GHEORGHE MARINESCU <1863-1938), fondatorul neurologiei romanesti.

Cercetator cu
vocatie, introduce primul in lume metodele histotogiei si histopatologiei in neurologie. A publicat
si comunicat pe'-^ 1 500 de lu-crari, a fost membru a 36 academii si societal stimtifice din
intreaga lume, doctor honoris causa a 4 universita^l, a t^s; i.preciat cu numeroase premii de
prestigiu. Dintre cercei.'''nc sale trebuie mentionate indeosebi cele asupra localizarn unor
formatiuni nervoase, cat si cele asupra neuroinfectiilor. In monografia sa La cellule nerveuse,
devenita clasica, Gheorghe Marinescu a probat ca studiul biosistemelor va evolua numai prin
utilizarea adecvata a metodelor fizicii, chimiei si mate-rnaticii, flind astfel considerat precursor al
neurofiziologiei si neuropatologiei contemporane. A descris mai multe entitafi ciinice, sindromul
Marinescu (1931)-sau Marinescu-Sjogren (1947), flind mentionat m toate dictionarele medicale.
A fost profund legat de tara sa, confirmand prin fapte ca: "Viafa este un mare dar al naturii, dar
adevdrata fericire este sd fact bine {drii y poporului tdu".

V LINGUAL / v lingual / vallate papillae. NA: papilla vallata. Dispunerea *papilelor caliciforme linguale sub forma literei V,
pe partea superioara a limbii.
VACCIN, s. n. / vaccin, s. m. / vaccine. [Lot. vaccinus =
referitor Ca vaca (vacca = vaca), de- (a vaccina = varwta va-cifor,
de la. care. s-a. ciBfmut primnf vacdn.} Preparat antigenic derivat
dintr-un agent patogen specific sau puternic Tnrudit cu acesta,
capabil sa induca, dupa administrarea (per os sau prin injectie) la
un subject receptiv, un raspuns imunitar protectiv fata de o
anumita agresiune microbiana. Tn sangele subiectu-lui inoculat
se formeaza anticorpi care II protejeaza contra microorganismului
corespondent. V. se clasifica Tn functie de numeroase criterii,
printre care: 1) Categoria agentilor pato-geni: v. antivirusuri,
bacterii, paraziti, micete. 2) Starea agentilor patogeni: v. cu
germeni vii, vii atenuati, vii supraatenuati, omorati (cu virulenta
inactivata). 3) Natura componentelor anti-genice: v. din corpi
bacterieni sau virali integrali (v. corpus-culare), v. din fractiuni
(subunitati structurale ale diferitelor microorganisme), v. din
produse ale metabolismului microbian. 4) Numarul antigenilor
Tnruditi sau diferiti Tn acelasi preparat:
v. monovalente, bi-, tri-, tetra-, penta-, polivalente. 5) Asocieri de
v. (administrate concomitent Tn regiuni anatomice diferite):
v. bivalente, trivalente, tetravalente. 6) Indicatii de utilizare:
preventionale, administrate prin Program Extins de Imunizare
(PEI); preventionale, administrate Tn anumite circumstante epidemiologice (de necesitate epidemiologica); de combatere
(administrate Tn conditiile evolutiei unui proces epidemiologic);
de urgenta (administrate Tn situatii speciale). 7) Extinderea
spatiala a utilizarii: universala (v. antituberculoza, poliomielita,
difterie, tetanos, rujeola, tuse convulsiva, hepatila B, gripa), continentala, zonala (zone endemice, hiperendemice, epidemice). 8)
in report de a/te circumstante epidemiologice'. v. pentru vo-iajori,
femei gravide, imunosupresati, aduiti, varstnici.
VACCIN ACELULAR / vaccin acellulaire / acellular vaccine. V.
lipsit de celule preparat prin purificarea componentelor antigenice ale microorganismelor patogene. Tn acest mod se elimina riscurile reactiilor adverse ce pot fi declansate de v. care
contin celule Tntregi.
VACCIN ANTIAMARIL / vaccin anti-amaril / yellow fever vaccine. V. cu virus viu atenuat, injectat subcutanat pentru prevenirea *febrei galbene.
VACCIN ANTIGRIPAL / vaccin antigripal / influenza virus
vaccine. V. inactivat continand virioni intacti sau fractiuni virale
('hemaglutinina, "neuraminidaza), administrat parenteral sau
prin inhalare. Contine una sau mai multe tulpini din virusurile

gripale curent circulante. Asigura protectie scurta (circa 6 luni) si

inconstanta.
VACCIN ANTIHEPATITA A / vaccin anti-hepatite A / hepatitis A
vaccine. V. viral inactivat *recombinant, administrat intramuscular la persoane care lucreaza in zone cu 'endemie masiva
sau Tn locuri cu rise profesional de infectie (spitale, industrie
alimentara).
VACCIN ANTIHEPATITA B / vaccin anti-h6patite B / hepatitis B
vaccine. V. obtinut prin tratarea cu formalina a antigenilor de
suprafata hepatitid B izolati din plasma purtatorilor umani. Este
utilizat Tndeosebi pentru imunizarea persoanelor cu rise mare de
Tmbolnavire: personal medical, padenti imu-nodeficienti, bolnavi
dependenti de hemodializa sau la trans-fuzii repetate,
persoanele din institutii inchise, cele cu profe-sii care obliga la
contacte umane numeroase, homosexualii masculini.
VACCIN ANTIHEPATITA B RECOMBINANT / vaccin antihepatite B recombinant / recombinant hepatitis B vaccine. V.
viral neinfectios derivat prin recombinare din antigenii de
suprafata ai hepatitei B si clonat Tn celule de levuri.
VACCIN ANTIHOLERIC / vaccin anticholerique / cholera vaccine. V. preparati din bacterii omorate, continand parti egale din
tulpinile Inaba si Ogaba de 'Vibrio cholerae si utilizat pentru
imunizare Tmpotriva *holerei, obtinuta In 7-28 zile de la injectare
pentru o durata de area 6 luni. V. nu suprima eli-minarea
bacteriilor prin fecale si nid transmiterea bolii.
VACCIN ANTIPOLIOMIELITIC / vaccin antipoliomyelitique /
poliomyelitis vaccine. Se disting doua v.: 1) V. Salk, din
poliovirus inactivat, suspensie Tn solutie de formaldehida (formalina) de poliovirus tip I, II si III inactivat, cultivat pe culturi de
celule din rinichi de maimuta. 2) V. Sabin, din poliovirus atenuat,
continand poliovirus tip I, II si III atenuat, cultivat tn celule renale
de maimuta.
VACCIN ANTIRABIC / vaccin antirabique / rabies vaccine. V.
preparat dintr-un virus viu atenuat (v. Pasteur) sau dintr-un virus
atenuat si inactivat prin fenol (v. Fermi, v. Semple). Se
administreaza ca tratament preventiv al turbarii (in caz de
muscatuna suspecta), Tntr-o serie de 15-18 injectii subcutanate
zilnice, cu doze progresiv crescute.
VACCIN ANTIVARIOLIC / vaccin antivariolique / variola rfaccine. V. preparat din "virusul vaccinei, administrat prin scarificare sau prin injectare intradermica. Datorita eradicarii variolei, ?n prezent v. este administrat obligatoriu doar personalului
de laborator expus la virusul variolei. In unele tari continua
vaccinarea militarilor. V. si vaccina.
1021

VACCIN AUTOGEN
EXTRACTOR
VACCIN AUTOGEN / vaccin autogene / autogenous vaccine.
V. preparat din microorganisme care au fost izolate din leziu-nea
unui pacient care va fi tratat cu v. a.
VACCIN BCG / vaccin BCG / BCG vaccine. V. obtinut din tulpina
Calmette-Guerin de bacili ai tuberculozei bovine (*Mycobacterium bows) care au devenit avirulenti consecutiv unor
numeroase treceri pe medii de cultura cu bila de bou. V. BCG
este administrat prin scarificare sau intradermic la persoanele cu
"reactia la tuberculina negativa, pentru preventia tuberculozei.
Vacdnarea de rutina se practica doar in regiunile cu o inddenta
mare a tuberculozei. V. BCG mai poate fi utilizat Tn imunoterapia
oncologica, indeosebi In *melanomul malign, cand se presupune
ca actioneaza ca stimulator nespecific al imunitatii mediate
celular.
VACCIN CALMETTE-GUERIN / vaccin de Calmette-Guerin /
Calmette-Gu6rin vaccine. [Leon Charles Albert Calmette,
"hacte-wlofj france.z, profesor de igiena [a LiCte, open. director
adjunct ta Institutut Sastew dm Sans, 1863-1933; Jean Marie
CamiHe Guerin, seroCog frmicez, 'Paris, 1872-1961.} V. vaccin
BCG.
VACCIN DTP / vaccin DTP / DTP vaccine. V. diftero-tetanopertusis. Contine anatoxinele difterica si tetanica si v. pertusis
(cu 'Bordetella pertussis atenuata).
VACCIN FERMI / vaccin Fermi / Fermi vaccine. [Claudio Fermi,
igienist italian, 1862-1952.] V. vaccin antirabic.
VACCIN LEPINE / vaccin Lepine / Lepine vaccine. [Pierre
Raphael lupine, fimCoff francez, n. {a Lyon, 1901.] V. vaccin
antipoliomielitic.
VACCIN PASTEUR / vaccin Pasteur / Pasteur vaccine. [Louis
Pasteur, ckbnist fi bw.te.rwCog francez, 'Paris, 1822-1895.] V.
vaccin antirabic.
VACCIN POLIVALENT / vaccin polyvalent / polyvalent vaccine.
V. preparat cu mai multe variante de microbi din aceeasi specie.
Uneori, termenul este utilizat pentru desemnarea unor v.
preparate din germeni inruditi, dar care se deosebesc prin unele
proprietati esentiale. Ex.: v. antitific + anti-paratific A si B, denumit
*v. TAB.
VACCIN SABIN / vaccin de Sabin / Sabin vaccine. [Albert
Brace Sabin, virolog american, 9^ew ybrk, 1906-1993.] V. vaccin
antipoliomielitic.
VACCIN SALK / vaccin de Salk / Salk vaccine, [/onns Edward
Salk, viroiog american, Sittsbwg, n. 1914.] V. vaccin antipoliomielitic.
VACCIN SEMPLE / vaccin Semple / Semple vaccine. [Sir David
Semple, cfiirurg al annatei fi bac.te.nolog engiez, 1856-1937.] V.
vaccin antirabic.
VACCIN SENSIBILIZAT / vaccin sensibilise / sensitized vaccine. V. microbian preparat prin punerea Tn contact a germenilor cu un ser ce contine anticorpi spedfici acestora.
VACCIN TAB / vaccin TAB / TAB vaccine. V. polivalent format
dinfr-o suspensie de bacili tifici (Salmonella typhi) si para-tifici
(Salmonella paratyphy A si Salmonella paratyphi B), omorati
printr-un tratament termic sau printr-un bactericid.
VACCIN TABC / vaccin TABC / TABC vaccine. V. antitifoparatifoidic A, B si C. Este produs mai rar si doar pentru tarile
(Tndeosebi din Africa) unde exista cazuri de febra para-tifoida
date de Salmonella paratyphi C.
VACCIN TABDT / vaccin TABDT / TABDT vaccine. V. mixt,
denumit "triplu asocial" (febra tifoida, febre paratifoide A si B,
difterie, tetanos). Sin.: vaccin DT-TAB.
VACCINARE, s. f. / vaccination, s. f. / vaccination. [1^. etimdogia termenuiui vaccin.] Metoda de preventie a anumitor boli
microbiene, virale sau parazitare avand ca scop deter-minarea
unei imunitati active prin introducerea Tn organism (pe cale
orala, parenterala sau prin scarificare) a unor preparate
1022

VACUUMdenumite *vaccinuri. Programul largit, stabilit de QMS, vizeaza

protejarea Tmpotriva a sase boli transmisibile: tusea convul-siva,
difteria, poliomielita, rujeola, tetanosul si tuberculoza. Fiecare tara
Tsi are propria legislatie Tn ceea ce priveste v. obligatorii;
concomitent, OMS ofera o metodologie stiintifica pentru toate
tarile.
VACCINARE ASOC1ATA / vaccination associee / combined
vaccination. Utilizarea unor amestecuri de vacdnuri microbiene
sau de anatoxine pentru obtinerea imunizarii simultane
Tmpotriva mai multor agenti infectiosi microbieni.
VACCINARE TOXINICA / vaccination toxinique / toxin vaccination. V. cu ajutorul toxinelor difuzibile nemodificate. Este
periculoasa, chiar cand se utilizeaza amestecuri de toxine cu ser
antitoxic. De aceea, Tn prezent se utilizeaza numai 'anatoxinele.
VACCINAT, adj. / vaccine, -e, adj. / vaccinated. ['V. eti-nwCogia
terme.n.utw. vaccm.} Despre o persoana careia i s-a administrat
un vaccin, devenind astfel imun la o anumita boala infectioasa.
VACCINA, s. f. / vaccine, s. f. / vaccinia. [Lot. vaccinus = referitor (a ifaca, de [a vacca = facd,} 1) Reactie locala cutanata
sau uneori sistemica, generalizata dupa administrarea prin
scarificare sau intradermica a *virusului vaccinei, in vac-cinarea
antivariolica. Se disting: a) v. fete/a, frecvent letala, prin
diseminarea Tn sangele fetusului de la femeia gravida dupa
vacdnarea primara antivariolica; b) v. generalizata, erup-tie
limitata la nivelul pielii, asemanatoare celei din variola, cau-zata
de o viremie tranzitorie cu localizare cutanata dupa vac-cinarea
primara antivariolica; c) v. progresiva, rara, cu prognostic grav,
reprezinta o complicatie a vaccinarii antivariolice la subiectii cu
mecanisme imunitare defidente sau aflati sub terapie
imunosupresiva; se manifesta prin necroza la locul injectarii si
prin leziuni metastatice vaccinale la nivelul pielii, oaselor si
viscerelor. Se mai numeste si v. gangrenoasa. 2) Boala a
bovinelor determinata de *virusul vaccinei.
VACCINOSTIL, s. n. / vaccinostyle, s. m. / vaccinostyle. [V.
etinw(cgia termenvlw vaccin; gr. stylos = coCoona, stdlp.]
Lanteta mica utilizata Tn vacdnarea prin scarificare.
VACCINOTERAPIE, s. f. / vaccinotherapie, s. f. / vaccinotherapy. [l^. etinwCogia te.rme.nvlw. vaccin; gr. therapeia
= tra.tame.nt, de. Co. therapeuein = a uyriji] Utilizarea unui
vaccin Tn scop terapeutic, Tndeosebi a vacdnurilor bacteriene,
VACUOLA, s. f. / vacuole, s. f. / vacuole. [Lat. vacuum = spafiu
got; -old.] Formatiune cavitara intracelulara, mai mare decat o
*vezicula, lipsita de structura interna sau cu o struc-tura simpla si
delimitata de o membrana. Tn general, v. pot rezulta Tn cadrul
proceselor de *endodtoza, *fagocitoza, *exo-citoza si Tn
procesele de secretie. Tipuri de v.: 1) v. de apa, continand picaturi
mid de apa Tn citoplasma; 2) v. de con-densare, la nivelul
*aparatului Golgi al celulelor secretoare, care contin produsi de
secretie Tn diferite grade de conden-sare si care la maturare
traverseaza suprafata celulei cu granule de secretie; 3) v.
contractila, organit osmoreglator la pro-tozoare, care actioneaza
ca un mecanism de pompare a exce-sului de apa din celula; 4) v.
digestiva, *lizozom secundar;
5) v. de tip *fagozom; 6) v. plasmocrina, cavitate continand
cristaloide in celulele secretoare.
VACUOLIZARE, s. f. / vacuolisation, s. f. / vacuolation, vacuolization. [Lat. vacuum = spa.fiu.goC; -ola.] Procesul de formare al "vacuolelor.
VACUUM-EXTRACTOR, s. n. / vacuumextracteur, s. m. /
vacuum-extractor. [Lat. vacuum = spa-fin go[; extractus, lit la.
extrahere = a trage afara (ex = m afara; trahere = a trage).}
Aparat utilizat Tn obstetrica pentru extragerea fatului din caile
genitale. Este alcatuit dintr-o ventuza care se aplica

VAG
pe capul fatului si un dispozitiv cu care se obtine vidul partial
necesar prinderii ventuzei. Sin.: ventuza obstetricala, vid-extractor.
VAG, s. m. / vague, s. m. / vagus. [Lot. vagus = ratacitor,
imprests, nedefirdt.} V. tab. anat - nervi.
VAGAL, adj. / vagal, adj. / vagal. [Lat. vagus = ratacitor,
imprecis, nedefinit.} Care apartine sau se refera la nervul vag.
VAGIN, s. n. / vagin, s. m. / vagina. NA: vagina. [Lat. vagina =
teaca.] Conduct musculomembranos al aparatului genital
feminin, cu o lungime de circa 8 cm, situat de la vulva la colul
uterin si avand o elasticitate considerabila. V. este situat In
perineui anterior, Tntre vezica si rect, inferior fata de uter. Organ
al copulatiei, v. este calea de eliminare a fluxu-lui menstrual si
lasa sa treaca fatui si anexele sale Tn nasterea naturala.
VAGINAL, adj. / vaginal, -ale, -aux, adj. / vaginal. [Lat. vagina
= teaca,} Care apartine vaginului, referitor la vagin. Ex.:
mucoasa v., frotiu v.
VAGINALA, s. f. / vaginale, s. f. / tunica vaginalis testis. NA:
tunica vaginalis testis. [Lot. vagina = teaca.} Sin.:
tunica vaginala (v.).
VAGINALITA, s. f. / vaginalite, s. f. / vaginalitis. [Lot. vagina =
teaca; -ita.] Inflamatie acuta sau cronica a vaginalei, invelisul
seros al "testiculului.
VAGINISM, s. n. / vaginisme, s. m. / vaginismus. [Lat. vagina =
teaca; -ism.] Hiperestezie exagerata a vulvei si a vaginului, cu
contractura dureroasa a muschilor constrictori ai vaginului. V. si
vaginodinie.
VAGINITA, s. f. / vaginite, s. f. / vaginitis. [Lat. vagina = teaca;
-(o.] Inflamatie a mucoasei vaginale. Foarte frecvente, v. se
manifesta prin hipersecretie vaginala (leucoree) si durere la
trecerea urinii. Se asociaza adesea cu inflamatii ale vulvei
(vulvovaginita), glandelor Bartholin si colului uterin. Sin.: col-pita.
Se disting: 1) V. prin corpi straini, dupa irigatii locale cu solutii
iritante sau In scop contraceptiv, la femeile purtatoare de pesare
etc. 2) V. distrofica, consednta a deficientei meca-nismelor locale
de aparare. 3) V. microbiene: a) eel mai frecvent, prin infectie cu
Trichomonas vaginalis; b) v. clami-diana, determinata de
Chlamidia trachomatis; c) v. cu micoplasme, generate de
*micoplasmele genitale care, Tn mod normal saprofite, devin
patogene Tn anumite conditii (badijonari locale cu substante
iritante, tratamente cu corticoizi sau antibi-otice). 4) V. senila, v.
distrofica, apare dupa menopauza.
VAGINOCEL, s. n. / vaginocele, s. f. / vaginocele. [Lot. vagina
= teaca; gr. kele = fiernie, tumora,} Sin.: colpocel (v.).
VAGINODINIE, s. f. / vaginodynie, s. f. / vaginodynia. [Lat.
vagina = teaca; gr. odyae = durere.} Durere la nivelul 'vaginului.
VAGINOGRAFIE, s. f. / vaginographie, s. f. / vaginography.
[Lat. vagina = teaca; gr. graphein = a scrie.] Radiografie a
vaginului. Este utila Tn diagnosticul *fistulei ureterovaginale.
VAGINOPERINEORAF1E, s. f. / vagino-perineorraphie, s. f. /
vaginoperineorrhaphy. [Lat. vagina = teaca; gr. permeos =
paineu; rhaphe = sutura} Sin.: colpoperineorafie (v.).
VAGINOPERINEOTOMIE, s. f. / vaginoperineotomie, s. f. /
vaginoperineotomy. [Lat. vagina = teaca; gr. perineos =
paimu; tome = taiere, secfium, de. [a temnein = a taw.] Sin.:
epiziotomie (v.).
VAGINOPLASTIE, s. f. / vaginoplastie, s. f. / vaginoplasty.
[Lat. vagina = teaca; gr. plastos = mode[at, de [a. plasseia = a
forma, a modeCo} Sin.: colpoplastie (v.).
VAGOLITIC, adj. / vagolytique, adj. / vagolytic. [Lot. vagus =
ratacitor, imprecis, mdeftnit; gr. lytikos = can distruge,, de [a
lyein = a distnifje.} Care exercita un efect similar intreru-perii
impulsurilor transmise prin nervul pneumogastric '(vag) si,

