec-tand Indeosebi
perceptia sunetelor acute. Ea este consecinta Tmbatranirii
fiziologice a urechii interne, ca si a centrilor de inte-grare auditiva.
Var.: presbiacuzie.
PREZBIOFRENIE, s. f. / presbyophrenie, s. f. / presbyophrenia. [Qr. presbys = Batran; phren, phrenos = spirit,
minte.] Forma particulars de psihoza presenila, cu amnezie grava
de fixare (pierderea totala a memoriei faptelor recente), pe fondul
unei dezorientari temporospatiale, asodata cu con-fabulatii,
neliniste. Afecteaza aproape exclusiv femeile. Sin.: sin-drom
Wernicke. Var.: presbiofrenie.
PREZBIOPIE, s. f. / presbyopie, s. f. / presbyopia. {Cjr. presbys
= 6a.trd.n, ops, opos = vedere, vaz.} Hipermetropie fizio-logica:
dificultatea distingerii nete a obiectelor apropiate, cauzata de
diminuarea puterii de acomodare a ochiului (In particular prin
diminuarea elasticitatii cristalinului), legata de Tmbatranire. Var.:
presbiopie. Sin.: prezbifie.
PREZBIT, adj., s. m. sau f. / presbyte, adj., s. m. ou f. /
presbyope. \Qr. presbytes = hiitran.} (Persoana) care este
afectata de *prezbiopie. Var.: presbit.
PREZBITIE, s. f. / presbytie, s. f. / presbytia. \Cjr. presbytes =
fia-tron.} Var.: presbitie. Sin.: presbiopie (v.).
PREZENTAT1E, s. f. / presentation, s. f. / presentation, position (obst.). [Lot. praeseatare = a prezenta, a arata, de ia
praesens, -ntis = care. este de fata,} Parte a fatului care ia prima
contact cu stramtoarea superioara a bazinului osos matern
pentru a se angaja si a se degaja prima la vulva, dupa un
mecanism propriu In timpul nasterii. Tipurile mai frecvente de p.
sunt: *p. cefalica, *p. craniana, *p. faciala, *p. frontala, *p. pelvina,
*p. transversa. V. angajare, pozitie. V. si In con-tinuare.
752

PRIAPISM
PREZENTATIE CEFALICA / pr6sentation cephalique / cephalic
presentation. Tip de p. cu frecventa mare (96%), In care fetusul
se angajeaza cu extremitatea cefalica spre stramtoarea
superioara a bazinului mamei. Capul poate fi In flexie (flectat,
*p. craniana), In extensie (deflectat, *p. faciala) sau In pozitie
intermediara (*p. frontala).
PREZENTATIE CRANIANA / pr6sentation du sommet / vertex
presentation. Cea mai frecventa *p. cefalica (peste 95%),
*eutocica, In care fetusul se angajeaza cu ocdputui spre stramtoarea superioara a bazinului. Axul vertical al extremitatii cefa-lice
se orienteaza fie spre diametrul oblic stang, mai frecvent, fie, mai
rar, spre eel drept sau, In caz de bazin plat, spre diametrul
transversal, ceea ce permits definirea unor pozitii corespondente.
PREZENTATIE FACIALA / presentation de la face / face
presentation. *P. cefalica rara (0,15%), In care capul este In
pozitie deflectata fetusul angajandu-se In travaliu cu masivul
facial. Mentonul este considerat punct de reper fata de stramtoarea superioara a bazinului, permitand definirea mai multor
pozitii; mai frecvent Insa axul vertical al extremitatii cefalice este
situat pe diametrul oblic drept al stramtorii.
PREZENTATIE FRONTALA / presentation du front / brow
presentation. *P. cefalica rara, In care capul se gaseste In
pozitie intermediara Intre flexie (flectat) si extensie (deflectat). In
raport cu pozitia piramidei nazale fata de stramtoarea superioara a bazinului, se definesc mai multe pozitii (iliaca dreapta
sau stanga anterioara si posterioara, iliaca transversa). Aceasta
p. poate surveni In cursul travaliului, complicatie care poate fi,
uneori, imposibil de solutionat fara operatie cezariana. 0 alta p.,
p. bregmatica este asemanatoare p. f., fontanela bregma-tica
fiind luata ca reper.
PREZENTATIE OBLICA / presentation oblique / oblique presentation. Sin.: prezentatie transversa (v.).
PREZENTATIE PELVINA / presentation du siege / pelvic presentation. Tip de p. cu o frecventa sub 4%, In care fetusul tinde
sa se angajeze cu pelvisul la nivelul *stramtorii supe-rioare a
bazinului matern. P. p. este numita completa cand gambele sunt
flectate pe coapse si coapsele pe abdomen si incompleta,
varianta cea mai frecventa, cand gambele sunt m extensie totala
pe coapse si coapsele sunt flectate pe abdomen, membrele
inferioare fiind de-a lungul trunchiului cu plantele la nivelul
capului fetal. P. p. este la limita dintre *euto-cie si *distocie. V. si
manevra Mauriceau-Smellie.
PREZENTATIE TRANSVERSA / presentation transverse /
transverse presentation. P. care se caracterizeaza prin pozitia
transversala sau oblica a fetusului In raport cu stramtoarea
superioara a bazinului mamei. Se descriu mai multe pozitii, In
functie de umarul care se angajeaza In stramtoare si dupa cum
spatele este situat anterior sau posterior. Aceasta p. (cu
frecventa sub 1%) este *distocica si, uneori, poate fi transformata prin *versiune. Sin.: prezentatie oblica.
PREZERVATIV, s. n. / condom, s. m., preservatif, s. m. /
condom. [Lo.t. praeservare, de ia prae = mainte, servare = a
pastra, a menfim.] Manson din cauciuc suplu si extensibil, Inchis
la un capat, care se aplica pe penis Inaintea unui raport sexual,
In scop contraceptiv (Tmpiedicarea migrarii spermato-zoizilor)
sau pentru prevenirea contaminarii veneriene si cu HIV. Sin.:
condom. V. si diafragm, pesar.
PRIAPISM, s. n. / priapisme, s. m. / priapism. [Lat. priapismus, gr. priapismos, de ia gr. Priapos = zeui dragostd
fizice.} Sindrom caracterizat prin erectie permanenta, dureroasa,
independenta de *libido (si fara relatie cu excitatia sexuala), cu
ejaculare imposibila sau foarte difidla. Se poate observa w\
unele uretrite sau cistite acute, ca si In unele leziuni ale maduvei spinarii.

PRIM AJUTOR
PRIM AJUTOR / premier aide / first aid. [Lot. primus == primill;
adiutor, -oris = cd care. ajutd, de. [a adiutari = fl ajuta.] Ajutor
medical acordat de o persoana care nu are o functie medicala,
dar care a fost instruita, de obicei, In cadrul grupelor sanitare de
Cruce Rosie.
PRIMAR, adj. / primaire, adj. / primary. [Lot. primwius, de. la
primus = primiil.} 1) Care apare primul Intr-o succesiune In timp a
unor fenomene sail Intr-un proces de dezvoltare. 2) In patologie
termenul se utilizeaza fie cu referire la boli:
boala p. (sau *primitiva), fie cu privire la semne, simptome, leziuni
sau chiar etape ale bolilor care apar primele.
PRIMER, s. m. / amorse, s. f. / primer. [Lot. primus = primui.}
Sin.: amorsa (v.).
PRIMIGESTA, adj., s. f. / primigeste, adj., s. f. / primigravi-da.
[Lot- primus = primui; gesture = a purta o sarcina.} (Femeie)
care este Insardnata pentru prima oara.
PRIMIPARA, adj., s. f. / primipare, adj., s. f. / primipara, n.,
primiparous, adj. [Lat. primus = primul; parere = a nafte.]
(Femeie) care a avut o sardna In urma careia a rezultat un fat de
eel putin 500 g sau cu o varsa gestationala de minimum 20 de
saptamani, fara a tine seama daca tatui a fost viabil, ori unic sau
multiplu.
PRIMITIV, adj. / primitif, -ive, adj. / primitive. [Lot. primi-tivus,
de, la primus = primul.} 1) Idiopatic sau esential (v.). 2) 0 leziune,
un fenomen clinic care apar primele, fiind la originea altora, care
Ie succed.
PRIMITOR, s. m. sau f. / receveur, -euse, s. m. ou f. / recipient.
[Si- priimati = fl primi.] Bolnav care primeste sange sau derivate
de sange, tesuturi (*grefa) sau un organ ('transplant) de la un
*donator (donor).
PRIMITOR UNIVERSAL / receveur universe! / universal recipient. Subiect apartinand *grupei sanguine AB, lipsit de izoaglutininele naturale anti-A si anti-B, teoretic susceptibil s6 primessca
sange din toate grupele. V. si donator universal.
PRIMOINFECTIE, s. f. / primo-infection, s. f. / primary phase.
[Lat. primus = primul; infectus, de. la inficere = a strica, a
otravi.} Invadarea organismului de catre un microorganism
patogen pentru prima oara. Termenul este consacrat prin utilizare Indeosebi pentru p. tuberculoasa.
PRINCIPII NUTRITIVE / principes nutritifs / nourishing substances. Partile componente fundamentale ale alimentelor, care
prin digestie se absorb In sange si limfa: 1) pentru proteine,
aminoacizii; 2) pentru grasimi, acizii grasi si glicerina; 3) pentru
glucide, glucoza, fructoza etc.
PRINCIPIU, s. n. / principe, s. m. / principle. [Lat. principi-um =
map-lit.} 1) Lege de baza a unei stiinte. 2) Totalitatea legilor si
notiunilor de baza ale unei discipline. 3) Punct de plecare intr-o
demonstrate, In cercetare. Ex.: prindpiile ter-modinamicii: I legea conservarii energiei; II - al *entropiei (Clausius); III - al lui
Nernst, entropia tinde spre o valoare finita cand temperatura
tinde spre zero absolut.
PRINCIPIU ACTIV / principe actif / active principle. Component
al unui 'medicament care Ti confera acestuia calitatile terapeutice specifice.
PRINCIPIU BORNSTEIN / principe de Bornstein / Bornstein's
principle. Cunoscand coeficientui de solubilitate a unui gaz In
sange si volumul din gazul respectiv care se elimina prin plamani
pe minut, se poate calcula cantitatea de sange care traverseaza
plamanul Intr-un minut. P. B. a fost utilizat pentru calcularea
*debitului cardiac.
PRINCIPIU DOPPLER / principe de Doppler / Doppler principle. [Christian Johann Doppler, fizicwn fi matemalician
austriac, 1803-1853.} V. efect Doppler-Fizeau.
PRINCIPIU PICK / principe de Pick / Pick's principle. [Adolf
Pick, fizwCog ge.rm.an, profesor la. Zurich., apoi la. 'Wwtibwg,

P. LA ACETAZOLAMIDA
1829-1901.} Aplicatie a legii conservarii masei pentru efectu-area
unor masurari indirecte: cantitatea de substanta captata sau
eliberata de un organ reprezinta produsul Intre fluxul san-guin al
organului respectiv si diferenta dintre concentratiile sub-stantei In
sistemele arterial si venos.
PRION, s. m. / prion, s. m. / priori. ['EngC. proteiaaceoas
infectious particle = particuCa infecfioasa de. natura protacd.]
Proteina celulara normala, care, In anumite conditii, poate deveni agent patogen. La subiectui sanatos, p. se aflS fixati la
nivelul membranei plasmatice a diferitelor celule, Indeosebi
neuronale. P. este de fapt o sialoglicoproteina alcatuila din 253
aminoacizi, legati la membrana celulara printr-o grupare de tip
*fosfatidil-inozitol sensibila la *fosfolipaza C. Gena codanta pentru sinteza p. este localizata pe cromozomul 20. P. proteina este
desemnat cu sigia PrPc (c de la celula), iar rolul sau fiziologic nu
este cunoscut. 0 proteina izoforma anormala a PrPc constituie o
particula infectanta responsabila de *ence-falopatiile spongiforme
subacute transmisibile prezente atat la om, cat si la bovine, de
boala Creutzfeldt-Jacob la om, ca si de scrapia oilor. Modul de
transmitere nu este dar, probabil prin ingestie de tesut infectat,
dar numai la sped; Inrudite Indeaproape. In principiu, proteina Pr
patogena se deosebeste de cea normala prin faptui ca are o
structura secundara de tip p-pliat, proteina normala avand o
structura a-helix. In ence-falopatii se formeaza agregate de
bastonase cu aspect de amiloza, iar la nivelul placilor amiloide
este pozitiva o reactie imunodtochimica anti-p. In aparitia p.
patogeni ar avea un rol mutatia genei p.
PROACCELERINA, s. f. / proaccelerine, s. f. / proaccelerin. [Lat.,
gr. pro = inaintea, in fata; lot. accelerare = fl grain, de la celer =
rapid; -iaa.} Unui din factorii coagularii, factorul V, este o globulina
plasmatica labila, cu rol accelerator, inter-venind In transformarea
protrombinei (factorul II) In trombinS (factorul lla). P. mai este
numita si trombogen, cofactor al trom-boplastinei, factor
accelerator. DefidtuI de p. conduce la o afectiune rara,
parahemofilia sau *boala Owren. Sin.: protrom-bokinaza.
PROBABILITATE, s. f. / probability s. f. / probability. Notiune de
baza In studiul fenomenelor aleatorii, p. producerii unui
eveniment este un numar cuprins Intre 0 (imposibilitatea producerii evenimentului) si 1 (certitudinea evenimentului considerat). P. indica frecventa aparitiei evenimentului respectiv Intr-o
serie de testari independente des^surate In conditii identic. Ea
este estimata ca un raport, p/(p+q), unde p este numarul probabil
de aparitii ale evenimentului, iar q numarul probabil de nonaparitii.
PROBA, s. f. / epreuve, s. f. / test. [Lat. proha = proba,
incercare.] Orice mjjioc (investigate, manevra, reactie, analiza de
laborator) destinat cautarii, punerii In evidenta sau evaluSrii unei
proprietati, unui caracter, unei functii normale sau anor-male a
unui organism ori a uneia din partile sale. Numeroase p. sunt
adesea desemnate sub termenii: metoda, procedeu, reactie, test,
la care se pot adauga termenii semn si efect (fara ca Intre toti
acesti termeni sa existe sinonimie In sens strict). Se poate afirma
ca datorita influentei tenninologiei engl. termenul test este utilizat
tot mai frecvent. P. enumerate In con-tinuare sunt doar definite
selectiv, prezentarea In amanunt a acestora constituind obiectivul
manualelor si tratatelor.
Probe cu denumiri commie
P. LA ACETAZOLAMIDA / epreuve a I'acetazolamide /
acetazolamide test. P. ce exploreaza reglarea echilibrului addobazic renal. *Acetazolamida antreneaza la subiectui normal,

753

P. LA ACTH
la 30 de minute dupa injectarea intravenoasa a 250 mg,
cres-.terea pH-lui urinar, dublarea eliminarii de apa, sodiu, potasiu
si bicarbonati, alaturi de diminuarea eliminarii de amoniac.
Aceasta p. necesita mentinerea *c/earance-lui glomerular la va-lori
sub 60 ml/min, ceea ce Ti restrange utilizarea,
P. LA ACTH / 6preuve a I'ACTH / ACTH test. Sin.: proba Thorn
(v.).
P. DE ADEZIVITATE PLACHETARA / 6preuve d'adhesivite
plaquettaire / platelet adhesivity test. Termen impropriu,
desemnand o p. prin care se determina nu numai adezivitatea
trombocitelor, dar si agregarea lor, farS ca aceste doua
fenomene sa poata fi disociate.
P. LA ALDACTONA / 6preuve a I'aldactone / aldactone test.
Proba utilizata In diagnosticul 'sindromului Conn. Adminis-trarea
a 200 mg aldactona la fiecare 6 ore timp de 4 zile blo-cheaza
actiunea aldosteronului la nivelul tubului distal si corecteaza
hipertensiunea arteriala a pacientilor cu hiperaldo-steronism
primar. In cazul hiperaldosteronismului secundar, acest efect nu
apare. Sin.: proba la spironolactona.
P. DE ANOXIE MIOCARDICA PROVOCATA / 6preuve d'anoxie
myocardique provoquee / myocardial anoxia test. P. utilizaB
pentru diagnosticul *anginei pectorale. PadentuI respira timp de
20 min un amestec gazos alcatuit din 10% o-xigen si 90% azot,
In tot acest timp fiind Inregistrat traseui electrocardiografic.
Anoxia miocardica astfel provocata determina aparitia semnelor
electrice de insuficienta coronariana, inexis-tente In conditii
normale. Sin.: electrocardiograma de efort.
P. DE APTITUDINE / epreuve d'aptitude / aptitude test. P.
complexa, dificil de elaborat si de interpretat, prin care se evalueaza aptitudinile unui subject.
P. BIOLOGICA / epreuve biologique / biologic test. Experienta
de laborator destinata masurarii actiunii unui anumit stimul (fizic,
chimic, biologic etc.) pornind de la reactiile provo-cate asupra
materiei vii. P. b. pot fi cantitative sau calitative.
P. CU BROMSULFONFTALEINA / epreuve de la bromesulfonephtaleine / sulfobromo-phthalein test. P. de evaluare a
functiei cromagoge a ficatului (excretia biliara de coloranti chimici). Se injecteaza i. v. o cantitate de colorant, iar prin dozari
seriate ale concentratiei bromsulfonftaleinei In plasma se poate
stabili viteza de eliminare si valoarea *clearance-ului. Valorile
dearance-ului vor depinde de capacitatea de captare si metabolizare de catre hepatocite, dar si de debitui sanguin hepatic.
Ca urmare, In caz de insuficienta cardiaca cu ficat de staza,
valorile dearance-ului vor fi mult mai scazute decat s-ar putea
datora suferintei hepatice. Din cauza unor efecte secun-dare
(periflebita, reactii anafilactice), ca si a costului ridicat, p. este
utilizata rar. Sin.: proba Rosenthal-White.
P. CALORICA / 6preuve calorique / caloric test. Sin.: proba
Barany (v.).
P. CELOR TREI GAROUR1 / epreuve des trois garrets / three
garrot test. P. utila In cazul insuficientei venoase cro-nice a
membrelor inferioare, pentru determinarea nivelului la care
valvele venoase sunt insuficiente. Consta In aplicarea garourilor
In treimea superioara a coapsei, deasupra genunchiu-lui si la
mijiocul gambei, dupa care se observa gradul de umplere
venoasa In segmentele dintre cele trei garouri dupa scoaterea lor
succesiva de jos In sus.
P. CELOR TREI PAHARE GUYON / 6preuve des trois ver-res /
three glass test. [Jean Ccisimir Felix Guyon, cfwwg fi wolog
francez, profesor de. pa-totogie cHirurjJicaCil la 'Paris, 1S311920.] P. ce predzeaza originea unei *hematurii si con-sta In
prelevarea a trei probe de urina din jetui initial, mijiodu si
terminal. Hematuria este initiala daca numai urina din primul
pahar contine hematii, terminala daca numai urina din ultimul
pahar este rosie ^i totala daca toate probele sunt hematurice.
754

P. CU FIER RADIOACTIV
Hematuria initiala este de origine uretro-cervico-prostatica, cea
terminala de origine vezicala, iar cea totala de origine renala
(toate hematuriile masive pot fi totale). Sin.: proba Guyon.
P. DE CONCENTRATIE VOLHARD / 6preuve de la concentration de Volhard / Vblhard's test. [Franz Volhard, medic
german, profesor de. medicinO. intemil (a 'Haiie, apoi la J~ranyurt
pe Main, 1872-1950.} V. proba Volhard.
P. CU CORTIZON-GLUCOZA / 6preuve a la cortisone-glucose /
cortisone-glucose tolerance test. Tehnica ce sensi-bilizeaza *p.
de hiperglicemie provocata cu glucoza pe cale orala, prin
inducerea unei *gluconeogeneze hepatice la admi-nistrarea
cortizonului cu cateva ore Inainte de hiperglicemia provocata.
P. CU CROM 51 / 6preuve au chrome 51 / radiochromium
tagging of red cells. Determinarea duratei de viata a globu-lelor
rosii marcate cu siCr. Hematiile pot proveni fie de la acelasi
subiect (p. prin autotransfuzie), fie de la un donor izogrup (p. prin
izo- sau alotransfuzie). Unitatea masurata este timpul de
semiviata (timpul necesar diminuarii la jumatate a radioactivitatii
initiate). Normal, valorile sunt de 284 zile. Timpul de semiviata
este scazut In anemia hemolitica. Aceasta p. poate fi asociata cu
studiul izotopic al eritropoiezei cu fier radioactiv. Marcajul
hematiilor cu s'Cr permite si masurarea volumului globular total
(prin calculul dilutiei izotopice). Acest izotop este util si In studiul
duratei de viata a plachetelor.
P. DEGET-NAS / epreuve doigt-nez / finger-nose test. P.
neurologica destinafa precizarii starii de coordonare a miscarilor
voluntare ale membrelor superioare. Bolnavul, avand ochii Inchisi,
trebuie sa atinga rapid varful nasului sau cu indexul, bratui
efectuand o miscare de adductie din pozitie laterala.
P. CU DIIODOTIROZINA RADIOACTIVA / 6preuve ^ la
diiodotyrosine radioactive / radio-iodinated diiodotyrosine
test. P. ce urmareste evidentierea tulburarilor de sinteza a hormonilor tiroidieni prin deficit de deiodaza (tipul IV dupa clasificarea Stanburg), bazata pe analiza urinei dupa administrarea
orala sau i. v. de diiodotirozina (DIT) marcata. La subiectui
normal, DIT este aproape In totalitate deiodata. DefectuI de
dehalogenare este relevat prin eliminarea urinara a unei man parti
din DIT marcala.
P. DE DILUTIE VOLHARD / epreuve de la dilution de Volhard /
Volhard's test. [Franz Volhard, medic german, profesor de
medicinit internd [a f{aSli, apoi la frankfurt pe 'Main, 1872-1950.}
V. proba Volhard.
P. DUBLU ORB / epreuve double aveugle / double-blind test.
Sin.: dublu orb (v.).
P. DURERII PROVOCATE / 6preuve de Caroli / Caroli's test.
Sin.: proba Caroli (v).
P. CU EDTA SODIC / epreuve a I'EDTA sodique / EDTA test. P.
functionala ce exploreaza secretia de parathormon (PTH). Dupa
injectarea i. v. lenta de EDTA sodic (agent chela-tor de caldu) se
observa o *hipercalcemie tranzitorie si creste-rea valorilor de
PTH. In *hipoparatiroidie, hipocalcemia este brusca si se
corecteaza tardiv, iar valorile de PTH seric nu se modifica. P. se
practica In cadru spitalicesc si nu este indicata In hipocalcemiile
fruste.
P. DE EFORT / 6preuve d'effort / strain test. Orice p. care
consta In executarea unui efort standard si care este destinata
evaluarii capacitatii functionale cardiovasculare la omul normal
sau bolnav, In scop diagnostic, prognostic, sau de cercetare
experimentala.
P. CU FIER RADIOACTIV / 6preuve au fer radioactif /
radioactive iron clearance. Metoda de studiu a *eritropoiezei.
Dupa injectarea unui izotop al fierului (sspe sau mai frecvent
sspe) se calculeaza viteza de disparitie plasmatica (care reflecta
aviditatea maduvei osoase pentru fier si ded bogatia In *erifro-

P. DE FRANARE
blaste), viteza de Incorporare In hematii (ce reflecta direct eficacitatea eritropoiezei), ca si capacitatea de eliberare din
maduva osoasa. Se poate preciza existenta unei eritropoieze
ectopice (splenica). P. permite calcularea duratei de viata a
globulelor rosii formate si a rezervelor tisulare de fier si poate fi
cuplata cu studiul duratei de viata a hematiilor marcate cu s'Cr
administrate prin alotransfuzie. V. si proba cu crom-51.
P. DE FRANARE / test de freinage / suppression test. Sin.
desuet pentru test de frenaj (v.).
P. LA FRIG / 6preuve au froid / Hines-Brown test, cold
pressure test. P. permite evidentierea hipertensiunii arteriale
latente. Se masoara TA Inaintea, In timpul si dupa imersia bratului
In apa la 4'C timp de un minut. Variatia semnificativa a celor trei
valori ale TA demonstreaza o hiperexcitabilitate simpatica. Sin.:
proba Hines-Brown, test Hines-Brown, test pre-sor la rece.
P. DE GALACTOZURIE PROVOCATA / 6preuve de galactosurie provoquee / Bauer's test, galactose tolerance test.
Sin.: test Bauer (v.).
P. LA GONADOTROFINA CORIONICA / epreuve a la
gonadotrophine chorionique / chorionic gonadotrophin test.
P. de stimulare ovariana In faza luteala prin administrare de
*gonadotrofina corionica. Masurarea urinara a produsilor de
catabolism ai hormonilor progestativi si estrogeni permite orientarea diagnosticului de hipo- sau hiperfoliculinemie si luteinemie.
P. LA HCG ASOCIATA CU P. LA DEXAME-TAZONA / 6preuve
a la HCG associee a I'epreuve a la dexametha-zone / HCG
test with dexamethasone suppression test. *P. la
gonadotrofina corionica este asociata cu administrarea de
dexametazona pentru franarea secretiei hormonilor steroidieni
corticosuprarenalieni.
P. HEPATICE / epreuves hepatiques / hepatic tests. Ansamblu de dozari biologice destinate explorarii starii functionate
hepatice. Aceste dozari sunt: bilirubinemia, fosfatazele alcaline,
amino-transferazele (ALAT si ASAT), gama-glutamil-trarisferaza,
electroforeza proteinelor serice, nivelul de protrombina. V. si tab.
const. biochim.
.P. DE H1PERGLICEMIE PROVOCATA / epreuve d'hyperglycemie provoquee / glucose tolerance test. P. care consta
in supraIncarcarea organismului cu glucoza, cu urmarirea consecutiva a variatiilor glicemiei. In varianta standard a probei,
dupa 2-3 zile de regim normal In glucide, subiectui primeste pe
nemancate 75 g de glucoza. Se masoara glicemia pe
nemancate si In primele 3 ore de la debutui probei, In general la
fiecare jumatate de ora. Este preferata prelevarea san-gelui
capilar. Normal, glicemia creste dupa 30-45 minute si revine spre
valorile normale la 1-2 ore dupa ingestie. In cea mai mare parte
din cazurile de diabet zaharat si In unele afectiuni hepatice,
glicemia depaseste 1,80 g/l In prima ora si nu revine la normal
dupa 2 ore. *Hipoglicemiile prezinta curbe variabile In functie de
tip. Se recomanda ca In paralel cu glicemia sa fie determinata si
insulinemia. In acest caz se con-stata ca picul (concentratia
maxima) glicemiei este invers proportional cu picul precoce al
secretiei de insulina. Portiunea descendenta a curbei glicemiei
se afla In relatie cu rapiditatea patrunderii intracelulare a
glucozei. In unnatoarele cazuri, p. de h. p. nu poate fi efectuata
decat prin injectare intravenoasa a glucozei: intoleranta la
glucoza, absorbtie prea rapida (''dumping syndrome,
"hipertiroidism) sau prea lenta (*hipotiroidism, "malabsorbtie).
Proba este, In aceasta altemativa, mai putin sensibila deoarece
difuziunea glucozei este quasiinstantanee. In aceste conditii se
poate studia curba descresterii glicemiei sub influenta secretiei
de insulina, pe un grafic In coordonate semilogaritmice (pe
abscisa se reprezinta timpul, iar pe ordo-

P. DE POST
nata glicemia), fiind posibil calculul unei constante K, care
depinde de panta curbei. Sin.: proba de toleranta la glucoza, test
de toleranta la glucoza. V. si insulina, peptid C.
. P. DE HIPERSIDEREMIE PROVOCATA / epreuve de hyper.
sideremie provoqu6e / iron loading test. P. ce exploreaza
rezervele de fier ale organismului. Dupa ingestia a 3 mg/kg corp
de fier feric se observa, In mod normal, la trei ore un varf de
crestere a *sideremiei (hipersideremie). Aceasta crestere nu este
observata la bolnavii afectati de *hemocromatoza,
*transferina fiind deja total saturata.
P. LA HISTAMINA / 6preuve d'histamine / histamine test 1) P.
de evaluare a circulatiei arteriale a unui membru. 2) P. pentru
studiul capacilatii secretorii a stomacului. 3) P. pentru
diagnosticul feocromocitomului.
P. DE INHIBARE A MIGRARII LEUCOCITELOR / epreuve
d'inhibation de la migration leucocytaire / leukocyte migration intubation test. P. bazata pe proprietatea leucocitelor de a
migra, inhibata de prezenta unui antigen sensibilizant, prin
secretia de catre limfocitele sensibilizate a unui factor solubil
(factor de inhibare a migrarii, migration inhibiting factor - MIF) ce
regleaza reactiile celulare de hipersensibilitate Intarziata. Aceasta
p. exploreaza imunitatea mediata celular de tip IV.
P. LA INSULINA / 6preuve a I'insuline / insulin test. Procedeu
destinat stimularii secretiei de sue gastric sau de hormon de
crestere prin administrarea i. v. a insulinei (care determina
hipoglicemie cu excitare vagala, si, secundar secretie de sue
gastric).
P. DE LIMFOCITOTOXICITATE MEDIATA CELULAR / 6preuve
de lymphocytotoxicit6 a mediation cellulaire / cell-mediated
lymphocy-totoxicity test. P. pentru demonstrarea in vitro a
rolului distructiv al limfocitelor fata de celulele tinta.
P. LA LIZIN-VASOPRESINA / epreuve a la lysine-vasopressine / lysine-vasopressin test. P. pentru verificarea
integritatii axului hipotalamo-hipofizar; consta In injectarea i. m. a
10 U.I. de lizin-vasopresina (sau perfuzie i. v. In interval de 1 ora)
si dozarea ACTH-ului (crestere normala: cu 100-150% fata de
nivelul plasmatic bazal) si a cortizolului plasmatic (crestere
normala cu minimum 10 mg/100 ml fata de nivelul bazal).
P. LA NICOTINA / 6preuve a la nicotine / nicotine test. P. ce
permite aprecierea secretiei posthipofizare de *vasopresina dupa
stimulare directa cu nicotina baza injectata intravenos.
Raspunsul la test este apreciat In functie de scaderea diurezei si
cresterea osmolaritatii urinare. In general, testui nu mai este
utilizat decat In experiment pe animale. Sin.: test Cates-Garrod.
P. LA PARATHORMON / 6preuve a la parathormone /
parathormone test. Proba bazata pe actiunea fosfaturica rapida
a *parathormonului. Se administreaza intravenos 200 Ul de
parathormon si In functie de raspuns se poate distinge
*hipoparatiroidismul (idiopatic sau chirurgical) de *pseudohipoparatiroidism. In hipoparatiroidism raspunsul fosfaturic este
consecvent, pe cand In pseudo-hipoparatiroidism acesta este
abolit. Sin.: proba Ellsworth-Howard.
. P. DE PERFUZIE CU ANGIOTENSINA / 6preuve de perfu-sion
a I'angiotensine / angiotensin pel-fusion test. P. des-tinata
determinarii dozei de *angiotensina II (administrata In perfuzie i.
v.) care provoaca o crestere de 20 mmHg a presiunii diastolice de
baza, la un subiect cu regim normal sodat. Aceasta p., care poate
fi periculoasa, este utilizata In diagnosticul hipertensiunii prin
ischemie renala. Sin.: proba Kaplan-Silah.
P. DE POST / 6preuve de jeOne / prolonged fasting. P. de
eliminare a "insulinorezistentei, realizata printr-un post complet
cu aport hidric normal. Permite punerea 7n evidenta a unei
hipoglicemii organice. P. se efectueaza In spital, glicemia si
755