VALID
prin extensie, inhibitor asupra 'sistemului nervos parasimpatic,
adica, *parasimpaticolitic. V. si anticolinergic.
VAGOMIMETIC, adj. / vagomimetique, adj. / vagomimetic. [Lat.
vagus = ratacitor, imprecis, nedeflnit; gr. mimetikos = care.
imita, de [a mimeisthai = a. imita.} Sin.: parasim-patomimetic
(v.).
VAGOTOMIE, s. f. / vagotomie, s. f. / vagotomy. [Lot. vagus =
ratacitor, imprecis, mdefimt, gr. tome = tdiere, de [a. temnein = a
taia.} Sectiune a unui nerv pneumogastric sau a ramurilor
acestuia, practicata Tn scop terapeutic. Tipuri de v.:
1) V. bilaterala hiperselectiva, consta Tn denervarea exdusiva a
corpului si fundusului gastric, cu conservarea inervatiei antrale si
pilorice. 2) V. bilaterala selectiva, limitata la ramurile gastrice ale
ambilor nervi pneumogastrici. 3) V. bilaterala tron-culara, sin.
operatia Dragstedt (v.).
VAGOTONIC, adj. / vagotonique, adj. / vagotonic. [Lat. vagus =
ratacitor, imprecis, mde.fiiu.ti gr. tonikos = care mtareste.]
Caracterizat prin predominanta tonusului vagal, in opozitie cu
*simpaticotonic. V. vagotonie.
VAGOTONIE, s. f. / vagotonie, s. f. / vagotonia, vagotony. [Lat.
vagus sr ratacitor, imprecis, ne-definit; gr. tonos = ten-siune..}
Stare, uneori constitutionala, de hiperexcitabilitate a nervului vag,
manifestata prin predominarea actiunii 'sistemului parasimpatic
asupra diferitelor organe. In esenta, v. se traduce prin
instabilitate vasomotorie, bradicardie cu hipotensiune arteriala si
tendinte sincopale, atonie veziculara, constipatie, tulburari de
sudatie, spasme motorii involuntare si dureroase, hipoestezie a
corneei si faringiana. Sin.: parasimpaticotonie.
VAGOTROP, adj. / vagotrope, adj. / vagotropic. [Lat. vagus =
ratacitor, mprecis, mdefinit; gr. trope = mtoarcere, de. (a.
trepein = a mtoarce.} Subtanta care actioneaza prin stimula-rea
nervului vag, determinand Tndeosebi diminuarea ritmului cardiac
si scaderea presiunii arteriale.
VALECULA, s. f. / vallecule, s. f. / vallecula. NA: vallecu-la.
[Lat. vallecula, dim, de [a valles = vote.] Sin.: foseta (v.).
VALENTA, s. f. / valence, s. f. / valence. [Lat. valentia = forfo,
putere, de la valere = a avea forfo, a fi tare..} Numar care
exprima aptitudinea atomilor de a se Tnlocui sau de a se asocia
Tn combinatiile chimice. V. unei substante simple, Tn chimia
anorganica, sau a unui radical, Tn chimia organica, reprezinta
capacitatea de substitute sau de combinare cu hidrogenul. Ex.:
1) Oxigenul are v. 2 deoarece se poate uni cu doi H Tn formarea
de H^O. 2) Sodiul are v. 1, deoarece el se substituie cu un H din
HCI, pentru a forma NaCI. V. unui ion este egala cu numarul de
sarcini electrice elementare (+ sau -) pe care acesta Ie poarta,
adica cu numarul de elec-troni castigati (pentru ionii negativi) sau
pierduti (pentru ionii pozitivi) Tn cursul ionizarii.
VALERIANA OFFICINALIS / Valeriana officinalis / Valeriana
officinalis. [Lat. Valeria = parte vec.fie a Saiwruei, de wide
prcwema pCanta; officina = atelier, [afiorator.} Planta din fami-lia
Valerianaceae: rizomul si radacina contin un ulei bogat Tn
terpenoide si acizi izovalerianic si alfa-hidroxiizo-valerianic.
ExtractuI are actiune sedativa si spasmolitica.
VALGUS, adj. / valgus, adj. / valgus. [Lot. valgus = mtars m
afara.} Anomalie de pozitie la nivelul membrelor, care consta Tn
devierea tn afara axului longitudinal a membrului in totalitate sau
a unei parti a acestuia. Ex.: hallux valgus, coxa valga, genu
valgum. Exista si un grad de v. fiziologic (la cot, genunchi,
glezna) a carui depfisire are semnificatie patologica. V. si varus.
VALID, adj. / valide, adj. / valid. [Lat. validus = viguros, sonatas,
de [a valere = a aea forfo, a fi. tare.} Care este apt pentru o
anumita activitate, sanatos. Ant.: invalid.
1023

VALID1TATE

VALID1TATE, s. f. / validite, s. f. / ability (1), validity (2). [Lot.

vafiditas, -atis = forfd fizica, infjoare, de. Ca valere =
a awa forfa, a fi tars.] 1) Calitatea de a fi 'valid, starea unui
subject valid. Ant.: *invaliditate. 2) Cu referire la o 'proba sau la
un test: capadtatea de a recunoaste subiectii indemni de cei
afectati de o anumita boala. V. depinde de 'spedfid-tate si de
*sensibilitate. V. valoare predictiva.
VALINA, s. f. / valine, s. f. / valine. CH3-CH(CH3)-CH(NH;,)COOH. Acid alfa-amino-izovalerianic, prezent Tn mai multe proteine fibroase, de origine vegetala sau animala. V. este esentiala
pentru cresterea optima a copilului si in echilibryl azotat la adult.
VALOARE, s. f. / valeur, s. f. / value. [Lot. valor, -oris = vaioare,
de. [a valere = a MM forfa, a fi taw.} Rezultat al masurarii
cantitative a unei activitati, concentratii sau a efi-dentei. V. se
exprima numeric, iar uneori este aproximativa In conditiile
variabilitatii biologice. De aceea, se exprima prin-tr-un interval de
v. V., de ex., tabele de constante biologice. In medicina: 1) V.
ca/orica a ratiei aiimentare, cantitatea totala de calorii asigurata
de ratia alimentara. 2) V. globulara (v.).
3) V. nufritiva a unui aliment, m functie de trofinele continute.
4) V. predictiva (v.).
VALOARE GLOBULARA / valeur globulaire / color index.
RaportuI dintre hemoglobinemia serica si numarul de globule rosii
folosit pentru a determina cantitatea relativa de hemo-globina
continuta Tntr-un globul rosu si a o compara cu aceea a unui
subiect normal. Tn mod normal are valoarea 1; creste peste 1,1
Tn anemia pernidoasa si scade sub 0,85 Tn ane-miile hipocrome.
Mai relevante sunt *volumul globular si *volu-mul globular mediu.
V. si hematocrit.
VALOARE PREDICTIVA /valeur predictive / predictive value V.
unui test, a unui *semn sau a unui *simptom Tn stabilirea
existentei unei boli (v. p. pozitiva) sau a absentei unei boli (v. p.
negativa). V. validitate si specificitate.
VALOARE DE REFERINTA / valeur de r6ference / reference
value. Valoarea unei rnarimi (ex.: biochimice) obtinuta pe grupe
omogene de subiecti, selectionati pe baza unor criterii precise de
varsta, factori de rise, obiceiuri aiimentare. Este determinata prin
utilizarea unor criterii statistice.
VALVA, s. f. / valve, s. f. / valve. NA: valva, pi. valvae (1). [Lot.
valva = canatwiie ufii} 1) Repliu membranes al tunicii interne a
unui conduct, a unei vene, artere sau a inimii. V. Tmpiedica, prin
Tnchiderea sa intermitenta, refluarea continutu-lui lichidian
cuprins Tn conductui sau Tn organul respectiv. V. si valvula. 2)
Instrument chirurgical care permite departarea partilor moi ce
astupa un organ cavitar.
VALVA B10PROTETICA / valve bioprothetique / biopros-thetic
valve. V. cardiaca artificiala alcatuita din tesut biologic, de obicei
de origine porcina, montata Tn suport din plastic sau metalic. V.
b. nu provoaca sufluri cardiace si nu necesita anti-coagulante.
VALVULAR, adj. / valvulaire, adj. / valvular, valvar. [Lot. valvula
=- pastaie, dwi. lie. [a valva = ca-naturiie. usii.} Care apartine
unei *valvule, referitor la valvula si Tndeosebi la valvulele
cardiace. Ex.: insufidenta v.
VALVULA, s. f. / valvule, s. f. / valvula. NA: valvula, pi.
valvulae. [Lot. valvula = pastaie, dim.. de, [a valva = cana-turile
ufii] 1) "Valva de dimensiuni mid. 2) Formatiune anatomica Tn
forma de plica acoperind incomplet un orificiu. Obs.: Desi
termenul este utilizat cu sensul de valva, m NA semnificatia sa
este restransa la denumirea componentelor valvelor aortice si ale
trunchiului pulmonar, ca si pentru valvele urmatoarelor formatiuni
sau zone anatomice: anus, foramen orate, fosa naviculara, sinus
coronar, vena cava inferioara, vene si vase limfatice. Cu toate
acestea, eel putin Tn romana
si Tn franceza nu se respecta aceasta recomandare.
1024

VALVULE
URETRALE
VALVULA ATRIOVENTRICULARA / valvule atrio-ventriculaire /
atrioventricular valves. NA: valva atrioventricularis dex-tra,
valva atrioventricularis sinistra. Fiecare din cele doua sisteme
valvulare anexate orifidilor auriculoventriculare drept si stang ale
inimii: "v. tricuspida (la dreapta) si 'v. mitrala (la stanga). Sin.:
valvula auriculoventriculara.
VALVULA AURICULOVENTRICULARA / valvule auriculo-ventriculaire / atrioventricular valves. NA: valva atrioventricularis dextra, valva atrioventricularis sinistra. Sin.: valvula
atrioventriculara (v.).
VALVULA BAUHIN / valvule de Bauhin / ileocecal valve. NA:
valva ileocecalis. [Gaspard Bauhin, anatomist si Botanist elvetian, 'Baset, 1560-1624.] Sin.: valvula ileo-cecala
(v-)- .
VALVULA ILEOCECALA / valvule ileo-caecale / ileocecal valve.
NA: valva ileocecalis. V. anexata orificiului de comu-nicare Tntre
ileon si colonul ascendent (situata deasupra cecu-lui). Sin.:
valvula Bauhin.
VALVULA MITRALA / valvule mitrale / left atrioventricular
valve, mitral valve. NA: valvula atrioventricularis sinistra. *V.
atrioventriculara stanga, formata din doua valve, una dreapta,
interna sau marea valva si alta stanga, externa, sau mica valva,
destinate sa obtureze orificiul mitral Tn timpul sis-tolei. V. sunt
unite la peretele ventricular prin cordaje care se insera pe doi
pilieri, anterior si posterior. Cordajele sunt ata-sate pe marginea
libera a celor doua valve si pe fata externa a valvei stangi, dar
lasa libera fata periferica a marii valve.
VALVULA PILORICA / valvule pylorique / pyloric valve. NA:
valvula pylori. Repliu circular proeminent al mucoasei gas-trice la
nivelul orificiului piloric al stomacului.
VALVULA TRICUSPIDA / valvule tricuspide / right atrioventricular valve. NA: valvula atrioventricu)aris dextra. *V.
atrioventriculara dreapta, alcatuita din trei valve triunghiulare,
anterioara, inferioara si intema, destinate sa obtureze orificiul
tricuspid !n timpul sistolei. Marginea libera si fetele periferice ale
valvelor sunt unite la peretele ventricular prin cordaje, inserate fie
direct, fie prin intermediul unor pilieri, eel mai constant, denumit si
muschiul papilar al conului arterial Luschka, fiind situat Tn partea
inferioara a infundibulului arterial.
VALVULE CONIVENTE / valvules conniventes / circular folds,
valvulae conniventes. NA: plicae circulares. Repliuri
permanente ale mucoasei intestinului subtire situate perpendicular pe axul intestinal, de la unghiul duodenojejunal pana la
capatui distal al ileonului. Numarul lor diminueaza treptat pana la
v. ileocecala, disparand practic pe ultimii 50 cm ai ileonului.
VALVULE HOUSTON / valvules de Houston / Houston's
valvules. NA: plicae transversalis recti. [John Houston,
anatomist fi cfmwy irCandez, 'Duiidn., 1802-1845.} Repliuri ale
mucoasei rectale cu aspect semilunar, Tn numar de trei. Ele
corespund la suprafata rectului unor santuri. Sin.: valvule reo-tale.
VALVULE RECTALE / valvules rectales / Houston's valvu. les.
NA: plicae transversalis recti. Sin.: valvule Houston (v.).
VALVULE SEMILUNARE / valvules semi-lunaires / semilunar
valves. NA: valvulae semilunaris. Sin.: valvule sigmoide (v,).
VALVULE SIGMOIDE / valvules sigmoides / sigmoid valves.
NA: valvulae semilunaris. Repliuri subtiri, Tn numar de trei,
anexate fiecaruia din orificiile arteriale ale inimii - v. s. aortice si v.
s. pulmonare. Tn forma de "cuib de randunica", aces-te v. Tnchid
orificiul aortei (ventricul stang) ?i al arterei pulmonare (ventricul
drept) In timpul diastolei, Tmpiedicand astfel refluxul de sange Tn
ventricule. Sin.: valvule semilunare.
VALVULE URETRALE / valvules uretrales / posterior ure-thral
valves. Repliuri mucoase anormale, congenitale, care

VALVULECTOMIE
formeaza Tn lumenul "uretrei un obstacol ce se opune scur-gerii
urinei, cu consednte rapide asupra aparatului urinar.
VALVULECTOMIE, s. f. / valvulectomie, s. f. / valvulectomy.
[Lat. valvula = pdstaie, dim. de (a valvu = canaturUe ufii;
gr. ektome = e^cizie.] Excizia operatorie, partiala sau totala, a
valvelor, unui orificiu cardiac afectate de un proces pato-logic, Tn
vederea Inlocuirii acestora printr-o proteza valvulara sau o grefa.
VALVULITA, s. f. / valvulite, s. f. / valvulitis. [Lat. valvula =
pastaie, dim. de [a valva = canaturite. ufiv -ita.] Inflamatia unei
valvule, de obicei cu referire la valvulele cardiace; etio-logia este
microbiana, eel mai frecvent streptococica, in cadrul
*reumatismului poliarticular acut sau prin actiunea unor *toxine
microbiene.
VALVULOPATIE, s. f. / valvulopathie, s. f. / valvular disease.
[Lat. valvula = pastaie, dim. de [a valva = canatwile iisii; gr.
pathos = 6oa!a.] Boala valvulara, Tndeosebi cu sen-sul de
afectare a unui orificiu cardiac.
VALVULOPLASTIE, s. f. / valvuloplastie, s. f. / valvuloplas-ty.
[Lat. valviila = pastaie, dim. de [a valva = catMtwife ufii, gr.
plastos = modetat, de. [a plasscin = a. forma, a mo-deta.}
Procedeu chirurgical practicat 'in scopul corectarii unui reflux de
sange la nivelul unuia dintre orificiile inimii. V. consta fie in
corectarea valvelor, fie in 'anuloplastie. Valvele steno-zate sunt
dilatate cu ajulorul unui balonas dispus la capatui unui *cateter.
VALVULOTOMIE, s. f. / valvulotomie, s. f. / valvulotomy. [Lat.
valvula = pastaw, dim. de (a valva = camturi[e iifii, gr. tome =
taiere, secfiune, de (a- Icmncm = a taw,] Incizia unei valve,
practicata indeosebi la nivelul valvelor cardiace. Ex.: v. mitrala si
v. pulmonara in stenozele valvulelor respective.
VANADAT, s. m. / vanadate, s. m. / vanadate. [VnnaAs =
numefe (at. modi/Scat at zeifei scandinave a ftv.miise.pii] V04,
inhibitor puternic al majoritatii enzimelor care cliveaza legatura
terminala fosfat de la nivelul *ATP. Se presupune ca v. ar actiona
ca un analog al starii de tranzitie a reactiei de cli-vare. 'Dineina
este foarte sensibila la actiunea v., in timp ce 'kinezina este
rel.itiv insensibila. In mod similar, "tirozin kinazele sunt sensibile
la v., pe cand 'protein kinazele de tip treonin-serina sunt
insensibile.
VANADIU, s. n. / vanadium, s. m. / vanadium. [Vanauis =
numeie (at. modificat at z.eifei scanamave a fnmiwefii] Elementui 23, cu simbolul V. Sarurile sale sunt utilizate, uneori, In
terapeutica. Absorbit la nivelul plamanilor provoaca intoxicatii.
VANILIE, s. f. / vanille, s. f. / vanilla. [P'r. vanille, din. spa-nwfa
vainilla = teaca mica, cu engine [at. vagina = teaca.] Pastaia
sau extractui plantei orhidiacee Vanilla planifolia care, pe langa
folosirea larga in industria alimentara, este utilizata in medicina
ca agent aromatizant, de obicei sub forma de tinctura.
VANILISM, s. n. / vanillisme, s. m. / vanillism. [fr. vanille, dm
spaniofa vainilla = teaca mica, cu origine [at. vagina '= teaca;
-ism.} Intoxicatie cu 'vanilie. V. poate fi alimentar, dupa ingestia
unor preparate ce contin vanilie (creme, inghetata), sau
profesional, la lucratorii care recolteaza ?i manipuleaza pastaile
de vanilie. V. profesional este uneori grav ?i se mani-festa prin
eruptii cutaneo-mucoase, tulburari nervoase (haluci-natii),
angoasa, palpitatii, tulburari gastrointestinale asemana-toare cu
cele din *dizenterie.
VAPORIZARE, s. f. / vaporisation, s. f. / vaporization. [Lat.
vapor, -oria = a6ur.] Fenomen prin care un corp trece din stare
lichida in stare de vapori prin absorbtie de caldura.
VAPORIZATOR, s. n. / vaporisateur, s. m. / vaporizer. [Lat.
vapor, -oris = a6w.} Dispozitiv pentru producerea de aerosoli

VARICE
sau ceata proveniti dintr-o solutie care contine medicamente ce
pot fi administrate pe cale respiratorie.
VAPOTERAPIE, s. f. / vapoth6rapie, s. f. / vapotherapy. [Lat.
vapor, -oris = a6ur; gr. therapeia = tratament, de Ca
therapeuein = a ingriji.} TratamentuI cu vapori de apa sau apa
fin pulverizata.
VAR, s. n. / chaux, s. f. / calx, lime. [SC. varu = car} Material
obtinut din rocile calcaroase; v. nestins este oxid de calciu, iar
eel stins, hidroxid de calciu. Utilizat in scopuri de igiena. V. si var
sodat.
VAR NESTINS / chaux vive / quicklime. V. var.
VAR SODAT / chaux sod6e / soda lime. Amestec de hidroxid de
calciu cu soda caustica, utilizat sub forma de pulbere sau de
granule pentru absorbtia bioxidului de carbon expirat in
aparatele de anestezie sau in cele de explorare functionala
respiratorie.
VARIABILA, s. f. / variable, s. f. / variable. [Lat. variabilis =
schimbator, de [a variare = a scfwnba,} Caracteristica observata pe un ansamblu de indivizi $i care poate lua diferite va-lori.
Se disting: 1) V. cantitativa, cand rezultatui fiecarei obser-vatii
este un numar, obtinut prin masurare. 2) V. calitativa, cand
rezultatui este un atribut nemasurabil; o v. calitativa poate fi
booleana daca are doua valori posibile (ex.: sexul), ordinala daca se poate stabili o relatie de ordine printre va-lorile pe care
Ie poate lua variabila (ex.: un semn clinic care poate prezenta
diferite grade de intensitate) si nominala, in caz contrar (ex.:
locul nasterii). 3) V. aleatorie, cand rezultatui masurarii sau al
observatiei depinde de hazard; in acest caz este necesara
determinarea legii de probabilitate.
VARIABILITATE, s. f. / variabilite, s. f. / variability. [Lat.
variahilis = scfwnbator, de [a variare = a scfiimfia.} Tnsusire
fundamentala a organismelor, constand in schimbarea discontinua a caracterelor sau a asoderilor de caractere. Se
deosebesc: 1) V. interindividuala intraspecifica (ex.: inaltimea
subiectilor de sex masculin dintr-o populatie); v. i. este expre-sia
neomogenitatii genotipice. 2) V. intraindividuala cuprinde oscilatii
bioritmice sau fiziologice; organismul are constante fiziologice,
care insa trebuie intelese ca niste parametri cuprinsi intre
anumite limite, compatibile cu sanatatea. V. poate depinde de
conditiile de mediu sau poate fi determinata genetic.
VARIANTA, s. f. / variante, s. f. / variant. [Lot. variantia =
diversitate, t'arietate, de [a variare == a scllimfia,} 1) In sta-tistica,
marimea concreta a unei caracteristid cantitative (ex.:
inaltimea corpului este o caracteristica cantitativa, iar 1,70 v.
acestei caracteristid). 2) V. de virus, tulpina ale carei proprie-tati
difera de cele parentale.
VARIANTA, s. f. / variance, s. f. / variance. [Lat. variantia =
diversitate, varietate, de [a variare = a schimfia,} Caracteristica
a 'dispersiei statistic. Reprezinta media patra-tica a abaterilor
unor valori ale unui parametru fata de va-loarea medie a
acestuia.
^
VARIATIE, s. f. / variation, s. f. / variation. [Lat. variatio, -onis =
scfiimhant, deosefiire, de [a variare = a sc/tim6a.] V. variabilitate.
VARIATIE BACTERIANA / variation bact6rienne / bacterial
variation. Termen generic pentru modificarile progresive si
netransmisibile (*adaptare la mediu) sau bruste ?J transmisi-bile
(*mutatie) observate la bacterii. Aspectele principale ale v. b.
sunt: caracteristicile coloniilor in cultura, pierderea sau achizitia
unei enzime, constitutia antigenica, sensibilitatea la 'bacteriofagi,
puterea patogena si rezistenta la antibiotice.
VARICE, s. n. / varice, s. f. / varix, pi. varices. [Lat. varix, -ici's =
veiia difatata, vance.] 1) Dilatatie venoasa permanenta, la nivelul
retelei venoase superficiale sau profunde, cu loca-lizare in
diferite regiuni ale organismului. Cel mai frecvent
1025

VARICE ESOFAGIENE
afectate sunt "venele safene ale membrului inferior. Alte localizari: esofag (*esofagiene) si testicule (*varicocel). Sin.: venectazie. 2) Prin extensie, dilatatia permanenta a oricarui vas sanguin sau limfatic. Ex.: v. arteriale din anevrismul prin comu-nicare
anormala arterio-venoasa; v. limfatice m *limfangiectazie.
VARICE ESOFAGIENE / varices oesophagiennes / (o)esophageal varices. Dilatarea venelor esofagului inferior, determinate) de "hipertensiunea portala. V. e. se pot rupe sau pot
sangera, rezultand astfel *hematemeza. Sangerarea abundenta
poate periclita viata. Oprirea sangerarii se obtine prin com-presie
cu un balon esofagian, *scleroterapie, aplicare de benzi elastice
via 'endoscop sau prin injectii de 'vasopresina si 'somatostatina.
VARICELA, s. f. / varicelle, s. f. / varicella, chickenpox. [dim.
[at. medu-aia. variola, de [a varius = patat, variat sau varus =
pustuCa,} Boala infectioasa foarte contagioasa, epidemica si
determinata de un herpesvirus ("virusul varicelo-zosterian). V.
afecteaza Tndeosebi copiii, infectarea producandu-se prin contact direct sau pe cale respiratorie. Dupa o incubatie de circa 1417 zile boala se manifesta prin febra moderata si o eruptie
cutanata pe tot corpul (si uneori la nivelul mucoasei) alcatuita
initial din papule roz, apoi din vezicule care se sparg usor,
inclusiv prin grata), fiind pruriginoase. Ca urmare se formeaza
cruste, care cad fara sa lase cicatrice, daca nu sunt suprainfectate. V. are Tn general o evolutie benigna la copil, dar la adult
se poate complica prin pneumonie si encefalita. V. si zona.
VARICELIFORM, adj. / varicelliforme, adj. / varicelliform. [dim.
Cat. medicaia variola, de ta varius = patat, t'ariat sau varus =
pustwta; [at. forma = forma.] Care se aseamana cu 'varicela.
VARICOCEL, s. n. / varicocele, s. f. / varicocele. [Lot. varix,
-ids = Vi'na dilatata, varice; gr. kele = tumora, Hemie.] Dila-tatie
varicoasa a *plexului pampiniform la nivelul testiculului,
manifestata clinic printr-o tumefactie variabila, de consistenta
moale, aparenta la nivelul scrotului, uneori msotita de dureri. V.
poate fi: 1) primitiv, de regula situat tn stanga; determina uneori
sterilitate; 2) secundar unei obstruct!! a venei renale sau cave
inferioare, printr-un trombus Tn relatie cu un cancer renal. V.
ovarian este consecinta varicozei venelor ligamentelor largi, iar
v. utem-ovarian a varicozei plexului pampiniform de la femeie.
VARICOGRAFIE, s. f. / varicographie, s. f. / varicography. [Lot.
varix, -ids = tiena dilatata, varice.; gr. graphein = a scrie.]
Radiografie a unei vene varicoase dupa injectarea unui produs
opac la radiatiile X.
VARICOS, adj., s. m. sau f. / variqueux, adj., s. m. ou f. /
varicose. [Lat. varicosus = Varicos, de [a. varix, -ids = Vena
dilatata, varice.} 1) Care se refera la "varice, care apartine
varicelor. Ex.: ulcer v. 2) Subject afectat de varice.
VARICOZITATE, s. f. / varicosite, s. f. / varicozity. [Lat. varix,
-ids = vena diiatata, vance.} Dilatatii, de obicei sinuoa-se si
multiple, ale micilor vene superficiale ale tegumentelor.
VARIOLA, s. f. / variole, s. f. / variola, smallpox. [Lot. medica-[a
variola, din [at. varius = patat, Vanat sau varus = pus-tu[a,}
Boala grava, foarte contagioasa si epidemica, determinata de un
virus din grupul Pox (poxvirus); incubatie 7-16 zile. Se
caracterizeaza prin aparitia, dupa o perioada incipienta fe-brila,
de cateva zile, a unui exantem caracteristic ale carui le-ziuni tree
prin mai multe stadii: papule, vezicule, pustule ombili-cate, care,
dupa uscare, lasa mid cicatrici. Vaccinarea siste-matica si
obligatorie adoptata Tntr-un mare numar de tari a dus la
disparilia (eradicarea) bolii din anul 1975. V. si vaccina.
VARIOLOID, s. n. / variolo'ide, s. f. / variolold. [Lat. m&dica[a
variola, dm. Cat. varius = patat, vanat sou. varus = pustula,