P. LA PROGESTERON
insulinemia fiind determinate la fiecare 6 ore, timp de 72 de ore.
In continuare, pacientui efectueaza un efort moderat, urmat de
noi dozaje. Proba se Intrerupe daca glicemia scade sub 0,3 g/1
(1,7 mmol/l) sau m caz de manifestari hipoglicemice intense.
P. LA PROGESTERON / 6preuve a la progest6rone / progesterone test. Injectarea de 1 mg de *progesteron timp de
3 zile consecutiv determina aparitia menstruatiei In primele 5 zile
dupa ultima injectie. Absenta menstruatiei semnifica fie absenta
receptorilor uterini (sau o malformatie uterovaginala), fie o
impregnate scazuta cu estrogeni, fie o sarcina In evolutie.
P. DE PROVOCARE BRONSICA Sl RESPIRATORIE / 6preuve
de provocation bronchique / bronchic stimulation test. P.
alergologica pentru evaluarea modificarilor de ventilatie
pulmonara dupa inhalarea unei cantitati determinate din alergenul incriminat.
P. DE PROVOCARE CONJUNCTIVALA Sl NAZALA / 6preuve
de provocation conjonctivale et nasale / nasal and
conjunctival stimulation test. P. alergologica pozitiva In cazul
de-dansarii unei hipersecretii lacrimale si a unui catar nazal dupa
instilarea In sacul conjunctival a unui volum minim cunos-cut
dintr-o solutie care contine alergenul incriminat.
P. DE PROVOCARE D1GESTIVA / 6preuve de provocation
digestive / digestive stimulation test. P. alergologica utila In
determinarea rolului alergenic al unui aliment considerat, dupa
anamneza, ca posibil alergen. Se descriu doua variante: 1) P. de
ingestie Rinkel: alimentui presupus alergen trebuie consumat
regulat eel putin 4 zile, apoi eliminat din alimentatie eel putin
4 zile, ulterior reintrodus; se urmaresc simptomele produse In
cele 24-48 de ore, dupa reintroducere. 2) P. de provocare sublinguala: se bazeaza pe proprietatea de absoribtie locala a trofoalergenilor la nivelul mucoasei bucale intens vascularizate si
consta In aplicarea, sublingual, a unei picaturi dintr-o solutie
diluata de alergen, indicand pacientului sa nu Inghita timp de 10
min; simptomele alergice apar dupa 20-50 min de la apli-care.
P. LA REGITINA / epreuve a la regitine / regitin test P.
farmacodinamica bazata pe capacitatea simpaticolitica a regitinei, cu blocarea actiunii vasoconstrictoare Indeosebi a noradrenalinei: subiectui fiind In repaus de eel putin 1 ora, se
injecteaza pe cale i. v. 5 mg de regitina; raspunsul pozitiv consta
In scaderea imediata si importanta a presiunii sistolice (cu peste
35 mmHg) si diastolice (cu peste 25 mrnHg), In mai putin de 2
min dupa injectie si pentru un interval de timp de circa 15 min.
Este utila pentru diagnosticul *feocromocitomului.
P. DE RESTRICTIE HIDRICA / epreuve de restriction
hydrique / water intake restriction test. P. prin care se
investigheaza raspunsul posthipofizar la cresterea "osmolaritatii,
obtinuta prin dieta hidrica completa de 12-16 ore. Normal, se
observa scaderea 'diurezei (sub 0,5 ml/min) si hiperosmolari-tate
urinara (peste 800 mOsm/kg), In caz de *diabet insipid adevarat,
concentratia urinara ramane scazuta (22 mOsm/kg). TestuI nu
este specific pentru insuficienta secretiei de ADH. Absenta
adaptarii la hiperosmolaritate traduce fie un diabet insipid
adevarat, fie un diabet insipid nefrogen prin rezistenta renala la
ADH.
P. DE REZISTENTA GLOBULARA / epreuve de resistance
globulaire / osmotic fragility test. P. care consta In studiul
rezisientei hematiilor la hemoliza provocata prin introducerea
acestora Intr-o serie de eprubete care contin solutii de clorura de
sodiu (NaCI) In concentratii descrescande fata de concentratia
fiziologica "izotona (care este de 8,7 g NaCI/1, v. ser fiziologic),
adica In solutii cu hipotonie crescanda. In mod normal, hemoliza
debuteaza In solutia cu concentratia de 4,4 g NaCI/1 si este
completa In eprubeta care contine o concen756

P. DE STIMULARE CU p.BLOCANTE
tratie de 3,4 g/1. Rezistenta globulara este scazuta Indeosebi In
unele tipuri de anemie si In "icterul hemolitic. In *anemia
hemolitica Minkowski-Chauffard, de ex., hemoliza poate debu-ta
la o concentratie de 6 g NaCI/1.
P. CU ROSU DE CONGO / epreuve au rouge de Congo /
Congo red test. P. utilizata pentru diagnosticul *amiloidozei;
consta In injectarea i. v. a rosului de Congo (50 mg/kg corp). In
mod normal, dupa 90 minute, 80% din colorantui injectat se
regaseste In sange. In caz de amiloidoza, colorantui este rapid
fixat de catre substanta amiloida, iar dupa 90 minute nu mai
exista In sange decat In proportie de 20%. Sin.: proba Bennhold,
test AdIer-Reimann.
P. CU ROZ BENGAL / epreuve au rose Bengal / rose Bengal
test. 1) In gastroenterologie, p. prin care se explo-reaza functia
de epurare plasmatica a ficatului: la 45 de min. dupa injectarea i.
v. a 1,5 mg/kg corp de roz Bengal, valorile sanguine sunt normal
sub 3 mg/l (rezultatele sunt asema-natoare *p. cu
bromsulfonftaleina). Roz Bengal marcat cu iod 131 este utilizat In
'scintigrafia hepatica si In scintigrafia cailor biliare. 2) In
bacteriologie, p. utilizata In depistarea si urmarirea *brucelozei.
. P. DE SATURARE CU ACID ASCORBIC / epreuve de saturation par I'acid ascorbic / ascorbic acid saturation test. P.
pentru explorarea carentei de *acid ascorbic (vitamina C).
Consta In administrarea unei doze zilnice de 300 mg de vitamina
C, pana la cresterea neta si brutala (cu peste 0,100 g/l) a
ascorburiei, determinata In fiecare dimineata; cu cat carenta este
mai importanta, cu atat cresterea ascorburiei apare mai tardiv.
Sin.: proba _Harris-Ray.
P. LA SECRETINA / epreuve a la secretine / secretin test. P.
de explorare functionala a pancreasului exocrin. Se injecteaza
*secretina (asociata sau nu cu *pancreozimina) si se analizeaza
sucul pancreatic, recoltat prin tubaj, inainte si dupa injectare.
DebituI sucului pancreatic, bicarbonatii si enzimele nu se modifica
In insuficienta pancreatica exocrina. 2) P. de explorare a
hipergastrinemiei (*gastrina) asociata cu hipersecretie gastrica
acida. DebituI gastric acid si valorile serice ale gas-trinei diminua
sub perfuzie cu secretina (0,3 Ul/kg/h). Dimpo-triva, In 'sindromul
Zollinger-Ellison valorile serice ale gastrinei cresc, cu usoara
diminuare sau cu valori normale ale secretiei acide.
P. DE SICLIZARE / 6preuve de falciformation / sickling test. P.
prin care se pune In evidenta transformarea hematiilor bolnavilor
de 'drepanodtoza In hematii In forma de secera (*drepanocite),
sub influenta hipoxiei provocate in vitro, prin adaugarea unui
reductor de tip metabisulfit.
P. LA SINACTEN / epreuve au synacthene / corticotrophic
hormone test. P. prin care se apredaza, din punct de vedere
cantitativ, sinteza hormonilor corticosuprarenalieni dupa stimu-lare
directs cu sinacten ( p 1,24-corticotrofina), analog de sinteza al
ACTH. Se injecteaza i. m. 250 g de sinacten, care de obicei
determina dublarea cortizolemiei de baza, sau 500 g de sinacten
retard. V. si testui la metopirona.
P. DE SINCERITATE / epreuve de sincerite / Lombard voice
reflex test. P. destinata confirmarii simularii unei hipo-acuzii sau
unei surditati. V. proba Lombard.
P. LA SPIRONOLACTONA / epreuve a la spironolactone /
spironolactone test. Sin.: proba la aldactona (v.).
. P. DE STIMULARE CU (3-BLOCANTE / 6preuve de stimulation par les p-bloquantes / beta-blocker stimulation test. P.
utila In diagnosticul *feocromocitomului, constand In administrarea a 10 mg propranolol si masurarea tensiunii arteriale si a
frecventei cardiace dupa 30 min; p. este considerata pozitiva
daca valorile tensionale cresc, iar frecventa cardiaca scade.

P. CU TIMID1NA TRITIATA
P. CU TIMID1NA TRITIATA / epreuve a la thymidine tritiee /
'H-thymidine incorporation test. P. prin care se masoara
capacitatea de Incorporare a timidinei ?n acidul dezoxiribonu-cleic
al nucleului celular, pentru aprecierea rapidilatii de *repli-care a
acestuia. P. este utilizata pentru studiul celulelor madu-vei osoase
si pentru studiul transformarii limfoblastice.
P. TIMOL / epreuve a thymol / thymol test. P. care consta In
flocularea serului sanguin In prezenta solutiei timol. Inten-sitatea
sa este net crescuta In icterele prin hepatite, spre deosebire de
icterele prin retentie. Este In relatie cu nivelul de P-lipoproteine si
de imunoglobuline M In ser. Sin.: reactie MacLagan, reactie timol,
test timol. V. si test de floculare.
P. LA TIRAMINA / 6preuve a la tyramine / tyramine test. P. de
stimulare a secretiei catecolaminelor, utila In diagnostic-ul
feocromocitomului, In care caz administrarea i. v. a unor doze
crescande de tiramina determines cresterea valoiilor ten-siunii
arteriale cu peste 40 mm Hg (tensiunea sistolica), In mai putin
de un minut, pentru circa 5-10 min.
.P. LA TOLBUTAMIDA / epreuve a tolbutamide / tolbu-tainide
test. Studiul hipoglicemiei provocate prin injectarea intravenoasa
a unei doze de 1 g de tolbutamida; la subiectui normal, glicemia
scade dupa 30 min la 0,5 g/l (2,8 mmol/l). Sin.: test de toteranta
la tolbutamida.
. P. LA TOLBUTAMIDA-GLUCOZA / epreuve tolbutamide-glucose / tolbutamide-glucose test. Comparatie Intre p. de hiperglicemie provocata clasica si o alia p. de hiperglicemie efectuata dupa injectarea intravenoasa a unei sulfamide hipoglicemiante (tolbutamida) In doza de 10 mg/kg corp, pentru explo-rarea
capacitatii functionale a pancreasului.
P. DE TOLERANTA LA GLUCOZA / epreuve de tolerance A la
glucose / glucose tolerance test. Sin.: proba de hiperglicemie
provocata Jv.).
. P. DE TOLERANTA LA HEPARINA IN VITRO I 6preuve de
tolerance a I'heparine in vitro I in vitro heparin tolerance
test. P. pentru evaluarea in vitro a coagulabilitatii globale a
sangelui. Consta In masurarea timpului de coagulare a patru
esantioane de plasma oxalatata In prezenta a 0; 0,3; 0,7 si 1
unitate de heparina diluata In 0,1 ml ser fiziologic; acest timp,
comparat cu timpul pentru plasma martor, este scurtat In caz de
tromboza, dar se prelungeste In caz de trombopenie si hemofilie.
Aceasta p. permite urmarirea rezultatelor tratamen-tului
anticoagulant. Sin.: proba Waugh-Rudich.
P. DE TOLERANTA LA LACTOZA / epreuve de tolerance i la
lactose / lactose tolerance test. P. de evaluare a defici-tului
specific de lactoza: o doza de 50 g lactoza este admi-nistrata oral,
a jeun, si se urmareste glicemia la 30, 60, 90, 120 min. In mod
normal, apare o crestere cu peste 1 mmol/l (20 mg/dl); In caz de
raspuns negativ, p. poate fi completata cu administrarea orala a
25 g glucoza si 25 g galactoza si cu masurarea glicemiei la
aceleasi intervale de (imp; defidtui specific de lactaza nu are efect
asupra absorbtiei glucozei sau galactozei, spre deosebire de un
deficit de absorbtie intesti-nala de alta etiologie.
P. LA TRIIODOTIRONINA / epreuve a la triiodothyronine /
thyroid suppresion test. Sin.: test de frenaj la T, (v. test de
frenaj).
P. LA TRIOLEINA / epreuve a la trioleine / trioleine test. P.
utilizata la adult pentru explorarea pancreasului exocrin. Se
administreaza trioleina marcata cu iod-131 si se masoara radioactivitatea sanguina, urinara si fecala. Normal, radioactivitatea
sanguina este maxima la 5 ore dupa ingestie, iar cea urinara la 3
zile, cand atinge 90% din radioactivitatea ingerata, In timp ce mai
putin de 5% se regaseste In materiile fecale. In insu-ficienta
pancreatica, defidtui de *lipaza antreneaza absenta hidrolizei
trioleinei,. explicandu-se astfel cresterea radioactivitatii

P. BARANY
fecale si scaderea celei urinare. 0 p. asemanatoare se poate
realiza cu "'l-oleina. P. este normala In insufidenta pancreatica, si
permite eliminarea diagnosticului de *malabsorbtie intestinala.
. P. LA TSH / 6preuve ^ la TSH / TSH stimulation test. P. prin
care se apreciaza reactivitatea tiroidei la *tireostimulina exogena
(TSH bovina, 100 u i. m., 3 zile consecutive). Inter-pretarea
raspunsului se face prin compararea *sdntigramelor tiroidiene (si
a fixarii cervicale) Inainte si dupa stimulare. P. nu este utilizata
pentru diagnosticul insuficientei tiroidiene, dozajul hormonal fiind,
In acest caz, mult mai sensibil. P. este utila pentru obiectivarea
zonetor hipersecretante (*adenom tiroidian toxic, *gusa
multinodulara toxica) sau pentru diagnosticul unei hipertiroidii
induse de iod.
P. LA VASOPRESINA / epreuve a la vasopressine / vasopressine test. Sin.: test la vasopresina (v.).
P. VESTIBULARA / epreuve vestibulaire / vestibular test Orice
p. destinata punerii In evidenta a afectiunilor cailor vestibulare
periferice sau centrale (indeosebi *nistagmus si tul-burari de
echilibru). V. reactie vestibular-pupilara si vertij de pozitie.
Probe cu nume proprii
P. ADDIS / 6preuve ou compte d'Addis / Addis' count.
[Thomas Addis, medic, lie origine. scofiana, profesor [a San
francisa}, 1881-1949.] P. care consta In evaluarea cantitativa
(numararea) elementelor celulare (hematii, dlindri, leucocite etc.)
continute In sedimentui urinar din urina cotectata timp de 12 ore,
la un subiect cu regim hidric restrictiv. Metoda permite aprecierea
functiei renale In unele afectiuni. Sin.: test Addis.
P. ADDIS-HAMBURGER. [Thomas Addis, medsc de. oryim
scotiana, profesor (a San frcmwco, 1881-1949; Hartog fakob
Hamburger, fu.ioCog germmi, QrQninge.n, 1859-1924.} P. care
consta In numararea elementelor celulare continute In sedimentui
rezultat dupa centrifugarea unui esantion de urina. Din calculul
concentratiei acestor elemente pe mililitru din urina emisa In
interval de 3 ore (anterior esantionului colectat) se obtine debitui
urinar pe minut (debit-minut). Normal, debit-mi-nutui este de 100 1 000 leucocite, hematii si celule epiteliale si de 1-3 dlindri.
P. ANDRE THOMAS. [Andre Antoine Henri Thomas, MUroCog francez, 'Paris, 1867-1963.} Pune In evidenta hipotonia
musculara prin exagerarea amplitudinii miscarilor de partea
cerebeloasa, la scuturarea antebratului.
P. BABINSKI. [Josef Francois Felix Babinski, newobg
fra.nc.ez, 'Paris, 1857-1932.} Pune In evidenta lipsa de coordonare a miscarilor simultane care partidpa la executarea unei
miscari mai mari In cazul unui *sindrom cerebelos: 1) In mers,
partea superioara a corpului ramane In urma si nu urmeaza pasii;
2) la aplecarea pe spate, padentui nu Indoaie genunchii, cazand
ca un butuc; 3) la ridicarea din decubit dorsal In pozitie sezanda,
bolnavul cu sindrom cerebelos ridica membrele infe-rioare, In loc
sa se ajute cu ele sprijinindu-se de planul pa-tului.
P. BABINSKI-WEIL. fosef Francois Felix Babinski, newotog
france.z,, Pans, 1857-1932; Maihieu Pierre Wei], medic reuMdto[og francez, 'Paris, 1884-1956. Sin.: test Babinski-Weil (v.).
P. BARANY / epreuve de Barany / Barany's caloric test.
[Robert Barony, otolog austriac, T^ena, profesor [a Uppsala,
1876-1936; pre-miui 9^o6e[ pentru fizioCogw/medicind in 1914}
Tehnica de apreciere a unui defidt labirintic, consland In studiul
*nistagmusului provocat prin irigatie cu apa rece sau calda In
conductui auditiv extern. GradientuI de temperatura provoaca

757

P. BARRE
circulatia *endolimfei In *canalele semicirculare. Nistagmusul
provocat este proportional cu gradul de stimulare si cu sta-tusul
functional al labirintului. Sin.: nistagmus caloric, proba calorica,
reactie vestibulara calorica.
P. BARRE / epreuves d6flcitaires de Barre / Barry's pirami-dal
signs, [/eon Alexaadre Barre, neuroCog francez, Strasbourg,
1S80-1967.] 1) Manevra destinata evidentierii unui deficit motor
discret al membrelor superioare (brate Intinse, palmele se
privesc, degetui mare orientat In sus) sau inferioare (subiec-tul
este 'in decubit ventral, cu gambele flectate In unghi drept). In caz
de deficit motor, membrele atinse nu se mentin 'in aceasta pozitie
(cazand). 2) P. folosita In cercetarea unor defi-cite piramidale
usoare la membrele inferioare, cu bolnavul asezat In decubitus
ventral, cu gambele flectate In unghi drept pe coapse. 0 leziune
piramidala usoara unilaterala face ca gamba respectiva sa
oscileze, apoi sa cada IncetuI cu IncetuI dupa un timp oarecare,
In raport cu intensitatea leziunii. In mod normal, mentinerea
gambelor este posibila aproximativ 10 minute.
P. BAUER. Sin.: proba de galactozurie provocata (v.).
P. BENNHOLD. [Hails Hermann Bennhold, medic german,
IvSibwgIn, 9{am6wg, n. 1893.] Sin.: proba cu rosu de Congo (v.).
P. BETH VINCENT / epreuve de Beth Vincent / ABO blood
typing (with typing sera). [Beth Vincent, c.hirwg american,
'Boston, n. 1876.] Metoda de determinare a grupei de sange
ABO, constand In aglutinarea hematiilor de catre un ser de grup
cunoscut (anti-A sau anti-B). Acest test trebuie Intot-deauna
Incrucisat cu o *p. Simonin.
P. BINET-SIMON. [Alfred Binet, newolog si vsifwiog fra.nc.ez,,
Saris, 1857-1911; Theodore Simon, psifwiog francez., 18731961.] P. de determinare a varstei mentale utilizand Intrebari
adaptate si standardizate cu grade de dificultate diferite.
RezultatuI se poate exprima printr-un coeficient intelectual (raportui varsta mentala/varsta reala). Sin.: test Binet.
P. BLANQUET-MEYNIEL / epreuve de Blanquet-Meyniel /
chromatography of iodinated products of serum. *Cromatografie pentru separarea diferitelor fractii iodate ale serului,
efectuata dupa administrarea de iod-131 in wo. Se disting:
fractia I (iodura), fractia II (iod organic nehormonal, In canti-tate
redusa) si fractia III (iod hormonal reprezentand mai putin de 30%
din radioactivitatea plasmatica dupa 24 de ore). Aceasia p.,
destinata aprecierii cineticii secretorii tiroidiene, este Inlocuita In
prezent prin dozaje radioimunologice.
P. BOYDEN / epreuve ou repas de Boyden / Boyden's meal.
[Edward Alien Boyden, anatomist american, 1886-1977.] P. care
consta In provocarea contractiei colecistului prin administrarea
unui pranz adecvat, In cursul colecistografiei. Pranzul consta In
ingestia a trei galbenusuri de oua si a trei linguri de smantana. In
mod normal, oolecistui Tsi evacueaza continutui In 75 minute. Se
urmareste, prin radiografii seriate, evacuarea veziculei biliare In
prealabil opadfiate cu o substanta de contrast. Sin.: pranz
Boyden.
P.
BRODIE-TRENDELENBURG.
[Sir Benjamin
Coffins
Brodie, cfiirurg engies, Londra, 1783-1862, Friedrich Trendelenburg, cfiirurg german, profesor (succ&siy} la. 'Rgstocf^ 'Bonn
fi Leipzig, 1844-1924.] Folosita In explorarea clinica a varicelor
membrelor inferioare, cu bolnavul In decubit dorsal, invitat sa-si
ridice membrul inferior afectat, Intins, la peste 45'. Se aplica un
garou la radacina coapsei, care comprima vena safena in-terna
sub crosa. Se va cere bolnavului sa se ridice In orto-statism. La
subiectui normal nu se va vedea nici o tumefactie venoasa. La
bolnavul cu varice si cu insuficienta valvulara ostiala, p. devine
pozitiva (Indepartand garoul, venele dilatate se umplu de sus In
jos).
758

P. HAMOLSKY
P. BUERGER-MOLLER. [Max Theodor Ferdinand Bverger,
medic go-man, Leipzig, 1885-1966', Johannes Peter Muller,
fizw[og si anatomist german, profesor [a 'Bonn, apoi la 'Seriin,
1801-1858.] Efort de inspir fortat cu gura Inchisa, ce urmeaza
unui expir profund care provoaca o crestere a returului san-guin
spre inima. Metoda este putin utilizata. Sin.: manevra Muller
(inversul manevrei Valsalva).
P. BURNSTEIN. Metoda de dozare a proteinelor serice utilizand
o reactie de floculare nespecifica cu dextran sulfat (hepa-rinoid de
sinteza) si care predpita *betalipoproteinele.
P. CAROLI. [/deques Carol!, gastroe.nte.roiog franca, n. 1908.]
Exercitand prin palpare o presiune accentuata asupra veziculei
biliare, bolnavul cu coledstopatie va sesiza o durere locala de
intensitate variabila, cu sau fara iradiere In epigastru sau posterior.
Pragul durerii provocate este In raport cu distensibili-tatea
arborelui biliar si cu sensibilitatea individuala: uneori du-rerea
apare la presiuni mid, alteori ea nu este declansata decat la o
presiune mai accentuata. A se diferentia de dure-rea provocata de
o celulita sau paniculita, de durerea cu punct de plecare la nivelul
plastronului sternocostal sau vertebrelor dorsale. Sin.: proba
durerii provocate.
P. CARTER-ROBBINS / epreuve de Carter-Robbins / infusion
of hypertonic saline solution. [Anne Carter, nwdic american
contemporan, 'J^e.W yorki Frederick C. Bobbins, pe.cd-aIni
american, n. 1916, pre.mi.ui f{p6el pentru fizwiogit/me-dicina in
1954.] P. pentru explorarea secretiei posthipofizare de
*vasopresina ca raspuns la un stimul osmotic (perfuzie de solutie
hipertona de clorura de sodiu). Normal, se observa o reducere de
60-80% a 'diurezei si cresterea *osmolaritatii uri-nare. In caz de
*diabet insipid adevarat sau nefrogen, acest raspuns normal
dispare.
P. CONN. [/erome W. Conn, endocrinolog american, T^icfiigan.,
n. 1907.] P. de franare a secretiei de *insulina printr-un regim
hipocaloric (1 200 calorii) timp de 3 zile consecutive. P. este
utilizata pentru investigarea unei hipoglicemii organice si tinde sa
fie Inlocuita de *p. de post.
P. DRAGANESCU-VOICULESCU. Cerand bolnavului sa ridice
ambele brate si sa Ie opreasca brusc de Indata ce acestea au
ajuns la pozitie orizontala, bolnavul cu hemisindrom cere-belos
ridica bratui de partea leziunii mai sus decat eel con-trolateral. P.
asimetriei tonice dinamice.
. P. ELLSWORTH-HOWARD / 6preuve d'Ells-worth-Howard /
parathyroid hormone infusion test. [Read McLane Ellsworth, medic american, n. 1899, John Eager Howard, internist
fi endocrino(og american, n. 1902.] Sin.: proba la parathormon
(v.).
P. FISCHER. Miller Fischer, neurotog american, 'Michigan, n.
1910. In cazul mentinerii membrelor superioare In pozitie orizontala, cu bratele In supinatie, In partea deficitului piramidal
membrul superior Incepe sa cada, iar antebratui ia atitudinea de
pronatie.
P. GALLI MAININI. [Carlos Galli Maiami, medic argentinwi
contemporan, 'Buenos ^Ures.] V. reactie de sarcina.
P. GR&TER. Inoculare la nivelul comeei de iepure (prin scarificare superficiala) a produsului de grataj al unei leziuni de
*keratita umana de natura presupus herpetica. In cazul p. pozitive, iepurele prezinta o keratita asemanatoare, complicata
frecvent OJ o encefalita herpetica mortala.
P. GUYON. \Jean Casimir Felix Guyon, diimrg fi wofog frances,
profesor de patoiogie clumrgicala ia 'Paris, 1831-1920] Sin.: proba
celor trei pahare Guyon (v.).
P. HAMOLSKY. P. de evaluare a functiei tiroidiene bazata pe
studiul fixarii *triiodotironinei marcate cu iod radioactiv de catre
proteinele transportoare plasmatice (TBG), valoarea fixarii fiind In
functie de gradul de saturatie in vitro al acestor proteine in hormoni
tiroidieni. Sin.: test Hamolsky, test ~fy.
;

P. HARRIS-RAY
P. HARRIS-RAY. [Leslie John Harris, fliocfiumst american., n.
189S; Ray.} Sin: proba de saturare cu acid ascorbic (v.).
P. HINES-BROWN. [Edgar Alphonso Hines, medic american,
l^pcfiester, n. 1906, George Elgie Brown, medic american,
'KocHester, 1885-1935.} Sin.: proba la frig (v.).
P. HOLMES-STEWART. [Sir Gordon Morgan Holmes, neuroiog engiez, Londra, 1876-1965; Sir James Purves Stewart,
nturolog engiez, Londra, originar din 'E.dindwgh, 1S69-1949.}
Examinatorul se opune miscarii de flexie a antebratului pe brat
pe care o face bolnavul, dand drumul brusc antebratului. In acest
moment, de partea unei posibile leziuni cerebeloase, pumnul
antrenat de miscarile de flexie ale antebratului atinge umarul. In
mod normal, interventia tricepsului apare la timp si bolnavul
reuseste sa franeze miscarea de flexie.
P. KAPLAN-SILAH. Sin.: proba de perfuzie cu angiotensinS
P. KOLLER. [Fntz Roller, hemato[og ebietian, 'Basd, n. 1906.]
P. functionala ce permite diferentierea Intre carenta de aport sau
absorbtie si carenta de utilizare a "vitaminei K. Ea consta in
masurarea *timpului Quick (de protrombina) Inainte si dupa
administrarea parenterala de vitamina K. In carentele de aport
sau de absorbtie, timpul de protrombina revine la normal. In
carentele de utilizare hepatica a vitaminei K, timpul de protrombina ramane scazut.
P. LOMBARD. [F.tiemie Lombard, otorinolaringolog francos,
'Paris, 1869-1920.} *P. de sinceritate utilizata In audiometrie
(pentru depistarea simulantilor). SubiectuI este pus sa citeasca
cu voce tare, (imp In care se emite la nivelul urechii investigate
un sunet de intensitate crescuta. SubiectuI care aude, ridica
instinctiv vocea.
P. MELTZER-LYON. [Samuel fames Meltzer, fiziolog si farmacoCog lie. origine gennana, staBilit la fifew yorki 1851-1920;
Bet/me/ Boyd Vincent Lyon, medic american, I'liiCadelpnia,
1880-1953.] P. utila In diagnosticul afectiunilor cailor biliare.
Consta In introducerea, prin tubaj doudenal, a unei solutii concentrate de sulfat de magneziu m duoden, care determina
relaxarea sfincterului Oddi si contractia colecistului. Astfel, prin
sonda Einhorn se elimina initial bila A, coledociana, apoi, la 1030 minute, bila B, veziculana, si ulterior bila C, hepatica. In
prezent p. este putin utilizata.
P. MINGAZZINI. [Giovamii Mingazzini, neuropato[og fi psiftiatm ita[ian, profesor [a Ifoma, 1859-1929.] Sin.: semn
Mingazzini (v.).
.P. OPPENHEIMER-MASTER. [E. T. Oppenheimer, medic
american, sec. XX; Arthur Morris Master, cardiolog american,
1S9S-1973] *P. de efort pentru depistarea *anginei pectorale.
Oupa efort (prin urcarea si coborarea repetata a doua trepte)
apar: durere si/sau modificari electrocardiografice particulare.
Sin.: test Master, testui scaritei.
P. PERTHES. [Georf; CIcmens Perthes, chirurg german, profesor la Leipzig, apoi [a 'Tubfiwgen, 1869-1927.] P. utilizata In
examenul clinic al varicelor mernbrelor inferioare. Se aplica bolnavului 7n ortostatism un garou la coapsa (strans moderat, pentru a nu impiedica circulatia profunda); se cere bolnavului sa
mearga si se constata ca varicele se golesc datorita contractiilor
musculare, fapt ce denota suficienta comunicantelor si permeabilitatea sistemului venos profund. Sin.: test Perthes.
P. PRAUSNITZ-KUSINER. [Otto Carl Willy PrausnUz, bacttrioCog si igienist german, profesor (a 'Breslmi (w. present
'Wroclaw, 'citonia)i 1876-1963; Heinz KiisIner, ginecoCog
german, profesor ia Leipzig, n. 1897] P. destinata sa puna In
evidenta prezenta *reaginelor alergice dupa injectarea
intradermica la un subiect neimunizat specific a 0,1 ml de ser
provenit de la un subiect alergic. Injectarea In acelasi punct, 24
de ore mai tar-ziu, a 0,1 ml de solutie de alergen specific
determina o reactie