1026

VASODILATATE
gr. eidos = forma} Forma atenuata si benigna de "variola, care
apare la indivizii vaccinati sau care au fost bolnavi cu multi ani
'inainte. V. si vaccina.
VARUS, adj. / varus, adj. / varus. [Lot. varus = incUnat spre.
interior.] Devierea unui membru sau a unui segment Inauntrul
axului longitudinal normal, astfel meat unghiul intern scade sub
180. Exista un v. fiziologic (umar, mana, sold), a carui depasire
este patologica.
VAS, s. n. / vaisseau, s. m. / vessel. NA: vas, pi. vasa. [Lat.
vas, vasis =s vas.] Tn anatomie, orice canal prin care circula
sangele sau limfa: artera, vena, capilar, limfatic.
VASA NERVORUM / vasa nervorum / vasa nervorum. [Lat. pf.
vasa, -orum = vase; nervus = mrv.} *Arteriolele care asi-gura
irigarea si nutritia nervilor.
VASA VASORUM / vasa vasorum / vasa vasorum. [Lat. pi.
vasa, -orum = vase..] Mid artere si vene nutritive aflate in peretii
vaselor mari.
VASCULAR, adj. / vasculaire, adj. / vascular. [Lat. vascv-lum =
vas mic, dim. de [a vas, vasis = vas.} Care apartine vaselor
sanguine sau limfatice, referitor la aceste vase. Ex.:
tonus v.
VASCULARITA, s. f. / vascularite, s. f. / vasculitis. [Lat.
vasculum = vas mic, dim. de [a vas, vasis = vas; -ita.} Var.:
vasculita. Sin.: angeita (v.).
VASCULARIZATIE, s. f. / vascularisation, s. f. / vascularization. [Lat. vasculum = vas mic, dim. de (a vas, vasis = vas.]
1) Distributia normala si caracteristica a vaselor sanguine Tntr-un
organ sau tesut. 2) Dezvoltarea naturala sau prin mijioace
chirurgicale a retelei vasculare tntr-un organ sau tesut.
VASCULITA. Var. pentru vascularita (v.).
VASECTOMIE, s. f. / vasectomie, s. f. / vasectomy. [Lat. vas,
vasis = vas; gr. ektome = e-ff-izie..] 1) Exereza chirurgi-cala
totala sau partiala a *canalelor deferente. 2) Sectionarea
canalului deferent intre doua ligaturi pentru prevenirea unei
*orhiepididimite dupa tratamentui chirurgical al *adenomului de
prostata. 3) Sectionarea sau ligatura canalelor deferente in scop
de sterilizare masculina definitiva sau temporara (prin ligatura).
Var.: vazectomie.
VASELINA, s. f. / vaseline, s. f. / petroleum jelly. [Cuo&nt creat
in Statete Unite, de H^ Clwebrough, din germ. Wasser = apa; gr.
elaion = uki de masline.; -ina.] Amestec de hidro-carburi
saturate. Este folosita ca excipient pentru unguete, ca lubrifiant si
emolient.
VASOCONSTRICTOR, adj., s. n. / vasoconstricteur, -trice, adj.,
s. m. / vasoconstrictor. [Lat. vas, vasis = vas; constrictor, de
[a constringere = a strange] 1) Care cauzeaza constrictia
vaselor sanguine. 2) Agent (nerv motor, medicament, substanta)
care determina *vasoconstrictie. In prezent sunt utilizate
Tndeosebi medicamente v. locale.
VASOCONSTRICT1E, s. f. / vasoconstriction, s. f. / vasoconstriction. [Lat. vas, vasis = vas; constrictio, -onis = stnin-gere,
ingustare, de [a constringere = a strdnge] Diminuarea calibrului
vaselor, Tndeosebi constrictia *arteriolelor care duce la scaderea
locala a fluxului sanguin.
VASODILATATOR, adj., s. n. / vasodilatateur, -trice, adj., s. m. /
vasodilator. [Lat. vas, vasis = vas; dilatare = a mtinde, a man,}
1) Care cauzeaza dilatatia vaselor sanguine. 2) Agent (nerv
motor, medicament, substanta) care determina "vasodilatatie.
VASODILATATIE, s. f. / vasodilatation, s. f. / vasodilation. [Lat.
vas, vasis = Vas; dilatatio, -onis = ditatafie, de [a dilatare = a
mtinde, a mari] Dilatatia vaselor, tndeosebi a "arteriolelor, cu
cresterea fluxului sanguin local. V. poate fi pasiva si activa, ca
reactie la un raspuns 'vasoconstrictor.

VASOINHIBITOR
VASOINHIBITOR, adj. / vaso-inhibiteur, -trice, adj. / vasoinhibitor. [Lot. vas, vasis = vas; inhibere = a impwdu-a.} Sin.:
vasoplegic (v.).
VASOMOTOR, adj. / vasomoteur, -trice, adj. / vasomotor. [Lat.
vas, vasis == vas; motor, -oris = ul care pum in, miscane., de
[a movere = a misca,} 1) Care afecteaza calibrul vaselor
Tndeosebi al celor sanguine. 2) Despre un element sau agent
care actioneaza prin modificarea calibrului vaselor Tn sensul
*vasoconstrictiei sau al *vasodilatatiei. 3) Referitor la motilitatea
vaselor sanguine.
VASOPLEGIC, adj. / vasopl6gique, adj. / vasoinhibitor. [Lat.
vas, vasis = vas; gr. plege = Covitura,} Care asigura tonusul
peretilor vasculari, restrange actiunea vasomotorie. Sin.:
vasoinhibitor.
VASOPLEGIE, s. f. / vasoplegie, s. f. / vasoparalysis. [Lat.
van, vasis = Vas; gr. plege = Cavituni] Disparitia tonusului
peretilor vasculari, cu paralizie vasomotorie ?i vasodilatatie
consecutiva.
VASOPRESINA, s. f. / vasopressine, s. f. / vasopressin. [Lat.
vcis, vasis = vas; pressure = a presa; -inn.) Hormon nonapeptid
ciclic, cu M,. 1084 Da, secretat de anumiti neuroni magnocelulari
din nucleii supraoptici (Tndeosebi) si paraven-triculari ai
'hipotalamusului si stocat Tn lobul posterior al *hipo-fizei (unde a
fost izolat pentru prima oara, de unde denu-mirea inexacta de
hormon posthipofizar). V. este produsa sub forma unui prehormon alcatuit din 168 aminoacizi, denumit propresofizina.
Dupa clivarea *peptidului semnal, aceasta mole-cula este
scindata Tn trei parti: arginin-v., neurofizina II si o glicoproteina.
Arginin-v. si neurofizina II sunt induse Tn ace-leasi granule
neurosecretorii, care ajung prin axoni In lobul posterior al
hipofizei. Printr-un mecanism de exocitoza calciu-dependent,
hormonul si proteina sa purtatoare tree Tn sangele capilar $i
ajung Tn circulatia sistemica. V. este alcatuita din 9 aminoacizi,
care nu sunt identic! la toate speciile, de unde denumirea de
arginin-v. pentru v. umana si a numeroase mamifere si de lizin-v.
Tn cazul v. de pore. Activitatea biolo-gica a v. este legata de
prezenta asparaginei Tn pozitia 5 si a argininei Tn pozitia 8.
Gena codanta pentru sinteza propre-sofizinei este situata pe
cromozomul 20. Au fost detectate cazuri de mutatie a genei,
unele provocand *diabet insipid. Secretia de v. depinde de
variatiile presiunii osmotice $i de variatiile volumului sangelui
circulant. V. actioneaza la nivelul tubului distal renal favorizand
reabsorbtia apei, ceea ce duce la modificarea osmolaritatii si a
debitului urinar. De asemenea, produce contractia musculaturii
netede arteriolare si arteriale, determinand hipertensiune.
Administrarea de v. suprima *poli-uria provocata de ablatia
hipofizei si pe cea din cadrul dia-betului insipid. Abrev.: ADH (de
la engl. antidiuretic hormone). Sin.: hormon antidiuretic,
pitresina.
VASOPRESOR, adj., s. n. / vasopresseur, adj., s. m. / vasopressor. [Lot. vas, vasis = vas; pressure = a presa.] 1) Care
are actiunea de a creste presiunea din vasele sanguine.
Termenul este considerat frecvent sin. cu 'vasoconstrictor. 2)
Medicament cu aceasta actiune.
VASOSTIMULANT, adj. / vasostimulant, -e, adj. / vasostimulant. [Lat. vas, vasis = vas; stimulare = a mfioldi, a sti-mufa,
de ta stimulus = Cidf ascufit cu cane. se wnboidesc vitete.] 1)
Despre un agent care excita nervii vasomotori. 2) Sin.:
vasotonic (v.).
VASOSTOMIE, s. f. / vasostomie, s. f. / vasostomy. [Lot. vas,
vasis = Vas; gr. stoma, -atos = gum..] Interventie chirur-gicala
prin care se efectueaza o deschidere la nivelul "canalelor
deferente.
VASOTOCINA, s. f. / vasotocine, 8. f. / vasotocin. ['De ia
vasopresina si offftocina din (at. vas, vasis = vas; gr. tokos

VARSTA
= nasten,; -inn.] Analog structural al hormonilor *hipofizei posterioare, adica al "oxitocinei si *vasopresinei.
VASOTOMIE, s. f. / vasotomie, s. f. / vasotomy. [Lat. vas, vasis
= vas; gr. tome = ta.ie.re., secfiune, de. ta temneia = a taia.]
Incizia sau sectionarea 'canalelor deferente. V. vasec-tomie.
VASOTONIC, adj. / vasotonique, adj. / vasotonic. [Lat. vas,
vasis = vas; gr. tonikos = intaritor.] 1) Referitor la tonusul
vascular. 2) Despre un agent care creste tonusul vascular. Sin.:
vasostimulant.
VASOTROFIC, adj. / vasotrophique, adj. / vasotrophic. [Lot.
vas, vasis = vas; gr. trophikos = can. firanefte..} Care se aflai Tn
relatie cu nutritia vaselor sanguine sau limfatice.
VASOTROP, adj. / vasotrope, adj. / vasotropic. [Lot. vas, vasis =
vas; gr. trope = intoarcere, de ia trepein = a mtoarce..} Care se
fixeaza sau actioneaza selectiv asupra vaselor sanguine.
VASO-VEZICULECTOMIE, s. f. / vaso-vesiculectomie, s. f. /
vasovesiculectomy. [Lat. vas, vasis = vas; vesicula =
umfCatura mica, dun. de [a vesica = ve-zica; gr. ektome =
e.^fcizw.] Ablatia totala a 'canalelor deferente si a 'veziculelor
seminale.
:
VATA, s. f. / coton, s. m. / cotton, [(yenn. Watte = vata.} Material
vegetal sau mineral, alcatuit din fibre scurte cu pro-prietati
adezive si utilizat ca absorbant sau izolator. Se uti-lizeaza
Tndeosebi *i/. hidrofila. V. din sticia se obtine prin suflarea sticlei
cu vapori sub presiune si este utilizata indeosebi ca izolant
termic.
VATA HIDROFILA / coton hydrophile / absorbent cotton-wool.
Perii semintelor de bumbac (Gossypium) separati de impuritati,
degresati si albiti.
VAZECTOMIE. Var. pentru vasectomie (v.).
VAL PALATIN / voile du palais / soft palate. NA: velum palati.
[Lot. velum = pdwo, vol; palatum = cerut guru.} Repliu
musculomembranos al *faringelui, care prelungeste inferior si
posterior *bolta palatina fiind inserat cu partea sa ante-rioara pe
aceasta. V. p. separa *rinofaringele de 'orofaringe. Marginea sa
posterioara prezinta median lueta si, de fiecare parte a acesteia,
doua repliuri, unul anterior si altui posterior, denumiti pilieri. Pilierii
anteriori si posteriori Tncadreaza 'amigdalele palatine (denumite
si tensile). Sin.: palat moale.
VARSATURA, s. f. / vomissement, s. m. / vomiting. [Lot.
versare = a rasuci, a rastuma.} Sin.: voma (v.).
VARSATURA FECALOIDA / vomissements fecaloides / f(a)ecal
vomiting. V. care contine elemente transformate prin digestie
peptica si prin actiunea bacteriilor, formata din materie de culoare
Tnchisa si avand miros de materii fecale. Se observa Tndeosebi
in *ocluzia intestinala avansata.
VARSATURI INCOERCIBILE DE SARC1NA / vomissements
incoercibles de la grossesse / pernicious vomiting of
pregnancy. Intoleranta completa la alimente solide sau lichide,
cu inapetenta totala, care antreneaza o denutritie grava. Reprezinta o forma de *disgravidie a primului trimestru de sarcina si,
Tn cazul aparitiei 'acetonuriei, poate impune Tntreruperea
artificiala a sarcinii.
VAZ, s. n. / vue, s. f. / sight. Sin.: vedere (v.).
VARSTA, s. f. / age, s. m. / age. [SL vrusta = Varsto,} Perioada
de timp cuprinsa Tntre momentui nasterii $j o anu-mita etapa de
dezvoltare a organismului. Parhon propunea o biologie a
varstelor: ilikibiologie. Se deosebesc: 1) V. calen-daristica sau *v.
cronologica, masurata prin timpul astronomic scurs de la nastere.
2) V. biologica, stabilita dupa criterii bio-logice, clinice si de
laborator; v. b. este o rezultanta a v. mor-fologice, a v. fiziologice
si a v. biochimice.

1027

VARSTA ANATOMICA
VARSTA ANATOMICA / age anatomique / anatomic age.
Estimarea v. prin stadiul de dezvoltare sau de deteriorare al
corpului sau al tesulurilor prin comparatie cu persoane nor-male
de aceeasi *v. cronologica, apartinand aceluiasi grup etnic. V. a.
este uneori considerata, gresit, ca sin. cu varsta osoasa.
VARSTA BIOLOGICA / age biologique / b'ological age. V. Tn
relatie cu probabilitatea de supravietuire. Determinarea sa
impune evaluarea si masurarea capacitatii functionale a sistemelor si organelor care limiteaza viata, indeosebi a sis-temului
cardiovascular.
VARSTA CRONOLOGICA / age chronologique / chronological
age. V. reala sau legala, exprimata in ani de viafa de la data
nasterii.
VARSTA MENTALA / age mental / mental age. Termen care
desemneaza nivelul de dezvoltare intelectuala si psihica, determinata prin teste psihologice ?i de perspicacitate etalonate.
Normal, v. m. corespunde v. reale, cronologice. Daca aces-tea
sunt diferite, raportui dintre v. mentala si v. reala reprezinta
coeficientui mental.
VARSTA OSOASA / age osseux / bone age. Estimarea *v.
biologice pe baza studiului radiologic al dezvoltarii centrilor de
osificare de la nivelul oaselor lungi ale extremitatilor. Metodele de
determinare a v. o. sunt clasificate m: 1) m. cantitative, prin
numararea pe un hemi-schelet a centrilor de osificare si a
epifizelor fuzionate; 2) m. cronologice, prin urmarirea aparitiei
sau absentei centrilor de osificare la varste date; 3) m. cali-tative,
de urmarire a morfologiei centrilor de osificare Tn functie de
varsta.
VASCOELASTIC, adj. / viscoelastique, adj. / viscoelastic. [Lat.
viscosus = iipicios, de. [a. visciim = vdsc, del (preparat dm vase);
gr. clastos = docit, matealnC.] Caracteristica a struc-turilor care
prezinta un comportament vascos non-newtonian, ce poate fi
demonstrat ca raspuns la o forta mecanica de forfecare.
...
VASCOZIMETRU. Var. pentru viscozimetru (v.).
VASCOZITATE. Var. pentru viscozitate (v.).
VECTOBALISTOCARDIOGRAMA, s. f. / vecto-ballistocardiogramme, s. m. / ballistocardiogram. [Lat. vector, -oris = eel
care. transporta, de [a voctare = a cam, a transporta; bal-listti =
mafina de amncat pietm, din gr. bnllein = a arun-ca; gr. k(ir<liii
= inima; gramma = inscriere..} Curba spatiala obtinuta prin
*balistocardiografie. Cuprinde inregistrarea, In cele trei planuri
ale spatiului, ale deplasarilor corpului uman pro-duse de fortele
balistice datorate activitatii mecanice a inimii.
VECTOCARDIOGRAFIE, s. f. / vectocardiographie, vectographie, s. f. / vectorcardiography. [Lat. vector, -oris = eel care.
transporta, de. (a vi-ctiire = a cara, a transporta; gr. kar-dm =
inima; graphein = a scrie.] 1) Inregistrarea *vectocar-diogramei.
2) Studiul vectocardiogramelor.
VECTOCARDIOGRAMA, s. f. / vectocardiogramme, vectogramme, s. m. / vectorcardiogram. [Lat. vector, -oris = cet
care transporta, de [a veclare = a cara, a transporta; gr. kar-dia
= inima; gramma = inscnere.} Reprezentare grafica a variatiei
directiei $i intensitatii (moment cu moment) fortei elec-tromotoare
a inimii pe toata durata unui ciclu cardiac com-plet. Proiectia in
plan frontal a v. se obtine prin linia curba ce uneste extremitatile
pozitive (varfurile) vectorilor cardiaci momentani succesivi pentru
unda P, complexul QRS si unda T. Combinarea v. obtinute Tn
planurile frontal, orizontal sau sagital permite obtinerea v.
spatiale. Buclele v., de?i difera mult de traseele scalare
(electrocardiografice) pot oferi infor-matii foarte utile Tn
diagnostic, prin analiza configuratiei si morfologiei Tndeosebi In
cazul v. spatiale. V. rezuma variatiile de

VEGETATE
directie si intensitate ale fortei electromotoare a inimii Tn tim-pul
contractiei cardiace. Abrev.: VCG. Var.: vectorcardiograma.
VECTOR, s. m. / vecteiir, s. m. / vector. [Lat. vector, -oris = eel
care. transporta, de. [a voctaro = a cara, a transporta.} 1) V.
biologic: animal capabil sa transmita o infectie, apartinand unei
Tncrengaturi diferite de cea careia Ti apartine orga-nismul
infectat. Ex.: plosnitele sunt v. pentru unele infectii virale, in timp
ce cainele, care transmite turbarea, nu este un v. Un v. poate fi el
Tnsusi infectat sau poate doar transmite un agent infectios. 2) Tn
fizica, marime caracterizata prin patru elemente: modul (sau
marime), directie, sens, punct de apli-catie. V. este asocial unei
anumite marimi fizice (ex.: forta, viteza, acceleratie, intensitate a
campului electric etc.). 3) V. elecfrocardiografic, v. vector cardiac.
4) Tn genetica: molecula de ADN In care s-a indus o gena Tn
vederea Tncorporarii Tntr-o celula gazda, Tn scopul crearii unei
modificari genetice. V. genetici pot fi: o *plasmida, un "bacteriofag
sau un cosmid (v. genetic constituit artificial dintr-o plasmida care
contine ^i un segment provenit din extremitatile ADN ale
bacteriofagului lambda).
VECTOR CARDIAC / vecteur cardiaque / cardiac vector. Axul
electric al inimii, care se proiecteaza pe fiecare derivatie standard
urmand legile proiectiei vectoriale. V. 91 triunghi Einthoven.
VECTORCARDIOGRAMA. Var. pentru vectocardiograma (v.).
VEDERE, s. f. / vision, s. f. / vision, sight. [Lot. videre = a
vedea.} Functia ochiului de a percepe radiatiile electromag-netice
cu lungime de unda Tn domeniul vizibil, culorile si for-mele si de
a forma imagini prin intermediul analizatorului vi-zual. Este
denumita Tn mod curent vaz. Prin v. binoculara, stimulii luminosi
Tnregistrati simultan de retina celor doi ochi sunt fuzionati, la
nivelul segmentului central al analizatorului vizual, pentru a crea
senzatia unei singure imagini. Sensibili-tatea *conurilor si a
*bastona?elor retiniene este diferita in functie de culoarea
(frecventa) ?i de intensitatea radiatiei inci-dente. Astfel, se
deosebesc: v. mezopica (crepusculara) - stimul de intensitate
redusa, maxim de sensibilitate pentru culoarea albastra; v.
fofopica (diurna) - stimul de intensitate mare, maxim de
sensibilitate pentru culoarea galbena; v. scotopica (nocturna) excitant de intensitate foarte redusa, acromata. Sin.: vaz.
VEGETALISM, s. n. / veg6talisme, s. m. / true vegetarianism.
[Lot. vogoiarc = a itwioro, a msu.fte.ti, de. (a vegetus = viguros;
-ism.} Doctrina dietetica derivata din 'vegetarianism, conform
careia sunt permise numai alimentele de origine ve-getala.
VEGETARIAN, adj., s. m. sau f. / vegetarian, -enne, adj., s. m.
ou f. / vegetarian. [Lat. vogclarc = a uwiora, a. msu-fle^i, de,
Ca vegetiis = vigwos.} PersoanS care se hrane^te exclusiv cu
alimente vegetale.
VEGETARIANISM, s. n. / vegetarisme, s. m. / vegetarianism.
[Lat. vegctare = a mvwra, a insufle.fi, de {a vegetus = fi-guros;
-ism.] Doctrina dietetica prin care este interzisa carnea tuturor
animalelor, baza alimentatiei fiind vegetalele, dar $i pro-duse ale
regnului animal, ca: lapte, unt, oua, miere etc.
VEGETATIV, adj. / vegetatif, -ive, adj. / vegetative. [Lat. regetore = a inviora, a msuflefi, de. [a vegotus = vigwrn}
1) Care se refera la *sistemul nervos autonom sau vegetativ.
2) Care functioneaza involuntar sau fara control con$tient,
asemenea sistemului nervos v. 3) Cu referire la perioada ciclului
celular in care nu are loc diviziune sau replicare. VEGETATIE, s. f.
/ vegetation, s. f. / vegetation. [Lat. vc-gelatio, -onis = punere in
mifcare, de [a vegelare = a m-vwra, a itisuflefi fi vegetus =
viguros.} Denumire generica j pentru o serie de formatiuni
patologice proeminente, localizate |