P. SCHWARTZ.
locala identica celei pe care acesta o provoaca subiectului alergic.
V. si anafilaxie.
P. QUECKENSTEDT-STOOKEY. [Hans Heinrich Gears
Qyeckenstedt, nwroiog german, 'Hgstocki 1876-1918; Byron
Polk Stookey, newocmrwg american, 9{ew ^ori^ 1887-1966] P.
destinata studiului modificarilor de presiune ale lichidului
cefalorahidian (LCR) dupa compresiunea venelor jugulare. In mod
normal, presiunea creste si coboara rapid dupa deoom-presiunea
jugularelor. Absenta sau Incetinirea descresterii pre-siunii la
deoompresiune evidentiaza prezenta unui obstacol Intre
compartimentui cefalic al LCR sj nivelul la care s-a practical
punctia. Sin.: semn jugular, semn Queckenstedt.
P. RINNE. [Heinrich Ado]/ Rinne, otolog german, Gottingen,
1819-1868.] P. utila In diagnosticul hipo- sau al anacuziilor de
transmisie. Se apreciaza perceptia aeriana si perceptia craniana
(osoasa) pentru aceeasi ureche, cu ajutorul unui diapazon plasat
initial In fata urechii, ulterior la nivelul apofizei mastoide. In mod
normal, perceptia aeriana a sunetului este mai buna si dureaza mai
mult. Sin.: test Rinne al diapazonului.
P. ROMBERG. [Merits Hemrich Romberg, nturoiog fi internist
german, profesor [a 'Scrim, 1795-1873.] Sin.: semr) Romberg (v.).
P. RORSCHACH. [Hermann Rorschach, psHiiatru eCvefian
originar din Zurich., 1884-1922.] P. complexa de analiza a personalitatii, prin utilizarea unor seturi de desene - pete colorate
divers. Sin.: test Rorschach.
. P. ROSENTHAL-WHITE. Sin.: proba cu brom-sulfonftaleina (v.).
P. RUMPEL-LEEDE. [Theodor Rumpel, medic gewan, '){amtiwg,
1862-1923; Carl Stockbridge Leede, medic amenc-an, Seattle, n.
1882.] P. de investigare a fragilitatii capilare. Este pozitiva daca
dupa o compresiune cu manseta tensiometrului, la o ten-siune
arteriala medie, timp de 10 minute, apare un numar de peste 5
petesii punctiforme la nivelul antebratului, pe o supra-fata cu
diametrul de 2,5 cm. P. poate fi pozitiva Indeosebi In diferite boli In
care
este
crescuta
fragilitatea
vasculara
(*pur-pura
trombocitopenica,
*scorbut,
*septicemie,
*uremie,
*trombodtopenie, 'hemofilie, *parahemofilie). Sin.: fenomen RumpelLeede, proba/testui garoului.
P. SCHELLONG. [Fritz Schellong, medic german, ?{eidet6erg,
Vragii, 'Munster, 1891-1959.] P. de ortostatism pentru studiul
capacitatii de reglare functionala a circulatiei periferice. Consta In
urmarirea, In dinamica, a modificarilor de puls si tensiune arteriala
(sistolica si diastolica), In decubit si ortostatism repetat pentru o
perioada de cateva minute. Limitele fiziologice admise sunt: 1)
pentru puls, cresteri cu 10-40 batai/min; 2) pentru tensiune
arteriala, lipsa de modificare sau scadere initials cu maximum 15
mmHg pentru cea sistolica si urcare cu 5-10 mmHg pentru cea
diastolica.
P. SCHILLING. [Victor Schilling, fi-ematoCog german, profesor
de medic.ina intema [a 'Be.rCin, 1883-1960.] Sin.: test Schilling (v.).
P. SCHNEIDER. [Edward Christian Schneider, fiziotog american, n. 1874] P. de efort utila pentru studiul capacitatii de adaptare
a inimii la pozitia ortostatica, combinata cu un efort fizic (urcarea de
5 ori In 15 sec a unei scarite cu Inaltimea de 45 cm). Se noteaza
urmatorii parametri: A = pulsul (P) In clinostatism; B = diferenta
(PorosMism - Pciinosiaism): C = Portostaiism;
D = diferenta (P,^n - Portosatism); E = timpul de revenire
(Ppostefon - PonosiafcJ; F = diferenta (tensiune arteriala maxima
In ortostatism - tensiune arteriala maxima In clinostatism).
Punctajul se apreciaza dupa formula X=A+B+C+D+ E + F. Un
punctaj mai mic decat 7-9 semnifica un deficit de functionare a
aparatului cardiovascular.
P. SCHWARTZ. [Charles Edouard Schwartz, cfdrurg francez,
1852-1925.] P. utilizata pentru diagnosticul *bolii von Gierke,

759

P. SEIDEL
bazat<S pe absenta hiperglicemiei dupa injectarea intravenoasa
de galactoza (1 g/kg corp).
P. SEIDEL / epreuve de Seidel / Seidel's phenomenon. [Erich
Seidel, oftaimoCog german, profesor la. Jfeideifierg, apoi [a Jena,
1882-1946.} P. utilizata pentru obiectivarea unei fis-tule externe a
conjunctivei sau a corneei, postchirurgicala sau traumatica. Dupa
instilarea unui colir cu 'fluoresceina, exame-nul In lumina
ultravioleta permite evidentierea scurgerii umorii apoase sub
forma unei linii deregulate cu margini fluorescente, centrata la
nivelul fistulei externe. Sin.: fenomen Seidel.
P. SICARD. [/can Athfinase Sicard, newoiog francez, profe-sor
de. patoiogie internet la 'Paris, 1872-1929.} P. pentru radiodiagnosticul afectiunilor intrarahidiene, constand In injectarea
subarahnoidiana de lipiodol; substanta, opaca la raze X, se
opreste la limita obstacolului, In caz de compresiune medulara.
P. SIMONIN. Metoda de determinare a grupului sanguin ABO,
constand In provocarea aglutinarii hematiilor de grup cunoscut,
prin ser de grup necunoscut. Ea trebuie sa fie Inccucisata Inainte
de orice transfuzie cu o *p. Beth Vincent.
P. STAUB-TRAUGOTT. [Hans Staub, farmacotog fi medic
internist ek'efian, 'Saset, 1890-1967; Carl Traugott, medic
internist german, ^ambuTg, n. 1S85.] Varianta a *p. de hiperglicemie provocata pe cale orala, alcatuita din doua ingestii succesive de glucoza. Secrete de "insulina indusa de prima cres-tere
a glicemiei se opune hiperglicemiei provocate de a doua ingestie
(efect Staub). Acest efect nu exista la pacientui diabetic.
P. TESLENKO. P. de ortostatism pentru investigarea capadtatii de
adaptare a cordului la modificarile pozitiei organismului. Consta In
masurarea diferentei de puls care apare la trecerea organismului
din clinostatism In ortostatism; rezultatele sunt interpretate cu
ajutorul unor tabele ce stabilesc valorile nor-male In functie de
varsta (tabele Teslenko).
P. THORN. [George Widmer Thorn, medic, american, 'Boston,
n. 1906} P. destinata explorarii functionate a glandei corticosuprarenale, constand In injectarea intramusculara a 25 mg de
ACTH, la subiestui normal, numarul eozinofilelor sanguine scade
la jumatate, creste nivelul acidului uric si a 17-ceto-steroizilor
urinari, cat si cortizo|emia. Aceste modificari nu apar In caz de
insuficienta corticosuprarenala. In prezent, se uti-lizeaza In loc de
ACTH o corticostimulina sintetica, Synacten. Sin.: proba la ACTH,
test Thorn.
P. TIFFENEAU. [ftobert Tiffeneau, medic contemporan francts,
'Paris.} Masurarea volumului gazelor eliminate In prima secunda a
unui expir fortat ce urmeaza dupa un inspir maximal. Sin.:
volum expirator maxim pe secunda.
P. TOYNBEE / epreuve de Toynbee / Toynbee's sign. [Joseph
ToynbKe, anatomist fi otoiog engiea, Londra, 1815-1866.}
Manevra de deglutitie cu orificiile bucal si nazale Inchise care
determina scaderea presiunii In faringe si, ca urmare (daca
*trompele Eustachio sunt permeabile), se produce o de-presiune
centrala temporara a membranei timpanice, obser-vabila.
P. TRENDELENBURG. [Friedrich Trende-leaburg, cflirurg
german, profesor [succesw) ia. 'Rgstocki 'Sonn fi Leipzig, 18441924.] 1) Sin.: proba Brodie-Trendelenburg (v.). 2) P. utila pentru
stabilirea gradului de functionare al sistemului venos safen si
precizarea caracterului intern, extern sau mixt al insuficientei
venoase. Se procedeaza dupa cum urmeaza: se aplica un garou
la nivelul coapsei pentru a comprima vena safena interna; policele
examinatorului comprima In spatiul popliteu vena safena extema
timp de 15 secunde. Se observa umplerea venoasa In
ortostatism, cu mentinerea compresiei (garou ?i police, 15 sec) si
dupa suprimarea acesteia. Umplerea venelor safene sub
compresiune denota o insuficienta a venelor per760

PROCEDEU GLENARD (AL POLICELUI)

forante sau profunde. Dupa suprimarea compresiunii, umplerea
rapida indica insuficienta venei safene interne. Sin.: manevra
Trendelenburg.
P. VALSALVA. [Antonio Maria Valsalva, anatomist itaCwii,
profesor ia 'KoIn, 1666-1723.} P. pentru explorarea tramei pulmonare, consecutiv unui efort expirator cu gura ^ nasul obstru-ate,
sub control radioscopic. V. si manevra Valsalva, test Valsalva.
P. VOLHARD. [Franz Volhard, medic german, profesor lie medicina interna & J{a[le, apoi [a frankfurt pe Main, 1872-1950.}
Denumirea a doua probe desuete: 1) P. de concen-tratie Volhard,
prin care se investiga odinioara functia tubulara renala. 2) P. de
dilutie Volhard, prin care se studia In trecut capacitatea tubilor
uriniferi de a dilua urina atunci cand exista un exces de apa In
organism.
P. WARTER-METAIS. Studiu al tranzitului lipidic cu ajutorul unei
amestec de bariu-ulei de masline, utilizat pentru explorarea
functionala a pancreasului exocrin.
P. WAUGH-RUDDICK. Sin.: proba de toleranta la heparina in vitro
(v.).
P. WEBER. [Friedrich Eugen Weber, otoiog german, 18321891.} Sin.: test Weber (1) (v.).
PROCAINAMIDA, s. f. / proca'inamide, s. f. / procainamide.
(DCI) ,^,N30, depresiv cardiac, utilizat ca sare hidrodorica In
tratamentui aritmiilor, administrata oral, intramuscular sau In
perfuzie. PROCAINA, s. f. / procame, s. f. / procaine. (DCI)
C^H^O,.
Anestezic local, *ganglioplegic, *anticolinergic utilizat In anestezia
locala prin *infiltratie, In anestezia regionala, epidu-rala ?i rahidiana.
P. se administreaza prin injectii, fie singura, fie combinata cu
*adrenalina. Uneori este utilizat ca sin. ter-menul novocaina.
PROCARIOT, s. n. / procaryote, s. m. / procaryote. [Lot., gr. pro =
maintea, In fata, gr. karyon = sam6we, nuc[eu.] Organism
unicelular care prezinta un nucleu lipsit de mem-brana si redus, de
regula, la un singur cromozom. P. se mul-tiplica prin diviziune
celulara directa (amitotica), de obicei prin fisiune binara. Bacteriile
sunt principalele p., care repreanIS | formele ancestrale ale
eucariotelor.
S
PROCEDEU, s. n. / precede, s. m. / procedure. [Lat. pro-cedere =
a mainta, de la. pro = inainua, in j'afa, cedere = a merge} 1) Serie
de etape prin care se urmareste obtinerea ', unui anumit rezultat.
Termenul este utilizat Indeosebi In chirur- ' gie, pentru desemnarea
unor metode care constau din mai multi timpi operatori si mai ales
cu referire la faptui ca o anu-mita operatie poate fi realizata prin
mai multe p. diferite. I 2) Sin.: *metoda, prolia, tehnica.
PROCEDEU CHAUFFARD (PRIN BALOTARE) / procede de
Chauffard / Chauffard's procedure. [Anatole Mane EmUe
Chauffard, medic francez, profesor de medicma interna la 'Pans,
1855-1932.} Mana stanga este aplicata In regiunea lombara si
imprima ficatului mid lovituri, In timp ce mana dreapta, aplicata pe
hipocondrul drept, percepe impulsurile transmise de ficat.
PROCEDEU GILBERT / precede de Gilbert / Gilbert's procedure.
[Augiistm Nicholas Gilbert, medic francez, 'Paris, 1S5S-1927.}
Ambele maini sunt aplicate pe fata anterioara a abdo-menului:
mana stanga In regiunea hipocondrului drept, cu de-getele
Indreptate In jos, iar mana dreapta cu degetele Indrep-tate In sus.
In timpul inspiratiilor profunde, mana stanga pal-peaza ficatui, iar
mana dreapta Indeparteaza prin comprimare celelalte viscere
abdominale.
PROCEDEU GLENARD (AL POLICELUI) / procede de G16nard
(du pouce) / Glenard's procedure (of thumb).

PROCEDEU ISRAEL
[Claude Mane Fraatz Glenard, medic, francos [a f{6pitawc de.
Lyon, apm la 'Miy, 1848-1920.} P. de palpare a ficatului. Se aplica
cele patru degete ale mainii stangi In regiunea lombara, in timp ce
policele ramas liber exploreaza partea anterioara a peretelui
abdominal. Mana stanga exercita o apasare In regiunea lombara
Inspre peretele abdominal, iar cu policele se palpeaza ficatui In
cursul unor ample miscari respiratorii. In acest timp, mana
dreapta comprima peretele abdominal din apropierea policelui
mainii stangi pentru a Indeparta de ficat celelalte viscere.
PROCEDEU ISRAEL / precede d-lsrael / Israel's procedure.
[fames Adolf Israel, cflirurg german, 'Satin, 1848-1926} Se
aseaza bolnavul In decubit lateral opus rinichiului care trebuie
examinat. Examinatorul aplica o mana la nivelul regiunii lombare, iar cealalta anterior, la nivelul hipocondrului si flancului respectiv, In asa fel meat extremitatea degetelor sa atinga rebor-dul
costal. Solicitand bolnavului sa inspire adinc, se Incearca
prinderea rinichiului Intre cele doua maini.
PROCEDEU MURPHY / precede de Murphy / Murphy's procedure. [fohn Benjamin Murphy, chirurg american din
Chicago, 1857-1916} Sin.: manevra Murphy (v.).
PROCEDEU PAVEL-CHIRAY / proc6de de Pavel-Chiray /
Pavel-Chiray procedure. [Pavel; Maurice Marie Louis Chiray,
medic internist francez ia JiSpitau,^ de 'Paris, 1877-1954}
Palparea In decubit lateral stang si apoi palparea In pozitie
sezanda, cu corpul flectat pasiv Inainte. Corifruntarea relatiilor
obtinute prin metoda palparii In decubit dorsal, lateral stang si In
pozitie sezanda confera rezultate valoroase In dia-gnosticul
clinic.
PROCEDEU RASHKIND / precede de Rashkind / Rashkind's
procedure. Ruperea valvulei ce acopera "foramen ovale cu o
sonda cu balon, In timpul "cateterismului cardiac. P. folosit pentru
stabilirea unei comunicari interatriale In tratamentui *trans-pozitiei
complete a marilor artere.
PROCEDEU RASTELLI / proced6 de Rastelli / Rastelli's procedure. [Gi'nn C. RasteUi, chirurg cardiovascu[ar itadan,
1933-1970} Refacerea septului interventricular si inserarea unui
tub protetic extracardiac pentru Inlocuirea arterei pulmonare, la
padentii cu *transpozitie completa a marilor artere si defect
septal ventricular cu cale de ejectie ventriculara obstructionata.
PROCEDEU SCHAFER / methode de Schafer / Schafer
method. [Sir Edward Albert Sharpey Schafer, fizioCotf
e.nglez.i profesor ia Londra, apoi [a 'Edinburgh, 1850-1935.}
Tehnica de respiratie artificiala: pacientui este asezat cu fata in
jos cu capul pe un brat. Persoana care realizeaza resus-citarea
are genunchii plasati de o parte si de alta a regiunii coxale a
pacientului, exercitand o presiune, cu ambele maini, In regiunea
posterioara a ultimelor coaste, dupa care se ridica incet si
micsoreaza presiunea. Miscarile se repeta la fiecare 5 secunde.
Tehnica tinde sa fie abandonata In prezent. V. si respiratie
artificiala.
PROCEDEU SILVESTER / methode de Silvester / Silvester
method. [Henry Robert Silvester, medic englez,, 1829-1908.}
Tehnica de respiratie artificiala. Pacientui este asezat cu fata in
sus. Persoana care realizeaza resuscitarea Tmpinge cu pu-tere
bratele pacientului deasupra capului, pentru a ridica coas-tele si
a stimula respiratia, apoi aduce bratele In jos, exercitand o
presiune asupra toracelui pentru a realiza expiratia. P. se repela
de 16 ori pe minut. Tehnica este mai putin utilizata In prezent. V.
si respiratie artificiala.
PROCES, s. n. / proces, s. m. / process. NA: processus. [Lot.
processus = Inaintare, de la procedere = a Inainta (pro =
maintea, in fata, cedere = a merge.).} 1) Succesiune de le-ziuni,
de simptome sau de alte fenomene legate de o boala. 2) Insasi
starea patologica ce evolueaza. 3) In anatomie, nume

PROCTOCEL
dat anumitof formatiuni care constituie prelungirea unei struc-turi
sau a unui organ. In unele cazuri se utilizeaza termenul de
processus. Processusurile osoase sunt denumite adesea apofize.
PROCESE CILIARE / proces ciliaires ; ciliary processes. NA:
processus ciliares. Formatiuni proeminente, In numar de circa
80, de constitutie glandulara, situate pe fata interna a *corpu-lui
dliar. P. c. secreta 'umoarea apoasa.
PROCESSUS / processus / processus. [Lot. processus =
fnaintare, de la procedere = a inainta (pro = maintea, m fa^a,
cedere = a merge).] Denumirea conform NA pentru proces (v.).
PROCIDENTA, s. f. / procidence, s. f. / procidentia. [Lot.
procidentia = itisare m jos, de [a procidere = a cddea inainte}
Stare de *prolaps, Indeosebi In cazul uterului.
PROCOLAGEN, s. m. / procollagene, s. m. / procollagen. {Lot.,
gr. pro = maintea, m fa^a; gr. kolla = dei/ gennan = a produce.]
Denumire pentru moleculele precursoare ale *cola-genului,
produse si secretate de osteoblaste, condroblaste, fibroblaste,
dar si alte tipuri celulare. In raport cu colagenul, p. contine
peptide suplimentare care, pentru a fi convertite In colagen, vor
suferi un clivaj proteolitic selectiv, cand vor fi Indepartate si o
serie de legaturi covalente pentru prevenirea polimerizarii
intracelulare.
PROCONVERTINA, s. f. / proconvertine, s. f. / proconvertin.
[Lot., gr. pro = maintea, m fata; [at. convertere = a se mtoarce
s-pre (cum = cu; vertere = a mtoarce).] Unui din fac-torii
coagularii, factorul VII, este un *zimogen activat de trom-bina
(factorul I la) In prezenta ionilor de calciu, care ulterior
catalizeaza activarea factorului X al coagularii, In prezenta unor
factori tisulari (In coagularea extrinseca sau extravasculara),
clivand legatura dintre arginina si izoleucina. P. este o glicoproteina cu Mr 53 000, sintetizata In ficat, al carei deficit intervine In patogenia mai multor afectiuni: 1) deficitui congenital de
p., cu transmitere autozomal recesiva, care se manifests cu
purpura si hemoragii multiple; 2) deficitui dobandit de p., In
asociere cu deficitui de *vitamina K (necesara In sinteza p.), care
se manifesta din perioada neonatala In cazul administrarii unor
medicamente care au ca efect secundar scaderea con-centratiei
de protrombina (factor II); 3) excesul dobandit de p., la unii
pacienti cu tromboembolism, In relatie cu accelerarea conversiei
de protrombina In trombina In prezenta tromboplas-tinei, caldului
si factorului V. Abrev.: SPCA (de la engl.: serum prothrombin
conversion accelerator).
PROCRASTINATIE, s. f. / procrastination, s. f. / procrastination. \Lat. procrastinatio, -onis = asnanare ye a doua zi, de
Ca procrastinare = a omana pe a doua zi (tat; gr. pro = fnainte;
gr. krasiinos = m6ine).] Forma de *abulie caracteri-zata prin
tendinta de a amana actiunea pentru mai tarziu, de a o
temporiza. Este frecventa In *psihastenie.
PROCREATIE, s. f. / procreation, s. f. / procreation. [Lat.
procreatio, -onis = pmreafte, de la procreare = a da naftere} 1)
Ansamblul actelor care due la fecundarea ovulului cu spermatozoizi, In care sunt implicate ambele sexe. 2) In sens mai
larg, actiunea de a procrea, de a da viata, cu referire la femeie si
barbat.
PROCTALGIE, s. f. / proctalgie, s. f. / proctalgia. [Cjr. prok-tos
= anus; algos = durere.} Durere intrarectala scurta si subita, cu
localizare supraanala si Insotita de senzatie falsa de *defe-catie.
Sin.: proctodinie, rectalgie.
PROCTITA, s. f. / proctite, s. f. / proctitis. [Cjr. proktos -anus;
-ita.] Sin.: rectita (v.).
PROCTOCEL, s. n. / proctocele, s. f. / proctocele. \Cjr. proktos
= anus; kele = hernie, twnora.} Sin.: rectocel (v.).

761

PROCTOCISTOPLASTIE
PROCTOCISTOPLASTIE, s. f. / proctocystoplastie, s. f. /
proctocystoplasty. \Qr. proktos = anu^; kystis = 5ac, rezica;
plastos = mod.da.ti de la plassein = a forma, a. modda.} Tip de
interventie chirurgicala care consta in efectuarea de suturi la
nivelul rectului si al vezicii urinare atunci cand exista o fistula
rectovaginala (care va fi astfel inclusa prin p.).
PROCTOCOLPOPLASTIE, s. f. / procto-colpoplastie, s. f. /
procto-colpoplasty. [C/r. proktos = anus; kolpos = adand-tura,
vagin; plastos = nuntdat, de la plassein = a forma, a modda.]
Interventie de chirurgie reparatorie destinata sa Inchida o fistula
rectovaginala.
PROCTODINIE, s. f. / proctodynie, s. f. / proctodynia. [^r.
proktos = anus; odyne = du.re.re..} Sin.: proctalgie (v.).
PROCTOLOGIE, s. f. / proctologie, s. f. / proctology. [Cfr. proktos = anus; logos = ftiinta,] Ramura a medicinei consacrata
studiului anatomiei, fiziologiei si patologiei anusului si rectului.
PROCTOPERINEOPLASTIE, s. f. / procto-perineoplastie, s. f. /
procto-perineoplasty. [Cyr. proktos = anus; perineos = verineu; plastos = moddat, de la plassein = a forma, a modda.]
Reparatia chirurgicala plastica a anusului si a perineului.
PROCTOPEXIE, s. f. / proctopexie, s. f. / proctopexy. [Qr.
proktos = anus; pexis = fi^are.] Procedeu chirurgical care
consta In fixarea rectului la peretele posterior pelvin, pentru
corectarea unei mobilitati anormale a acestuia, In caz de prolaps rectal. Sin.: rectopexie.
PROCTOPLASTIE, s. f. / proctoplastie, s. f. / proctoplasty. [Gr.
proktos = anus; pfastos = moddat, de. la plassein = a forma, a
modda.] Operatic In chirurgia pediatrica avand ca scop fixarea In
pozitie normals a unui anus ectopic sau refa-cerea acestuia In
caz de imperforatie anala. Sin.: rectoplastie.
PROCTOPTOZA, s. f. / proctoptose, s. f. / proctoptosis. [Qr.
proktos = anus; ptosis = codere.] Sin.: rectocel (v.).
PROCTORAGIE, s. f. / proctorragie, s. f. / proctorrhage. [Qr.
proktos = anus; rhegnynai = a fafni, a iztJucni.] Sin.: rec-toragie
(v.).
PROCTOREE, s. f. / proctorrhee, s. f. / proctorrh(o)ea. [Gr.
proktos = anus; rhoia = cwgere, de [a rhein = a curge.}
Scurgere mucoasa prin anus.
PROCTOSCOP, s. n. / proctoscope, s. m. / proctoscope. [Gr.
proktos = anus; skopos = oBservator, de (a skopein = a vedea, a e^amina,] Sin.: anuscop (v.).
PROCTOSCOPIE, s. f. / proctoscopie, s. f. / proctoscopy. [Gr.
proktos = anus; skopia = e?(aminare, de la skopein = a vedea,
a e^amina.] Sin.: rectoscopie (v.).
PROCUBITUS, s. n. / procubitus, s. m. / ventral decubitus.
[Lot; gr. pro = inainte; Cat. cubitus = cot.] Sin.: decubit ventral
(v. decubit).
PRO DIE / pro die / pro die. [Lat., gr. pro = Inainte, m fata;
dies = zi.] Locutiune latina semnificand pe zi. Utilizata In retete.
PRODINORFINA, s. f. / prodynorphine, s. f. / prodynorphin.
[Lot; gr. pro == inainte.; gr. odyne = durere; Morpheos = zeui
somnutui; -ina.] 'Proenkefalina B sintetizata direct de o sin-gura
gena. Este un precursor al leuenkefalinei, *dinorfinelor A, B si 18, *peptidului E, *neoendorfinelor si al altor *peptide opi-oide cu
importanta mai redusa In procesele celulare specifice. V. si
dinorfina.
PRODROM, s. n. / prodrome, s. m. / prodrome. [Lot., gr. pro =
wainte; gr. dramas = wrso., drum.] Manifestare clinica sau semn
clinic care marcheaza InceputuI unei boli.
PRODUS DE CONTRAST / produit de contraste / product of
contraste. [Lat. producere = a dut-t mainte, de la pro =
ttiaintea, m fata, ducere = a trage; contra = impotriva; stare = a
se fine drept.] Sin.: mediu de contrast (v.).
762

PROGENITOR
PROEMINENTA, s. f. / preeminence, s. f. / prominence. [Lat.
proeminens, -ntis = preeminent.] 'Protruzie sau proiectie spre
exterior (de mid dimensiuni) In topologia unei structuri anatomice.
PROENKEFALINA, s. f. / proenkephaline, s. f. / proenke.
phalin. [Lat; gr. pro = mainte; gr. enkephalos = order, da la en
= m, kephale = cap; -ina.] Tel-men utilizat pentru p. A si B,
precursori ai *enkefalinelor. P. A este codificata de o gena diferita
de cea a P. B (v. prodinorfina) si reprezinta un precursor pentru
'metenkefalina, "leuenkefalina, 'peptid B, *pep-tid F, *peptid I si
alte *peptide opioide.
PROENZIMA, s. f. / proenzyme, s. f, / proenzyme. [Lat; gr. pro
= mainte, in fata; gr. en = in; zyme = ferment.] Sin.:
zimogen (v.).
PROERITROBLAST, s. n. / proerythroblaste, s. m. / pronormoblast, proerythroblast. [Lat., gr. pro = Inainte., in fata;
gr. erythros = rofu; blastos = germen.} Stadiul eel mai imatur
recunoscut dtologic In cadrul liniei eritroblastice. Este notat cu E,
si deriva dintr-o celula numita ERC (din engl. erythropoietin
responsive cell).
PROFAZA, s. f. / prophase, s. f. / prophase. [Lat; gr. pro =
mainte, m fata; gr. phasis = aparenta, rasaritui unei stok, de (a
phainein = a aparea.] Primul stadiu al diviziunii celulare (*mitoza
sau *meioza), In cursul caruia *cromatina seamana cu un cordon
care se fragmenteaza, In continuare, Intr-o serie de cromozomi.
PROFIBRINOLIZINA, s. f. / profibrinolysine, s. f. / proflbri.
nolysin. [Lat; gr. pro = inainte., in fata; lot. fibra = fifirit;
-ina; gr. lysis = distrugere, de la lyein = a distruge.; -ina.] Enzima
existenta In plasma In mod normal In stare inactiva. Poate fi
transformata In *fibrinolizina activa sub influenta unei kinaze de
origine tisulara (care este secretata de peretii vas-culari dupa
depunerea *fibrinei) sau bacteriana (streptokinaza). Unirea p. cu o
kinaza este denumita complex plasminogen-kinaza. Sin.:
plasminogen.
PROFIL ANTIGENIC / profil antigenique / antigenic profile.
Totalitatea *determinantilor antigenid localizati la suprafata unei
celule. Acest p. sufera o transformare antigenica In cursul
malignizarii celulei.
PROFILACTIC, adj. / prophylactique, adj. / prophylactic. [Qr.
prophylaktikos = care, pazeste, care garanteaza, de la praphylasseia = a garanta, (pro = inainte, ui fata; phylaxis =
protecfie).] Se spune despre actiunea unor substante sau a unor
metode de a preveni anumite boli. Ex.: chimioterapie p. Sin.
utilizat uneori: preventiv.
PROFILAXIE, s. f. / prophylaxie, s. f. / prophylaxis. [Qr. prophylassein ss a garanta, de [a pro = inainte, in fata, ph laxis =
protectie.} Ansamblu de mijioace destinate preveni aparitiei,
propagarii sau agravarii bolilor. P. poate fi: 1) Direc sau imediata
(antisepsie, chimioterapie, vacdnoterapie, serot rapie). 2)
Indirecta, cand se urmareste cresterea rezistentei inc viduale. V.
si chimiopreventie, preventie.
PROFUZ, adj. / profus, -e, adj. / profuse. [Lat. profiisus fard
masura, e^cesw, di la profimdere = a varsa, a da afari Care
este abundent, cu referire la secretii sau excretii, Indeose-bi la
secretia sudorala: transpiratie p.
PROGENIE, s. f. / progenie, s. f. / progenia. [Lat; gr. pn =
inainte; gr. geneion = me-nton.] Anomalie dentomaxilara con
stand In pozitia avansata a "mentonului, datorita dezvoltari
exagerate a "mandibulei, care devine mai proeminenta decsi
maxilarul superior. Drept consecinta se realizeaza o
*oduzi( dentara inversa frontal, dintii inferiori calcand Inaintea
celoi superiori. Sin.: prognatism.
PROGENITOR, s. m. / progeniteur, s. m. / progenitor. [Lot.
progenitor, -oris = stramos, de la progenere = a procru.]
Parinte, mama sau tata, dar si stramosi.

PROGERIA
PROGERIA. Var. pentru progerie (v.).
PROGERIE, s. f. / progeria, progerie, s. f. / progeria. [Lot;
gr. pro = mainte, m fafa; gr. geras = fiatranefe.} Var.: progeria.
Sin.: sindrom Hutchinson-Gilford (v.).
PROGESTATIV, adj., s. n. / progestatif, -ive, adj., s. m. /
progestin. Substanta sintetica sau naturala cu actiune similara
*progesteronului asupra mucoasei uterine. In prezent, termenul
desemneaza cu precadere acele substante care, desi au activitate apropiata de cea a *corpului galben, sunt incapabile sa
mentina sarcina. Substantelor apte sa mentina sarcina li se
rezerva denumirea de 'gestagene. P. sunt utilizate In metro-ragii
functionate, iminenta de avort, endometrioze si In dia-gnosticul
functional al amenoreei. In asociere cu estrogenii, p. inhiba
*ovulatia si pot fi folosite ca anticonceptionale.
PROGESTERON, s. m. / progesterone, s. f. / progesterone.
[Lot. progestare = a purta mainte, de. la pro = {nainte, w fafa,
gesture = a purta o sarcina.} (DCI) Hormon steroid a carui
sinteza are loc In toate organele producatoare de hor-moni
sterolici deoarece el reprezinta o etapa obligatorie In sinteza
acestora, dar cantitati semnificative sunt secretate In cir-culatie
doar de *corpul galben si de 'placenta, concentratiile fiind
variabile In functie de fazele ciclului ovulator si In sarcina (v. tab.
const. endocrinol.). Circula legat de "transcortina (18%),
albumine (80%) si doar 2% liber. Mecanismul de actiune al p.
este medial de cuplarea cu receptorul intracelular specific.
Efectele pe organele tinta indud stimularea diferentierii celu-lare,
Indeosebi la nivelul mucoasei uterine (eel mai important organ
tinta al p.) si efecte metabolice sistemice. Sin.: hormon luteal.
PROGLOT. Var. pentru proglota (v.).
PROGLOTA, s. f. / proglottis, s. m. / proglottid. [Lot; gr. pro =
mainte, m fata, gr. glottis = giotd, limba (datoritd fpnnei).]
Fiecare din segmentele unui vierme inelat, *cestod. La "Taenia
solium, numarul p. poate ajunge pana la 900, iar la "Taenia
sag/hate poate depasi 1 200. Dimpotriva, la *7ae-nia
echinococcus, corpul este format din 3-4 p. Var.: proglot.
PROGNATISM, s. n. / prognathisme, s. m. / prognathism. [Lot.,
gr. pro = {nainte., in fata; gr. gnathos = faica, mcu(l-Iwi -ism.}
Sin.: progenie (v.).
PROGNOSTIC, s. n. / prognostic, s. m. / prognostic. [Lot;
gr. pro = {nainte, m faf.a; gr. gnostikos = care cunoafte, de. la
gnonai = a cunoafte.} Prevederea evolutiei imediate si tar-dive,
ca si a complicatiilor unei boli.
PROGNOZA, s. f. / prognose, s. f. / prognosis. [Lot; gr. pro =
mainte., m fata; gr. gnosis = cunoaftere, de. la gnonai = a
cunoofte..] Stabilirea *prognosticului unei boli.
PROGRAM, s. n. / programme, s. m. / program, programme.
[jr. programma = afif, de. (a pro =. {nainte., gramma =
{nscriere, de. la grapheia = a scrie.} 1) In general, plan de
rezolvare a unei probleme. 2) In informatica, o multime ordo-nata
de instructiuni corespunzatoare descrierii unui algoritm, precizate
Intr-un limbaj specific (de programare), care permite
calculatorului sa prelucreze datele de intrare In vederea obtine-rii
rezultatelor (date de iesire). 3) Evolutia previzibila a unui
biosistem, adesea determinata genetic.
PRO-HORMON, s. m. / pro-hormone, s. f. / pro-hormone. [Lot.,
gr. pro = inainte; hormon = e^citat, de. la hormaein = a.
mdemna, a e?(cita.[ Compus proteic din care dupa prelu-crare
metabolica, pot rezulta unui sau mai multi hormoni. P. poate
avea o activitate biologica moderata. Termenul este uti-lizat
frecvent cu referire la proinsulina (v. insulina) si pro-paratriormon
(v. parathormon). V. si prepro-homion.
PROIECTIE, s. f. / projection, s. f. / projection. [Lot. proiec-tio,
-onis = mtindere mainte. a brafului, de. la proicere = a aninca.
mainte (pro = mainte.; iactare = a arunca).] 1) In sens

PROLAPS VAGINAL
general, operatic prin care un subiect situeaza In lumea exterioara, fara a Ie identifica Insa ca atare, idei, afecte, conceptii,
dorinte, crez.'ind In existenta lor obiectiva, ca Intr-un aspect al
lumii. 2) In sens mai restrans, simptom din unele boli psihice care
consta In separarea unui individ de unele idei sau sen-timente (de
obicei, care Ti sunt neplacute), considerandu-le exterioare propriei
persoane sau/si atribuindu-le unei alte per-soane. 3) Imaginea
Intr-un plan a unei figuri geometrice. 4) P. fe/sa: imaginea unui
obiect In *diplopie.
PRO-INSULINA, s. f. / pro-insuline, s. f. / pro-insulin. [Lot., gr.
pro = maintea, m fata; [at. insii/o = insula; -iaa.] V. insulina.
PROLABAT, adj. / prolabe, -e, adj. / prolapsed. [Lat. prolabi = a
afuneca {nainte (pro = mainte; lab! = a aiuneca, a cade.a)}
Despre un organ care a suferit un "prolaps si, In consecinta, s-a
deplasat de sus In jos.
PROLACTINA, s. f. / prolactine, s. f. / prolactin. [Lot., gr. pro =
mainte, m fafa; [at. lac, lactis = [apte; -ina.] Hormon polipeptidic
monocatenar secretat de hipofiza anterioara. Are ca actiune
principala declansarea si mentinerea secretiei lac-tate, dar
influenteaza si reproducerea, cresterea, echilibrul hidroelectrolitic. In unele dintre aceste efecte se asociaza sinergic cu
steroizii sexuali la nivelul organelor tinla. Reglarea secretiei p. se
face de catre un factor stimulator principal, TRH, si de catre
numeroase amine cerebrale, dintre care dopamina exer-cita un
efect frenator asupra secretiei. Sin.: hormon luteotrop. V. si tab.
const. endocrinol.
PROLACTINOM, s. n. / prolactinome, s. m. / prolactinoma.
[Lot., gr. pro = mainte., m fafa; [at. lac, Jactis = (apte.; -ina;
-oma.] Tumora hipofizara (In general, adenom cromofob) secretoare de *prolactina. Reprezinta aproximativ 50-60% din adenoamele hipofizare. Simptomatologia implica, la femeie, asocierea amenoree-galactoree, iar la barbat - disfunctii gonadale
(determinand scaderea libidoului, impotenta) care se asociaza, In
faza de macroadenom, cu un sindrom tumoral cranian (prin
compresiunea formatiunilor anatomice de vecinatate).
PROLAMINE, s. f. / prolamines, s. f. / prolamines. [Lat. proles
= (fescend'enfi, urmafi; gr. ammoniakon = sore de. amomi,
gasita, m apropie-rea tempiuCui Iw. Jupiter Amman din Li6ia;
-ina.} Termen generic pentru un grup de proteine insolubile In
apa sau solutii saline neutre, solubile In acizi diluati, solutii
alcaline, alcool 70-90%. P. sunt proteine prezente Intr-o serie de
cereale (grau, orz, porumb) si sunt bogate In acid glutamic.
PROLAN, s. m. / prolan, s. m. / prolan. [Lat. proles = aesundenti, urmafi.] Denumire generica desueta, cu valoare istorica,
atribuita initial hormonilor izolati din urina femeii gravide, fiind
astfel posibil un diagnostic biologic de sarcina. Initial au fost
descrisi p. A, foliculostimulant, si p. B luteinizant. In prezent se
stie ca principiul gonadotropic In sarcina este unic (v.
gonadotrofina corionica) si difera de substanta gonadotropica din
hipofiza anterioara (v. gonadotrofina A si B).
PROLANURIE, s. f. / prolanurie, s. f. / prolanuria. [Lat. proles =
desce.nde.nfi, urmafi; gr. ouroa = urina.} Prezenta 'prolanilor In
urina.
PROLAPS, s. n. / prolapsus, s. m. / prolapse, prolapsus (lat.).
[Lat. prolapsus, de. la prolabi = a afuneca mainte (pro =
mainte; lab! = a aluneca, a c.adea).[ Coborarea unui organ sau a
unei parti dintr-un organ. Ex.: p. uterin, p. anorectal. Denumirea
unui organ afectat de p. este relativ complicata: se utilizeaza
sufixul -eel sau -ptoza. Ex.: 'colpocel anterior si/sau posterior
(perete vaginal anterior sau posterior), "histerocel sau ptoza (uter
In Intregime), 'trahelocel sau ptoza (col uterin sin-gur); *rectocel
sau ptoza (rect) etc.
PROLAPS VAGINAL / prolapsus vaginal / prolapse of vagina.
Sin.: colpocel (v.).
763

PROLAPS DE VALVA MITRALA

PROLAPS DE VALVA MITRALA / ballonement de la valve
mitrale / floppy valve syndrome. Sin.: sindrom Barlow (v.).
PROLIFERARE, s. f. / proliferation, s. f. / proliferation. [Lot.
proles = <{esce.nde.nfi, urmafi; fcrre = a dw.e..} Reproducers
sail multiplicare in tcrme simiial 3, i'i"- ;;eosebi a celuleior si a
chisturilor patologice. De asemenea, se descrie p. fibroplastica In
cazut tesutului conjunctiv colagenic, care afecteaza mai multe
organe din organism, In *tupusul eritematos diseminat (sistemic),
*sclerodermie si In alte *colagenoze.
PROLIMFOCIT, s. n. / prolymphocyte, s. m. / prolymphocyte. [Lot.,
gr. pro = inainte; [at. lympha = apa (impede.; gr. kytos = ceiuta.}
Celula din *seria limfocitara intermediarS Intre *lim-foblast si
"limfodt.
PROLINA, s. f. / proline, s. f. / proline. Aminoadd glucofor-mator
neesential, cu simbol Pro sau P si posedand o functie amino
secundara. Proteinele care contin In lantui primar o can-titate
mare de p. sunt fibrilare (ex.: colagenul), deoarece acest
aminoacid se opune formarii *structurii secundare, dar faciliteaza
Indoirea lanturilor polipeptidice, favorizand astfel *structura
tertiara. In anurnite proteine (colagen) p. se trans-forma In
*hidroxiprolina. P. se poate gasi In concentratii mari intracelular,
Indeosebi In celulele vegetate, In acest caz (Tmpre-una cu
*manitolul si glicerolul) regland *turgescenta, o serie de
biosinteze organice si transportui de ioni la nivelul 'membranei
plasmatice.
PROMETAFAZA, s. f. / prometaphase, s. f. / prometaphase.
[Lot., gr. pro = wainte; gr. gr. mcta = indica. transformarea;
phasis = apare.nt.a, rdsantuCund stele, de. (a phamein = a
apdrea,] Termen utilizat rar pentru etapa *mitozei care de-buteaza
cu ruperea membranei nucleare, de obicei cuprinsa In "metafaza.
PROMIELOCIT, s. n. / promyelocyte, s. m. / promyelocyte.
[Lat., gr. pro = inainte.! gr. myelos = maduva, kytos = ceiuia,}
Celula tanara a seriei granulocitare (numita stadiul M;), cu
diametrul de 15-20 um, prezentand numeroase granulatii,
Indeosebi azurofile, amestecate cu primele granulatii de diferentiere. Cu o durata de viata de doua zile, p. se divide In doua
*mielocite.
PROMONTORIU, s. n. / promontoire, s. m. / promontory. NA:
promontorium. [Lot. promontorium = v&rf de. munte.} Marginea
anterioara a corpului primei vertebre sacrate, situata la varful
unghiului sacrovertebral anterior.
PROMOTOR, s. m. / promoteur, s. m. / promoter. [Lot. promotus, de. la promovere = a mifca wainte (pro = inainte.;
movere = a misca).} Denumire generica pentru un factor care
declanseaza un proces. Ex.; 1) P. sau promovatorii din etapa
secunda a *cancerogenezei. 2) Regiune a ADN In amonte de
genele oomportand situsul de fixare al 'ARN-polimerazei, ca si
situsurile de fixare a proteinelor rsglatoare ale "transcriptiei. 3) P.
alternativi reprezinta situsuri optionale de fixare a ARNpolimerazei la nivelul unei aceleiasi gene.
PRONATOR, adj., s. m. ,' pronateur, adj., s. m. / pronator. [Lot.
pronatus, de. Ca pronure = a apleca inainte,.} (Muschi) care
produce *pronatia.
PRONATIE, s. f. / pronation, s. f. / pronation. [Lot. pronatus, de. [a
proafire = a aptica wainte..} 1) Miscare a mainii cand palma, care
priveste In sus, efectueaza o rotatie interna de 180 pentru a privi
In jos. 2) ActuI rezultat din aceasta miscare. Ant.: supinatie.
PRONUCLEU, s. n. / pronucleus, s. m. / pronucleus. [Lot., gr.
pro = mainte.; [at. nucleus = fam6ure, nuciai.} Fiecare din-tre
cele doua nuclee *haploide, masculin si feminin, prezente In
*oul fecundat, Inainte de fuziunea lor.
PRO-OPIOMELANOCORTINA, s. f. / pro-opiomelanocortine, s.
f. / pro-opiomelanocortin. [Lot., gr. pro = inainte.; [at. opium,
764

PROSTAGLANDINE
gr. opion = sw de. mac; gr. melas, melanos = negru; [at. cortex, -ids = swarfd; -inn.] *Pro-hormonul eel mai abundent din
'adenonipofiza, sintetizat, de asemenea In hipotalamus, placenta
si gonade Din p. rezulta prin clivaj hormonii corticol-ipotropi si
adrenocorticotrop (ACTH), p-lipotropina si p-endorfi-na, ca si o_
serie de alte molecule.
PROPERDINA, s. f. / properdine, s. T. / properdin. [Lot., gr. pro
= wainte.! [at. perdere = a distruge.; -ina.} Globulina bazica, M,.
184 000, alcatuita din patru subunitati identice. Participa la calea
alternativa de activare a complementului.
PROPRIOCEPTIV, adj. / proprioceptif, -ive, adj. / propriocepti'/e. [Lat. proprius = ceea ce. ne. aparfIne; receptus, de la.
recipsre = a primi] Care primeste stimuli de la tesuturile din
orgarism, Indeosebi muschi si tendoane.
PROPKIOCEPTOR, s. m. / propriocepteur, s. m. / proprioceptcir. [Lat. propriiis = ceea ce. ne. apartine; receptus, de. ia
recipRre = a prini} Orice receptor adaptat la sensibilitatea
propnoceptiva, adica la stimularile produse de miscarile corpului.
Acesti receptori sunt situati In vecinatatea oaselor, articu-latiilor
si muschilor. Uneori receptorii de la nivelul "labirintului sunt
considerati, de asemenea, p. V. si interoceptor.
PROPRIU, adj. / soi, adj. / self. [Lat. proprius = ceea ce. ne
aparf.ine.[ Sin.: self (v.).
PROPTOZIS, s. n. / proptose, s. f. / proptosis. [Lat., gr. pro =
wainte; 1) gr. optos = vizifiili de. la optesthai = a vedea;
-oza; 2) gr.ptosis = cadere..] 1) Termen care denumeste Tmpingerea globului ocular din orbita In gusa *exoftalmica sau in
inflarnatia orbitei. 2) Deplasarea In jos a uterului.
PROSOPAGNOZIE, s. f. / prosopagnosie, s. f. / prosopagnosia. [CfT. prosopon = fata; a - priv.; gnosis = cunoaftere., de.
la gnotlai = a cunoafte.} *Agnozie particulara care consta In
pierderea capadtatii de recunoastere a *fizionomiilor, chiar
familiare, inclusiv a fotografiilor unor persoane foarte cunos-cute.
Uneori, bolnavul nu Tsi recunoaste imaginea proprie. P. apare In
leziunile bilaterale,. de origine vasculara, cu sediul In teritoriul
arterei cerebrale posterioare.
PROSOPALGIE, s. f. / prosopalgie, s. f. / prosopalgia. [^r.
prosopon = fata; algos = durere..} Termen vag, desemnand o
durere la nivelul fetei, o nevralgie (fadala sau de trigemen).
PROSOPLEGIE, s. f. / prosoplegie, s. f. / prosoplegia. [Qr.
prosopon = faf:a; plege = iovitura.} Paralizie faciala. V. paralizie.
PROSOPOMETRU, s. n. / prosopometre, s. m. / prosopometer. [Qr. prosopon = fat-a; metron = mdsura.] Instrument pentru
masurarea diferitelor diametre ale fetei si ale craniului.
PROSTACICLINA, s. f. / prostacycline, s. f. / prostacyclin. \Qr.
prostates = care sta mainte., prostata (de. la pro = mainte,
istanai = a vlasa}, kyklos = cere; -inn.] Intermediar al *acidu-lui
arahidonic, format odata cu endoperoxizii prostagtandinici.
Sintetizata In endoteliul vascular si la nivelul celulelor endote-liale
din plamani, p. are potential vasodilatator si de inhibare a
agregarii plachetare. Este foarte instabila, durata de viata nedepasind 3 minute,
i
PROSTAGLANDINE, s. f. pi. / prostaglandines, s. f. pi. /
prostaglandins. {'E,ngL prostate gland, dsoarece. mi fast
descove.rite. prima data (a nivelul prostatei.} Denumire generica
pentru un grup de molecule care au fost initial" izolate din lichidul
seminal si prostata, ulterior dovedindu-se ca sunt sin-tetizate In
majoritatea tesuturilor si organelor. Toate p. sunt derivate din
acidul prostanoic (acid gras nesaturat cu 20 atomi de carbon,
cuprinzand un nucleu ciclopentanic de la C8 la C12). Modul de
sinteza al p. este cunoscut: pomind de la
*acidul arahidonic, sub actiunea ciclooxigenazei care produce un
endoperoxid, rezulta p. sau "tromboxanii, In functie de tipul de
ddizare. De notat ca acelasi acid gras este precursorul

PROSTATA

leucotrienelor si *[ipoxinelor, In acest caz ciclooxigenaza fiind

Inlocuita de lipooxigenaza. Se cunosc peste 20 p. naturale, cu o
nomenclatura In care se utilizeaza simbolurile urmatoare: PG =
prostaglandina, la care se adauga una din literele de la A la I, In
functie de structura nucleului ciclopentanic (A = dubia legatura
intre atomii de carbon 10-11; B = dubia legatura Intre 8-12; E = o
functie alcool si una cetona; F = doua functii alcool etc.); se mai
adauga, de asemenea, una din cifrele 1, 2 sau 3, m functie de
numarul de duble legaturi (1 = dubia legatura la carbonii 13-14; 2
= doua duble legaturi Intre 13-14 si 5-6; 3 = trei duble legaturi
Intre 13-14, 5-6 si 17-18); In fine, literele a si p se adauga In
functie de "izomerie. P. exercita o activitate fiziologica accentuata,
ale carei efecte metabolice sunt extrem de diverse si variabile si,
In consecinta, dificil de sistematizat. In plus, actiunea si efectele p.
variaza In functie de concentratie, tipul celular si contextui
hormonal. Mai reievanta este mentionarea actiunii unor tipuri de
p.: PGD;, tip major produs de "mastocite, cu actiune In
"hipersensibili-tatea imediata, vasodilatatie si contractie a
muschilor netezi nevasculari; PGE(, analog al PGE;, care produce
vasodilatatie, dar, spre deosebire de PGE;, inhiba agregarea
plachetara;
PGE;, importanta, produsa In medulara renala, mucoasa intestinala si alte tesuturi, are numeroase efecte (vasodilatatie renala ?i
inhibarea reabsorbtiei tubulare de sodiu, inhibarea secretiei
gastrice, contractie sau relaxare a muschilor netezi In functie de
tesut, modularea *inflsmatiei, cresterea permeabilitatii vas-culare,
cresterea sensibilitatii la durere, este pirogena, suprima
transformarea limfocitelor, eliberarea mediatorilor de catre mastocite si citotoxicitatea mediata celular); PGF^a, p. stabila for-mata
din *PGH; sau 'PGE;, stimuleaza contractia uterina si a muschilor
netezi bronsici, provoaca vasoconstrictie In unele ter-itorii
vasculare; PG/-/;., intermediar instabil care poate fi con-vertit In
unele p. sau tromboxani.
PROSTATA, s. f. / prostate, s. f. / prostate. NA: prostata. [QT.
prostates = care sta mainte, de. la pro = mainte, istanai = a
piascL} Gianda voluminoasa, de circa 20 g, cu secretie externa
si interna, anexa a aparatului genital masculin, situata In jurul
portiunii initiate a uretrei, Inaintea ampulei rectale si sub vezica
urinara. P. este a!catuita din doi lobi laterali, drept si stang, si un
iob mediu. Este traversata de uretra, de cana-lele ejaculatoare
iesite din veziculele seminale si de canalele deferente si
Inconjurata ;ncomplet de sfincterele striate. Sub actiunea
androgenilor, p. secreta substante necesare sperma-tozoizilor.
Poate fi sediul unor procese patologice cu prevalenta mare:
prostatita, adenom, cancer.
PROSTATECTOMIE, s. f. / prostatectomie, s. f. / prostatec-tomy.
\Qr. prostates = rare ftil inainte, de la pro = mainte, istanai = a
piafa, ektomc = t^yizic..} Ablatie partiala sau totala a *pros;atei. In
p. radicaSa, In afara de prostata si de capsu-la acesteia se
extirpa veziculele seminale, canalele deferente, o serie de fasdi
pelvine si uneori anumiti noduli limfatici pel-vini.
PROSTATISM, s. n. / prcstatisme, s. m. / prostatism. [Cyr.
prostates = care sta inawte, de (a pro = mainte, istanai = a
pCasa, -ism.] Ansarr.blul semnelor clinice relevante pentru un
adenom de prostata: *disur;e si *polakiurie In a doua jumatate a
noptiL
PROSTATITA, s. f. / prostatite, s. f. / prostatitis. [^r. prostates
= ewe. sta wa;",te, de fc pro = wainte, istanai = a viasa; -ita.}
Inflamatie a 'prostatei, de natura infectioasa si uneori alergica
(eozinofilica) pe un fond de *alergie, sau p. granuionatoasa
nespecifica, cu infiltratie locala de *macrofage.
PROSTATOMEGALIE, s. f. / prostatomegalie, s. f. / prostatomegaly. [tyr. prostates = care. sta mainte., de la pro = mauita.,
istaiwi = a plasw megas, megalos = wan.} Hipertrofie a
prostatei.

PROTECTIE
PROSTATOTOMIE, s. f. / prostatotomie, s. f. / prostatotomy,
prostatomy. [t^r. prostates = care. sta mainte., de la pro =
mainte, istanai = a pCasa; tome = taiere, sectiune, de la temnein = a taia,] Incizie chirurgicala a "prostatei.
PROSTETIC, adj. / prosth6tique, adj. / prosthetic. [Qr. prosihetes = cet care adauga, de la pro = mainte, tithenai = a piasa,
a pune.} V. grupare prostetica.
PROSTITUTIE, s. f. / prostitution, s. f. / prostitution. [Lal.
proslitutio, -oais = prostitufie, de (a prostituere = a pune
fnainte, a prostitua (pro = mainte; statuere = a face so, stea, a
pune).] Obtinerea de foloase materiale prin raporturi sexu-ale.
PROSTRATIE, s. f. / prostration, s. f. / prostration. [Lot.
prostratio, -onis = rastumare, de la prosternere = a cu[ca la.
pamant (din causa pozifiei de decubit dorsal m care rdmane
doInavul).} Stare de apatie extrema, fizica si psihica, tradusa prin
imobilitate totala si absents reactiilor la solicitarile exte-rioare. Se
observa In formele acute sau In faza terminala a unor boli, ca si In
cursul unor afectiuni psihiatrice diverse.
PROTAMINA, s. f. / protamine, s. f. / protamine. [Cfr. protos =
primui; ammoniakon = sore de ainoniu, gasita. m apropierea
templulw [ui Jupiter Amman din Libia, -ind.] *Polipeptid cu caracter
bazic extras din laptii anumitor pesti. Intra In com-pozitia unui tip
de *insulina retard denumit insulin-zinc-protami-na. SulfatuI de p.
poate neutraliza 'heparina si de aceea este utilizat In injectii
intravenoase In caz de hemoragie printr-un supradozaj al
heparinei. V. si test cu sulfat de protamina.
PROTANOMALIE, s. f. / protanomalie, s. f. / protanomaly. YQr.
protos = primu[, cu referire [a rosu, care. este prima cuCoare din
spec.tru[ viz.i6i[; anomalia = nereguCaritate.] Anomalie congenitala a simtului cromatic, manifestata prin cecitate partiala
pentru culoarea rosie. Un subiect afectat de p. nu percepe rosul
decat la o anumita saturatie a culorii. Anomalia este ere-ditara.
Sin.: anomalie cromatica tip Hart. V. si discromatopsie.
PROTANOPIE, s. f. / protanopie, s. f. / protanopia. [^r. protos =
pnw.vl, cu refe-rire [a rosu, care este. prima culoare din spectrui
viziflu; an - priv., ops, opos = vedere, vaz.} Anomalie congenitala
a simtului cromatic corespunzand unei *dicromazii cu absenta
perceptiei culorii rosii. Sin.: anomalie tip Dalton. Var.: protanopsie.
V. si daltonism, discromatopsie, protanomalie.
PROTANOPS1E. Var. pentru protanopie (v.).
PROTEAZE, s. f. pi. / proteases, s. f. pi. / proteases. [Qr.
protos = primui; -aza.} Sin.: proteinaze (v.).
PROTEAZOM, s. m. / prot6asome, s. m. / proteasome. [Cft.
protos = primui; -aza i soma, -atos = Corp.] Complex molecular
proteolitic intracelular, ATP-dependent, la care se leaga ubicuitina,
iar pe acestea se fixeaza diverse proteine. P. reprezinta situsul
principal de degradare a proteinelor intracelu-lare si se afla la
originea majoritatii peptidelor prezentate mole-culelor *complexului
major Je histocompatibilitate clasa I. Este alcatuit din 28 de
subunitati, fiecare cu Mr cuprinsa Intre 28 si 30 kDa, care formeaza
o structura dlindrica (vizibila In micro-scopia electronica), compusa
din 4 inele, fiecare inel continand cate 7 subunitati. Nu se cunoaste
modul In care p. degra-deaza proteinele citoplasmatice.
PROTECTIE, s. f. / protection, s. f. / protection. [Lot. pro-tectio,
-onis = apdrare, de la protegere = a acoperi, a apara.] Actiunea
de a proteja, de a preveni un rise, un pericol. De mentionat: 1) P.
materna si infantila, medicala si sociala a femeilor gravide si a
copiilor, de la nastere pana la varsta de 6 ani (In functie de tara si
prin intermediul unor structuri speci-fice). 2) P. mediului, asigurarea
unui mediu vital favorabil sanatatii omului si utilizarea rationala a
resurselor naturale. 3) P. sociala, ansamblul masurilor si
mijioacelor destinate
765

PROTEIDA
Indeosebi grupurilor sociale sarace sau defavorizate, fie ca
acestea cuprind pensionari sau persoane active.
PROTEIDA, s. f. / proteide, s. m. / proteid. {Qr. protos = primui;
eidos = fomvi.} Denumire desueta pentru *proteina. S-a propus
ca termenul sa se refere doar la "heteroproteina.
PROTEINAZE, s. f. pi. / proteinases, s. f. pi. / proteinases.
[CfT. protos = pri-muti -ina; -ozd.] Clasa de enzime care catalizeaza "hidroliza *legaturilor peptidice. Daca aceste legaturi
apartin unui peptid, p. se numesc *peptidaze. In organism p.
Stint utilizate pentru 'proteoliza, dar si pentru reglarea activitatii
anumitor enzime. 0 serie de p. exista sub forma de *ectoen-zime.
P. prezinta spedfidtati foarte variate si pot fi dasificate In functie
de aminoacizii care actioneaza In *situsul activ pentru catalizarea
hidrolizei. Se cunosc, astfel, p. cu serina, cis-teina, aspartat si
metale (m general ioni de Zn 2*). In vitro ele servesc la
determinarea structurii proteinelor si/sau peptidelor. Cele mai
cunoscute p. sunt 'pepsina si "tripsina. Sin.: pro-teaze.
PROTEINA. V. proteine.
PROTEINA A / proteine A / A protein. P. prezenta In peretele
bacterian al majoritatii tulpinilor de stafilococ auriu (Staphylococcus aureus). Mr 43 000; este cunoscuta secventa aminoacizilor.
PROTEINA DE ANCORARE / proteine d'ancrage / docking
protein. P. care permite patrunderea In *reticulul endoplasmic a
unei alte proteine In curs de sinteza.
PROTEINA BAZICA A MIELINEI / proteine basique de la
my61ine / myelin basic protein. P. b. cu M, de 18 kDa, ce
constituie aproximativ 30% din proteinele mielinice. Niveluri
crescute ale p. b. a m. apar In sderoza multipla exacerbata si In
infarctui cerebral acut. Imunizarea experimentala cu p. b. a m.
produce encefalomielita (demielinizare si infiltrare limfoida prin
activarea limfocitelor T). Abrev.: MBP.
PROTEINA BENCE-JONES / proteine Bence-Jones / BenceJones protein. [Henry Bence-Jones, medic e.ngie.z, 18131873.} Denumita initial si albumoza, p. B.-J. reprezinia o proteina
anor-mala prezenta In plasma sau In urina, constand din lanturi
usoare de imunoglobulina monoclonala excretate de *plasmocite
In *mielomul multiplu, *macroglobulinemia Waldenstrom, 'boala
lanturilor grele si Intr-o serie de alte "imunoglobulinopatii. P. B.-J.
se caracterizeaza prin solubilitate foarte mare, precipitare la 5060 "C si redizolvare la 90-100 C. De asemenea, prin racire
predpita si apoi se redizolva. V. si component M.
PROTEINA C / proteine C / C protein. Inhibitor fiziologic al
coagularii, p. C. este dependents de "vitamina K si prin acti-vare
blocheaza cascada coagularii la nivelul factorilor V si VIII.
DefidtuI de p. C, care se Intalneste foarte rar, poate fi cauza unor
tromboze venoase profunde.
PROTEINA C-REACTIVA / proteine C-reactive / C-reactive
protein. Globulina care formeaza precipitate cu C-polizaharidul
'pneumococului. Prezenta sa In ser este un indicator de inflamatie de origine infectioasa sau neinfectioasa.
PROTEINA COMPLETA / proteine complete / complete protein. P. alcatuita din aminoacizi In proportie foarte apropiata de
cea continuta In proteinele din organism, posedand astfel o
valoare nutritiva mai mare decat o *p. partiala.
PROTEINA DENATURATA / proteine denaturee / denaturated
protein. P. a carei structura tertiara (configuratie) a fast alte-rata
prin Incalzire, modificarea pH-ului, sau prin aiti agenti chimici sau
fizici. Consecintele denaturarii constau In alterarea propdetatjior
fizice ale p. si diminuarea activitatii sale biologice.
PROTEINA DER1VATA / proteine d6rivee / derivated protein. P.
derivata dintr-o alta molecula proteica, formata prin modi-ficari
hidrolitice. Este cazul p. coagulate, peptonelor si peptidelor.
766

PROTEINA PI 90
PROTEINA
DISULFID-IZOMERAZA / proteine disulfure
isomerase / disulfide isomerase protein. Enzima care permite
formarea de punti disulfidice la nivelul proteinelor, de regula, atunci
cand acestea sunt alcatuite din doua sau mai multe subunitati.
Formarea puntilor se produce, de obicei, la nivelul 'reticulului
endoplasmic.
PROTEINA FIBRILARA GL1ALA ACIDA / proteine fibrillaire acide
gliale / glial fibrillary acidic protein. P. cu Mr de circa 45-50 kDa,
apartinand tipului II de *filamente intermediare si prezenta aproape
exclusiv In *astrocite. Asemenea tuturor p. din filamentele
intermediare, p. f. g. a. este alcatuita dintr-o regiune centrala (310
aminoacizi), cu *structura secundara de tip a-helix, dispusa In trei
domenii, cu scurte Intreruperi. Aceasta regiune asigura asamblarea
proteinelor In filamente, care pot fi puse In evidenta cu anticorpi
specifici si sunt descrise In microscopie fotonica sub numele de
gliofibrile. Gena codanta a p. f. g. a. se afla pe cromozomul 17.
PROTEINA FLOTANTA / proteine flottante / floating protein. P.
care nu este parte constitutiva a unui (esut, circuland m organism si
fiind apoi excretata.
PROTEINA DE LEGARE / proteine de liaison / binding protein.
Oricare dintre p. plasmatice care leaga, In mod specific sau
nespedfic, hormoni cu solubilitate scazuta (In principal h. tiroidieni ?i
steroizi), constituind astfel un sistem de transport pentru acestia.
Sin.: proteina de transport.
PROTEINA DE LEGARE A HORMONULUI SEXUAL / prot6ine de
liaison de la hormone sexuelle / sex hormone binding globulin.
*P. de I. spedfica pentru "testosteron. Sin.: globulina de legare a
hormonului sexual, globulina de legare a testos- ,j teronului. Abrev.:
SHBG, TeBG.
m
PROTEINA DE LEGARE A RETINOLULUI / proteine de liaison du
retinol / retinol binding protein. *P. de I. (a-globu-lina) specifica
pentru retinol (*vitamina A), care se acumuleaza | la nivel hepatic In
carenta de vitamina A.
|
PROTEINA M / proteine M / M protein. 1) P. specifica de tip, '
alcatuita din doua lanturi peptidice, localizata pe peretele celu-lar al
*streptococilor de grup A. Este implicata In adeziunea la celula
(epiteliala) gazda si In inhibarea 'fagocitozei prin reducerea activarii
caii alternative a 'complementului. 2) Per-meaza implicata In
transportui p-galactozidelor prin membrana celulara la "Escherichia
coli.
PROTEINA M V1RALA / proteine M virale / M viral protein. Matrice
proteica din componenta anvelopei virale, care captuseste interiorul
anvelopei si este In contact cu nucleo-capsida.
PROTEINA MDR / proteine MDR / MDR protein. Sin.: glicoproteina P (v.).
PROTEINA NECUPLATA / proteine non-coupl6e / uncoupling
protein. Sin.: termogenina (v.).
PROTEINA p53 / proteine p53 / p53 protein. P. alcatuita din 393
aminoacizi, codificata de o gena situata pe cromozomul 17. P.
p53 franeaza proliferarea celulara si favorizeaza proce-sul de
*apoptoza. 0 serie de mutatii ale genei determinS al-terari ale p.,
puse In evidenta In numeroase tipuri de cancer, Indeosebi In
90% din cancerele pulmonare si In 40% din can-cerele de san.
Au fost identificate mutatii ale genei transmi-sibile familial, care
detennina un rise potential semnificativ de dezvoltare a unei
tumori dupa varsta de 30 de ani. Organismul poate reactiona,
producand anticorpi Tmpotriva p. p53 alterate,
PROTEINA p190 / proteine p190 / p190 protein. Alaturi de p.
p210 (M, de 210 kDa), una din p. (Mr de 190 kDa) codificate de
gena de fuziune bcr-abi rezultata din translocatia (9,22) (q34;q11)
ce da nastere 'cromozomului Philadelphia din leu-cemia
mielocitara cronica. P. p190 este asodata mai frecvent cu
*leucemia limfoblastica acuta, In timp ce p. p210 apare m ambele
forme de leucemie.