1028

<

VEGETATII ADENOIDE
OCCIPITALA
pe tegumente, pe mucoase sau la nivelul unor organe. Filifor-me
sau globuloase v. pot prezenta numeroase ramificatii care Ie dau
un aspect *fungiform sau *fungoid.
VEGETATII ADENOIDE / vegetation adenoides / adenoid vegetation. Denumire comuna pentru hipertrofia amigdalei
faringiene si, in general, a tesutului limfoid din "nazofaringe. V. a.
se dezvolta indeosebi la copiii mici subnutriti, distrofici si prin
extensie sub forma unei tumori multilobate impiedica respiratia
nazala. V. adenoidism si fades adenoidian.
VEGHE, s. f. / veille, s. f. / wakefulness, avonsal. [Lat. vi-gilin =
tie.g!v.:\ Stare Tn care organismul se mentine treaz.
VEHICUL, s. n. / vehicule, s. m. / vehicle. \Lat. vehiculum =
mtfloc de transport, de [a vehere = a transporta.} Mediul de
dispersie a substantelor active care intra in compozitia unui
medicament.
VELOCIMETRIE DOPPLER / velocimetrie Doppler / Doppler
velocimetry. [Lat. velox, -ocis = iute, repede; gr. mctron =
masura; Christian fohann Doppler, fizician fi matematkian
austriac, 1803-1853} Modificarea frecventei ecoului cand o unda
ultrasonora se reflecta pe un corp Tn miscare. Utilizarea
efectului Doppler permite masurarea vitezei corpului studiat (ex.:
sangele dintr-un vas). Sin.: ecografie Doppler, ultra-sonografie
Doppler. V. si efect Doppler-Fizeau.
VELOCITATE, s. f. / velocite, s. f. / velocity. {Lat. veloci-tas,
-ulis = iii-teala, rapiditate, de. la velox, -ocis = iute, repede.}
Viteza de deplasare.
VELOFARINGOPLASTIE, s. f. / velopharyngoplastie, s. f. /
velopharyngoplasty. [Lat. velum = pdwa, vai; gr. pharynx,
-yngos = faringe; plustos = moaewt, de. (a plasscin = a forma, a
modem,] Interventie de chirurgie plastica destinata corectarii unei
insuficiente a "valului palatin, care este alungit cu ajutorul unui
lambou faringian *pediculat.
VELUM, s. n. / velum, s. m. / velum. NA: palatum molle. [Lat.
velum = pawa, Vol.} Denumirea latina a valului palatin (v.)_
VENA, s. f. / veine, s. f. / vein. NA: vena, pi. venae. [Lat. vena =
Vena.} Vas sanguin prin care sangele din microvas-cularizatia
periferica se intoarce la inima. Peretele venos, mult mai subtire si
mai putin elastic decat al arterelor, este alcatuit din trei tunici:
intima, media si adventicea. V. de calibru mediu prezinta "valvule,
cu exceptia celor din sistemul port. Intr-un pedicul vascular, v.
sunt in numar de doua pentru fiecare artera, in afara teritoriului
sistemului port si la nivelul marilor trunchiuri venoase. Ansamblul
v. se repartizeaza tn trei rnari sisteme: 1) Sistemul venos
general, care aduce sangele venos la auriculul drept prin cele
doua v. cave, superioara si infe-rioara. 2) Sistemul venos
pulmonar, cu origine la nivelul capi-larelor pulmonare; transporta
prin v. pulmonare sangele oxi-genat pana in auriculul stang. 3)
Sistemul port (v.).
V. ANASTOMOTICA INFERIOARA / v. anastomotique postericure / inferior anastomotic v. V. tab. anat - vene. V.
ANASTOMOTICA SUPERIOARA / v. anastomotique anterieure / superior anastomotic v. V. tab. anat. - vene. V.
ANGULARA / v. angulairc / angular v. V. tab. anat. vene. V. APEDUCTULUI VESTIBULULUI / v. de I'aqueduc du
vestibule / v. of vestibular aqueduct. V. tab. anat. - vene. V.
APENDICULARA / v. apendiculaire / appendicular v. V.
tab. anat. - vene.
V. AXILARA / v. axillaire / axillary v. V. tab. anat. - vene. V.
AZIGOS / v. azygos / azygos v. V. tab. anat. - vene. V. AZIGOS
MICA (v. v. hemiazigos). V. tab. anat. - vene. V. BAZALA / v.
basilaire / basal v. V. tab. anat. - vene.

V.

DIPLOICA

V. BAZILICA / v. basilique / basilic v. V. tab. anat. - vene. V.

BAZILICA MED1ANA / v. mediane basilique / median
basilic v. V. tab. anat. - vene. V. CANALULUI COHLEAR / v. de
I'aqueduc du limacon /
v. of cochlear canaliculus. V. tab. anat. - vene. V. CANALULUI
PTERIGOIDIAN / v. vidienne / v. of pterygoid canal. V. tab. anat. - vene. V. CARDIACA MARE / grande
v. coronaire / great cardiac
v. V. tab. anat. - vene. V. CARDIACA MICA / petit v. coronaire /
small cardiac v.
V. tab. anat. - vene. V. CARDIACA MIJLOCIE / v.
interventriculaire inferieure /
middle cardiac v. V. tab. anat. - vene. V. CAROTIDA EXTERNA
(v. v. retromandibulara). V. tab.
anat. - vene. V. CAVA INFERIOARA / v. cave inferieure / inferior
vena
cava. V. tab. anat. - vene. V. CAVA SUPERIOARA / v. cave
superieure / superior vena
cava. V. tab. anat. - vene. V. CEFALICA / v. cephalique /
cephalic v. V. tab. anat. vene. V. CEFALICA ACCESORIE / v. c6phalique accessoire /
accessory cephalic v. V. tab. anat. - vene. V. CEFALICA
MIJLOCIE / v. m6diane cephalique / median
cephalic v. V. tab. anat. - vene. V. CENTRALA A GLANDEI
SUPRARENALE / v. surrenale
principale / central v. V. tab. anat. - vene. V. CENTRALA A
RETINEI / v. centrale de la retine / central v. of retina. V. tab.
anat. - vene. V. CEREBRALA ANTERIOARA / v. cerebrale
anterieure /
precentral v. V. tab. anat. - vene. V. CEREBRALA MARE / grande
v. de Galien / great cerebral v. V. tab. anat. - vene. V. CEREBRALA
MIJLOCIE PROFUNDA / v. sylvienne profonde / deep medial cerebral v. V. tab. anat. - vene. V.
CEREBRALA MIJLOCIE SUPERFICIALA / v. sylvienne
superficielle / superficial middle cerebral v. V. tab. anat. vene. V. CERVICALA PROFUNDA / v. cervicale profonde /
deep
cervical v. V. tab. anat. - vene. V. CIRCUMFLEXA ILIACA
PROFUNDA / v. circonflexe iliaque profonde / deep circumflex iliac v. V. tab. anat. vene. V. CIRCUMFLEXA ILIACA SUPERFICIALA / v.
circonflexe illaque superficielle / superficial circumflex iliac v. V. tab.
anat. - vene.
V. CISTICA / v. cystique / cystic v. V. tab. anat. - vene. V.
COLICA DREAPTA / v. colique superieure droite / right
colic v. V. tab. anat. - vene. V. COLICA MIJLOCIE / v. colique
moyenne / middle colic
v. V. tab. anat. - vene. V. COLICA STANGA / v. colique
superieure gauche / left
colic v. V. tab. anat. - vene. V. COROIDIANA / v. des plexus
choroides / vorticose v. V.
tab. anat. - vene. V. CUBITALA MED1ANA / v. mediane cubitale /
median
cubital v. V. tab. anat. - vene.
V. CUTANATA / v. cutanee / cutaneous v. V. tab. anat. - vene. V.
DIPLOICA FRONTALA / v. diploetique frontale / frotal
diploic v. V. tab. anat. - vene. V. DIPLOICA OCCIPITALA / v.
diploetique occipitale /
diploic v. V. tab. anat. - vene.

1029

V. DIPLOICA TEMPORALA ANTERIOARA

V. DIPLOICA TEMPORALA ANTERIOARA / v. diplo6tique

temporalc anterieure / anterior temporal diploic v. V. tab.
anat. - vene. V. DIPLOICA TEMPORALA POSTERIOARA / v.
diplo6tique
temporale posterieure / posterior temporal diploic v. V.
tab. anat. - vene. V. DORSALA PROFUNDA A
CLITOR1SULUI / v. dorsale profonde du clitoris / deep dorsal v. of clitoris. V. tab. anat.
- vene. V. DORSALA PROFUDA A PENISULUI / v. dorsale
profonde
de la verge / deep dorsal v. of penis. V. tab. anat. - vene. V.
EMISARA CONDILIANA / v. condylienne posterieure /
condylar emissary v. V. tab. anat. - vene. V. EMISARA
MASTOIDIANA / v. emissaire mastoidienne /
mastoid emissary v. V. tab. anat. - vene. V. EMISARA
OCCIPITALA / v. emissaire occipitale de
Sperino / occipital emissary v. V. tab. anat. - vene. V.
EMISARA PARIETALA / v. emissaire parietale de
Santorini / parietal emissary v. V. tab. anat. - vene. V.
EPIGASTRICA 1NFERIOARA / v. 6pigastrique inf6rieure /
inferior epigastric v. V. tab. anat. - vene. V. EPIGASTRICA
SUPERFICIALA / v. 6pigastrique superficielle / superficial epigastric v. V. tab. anat. - vene. V.
FACIALA / v. faciale / facial v. V. tab. anat. - vene. V. FACIALA
POSTERIOARA (v. v. retromandibulara) . V. tab. . anat. - vene.
V. FACIALA PROFUNDA / v. faciale profonde / deep facial
v. V. tab. anat. - vene.
V. FEMURALA / v. f6morale / femoral v. V. tab. anat. - vene. V.
FEMURALA PROFUNDA / v. femorale profonde / deep
femoral v. V. tab. anat. - vene. V. GASTRICA DREAPTA / v.
pylorique / right gastric v. V.
tab. anat. - vene. V. GASTRICA STANGA / v. coronaire
stomachique / left
gastric v. V. tab. anat. - vene. V. GASTROEPIPLOICA
DREAPTA / v. gastro-6piploique
droite / right gastroepiploic v. V. tab. anat. - vene. V.
GASTROEPIPLOICA STANGA / v. gastro-6piploique
gauche / left gastroepiploic v. V. tab. anat. - vene. V.
HEMIAZIGOS / v. hemiazygos / hemiazygos v. V. tab.
anat. - vene. V. HEMIAZIGOS ACCESORIE / v. hemiazygos
accesoire /
accesory hemiazygos v. V. tab. anat. - vene. V.
HIPOGASTRICA (v. v. iliaca interna). V. tab. anat. - vene. V.
ILEOCOLICA / v. il6o-colique / ileocolic v. V. tab. anat.
- vene. V. ILIACA COMUNA (DREAPTA Sl STANGA) / v.
iliaque
commune / common iliac v. V. tab. anat. - vene. V. ILIACA
EXTERNA / v. iliaque externe / external iliac v.
V. tab. anat. - vene. V. ILIACA INTERNA / v. hypogastrique /
internal Iliac v. V.
tab. anat. - vene. V. ILIOLOMBARA / v. ilio-lombaire /
iliolumbar v. V. tab.
anat. - vene. V. INTERCOSTALA SUPER10ARA DREAPTA / v.
intercostale
sup6rieure droite / right superior intercostal v. V. tab. anat.
- vene.
V. INTERCOSTALA SUPER10ARA STANGA / v. intercostale
sup6rieure gauche / left superior intercostal v. V. tab. anat.
- vene.
1030

V. PULMONARA DREAPTA SUPER10ARA

V. INTERCOSTALA SUPREMA / v. intercostale accessoire /

supreme intercostal v. V. tab. anat. - vene.
V. JUGULARA ANTERIOARA / v. jugulaire ant6rieure / anterior
jugular v. V. tab. anat. - vene.
V. JUGULARA EXTERNA / v. jugulaire externe / external
jugular v. V. tab. anat. - vene.
V. JUGULARA INTERNA / v. jugulaire interne / internal jugular
v. V. tab. anat. - vene.
V. LABIALA SUPER10ARA / v. labiale sup6rieure / superior
labial v. V. tab. anat. - vene.
V. LACRIMALA / v. lacrymale / lacrimal v. V. tab. anat -vene.
V. LAR1GEE 1NFERIOARA / v. laryng6e inferieure / inferior
laryngeal v. V. tab. anat. - vene.
V. LARINGEE SUPER10ARA / v. laryng6e sup6rieure / superior laryngeal v. V. tab. anat. - vene.
V. LINGUALA / v. linguale / lingual v. V. tab. anat. - vene.
V. LINGUALA PROFUNDA / v. linguale profonde / deep lingual v.
V. tab. anat. - vene.
V. LOMBARA ASCENDENTA / v. lombaire ascendante /
ascending lumbar v. V. tab. anat. - vene.
V. MEDIANA ANTEBRAHIALA / v. m6diane de I'avant-bras /
median v. of forearm. V. tab. anat. - vene.
V. MEZENTERICA 1NFERIOARA / v. m6sent6rique inf6rieure /
inferior mesenteric v. V, tab. anat. - vene.
V. MEZENTERICA SUPER10ARA / v. m6sent6rique
sup6rieure / superior mezenteric v. V. tab. anat. - vene.
V. NAZOFRONTALA / v. frontale interne / nasofrontal v. V. tab.
anat. - vene.
V. NERVULUI HIPOGLOS / v. du nerve hypo-glosse / v. to
hypoglossal nerve. V. tab. anat. - vene.
V. OBLICA A ATRIULUI STANG / v. oblique de I'oreillette
gauche / oblique v. of left atrium. V. tab. anat. - vene.
V. OCCIPITALA / v. occipitale / occipital v. V. tab. anat. -vene.
V. OFTALMICA 1NFERIOARA / v. ophtalmique inf6rieure / inferior
ophthalmic v. V. tab. anat. - vene.
V. OFTALMICA SUPER10ARA / v. ophtalmique sup6rieure ;
superior ophthalmic v. V. tab. anat. - vene.
V. OMBILICALA / v. ombilicale / umbilical v. V. tab. anat -vene.
V. OMBILICALA STANGA A FATULUI / v. ombilicale gauche /
left umbilical v. V. tab. anat. - vene.
V. OVARIANA DREAPTA / v. ovarienne droite / right ovarian v. V.
tab. anat. - vene.
V. OVARIANA STANGA / v. ovarienne gauche / left ovarian v. V.
tab. anat. - vene.
V. PALATINA EXTERNA / v. palatine inf6rieure / palatine v. V.
tab. anat. - vene.
V. PILORICA (v. v. gastrica dreapta) . V. tab. anat. - vene.
V. POPLITEE / v. poplit6e / popliteal v. V. tab. anat. - vene,
V. PORTA / v. porte / portal v. V. tab. anat. - vene.
V. POSTERIOARA A VENTRICULUI STANG / v. post6rieure du
vcntricule gauche / posterior v. of the left ventricule. V. tab.
anat. - vene.
V. PREPILORICA / v. infrapylorique / prepyloric v. V. tab. anat.
- vene.
V. PUDENDALA INTERNA / v. honteuse interne / internal
pudenda! v. V. tab. anat. - vene.
V. PULMONARA DREAPTA 1NFERIOARA / v. pulmonaire
inf6rieure droite / right inferior pulmonary v. V. tab. anat. - vene.
V. PULMONARA DREAPTA SUPER10ARA / v. pulmonaire
sup6rieure droite / right superior pulmonary v. V. tab. anat. vene.

V. PULMONARA STANGA INFERIOARA

PLANTARE
V. PULMONARA STANGA INFERIOARA / v. pulmonaire
inferieure gauche / left inferior pulmonary v. V. tab. anat.
- vene. V. PULMONARA STANGA SUPERIOARA / v. pulmonaire
superieure gauche / left superior pulmonary v. V. tab.
anat. - vene.
V. RANINA (v. v. sublinguala). V. tab. anat. - vene. V. RECTALA
SUPERIOARA / v. hemoroidale superieure /
superior rectal v. V. tab. anat. - vene. V.
RETROMANDIBULARA / v. communicante intraparotidienne / retromandibular v. V. tab. anat. - vene. V. RUSINOASA
INTERNA (v. v. pudendala interna) . V. tab.
anat. - vene. V. SACRATA MEDIANA / v. sacree moyenne /
middle sacral
v. V. tab. anat. - vene. V. SAFENA ACCESORIE / v. saphene
accessoire / dorsal
venous arch of foot. V. tab. anat. - vene. V. SAFENA MARE / v.
saphene interne / great saphenous
v. V. tab. anat. - vene. V. SAFENA MICA / v. saphene externe /
small saphenous
v. V. tab. anat. - vene. V. SEPTULUI PELUCID / v. du septum
lucidum / anterior
v. of septum pellucidum. V. tab. anat. - vene. V. SPIRALA A
COHLEEI / v. de la lame spirale / spiral v.
of modiolus. V. tab. anat. - vene. V. SPLENICA / v. splenique /
splenic v. V. tab. anat. - vene. V. STERNOCLEIDOMASTOIDIANA
/ v. sterno-cleido-mastoidienne / sternocleidomastoid v. V. tab. anat. - vene. V.
STILOMASTOIDIANA / v. stylomastoidienne / stylomastoid v. V. tab. anat. - vene. V. SUBCLAVICULARA / v. sousclaviere / subclavian v. V.
tab. anat. - vene. V. SUBCOSTALA / v. sous-costate /
subcostal v. V. tab.
anat. - vene. V. SUBLINGUALA / v. linguale superficielle /
sublingual v.
V. tab. anat. - vene. . V. SUBMENTALA / v. sous-mentale /
submental v. V. tab.
anat. - vene. V. SUPRAORBITALA / v. sus-orbitaire / supraorbital v. V.
tab. anat. - vene. V. SUPRARENALA DREAPTA / v. surr6nale
principale droite
/ right suprarenal v. V. tab. anat. - vene. V. SUPRARENALA
STANGA / v. surrenale principale gauche
/ left suprarenal v. V. tab. anat. - vene. V. SUPRASCAPULARA /
v. sus-scapulaire / suprascapular
v. V. tab. anat. - vene. V. TALAMOSTRIATA / v. thalamo-striee /
superior thalamostriate v. V. tab. anat. - vene. V. TEMPORALA MIJLOCIE / v.
temporale moyenne / middle temporal v. V. tab. anat. - vene. V.
TESTICULARA DREAPTA / v. spermatique droite / right
testicular v. V. tab. anat. - vene. V. TESTICULARA STANGA / v.
spermatique gauche / left
testicular v. V. tab. anat. - vene. V. TIROIDiANA INFERIOARA /
v. thyroidienne inferieure /
inferior thyroid v. V. tab. anat. - vene. V. TIROIDIANA
SUPERIOARA / v. thyroidienne superieure /
superior thyroid v. V. tab. anat. - vene. V. TORACICA LATERALA
/ v. thoracique laterale / lateral
tlioracic v. V. tab. anat. - vene. V. TORACOACROMIALA / v.
acromio-thoracique / thoracoacromial v. V. tab. anat. - vene. V. TRANSVERSA A FETEI / v.
transversale de la face /
transverse facial v. V. tab. anat. - vene.

VV.

DIG1TALE

V. VERTEBRALA / v. vertebrale / vertebral v. V. tab. anat

- vene. V. VERTEBRALA ACCESORIE / v. vertebrale accessoire /
accessory vertebral v. V. tab. anat. - vene. V. VERTEBRALA
ANTERIOARA / v. vertebrale anterieure de
Lauth / anterior vertebral v. V. tab. anat. - vene. VENE ARCUATE
RENALE / veines arcuees du rein / arcuate veins. V. tab. anat. vene. VV. AUDITIVE INTERNE (v. w. labirintine). V. tab. anat. vene. W. AURICULARE ANTERIOARE / vv. auriculaires
anterieures / anterior auricular w. V. tab. anat. - vene. W.
AURICULARE POSTERIOARE / w. auriculaires
posterieures / posterior auricular w. V. tab. anat. - vene. W.
BAZIVERTEBRALE / w. basivertebrales / basivertebral
w. V. tab. anat. - vene. W. BRAHIALE / w. humerales / brachial
w. V. tab. anat.
- vene. W. BRAHIOCEPALICE (DREAPTA Sl STANGA) / troncs
brachio-cephaliques veineux droit et gauche / right and left
brachiocephalic w. V. tab. anat. - vene. W. BRONHICE / w.
bronchiques / bronchial vv. V. tab.
anat. - vene. W. BULBILOR VESTIBULULUI / w. bulbaires
vestibulaires
/ w. of vestibule. V. tab. anat. - vene. W. BULBULUI PENISULUI /
w. bulbaires p6niennes / w.
of bulb. V. tab. anat. - vene. W. CARD1ACE ANTERIOARE / vv.
du bord droit du coeur
/ anterior cardiac w. V. tab. anat. - vene. W. CARD1ACE
MINIME / petit w. cardiaques / smallest cardiac w. V. tab. anat. vene. W. CAVERNOASE ALE PENISULUI / w. caverneuses de la
verge / cavernous w. V. tab. anat. - vene. W. CENTRALE ALE
FICATULUI (CENTROLOBULARE) / w.
centrales du lobule hepatique / central w. V. tab. anat. vene. W. CEREBELOASE INFER10ARE / w. cerebelleuses
medianes et inferieures / inferior w. of cerebellum. V. tab.
anat. - vene. W. CEREBELOASE SUPERIOARE / w. cerebelleuses medianes et superieures / superior w. of cerebellum. V. tab.
anat. - vene. W. CEREBRALE INFER10ARE / w. cer6brales
inferieures /
inferior cerebral w. V. tab. anat. - vene. W. CEREBRALE
INTERNE / w. cer6brales internes / internal cerebral vv. V. tab.
anat. - vene. W. CEREBRALE SUPERIOARE / w. cer6brales
externes /
superior cerebral w. V. tab. anat. - vene. W. CILIARE / w.
ciliaires / ciliary vv. V. tab. anat. - vene. W. CIRCUMFLEXE
FEMURALE LATERALE / vv. circonflexes f6morales laterales / lateral circumflex femoral vv. V.
tab. anat. - vene. W. CIRCUMFLEXE FEMURALE MEDIALE / w.
circonflexes
femorales mediates / medial circumflex femoral vv. V. tab.
anat. - vene. W. CONJUNCTIVALE / w. conjonctivales /
conjunctiva! w.
V. tab. anat. - vene. W. DIG1TALE DORSALE ALE
P1CIORULUI / vv. digitales
dorsales du pied / dorsal digital w. of foot. V. tab. anat.
- vene.
W. DIG1TALE PALMARE / vv. collaterales palmaires des doigts /
palmar digital vv. V. tab. anat. - vene.
W. DIG1TALE PLANTARE / w. digitales plantaires / plantar digital
vv. V. tab. anat. - vene.