PROTEINA P210
PROTEINA p210 / proteine p210 / p210 protein. V. proteina
p190. PROTEINA PARTIALA / proteine partielle / partial
protein. P.
alcatuita In mare parte din aminoacizi difehti de cei ai pro-teinelor
din organism, prezentand astfel o valoare nutritiva mai mica
decat o *p. completa.
PROTEINA PROTEOLIPIDICA A MIELINEI / proteine prot6olipidique de la myeline / myelin proteolipidic protein. Una
din p. mielinice (alaturi de *p. bazica a mielinei) Tmpotri-va
carora actioneaza limfocitele T 'in *sderoza multipla.
PROTEINA RACEMIZATA / proteine racemisee / racemized
protein. P. modificata prin actiunea unor substante chimice sau
a altor agenti, a carei activitate optica diminueaza, devenind mai
rezistenta la hidroliza enzimatica.
PROTEINA S-100 / proteine S-100 / S-100 protein. P. dime-rica
din grupul proteinelor care se leaga cu calciul, izolata initial in
sistemul nervos central, iar ulterior In numeroase organe si
celule, In conditii fiziologice si patologice. Cu Mr de 21 kDa,
alcatuita din doua lanturi polipeptidice (a din 93 si, respectiv, P
din 91 aminoacizi), p. S-100 este codificata de o gena sit-uata pe
cromozomul 1. Proteina exista sub trei forme, prin combinarea
diferita a lanturilor a si p. Totodata, au fost iden-tificate dnci alte
gene, codificand p. S-100 diferite, exprimate Indeosebi In
celulele si tesuturile patologice. 0 astfel de gena, situata pe
cromozomul 21, s-ar afla In relatie cu unele tul-burari
neurologice din *sindromul Down.
PROTEINA TAMM-HORSFALL / proteine Tamm-Horsfall /
Tamm-Horsfall protein, [/gor Tamm, viroCog ame.nc.an, n.
1922; Frank L. Horsfall, ]r., medic american, 1906-1971.]
Mucoproteina produsa de celulele ramurii ascendente a ansei
Henie, la o rata de 50-75 mg/zi, constituind principaiul component proteic al sedimentului urinar normal.
PROTEINA DE TRANSPORT / proteine de transport / carrier
protein. Sin.: proteina de legare (v.).
PROTEINE, s. f. pi. / proteines, s. f. pi. / proteins. [CJT. pro-tos
= primul; -iaa.} Substante azotate cu masa moleculara mare si
structura complexa, p. sunt prezente In toate struc-turile vii
(animale, vegetate, microorganisme). Ele sunt In mod particular
abundente In organismele animale, unde Indeplinesc, In esenta,
functii de cataliza chimica (*enzime), de aparare (*anticorpi) sau
de reglare (*hormoni), asigurand, de aseme-nea, functii plastice
si de sustinere. La om, p. reprezinta circa 15% din masa
corporala. P. naturale sunt extrem de variate dar, indiferent de
provenienta, aproape toate au aceeasi com-pozitie elementara
(50-55% carbon, 6-7% hidrogen, 20-23% oxigen, 12-19% azot,
0-3% sulf) si sunt alcatuite din aceleasi subunitati elementare, 20
de aminoacizi diferiti (p. sunt *polimeri in care *monomerii sunt
reprezentati de aminoacizi). Se dis-ting doua grupe mari de p.:
"holoproteine sau p. simple si 'heteroproteine sau p. conjugate.
Aceste doua grupe contin, la randul lor, mai multe dase de p. (v.
termenii respectivi). 0 clasificare satisfacatoare a p. In functie de
diferentele si analogiile de structura este imposibila din cauza
diversitatii extreme s acestor molecule. Mai rationale pare
clasificarea p. in raport cu functiile lor biologice: p. cu functii
catalitice (en-zime, care la randul lor sunt subiectui unor
clasificari com-plexe, convenite pe plan international), p. cu
functii hormonale, p. de transport, p. contractile, p. de stocare, p.
de protectie si p. structurale. V. structura primara, structura
secundara, structura tertiara, structura cuaternara.
PROTEINE DE ADEZIUNE / proteines d'adhesion / adhesion
proteins. Grup de p. din care fac parte *fibronectina, *cola-genul,
*fibrinogenul s. a. P. de a. au rol In *adeziunea celu-lelor, fie pe
un suport, fie Intre ele, In migrarea celulelor si in diferentierea
celulara.

PROTEINE G
PROTEINE ANGIOGENICE / proteines angiogeniques / angiogenie pofypeptides. Proteine variate, avand Mr cuprinsa Intre
5,5 si 45 kDa, cu rol In 'angiogeneza. Din grupul p. a. fac parte: 1)
'Factorul de crestere endoteliala derivat din plachete, cu actiune
mitogena si chimiotactica; 2) 'Factorii de crestere ai fibroblastelor;
3) Angiogenina, care induce crestere capilara fara actiune
mitogena sau chimiotactica; 4) Factorul de crestere transformant
beta, a carui actiune este apropiata de cea a angiogeninei.
PROTEINE DE ATASARE VIRALE / prot6ines d'attachement
virales / viral attachment proteins. Structuri virale spedfice,
necesare interactiunii virus-receptor viral celular In cadrul procesului de infectie a populatiei celulare susceptibile.
PROTEINE CHAPERONE / proteines chaperones / chaperones, molecular chaperones. ['LngC. chaperon, insotitor, sensut inifia[ al cuvantuiui fund: doamnil de companie pentru o tdndrd
pe. care o invafii duneCe manure.] Grup eterogen, alcatuit din
circa 200 molecule proteice, cele mai multe facand parte din
superfamilia denumita *proteine de soc termic. P. c. repre-zinta In
mod normal 1-2% din continutui total al celulelor, In anumite
conditii de stres sinteza acestora fiind amplificata. Ele sunt
distribute In toate compartimentele celulei, inclusiv In dto-plasma,
pentru p. c. mitocondriale existand tendinta sa se adopte
denumirea de chaperonine. Desi o clasificare este difi-cila, sunt
recunoscute trei familii de baza: chaperonine (Indeosebi
*proteinele de soc termic cu M,. de 60 kDa, notate HSP60),
familia HSP70 si HSP90. Se mai adauga enzime ale stresului
oxidativ si o serie de alte molecule. Cea mai studi-ata si evidenta
functie a p. c. este urmatoarea: sinteza unei proteine se
efectueaza sub forma unui lant de aminoacizi, or, pentru ca
proteina sa devina functionala trebuie sa doban-deasca o
structura tridimensionala compacta, proces In care p. c. au un rol
determinant, de unde si denumirea lor. Alte roluri ale p. c.: In
sinteza si traficul proteinelor, intra- si extracelular, In translocarea
si asamblarea *factorilor de transcriptie si de activare a *kinazelor
proteice.
PROTEINE DE FAZA ACUTA / proteines de la phase aigue /
acute phase proteins. Grup de p. plasmatice care nu sunt
anticorpi, dar a caror concentratie creste considerabil In cursul
reactiei inflamatorii acute. Ele sunt reprezentate de: 'proteina C
reactiva, proteina ce leaga *manoza, cti-'antitripsina, a;*macroglobulina, 'fibrinogenul, *ceruloplasmina si factorii C9 si B
ai *complementului.
PROTEINE G / G proteines / G proteins. Familie de p. care se
constituie ca un sistem universal de *transductie a sem-nalelor In
comunicarea celulara. Ciclul de actiune al p. G se materializeaza
In lantui molecular ligand-receptor-p. G-efector (mesager secundproteinkinaza). P. G sunt heterotrimeri, fiind alcatuite, deci, din trei
subunitati diferite, a, p si J. Subunitatile confera spedficitate
diferitelor p. G, jucand un rol determinant In cuplajul receptorefector. Transferul de informatie de la receptorul activat de ligand
depinde de cidurile de activare/-inactivare ale p. G, de legarea
alternativa la subunitatea a a GDP (guanozin-difosfat) si GTP
(guanozin-trifosfat). Cand situsul de legare este ocupat de GDP,
subunitatile a, p, y taman asociate, iar p. G este inactiva. Legarea
GTP activeaza p. G, care interactioneaza cu un efector generator
de mesager secund (Indeosebi adenilat ciclaza, AC, sau
fosfolipaza C), iar acesta, la randul sau, va activa o 'protein
kinaza. Receptorii cuplati cu p. G pot fi activati de agonisti foarte
diversi: neu-romediatori, nudeotide purinice, neuropeptide, diversi
hormoni peptidici, factori de reglare si semnale senzoriale
specifice. Clasificarea p. G se complica pe masura evolutiei
disectiei mo-leculare. Astfel, se disting 5 clase de p. G: p. Gs (s
de la stimulatoare, deoarece activeaza AC), p. Gi (inhiba AC), p.
Gq,
767

PROTEINE GLUT
p. Gt sau transducina, p. Go. La acestea se adauga p. G mid,
nontrimerice.
PROTEINE GLUT / proteines GLUT / GLUT proteins. P. de
transport al glucozei exprimate 'in diverse tesuturi sub forma a
and tipuri diferite. P. GLUT2 si GLUTS (care formeaza, prin cele
12 domenii transmembranare, un canal pentru hexoze) faciliteaza
transportui efident al glucozei din enterocit prin membrana sa
bazolaterala (transport fara consum de energie).
PROTEINE DE LUX / proteines de luxe / luxury proteins.
Termen utilizat uneori pentru desemnarea p. care sunt implicate
In functiile spedfice ale celulelor diferentiate si nu sunt absolut
necesare functiilor de baza ale celulelor, acest rol revenind
*proteinelor menajere.
PROTEINE MEMBRANARE / proteines membranaires / membrane proteins. P. de la nivelul membranelor biologice. Conform
modelului actual al biomembranelor (structura In mozaic fluid),
se disting doua mari clase de p. m.: 1) P. intrinseci sau integrale,
care sunt incluse complet m dublul strat fosfolipidic al
biomembranei si sunt mentinute datorita unor interactiuni
hidrofile. 2) P. extrinseci, care se afla la suprafetele externa
(Indeosebi) si interna ale biomembranei, unde sunt legate prin
forte de tip electrostatic, ceea ce Ie asigura o mobilitate considerabila. In prindpiu, p. intrinseci sunt implicate In procese de
transport membranar si de receptie (v. receptori) a infor-matiei
spedfice diferitelor molecule semnal.
PROTEINE MENAJERE / proteines menageres / housekeeping proteins. Denumire generica pentru o serie extrem de
diversa de grupe de proteine implicate In functiile de baza ale
celulelor. Ex.: proteinele din cadrul sintezei ADN si ARN, proteinele caiior metabolice de baza, *proteinele chaperone. V. si
proteine de lux.
PROTEINE MUSCULARE / proteines musculaires / muscular
proteins. Denumire pentru numeroasele p. de la nivelul
*fibrelor musculare, care pot fi clasificate In trei grupe: 1) P. m.
majors, reprezentate de *miozina si *actina. 2) P. m. mi-nore, din
care fac parte a, p si y-actininele, filamina, nebuli-na, sinemina,
paranemina si titina. 3) P. sistemului de inductie a contractiei,
Indeosebi tropomiozina, troponinele C, T si I, ca si proteina C. La
acestea se adauga p. *dtoscheletului: tubu-lina, proteina M,
proteina Z, desmina (sau skeletina), conecti-na si vimentina. Au
fost izolate numeroase alte p., care reprezinta combinatii cu
substante variate ale p. mentionate anterior sau produsi de
degradare ai acestora.
PROTEINE PLASMATICE / proteines plasmatiques / plasma
proteins. Ansamblul p. continute In plasma sanguina, cuprinzand: *albumine, 'globuline (y-globuline - *imunoglobuline), *glicoproteine, *lipoproteine, *metaloglobu]ine, *factori de coagulare,
*enzime s. a. Cele mai multe p. p. sunt sintetizate In ficat.
Grupele de p. mentionate Indeplinesc diverse functii In organism,
unele capitale. De aceea, determinarea variatiilor cantita-tive si
calitative ale p. p. este extrem de utila In patologie. Gama
metodelor de identificare, izolare si dozare a p. p. disponibile In
laboratorul clinic s-a extins atat prin cresterea sensibilitatii, cat si
prin determinarea si prelucrarea automata a datelor. V.
electroforeza, imunoelectroforeza.
PROTEINE DE SOC TERMIC / proteines du choc thermique /
heat-shock proteins, HSP. Superfamilie de p. sintetizate In
majoritatea celulelor cand acestea sunt expuse la temperatura
crescuta. 0 mare parte dintre ele au fost denumite si proteine de
stres, deoarece sinteza lor este stimulata, de asemenea, de
privatiunea de glucoza sau oxigen, infectii virale sau alte conditii
adverse. Clasificarea p. de s. t. se face In functie de greutatea lor
moleculara, una din familiile cele mai importante fund HSP70 (cu
Mr 70 kDa). S-a demonstrat ca aceste proteine au rol In
supravietuirea celulei la stres, prin protectia
768

PROTEIN KINAZE
Tmpotriva alterarii *cromatinei, activeaza genele spedfice care
codifica factori vitali (v., de ex., receptori nucleari), au rol In
legarea proteinelor anormale denaturate In vederea degradarii
acestora. P. s. t. reprezinta cea mai mare parte din *proteinele
chaperone.
PROTEINE DE TRANSPORT / proteines de transport / transport proteins. Denumire generica pentru o serie de p. care
asigura transportui de ioni sau al altor particule la nivelul membranei plasmatice (canale ionice, transportori de difuziune facilitata, pompe ionice) sau In diferite compartimente din organism,
Indeosebi In sange (ex.: "hemoglobina este un trans-portor de
oxigen).
PROTEINEMIE, s. f. / proteinemie, s. f. / protein(a)emia. \Cjr.
protos = pTimvi; -ina; haima, -atos = s&nge.} 1) Concentratia
proteinelor din plasma sanguina, In mod normal 63-78 g/l. 2)
Indeosebi In engl., cresterea cantitatii de proteine din sange.
Sin.: protidemie. V. si tab. const. biochim.
PROTEIN FOSFATAZE / proteine phosphatases / protein
phosphatases. [Qr. protos = primui; -ina; phos, photos =
[uminil; -aza.] Enzime sintetizate In toate celulele nucleate, care
catalizeaza defosforilarea prin divajul hidrolitic al legaturilor
covalente dintre reziduurile de aminoacizi ale proteinelor si
gruparile fosfat. Substraturile cuprind alte enzime (indusiv unele
*protein kinaze), inhibitori enzimatid, proteine ribozomale, factori
de transcriptie, receptori hormonali, canale ionice si alte molecule
regulatoare. Defosforilarea afecteaza Incarcarea de suprafata si
configuratia moleculelor tinta. Consecintele defos-forilarii constau
In activarea unor enzime ale metabolismului intermediar si In
inhibarea altora, influentarea transductiei sem-nalelor, eliberarea
de neurotransmitatori, contractia muschilor scheletici, netezi si
cardiac, motilitatea spermatozoizilor, functiile mitocondriale,
replicarea ADN, evolutia ciclului celular, sinteza ARN si a
proteinelor, fertilizarea, maturarea ovocitului, dez-voltarea
embrionara, transportui de apa si ioni la nivelul tubulilor renali,
inflamatia, morfologia celulara, adeziunea matricei extracelulare,
raspunsurile sistemului imun. Impreuna cu protein kinazele, p.
reprezinta moleculele cheie ale unui mecanism general de reglare
metabolica. V. si protein kinaze.
PROTEIN KINAZA. V proteinkinaze.
PROTEIN KINAZA C / proteine kinase C / protein kinase C.
*P. activata de *diadlglicerol, *mesager secund produs prin
actiunea *fosfolipazei C. Este notata cu C pentru a fi distinsa de
alte p., legate de ionii de calciu sau dependente de *AMP dclic. P.
C permite transformarea IP, In IP; (IP = inozitol fosfat) prin
activarea IPa-azei. Prezenta In numeroase tesuturi si organe, ea
este legata slab pe fata interna a membranei plasmatice.
PROTEIN KINAZE / proteine kinases / protein kinases. [Cfr.
protos = primul; -ina; kincm = a mifca, -aza.} Denumire comuna
pentru numeroase enzime care catalizeaza transferul grupului
fosfat terminal al ATP la nivelul altei molecule, frecvent de natura
proteica. P. k. fosforileaza resturi de aminoadzi spedfice din
proteinele tinta, reprezentate de regula de serina, treonina sau
tirozina. Fixarea grupului fosfat este reversibila si de aceea
reprezinta un mecanism general de reglare metabolica. Activarea
p. k. se produce frecvent sub actiunea "mesa-gerilor secunzi.
Natura substraturilor fosforilate este extrem de diversa: canale
ionice, enzime, factori de transcriptie, oompo-nente ale
citoscheletului, proteine ale membranei plasmatice, inhibitori
enzimatid si alte molecule cu rol In reglarea unor procese
biochimice. Fenomenele de fosforilare-defosforilare declan-sate de
p. k. se produc In cea mai mare parte a proceselor fiziologice,
perturbarea acestora fiind pusa In evidenta in numeroase stari
patologice. V. si protein fosfataze.

PROTEINOGRAMA
PROTEINOGRAMA, s. f. / proteinogramme, s. m. / protein
blood count. [Cjr. protos = primul; -ina; gramma = inscriere.}
Grafic sau formula reprezentand concentratia diferitelor tipuri de
proteine continute Intr-un lichid biologic (plasma, ser sanguin,
lichid cefalorahidian etc.). V. si electroforeza.
PROTEINORAHIE, s. f. / proteinorrachie, s. f. / cerebrospinal
fluid proteins, [Cjr. protos = primul; -ina; rhakhis = coCoana
vt.rte.brda.} Prezenta proteinelor In LCR, normal 0,15-0,45 g/l.
Sin.: albuminorahie.
PROTEINOZA, s. f. / proteinose, s. f. / proteinosis. [Qr. protos
= primut; -ina; -ozo.] Acumulare In exces a proteinelor In
tesuturi.
PROTEIN02A LIPIDICA / proteinose lipidique / lipid proteinosis. Boala autozomal recesiva a metabolismului lipidic,
caracterizata prin depunerea de material hialin la nivelul pielii si
mucoaselor bucala, faringiana si laringiana, ca si printr-o infiltratie a corzilor vocale. Leziunile cutanate apar primele si se
manifesta ca pustule recurente sau bule, la nivelul fetei si
suprafetelor distale expuse ale bratelor si picioarelor. Ulterior,
aceste leziuni pot evolua catre un aspect varioliform, papule,
noduli sau placi verucoase localizate la nivelul fetei, pleoapelor,
cefei, mainilor, degetelor, coatelor si genunchilor. Sin.: boala
Urbach-Wiethe, hialinoza cutanata si mucoasa, lipoproteinoza.
PROTEINURIE, s. f. / prot6inurie, s. f. / protein-uria. \Gjr. protos = primul; -ina; ouron = urina.] Prezenta In exces, permanenta sau intermitenta, In urina a proteinelor provenind de
regula din serul sanguin. Exista o p. fiziologica, de maximum
0,03 g/minut sau 0,05 g/24 ore. P. patologica poate fi slaba (0,11 mg/minut), moderata (1-3 mg/minut) si forte (10-20 mg/-minut).
Desi reprezinta aproape Intotdeauna o pierdere renala de
proteine plasmatice, acestea tree inegal In urina, albumina fiind
de regula mai abundenta decat globulinele. De aceea se disting:
1) p. selective, cand macroglobulinele plasmatice nu tree In
urina; 2) p. non-selectiva, cand cvasitotalitatea proteinelor
plasmatice tree In urina; 3) globulinuria (v.). V. In con-tinuare.
PROTEINURIE DE EFORT / prot6inurie d'effort / effort proteinuria. P. functionala care se produce dupa eforturi fizice
intense si prelungite efectuate cu membrele inferioare.
PROTEINUR1E ESENTIALA / proteinurie essentielle / essential proteinuria. Forma de p. care nu este asociata sau urmata
de o boala renala. Este cazul *p. de efort si al *p. ortosta-tice.
PROTEINURIE ORTOSTATICA / proteinurie orthostatique /
orthostatic proteinuria. P. benigna care apare In ortostatism
prelungit, Indeosebi la adolescenti, si dispare total In pozitia
culcat.
PROTEINURIE PRERENALA / proteinurie pr6renale / prere-nal
proteinuria. P. determinata de alte boli decat cele renale,
indeosebi de boli cardiace, hepatice, hipertiroidism si febra.
PROTEINURIE POSTRENALA / proteinurie postrenale /
postrenal proteinuria. P. cu cauze situate dincolo de tubii
uriniferi: pelvis renal, ureter, vezica, prostata sau uretra.
PROTEOGLICAN, s. m. / proteoglycane, s. m. / proteogly-can.
\Qr. protos = primui; glykys = duice.} *Glican sau *glicozaminoglican legal la o proteina. Legarea se face Intre
extremitatea reducatoare a glicanului si radicalul hidroxil al unui
reziduu de serina al proteinei. P. au rol structural In tesuturile
conjunctive, fiind prezenti, de asemenea, In mucus, lichidul
sinovial si In umoarea vitroasa. P. sunt, totodata, componente
majore ale *matricei extracelulare. Prezenta gruparilor acide
determina caracterul hidrofil al acestor molecule.
PROTEOLIZA, s. f. / proteolyse, s. f. / proteolysis. [Ofr. protos
= primu[; lysis = distrugere, de ia lyein = a dutruge..\ Disolutia si
digestia proteinelor prin enzime proteolitice, denu-mite
*proteinaze sau proteaze.

PROTOPLASMA
PROTEOLIZAT, s. n. / proteolysat, s. m. / proteolysate. [^r.
protos = primill; lysis = (tistrugere., de la lyein = a distmgt.}
Produs rezultat din *proteoliza enzimatica, utilizat In dietetica
terapeutica.
PROTEUS / proteus / proteus. [CJT. Proteus = ze.u marin, fiu[ bd
1'ose.idon, care. avea dwvl profetid, dar nu fac.ui accosta. declit
siiit, dupd ce. [ua diferite mfcififari, ca sd scape de. urmaritori.]
Gen bacterian care apartine familiei Enterobacte-riaceae, saprofit
obisnuit al pielii si mucoaselor. Cuprinde bacili gramnegativi cu
mobilitate mare datorita prezentei unor cili vibratili. Au fost
identificate mai multe specii: P. mirabilis si P. vulgaris (reunite sub
denumirea P. hausen), P. morganii, P. rettgeri si P. inconstans.
Acestea, Indeosebi specia P. vulgaris, determina infectii,
Indeosebi urinare, mai rar digestive si pot fi la originea
supuratiilor unor plagi.
PROTEZA, s. f. / prothese, s. f. / prosthesis. [GJT. prosthesis =
adciugare, de ia pro = inainte, thesis = punere. fi tithenai = a
ptasa, a. pune; confundat cu prothesis = propozlf-u..} Structura
artificiala, dispozitiv sau aparat, care reconstituie o parte a
corpului uman (organ, membru sau o parte dintr-un membru)
absenta, afectata sau distrusa. P. poate avea rol functional sau
estetic. Se disting p. exteme si p. interne. Ex.: p. articulara, p.
dentara, p. oculara etc.
PROTEZA VALVULARA CARDIACA / prothese valvulaire cardiaque / valvular cardiac prosthesis. Dispozitiv artificial sau
natural adaptat la nivelul unui orificiu cardiac prin interventie
chirurgicala si destinat sa Indeplineasca functiile sistemului
valvular natural, care a fost alterat si rezecat. Sunt disponibile trei
categorii de valvule: 1) mecanice, cu numeroase tipuri;
2) "bioproteze, de obicei valve aortice de pore; 3) *homogrefe, p.
de origine umana.
PROTID, s. n. / protide, s. m. / protide. [Qr. protos = primul;
eidos = forma.] Sin. desuet pentru proteina (v.).
PROTIDEMIE, s. f. / proteinemie, s. f. / protein(a)emia. [C,r.
protos = primul; haima, -atos = sange.] Sin.: proteinemie (v.).
PROTOCOL OPERATOR / protocole operatoire / operative
protocol. [Lat. juridica protocollum = foaie [ipita pe docu-ttiente,
din gr. protokollon = care este [ipit mai intdi, de ia protos =
primuC, kalla = dei; [at. operari = a iucra, de. ia opus, open's =
munca, [ucrare.] Consemnare scrisa, In condi-ca de operatii, a
tuturor etapelor unei operatii.
PROTODIASISTOLIC, adj. / protodiasistolique, adj. / protodiasistolic. {Cfr. protos = primuC; diastole = dilatare., de ia
diastellein = a [ayi] Care se situeaza la debutui *diastolei. Ex.:
suflu p. V. si izodiastolic.
PROTON, s. m. / proton, s. m. / proton. [Qr. protos = primul.]
Parfcula elementara cu masa de 1.6725.10-27 kg, de 1836,12 ori
mai mare decat masa *electronului, sarcina elec-trica egala In
valoare absoluta cu a acestuia, dar de semn opus. P. este
nucleui celui mai simplu atom - de hidrogen -si intra In compozitia
tuturor nucleelor atomice. *Numarul atomic Z este egal cu
numarul de p. pe care Tl contine nucleui atomic.
PROTONEURON, s. m. / protoneurone, s. m. / protoneuron.
[Gfr. protos =s primul; neuron = new.] Primul neuron al unei cai
motorii sau senzitive.
PROTOONCOGENE, s. f. pi. / protooncogenes, s. f. pi. / protooncogens. [^r. protos = primul; onkos = masa, tumora,
genos = neam, urmafi generatio, sail gennan = a produce.]
Gene celulare normale din care deriva *oncogenele virale, In
urma unei alterari calitative sau cantitative a acestora (mutatil
punctiforme In secventa ADN, dereglari In expresia genelor,
translocari cromozomiale).
PROTOPLASMA, s. f. / protoplasme, s. m. / protoplasm. [Qr.
protos = primul; plasma = o6iect modelat.] Sistem coloidal .
769

PROTOSISTOLIC
vascos, translucid, alcatuit din apa si o faza continua care contine componentete esentiale ale tuturor celulelor animale si
vegetale. Aceste componente sunt reprezentate Indeosebi de:
acizi nucleici, proteine, lipide, hidrocarbonate si saruri anorganice. V. si dtoplasma, citosol, nucleoplasma.
PROTOSISTOLIC, adj. / protosystolique, adj. / protosystolic.
[(JT. protos = primui; systole = contracfie.] Care este situat In
timp In prima parte a *sistolei ventriculare.
PROTOZOAR, s. n. / protozoaire, s. m. / protozoan, pi. protozoa. [CfT. protos = primiii; zoom = otimiat.} Fiinta microscopica, apartinand regnului animal, formata dintr-o singura
celula si dotata cu posibilitatea de miscare si deplasare. Se
deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor, flagelilor sau al dlilor
vibratili. Flagelatele, infuzorii, rizopodele si sporozoarele sunt p.
PROTOZOOZA, s. f. / protosoose, s. f. / protozoosis. [Qr.
protos = primuC; zoon = animal, -oza.} Termen generic desemnand once afectiune parazitara determinala de 'protozoare.
PROTROMBINAZE, s. f. pi. / prothrombinases, s. f. pi. / prothrombinases. [Lat., gr. pro = mainte; gr. thrombos = cheag;
-ina, -ozo.] Sin.: tromboplastine (v.).
PROTROMBINA, s. f. / prothrombine, s. f. / prothrombin. [Lat;
gr. pro = mainte; gr. thrombos = cheag; -ina.] Factorul II al
coagularii, p. este o glicoproteina cu un singur lant de aminoacizi,
cu Mr 69 000, sintetizata si stocata In celulele parenchimului
hepatic si prezenta In sangele circulant In concentrate de
aproximativ 20 mg%. Intervine In calea finala comuna a coagularii,
fiind convertita In trombina In prezenta
*tromboplastinei, a factorului V activat si a calciului, dupa cum
urmeaza: dupa legarea la factorii V si X activati In membrana
trombodtara, p. este clivata de factorul X activat, generand o
molecula de trombina activa, care va fi eliberata de pe suprafata
trombodtului. P. poate fi activata si de stafilocoagu-laza, secundar
unei modificari conformationale patologice. Sin.:
factor II al coagularii. V. si factori de coagulare, test Quick.
PROTROMBOKINAZA, s. f. / prothrombokinase, s. f. / prothrombokinase. [Lot., gr. pro = inainte; gr. thrombos = chtag,
kinein = a mifca; -ozo.] Sin.: proaccelerina (v.).
PROTROMBOK1NINA, s. f. / prothrombokinine, s. f. / prothrombokinase. [Lat; gr. pro = mainte.; gr. thrombos == ctieag;
kineia = a mifca; -ina.} Sin.: tromboplastinogen (v.).
PROTROMBOPLASTINA, s. f. / prothrombokinine, s. f. / prothrombokinase. [Lat; gr. pro = inainte; gr. thrombos = che.ag;
plastos = moddat, de la plassein = a forma, a mod-do; ina.}
Sin.: tromboplastinogen (v.).
PROTRUZIE, s. f. / protrusion, s. f. / protrusion. [Lat. protrusum, de [a protrudere = fl impinge, mainte. (pro = inainte;
trudere = a impinge.).] Starea unei formatiuni anatomice sau a
unei parti dintr-un organ care proemina, care este Tmpinsa
Inainte din cauze patologice sau constitutionale.
PROTRUZIE ACETABULARA / protrusion acetabulaire /
acetabular protrusion. Anomalie, uni- sau bilaterala, ereditara
sau dobandita, observata aproape exclusiv la femeie, cand poate
reprezenta o cauza de *distocie. Se caracterizeaza prin
deformarea *cavitatii cotiloide, care este mai scobita decat In
mod normal si, In consecinta, fundul acesteia proemina In bazin
cu mai mult de 5 mm Inauntrul liniei ilioischiatice. Sin.: boala
Otto.
PROTUBERANT, adj. / protuberant, -e, adj. / protuberant. [Lat.
protuberans, de. [a protuberare = a iefi in afara (pro = mainte;
tuber, -ens = umftaturd, eJ(c.rescenta).} Care proemina, care
prezinta o *protuberanta.
PROTUBERANTA, s. f. / protuberance, s. f. / protuberance.
[Lat. protuberaas, tfe [a protuberare = a iefi in afara (pro =
inaintei tuber = e.^resce.nta).} Structura anatomica proemi nenB: 1) P. occipitala externa, proeminenta triunghiulara situ770

PRURIT
afa In mijiocul suprafetei externe a osului occipital. 2) P. occipitala
interna, In forma de cruce, situata pe fata endocrariianS a solzului
osului occipital.
'
PROTUBERANTA INELARA / protuberance annulaire / annular
protuberance. NA: pons. SegmentuI intermediar al
*trunchiului cerebral, situat transversal deasupra "bulbului rahidian, sub *pedunculii cerebrali si anterior fata de "cerebel. Fata sa
anterioara prezinta un sant la nivelul caruia trece trunchiul bazilar,
iar din fetele sale laterale emerg radacinile senzitive si motorii ale
celor doi nervi trigemeni. Sin.: puntea Varolio.
PROVIDENCIA / Providencia / Providencia. Gen de bacili
mobili, gramnegativi, din familia Proteeae, prezenti In urina sj
fecalele normale, potential patogeni, asociati cu diaree, infectii
nosocomiale, ale tractului urinar si ale plagilor. Genul era anterior clasificat ca specie a genului "Proteus (P. inconstans).
PROVIRUS, s. n. / provirus, s. m. / provirus. [Lot., gr. pro =
inainte.a, in fata; virus = venin, otrava.} Secventa de ADN dublu
catenar situat Intr-un cromozom eucariot si corespunzator
genomului unui 'retrovirus.
PROVITAMINA, s. f. / provitamine, s. f. / provitamin. [Lat., gr.
pro = mainte.; tat. vita = viatii; gr. ammoniakon = sort de
amoniu, gasitii in apropierea te,mpiu[ui iui Jupiter Amman din
Li6ia; -ina} Precursor al unei vitamine. Ex.: p. D, este
*ergosterolul, iar p. Da este 7-dehidrocolesterolul.
PROXIMAL, adj. / proximal, -ale, -aux, adj. / proximal. [Lat.
proximus = eel mai apropiat, super[ativu( de (a props =
apropiat.} Care este mai aproape de centru sau de origine, Ex.:
In cazul membrelor, mai aproape de *articulatia scapulohumerala si, respectiv, 'articulatia coxofemurala. Ant.: distal.
PROZENCEFAL, s. n. / prosencephale, s. m. / prosen.
cephalon. NA: prosencephalon. [^r. proso = din /fl% dinainte;
enkephalos = creie-r, de [a en = in, kephale = cap.] Sin.: creier
anterior (v.).
PRURIGEN, adj. / prurigene, adj. / pruritogenic. [Lat. pnirire = a
area mancarimi; gr. geiinan = a produce.} Care cauzeaza prurit,
genereaza senzatie de mancarime. Sin.: pruriginos.
PRURIGINOS, adj. / prurigineux, -euse, adj. / pruriginous. [Lat.
pruriginosus = care are mancarimi, de la prurire = a area
mancarimL} Sin.: prurigen (v.).
PRURIGO, s. n. / prurigo, s. m. / prurigo. [Lat. prungo, inis =
mancarime, de la prurire = a avea mdncOrim.] Dermatoza
constituita din papule cu diametrul de 2-5 mm, de ;
culoare roza sau rosie, ferme, rotunjite, Inconjurate de o arie i
eritematoasa fugace, cu o mica vezicula In centru, care dupa
uscare se transforma Intr-o crusta galbuie. Leziunile cutanate ;
declanseaza prurit, uneori de o intensitate deosebita si rezis-tent
la orice tentativa terapeutica. Printre diferitele tipuri de p, se
disting: 1) P. acut (p. infantil, p. acut al adultului, *p. esti-val, p.
gravidic). 2) P. cronic (p. cronic al adultului, *p. Besnier,
*p. Hebra).
PRURIGO BESNIER / prurigo diathesique de Besnier /
Besnier's prurigo. [Ernest Henri Besnier, dermatoiog francs:,
'Paris, 1831-1909.] Sin.: eczema atopica (v. eczema, 2).
PRURIGO ESTIVAL / prurigo d'ete / prurigo estivalis. Sin boala
Hutchinson, 2 (v.).
PRURIGO HEBRA / prurigo de Hebra / Hebra's prurigo.
[Ferdinand voa Hebra, dermatohg austriac, 'vu.n.a, 1S161880.} Tip de *p. care debuteaza la varsta tanara si este rezistent la tratament. Se descrie o forma usoara, numita p. millis
(lichen polimorf cronic), si o forma grava, p. ferox.
PRURIT, s. n. / prurit, s. m. / pruritus. [Lat. pruritus =
mancarime, de [a prurire = a avea mancarimi.} Senzatie spontana de mancarime la nivelul pielii sau mucoaselor, care se ,
traduce prin nevoia imperioasa de scarpinare. Se disting: 1) P. |
fiziologic, de durata scurta, intensitate mica si cu disparilie|

PSAMOFIL
spontana. 2) P. patologic, localizat sau generalizat, cu inten-sitate
mare, ce apare de obicei In crize de 10-30 minute, cu exacerbare
noctuma, cu nevoie de scarpinare, uneori pana la producerea
unor leziuni de grataj care se pot infecta. P. patologic poate
aparea In numeroase boli, dar cu precadere In boll alergice,
parazitare, dermatologice si In unele nevroze. PSAMOFIL, adj. /
psammophile, adj. / psammophilic. \Gr. psammos = nisip;
philos =s prieten, tit la philein = a iu6i] Despre un organism care
traieste In nisip sau In soluri nisipoase.
PSEUDARTROZA.
Var
pentru
pseudoartroza
(v.).
PSEUDOALELE, s. f. pi. / pseudoalleles, s. m. pi. / pseudoalleles. [QT. pseudes = fats; allelon = de (a unui [a altuC.]
1) Gene aparent *alele, despre care se poate demonstra ca
ocupa loci distinct!, dar foarte apropiati pe acelasi cromozom,
astfel Incat nu pot fi separate prin recombinari meiotice.
2) Gene alele care formeaza heterozigoti mai apropiati de tipul
salbatic decat de tipul mutant corespunzator.
PSEUDOANEMIE, s. f. / pseudo-anemie, s. f. / pseudoan(a)emia. [Qr. pseudes = fa[s; an - priv.; haima, -atos =
s&nge.} Stare de paloare marcata a tegumentelor, In absenta
oricarei modificari hematologice caracteristice anemiei.
PSEUDOANGIOM, s. n. / pseudo-angiome, s. m. / pseudoangioma. [Gfr. pseudes = faisi angeioa = vas; -omo.] Anomalie
vasculara temporara care poate aparea la nivelul bontului de
amputatie al unor pacienti, In cursul vindecarii.
PSEUDOAPENDICITA, s. f. / pseudo-appendicite, s. f. /
pseudoappendicitis. [Cyr. pseudes = fals; [at. appendix, -ids
= adaps, supliment; -ita.] Situatie In care simptomele simuleaza
apendicita In absenta infectiei apendiculare; se Intalneste
frecvent In stari isterice si In sifilis.
PSEUDOAPOPLEXIE, s. f. / pseudo-apoplexie, s. f. / pseudoapoplexy. [Cfr. pseudes = fats; apoplexia = lonitura.] Pierderea brusca a starii de constienta urmata de paralizii, cu mentinerea functiilor fiziologice ale aparatului circulator si respirator,
In absenta hemoragiei cerebrale. V. si apoplexie.
PSEUDOARTROZA, s. f. / pseudarthrose, s. f. / pseud(o).
arthrosis. \Qr. pseudes = fals; arthron = articulate., -oza.] 1)
Articulatie falsa sau accidentala determinata de absenta completa si definitive a consolidarii unui os dupa o fractura. La
nivelul p. se produc miscari de amplitudine variata. 2) Entitate
patologica cu debut prin deosificarea oaselor lungi, urmata de
Indoirea acestora sau de fracturi la nivelul carora se formeaza
articulatii false din cauza incapacitatii formarii unui calus normal.
Var: pseudartroza.
PSEUDOATAXIE, s. f. / pseudotabes, s. m. / pseudotabes.
[Cfr. pseudes = fals; a priv.; taxis = ordonare, aranjare, (ft la
tattein = a ordona, a aranja,} Sin.: pseudotabes (v.).
PSEUDOBRONSIECTAZIE, s. f. / pseudo-bronchectasie, s. f. ;
pseudobronchiectasis. [Cyr. pseudes = fals, [at. mediwaia.
bronchia, din gr. bronkhos, p[. bronkhia = bronfue., gr. ekta-sis
= diCatafie.] Dilatatii ale calibrului bronhiilor observate In
segmentele pulmonare cu atelectazie partiala; aceste modificari,
in absenta unor distructii la nivelul peretelui bronhial, sunt reversibile. V. si bronsiectazie.
PSEUDOCHIST, s. n. / pseudo-kyste, s. m. / pseudocyst. [Cjr.
pseudes = fats; kystis = sac, ve-ztca.} 1) Formatiune anormala,
m forma de sac sau cavitate dilatate, asemanatoare unui "chist,
dar al carui perete nu este captusit de epiteliu. 2) Forma chis-tica
(masa mica ovalara ce contine paraziti numerosi, acolati unii de
altii) a parazitului Toxoplasma hominis sau gondii;
corespunzand unei infectii latente, p. se gasesc In special In
muschi si creier. 3) Colectie chistica formala din sue pancreatic
pur sau asocial cu detritusuri celulare rezultate din digestie sau
necroza, ai carei pereti sunt formati din pancreas si

PSEUDOHEMOFILIE
organele din jur. Apare ca o complicatie a 'pancreatitei acute,
spontan sau secundar unui abces pancreatic. Sin.: pseudochist
pancreatic.
PSEUDOCHIST PANCREATIC / pseudo-kyste du pancreas /
pancreatic pseudocyst. Sin.: pseudochist, 3 (v.).
PSEUDOCLAUDICATIE, s. f. / pseudo-claudication, s. f. /
pseudoclaudication. [Gr. pseudes = fats; [at. claudicatio,
-onis = scltiopdtare, de [a claudus = schiop.} Crampa dureroasa
asemanatoare *claudicatiei intermitente, ce apare In sindroamele compresive ale *cozii de cal.
PSEUDOCOLECISTITA, s. f. / pseudo-cholecystite, s. f. /
pseudocholecystis. [Gyr. pseudes = fats; khole = 6ila; kystis =
sac, Vtztca; -ita.] Sindrom asemanator *colecistitei, care apare In
absenta inflamatiei acute sau cronice si a litiazei, eel mai frecvent
In cazul unor alergii alimentare.
PSEUDOCOMITIAL, adj. / pseudo-comitial, -ale, -aux, adj. /
pseudoepileptic. \Gjr. pseudes = fats; tat. comitialis = refe.ritor [a comifii (dwarece dacd cinwa aiie.a. un acces de. epiUpsw, semn rau prevestitor, atege.rile din acea zi se amanau), de.
[a comitia = comif.ii, adunari ale poporuCui pentru degerea
magistratilor] 1) Despre o criza care se aseamana cu cea din
*epilepsie dar are o cauza cu totu] diferita. 2) Despre un subiect
care prezinta o astfel de criza.
PSEUDODEMENTA, s. f. / pseudo-demence, s. f. / pseudodementia. [Qr. pseudes = fals; [at. dementia = demenfa, de [a
de = si-pwat de, mens, -ntis = spirit, minte.] 1) Alienare mentala
similara 'dementei, fara a avea la baza o afectare organica si
care este reversibila sub tratament. 2) Stare de apatie si
indiferenta maxima fata de lumea Inconjuratoare In absenta unor
tulburari mentale.
PSEUDODIFTERIE, s. f. / pseudo-diphterie, s. T. / pseudodiphtheria. [CfF. pseudes = fals; diphthera = me.m6rana.]
Prezenta unor false membrane la nivelul laringelui, cu simptomatologie asemanatoare 'crupului, In absenta agentului etiologic Corynebacteriurn diphthehae.
PSEUDOEREDITATE, s. f. / pseudoheredite, s. f. / pseudoheredity. [CfT. pseudes = fals; [at. hereditas, -atis =
moste.nire.] Aspect care mimeaza ereditatea sau care este gresit
atribuit factorilor genetici propriu-zisi.
PSEUDOFRACTURA, s. f. / pseudo-fracture, s. f. / pseudofracture. [Qr. pseudes = fals; [at. fractura = sparge-re, fractura,
de [a frangere = a frdnge, a rupe.] Modificare radiolo-gica la
nivelul periostului, cu elemente de neoformare osoasa care
simuleaza o fractura incompleta.
PSEUDOGENA, s. f. / pseudogene, s. m. / pseudogene. [Qr.
pseudes = fals; genos = neam, unnas, generate, sou gennan =
a produce.} Secventa neexprimata de ADN prezentand o mare
omologie cu o gena activa, din care ea deriva prin duplicatie/mutatie sau retrotranscriptie. Non-expresia sa rezulta din
modificari structurale.
PSEUDOGINECOMASTIE, s. f. / pseudo-gynecomastie, s. f. /
pseudogyn(a)ecomastia. \CJT. pseudes = fals; gyne, gynaikos
= femeie; mastos = san, mamela.] Termen folosit, uneori, In
cazul 'adipomastiei ca urmare a aspectului macroscopic
asemanator cu *ginecomastia.
PSEUDOGRAVIDITATE, s. f. / pseudo-grossesse, s. f. /
pseudogestation. {Qr. pseudes = fals; [at. graviditas, -atis =
graviditate, de la gravis = greu.} Absenta menstruatiei ?i
prezenta unora din semnele de sarcina, fara existenta si dezvoltarea embrionului. Poate fi cauzata de o serie de factori
psihogeni, tumori, *mola hidatiforma sau de un dezechilibru
endocrin.
PSEUDOHEMOFILIE, s. f. / pseudo-hemophilie A / von
Willebrand's disease. \Cjr. pseudes = fals; haima, -atos =
sange; philia = atracfie, de la philem = a iu6i] Sin.: boala von
Willebrand (v.).
771

PSEUDOHERMAFRODITISM
PSEUDOHERMAFRODITISM, s. n. / pseudohermafrodisme, s.
m. / pseudohermafroditism. \Qr. pseudes = fats; Hermaphrodites = fiui iui Hermes, ze.u[ comerfului, si al Afroditei, zeifa iu6irii; -ism.] Stare In care un individ poseda glandele sexuale
ale unui sex si organele genitale externe, caracterele sexuale ale
celuilalt sex. Functie de sexul aparent se deose-besc: 1) P.
masculin, v. sindromul testiculuk" feminizant, sin-drom Royer,
sindrom Reifenstein. 2) P. feminin, v. ginandrie.
PSEUDOHIPERKALIEMIE, s. f. / pseudo-hyperkaliemie, s. f. /
pseudokal(a)emia. [Qr. pseudes = fais'/ hyper = mai mult', dr.
kali = potasa.; gr. haima, -atos = sdnge..} Artefact de la-borator
In care concentrate serica a potasiului apare crescuta cand
potasemia plasmatica este normala. Se Intalneste In trombocitoze sau leucocitoze, mai frecvent In sindroamele mieloproliferative prin efluxul potasiului trombodtar sau leucocitar.
PSEUDOHIPERTENSIUNE, s. f. / pseudo-hypertension, s. f. /
pseudohypertension. [Qr. pseudes = fais; hyper = mai mult;
[at. tensio, -onus = intindere, de. [a tendere = a intinde.] Falsa
crestere a presiunii arteriale (indicata sfigmomanometric), prin
pierderea elasticitatii peretilor vasculari, Indeosebi la per-soane In
varsta.
PSEUDOHIPERTRICOZA, s. f. / pseudo-hypertrichose, s. f. /
pseudohypertrichosis. [Cfr. pseudes = fais; hyper = mai mult;
thrix, trikhos = par; -ozo.] Persistenta dupa nastere a "lanugoului fetal, fara sa dispara, asa cum se Infampla In mod fiziologic.
PSEUDOHIPERTROFIE, s. f. / pseudo-hypertrophie, s. f. /
pseudohypertrophy. \Qr. pseudes = fais; hyper = mai mult;
trophe = fiTono., nutrifie..] Crestere In volum a unei formatiuni
anatomice, fara hipertrofiere tisulara propriu-zisa, de ex. In cazul
muschilor (p. musculara), prin infiltrarea adipoasa a acestora.
PSEUDOHIPONATREMIE, s. f. / pseudo-hyponatremie, s. f. /
pseudohyponatr(a)emia. {Qr. pseudes = fats; hypo = mai
pufin; s-panwia natron, ar. natrovn = carbonatui de sodiu natural; gr. haima, -atos = sdnge..] Scaderea concentratiei series a
sodiului cu mentinerea unei osmolalitati normale, In caz de
hiperiipidemii sau hiperproteinemii.
PSEUDOHIPOPARATIROIDIE, s. f. / pseudohypoparathyrofdie,
s. f. / pseudohypoparathyroidism. {Gfr. pscudes = fais; hypo
= mat pufin; para = Ca.nga; thyreos = pavazd, scut; eidos =
forma.] Sin.: osteodistrofie ereditara Albright tip I (v.).
PSEUDOHIPOTIROIDIE, s. f. / pseudo-hypothyroidie, s. f. /
pseudohypothyroidism. [Qr. pseudes = fais; hypo = mai pufin;
thyreos = pavaza, scut; eidos = forma,] Incapacitate de utilizare
a hormonilor tiroidieni la nivelul tesuturilor tinta, desi functia
tiroidiana (sinteza si secretia hormonala) sunt normale. V. si
rezistenta hormonala.
PSEUDOHOLERA INFANTILA / pseudocholera infantile /
Salvioli's disease. Sin.: boala Sakamoto (v.).
PSEUDOLIMFOM, s. n. / pseudo-lymphome, s. m. /
pseudolymphoma. [Qr. pseudes = fais; [at. lympha = apa.
[impede.; -oma.] Denumire pentru un grup de boli care prezinta
caracteristid clinice si histologice de limfom malign, dar care au
evolutie benigna.
PSEUDOMELANOM, s. n. / pseudo-melanome, s. m. /
pseudomelanoma. [t^r. pseudes = fab; melas, melanos =
negru; oma.} Leziune benigna care seamana cu un melanom
superficial, dar In care punctui de plecare este un nev melanocitic netransformat malign.
PSEUDOMEMBRANA, s. f. / pseudomembrane, s. f. /
pseudomembrane. \Cjr. pseudes = fais; [at. membrana =
me.m6ra.na.] Prezenta patologica a unui exsudat la suprafata
unei mucoase, mai rar la nivelul unei seroase, In cadrul "inflamatiei. ExsudatuI este fibrinos si se detaseaza sub forma de
lambouri care nu se dizolva In apa.
772

PSEUDOPUBERTATE PRECOCE
PSEUDOMENINGITA, s. f. / pseudomeningite, s. f.
( pseudomeningitis. [(^r. pseudes = fais; meninx, -ingos =
me.m6rana. foarte. find; -ita.\ Sin.: meningiom (v.).
PSEUDOMIOPIE, s. f. / pseudo-myopie, s. f. / pseudomyopia.
[Cjr. pseudes = fais; myein = a incfiide., a. dipt; ops, opos =
ve.de.re, vaz.\ At'ectarea procesului de acomodare oculara prin
spasm al muschilor ciliari, manifestandu-se asemanator *miopiei.
PSEUDOMONAS / pseudomonas / pseudomonas. [Cjr.
pseudes = fais; monas = unitate..] Gen bacterian din familia
Pseudomonadaceae, care cuprinde bacili mobili, gramnegativi,
strict aerobi. Exista trei specii patogene la om sau animal: P.
aeruginosa, P. mallei si P. pseudomallei (sau bacilul Whitmore).
Au mai fost izolate, inclusiv In mediul spitalicesc, si alte specii cu
patogenicitate incerta. V. Pseudomonas aeruginosa.
PSEUDOMONAS AERUGINOSA / Pseudomonas aeruginosa /
Pseudomonas aeruginosa. Principala specie patogena apartinand genului P., ale carei culturi prezinta o pigmentatie albastruie-verzuie si cu un miros aromatic particular, caracteristici care
se recunosc ?i In cazul supuratiilor provocate de P. a.
Recunoscut In trecut ca un simplu germen de suprainfectie,
poate fi cauza unor manifestari patologice variate, datorita rezistentei sale la antibiotice. Sin.: bacil Bordet-Gengou, bacil piocianic.
PSEUDOPARALIZIE, s. f. / pseudoparalysie, s. f. / pseudoparalysis. [Qr. pseudes = fats; para =. dinwio de, lAnga, lysis =
distrugere, de. [a lyein = a aistruge.] 'Paralizie falsa, con-stand
In diminuarea aparenta a fortei musculare, In absenta unei
paralizii reale, dar marcata printr-o coordonare defectuoasa a
miscarilor, sau prin reprimarea miscarilor la durerea provo-cata.
Nu sunt evidente, la examenul clinic si paradinic, leziuni ale
centrilor nervosi sau ale cailor motorii.
PSEUDOPARALIZIE PARROT / pseudo-paralysie de Parrot /
Parrot's pseudoparalysis. [foseph Marie fules Parrot, nulv.
frames, prof&sor de. pe.dia.tru. ia. Saris, 1829-1883.} V. boala
Parrot (1).
PSEUDOPOD, s. n. / pseudopode, s. m. / pseudopodium. [Qr.
pseudes = fa[s; pous, podos = picwr.] Extruzie, prelun-gire
citoplasmatica temporara prin intermediul careia unele protozoare, Indeosebi 'amibele, ingera particule nutritive sau se
deplaseaza. P. pot aparea si In cazul unor celule din organism,
ca leucodtele.
PSEUDOPOLIP, s. m. / pseudo-polype, s. m. / pseudopolyp. [
(gf. pseudes = fats; [at. polypus, gr. polypous = cu mai muitt
picware., de. [a gr. polys = mul^i, pous, podos = piticr.}
Formatiune care poate aparea la nivelul unor mucoase, sedi- ' ul
unor process inflamatorii cronice, si care sugereaza o hiper-;
trofiere localizata a mucoasei, dar care reprezinta, de fapt, o j
zona normala de mucoasa drcumscrisa printr-o zona de ulceratie. Mai este numit si polip hiperplastic sau regenerativ.
PSEUDOPOLIPOZA, s. f. / pseudo-polypose, s. f. / pseudopolyposis. [Cfr. pseudes = fais; [at. polypus, gr. polypous =
cu mai muite. picioare., de la. gr. polys = multi, pous, podos =
pidor; -ozo.] Afectiune caracterizata prin prezenta a numerosi
*pseudopolipi localizati la nivelul colonului sau al rectului,
secundar unor procese inflamatorii cronice.
PSEUDO-PSEUDOHIPOPARATIROIDIE, s. f. / pseudopseudohypoparathyroi'die, s. f. / pseudo-pseudohypoparathyroidism. [Ofr. pseudes = fais; hypo = mai pufin; para = [Sngiif
thyreos = pavtiza, scut; eidos = forma.] Sin.: osteodistrofie
ereditara Albright tip II (v.).
PSEUDOPSIHOZA, s. f. / pseudo-psychose, s. f. /
pseudopsychosis. [<^r. pseudes = fals; psykhe = siifltt;'
-ozo.] Sin.: sindrom Ganser (v.).
'
PSEUDOPUBERTATE PRECOCE / pseudopuberte precoce /
pseudo-precocious puberty, incomplete isosexual precoci-

PSEUDORABIE

ty. [Qr. pseudes = fats; Cat. pubertas, -atis = puficrtate., de. [a

pubes, -ens = adoiesce-nt! praecox, -ocis = cart se. coace.
wainte de vreme (prae = mainte; coquere = a woce.).} Aparitia
precoce a primelor semne de *pubertate (cu mai mult de 2
deviatii standard In raport cu varsta medie), printr-un proces care
nu implica axul hipotalamo-hipofizar (secretie ectopica de
gonadotrofine, secretie de androgeni sau estrogeni In suprarenala, testicul sau ovar). Diagnosticul p. p. se bazeaza pe
asocierea unei pubertati precoce cu un raspuns non-pubertar al
goriadotrofinelor (FSH si LH) la stimularea prin *testul de
stimulare cu gonadoliberine. P. p. poate fi izosexuala (In sen-sul
sexului genetic si gonadic al subiectului) sau heterosexuals (p.
produce sexualizarea subiectului In sens opus sexului sau
genetic - feminizare la baieti, masculinizare la fete). V. si
pubertate precoce.
PSEUDORABIE, s. f. / pseudo-rage, s. f. / pseudorabies. [Cfr.
pseudes - fats; [at. rabies = tur6are..] Boala foarte contagioasa, care afecteaza sistemul nervos central la unele specii
animate (caini, pisici, sobolani etc.), cauzata de un herpesvirus
si caracterizata prin: debut brusc, evolutie rapida cu prurit, paralizii, convulsii si prognostic letal In cateva zile. Sin.: boala
Aujeszky.
PSEUDOSMIE, s. f. / pseudosmie, s. f. / pseudosmia. \Cjr.
pseudes = faisi osme = miros.} "Halucinatie olfactiva.
PSEUDOTABES, s. n. / ps6udotabes, s. m. / pseudotabes.
[Cjr. pseudes = fats; Cat. tabes = descompunere, putre-zire.]
Sindrom cu caracteristicile *tabesului, dar fara etiologie sifilitica.
Sin.: ataxie Leyden, pseudoataxie, tabes periferic.
PSEUDOTUBERCULOZA, s. f. / pseudo-tuberculose, s. f. /
pseudotuberculosis. [Cjr. pseudes = fats; [at. tuberculvm,
rim. dt [a tuber, -eris = umfCaturd, e^cresc.e.nta.; -ozd.j
Termen care este utilizat pentru afectiuni animale a caror leziuni
anato-mopatologice caracteristice sunt reprezentate de noduli
asema-natori nodulilor tuberculosi (pseudotuberculi), dar a caror
etiologie este total diferita (ex.: Yersinia pseudotuberculosis, la
rozatoare).
PSEUDOTUMORA, s. f. / pseudo-tumeur, s. f. / pseudotumour. [QT. pseudes = fats; [at. tumor, -oris = ulrrfiatura.]
Formatiune patologica, de obicei rezultatui unui proces inflamator sau al acumularii de lichid la nivelul unui tesut, sugerand
aspectui macroscopic al unei tumori, motiv pentru care mai este
denumita si falsa tumora. P. orbitala: proces inflamator cronic
intraorbitar, de etiologie incerta, frecvent bilateral si care poate
sugera o tumora neoplazica, determinand exoftalmie, edem,
congestie locala.
PSEUDOVIRUS, s. n. / Pseudovirus, s. m. / Pseudovirus. [Gr.
pseudes = fois; (at. virus = venw, otrava.] Termen pro-pus
pentru a desemna doua tipuri de agenti infectiosi, deosebite de
virusuri: *viroidele si *prionii.
PSIHANALIZA, s. f. / psychanalyse, s. f. / psychanalysis. [Gr.
psykhe = suflet; analysis = rezoivare., ie. la anutyein = a
molva. (ana = din nou, iardsi; lyein = a distruge.).} Curent de
preocupari si interpretari teoretice asupra omului, initial de
neurologul vienez S. Freud, care a acordat o deosebita importanta inconstientului, prin p. reprezentand "stiinta a inconstientului". P. consta, In esenta, In decelarea, prin procedee diverse
(bazate In esenta pe jocul liber de asociatii de idei), a semnificatiei ascunse, inconstiente a unor fenomene psihice responsabile de tulburari nevrotice, care Inceteaza sa produca aces-te
efecte odata aduse In plina constiinta. Principalele tehnici de
investigatie sunt: interpretarea ideilor spontane ale subiectului si
a viselor acestuia. Exista o Intreaga terminologie spedfica p.
Prindpala descoperire a lui Freud este considerata sexua-litatea
infantila, care se naste odata cu viata si parcurge diferite stadii
(oral, primul an de viata, sadic-anal, anii 2-3, falic,