1031

VV. DORSALE ALE LIMBII

LATERALE
W. DORSALE ALE LIMBII / w. dorsales de la langue / dorsal
lingual w. V. tab. anat. - vene.
VV. DORSALE SUPERF1CIALE ALE CLITORISULUI / vv. dorsale superficielle du clitoris / superficial dorsal vv. of clitoris. V.
tab. anat. - vene. VV. DORSALE SUPEFICIALE ALE
PENISULUI / w. dorsale
superficielle de la verge / superficial dorsal vv. of penis.
V. tab. anat. - vene. W. EPIGASTRICE SUPERIOARE / vv.
epigastriques
superieures / superior epigastric w. V. tab. anat. - vene. W.
EPISCLERALE / w. episclerales pericorneennes / episcleral w. V. tab. anat. - vene. VV. ESOFAGIENE / w.
cesophagiennes / (o)eso-phageal w.
V. tab. anat. - vene. VV. ETMOIDALE / w. ethmoidalcs /
ethmoidal w. V. tab.
anat. - vene. VV. FARINGIENE / w. pharyngees / pharygeal vv.
V. tab.
anat. - vene.
VV. FIBULARE (v. w. peroniere). V. tab. anat. - vene. VV. FRENICE
INFERIOARE / vv. diaphragmatiques inferieures / inferior phrenic w. V. tab. anat. - vene. VV. FRENICE
SUPERIOARE (v. w. pericardiofrenice). V tab
anat. - vene. VV. GASTRICE SCURTE / w. courtes gastriques /
short
gastric w. V. tab. anat. - vene. VV. GENICULARE / w. articulaires
du genou / w. of knee.
V. tab. anat. - vene. VV. GLUTEALE INFERIOARE / vv.
ischiatiques / inferior
gluteal w. V. tab. anat. - vene. VV. GLUTEALE SUPERIOARE /
w. fessieres / superior
gluteal vv. V. tab. anat. - vene. VV. HEMOROIDALE (v. w.
rectale). V. tab. anat. - vene. VV. HEPATICE / w. soushepatiques / hepatic vv. V. tab.
anat. - vene.
VV. ILEALE (v. w. ileale si jejunale). V. tab. anat. - vene. VV.
INTERCAPITALE / w. metacarpiennes / intercapital w.
V. tab. anat. - vene. VV. INTERCOSTALE ANTERIOARE / w.
intercostales
anterieures / anterior intercostal w. V. tab. anat. - vene. VV.
INTERCOSTALE POSTERIOARE / vv. intercostales
posterieures / posterior intercostal vv. V. tab. anat. - vene. VV.
INTERLOBARE RENALE / vv. interlobaires du rein /
interlobar vv. V. tab. anat. - vene. VV. INTERLOBULARE
HEPATICE / w. inter-lobulaires du
foie / interlobular vv. of liver. V. tab. anat. - vene. VV.
INTERLOBULARE RENALE / vv. interiobulaires du rein
/ interlobular w. of kidney. V. tab. anat. - vene. VV.
INTEROSOASE DORSALE ALE PICIORULUI (v. W.
metatarsiene dorsale). V. tab. anat. - vene. VV.
INTERVERTEBRALE / vv. vertebrales externes
anterieures / intervertebral w. V. tab. anat. - vene.
/ vv. jejunales et ileales / jejunal and ileal vv. V. tab. anat.
- vene.
VV. LABIALE ANTERIOARE / w. labiales anterieures / labial vv. V.
tab. anat. - vene.
VV. LABIALE INFERIOARE / vv. labiales inferieures / inferior labial
w. V. tab. anat. - vene. VV. LABIALE POSTERIOARE / w. labiales
posterieures /
posterior labial w. V. tab. anat. - vene. VV. LABIRINTINE / vv. de
I'aqueduc du vestibule /
labyrinthine w. V. tab. anat. - vene. VV. LINGUALE DORSALE /
vv. dorsales de la langue / dorsal lingual w. V. tab. anat. - vene.
VV. LOMBARE I SI II / vv. lombaires / ascending lumbal
w. V. tab. anat. - vene.
1032

W.

SACRATE

W. LOMBARE III SI IV / w. lombaires / lumbar w. V. tab.

anat. - vene. W. MAXILARE / vv. maxillaires / maxillary vv. V.
tab. anat.
- vene. W. MEDIASTINALE / w. mediastinales / mediastinal w. V.
tab. anat. - vene. W. MENINGEE / vv. meningees / meningeal
w. V. tab. anat.
- vene.
W. MENINGEE MIJLOCII / w. meningees moyennes / middle
meningeal w. V. tab. anat. - vene. W. METACARPIENE
DORSALE / w. interosseuses dorsales
de la main / dorsal metacarpal w. V. tab. anat. - vene. W.
METACARPIENE PALMARE / vv. interosseuses pal.
maires / palmar metacarpal w. V. tab. anat. - vene. W.
METATARSIENE DORSALE / w. interosseuses dorsales
du pied / dorsal metatarsal w. of foot. V. tab. anat. - vene. W.
METATARSIENE PLANTARE / w. interosseuses plan.
taires / plantar metatarsal w. V. tab. anat. - vene. W.
MUSCULOFRENICE / w. musculo-phreniques / musculophrenic w. V. tab. anat. - vene. W. NAZALE EXTERNE / vv. de
I'aile du nez / external
nazal w. V. tab. anat. - vene.
W. NENUMITE (v. w. brahiocefalice). V. tab. anat. - vene. W.
OBTURATORII / vv. obturatrices / obturator w. V. tab.
anat. - vene. W. PALPEBRALE / vv. palpebrales / palpebral w.
V. tab.
anat. - vene. W. PALPEBRALE INFERIOARE / w. palpebrales
inferieures
/ inferior palpebral w. V. tab. anat. - vene. W. PALPEBRALE
SUPERIOARE / vv. palpebrales superieures / superior palpebral
vv. V. tab. anat. - vene. W. PANCREATICE / vv. pancreatiques /
pancreatic vv. V.
tab. anat. - vene. W. PANCREAT1CODUODENALE / vv.
pancreatico-duodenales / pancreatico-duodenal w. V. tab. anat. - vene W.
PARAOMBILICALE / w. du ligament rond / paraumbil.
ical w. V. tab. anat. - vene. W. PAROTIDIENE / w.
parotidiennes / parotid w. V. tab.
anat. - vene.
W. PERFORANTE / w. perforantes de la cuise / perforating w. V.
tab. anat. - vene. W. PERICARDICE / w. pericardiques /
pericardic vv. V.
tab. anat. - vene. W. PERICARDIOFRENICE / w. p6ricardophreniques / pericardiacophrenic w. V. tab. anat. - vene. W. PERONIERE / w.
peronieres / peroneal w. V. tab. anat.
- vene.
W. PROFUNDE ALE CLITORISULUI / w. profondes du clitoris /
deep w. of clitoris. V. tab. anat. - vene.
W. PROFUNDE ALE PENISULUI / w. profondes de la verge /
deep vv. of penis. V. tab. anat. - vene.
W. PUDENDALE EXTERNE / vv. honteuses externes / external
pudendal vv. V. tab. anat. - vene.
W. RADIALE / w. radiales / radial w. V. tab. anat. - vene
W. RECTALE INFERIOARE / w. hemoroidales inferieures / inferior
rectal vv. V. tab. anat. - vene.
W. RECTALE MIJLOCII / w. hemoroidales moyennes / middle
rectal w. V. tab. anat. - vene.
W. RENALE / w. renales / w. of kidney. V. tab. anat. - vene.
W. RUSINOASE EXTERNE (v. vv. pudendale externe). V tab.
anat. - vene.
W. SACRATE LATERALE / w. sacrees laterales / lateral sacral
w. V. tab. anat. - vene.
W. SCROTALE ANTERIOARE / w. scrotales anterieures / anterior
scrota! w. V. tab. anat. - vene.

W. SCROTALE ANTERIOARE
W. SCROTALE POSTERIOARE / w. scrotales post6rieures
/ posterior scrota) vv. V. tab. anat. - vene. W. SIGMOIDIENE /
w. sigmoides / sigmoid vv. V. tab. anat.
- vene.
W. SP1NALE / vv. spinales / spinal vv. V. tab. anat. - vene.
VV. STELATE ALE RINICHIULUI / vv. etoil6es du rein / stellate
vv. V. tab. anat. - vene.
W. STRIATE / v. striees inferieures de Hedon / striate w. V. tab.
anat. - vene.
VV. SUBCUTANATE ABDOMINALE / w. sous-cutan6es
abdominales / subcutaneous abdominal vv. V. tab. anat.
-vene.
VV. SUPRATROHLEARE / w. preparates / supratrochlear vv. V.
tab. anat. - vene.
W. TEMPORALE PROFUNDE / w. temporales profondes /
deep temporal vv. V. tab. anat. - vene.
W. TEMPORALE SUPERFICIALE / w. temporales superficielles / superficial temporal vv. V. tab. anat. - vene.
VV. TIBIALE ANTERIOARE / vv. tibiales anterieures / anterior
tibial w. V. tab. anat. - vene.
VV. TIBIALE POSTERIOARE / vv. tibiales posterieures / posterior tibial w. V. tab. anat. - vene.
VV. TIMICE / w. thymiques / thymic w. V. tab. anat. - vene.
VV. TIMPAN1CE / vv. tympaniques / tympanic veins. V. tab.
anat. - vene.
W. TIROIDIENE MIJLOCII / w. thyroidiennes moyennes /
middle thyroid vv. V. tab. anat. - vene.
W. TORACICE INTERNE / w. thoraciques internes / internal
thoracic vv. V. tab. anat. - vene.
VV. TORACOEPIGASTRICE / vv. thoraciques inferieures /
thoracocpigastric w. V. tab. anat. - vene.
VV. TRAHEALE / w. tracheales / tracheal vv. V. tab. anat.
- vene.
W. TRANSVERSALE ALE GATULUI / w. scapulaires
post6rieures / transverse cervical vv. V. tab. anat. - vene.
VV. ULNARE / vv. cubitales / ulnar vv. V. tab. anat. - vene.
VV. UTERINE / vv. utcrincs / uterine vv. V. tab. anat. - vene.
VV. VESTIBULARE / vv. vcstibulaires / vestibular vv. V. tab.
anat. - vene.
VV. VEZICALE / vv. vesicales / vesical vv. V. tab. anat. -vene.
W. VORTICOASE / vv. vortiqueuses / vorticose vv. V. tab. anat. vene.
VENECTAZIE, s. f. / veinectasie, s. f. / venectasia. [Lot. vena =
vetia; gr. ektasis = difatapu;..] 1) Sin.: flebectazie (v.). 2) Sin.:
varice (v.).
VENERIAN, adj. / venerien, -enne, adj. / venereal. [Lot.
Vencriiis, de [a Venus, -oris = zeifa dragostei} Care este
transmis prin contact sexual sau este in relatie, este deter-minat
de raporturile sexuale. Var.: veneric.
VENERIC. Var. pentru venerian (v.).
VENEROLOGIE, s. f. / venereologie, s. f. / venereology. [Lat.
Venus, -ens = zeifa dragostei; gr. logos = ftiinl.d.] Ramura a
medicinii destinata studiului bolilor transmise sexual.
VENESECTIE, s. f. / veinesection, s. f. / venesection. \Lat.
vena = I/end; aeclio, -oais = tdiere, de la svciare = a taia.] Sin.:
flebotomie (v.).
VENIN, s. n. / venin, s. m. / venom. [Lot. venenum = otrava.]
Substanta toxica, in general lichida, produsa de unele specii de
serpi, insecte, alte animale si, mai rar, unele plante. De regula, v.
contine toxice de natura proteica sau peptidica. tn particular, v.
de sarpe contine hemotoxine, hemaglutinine, neurotoxine,
leucotoxine si toxine endoteliale. Animalele injec-

VENTILATIE ASISTATA
teaza v. prin intepatura sau muscatura. Semnele intoxicatiei cu cu
v. sunt variabile in functie de natura acestuia si de pro-ducerea
unor intepaturi multiple (ex.: himenoptere: albine, viespii). Ele
variaza de la durere, tumefactie locala, hemoragie la edem al
cailor respiratorii, paralizii sau soc anafilactic.
VENINOS, adj. / v6nimeux, -euse, adj. / venomous. [Lot.
venenosus = otrdvitor, de [a venenum = otrava.} Care contine
sau produce o otrava, un venin si poseda un aparat morfologic de
injectare. Ex.: sarpe v.
VENOCLIZA, s. f. / veinoclyse, s. f. / venoclysis. [Lat. vena =
vena; gr. klysis = injectare.] Sin. desuet pentru "injectie
intravenoasa.
VENOMOTOR, adj. / veinomoteur, -trice, adj. / venomotor. {Lat.
vena = vena; motor, -oris = eel care pum m mifcwe., de (a
movere = a mifca.} Care modifica calibrul venelor; de obicei este
cazul unor factori nervosi sau umorali.
VENOMOTRICITATE, s. f. / venomotricite, s. f. / ve-nomotricity.
[Lat. vena = vena; motor, -oris = eel care pum m mifcare, de [a
movere = a mifca.} Modificarea calibrului venelor consecutiv
actiunii factorilor *venomotori.
VENOS, adj. / veineux, -euse, adj. / venous. [Lot. venosus, de
(a vena = vena.} Cu referire la vene.
VENOSCLEROZA, s. f. / veinosclerose, s. f. / venosclero-sis.
[Lat. vena = vena; gr. sklerosis = indu.rafie, intarire, de [a
skleros = tare, dur.} Scleroza a venelor, prin procese inflamatorii
sau distrofice, iar uneori prin medicamente utilizate in tratamentui
varicelor.
VENOSCOPIE, s. f. / veinoscopie, s. f. / veinoscopy. [Lot, vena
= Vena; gr. skopia = e^arninare, de la skopein = a vedea, a
e^ainina} *Endoscopie a unui trunchi venos de ca-libru mare.
VENOSTAZA, s. f. / veinostase, s. f. / venostasis. [Lat. vena =
vend; gr. stasis = oprire, de [a istanai = a p(asa, a face sa tind.]
Staza venoasa, consecinta a unor cauze locale sau generale,
determinand leziuni distrofice ale zonei respective.
VENTILATIE, s. f. / ventilation, s. f. / ventilation. [Lat. venlilulio, -onis = e^pwiere (a vant, de [a ventiliirc = a agita in aer.\
1) Ansamblul fenomenelor dinamice (fizicomecanice) care
conditioneaza mobilizarea aerului din ambianta in interi-orul cailor
aeriene respiratorii. 2) Procesul de schimb intre aerul pulmonar si
aerul ambiental. 3) Volumul gazos mobilizat timp de un minut de
un subiect aflat in repaus. V. si in con-tinuare.
VENTILATIE ALVEOLARA / ventilation alveolaire / alveolar
ventilation. Volumul de aer inspirat care patrunde, pe minut, in
*alveolele pulmonare $i participa la schimburile gazoase cu
sangele. Valoarea v. a. este data de urmatoarea formula: frecventa inspiratorie x (volumul curent - spatiul mort respirator). V. a.
poate fi definita si ca un adevarat 'clearance, drept can-titatea de
aer care, pe minut, debaraseaza din alveole bioxi-dul de carbon
produs in organism, mentinand o concentratie stabila de COa la
nivel alveolar. V. a. reprezinta, la adultui sanatos in repaus, 4 litri
pe minut sau 2-2,5 litri pe minut si pe metru patrat de suprafata
corporala. Simbol: VA.
VENTILATIE ARTIFICIALA / ventilation artificielle / mechanical
ventilation, artificial respiration. Ansamblul tehnicilor manuale
(v. respiratie artificiala) sau instrumentale utilizate pentru
cresterea efidentei ventilatiei spontane (fiziologice) sau pentru
substituirea acesteia in cazul unui deficit pronuntat.
VENTILATIE ASISTATA / ventilation assistee / assisted breathing, assisted ventilation. Tehnica de reeducare respirato-rie,
utila indeosebi in insuficientele respiratorii cronice. In prin-cipiu,
padentui isi regleaza singur parametrii necesari ame-liorarii
conditiilor ventilatorii (*volum curent si frecventa) cu aju-torul unui
aparat (de tip Bird).
1033

VENTILATIE
VERBIGERAT1E
VENTILATIE CONTROLATA
/ ventilation contr61ee / controled breathing, controled ventilation. Tehnica de reanimare
utilizata Tndeosebi la bolnavii cu insuficienta respiratorie acuta
sau aflati Tn coma. Bolnavul este complet dependent de un
aparat (de regula, de tip Engstrom) ai carui parametrii (volum
curent, frecventa, presiune de insuflatie) sunt stabiliti de catre
medic.
VENTILATIE MAXIMA / ventilation maximale / maximal ventilation. Volumul maximal de aer care poate fi ventilat vo-luntar
de un subiect timp de un minut. Tn mod normal VM este de
ordinul 100-160 l/min. Abrev.: VM, VM,, VM^.
VENTILATIE-MINUT / ventilation-minute / minute ventilation.
Numarul de litri de aer inspirat si expirat tntr-un minut, cand
miscarile respiratorii au o amplitudine normala. Se calculeaza
prin multiplicarea 'volumului curent cu numarul de respiratii pe
minut. in repaus, la adultui normal, este cuprins Tntre 5 si 9 litri
(Tn medie 6 litri), sau 3-4 litri pe minut si pe metru patrat de
suprafata corporala. Simbol: VE.
VENTRAL, adj. / ventral, -ale, -aux, adj. / ventral. [Lot. ventralis = ai pdntecelui, de. [a venter, -tris = pdntece} Care
apartine partii anterioare a corpului uman sau a unui organ, prin
opozitie cu *dorsal. Ex.: nudeu v. al hipotalamusului. Sin. partial:
anterior.
VENTRICUL, s. n. / ventricule, s. m. / ventricle. NA: ventriculus, pi. ventriculi. [Lot. ventriculus = stomac mic, ventriculi dim. de. (a. venter, -tris = pdntece.] Cavitate situata, In
general, Tn interiorul unui organ, de forma aiungita, aplatizata si
umpluta cu un lichid. V. cele mai importante: *v. cardiace si *v.
cerebrale.
VENTRICUL CARDIAC / ventricule cardiaque / ventricle of the
heart. NA: ventriculus cordis. Fiecare din cele doua cavitati ale
inimii, v. drept (VD) si v. stang (VS), situate antero-inferior fata de
*auricule si separate unui de altui prin septui (cloazonul)
interventricular. V. primesc sange din auriculele corespondente,
prin orificiile atrioventriculare, pompandu-1 Tn artere: Tn *artera
pulmonara (VD) sau Tn *aorta (VS).
VENTRICUL LAR1NGIAN / ventricule larynge / ventricle of '
larynx. NA: ventriculus laryngis. Fiecare din diverticulii laterali, unui drept si altui stang, ai cavitatii laringiene, situati Intre
"coizile vocale carora Ie servesc drept cutie de rezo-nanta. Sin.:
sinus laringian, ventricul Morgagni.
VENTRICUL MORGAGNI / ventricule de Morgagni / Morgagni's ventricle. [Giovunni Battista Morgagni, anatomist fi
anatomopatoCog itaGan, profesor la Sadova, 1682-1771} Sin.:
ventricul laringian (v.).
VENTRICUL UNIC / ventricule unique / single ventricle. Cardiopatie congenitala caracterizata prin existenta unei singure
cavitati ventriculare, vasta, alimentata de cele doua auricule
printr-un orificiu comun sau prin doua orificii distincte. Poate
coexista o cavitate ventriculara accesorie, rudimentara, care
comunica cu prima.
VENTRICULE CEREBRALE / ventricules cerebraux / ventricles
of the brain, ventriculi cerebri (lat.). Ansamblul cavita-tilor
ependimare ale encefalului, prin care circula LCR secre-tat la
nivelul *plexurilor coroide. V. c. cuprind: 1) V. laterale, drept si
stang (NA: ventriculus lateralis), cavitati ependimare ale fiecarei
emisfere cerebrale. 2) V. al Ill-lea (NA: ventriculus tertius), impar
si median, situat Tntre cele doua emisfere cerebrale, comunica
cu fiecare din v. laterale prin orificiile Monro. 3) V. al IV-lea (NA:
ventriculus quartus), impar si median, cuprins Tntre diferitele
portiuni ale rombencefalului; comunica superior cu v. al Ill-lea
prin apeductui Sylvius si inferior direct cu canalul ependimar.
VENTRICULITA, s. f. / ventriculite, s. f. / ventriculitis. [Lot.
ventriculus = stomac mic, Ve.ntru.ui, dm. de [a venter, -tris
1034

CONTROLATA
= pdntece; -Ita.} Meningita localizata la nivelul 'ventriculelor
cerebrale.
VENTRICULOCISTERNOSTOMIE, s. f. / ventriculocisternostomie, s. f. / ventriculocisternostomy. [Lat. ventricufus =
stomac mic, ventricul, dim. de [a venter, -tris = pdntece; cis-terna
= rezervor de. apd; gr. stoma, -atos = gum.] Deviatie
intracraniana a LCR, care consta Tn crearea unei comunicari
Tntre "ventriculele cerebrale si spatiile subarahnoidiene pericerebrale, cu sau fara cateter (v. stereotaxica), pentru a permite
drenajul LCR Tn caz de *hidrocefalie prin obstructia orificiilor lui
Monro. Sin.: operatie Torkildsen.
VENTR1CULOGRAFIE, s. f. / ventriculographie, s. f. / ventriculography. [Lat. ventriculus = stomac mic, VentncuC, dim.
de [a venter, -tris = pdntece; gr. graphein = a scrie.] 1) Radiografie a capului efectuata dupa extragerea de LCR si introducerea la nivelul ventriculelor cerebrale de aer (contrast negativ) sau de lipiodol (contrast pozitiv). V. este frecvent Tnlo-cuita
de *tomografia computerizata. 2) Radiografia ventriculelor
cardiace dupa injectarea unui mediu de contrast.
VENTRICULOGRAMA, s. f. / ventriculogramme, s. m. / ventriculogram. [Lat. ventriculus = stomac mic, ventricul, dim.. de
[a venter, -tris = pdntece; gr. gramma = wcriere.] 1) Portiunea
din traseui *electrocardiogramei care contine Tnregistrarea
depolarizarii si repolarizarii miocardului ventricular si care
cuprinde Tn ansamblu complexul QRS, intervalul S-T si undele T
si U. 2) Uneori (engl.) radiografia ventriculelor cerebrale sau a
ventriculelor inimii.
VENTRICULOPLASTIE, s. f. / ventriculoplastie, s. f. / ventriculoplasty. [Lat. ventriculus = stomac mic, ventricul, dim. de
[a venter, -tris = pdntece.; gr. plastos = modeCat, de. (a
plassein = a forma, a modeCo.} Repararea chirurgicala a unui
*ventricul cardiac. Frecvent, consta Tn rezectia unui *anevrism
ventricular stang, consecutiv unui *infarct miocardic transmu-ral
Tntins, cu refacerea peretelui cardiac.
VENTRICULOTOMIE, s. f. / ventriculotomie, s. f. / ventriculotomy. [Lat. ventriculus = stomac mic, ventricul, dim. de (a
venter, -tris = pdntece.; gr. tome = tawe, secpium, de (a temnein = a taia.\ 1) Deschiderea chirurgicala a "ventriculelor
cerebrale. 2) Deschiderea chirurgicala a unui 'ventricul cardiac,
practicata Tn scopul corectarii unei anomalii cardiace,
congenitala sau dobandita.
VENTROFIXATIE, s. f. / ventrofixation, s. f. / ventrofixation.
[Lot. venter, -tris = pdnte-ce; fixus = fu^ mcdntit, de (a. figere =
a fv(a.} Fixarea uterului prolabat la nivelul peretelui abdominal.
Sin.: histeropexie abdominala.
VENTUZA, s. f. / ventouse, s. f. / artificial leech, ventouse. [Lat.
ventosa = fe-ntuza.] 1) Piesa din stida de forma unui pahar mic,
care se aplica dupa Tncalzire pe tegumente, cu partea deschisa
spre acestea. Dupa comprimarea aerului din interiorul v. prin
racire, se produce prin aspiratie o pata con-gestiva locala, printrun proces de *revulsie. 2) Organ dispus Tn jurul orificiului bucal
la viermii paraziti din clasa 'Trematoda.
VENTUZA OBSTETRICALA / ventouse obstetricale / vacuumextractor. Sin.: vacuumextractor (v.).
VENULA, s. f. / venule, s. f. / venule. NA: venula, pi. venu-lae.
[Lot. venula, dim. de (a. vena = Vena.] Vena mica. Ex.:
v. portiunii mediale a retinei, v. inferioara a portiunii maculare a
retinei.
VERATRUM / veratrum / veratrum. [Lat. veratrum = eleljor,
steregoaie..} Planta din familia Liliaceae ai carei rizomi contin
alcaloizi (protovitamine) cu actiune hipotensiva. Sin. pop.:
steregoaie.
VERBIGERATIE, s. f. ^ verbig6ration, s. f. / verbigeration, [Lot.
verbigerare = a t-rancam., a sporovdi.} Repetarea stereo-tipa a
acelorasi fraze sau cuvinte, uneori lipsite de inteles.