PSIHOCHIRURGIE
4-5 ani, perioada de latenta, de la 6 ani la pubertate; v. si
complex Oedip) Inainte de a ajunge la perioada genitala pro-priuzisa. Pornind de la o serie de fapte psihice, Freud a ela-horat o
teorie coerenta, sustinuta de prindpii si legi. Desi gan-dita initial
ca o metoda de tratament a tulburarilor mentale, p. a devenit (si
datorita dezvoltarilor ulterioare, apartinand unor adepti si
adversari ai lui Freud) o stiinta explicativa a com-portamentului
uman, cu rasfrangeri In antropologie, pedagogie, sociologie, ca si
In literatura si arta.
PSIHASTENIC, adj., s. m. sau f. / psychasth6nique, adj., s. m.
ou f. / psychastenic. [Qr. psykhe = su.fle.ti astheneia =
slabic.wne., de. [a a - priv., sthenos = forta., putm.} (Persoana)
care este afectata de *psihastenie.
PSIHASTENIE, s. f. / psychasth6nie, s. f. / psychasthenia. \GfT.
psykhe sv.fie.fi astheneia = sla&icuiM, de. [a a - priv., sthenos
= forfd, putere..} Tennen generic, introdus de P. Janet In 1903,
pentru a regrupa *psihonevrozele cu exceptia isteriei. In prezent
este folosit pentru a defini un tip de *nevroza care apare In relatie
cu tipul de *personalitate si care se manifests prin *abulie, fobii,
Indoieli, timiditate, *anxietate, *ruminatie men-tala. Sin. (clasic):
boala Janet.
PSIHEDELIC, adj., s. n. / psych6delique, adj., s. m. / psychedelic. [CfT. psykhe = sufie.t; delos = wide.nt, manifest.} 1)
Referitor la 'psihedelism. 2) Caracterizat prin halucinatii si
exacerbarea senzatiilor. Prin extensie, medicament provocand o
astfel de stare. Ex.: LSD, dietilamida acidului lisergic, sinte-tizata
dintr-un alcaloid extras din 'secara cornuta.
PSIHEDELISM, s. n. / psych6delisme, s. m. / psychedelism.
[<Jr. psykhe = sufiet; delos = evident, manifest; -ism.] Stare de
visare treaza, spedfica, data de unele halucinogene. V. psihedelic.
PSIHIATRIE, s. f. / psychiatric, s. f. / psychiatry. [Qr. psykhe =
sufie.t; iatreia = vindecare..} Domeniu al medicinii care- are ca
object cercetarea, descrierea, diagnosticul si tratamentui
maladiilor mentale. P. este dominata In prezent de patru man
modele prin care se Incearca explicarea bolilor mentale:
1) Modelul psihanalitic, coerent teoretic, dar inoperant In prac-tica,
decat eel mult In psihoterapie. 2) Modelul neurochimic, dominant
si bazat pe datele de biologie moleculara, nu explica decat partial
etiopatogenia bolilor mentale, dar are un viitor cert si a general
psihofarmacologia. 3) Modelul psihosociologic care, printre altele,
a general asocierea tratamentelor individuate cu o actiune
terapeutica familiala sau institutionala. 4) Modelul biopsihosocial
este global si integreaza cele trei modele anterioare.
PSIHIATRIE COMPARATA / psychiatric comparee / compared
psychiatry. Sin.: eInopsihiatrie (v.).
PSIHIATRIE TRANSCULTURALA / psychiatric transculturelle /
cultural psychiatry. Sin.: eIno-psihiatrie (v.).
PSIHIC, adj. / psychique, adj. / psychic. [Qr. psykhe = suflet.]
Care se refera la viata mentala, la gandire, la *psihism sub toate
aspectele.
PSIHISM, s. n. / psychisme, s. m. / psyche. \Cjr. psykhe = sufkt;
-ism.] Ansamblul functiilor psihice ale unui individ, struc-tura
mentala, incluzand atat procesele constiente, cat si cele
inconstiente.
PSIHOANALEPTIC, adj., s. n. / psychoanaleptique, adj., 8. m. /
psychoanaleptic. {Cjr. psykhe = sufiet; analeptikos = care.
reslaureazd.] Sin.: psihostimulant (v.).
PSIHOANALGEZIE, s. f. / psychoanalgesie, s. f. / psychoanalgesia. [ Gjr. psykhe = sufie.t; an priv.; algos = dwere,
sou algesis = simf-nl dwefii.} Atenuarea durerii prin metode
psihoterapeutice.
.
PSIHOCHIRURGIE, s. f. / psychochirurgie, 8. f. / psycho-surgery.
{Gjr. psykhe = swfleti kheirourgia = iucru. efectuat
773

PSIHODEPENDENTA
manuat, de [a kheir, -iros = mono, ergon =- Cucru fit ergein = o
C-ucra.} Interventie chirurgicala pe creier In scopul ame-liorarii
unei boli mentale. Cea mai cunoscuta este *lobotomia. Indicatiile
p. sunt exceptionale: bolnavi incurabili, fara nici o ameliorate dupa
administrarea tratamentelor obisnuite, care prezinta rise mare de
suicid sau un Inalt grad de periculozi-tate sociala.
PSIHODEPENDENTA, s. f. / psychodependance, s. f. / psychological dependance. [Cfr. psykhe s- suflet; [at. dependere =
a sta atamat, de. (a de = separat de, pendere = a atar-na.}
Conditionarea comportamentului unui subiect de utilizarea unui
anumit drog. P. pare independents de *fizicodependenta. V. si
farmacodependenta.
. PSIHODEPRESOR, adj., s. n. / psychodepresseur, adj., s. m. /
psychodepressant, psycholeptic. \Cjr. psykhe = suflet; [at.
depressus = adancit, de [a deprimere = a lasa in jos, a a/undo,}
Sin.: psiholeptic (v).
PSIHODIAGNOSTIC, s. n. / psychodiagnostique, s. m. / psychodiagnosis. [Qr. psykhe = suflet; dia = prini gnosis =
c.unoastere.1 de [a gaonai = a cunoaste.} Utilizarea testelor psihologice in ajutorul diagnosticului bolilor mentale.
PSIHODINAMICA, adj., s. f. / psychodynamique, adj., s. f. /
psychodynamic, adj., psychodynamics, n. [Cfr. psykhe =
su.flt.ti dynamikos = putemic, de. [a dynamis = forfa.} 1) Care
se refera la dinamica proceselor mentale. 2) Studiul desfasurarii
proceselor mentale.
PSIHODISLEPTIC, adj., s. n. / psychodysleptique, adj., s. m. /
psychodysleptic. [Qr. psykhe = suflet; dys = grill, deficit;
leptikos = care fi^ea-za,\ 1) Despre o substanta care provoaca la
omul sanatos, In functie de doza, modificari ale starii de spirit, ale
activitatii intelectuale, ale contactului cu lumea exte-rioara si
uneori halucinatii psihosenzoriale. Toate aceste tulburari se
aseamana cu cele observate In unele psihoze, de unde interesul
studiului p. In psihiatrie. 2) Medicament care exercita aceste
actiuni. P. sunt uneori utilizate In psihiatrie, temporar, ca
"revelatoare" ale anumitor tulburari mentale. P. fac parte din
grupul *psihotropelor.
PSIHODRAMA, s. f. / psychodrame, s. m. / psychodrama. [Cfr.
psykhe = suflet; iat. drama, -atis = acpiune teatraia, din gr.
drama, de. la draa = a acfiona.] Tehnica de *psihoterapie creata
de Moreno (1921) care utilizeaza jocul dramatic liber si
urmareste dezvoltarea activa a spontaneitatii pacientilor.
Subiectele abordate se afla In relatie cu problemele personate
ale pacientilor. V. si sociodrama.
PSIHOFARMACOLOGIE, s. f. / psychopharmacologie, s. f, /
psychophannacology. [Qr. psykhe = suflet; pharmakon =
remediu; logos = stiinta.] Studiul experimental si dinic al actiunii
medicamentelor (drogurilor) asupra starilor psihice si functiilor
mentale.
PSIHOFIZICA, s. f. / psychophysique, s. f. / psychophysics.
[^r. psykhe = sufie-t; physikos = natwai, de la physis = natural
Stiinta care studiaza raportui dintre caracteristicile fi-zice ale
stimulilor si caracteristicile lor senzoriale. V. si legea WeberFechner.
PSIHOFIZIOLOGIE, s. f. / psychophysiologie, s. f. / psychophysiology. [Cfr. psykhe = suflet; physis = natura; logos =
stUnfo,} Studiul raporturilor existente Intre procesele mentale si
activitatile fiziologice. Aceasta disciplina face apel concomi-tent
la tehnicile psihologiei si fiziologiei.
PSIHOGEN, adj. / psychogene, adj. / psychogenetic. [Qr.
psykhe = sufle-t; gennaa = a. produce..] Caracteristica a
fenomenelor, simptomelor, bolilor pur psihice, adica fara nid o
leziune perceptibila cu mijioacele actuale. Termeni cu semnificatii opuse: fiziogen, somatogen.
774

PSIHOSOMATIC
PSIHOIZOLEPTIC, adj., s. n. / thymo-isoleptique, adj., s. m. /
psychoisoleptic. \Qr. psykhe = suflet; isos = egai; leptikos =
care fu(easa,\ (Medicament sau substanta) care actioneaza ca
stabilizator al *timiei. Aceste substante apartin grupului timoreglator, Intrucat previn oscilatiile timiei spre manie sau depresie, avand o actiune sedativa asupra starilor de excitatie. Din
acest grup fac parte sarurile de *litiu, carbamazepina si valproatui de sodiu. Sin.: timoreglator, timostabilizator.
PSIHOLEPTIC, adj., s. n. / psycholeptique, adj., s. m. / -. VQr.
psykhe = suflet; leptikos = care fl^eazd.] 1) Care dimi-nueaza
activitatea mentala (reduce vigilenta si activitatea inte-lectuala,
atenueaza tensiunea emotionala). 2) Medicament cu aceste
proprietati. P. fac parte din clasa medicamentelor *psi-hotrope.
Se divizeaza In: hipnotice, *neuroleptice si tranchili-zante. Sin.:
psihodepresor, psihoplegic.
PSIHOLOGIE, s. f. / psychologie, s. f. / psychology. [Qr.
psykhe = suflet; logos = sttinf:0.] Stiinta a faptelor psihice.
Studiul stiintific al proceselor psihice si mentale, Indeosebi In
relatie cu *comportamentul uman si animal.
PSIHOMETRIE, s. f. / psychometric, s. f. / psychometry. [^r.
psykhe = suflet; metroa = rndsurO.] Ansamblul operatiunilor
care, prin teste si tehnici stiintifice, servesc la determinarea
capadlatilor psihice ale unui subiect. In practica se Incearca
evaluarea cat mai exacta, uneori exprimata numeric, a functiilor
intelectuale si psihomotorii: nivel mental, tendinte caracteriale,
aptitudini profesionale. Utilizate de specialisti, metodele si
tehni-., die p. sunt necesare si productive, dupa o interpretare In
funo-. tie de observatiile calitative, nemasurabile.
.
PSIHOMOTOR, adj. / psychomoteur, -trice, adj. / psychomotor. [Qr. psykhe = suflet; [at. motor, -oris = c.d cm pune
in mifcare, de la movere = a misca.] Care se refera la" efectele
asupra functiilor motorii ale activitatii cerebrale sau psihice.
PSIHONEVROZA, s. f. / psychonevrose, s. f. / psychoneu.
rosis. [Cfr. psykhe = suflet; neuron = new; -oza.] 1) Tulburare
mentala ale carei caracteristici o situeaza Intr-un cadru nosografic intermediar Intre *nevroze si *psihoze. 2) Termen utilizat
de Freud pentru nevroze ca isteria, obsesiile si fobiile cu oci-gine
In experientele din perioada copilariei.
PSIHOPAT, adj., s. m. sau f. / psychopat, -e, adj., s. m. ou f. /
psychopat. [CfT. psykhe = suflet; pathos = boala,\ 1) Care este
afectat de o boala mentala. 2) Individ cu comportament impulsiv
si dezechilibrat.
PSIHOPATIE, s. f. / psychopathic, s. f. / psychopathy, [(jr.
psykhe = suflet; pathos = 6oald,] Boala mentala, boala consecutiva perturbarii sau alterarii *psihismului uman, cu defecte
evidente caracteriale sau de *personalitate. In planul nosografiei, psihiatria este actualmente domeniul cu cele mai numeroase restructurari si controverse. Pentru terminologia actuala, v.
tulburari de personalitate.
PSIHOPLEGIC, adj., s. n. / psychopl6gique, adj., s. m. / psy.
choplegic. [QT. psykhe = suflet; plege = [ovitura,] Sin,: psiholeptic (v.).
i
PSIHOPLEGIE, s. f. / psychoptegie, s. f. / psychoplegia. \(JT.
psykhe = suflet; plege = [witura.] Atac brusc de "dementa.
PSIHORIGIDITATE, s. f. / psychorigidite, s. f. / psychorigi. dity.
[Cjr. psykhe = suflet; (at. rigiditas, -atis = ngiditate, lit la rigere
= a mtepeni] Atitudine mentala caracterizata prin intransigenta
anormala si incapacitate de a judeca obiectiv.
PSIHOSENZORIAL, adj. / psycho-sensoriel, -elle, adj. / psy.
chosensory, psychosensorial. [QT. psykhe = suflet; iat. sen.
sorium = organ de simf, de la sentire = a simfl.] Care apartine
perceptiei constiente a impulsurilor senzoriale.
PSIHOSOMATIC, adj. / psychosomatique, adj. / psychosomatic. [Qr. psykhe = suflet; soma, -atos = carp.] 1) Care se

PSIHOSTIMULANT
refers la influenta psihicului asupra organismului. 2) Care prezinta simptome fizice, corporale de origine psihica, emotionala,
mentala. V. si medidna psihosomatica.
PS1HOST1MULANT, adj., s. n. / psychostimulant, -e, adj., s.
m. / psychotonic. [Qr. psykhe = suflet; [at. stimulare = a
im6ola.i, a stimu[a, de la stimulus = 6af ascufit cu care se
miliotdesc viteie.} (Substanta psihotropa) care stimuleaza activitatea SNC, actionand ca stimulant al timiei (dispozitiei), al
vigilitatii si activitatii. Se Tmpart In antidepresive si nooanaleptice (psihotonice). Sin.: psihoanaleptic.
PSIHOTERAPIE, s. f. / psychotherapie, s. f. / psychotherapy.
\Cjr. psykhe = suflet; therapeia = tra.tame.nt, de. (a therapeuein = a ingriji.] Ansamblul tehnicilor si metodelor care
utilizeaza actiunea directa sau indirecta a terapeutului asupra
pacientului: p. individuals, sugestia, psihanaliza, narcoanaliza,
meloterapia, metodele pedagogice etc.
PSIHOTIC, adj., s. (n. sau f. / psychotique, adj., s. m. ou f. /
psychotic. [Qr. psykhe = suflet.} 1) Care se caracterizeaza
printr-o *psihoza, care este In relatie sau cauzat de o psihoza. 2)
Persoana care prezinta manifestarile unei psihoze.
PSIHOTONIC, adj., s. n. / pshychotonique, adj., s. m. / psychotonic. [Qr. psykhe = suflet; tonikos = care. intarefte.]
(Substanta) care creste activitatea cerebrala. V. si psihostimulant.
PSIHOTROP, adj., s. n. / psychotrope, adj., s. m. / psychotropic. ]Qr. psykhe = suflet, trope = Intoarcere, de la.
trepein = a mtoarce..} 1) Care actioneaza asupra functiilor si
comportamentului psihic, indiferent de tipul de efect exercitat:
depresor sau stimulant. 2) Medicamentele p. Inglobeaza agenti
foarte diversi, inclusiv pe cei care modifica comportamentui prin
actiune directa sau indirecta asupra SNC. Se dasifica 7n patru
grupe: a) psiholeptice (hipnotice, neuroleptice, *tranchilizante sau
anxiolitice); b) *psihoanaleptice (antidepresive, psihostimu-lante
sau psihotonice); c) *psihoizoleptice; d) *psihodisleptice
(halucinogene). V. si tranchilizant.
PSIHOZA, s. f. / psychose, s. f. / psychosis. [Qr. psykhe =
suflet; -ozd.] Boala mentala care submineaza radical adaptarea
persoanei umane la mediul social, spre deosebire de psihonevroza (nevroza), unde adaptarea se face cu pretui unei
suferinte a bolnavului, si de psihopatie, variants caracteristica,
penibila mai ales pentru cei din anturajul subiectului. Teoreticienii si dinicienii au mai deosebit: 1) P. reactiva (la un stres, la o
alta boala). 2) P. endogena (schizofrenia, psihoza mania-codepresiva). Endogen poate semnifica: ereditar, constitutional,
prin autointoxicatie, prin cauze endocrine, cauze biologice. 3J P.
paranoica, sin.: paranoia (v.).
PSIHOZA BIPOLARA / psychose bipolaire / bipolar disorder.
Sin.: tulburare afectiva bipolara (v.).
PSIHOZA KORSAKOFF / psychose de Korsakoff / Korsakoffs
psychosis. [Serghei Sergheevici Korsakoff, neu-mCog rus,
1854-1900.} Sin.: sindrom Korsakoff (v.).
PSIHOZA MANIACO-DEPRESIVA / psychose maniaco-d6pressive / manic-depressive psychosis. Sin.: tulburare afectiva
bipolara (v.).
PSIHOZA PARANOICA / psychose paranoiaque / paranoic
psychosis. Sin.: paranoia (v.).
PSIHROESTEZIE, s. f. / psychro-esthesie, s. f. / psychro(a)esthesia. [Qr. psykhros = frig, aisthesis = semafie, sensifii[itate..] Stare In care o parte a corpului, desi calda, este perceputa ca fiind rece.
PSIHROFIL, adj. / psychrophile, adj. / psychrophilic. [Cfr.
psykhros = frig; philos = prieten, de ia philein = a iu6i.] Referitor
la organismele cu crestere si dezvoltare optima la temperaturi
mai mici de 20 'C.

PTIALINA
PSITACISM, s. n. / psittacisme, s. m. / psittacism. [Qr. psittakos = papagai; -ism.} Utilizarea unor cuvinte modificate si fraze
nemtelese atat de bolnav, cat si de cei din jur (Indeo-sebi In
schizofrenie).
PSITACOZA, s. f. / psittacose, s. f. / psittacosis. [Qr. psit-takos
= papagai; -ozn.] *Pneumopatie acuta, manifestata prin infiltrate
pulmonare determinate de un microorganism din spe-cia
"Chlamydia psittacii si transmis la om mdeosebi de papa-gali si
porumbei. P. se Insote?te de un sindrom toxiinfectios cu evolutie
severa, sensibil la tetracicline. V. si ornitoza.
PSOITA, s. f. / psoitis, s. f. / psoitis. {Qr. psoa, psoas = mufchwi
spatetui; -ita.} Inflamatia muschiului psoas sau a tedi acestuia.
PSORIAZIFORM, adj. / psoriasiforme, adj. / psoriasiform. {QT.
psoriasis = md.ncan.me., eruptie datorata raiei, de [a psora =
raie; [at. forma = forma,] Asemanator *psoriazisului. Ex.: dermatoza p.
PSORIAZIS, s. n. / psoriasis, s. m. / psoriasis. [Cyr. psoriasis =
mdncarime, eruptie datorata. rawi, de ia psora = raie.]
Dermatoza benigna, frecventa, adesea familiala, 'poligenica, cu
evolutie cronica. Se caracterizeaza prin leziuni eritematoscuamoase constituite din placi bine delimitate, acoperite de
scuame groase, albe si sidefii, care se elimina prin grata) (semnul "petei de lumanare"), lasand sa apara o suprafata cutanata
ludoasa si sangeranda (*semnul Auspitz) Leziunile Tsi au sediul
Indeosebi la coate, genunchi, pielea capului, dar pot, de
asemenea, invada tot corpul. Rebel la tratament, p. se poate
complica cu *artropatii (reumatism psoriazic), se poate generaliza (*eritrodermie) sau poate lua aspectui particular de p.
pustulos (p. pustules generalizat, sin.: boala Zumbusch, v.).
Evolutia se produce prin pusee, care se dedanseaza adesea In
tot cursul vietii.
PTERIDINA, s. f. / pteridine, s. f. / pteridine. [Qr. pteryx, -ygos
= aripa, dwarece este un pigment izoCat din aripiie flutu.-ruor,
-ina.} Derivat al 'pterinei care se gaseste In *adzii folid.
PTERIGION, s. n. / pterygion, s. m. / pterygium. [Cjr. ptery-gion
= aripwara., dim. de [a pteryx, -ygos = aripa.} Proces
degenerativ constand In Ingrosarea membranoasa a conjunctivei, de forma triunghiulara, care se extinde din unghiul intern al
ochiului pe fata anterioara a *corneei, cu tendinta de exten-sie
catre centrul acesteia.
PTERIGOID, adj. / pterygoide, adj. / pterygoid. [Qr. pteryx,
-ygos = aripa.; eidos = forma.] Despre o formatiune care se
aseamana cu o aripa. Ex.: apofiza p.
PTERINA, s. f. / pterine, s. f. / pterine. [Cfr. pteryx, -ygos =
arvpa-i dwarece este un pigment izoiat din aripue fluturuor; -inn.]
Nucleu bicidic continand 4 atomi de azot care reprezinta baza
structurii unor molecule biologice cu *riboflavina sau
*acizii folid, ca si a biopterinelor, care sunt 'cofactori de hidro-xilare
ai *triptofanului, 'tiroxinei si *fenilalaninei.
PTERYGIUM COLLI / pterygium colli / pterygium colli. [^r.
pterygion = aripioara., dim. de (a pteryx, -ygos = aripa.; (at
collum = gAt} Malformatie congenitala caracterizata prin existenta unei bride cutanate uni- sau bilaterale care uneste re-giunea
mastoidiana cu regiunea acromiala. Este caracteristica
'sindromului Turner.
PTIALAGOG, adj. / ptyalagogue, adj. / sialagogue. \Qr. ptyalon
= saCwii; agogos = care conduce spre eCiminare.] Sin. desuet
pentru sialagog (v.).
PTIALINA, s. f. / ptyaline, s. f. / ptyalin. [Cjr. ptyalon = saliva.;
-ina.] Enzima secretata de glandele salivare, Indeosebi de
parotida, cu rol In transformarea *amidonului si *glico-genului In
*dextrina si maltoza. P. face parte din grupul *ami-lazelor.

-775

PTIALISM
PTIALISM, s. n. / ptyalisme, s. m. / ptyalism. [QT. ptyalon =
saliva; -ism.] Hipersecretie salivara, In cantitate foarte mare,
uneori pana la 4-5 litri pe zi. P. poate aparea In unele nevroze, In
sarcina, In cadrul unor leziuni nervoase (paralizie labio-glosolaringee, paralizie faciala etc.), In stomatite (Indeosebi In stomatita mercurica). Sin.: sialoree, hipersialie. V. si salivate.
PTILOZA, s. f. / ptilose, s. f. / ptilosis. [Cjr. ptilosis = mfiamarea marginii pteoapdor cu caderea ge-nelor.} 1) Caderea
cililor palpebrali. 2) *Pneumoconioza prin inhalare de pulbere, de
puf sau de pene.
PTOMAINE, s. f. pi. / ptomaines, s. f. pi. / ptomaines. [Gjr.
ptoma, -atos = cadavm, -iaa.} Substante toxice de natura Inca
neclara, ce apar prin decarboxilarea aminoacizilor proteinelor din
came sub actiunea unor bacterii de fermentatie (ex.:
*putresceina). Sunt cauza intoxicatiilor cu came alterata.
PTOZA, s. f. / ptose, s. f. / ptosis. [QT. ptosis = cadere.}
Deplasarea definitive! In jos a unui organ, ca urmare a relaxarii
mijioacelor sale de sustinere.
PTOZA ATONICA LIPOMATOASA / ptosis atonica lipomatosa
/ ptosis lipomatosis. Sin.: boala Sichel (v.).
PTOZA PALPEBRALA / blepharoptose, s. f., ptosis, s. m. /
blepharoptosis, ptosis. Sin.: blefaroptoza (v.), cu mentiunea
ca In fr. si In engl. In cazul leziunilor nervoase ale perechii II
craniene sau ale centrilor nervosi se utilizeaza termenul ptos/s. PUBERTATE, s. f. / puberte, s. f. / puberty. [Lot. pubertas,
-atis = pu6ertate, de [a pubes, -erf's = adolescent.} Perioada a
vietii care marcheaza debutui *adolescentei si InceputuI
maturizarii sexuale prin trecerea de la copilaria biologica la
maturitatea somatica si sexuala. P. survine In mod normal Intre 8
si 18 ani la fete si Intre 10 si 18 ani la baieti (aceste limi-te de
varsta sunt mult mai apropiate pentru o anumita populate) si se
traduce prin dezvoltarea organelor genitale (cu aparitia
menstruatiei la fete si producerea de spermatozoizi la baieti), ca
si prin aparitia caracterelor sexuale secundare speci-fice fiecarui
sex. Hormonal, este determinanta cresterea *gona-dotrofinelor
hipofizare FSH si LH, adica activarea axului hipota-lamohipofizar,
declansatoare a secretiei de estrogeni si de androgeni.
PUBERTATE PRECOCE / puberte precoce / sexual precocity.
Aparitia primelor semne de *pubertate la o varsta mai mica cu
peste 2 deviatii standard fata de media considerata normala In
cadrul populate! din care face parte subiectui In cauza (de obicei
sub 8 ani la fete si sub 9 ani la baieti). Se disting: 1) P. p.
adevarata, gonadotrofin-dependenta; maturate sexuala rezulta
din activarea prematura a secretiei hipotalam-ice de
gonadotrofine. P. p. adevarata este Intotdeauna izo-sexuala
(programul de sexualizare se deruleaza In sensul sex-ului
genetic si gonadic al subiectului). Este confirmata de un raspuns
pozitiv de tip pubertar, adica secrete de FSH si LH prin
administrare de LH-RH. 2) Falsa p. p., numita si pseudopubertate precoce (v.), gonadotrofin-independenta. 3) P. p. iatrogena, prin administrare de substante cu actiune androgenica sau
estrogenica, sau stimulante ale declansarii secretiei hor-monilor
sexuali.
PUBESCENT, adj. / pubescent, -e, adj. / pubescent. [Lot.
pubescens, de la pubescere = a se acoperi de puf.} 1) Care
este acoperit cu peri fini sau cu puf. Termenul este folosit
Indeosebi In botanica. 2) Care este In curs de maturate sexuala.
,
PUBIS, s. n. / pubis, s. m. / pubis. NA: os pubis. [Lat. pubes, -is
= peri in 6ar6d; osul pu6is.] Os pereche care formeaza partea
anterioara a *centurii pelvine. V. coxal - tab. anal oase.

776

PULPA
PUERICULTURA, s. f. / puericulture, s. T. / puericulture. [Lat.
puer, -en = copil; cvltvra = cuitivare, creftere..] Ramura a
medicinii dedicata aspectelor specifice nou-nascutilor normali
(prematuri sau la termen) si sugarilor, Indeosebi Ingrijirii si alimentatiei caracteristice acestei perioade.
PUERIL, adj. / pueril, -e, adj. / puerile. [Lat. puerilis = lit copil, dt
la puer, -eri = copil.] Care este caracteristic copilu-lui sau
copilariei. Prin extensie, termenul se utilizeaza Indeosebi pentru
calificarea unui comportament al adultului asema-nator celui al
copilului. V. si infantil, puerilism.
PUERILISM, s. n. / puerilisme, s. m. / puerilism. [Lat. puerilis =
de wpit, de [a puer, -eri = copil; -ism.] Tulburare a personalitatii
care consta Intr-o regresiune a vietii psihice afective, intelectuale
si comportamentale de la caracteristicile adultului la cele ale
copilariei. P. se observa In unele boli orga-nice (*dementa,
*senilitate avansata, tumori cerebrale), In 'isterie sau In unele
stari existentiale critice, In acest ultim caz reprezentand un
mecanism de aparare nevrotic.
PUERPERAL, adj. / puerperal, -ale, -aux, adj. / puerperal. [Lat.
puerpera = lauza, de la puer, -eri = copil, parere = a nafte.} Care
se refera la un proces patologic ce se produce In perioada
urmatoare nasterii adica, la *puerperalitate. Ex.:
infectie p. V. si post-partum.
PUERPERALITATE, s. f. / puerperalite, s. f. / puerperium. [Lot.
puerpera = lauzd, de la puer, -eri = copi[, parere = a nafte.]
Perioada care urmeaza nasterii si se Incheie In momentui
reaparitiei menstruatiei. Uneori termenul desemneaza starea
femeii de la fecundatie pana la sfanyitui "lehuziei.
PULBERE, s. f. / poudre, s. f. / powder, pulvis (lat). [Lat. pulvis,
-eris = prof, pulGere.] Preparat farmaceutic solid, fin divizat, cu
aspect omogen, constituit din particule uniforme ale unei singure
substante sau ale mai multor substante, In ames-tec. Se foloseste
ca atare sau Tmpartita In doze, prin admi-;
nistrare interna sau externa.
'
PULEX / pulex / pulex. [Lat. pulex, -ids = purice..} Gen de
paraziti din familia Puliddae, clasa Insecta. Specie mai importanta: P. iritans (pop. purice), care paraziteaza omul si anima-lele
domestice. Provoaca dermatite pruriginoase. Este vector pentru
pesta, tifos murin, tularemie si gazda intermediara pen-i tru unele
cestode. Sin.: purice.
i
PULICIDAE / Pulicidae / Pulicidae. [Lot. pulex, -ids = pwm}
Familie apartinand ordinului Siphonaptera, care include majoritatea speciilor de purici. Importante pentru om sunt patru genuri:
Ctenocephalides (care paraziteaza cainii si pisicile ?i , pot
transmite *teniile de la caine la om), Hoplopsyllus (care poate
transmite *pesta), ''Pulex si Xenopsylla (paraziti ai sobolanilor,
care pot transmite pesta si "tifosul murin).
j
PULMON, s. m. / poumon, s. m. I lung. NA: puimo, pi, pul- j
mones. [Lat. puimo, -oms = plaman.} Sin.: plaman (v.).
PULMON TROPICAL EOZINOFIL / poumon tropical eosino.
philique / tropical eosinophilic lung. Sin.: sindrom Frimodt-J
Moller (v.).
\
PULMONAR, adj. / pulmonaire, adj. / pulmonary. [Lat. palmonarius, de la puimo, -onis = plaman.} Care apartine
plamanilor, care se afla In relate sau afecteaza plamanii. V.
artera p., vene p.
PULPA, s. f. / puipe, s. f. / pulp, pulpa, pi. pulpae (lat.). [Lot.
pulpa = came, pulpa.} 7n anatomie, In sens general, structura
organica densa, camoasa, moale: 1) P. degete/oreste situata pe
fata palmara a extremitatilor distale ale degetelor. 2) P. dentara,
situata In partea centrala a dintilor (In camera pulpara a coroanei
dentare si In canalele radiculare), este un tesut conjunctiv moale,
rosietic, bogat vascularizat, continand filete nervoase. Ea asigura
sensibilitatea dintelui si schimburile nutritive. 3) P. splinei,
substanta proprie splinei formata din p. . alba si p. rosie. V.
splina.
|

PULPA DENTARA
PULPA DENTARA / puipe dentaire / dental pulp. NA: pulpa
dentis. V. pulpa (2).
PULPECTOMIE, s. f. / pulpectomie, s. f. / pulpectomy. [Lot.
pulpa = came, pu[pa; gr. ektome = enisle.] 1) Extirparea totala a
*pulpei dentare, fie sub anestezie (biopulpectomie), fie prin
actiunea necrozanta a anhidridei arsenioase (necropulpectomie). V. si pulpotomie. 2) Interventie chirurgicala constand In
excizia partii pulpoase a unui organ. Ex.: p. unui testicul, p. unui
deget.
PULPITA, s. f. / pulpite, s. f. / pulpitis. [Lot. pulpa = came,
pu[pa; -1(0.] 1) Inflamatia pulpei dentare, ca o complicatie a
cariei dentare, a parodontopatiilor marginale avansate sau a
traumatismelor. 2) Inflamatie frecventa a *pulpei degetului, care
poate fi fisurata sau scuamoasa, ori neteda si dura la palpare.
PULPOS, adj. / pulpeux, -euse, adj. / pulpal. [Lot. pulposus =
carnos, de la pulpa = came., pulpa.} Care are aspect de pulpa,
care apartine unei astfel de structuri. Ex.: "nudeu p.
PULPOTOMIE, s. f. / pulpotomie, s. f. / pulpotomy. [Lot. pulpa
= came, putpa, gr. tome = tctiere, secfiune., de la. tem-nein = a
taia,} Ablatia partiala a *pulpei dentare: extirparea pulpei camerei
dentare, cu coafajul pulpei radiculare.
PULS,, s. n. / pouls, s. m. / pulse. [Lot. pulsus = iz6ire, [ovire,
de la pulsare = a Bate, a. izBi,} Dilatare, expansiune ritmica
perceputa la palparea unei artere superficiale, care traduce
cresterea presiunii sangelui In interiorul arterelor la fiecare
contractie cardiaca, adica la fiecare sistola ventriculara. Prin
extensie, termenul cuprinde diferite fenomene, de obicei vasculare, sincrone cu sistola ventriculara: p. capilar, hepatic, lingual, venos etc. Medicina veche chineza atribuie p. un rol
esential m diagnostic. In semeiologia medicala se descriu mai
multe tipuri de p., uneori caracteristice anumitor afectiuni. V. si In
continuare.
PULS ALTERNANT / pouls alternant / alternating pulse. P. cu
amplitudine variabila si ritm regulat, cauzat de disfunctia
contractila severa a ventriculului stang si asocial frecvent cu un
al treilea zgomot cardiac audibil. P. a. mai apare m sau dupa o
tahicardie paroxistica, ori dupa o extrasistola.
PULS BIGEMINAT / pouls bigemine / bigeminal pulse. P.
caracterizat prin succesiunea rapida a doua pulsatii, separate
periodic de o pauza cu durata variabila. Se observa In cazul
intoxicatiei digitalice.
PULS CAPILAR QUINCKE / pouls capilaire de Quincke /
Quincke's (capillary) pulse. [Heinrich Irenaeus Quincke,
medic german, profesor de me.did.nd internd (succesiv) la
'Sema, 'Kul fi frankfurt pe Oder, 1842-1922.] P. pus In evidenta
prin compresiunea patului ungveal cu o lamela de sticia,
observat prin alternanta rosetii si palorii (corespunzatoare
volumului ejec-tat si fractiei regurgitate), In cazul insuficientei
aortice.
PULS CORRIGAN / pouls de Comgan / Corrigan's pulse. [Sir
Dominic John Corrigan, medic iriandez, 'Du6iw, 1802-1880.] P.
mai mult sau mai putin caracteristic insuficientei aortice:
celeritate Inalta, urmata de o diminuare rapida In sistola (p.
"saltaret si depresibil"). Reflecta rezistenta scazuta a rezervorului In care ventriculul stang ejecteaza rapid o fractie mult
crescuta. P. poate fi mai bine pus In evidenta atunci cand pacientui ridica bratele.
PULS CVADRIGEMINAT / poulse quadrigemine / quadrigeminal pulse. P. a carui caracteristica consta In separarea unor
grupuri de patru pulsatii prin intervale de timp cu lungime variabila, de obicei prin aparitia unei extrasistole, periodic, dupa trei
pulsatii normale sau, mai rar, a unei contractii normale dupa un
grup de trei extrasistole.
PULS DICROT / pouls dicrote / dicrotic pulse. P. cu douS unde
palpabile, una sistolica si una diastolica (prin exagerarea undei
dicrote), Intalnit mai frecvent In 'cardiomiopatia dilatativa si In
"insuficienta aortica.