VERBOMANIE
LARINGIAN
VERBOMANIE, s. f. / verbomanie, s. f. / verbomania. [Lot.
verbum = cuvant; gr. mania = mbiinie.} Sin.: logoree (v.).
VERDE, adj. / vert, adj. / green. [Lat. viridis = verde, inver-zit.}
Una din culorile spectrului solar, situata Intre galben si albastru.
V. malachit: colorant 91 antiseptic. V. de Paris: ace-toarseniat de
cupru, pesticid, foarte toxic pentru organism;
obliga la precautii deosebite Tn utilizare.
VERGETURI, s. f. pi. / vergetures, s. f. pi. / striae atrophi-cae,
lineae atrophicae, linear atrophy. [Lot. virgae = vergi} Leziuni
cutanate liniare sub forma de striuri, de lungime vari-ata, cu
latimea de maximum cativa milimetri, usor deprimate Tn raport
cu relieful cutanat, initial de culoare roza-rosie, Jar ulterior alba.
V. se localizeaza la nivelul peretelui abdominal, al coapselor,
sanilor si feselor. Ele reprezinta consecinta slabirii tesutului
elastic asociata cu distensia pielii in a doua jumatate a sarcinii, in
obezitatea excesiva sau pot aparea Tn cresterea rapida din
perioadele pubertatii si adolescentei. De asemenea, apar Tn
*sindromul Gushing si dupa tratamentui prelungit cu
corticosteroizi.
VERMICID, adj., s. n. / vermicide, adj., s. m. / vermicide. [Lat.
vermis = vienM; caedere = a omori} (Substanta) care omoara
viermii paraziti.
VERMIFUG, adj., s. n. / vermifuge, adj., s. m. / vermifuge. [Lat.
vermis = fienm; fugare = a aiunya, a irufepdrta.} (Medicament)
care favorizeaza sau provoaca eliminarea vier-milor intestinali
din organism. Sin.: antihelmintic.
VERMILIONECTOMIE, s. f. / vermilionectomie, s. f. / vermilionectomy. [Lat. vermiculus = we-nne. mic, mai precis
larva, de, cofe-nila (Coccus cacti), can, dupa. zdrofiire, servea [a
o6ft.tif.rui cuiorii rofii; gr. ektome = c^azfe.] Rezectia chirurgicala a totalitatii mucoasei labiale.
VERMINOZA, s. f. / verminose, s. f. / verminosis. [Lot. verminare = a se umpk de. vie-nm, de [a vermis = vienne, -ozo.]
Termen generic pentru orice boala determinate! de viermi
paraziti, cu referire tndeosebi la "helmintiaza. Var.: vierminoza.
VERMIS, s. n. / vermis, s. m. / vermis. NA: vermis, pi. vermes. [Lat. vermis = vie-rme.} 1) V. cerebelos (NA: vermis
cerebelli)'. lobul median al cerebelului, situat mtre cele doua
emisfere sau lobi laterali cerebelosi. Sin.: lobul central. V. inferior, portiunea inferioara a v. c., care cuprinde lobulii: nodu-lus
uvula pyramis si tuber. V. superior, portiunea superioara a v. c.,
cu lobulii: lingula central monticulus si folium. 2) Tn general,
structura cu forma asemanatoare unui vierme.
VERNIX CASEOSA / vemix caseosa / vernix caseosa. [Lot.
vernix = rofino, Cac', caseus = branza.} Materie alb-galbuie ce
contine colesterol, glicogen ?i resturi epidermice, prezenta pe
tegumentele nou-nascutului, Tndeosebi Tn regiunea dorsala, ca
si la nivelul pliurilor axilare si inghinale. Se pare ca este data de
o hipersecretie pilo-sebacee a fetusului.
VERSIUNE, s. f. / version, s. f. / version (obst.). [Lot. versus,
de (a vertere = a intoarce.} 1) Act obstetrical practical manual,
prin manevre externe (prin peretele abdominal) sau manevre
interne (cu o mana introdusa Tn cavitatea uterina). Prin
efectuarea v. se urmareste conversia unei 'prezentatii fetale Tn
alta mai favorabila evolutiei nasterii. Ex.: *prezentatia transversa
poate fi transformata prin v. Tn *prezentatie pelvina. 2) Termen
prin care sunt desemnate mi?carile conjugate ale ambilor ochi,
mi$carile din privire. V. si ductie.
VERTEBRA PLANA / vertebra plana / vertebra plana. Sin.:
boala Calve (v.).
VERTEBRA, s. f. / vertebre, s. f. / vertebra. NA: vertebra. [Lat.
vertebra = vertebra, de ia vertere = a intoarce.] Piesa osoasa
scurta si neregulata care, prin articulatii cu piese (sau segmente)
analoge, formeaza *coloana vertebrala sau rahisul. La nivelul
fiecarei v. se distinge un nuclei) voluminos din tesut

VERTU
osos compact, "corpul vertebral (sau centrum) ale carei fete
(superioara si inferioara) sunt separate de v. Tnvecinate prin
*discul intervertebral, formatiune cartilaginoasa cu rol de amortizare a socurilor si presiunilor locale. Fiecare v. tip prezinta o parte
posterioara, *arcul neural (sau dorsal), format de
*pediculi si 'lame vertebrale, circumscriind cu fata posterioara a
corpului *gaura vertebrala; la reunirea celor doua lame vertebrale
se afla un relief osos posterior, *apofiza spinoasa; la unirea
pediculilor si lamelor se afla doua eminente orizontale si
transversale, *apofizele transverse; Tn fine, o v. mai prezinta si
patru reliefuri verticale, doua superior si doua inferior,
*apofizele articulare superioare si inferioare. Superpozitia gaurii
vertebrale a fiecarei v. formeaza *canalul rahidian (sau vertebral),
care contine 'meningele si *maduva spinarii. Exista 33 sau 34 v.: 7
v. cervicale (v. atlas, axis Tn tab. anat. - oase), 12 v. toracice, 5 v.
lombare, 5 v. sacrate (sudate Tntr-un sin-gur os, v. sacrum) si 4-5
vertebre coccigiene (de asemenea sudate, v. coccis). V. $i
vertebre, tab. anat. - oase.
VERTEBRE (CERVICALE, TORACALE, LOMBARE, SACRATE,
COCCIGIENE) / vertebres (cervicales, dorsales, lom-baires,
sacrees, coccygiennes) / (cervical, thoracic, lumbar, sacral,
coccygeal) vertebrae. V. tab. anat. - oase.
VERTEBROTERAPIE, s. f. / vertebrotherapie, s. f. / spondylotherapy. [Lat. vertebra = Vertebra, de [a vertere = a intoarce.;
gr. therapeia = tratament, de [a therapeuein = a ingriji}
Tratamentui unor afectiuni algice ale coloanei vertebrale prin
manipularea acesteia (tractiuni, torsiuni). V. chiro-praxie.
VERTEX, s. n. / vertex, s. m. / vertex. NA: vertex, pi. vertices.
[Lat. vertex, -ids = crestet, vartej, de [a vertere = it mtoarce..} In
general, termenul este utilizat pentru a desemna punctui eel mai
Tnalt, varful, apexul. Tn anatomie: 1) PunctuI eel mai Tnalt Tn
plan sagital median pe suprafata externa a cutiei craniene. 2)
PunctuI eel mai preeminent al unei form-tiuni anatomice.
VERTU, s. n. / vertlge, s. m. / vertigo, dizziness, gidiness. [Lot.
vertigo, -inis = ame.fe.ala, de la vertere = a mtoarc.e.] Impresie
subiectiva de deplasare, de rotatie a corpului sau a mediului
Tnconjurator, insotita de tulburari de echilibru. V. subiectiv trebuie
diferentiat de v. in relatie cu o tulburare de echilibru (afectarea
*labirintului, a nervului vestibular sau a cailor vestibulare din
creier). Sin. pop.: ameteala.
VERTU ALTERNOBARIC / vertigo alternobarique / alterno-baric
vertigo. V. asociat unei descre?teri bruste a presiunii din urechea
interna. Apare de regula Tn ascensiuni bruste (ex.:
avion) sau Tn coborari bru?te.
VERTU GALVANIC / vertigo galvanique / galvanic vertigo. V.
produs prin actiunea unui curent galvanic pe fibrele vestibulare
ale perechii a Vlll-a de nervi cranieni, electrozii sursei de curent
fiind aplicati pe apofizele 'mastoide. La Tnchiderea circuitului,
obiectele par sa se deplaseze de la polul negativ la polul pozitiv
$i corpul pare sa se roteasca in acelasi sens, iar la deschiderea
circuitului rotatia pare ca se produce Tn sens opus. Existenta
unui v. anormal indica o perturbare functionala sau o leziune a
*canaletor semicirculare.
VERTU ISTERIC / vertige hyst6rique / hysterical vertigo. V.
asocial cu *isteria.
VERTU LABIRINTIC / vertige labyrinthique / labyrinthine vertigo. Sin.: sindrom Meniere (v.).
VERTU LARINGIAN / vertige larynge / laryngeal syncope.
Pierderea constientei, subita si completa, dupa o criza de tuse.
Iritatia laringiana, care reprezinta cauza accesului, poate fi
provocata de o -leziune locala sau de o leziune la distanta cu
rasunet laringian.

1035

VERT1J MENIERE

VERT1J MENIERE / vertigo de Meniere / Meniere's syndrome.

[Prosper Meniere, medic. francez,, 'Paris, 1799-1862} Sin.:
sindrom Meniere (v.).
VERT1J NEURASTENIC / vertigo nevropathique / neurasthenic
vertigo. *Angoasa subita, constienta, care se Tnsoteste de
senzatie de colaps, vedere in ceata si paloare a fetei. Este
provocata de vederea unui object si se repeta Tn aceleasi
conditii.
VERT1J OBIECTIV / vertige objectif / objective vertigo. V. Tn
care obiectele stationare apar Tn miscare.
VERT1J POSTURAL / vertige postural / postural vertigo. Sin.:
vertij de pozitie (v.).
VERT1J DE POZITIE / vertige de position / positional vertigo.
V. provocat prin modificarea pozitiei corpului subiectului. Punerea
sa Tn evidenta face parte din *probele vestibulare. Se disting: 1)
V. sau *nistagmusul de pozitie de tip I, care consta Tn v. sau o
simpla senzatie de instabilitate a privirii, provocat prin plasarea
bolnavului Tn 'decubit dorsal si cu capul suspendat. 2) V. de
pozitie de tip II, v. rotatoriu, benign, determinat de pozitii variate,
dar a carui disparitie precede revenirea la pozitia normala. Nu
este reproductibil imediat si are cauze numeroase. Sin.: vertij
postural.
VERTIJ ROTATORIU / vertige rotatoire / rotatory vertigo. V.
subiectiv, prin eroare de senzatie.
VERUCA, s. f. / verrue, s. f. / wart, verruca. [Lot. verruca = neg,
riakatum.] Tumoreta cutanata benigna, cu marime vari-abila,
neregulata, de origine virala, constituita prin hiperplazia papilara
dermica si epidermica. Este contagioasa, inoculabila si Tsi are
sediul Tndeosebi la maini, pidoare si fata. Sin. pop.:
"89- -

VERUCA PERUANA / verruca peruviana / verruga pern-viana.

Nodul sau tumora hemangiomatoasa, cu localizare cuta-neomucoasa, care constituie uneori prima manifestare a *bartonelozei.
VERUCA SEBOREICA / verrue seborrheique / seborrh(o)eic
wart. Leziune rotunda sau ovalara, relativ bine delimitate),
localizata la nivelul regiunilor bogate Tn glande sebacee si care
are la baza o hiperplazie epidermica. Sin.: keratoza sebore-ica.
VERUCOZITATE, s. f. / verrucosite, s. f. / verrucosis. [Lat.
verruca = mg, ruiic-atwa,} Vegetatie cutanata caracterizata prin
existenta unei *hiperkeratoze epidermice cu tenta cenusie.
VERU MONTANUM / veru montanum / seminal colliculus, veru
montanum. NA: colliculus seminalis. [Lat. veru montanum =
crsasta de mmte.} Mic relief al peretelui posterior al uretrei
prostatice, unde se deschid canalele ejaculatoare si utricula
prostatica. Sin.: colicul seminal.
VESPERAL, adj. / vesperal, -ale, -aux, adj. / vesperal. [Lat.
vesperalis = [a apus, de (a vesper, -eri = seara,] Care apare,
care se produce seara. Ex.: criza v.
VESPERTILIO, s. n. / vespertilio, s. m. / vespertilio, butterfly
lupus. [Lat. vespertilio, -onis = [iGac.] Varietate de lupus
eritematos cronic care se extinde simetric la nivelul pometilor
obrajilor si pe fata dorsala a nasului, leziunile avand aspectui unui
liliac cu aripile deschise. Sin.: eritem centrifug simetric, lupus
eritematos simetric.
*
VESTIBUL, s. n. / vestibule, s. m. / vestibule. NA: vestibu-lum,
pi. vestibula. [Lat. vestihulum = intrare..] Spatiu la intrarea Tntro cavitate sau un canal: 1) V. bucal (NA: vestibu-lum oris),
portiune periferica a cavitatii bucale cuprinsa Tntre arcadele
dentare, pe de o parte, buze si obraji pe de alta parte. 2) V.
urechii interne (NA: vestibulum auris}, cavitate medie a labirintului
urechii interne, comportand un v. osos, situat intre *cohlee
(anterior) si *canalele semicirculare (superior si posterior), si un v.
membranos, continut Tn v. osos si
1036

VEZICULA
BILIARA
format din doua vezicule, *utricula si *sacula, Tmpreuna cu
canalele semicirculare. 3) V. vulvei (NA: vestibulum vaginae),
depresiune mediana a vulvei, Tn fundul careia se deschid ure-tra
si vaginul si care este limitata lateral prin fata interna a buzelor
mici.
VESTIBUL BUCAL / vestibule buccal / buccal vestibule,
vestibule of mouth. NA: vestibulum oris. V. vestibul-1.
VESTIBUL MEMBRANOS / vestibule membraneux / vestibulum auris, vestibul of ear. NA: vestibulus auris. V vestibul 2.
VESTIBUL OSOS / vestibule osseux / bony labyrinth. NA:
vestibulum osseus. V. vestibul -2.
VESTIBULAR, adj. / vestibulaire, adj. / vestibular. [Lot. vestihulum = intrare.} 1) Care apartine unui vestibul sau se refera la
un vestibul. Ex.: *proba v., sindrom v. 2) Despre fata din-telui
situata Tn directa relatie cu "vestibulul bucal.
VESTIBULUL URECHII / vestibule de I'oreille / vestibule of ear.
NA: vestibulum auris. V. vestibul-2.
VESTIGIU, s. n. / vestige, s. m. / vestige. [Lat. vestigium =
unna, ramafi^a.} Relicva anatomica din viata embrionara sau
fetala.
VEZ1CAL, adj. / vesical, -ale, -aux, adj. / vesical. [Lat. vesi-co =
vez,ic.a.\ Care apartine *vezicii urinare, referitor la vezica.
VEZICANT, adj. / vesicant, -e, adj. / vesicant. [Lat. vesica =
nmflatura., fiaficuta,} 1) Care provoaca vezicule cutanate. 2)
Despre un agent sau medicament generatoare de vezicule.
VEZICA, s. f. / vessie, s. f. / bladder. NA: vesica, pi. vesi-cae.
[Lat. vesica = Mzicd,] 1) Punga sau sac, din cauciuc sau alt
material adecvat, folosita pentru a primi gazul inspi-rat, Tn unele
aparate de anestezie. 2) Rezervor anatomic, de obicei cu pereti
musculari. V. in continuare.
VEZICA URINARA / vessie urinaire / urinary bladder. NA:
vesica urinaria. Organ musculomembranos servind ca re-zervor
de urina Tntre mictiuni. Urina produsa de rinichi trece Tn v. prin
"uretere. Eliminarea urinii din v. u. este controlata de un sfincter
situat la jonctiunea sa cu uretra. V. este con-tinuta Tn cavitatea
pelvina, posterior simfizei pubiene: la barbat, superior prostate! si
antero-superior rectului, iar la femeie, anterior uterului si
vaginului. Orificiile ureterale se afla situate la nivelul celor doua
unghiuri superioare ale trigonului vezical, Tn timp ce orificiul
uretral (colul vezidi) ocupa polul inferior. Colul v. este Tn contact
la barbat cu *prostata. Mucoasa care tapiseaza v., neteda la copil,
devine areolara la adult, prin hipertrofia fibrelor musculare, si
poate lua la batran un aspect de vezicula cu coloane.
VEZICULA, s. f. / vesicule, s. f. / vesicle. [Lat. vesicala =
wnfCaturd mica, baficu-ta, dm. de [a vesica = vezm.] 1)
Formatiune anatomica de dimensiuni mid, cu aspect sacciform.
2) Leziune elementara a pielii rezultata prin formarea de mid
cavitati epidermice pline cu serozitate. V. se traduc clinic prin
mid reliefuri emisferice, al caror continut se scurge prin ruptura
(grataj sau presiune). V. si bula, eczema, herpes, varicela, zona.
3) La nivel celular, formatiuni cu dimensiuni mid (de ordinul
nanometrilor) care rezulta din invaginarea membranei
citoplasmatice; o categorie de astfel de v. sunt implicate Tn
transportui intracelular. V. membranare pot aparea si ca urmare
a unui tratament mecanic al celulei (sonicare).
VEZICULA BILIARA / vesicule biliaire / gall-bladder. NA:
vesica biliaris, vesica fellea. Rezervor musculomembranos in
forma de para, situat pe fata posteroinferioara a ficatului, in foseta
cistica, Tntre lobul drept si eel patrat. V. b. este alcatuila din fund,
corp si col, continuat cu 'canalul cistic care se uneste cu "canalul
hepatic comun, formand canalul coledoc. V. b. primeste si
concentreaza bila hepatica Tntre fiecare digestie. Sin.: coledst. V.
si colecistokinina, pancreozimina.

VEZICULA EXCLUSA
VEZICULA EXCLUSA / vesicule exclue / nonvisualisation of
the gallbladder. Absenta opacifierii *v. biliare dupa administrarea unei substante radioopace, excretata Tn mod normal
prin caile biliare. Indica un obstacol la nivelul canalului cistic sau
o litiaza veziculara masiva, cu conditia sa nu existe o tul-burare
de absorbtie sau de eliminare (consecutiv unei insufi-ciente
hepatice) a substantei opace.
VEZICULA OMBILICALA / vesicule ombilicale / umbilical
vesicle. V., foarte redusa la specia umana, atasata cordonu-lui
ombilical, situata deasupra *alantoidei si legata de intesti-nul
primitiv prin canalul vitelin.
VEZICULA TIROIDIANA / vesicule thyroidienne / thyroid follicle. Unitatea morfofunctionala a *tiroidei alcatuita dintr-un
epiteliu care delimiteaza o cavitate centrala rotunjita continand
*coloid tiroidian (v. coloid-3). Epiteliul este Tnconjurat de o
*membrana bazala si confine doua tipuri de celule: celule A (sau
principale), sursa de hormoni tiroidieni si celule C (sau
parafoliculare), care nu se afla Tn contact cu coloidul vezicu-lar si
sunt sursa de *calcitonina. Sin.: folicul tiroidian. V. si tiroida,
tiroglobulina.
VEZICULE SEMINALE / vesicules seminales / seminal vesicles. NA: vesiculae seminalis. Organe pereche constituite din
unul sau mai multi tubi Tndoiti, cu perete muscular neted. V. s.
sunt situate posterior vezidi si deasupra prostatei si secreta un
lichid clar si vascos, bogat Tn acid ascorbic, fruc-toza (necesara
nutritiei si mobilitatii spermatozoizilor), diverse proteine (printre
care lactoferina care mascheaza antigenii de suprafata ai
spermatozoizilor) si prostaglandine. Lichidul seminal este
colectat din tubii v. s. Tntr-un scurt canal excretor, deschis in
calea spermatica la unirea *canalului deferent cu "canalul
ejaculator. V. s. nu reprezinta un rezervor de sperma. V.
epididim, sperma.
VEZICULE SINAPTICE / vesicules synaptiques / synaptic
vesicles. V. intracelulare formate Tn regiunea presinaptica (la
nivelul butonului terminal al axonului ce stabileste contactui
sinaptic) Tn cazul *sinapselor chimice. V. s. contin *neuromediatori.
VEZICULECTOMIE, s. f. / vesiculectomie, s. f. / vesiculectomy. [Lat. vesicula = umflatura mica, iJOficufa, dun. de [a
vesica = vezica; gr. ektome = CJff.iz.ie..} Ablatia unei vezicule
seminale. Sin.: spermatocistectomie.
VEZICULINA, s. f. / vesiculine, s. f. / vesiculin. [Lat. vesi-culu =
umflatura mica, IJasicufa, dim. de, [a vesica = vezica,
-iiid.] Proteina (10 kDa) foarte acida de la nivelul "veziculelor
sinaptice.
VEZICULITA, s. f. / vesiculite, s. f. / vesiculitis. [Lat. vesicula =
umfCatum mica, basic-ufa, dim. de [a vesica = vezica;
-ita.] Inflamatie acuta sau cronica a *veziculelor seminale. Sin.:
spermatocistita.
VEZICULOGRAFIE, s. f. / vesiculographie, s. f. / vesiculography. [Lat. vesicula = umflatura. mica, bafu-u-ta, dim.. de. la
vesica = Vezica, gr. graphein = a sew.] Radiografia 'veziculelor
seminale, cu un mediu de contrast introdus prin punctia
"canalelor deferente.
VIABIL, adj. / viable, adj. / viable, [fr. viabil, din (at. vitae
hahilis = apt de. a trai] Care este capabil sa traiasca, cu referire
Tndeosebi la *fetus. V. viabilitate.
VIABILITATE, s. f. / viabilite, s. f. / viability, [fr. viabilite, ilm (at.
vitae habilis = apt de a trai,} Stare de dezvoltare intrauterina
suficienta sa asigure supravietuirea fatului nascut inainte de
termen. V. depinde de varsta sarcinii, de greutatea fetusului
(minimum 500 g), dar si de posibilitatile de reani-mare
neonatala. Limita de varsta pentru v. este estimata actualmente
tntre 5 luni si jumatate si 6 luni (varsta sarcinii). In realitate, nu
exista o limita precisa a v. V. prematur si pre-maturitate.