PULSIUNE
PULS FILIFORM / pouls filiforme / thready pulse. P. cu
amplitudine foarte mica, greu perceptibil, care da senzatia unui fir
cu discrete ondulatii la palpare.
PULS HEPATIC / pouls h6patique / hepatic pulse. Expan-siunea
sistolica a ficatului In cursul *insuficientei tricuspidiene.
PULS INSTABIL / pouls instable / labile pulse. Tip de p. caracterizat prin variatia importanta a frecventei (cu 10-20
pulsatii/min) Intre pozitia de decubit si ortostatism a persoanei. P.
i. este frecvent asocial cu hipotensiunea arteriala.
PULS KUSSMAUL / pouls de Kussmaul / Kuss-maul's pulse.
[Adolf Kussmaul, medic gernwn, fidiid.be.rg, 1822-1902.] Sin.:
puls paradoxal (v.).
PULS LENT PERMANENT / pouls lent permanent / permanently slow pulse. Bradicardie permanenta determinata de un
bloc atrioventricular complet, prin Intreruperea fasciculului His;
ritmul ventricular este autonom, foarte lent, independent de rit-mul
auricular, care este normal. Se poate complica cu paro-xisme
bradicardice si 'sindrom Adams-Stokes.
PULS PARADOXAL / pouls paradoxal / paradoxical pulse. P.
cu amplitudine scazuta semnificativ In inspir, care apare la
pacientii cu tamponada pericardica, pericardita constrictiva,
obstructia venei cave superioare sau obstructia cailor respiratorii. Sin.: puls Kussmaul.
PULS PARVUS / pulsus parvus / pulsus pan/us. P. mic si slab,
cauzat de un volum-bataie redus, o presiune mica a pul-sului sau
o rezistenta vasculara periferica crescuta.
PULS TARDUS / pulsus tardus / pulsus tardus. Intarziere a
varfului sistolic prin obstructia ejectiei ventriculare stangi,
cauzata de stenoza aortica valvulara.
PULS TRIGEMINAT / pouls trigemin6 / trigeminal pulse. P. la
care un grup de trei pulsatii este separat de un grup asemanator
printr-un interval de timp anormal, prin aparitia, repetata, a unei
extrasistole dupa doua contractii cardiace normale.
PULS VENOS AURICULAR / pouls veineux auriculaire /
auricular venous pulse. V. puls venos jugular.
PULS VENOS JUGULAR / pouls veineux jugulaire / venous
jugular pulse. P. observat optim la vena jugulara interna In
lumina tangentiala, cu pacientui Inclinat la aproximativ 30' de
orizontala si cu muschii gatului relaxati. P. v. j. normal reflects
modificarile presiunii din atriul drept si are o forma caracteristica
pe *jugulograma. Se disting: p. v. j. auricular, constand In
expansiunea presistolica a jugularei, si p. v. j. ventricular, caracterizat prin expansiunea sistolica a jugularei. P. v. j. este
accentual In *insuficienta tricuspidiana.
PULS VENOS VENTRICULAR / pouls veineux ventriculaire /
ventricular venous pulse. V. puls venos jugular.
PULSATIL, adj. / pulsatile, adj. / pulsatile. [Lot. pulsare = a
6ate, a iz6i.] Caracterizat prin *pulsatii ritmice.
PULSATIE, s. f. / pulsation, s. f. / pulsation. [Lat. pulsatio,
-onis = [ovire, ciocnire, de la pulsare = a date, a iz6i.] Bataie
ritmica a inimii, a unei artere, ori a unei suprafete care aco-pera o
artera. Sin.: bataie (v.).
PULSIUNE, s. f. / pulsion, s. f. / pulsion. [Lat. pulsio, -oms =
res'pingere.i ,'f.e la pellere = a impinge.} 1) Tendinta de deviere
involuntara a corpului In ortostatism (aflat In echilibru sau In mers)
anterior {antepulsiune), lateral (lateropulsiune sau
*lateropulsie) sau posterior (retropulsiune sau *retropulsie).
Apare In unele maladii cu afectare a echilibrului (*sindroame
cerebeloase) sau In *boala Parkinson. 2) In psihanaliza, mis-care
care vizeaza satisfacerea unei nevoi fizice, adica redu-cerea unei
tensiuni generate de o excitatie corporala. Se disting p. vietii
(sexuale, de autoconservare) si p. mortii, care tind sa aduca viul la
anorganic, prin suprimarea totala a ten-siunilor.

777

PULTACEU
PULTACEU, adj. / pultace, -e, adj. / pultaceous. [Lat. puls,
pultis = terci} Care are consistenta si aspectui unui terci. Ex.:
angina p.
PULVERIZARE, s. f. / pulverisation, s. T. / nebulization. [Lat.
pulverare = a acoperi cu praf, de [a pulvis, -eris = prof, pu[-Bere.]
1) Transformarea unei substante solide In pulbere, de regula prin
procedee mecanice. 2) Prin extensie: proiectarea In atmosfera
unei camere, sau pe suprafata cutanata ori a unei mucoase, a
unei substante solide (sub forma de pulbere sau pudra) sau
lichide (solutie medicamentoasa). P. se efectueaza cu diferite
tipuri de atomizoare, pulverizoare sau vaporizoare.
PULVINAR, s. m. / pulvinar, s. m. / pulvinar. [Lat. pulvinar, -aris
= culcuf, perna} Masa proeminenta de nuclei care formeaza
portiunea mediala a extremitatii posterioare a "tala-.musului. P.
primeste fibre de la aiti nuclei talamici cu o larga proiectie
corticala. P. ar putea fi In relatie cu functiile limbaju-lui. Este un
centru de integrare a *schemei corporale.
PUMN, s. m. / poignet, s. m. / wrist. NA: carpus, pi. carpi. [Lat.
pugnus = puimi.} Parte a membrului superior situata Intre
antebrat si mana. Corespunde oaselor carpului si articulatiei
radiocarpiene.
PUNCT, s. n. / point, s. m. / point. [Lot. pimctum = punct,
mf.epaturd, de la pungere = a mfepa, a inpunge} 1) Zona de
dimensiuni foarte mid, delimitata pe suprafata corpului, a carei
palpare poate determina aparitia unui semn obiectiv, util In evidentierea unei afectiuni. 2) P. craniomethc, mica zona delimitata
la nivelul oaselor craniului, folosita In masuratorile antropometrice. Ex.: *mentonul, *glabella etc. V. si In continuare.
PUNCT APENDICULAR / point appendiculaire / appendicular
point. P. sensibil la palpare In caz de apendicita, situat la 2/3 fata
de ombilic, pe o linie imaginara care uneste ombilicul cu spina
iliaca anterosuperioara dreapta. Sin.: p. McBurney.
PUNCT CLADO / point de Clado / dado's point, [Spiro Clado,
ginecolog franca, 1856-1905.} P. situat la intersectia dintre linia
interspinoasa (care uneste spinele iliace antero-supe-rioare) si
marginea dreapta a muschilor drepti abdominali. Este sensibil la
palpare In apendicita acuta.
PUNCT CRIOSCOPIC / point de congelation / freezing point. P.
de inghetare al unui lichid, fizic sau biologic. Masurarea sa, prin
"crioscopie, prezinta interes datorita corelatiei dintre p. c. si
concentratia de substante solvite, osmotic active. Ca urmare, de
ex., p. c. al urinii poate servi la calcularea *osmolaritatii acesteia,
dupa formula: Osm/1 = /1,86, In care = valoarea absoluta, In "C,
a p. c.
PUNCT GUENEAU DE MUSSY / point de Gueneau de Mussy /
Gueneau de Mussy point. [Noel Francois Odon Gueneau de
Mussy, medic francos [a J{6pitau^ de. 'Paris, 1813-1885.}
Extremitatea anterioara, dureroasa la palpare a coastei a X-a
indica o afectiune a diafragmului Insotita sau nu de nevralgie
frenica. Sin.: buton diafragmatic.
PUNCT GUYON / point de Guyon / Guyon's point, [/eon
Casimir Felix Guyon, cfiirurg fi urolog francos, profesor de
patoCogie. cfmwgicaid [a 'Paris, 1831-1920.} Unghiul format de
coasta a Xll-a cu coloana vertebrala, dureros In litiaza renala si
pielonefrita.
PUNCT IZOELECTRIC / point isoelectrique / isoelectric point.
Sin.: pHi (v.).
PUNCT McBURNEY / point de McBumey / McBurney's point.
[Charles McBurney, chmrg amerwui, f^W yort^ 1845-1914.}
Sin.: punct apendicular (".).
PUNCT MERKELEN / point de Merkelen / Merkelen's point.
[Pt'erre Merkelen, dinician francez, 'Paris, n. 'Mnihouse, 18521906.] P. sacroiliac, dureros In coxartroza.

778

PUNCTIE CAMERULARA
PUNCT MEYER / point de Meyer / Meyer's point. Situat pe fata
interna In treimea mijiocie a tibiei, pe traseui safenei interne,
este sensibil la presiune In flebita latenta sau In faza de debut a
unei tromboze acute.
PUNCT MORRIS / point de Morris / Morris's point. [Robert
Tuttle Morris, cHinirg american, 9{e.w yorl^ 1857-1945} P. situat
la unirea treimii interne cu doua treimi externe ale dis-tantei
ombilic - spina iliaca antero-superioara.
PUNCT MUNRO / point de Munro / Munro's point, [fohn C.
Munro, cfwurg american, 9{eui yorl^ 1858-1910} P. situat la
intersectia liniei ce uneste spina iliaca antero-superioara cu
ombilicul si marginea dreapta a muschilor drepti abdominali.
Palparea profundS a acestui p. este durerosa In apendicita
acuta.
PUNCT SONNENBURG / point de Sonnenburg / Sonnenburg's point. [Eduard Sonnenburg, cfwurg german, SenSn,
1848-1915.[ P. situat la nivelul marginii externe a muschiului
drept abdominal, pe linia bispinoasa.
PUNCT TOURNEAUX / point de Tourneaux / Tourneaux point.
[Edme Joseph Frederic Towneux, flistolog francez, profesor la
Litle, apoi [a 'Toulouse, 1852-1922} P. situat la unirea treimii
mijiocii cu o treime externa a liniei bispinale. Corespunde
ureterului sacrat (jonctiunea Intre portiunea lombara si cea
pelvina).
PUNCTE BAZY / points de Bazy / Bazy's points. [Pierre Jean
Baptiste Bazy, ctiifurg francez la ffSpitau^ de 'Paris, 18531934} 1) P. ureteral inferior, p. dureros la tuseui vaginal la femeie
sau la tuseui rectal la ambele sexe, corespunzator des-chiderii
ureterului In vezica urinara. Este sensibil In afectiunite pielorenale. 2) P. ureteral superior, p. dureros la palpare in caz de
pielita, pielonefrita sau litiaza renala. Este situat la intersectia
unei linii verticale care trece prin *p. McBurney si o linie
orizontala care trece prin ombilic.
;
PUNCTE FORGES / points de Porges / Porges points. [Otto
Forges, medic originar din 'Soemia, profesor de medicimi interni
[a l^iena, stabtLit apoi la Chicago, 1879-1967} Situate paraombilical, sunt sensibile In enteropatii acute sau cronice.
;
PUNCTIFORM, adj. / punctiforme, adj. / punctiform. [Lat.
punctum = punct, {nf-epdtura, de [a pungere = a mf.epa, a
tmpunge, forma = forma.] Care se aseamana cu un punct sau
este localizat Intr-un punct. Ex.: keratita p., purpura p.
PUNCTIE, s. f. / ponction, s. f. / puncture. [Lat. punctio, oais
= intepaturd, de la pungere = a m.f.epa, a impungt.]
Introducerea unui ac, a unui trocar sau a varfului unui bisturiu
Intr-un organ sau Intr-o cavitate naturala ori patologica. Scopul
p. consta, In prima etapa, In verificarea existentei si naturii cavitatii. In continuare, se poate prelua o parte din continutui sau,
In scop diagnostic (p. exploratoare) sau al evacuarii continutu-lui
(p. evacuatoare). Uneori se introduc prin p. substante medicamentoase sau medii de contrast In vederea unor investi-gatii
imagistice.
PUNCTIE ABDOMINALA / ponction abdominale / abdominal
puncture. Sin.: abdominocenteza (v.).
PUNCTIE ALBA / ponction blanche / white puncture, 0 p. In
urma careia nu apare nimic In seringa.
PUNCTIE AMNIOTICA / ponction amniotique / amniotic puncture. Sin.: amniocenteza (v.).
PUNCTIE-BIOPSIE, s. f. / ponction-biopsie, s. f. / biopsy
puncture. P. efectuata cu ajutorul unor ace speciale (In functie
de scop) In vederea prelevarii unui fragment unic de organ
pentru studiul histopatologic. Printre p.-b. cele mai frecvente se
afia p. hepatica si p. tiroidiana (cu ac subtire, denumita cu abrev.
engl. ABC - aspiration biopsy cytology}. Abrev.: PB.
PUNCTIE CAMERULARA / ponction camerulaire / camerular
puncture. P. a *camerei anterioare a ochiului, practicata in

PUNCTIE LOMBARA
scop terapeutic sau diagnostic, In vederea analizei diferitelor
elemente ale umorii apoase. Abrev.: PCA.
PUNCTIE LOMBARA / ponction lombaire / lumbar puncture.
P. practicata prin introducerea unui ac In spatiul subarahnoi-dian,
Intre doua apofize spinoase ale regiunii lombare (In general Intre
vertebrele lombare a 4-a si a 5-a), pentru prelevarea de LCR sau
a injectarii unui produs. P. I. se poate efectua si In spatiul atlooccipital, In acest caz fiind denumita *p. suboccipitala. Scopuri:
1) Analiza compozitiei LCR. 2) Mijioc de decompresiune In
hipertensiunea intrarahidiana. 3) Introducerea unui produs de
contrast In vederea efectuarii unei investigatii radiologice.
PUNCTIE PLEURALA / ponction pleurale / pleural puncture.
Sin.: pleurocenteza (v.).
PUNCTIE SPINALA / ponction spinale / spinal puncture. V.
punctie lombara si punctie suboccipitala. Sin.: rahicenteza.
PUNCTIE STERNALA / ponction sternale / sternal puncture.
P. a sternului, practicata cu un trocar, In scopu! prelevarii unui
esantion de maduva osoasa pentru efectuarea examenului citologic.
PUNCTIE SUBOCCIPITALA / ponction sous-occipitale / cisternal puncture. P. cu un ac, la nivelul spatiului subarah-noidian
occipital, Intre craniu (osul occipital) si atlas, adica, In spatiul
atlo-occipital. P. s. se efectueaza In aceleasi scopuri ca si *p.
lombara.
PUNGA APELOR / poche des eaux / bag of waters. Portiu-nea
inferioara a membranei amniotice (*amnios), care ocupa aria de
dilatatie a 'colului uterin, la InceputuI na^terii. Sub pre-siunea
lichidului amniotic, care creste In timpul contractiei uterine, ea
sfarseste prin a se rupe.
PUNTE DENTARA / pont dentaire / dental bridge. [Lot. pons,
-ntis = pod, punte; dens, -ntis = dinte.] Aparat protetic den-tar,
fix sau amovibil, destjnat sa Inlocuiasca unui sau mai multi dinti,
sprijinindu-se pe dintii care Incadreaza sectorul edentat.
PUNTE MIOCARDICA / pont myocardique / myocardial bridging. [Lat. pans, -ntis = pod, pwte.; gr. mys, myos = mufcfii;
kardia = inima.] Fascicul muscular care formeaza o brida la
nivelul unei artere coronare si antreneaza o compresie sistolica a
acesteia. Aceasta malformatie, care se evidentiaza prin "coronarografie, nu este operata decat In mod exceptional.
PUNTEA VAROLIO / pont de Varole / pons varolii. [Lat. pons,
-ntis = pod, punte; Constanzo Varolio, cfiirwg itaiian, 15431575.} Sin.: protuberanta inelara (v.).
PUPILA, s. f. / pupille, s. f. / pupil. NA: pupilla, pi. pupillae.
{Lat. pupilla = pupila.] Orificiul central al *irisului, m mod normal
rotund, prin care razele luminoase sunt dirijate spre retina.
Diametrul p., In mod normal de 3-4 mm, variaza fiziologic datorita
muschilor dilatator s: constrictor (sfincter) ai irisului, care se
contracts la variatiile de intensitate luminoasa si In *aco-modarea
pentru perceptii la diferite distante.
PUPILA HORNER / pupille de Horner / Homer's pupil. \]ohann
Friedrich Horner, oftalmolog e[vefian, Zurich, 1831-1S86.}
*Mioza care se accentueaza la Intuneric si dupa sti-mulare psihosenzoriala, asociata cu ptoza ipsilaterala, enof-talmie, prin
lezarea ganglionului simpatic cervical superior In disectia de
carotida, tromboza, traumatisme, anevrism, leziuni de sinus
cavernos, mase tumorale mediastinale si pulmonare (sau
anevrisme).
PUPILA MARCUS GUNN / pupille de Marcus Gunn / Marcus
Gunn pupil. [Robert Marcus Gunn, oftaimoiog ingltz,,
^oorfulds, 1850-1909.] Caracterizata de prezenta unui reflex
pupilar fotomotor diminuat, cu dilatare paradoxala In cursul iluminarii alternative, cand lumina este mutata de la ochiul sanatos,
p. sunt Intotdeauna egale. Leziunea este la nivelul nervului optic
ipsilateral si a tractului optic controlateral. Etio-

PURPURA RETINIANA
logie: demielinizare, compresiune sau infiltrare (prin formatiuni
neoplazice de vecinatate), traumatism.
PUPILOMETRIE, s. f. / pupillometrie, s. f. / pupillometry. [Lat.
pupillo = pupitai gr. metron = masura.} Masurarea cu ajutorul
pupilometrului a diametrului pupilei si a variatiilor de motilitate ale
acesteia.
PURECE. Var. pentru purice (v.).
'
PURGATIV, adj., s. n. / purgatif, -ive, adj., s. m. / cathare-tic
purgative. [Lat. purgativus, de (a purgare = fl cwata.] (*Laxativ)
care exercita o actiune brutala de evacuare a tubu-lui digestiv.
Utilizarea p. este limitata, deoarece folosirea pre-lungita expune
la *toleranta si la tulburari hidroelectrolitice une-ori severe. Se
descriu mai multe grupe de p., In functie de natura chimica,
substantele de origine fiind frecvent antrachi-nona, difenilmetanul
si unele rasini (acestea din urma reprezinta adesea p. drastice,
deosebit de periculoase, unele scoase din uz). P. saline,
asemenea sulfatului de magneziu, administrate pe cale bucala
nu sunt reabsorbite In tubul digestiv si actio-neaza prin efect
osmotic.
PURICE, s. m. / puce, s. f. / flea, pulex, pi. pulices (lat.). [Lot.
nulex, -ids = purice.] Var.: purece. Sin.: pulex (v.).
PURINA, s. f. / purine, s. f. / purine. [Lot. purus = pur, curat;
gr. ouron = urina.] Baza azotata care intra In constitute acizilor
nucleici ai nucleului celular, sub fonna de derivati de-numiti *baze
!
purinice.
PUROI, s. n. / pus, s. m. / pus. [Lot. pus, puris = puroi.] Fluid
rezultat ca urmare a unei inflamatii localizate, al carui aspect
macroscopic depinde de agentui etiologic. Include leu-cocite,
fragmente de tesut lichefiat prin actiunea enzimelor pro-teolitice
si histolitice secretate de polimorfonudeare, cu sau farS prezenta
germenului cauzator.
PURPURA FULMINANS / purpura fulminans / purpura ftjiminans. Forma foarte grava de *meningococemie la copil, In care
se asociaza o *purpura echimotica legata de o "coagulare intravasculara diseminata si un *sindrom septic sever cu colaps. V.
si sindrom Waterhouse-Friederichsen.
PURPURA, s. f. / purpura, s. m. / purpura. [Lot. purpura =
cuioare purpum.} Extravazare a sangelui In afara capilarelor pielii
sau ale mucoaselor, care poate sa se manifesto prin *petesii sau
*echimoze. De culoare rosie intensa sau violacee, petele nu
dispar la presiune. Prezenta p. traduce: o tulburare a hemostazei
primare, o angiopatie, o trombopenie sau o trom-bopatie. V. In
continuare.
PURPURA HENOCH-SCHONLEIN / purpura rhumatoide /
Henoch-Schonlein purpura. [Eduard Hemrich Henoch, pediatru. german, 'SerCin, 1820-1910; Johann Lukas Schonleiii,
medic german, 'Sam.6e.rcii 1793-1864.} Boala care afecteaza Indeosebi copiii Intre 2 si 8 ani (mai frecvent baietii), tabloul sau
clinic complet fiind cuprins In doua sindroame: 1) Sindromul
Schonlein, constand In purpura a membrelor inferioare si manifestari articulare (artralgii). 2) Sindromul Henoch, constand din
manifestari digestive si renale (glomerulopatie). Ansamblul acestor manifestari este, probabil, In relatie cu o angeita difuza de
origine imunologica (*complexe imune). Sin.: boala HenochSchonlein, purpura reumatoida, purpura vasculara alergica, sindrom Schonlein-Henoch.
PURPURA HIPERGLOBULINEMICA / purpura hyperglobulinemique
/
hyperglobulinic
purpura.
Sin.:
boala
Waldenstrom
PURPURA INELARA TELANGIECTAZICA / purpura annularis
telangiectodes / purpura annularis telangiectodes. Sin.:
boala Majocchi (v.). PURPURA RETINIANA / purpura retinien /
retinal purpura.
Sin.: rodopsina (v.).
779

PURPURA REUMATOIDA
PURPURA REUMATOIDA / purpura rhumatoide / rheumatic
purpura. Sin.: purpura Henoch-Schonlein (v.).
PURPURA SENILA BATEMAN / purpura senile de Bateman /
purpura senilis. [Thomas Bateman, medic enfffez, Londra,
1778-1821.} Sin.: boala Bateman (v.).
PURPURA TROMBOCITOPENICA IDIOPATICA / purpura
thrombopenique idiopathique / idiopathic thrombopenic
purpura, primary thrombocytopenic purpura. Sin.: boala
Werlhof (v.).
PURPURA TROMBOCITOPENICA TROMBOTICA / purpura
thrombocytopfcnique thrombotique / thrombotic thrombocytopenic purpura. Sin.: boala Baehr-Schiffrin (v.).
PURPURA VASCULARA ALERGICA / purpura vasculaire
allergique / Henoch-Schonlein purpura. Sin.: purpura HenochSchonlein (v.).
PURTATOR, s. m. / porteur de germes / germ carrier. Subiect
aparent sanatos al carui organism gazduieste agenti patogeni ce
se elimina prin secretii si excretii, functionand In acest mod ca
distribuitor al maladiei infectioase. Conditia In care se gaseste
un asemenea individ se numeste status purtator.
PURULENT, adj. / purulent, -e, adj. / purulent. [Lot. purulentus, de [a pus, puris = pumi] Care contine puroi.
PUSTULA, s. f. / pustule, s. f. / pustule, bleb, wheal. [Lot.
piistula = fidfica.} Leziune cutanata elementara, caracterizata
printr-o proeminenia epidermica circumscrisa, care contine puroi.
PUSTULIFORM, adj. / pustuliforine, adj. / pustuliform. [Lat.
pustula = 60ficd; forma = forma} Despre o leziune cutanata
care se aseamana cu o pustula.
PUSTULOS, adj. / pustuleux, -euse, adj. / pustular. [Lat. pustulosus = p[in de pustuk, de (a pustula = SOfica,] Care se
refers la pustule, care este caracterizat prin prezenta de pustule.
PUSTULOZA, s. f. / pustulose, s. f. / pustulosis. [Lat. pus-tula
= fiOficoi -oza.j Eruptie alcatuita din 'pustule multiple, gru-pate
sau diseminate pe tegumente. Se disting p. microbiene si p.
amicrobiene.
PUSTULOZA VARIOLIFORMA ACUTA / pustulose vario-liforme
aigue / pustulosis varioliformis acuta. Sin.: boala KaposiJuliusberg (v.).
PUTAMEN, s. m. / putamen, s. m. / putamen. NA: putamen.
[Lot. putamen, -minis = c-oajti, cocfiilie.] Nucleu lateral al

780

PYODERMA GANGRENOSUM
nucleului lenticular. Formeaza Tmpreuna cu nudeui caudal un
ansamblu functional apartinand sistemului extrapiramidal.
PUTERE, s. f. I pouvoir, s. m. / power. [Lat. pop. potere, din (at.
dast.a posse = a putea.} 1) In fizica, termen general
desemnand proprietatile intrinseci ale diverselor corpuri materiale plasate In conditii diferite. Ex.: p. calorica. 2) Potenfa, litate
de a efectua un act,
PUTERE PATOGENA / pouvoir pathogene / pathogenic Sin.:
patogenicitate (v.).
PUTERE DE REZOLUTIE / pouvoir de resolution / resolving
power. 1) Capadtatea ochiului de a vedea doua obiecte foarte
apropiate ca doua obiecte distincte. 2) Inversul celei mai mid
distante dintre doua puncte care sunt vizibile distinct la microscop. A nu se confunda cu minimum rezolutiv sau distanta
minima rezolutiva, care reprezinta distanta cea mai mica dintre
doua puncte observate clar.
PUTREFACTIE, s. f. / putrefaction, s. f. / decay, putrefaction.
[Lat. putrefactio, -onis = putrezire, ae. la putrefacere = a face
sa putrezeascd (puter, -tris, -tre = putrid, facers a face).]
Proces de disolutie, liza, Indeosebi a proteinelor din orice
material organic, de obicei In prezenta unor microorga-nisme
(bacterii, duperci), cu formarea unor compusi mai putin
complecsi (fata de cei initial!) si a unor substante cu miros fetid
(mercaptani, hidrogen sulfurat, amoniac).
PUTRESCEINA, s. f. / putrescine, s. f. / putrescine. [Lat.
putrescere = a putresi; -ina.] Poliamina ddica [^-(^(CH^NH;],
formata prin decarboxilarea *ornitinei In timpul putrefactiei
cadavrelor, foarte toxica si cu miros extrem de neplacut. V. sj
ptomaine.
PUTRESCIBIL, adj. / putrescible, adj. / putrescible. [Lat.
putrescibilis = supus putrefactu-ii de la putrescere = a
putrezi] Care este susceptibil sa sufere un proces de *putrefactie.
PUTRID, adj. / putride, adj. / putrid. [Lot. putridus, lie h puter,
-tris, -tre = putred.] 1) Caracterizat sau produs prin *putrefactie.
2) Prin extensie, care degajeaza un miros similar cu eel emis
prin putrefactie.
PYODERMA GANGRENOSUM / pyoderma gangrenosum /
pyoderma gangrenosum. [Cfr. pyon = puroi; derma, -atos =
piete; (at. gangraeiia, din y. gangraiaa = putre.factit-} Sin.:
idiofagedenism (v.).