VIBRION
VIATA, s. f. / vie, s. f. / life. [Lat. vita = viafa.] Ansamblul
fenomenelor care asigura existenta tuturor organismelor ani-male
si vegetale, de la nastere pana la moarte. Materia vie poseda
cinci grade de proprietati: individualizarea (celula si nucleu
delimitate de membrane), nutritia, respiratia, reprodu-cerea,
moartea. De fapt o definitie a v. este imposibila, chiar
caracteristidle atribuite biosistemelor fiind, fiecare, de o mare
diversitate si variabilitate. Este, probabil, mai productiv sa se
stabileasca prin ce difera cu certitudine sistemele vii de cele
nevii. Conform acestui punct de vedere se pot formula patru
caracteristici, care se gasesc in toate sistemele vii cunoscute
pana Tn prezent: 1) autoreproducerea, fara de care informatia ar
fi pierduta dupa fiecare generatie; 2) mutatia, fara de care
informatia ar fi "neschimbatoare" si deci nici nu ar putea sa
apara; 3) metabolismul, fara de care sistemul ar regresa la un
echilibru Tn care nici o schimbare nu ar mai fi posibila;
4) autoreglarea, la nivelul tuturor proceselor din organism si Tn
particular Tn sinteza proteinelor, care confera "rezistenta"
biosistemelor la cele mai diverse perturbari.
VIATA MEDIE / vie moyenne / half-life. Valoare medie a
numarului de ani pe care poate sa-i mai traiasca o persoana Tn
varsta de X ani. Se mai numeste si durata medie de viata.
VIBICE, s. f. pi. / vibices, s. f. pi. / vibex, vibix. [Lot. vibex,
-ids (sou vibix) = dungo. [asatd de Batata cu. 6iciuf.] Hemoragn
cutanate liniare sau striate. V. si vergeturi.
VIBRANTA PERICARDICA / vibrance pericardique / pericardial knock. [Lat. vibrare = a scutum, a tremura; gr. peri = in
jiwui; kardia = initnd,} "Clacment *protodiastolic care poate fi
detectat uneori prin auscultatie Tn caz de *pericardita
constrictiva. V. p. traduce deformarea unei placi caldfiate sau
oprirea brusca a umplerii ventriculare. Uneori v. poate fi protosau mezosistolica, avand aceeasi semnificatie.
VIBRATIE, s. f. / vibration, s. f. / vibration. [Lat. vibratio,
-onis = acfiuma de. a scutum, de [a vibrare = a scutum, a
tremum] 1) Oscilatie rapida a unui sistem mecanic Tn jurul, de o
parte si de alta, a pozitiei sale de echilibru. 2) Tehnica de masaj,
prin exerdtarea de presiuni rapide cu degetele, asupra
tegumentelor unui subject.
VIBRATII VOCALE / vibrations vocales / tactile fremitus. V. fine
percepute cu mana aplicata pe peretele toracic cand pacientui
vorbeste. Reprezinta rezultatui transmiterii prin torace a v.
corzilor vocale produse Tn cursul vorbirii. Tn general, v. v. sunt
accentuate de condensarile pulmonare si diminuate de
epansamentele de la nivelul pleurei.
VIBRIO / Vibrio / Vibrio. [Lat. vibrare = a scutum, a tremu-m}
Gen de bacterii din familia Vibrionaceae, gramnegative, cu forma
de virgula, izolate sau reunite Tn spire scurte, mobile printr-un cil
polar, aerobe sau anaerobe, traind Tn apele dulcl sau Tn apa de
mare, ori uneori Tn sol. Spedile patogene importante sunt: 1) V.
cholerae (v.) produce o enterotoxina care provoaca "holera. 2)
v'. parahaemolyticus determina into-xicatii dupa ingestia de
peste sau "fructe de mare". 3) Alte specii de v. pot cauza
gastroenterite si infectii ale partilor moi.
VIBRIO CHOLERAE / Vibrio cholerae / Vibrio cholerae. Specie
de bacili Tnalt patogeni pentru om, din genul 'Vibrio, familia
Vibrionaceae, care constituie agentui etiologic al
-holerei umane. Specia este divizata Tn sase serogrupuri bazate pe antigenul somatic 0 si Tn patru biotipuri. Susele patogene
virulente sunt cele care aglutineaza in antiserul 0 grup 1
(biotipurile clasic si El Tor, Tmpartite fiecare Tn serotipurile Inaba
si Ogawa). V. c. non-01 provoaca boli asemanatoare mai blande.
Sin.: bacil holeric.
VIBRION, s. m. / vibrion, s. m. / vibrio. [Lot. vibrare = a scutum,
a tremum.] Microorganism apartinand genului Vibrio, Tn forma de
bastonas curbat asemenea unei virgule.
1037

VICARIANT
VICARIANT, adj. / vicariant, -e, adj. / vicarious. [Lot. vi-cariiis =
care niiocuiefte.} 1) Despre un organ sau o functie care
compenseaza sau Tnlocuiesc o deficienta functionala sau un
organ deficient. 2) Uneori, termenul se refera la un para-zit care
poate transmite doar accidental o boala.
VICIERE, s. f. / viciation, s. f. / vitiation. [Lat. vitiare = a strica, a
aitera,} RezultatuI actiunii unui *viciu. V. aerulu'r. mod-ificarea
proprietatilor aerului Tntr-un spatiu Inchis, prin prezenta si
activitatea oamenilor.
VIC1U, s. n. / vice, s. m. / vice. [Lot. vitlum = defect, {ipsii, de (a.
vitiare = a strica, a a/tern.] Cu referire la un organ, aparat sau
sistem din organism, termenul desemneaza un defect, o lipsa, o
anomalie morfologica sau functionala. Ex.:
1) V. de dezvoltare, modificare definitive aparuta Tn perioada
intrauterina. 2) V. de refractie: v. ametropie. 3) V. de forma a unei
articulafii, v. functional al aparatului locomotor.
VID-EXTRACTOR, s. n. / vacuum-extracteur, s. m. / vacuumextractor. [J~r. vide, din (at. vacuum = spafiu gol; [at. cxtractus,
de (a extruherc = a trage afara (ex = in a/am;
trahere = a trage).} Sin.: vacuum-extractor (v.).
VIERME, s. m. / ver, s. m. / worm. [Lat. vermis = wenne.}
Denumire comuna a celor mai multi paraziti din Tncrengatura
Vermes: 1) V. cilindrici: ascaridul, oxiurul, din subTncrengatura
Nemathelminthes. 2) V. inelati: subincrengatura 'Nemathelminthes. 3) V. lati: v. turtiti (teniile, fasciola) din subTncrengatura
'Plathelminthes. 4) V. solitari, cestodele 'Taenia solium si Taenia
saginata, aflate In exemplar unic m intestinul parazi-tat.
_
.
VIERMINOZA. Var. pentru verminoza (v.).
VIGIL, adj. / vigil, adj. / vigil. [Lot. vigil, -illis = treoz, de. (a vigilure =
a sta treaz, noaptea, a vegfiea.} V. coma vigila si vigilenta.
VIGILENTA, s. f. / vigilance, s. f. / vigilance. [Lat. vigihin-tiu =
olJifiUMita de a. Cucra iwaptea tdrziu, de [a vigilaro = a sta
treaz maptea, a vegfiea,} Un anumit tonus al cortexu-lui cerebral,
realizat cu participarea formatiei reticulate si a unor mediatori
chimici ca 'dopamina si noradrenalina. V. asi-gura starea de
veghe, constienta si capacitatea de reactie. Disparitia v.
antreneaza starea de *somn.
VILINA, s. f. / villine, s. f. / villin. [Lat. villus = par, bCana;
-ina.] Proteina (95 kDa) asociata *citoscheletului, izolata la nivelul
microvililor celulelor epiteliale intestinale. Sub actiunea calciului
produce fragmentarea filamentelor citoscheletului, iar In absenta
cationului reduce legarea acestora.
VILOS, adj. / villeux, -euse, adj. / villous. [Lat. viflosus =
acoperit dc par, pares, de Ca villus = par, b(ancL\ Care este
acoperit cu *vilozitati. Termenul se utilizeaza Tndeosebi pentru
unele tumori rectale sau rectosigmoidiene, o tumora v. fiind
caracterizata prin proliferarea unor vegetatii foarte subtiri si sinuoase.
VILOXAZINA, s. f. / viloxazine, s. f. / viloxazine. (DCI) Substanta
care inhiba recaptarea "noradrenalinei, prescrisa uneori Tn starile
depresive.
VILOZITATE, s. f. / villosite, s. f. / villus, pi. villi. [Lat. vil-losus =
acoperit de p\r, paws, de (a villus = par, Ci[ana,} Fiecare dintre
formatiunile filiforme vasculare, acoperite de un epiteliu si situate
la suprafata unor mucoase sau seroase, carora Ie confera,
uneori, un aspect "paros". Tn mod normal, prezenta v. face sa
creasca suprafata de schimb la nivelul mucoasei respective. Ex.:
*v. coriale, *v. intestinale, *v. pla-centare, *v. sinoviale.
VILOZITATI CORIALE / villosit6s choriales / chorionic villi. NA:
villi choriales. Prelungiri arboriforme ce apar la specia umana
din a 15-a zi de gestatie, acoperind suprafata externa a
'corionului, pana spre sfarsitui celei de a doua luni de gra1038

VIOL
viditate moment din care se dezvolta doar in placenta (sub forma
de v. placentare), restui corionului devenind neted. Se dezvolta
succesiv ca: 1) v. phmare, formate doar din *tro-foblast; 2) v.
secundare, stadiu intermediar, format din "mezoblast acoperit de
trofoblast; 3) v. (erf/are, forma definitiva Tn care apar Tn
mezoblast vasele sanguine.
VILOZITATI INTESTINALE / villosit6s intestinales / intestinal
villi. NA: villi intestinales. Prelungiri digitiforme ale mucoasei
intestinale cu o lungime de 0,5-1,5 milimetri, foarte numeroase
(20-40/mm2), crescand foarte mult suprafata de absorbtie la
nivel intestinal.
VILOZITATI PLACENTARE / villosit6s placentaires / placenta
villi. NA: placenta villi. Forma sub care evolueaza *v. coriale,
odata cu dezvoltarea 'placentei (la specia umana Tncepand cu
sfarsitui lunii a doua de sarcina). Se pot distinge:
1) v. crampon, ce traverseaza lacurile sanguine pentru a se atasa
de membrana bazala trofoblastica; 2) v. inverse, ce Ie continua
pe cele precedente, incurbandu-se pentru a patrunde Tn lacurile
sanguine; 3) v. libere, sunt cele mai subtiri, con-tinuand fie v.
crampon, fie v. inverse.
VILOZITATI SINOVIALE / villosites sinoviales / synovial villi.
NA: villi synoviales. Prelungiri filiforme ale "membranei
sinoviale de la nivelul marginii sale libere spre interiorul cavitatii
articulare.
VIMENTINA, s. f. / vimentine, s. f. / vimentin. [Lot. vimen-tum =
impktiturd de muete.; -ina.} Proteina (50 kDa) izolata din
celulele derivate din mezoderm, inclusiv Tn muschi. For-meaza
filamentele intermediare ale 'citoscheletului Tn celulele
mezenchimale si este considerata "marker tumoral in unele
limfoame si sarcoame.
VIN, s. n. / vin, s. m. / wine. [Lot. vinum = vin,] Bautura cu continut
diferit de alcool, produsa prin fermentatia sucului de struguri sau
al unor fructe, cu drojdia Saccharomyces. V. este transparent,
cu o coloratie clara, buchet specific, alcool 10-15%, glucoza 230 g/l. Este utilizat si la producerea unor medicamente, de
obicei tonice. V. rosu, consumat cu cumpa-tare, este un factor
profilactic, Tndeosebi in unele boli cardio-vasculare.
VINBLASTINA, s. f. / vinblastine, s. f. / vinblastine. (DCI)
Alcaloid izolat din Vinca rosea, C.igHsgl^Oa Este citostatic si
utilizat deci Tn tratamentui unor tumori, Tndeosebi Tn "boala
Hodgkin.
VINCRISTINA, s. T. / vincristine, s. f. / vincristine. Alcaloid
antineoplazic, C^Msel^Olo, extras din Vinca rosea $i utilizat ca
sare sulfat.
VINCUL1NA, s. f. / vinculine, s. T. / vinculin. [Lot. vmculum =
kgatwo, cordon, frangfiie., de la vincire = a incinge, a uddnfui;
-ind.] Proteina (130 kDa) izolata din muschi (cardiac si neted),
fibroblasle si celule epiteliale. V. are rol Tn asocierea
*citoscheletului cu proteinele integrale ale *membranei celu-lare.
Distributia v. se modifica uneori in procesele de trans-formare
maligna.
VINDECARE, s. f. / gu6rison, s. f. / recovery; cure (tn cazul unei
boli), healing (tn cazul unei plagi). [Lat. vindicare = a eliBera, a
scapa.] Revenirea la starea de 'sanatate a orga-nismului,
comparabila cu cea dinainte de boala. V. si con-valescenta.
VINORELBINA, s. f. / vinorelbine, s. f. / vinorelbine. (DCI)
Substanta antineoplazica din familia alcaloizilor izolati din Vinca
rosea. Administrate! Tn cancerul pulmonar si cancerul metastatic de san.
VIOL, s. n. / viol, s. m. / rape, violation. [Lat. violare = a profaria,
a mcinsti} Raport sexual impus unei persoane (fata sau femeie),
fara consimtamantui acesteia, prin violenta sau abuzand de
starea de inconstienta ori imposibilitatea victimei de a se apara.

VIP
FOREST
VIP / VIP / VIP. {'AcTonim eng[. pentru l^asoac-.tive intestinal'
yeptide = peptid vasoactiv intestinal} Polipeptid vasoactiv
intestinal, alcatuit din 28 de aminoacizi, descoperit initial in
peretele duodenului, VIP este prezent In pancreas si Tn aproape
tot tubul digestiv, atat in celulele glandulare, cat si in fibrele
nervoase. A fost identificat, de asemenea, in placenta, in bronsii,
in nervii tractusului urogenital, nervii vasomo-tori (indeosebi in
arterele din creier si din inima), in medulo-suprarenala si Tn
SNC. VIP actioneaza ca neurotransmitator, vasodilatator, factor
de reglare a motricitatii digestive, a se-cretiilor intestinale
(stimuleaza eliminarea apei si a electrolitilor) si stomacale (inhiba
productia de sue gastric), ca si a secretiei interne a pancreasului.
Este elaborat sub forma unui precursor, pre-pro-VIP, iar gena
codanta pentru sinteza este situata pe cromozomul 6 (6q26-q27).
V. si vipom.
VIPOM, s. n. / vipome, s. m. / vipoma. [^cronim engi. Vasoactive
Intestinal Peptiae = peptid vasoactiv intestinal -oma.} Tumora cu
secretie abundenta de *VIP, cu dezvoltare in 80% din cazuri in
pancreas. 0 hipersecretie de VIP se poate produce si In caz de
*feocromocitom, *ganglioneurom, *neuroblastom, carcinom
bronsic sau cancer modular al tiroidei.
VIRAL, adj. / viral, -ale, -aux, adj. / viral. [Lat. virus = venin,
otravd.] Privitor la un virus, care se datoreaza unui virus. Sin.:
virotic.
VIREMIE, s. f. / vir6mie, s. f. / vir(a)emia. [Lat. virus = venin,
otravd; gr. haima, -atos = sange.} Prezenta de virusuri in
circulate sanguina, de obicei insotita de semne clinice:
astenie, febra, dureri difuze lombare si ale extremitatilor.
VIRGINITATE, s. f. / virgfnite, s. f. / virginity. [Lot. virgin!-tas,
-atis = virginitate, de la virgo, virginis == fecwara.} Starea unei
femei care nu a avut niciodata relatii sexuale. V. nu poate fi
afirmata decat daca "himenul este intact si nedi-latabil.
VIRIL, adj. / viril, -e, adj. / virile. [Lat. virilis = barb&tesc, de. (a
vir = fidrfiat.} 1) Care este caracteristic barbatului si se-xului
masculin. 2) Care poseda trasaturi masculine, indeosebi
capacitate de *copulatie.
VIRILISM, s. n. / virilisme, s. m. / virilismus. [Lat. virilis =
bdrddtesc, de. [a vir = bdrfiat; -ism.} Prezenta la sexul femi-nin a
caracterelor sexuale secundare de tip masculin, cu regresia
caracterelor secundare de tip feminin: pilozitate cu topografie
masculina (hirsutism, v. pilar) in diferite grade definite prin *scorul
Ferimann, lipsa de dezvoltare sau regresie a sanilor, hipertrofie a
ditorisului, voce grava, absenta sau oprirea menstruatiei, psihism
de tip masculin. V. releva fie administrarea unor doze de
testosteron sau cortizon, fie hiper-secretia de hormoni androgeni.
VIRILIZANT, adj. / virilisant, -e, adj. / virilizing. [Lat. virilis =
barbatesc, de. Ca vir = barbat\ Care determina virilizarea
normala sau uneori patologica.
VIRILIZARE, s. f. / virilisation, s. f. / virilization. [Lat. virilis =
barbatesc, de. (a vir = IJdrfiat.} Sin.: masculinizare (v.).
VIRION, s. m. / virion, s. m. / virion. [Lat. virus = venin, otravd]
Particula virala completa, aflata extracelular, capabila sa
supravietuiasca sub forma cristalina si sa infecteze celulele vii. V.
cuprinde materialul genetic (nucleoidul) si *capsida, eventual si
anvelopa virala. Sin.: particula virala.
VIROID, s. n. / viroide, s. m. / viroid. [Lat. virus = venin, otraiia.,
gr. eidos = forma,} Agent infectios mai simplu decat un virus,
redus la ARN fara *capsida. Este considerat ca un virus defectiv,
incapabil sa dea nastere la *virioni si este repli-cat de enzimele
celulare. 0 serie de boli ale plantelor sunt cauzate de v. V. prion si
pseudovirus.

V.

BARMAH

VIROLOGIE, s. f. / virologie, s. f. / virology. [Lat. virus =

venin, otravd; gr. logos = fti-infd.} Studiul "virusurilor si al
bolilor virale. VIROPEXIE, s. f. / viropexie, s. f. / viropexis.
[Lot. vims =
venin, otravd; gr. peris = fufare.} Fixarea unui virus pe. o celulatinta urmata de fagocitarea virionului.
VIROTIC, adj. / viral, -ale, -aux, adj. / viral. [Lat. virus = venm,
otrava..} Sin.: viral (v.).
VIROZA, s. f. / virose, s. f. / virosis. [Lat. virus = venin, otravd;
-ozd.] Infectia determinata de un *virus.
VIROZE APG / viroses APG / APG virosis. V. adenoviroze.
VIRUCID, adj. / virucide, adj. / virucide. [Lat. virus = ve-mn,
otravd; caedere = a cmwrS[ Care distruge virusurile. Ex.: proprietatea v. a serului sanguin.
VIRULENTA, s. f. / virulence, s. f. / virulence. [Lat. viru-Icntia,
de la virus = ve-nin, otravd.] Capacitatea unui germen patogen
de a se dezvolta in organism. V. constituie, alaturi de
*toxinogeneza, un factor major de *patogenidtate.
VIRUS, s. n. / virus, s. m. / virus. [Lat. virus = venin, otravd.}
Termenul de v. desemneaza numerosi agenti pato-geni specific!,
care se multiplies numai in celulele pe care Ie paraziteaza.
Vizibile doar la microscopul electronic, majoritatea v. au
dimensiuni Intre 10 si 300 nm. Fiecare particula virala matura
(*virion) nu confine decat un tip de acid nucleic (ARN sau ADN),
inconjurat de o capsida formata din capsomere (constituite din
proteine) dispuse geometric. Capsida are functii protectoare si
antigenice, iar acidul nucleic reprezinta fractiunea patogena care
patrunde in celula invadata de v. si care se integreaza in
materialul genetic celular. Celula infectata, al carei patrimoniu
genetic este modificat, va fi astfel deturnata catre producerea de
acizi nucleici si proteine virale, care vor forma noi virioni
(neovirioni) ce vor transmite infectia la alte celule. Fiecare v. are
o specificitate de specie si de organ. Anumite v. sunt
responsabile de cancere sau leucemii (v. v. oncogen). V. au fost
clasificate in functie de gazda, de tul-burarile pe care Ie
provoaca si de modul de transmitere. Dupa 1976, ComitetuI
international pentru nomenclature virusurilor a introdus
urmatoarele criterii: in functie de acidul nucleic continut (ADN
sau ARN), de simetria capsidei (cubica sau eli-coidala), de locul
in care elementele virale sunt asamblate (tn nucleu sau in
citoplasma celulei infectate), de prezenta sau absenta anvelopei
(peplos), numarul de capsomere si diametrul elicei.
V. A / virus A / A virus. V. hepatita A.
V. ADN / virus a ADN / DNA virus. V. al carui material genetic
este format din acid dezoxiribonucleic. Este cazul urmatoarelor
familii de v.: Parvoviridae, Papovaviridae, Adenoviridae, Herpesviridae, Poxviridae si v. hepatitei B. V. virus.
V. AMARIL / virus amaril / amaril virus. AgentuI patogen al
*febrei galbene.
V. AL ANEMIEI INFECTIOASE CABALINE / virus de I'anemie
infectieuse cabaline / equine infectious an(a)emia virus.
Specie a genului Lentivirus, familia Retroviridae, care poate
produce *boala complexelor imune.
V. ARN / virus a ARN / RNA virus. V. al carui material genetic
este format din acid ribonucleic. Este cazul urmatoarelor familii:
'Reoviridae, 'Picornaviridae, Ortho- si "Paramyxoviridae,
''Rhabdoviridae, * Retroviridae, Arenaviridae, Togaviridae, *Coronaviridae, Bunyaviridae, Calciviridae, Filoviridae. V. virus.
V. ATENUAT / virus attenue / attenuated virus. V. cu *patogenicitate redusa, ca urmare a tratamentului sau trecerilor
repetate la nivelul gazdei.
V. B / virus B / virus B. V. hepatita B.
V. BARMAH FOREST / virus Barmah Forest / Barman Forest
virus. Specie din genul Alphavirus Tntalnit in Australia,
1039

V.BK
care produce o infectie manifestata prin febra, frisoane, ras, mialgie
si uneori artropatie acuta. Vectori sunt tantarii din speciile Cutex
annulirostns si /Aecfes vigilax. V. BK / virus BK / BK virus. [BK
re.pre.zin.ta inifiakk nwneiui boincaivlui (a care. a. fast izofat finisuf]
Varietate de *Po/yo-mavirus izolat de la un subiect *imunodeprimat.
Acest v. este
*oncogen la animale.
V. CHIKUNGUNYA / virus chikungunya / chikungunya virus.
[Swofuii chikungunya = care, se. indoaie.; datorita. pozifie-i
apte.-cate pe care o adopta persoanek infectate.] Arbovirus al
genu-lui Alphavirus, transmis de tantari din speciile Aedes
aegypti si A. albopictus. Infectia se manifesta pin febra, frisoane,
artral-gie acuta poliarticulara (Tn special la maini si picioare),
afectare conjunctivala si mialgii. Boala se caracterizeaza clinic
prin febra, cefalee, faringita, tuse, varsaturi, dureri abdominale si
constipatie sau diaree. Uneori se poate manifesta si ca o 'febra
hemoragica. Abrev.: CHIK.
V. CITOTROP / virus cytotrope / cytotropic virus. V. care se
multiplica numai Tn interiorul celulelor parazitate si nu poate fi
cultivat intr-un mediu artificial.
V. COXSACKIE / virus Coxsackie / Coxsackie virus. [Coxsocfeie = [ocoiitate in statui 9^ew yorS^ unde. [ocuiau primii doi
purtatori identificafl ai virusului} Specie de v. ARN, fara capsula,
din genul "Enterovirus, familia 'Picornaviridae. Se dis-ting: v. C. A,
responsabil de "herpangina, afectiuni ale cailor respiratorii,
hepatite, eruptii cutanate, meningite limfocitare, si v. C. B, implicat
In 'mialgia epidemica, Tn unele afectiuni respiratorii, exanteme,
diaree, atingeri cardiace si nervoase si, probabil, in unele
malformatii.
V. D / virus D / D virus. V. agent delta.
V. DEFECTIV / virus defectif / defective virus. Particula virala
care, din cauza absentei unor factori esentiali, este incapabila de
multiplicare. Uneori, functiile absente sunt supleate de un
*v. helper, ceea ce permite multiplicarea v. d.
V. DELTA / virus delta / delta virus. Sin.: agent delta (v.).
V. EBOLA / virus Ebola / Ebola virus. [Ebola = sat rimran in Zioir,
unde. a fast uCentificat primul caz} V. ce apartine familiei
Filomidae si reprezinta cauza unor febre hemoragice.
V. ECHO / virus Echo / Echo virus. \fl6re.v. eng[.: Enteric
Cytopattwgenic Human Orphan = (virus) enteric citopatogenic
wnan orfan.] Sin.: Echovirus (v.).
V. EPSTE1N-BARR / virus Epstein-Barr / Epstein-Barr virus.
[Michael Anthony Epstein, medic engCez,, n. 1921; Yvonne M.
Barr. vvoiofj engkz, sec. XX.] Virus din familia "Herpes-viridae
descoperit initial Tn *limfomul Burkitt, apoi Tn cancerul
rinofaringian si Tn "mononucleoza infectioasa. Infecteaza selectiv 'limfocitele B, fiind pus Tn evidenta pe culturi de limfocite si
prin detectare de anticorpi specifici. S-a demonstrat ca este
extrem de raspandit, indeosebi sub forma unor infectii inaparente, mai ales la copii, Tn tarile cu un nivel de trai scazut.
Abrev.: virus EB sau EBV. V. sindrom de oboseala cronica.
V. EYACH / virus Eyach / Eyach virus. Serotip din serogrupul
febrei capuselor de Colorado, care nu a fost asocial cu forme de
boala la om, izolat la capusele Ixodes ricinus Tn zone din
Germania si Franta.
V. FA / virus FA / FA virus. Sin.: virus Theiler (v.).
V. FIXAT / virus fixe / fixed virus. V. rabic care a fost sta-billzat $i
modificat, dar numai partial atenuat, prin mai multe pasaje la
iepure.
V. HANTAAN / virus Hantaan / Hantaan virus. [Hantaan = rau in
Corwa.] Membru al genului Hantavirus, familia Bunyaviridae, care
provoaca febra hemoragica cu sindrom renal sau pneumonie.
Calea probabila de transmitere este contactui cu excretiile
rozatoarelor infectate. V. este raspandit pe o arie ce se Tntinde
din Japonia si Coreea pana Tn Europa Centrala.
1040

V. MACHUPO
V. HELPER / virus helper / helper virus. V. care suplineste
functiile absente la un v. defectiv si Ti permite acestuia, in caz de
coinfectie, sa se multiplice normal.
V. HERPES SIMPLEX / virus herpes simplex / herpes simplex
virus. V. herpes simplex virus.
V. HIV / virus HIV / HIV. V. HIV.
V. AL IMUNODEFICIENTEI SIM1ENE / vims de 1'immunodeficience simienne / simian immunodeficiency virus. Lentivirus (familia Retroviridae) strans Tnrudit cu v. imunodeficientei
umane (v. HIV), care determina infectii asimptomatice la maimuta verde africana $i un sindrom asemanator cu SIDA la
macac. Abrev.: SIV.
V. JC / virus JC / JC virus. [/C re-prezinta irdfia[e.[e. nurnetui
pacientului ia care a fost ide-ntificat ivusiil.] Varietate de
"Polyomavirus izolata la subiectii afectati de *leucoencefalita
multifocala progresiva.
V. JUNIN / virus Junin / Junin virus. Specie de arenavirus din
zona Buenos Aires (complexul Tacaribe), care este agen-tul
etiologic al *febrei hemoragice de Argentina, transmitandu-se prin
contact cu rozatoarele infectate din genul Ca/omys (C.
musculinus}.
V. LATENT / virus latent / latent virus. V. care, dupa ce provoaca
o infectie cu semne minore sau asimptomatica, per-sista Tn
organismul infectat. in timp, v. poate produce boala aparenta
clinic. Este cazul *virusului herpes simplex care ramane latent Tn
ganglionii senzitivi si este reactivat prin trau-matisme ale pielii la
niveiul careia se afla fibre nervoase sen-zoriale asociate
ganglionilor infectati. Dupa reactivare, v. poate provoca leziuni
locale sau generate Tn aria afectata si In SNC.
V. LENT / virus lent / slow virus. Agent patogen asemanator
virusurilor (dupa unii autori, *prion) care este asocial etiologic
unor boli cu incubatie lunga (luni sau ani), Tn general cu prognostic sever. Ex.: 'encefalopatiile spongiforme subacute transmisibile.
V. AL LEUCEMIEI AVIARE ,' virus de la leucemie aviare / avian
leukosis virus. Oncovirus de tip C, clasificat in cinci subgrupuri
(A, B, C, D, E). Produce eritroblastoza, granulo-matoza,
limfomatoza mielocitomatoza la gaini. Abrev.: ALV.
V. AL LEUCEMIEI BOVINE / virus de la leucemie bovine /
bovine leuk(a)emia virus. Oncovirus de tip C, asemanator cu
"virusul leucemiei umane cu celule T, care produce o infectie
persistenta asimptomatica, dar poate provoca si leucemie bovina
enzootica. Abrev.: BLV.
V. AL LEUCEMIEI FELINE / virus de la leuc6mie feline / feline
leuk(a)emia virus. Retrovirus care, ca si v. leucemiei murine, v.
leucemiei gibonului si v. leucemiei aviare, poseda numai cele trei
gene esentiale pentru replicare: gag (codifica un precursor
peptidic
al
proteinelor
structurale),
pol
(pentru
reverstranscriptaza, proteaza virala si transcriptaza) si env
(pentru glicoproteinele virale transmembranare). V. I. f. este
frecvent Tn natura si produce o forma cronica de leucemie sau
un sindrom de imunodeficienta asemanator SIDA la pisici. Abrev.:
FeLV.
V. AL LEUCEMIEI MURINE / virus de la leucemie murine /
murine leuk(a)emia viruses. Grup de oncovirusuri de tip C
(alcatuit din virusurile Friend, Graffi, Gross, Moloney si Rauscher)
care produc leucemie si tumori solide la $obolani, soared,
hamsteri si alte animale. Abrev.: MuLV.
V. LEUCEMIEI CU CELULE T / virus de la leucemie avec
celules T / adult T-cell leuk(a)emia. V. virusuri limfotrope pentru
celulele T umane.
V. LITIC / virus lytique / lytic virus. Orice v. care, dupa infectarea
celulelor, produce liza acestora.
V. MACHUPO / virus Machupo / Machupo virus. Specie de
arenavirus din Lumea Noua (complexul Tacaribe) care pro-

V. MARBURG
duce febra hemoragica boliviana, fiind transmis de rozatoare din
specia Calomys callosus. V. M. este inrudit serologic cu *v. Junin.
V. MARBURG / virus de Marburg / Marburg virus. [Marburg =
oraf in (je.Tma.ma.} V. descoperit la Marburg, cu ocazia unei
epidemii Tntr-un laborator, aparuta la personalul care a manipulat maimute din specia Cercopithecus oethiops, importate din
Africa Orientals. V. este de tip ARN, foarte contagios, afectand
Tndeosebi personalul spitalicesc, care este foarte expus. V. febra
hemoragica Marburg.
V. MASCAT / virus masque / masked virus. V. care de obi-cei
se afla In celulele gazdei Tn stare non-infectanta, dar poate fi
activat si pus Tn evidenta prin metode indirecte.
V. MAYARO / virus Mayaro / Mayaro virus. Arbovirus din genul
Alphavirus, raspandit Tn America Centrala si de Sud si transmis
de tantari din genul Haemagogus. Infectia produce o boala
asemanatoare cu *denga, manifestata Tn principal prin febra,
artropatie acuta si ras.
'
V. MOKOLA / virus Mokola / Mokola virus. V. Tnrudit morfologic si serologic cu virusul rabiei (din genul Lyssavirus), izo-lat
Tn Nigeria. Infectia poate provoca febra, convulsii, confuzie,
somnolenta, paralizie flasca generalizata, cu evolutie posibila
spre coma profunda si exitus. V. M. a fost izolat din creier si din
lichidul cefalorahidian.
V. NEUROTROP / virus neurotropique / neurotropic virus. V.
care se reproduce Tn tesutui nervos.
V. AL NODULILOR LAPTARILOR / virus des nodules des
trayeurs / milkers' node virus. Parapoxvirus transmis la om, in
urma contactului cu vacile infectate. La animate, v. n. I. produce
leziuni asemanatoare cu cele din variola bovinelor, iar la om se
manifesta prin aparitia de noduli rosii nedurerosi, care evolueaza
spre pustulizare, cu remisie Tn 4-6 saptamani. Sin.: virus
paravaccinia.
V. NORWALK / virus Norwalk / Norwalk virus. [NorwciJk ^
tocoiitate in statvl Ohio, SWI.] Calicivirus cu transmitere fecalorala, responsabil de aproximativ o treime din gastroen-teritele
acute non-bacteriene, cu caracter epidemic, manifes-tate clinic
Tn principal prin colici abdominale, greturi, diaree si voma, si cu
durata de 1-2 zile.
V. ONCOGEN / virus oncogene / oncogenic virus. V. care,
consecutiv introducerii materialului sau genetic Tntr-un cromozom al cslulei pe care o infecteaza, declanseaza proliferarea
dezordonata a celulei, a carei atipie morfologica si functionala
probeaza caracterul malign al transformarii. Ex.: 1) La animale, o
serie de virusuri ARN (retro-virusuri) sunt cauza unor leucemii
sau cancere. 2) La om, anumite virusuri ADN din grupa Herpesvirus (v. Epstein-Barr) sunt asociate unor can-cere, iar v.
hepatitei B intervine Tn geneza cancerului hepatic. V. o. sunt
foarte raspandite si pot ramane latente mult timp Tn organism.
Proliferarea celulara maligna va fi declansata cu ocazia unei noi
infectii virale, a unei iradieri, a contactului cu un produs chimic
cancerogen, a unei perturbari hor-monale sau imunologice.
V. ORFAN / virus orphelin / orphan virus. V. identificat, al carui
rol patogen nu este cunoscut.
V. PARAGRIPAL / virus para-influenza / parain-fluenza virus.
Grup de virusuri din genul Paramyxovirus, familia Paramyxoviridae, cu patru serotipuri distincte: v. p. 1 (include v. Sendai si v.
de hemadsorbtie tip 2 - HA2 care este cea mai frecventa cauza
de crup la copil), v. p. 2 (v. asocial cu un crup mai putin sever), v.
p. 3 (sau v. de hemadsorbtie tip 1 - HA1; produce bronsita si
pneumonie la sugar) si v. p. 4, asocial cu boli respiratorii usoare
la copil. V. p. se transmit prin contact direct si prin aerosoli din
secretiile respiratorii (stranut).

V. TACARIBE
V. PARAVACCINIA / virus paravaccinia / paravaccinia virus.
Sin.: virus al nodulilor laptarilor (v.)
V. POROGIA / virus Porogia / Porogia virus. Membru al genului
Hantavirus, familia Bunyaviridae, raspandit in Balcani, care
produce un sindrom de febra hemoragica (febra balcanica cu
sindrom renal).
V. PROSPECT HILL / virus Prospect Hill / Prospect Hill virus.
Membru al genului Hantavirus, familia Bunyaviridae, izolat la
rozatoarele de camp din Maryland, SUA. V. infecteaza omul, dar
nu a fost asocial pana in prezent cu o boala.
V. RESPIRATOR SINCITIAL / virus respiratoire syncytial /
respiratory syncytial virus. Specie din genul Pneumovirus,
familia Paramyxoviridae, cu doua subtipuri antigenice (A cu 20 de
suse si B cu 43 de suse, pe baza structurii antigenice a proteinei
G de atasare). In culturi tisulare, v. determina for-marea de
sincitii. V.r.s este principala cauza a afectiunilor respiratorii la
sugar si la copilul mic (pneumonie, bronsiolita si traheo-bronsita).
La aduiti, v. r. s. produce de obicei un sindrom benign
asemanator rinitei. Transmiterea se face prin contact direct, prin
autoinoculare si pe cale aeriana. V. mai poate provoca boli
respiratorii la bovine. Abrev.: VRS.
V. ROSS RIVER / virus Ross River / Ross River virus.
Arbovirus din genul Alphavirus, familia Togaviridae, care este
agentui etiologic al poliartritei epidemice (poliartrita a articu-latiilor
mid, ras maculopapular, febra). V. este transmis de tantari din
speciile Culex annulirostris si Aedes vigilax, fiind raspandit Tn
Australia, Noua Guinee si Oceania.
V. AL SARCOMULUI ROUS / virus du sarcome Rous / Rous
sarcoma virus. [Francis Peytoa Rous, pato[og fi imuwtog
mne.rican, 'J^kw yor^ / InstitutuC 'Rix.hjtfeMT, 1879-1970; premwl 'J^gbel pentru mu{ic.uw/fiz.w[ogie. in 1966} Varietete
defectiva de *v. al leucemiei aviare, care produce fibrosar-coame
la pasari si alte animale, prin transmitere naturala sau inoculare
de extract sarcomatos (poseda o oncogena virala). Abrev.: RSV.
V. SEUL / vims Seoul / Seoul virus. Membru al genului Hantavirus, familia Bunyaviridae, raspandit in Coreea si Japonia, care
produce un sindrom de febra hemoragica.
V. SINDBIS / virus Sindbis / Sindbis virus. [Sindhis = sat m
'Egipt wide, a fost izo(at prima data vvwuL\ Membru al genului
Alphavirus, familia Togaviridae, transmis la om de tantari din
genul Culex si raspandit in Europa de Nord, Asia, Australia, Africa
de Sud si Centrala. Infectia cu v: S. se manifesta prin febra,
artralgii si ras maculopapular cu posibila evolutie veziculara, pe
palrne ?i plante. Boala provocata de v. are mai multe denumiri:
febra Sindbis (Africa), boala Karel (Rusia), boala Okelbo
(Suedia), boala Pogosta (Finlanda).
V. SNOWSHOE HARE / virus snowshoe hare / snowshoe hare
virus. Membru al genului Bunyavirus, familia Bunyaviridae, care
este inclus Tn grupul California (impreuna cu virusurile LaCrosse,
Jamestown Canyon, Tahyna, Trivittatus si v. encefalopatiei
californiene). Produce meningita aseptica sau encefalita, este
transmis de tantari si este raspandit in Canada si Alaska.
V. AL STOMATITEI VEZICULOASE / virus de la stomatite
vesiculeuse / vesicular stomatitis virus. Membru al genului
Vesiculovirus, agentui etiologic al stomatitei veziculoase la
porcine, bovine ai cabaline. Infectia poate afecta ocazional ?i
omul, boala manifestandu-se prin febra, frisoane, cefalee, nervozitate, dureri la miscarea globilor oculari, adenopatie si le-ziuni
veziculare pe mucoasa bucala.
V. TACARIBE / virus Tacaribe / Tacaribe virus. Specie de
arenavirus (complexul Tacaribe), inrudit imunologic cu *v. Junin si
raspandit in insula Trinidad. A provocat contaminari de laborator.
Rezervorul natural este reprezentat de unele specii de lilieci.
1041

V.TAHYNA
VISCOZITATE
V. TAHYNA / virus Tahyna / Tahyna virus. Membru al genului
Bunyavirvs, familia Bunyaviridae, singurul membru al grupu-lui
California (v. virus snowshoe hare) care nu este raspan-dit In
America, ci Tn Europa Centrala si 'in Rusia. Provoaca o boala
neletala si fara sechele, caracterizata prin febra, farin-gita,
pneumonie, simptome gastrointestinale si meningita asep-tica.
V. THEILER / virus Theiler / Theiler's virus. [Mo.v Theiler,
microfwhg fi imumCog omerican, 'Boston, onginar dm Africa de
Sltd, 1899-1972; premivl T^ghel pentru. fizioiogie/medicwa m
1951.} Coronavirus murin asemanator cu v. rujeolei si cu v.
rapdugii canine, care este agentui etiologic al encefalomie-litei
spontane la soared (infectie cronica a oligodendrocitelor, cu
demielinizare si infiltrare limfocitara perivasculara). Sin.:
poliovirus murin, virus FA.
V. TRIVITTATUS / virus Trivittatus / Trivittatus virus. Membru al
genului Bunyavirus, familia Bunyaviridae, care este inclus m
grupul California. Foarte rar, v. determina encefalita umana Tn
America de Nord (VestuI Mijiociu), dar anticorpii anti-Trivittatus
sunt frecventi m regiunea respective.
V. VAR1CELO-ZOSTERIAN / virus varicelle-zosterien / varicella-zoster virus. Membru al genului Varicellavirus, care produce doua afectiuni distincte: *varicela si *zona (herpesul) zoster.
Transmiterea se face probabil pe cale respiratorie, iar v. are
capacitate de reactivare dupa perioade foarte lungi de latenta.
Abrev.: VZV.
V. VISNA / virus visna / visna virus. Membru al genului
Lentivirus, familia Retroviridae, care determina deficite neurologice spedfice (forma meningoencefalitica a pneumoniei progresive ovine).
V1RUSURI LENTE / virus lents / slow viruses. V. virus lent.
VIRUSURI LIMFOTROPE PENTRU CELULELE T UMANE / virus
lymphotropes pour les cellules T humaines / human T-cell
lymphotropic viruses. Pamilie de v. limfocitotrope, cu afinitate
selectiva pentru celulele T^ (helper) sau T| (inducer). V. 1. tip I
este un oncovirus de tip C, care produce o infectie cronica a
limfocitelor CD4+, este asociat cu leucemia T a adultului, cu alte
leucemii si cu limfomul uman cu celule T, hipercalcemie, infectii
oportuniste, infiltrate leucemice cutanate si cu parapareza
tropicala spastica. V. I. tip II este un oncovirus strans Tnrudit
serologic cu v. I. tip I (HTLV-1), izo-lat Tntr-o forma a "leucemiei
cu celule paroase si asociat cu o crestere a incidentei infectiilor
bacteriene. Sin.: virusurile leucemiei cu celule T. Abrev.: HTLV.
VIRUSURILE LEUCEMIEI CU CELULE T / virus lymphotropes
pour les cellules T humaines / human T-cell lym-phoma
viruses. Sin.: virusuri limfotrope pentru celulele T umane (v.).
VIRUSOLOGIE, s. f. / virusologie, s. f. / virology. [Lat. virus =
venin, otrava; gr. logos = stiinfd.] Sin.: virologie (v.).
VIS, s. n. / reve, s. m. / dream. [Lot. visum = aratare, vede-nie,
imagine.] Expresie a activitatii psihice Tn timpul somnului, v.
apare Tndeosebi, dar nu exclusiv, Tn timpul fazelor de *somn
paradoxal. Consta dintr-un ansamblu de imagini, de idei
incoerente sau mai mult ori mai putin structurate, care apar in
timpul somnului, dar a caror priza de constiinta nu se face Tn
realitate decat Tn timpul trezirii. V. se retin numai daca subiectui
se trezeste Tn cursul perioadelor de somn paradoxal si sunt mai
frecvente la femei. V. releva Tntr-o masura dorin-tele ascunse ale
individului si gandurile care apartin sferei sub-oonstientului sau;
interpretarea lor este considerata importanta, din acest motiv, Tn
*psihanaliza. Activitatea onirica se traduce prin trasee
electroencefalografice caracteristice, iar cercetari recente au
demonstrat ca v. sunt indispensabile echilibrului psihic.
Demenfele sau leziunile focale de la nivelul lobului
1042

occipital, Tndeosebi daca sunt bilaterale, diminueaza produ-cerea

v.
VISCER, s. n. / viscere, s. m. / viscus, pi. viscera (lat.). [Lat.
visciis, pi. viscera = maruntaie, organe- interne..] Termen
general care desemneaza organele interne situate intr-una din
cele trei man cavitati ale corpului: toracica, abdominala si
pelvina, la care este adaugata uneori si cutia craniana. Termenul v. se utilizeaza indeosebi cu referire la organele
abdominale.
VISCERAL, adj. / visceral, -ale, -aux, adj. / visceral. [Lat.
viscus, pi. viscera = nwv.ntaie, organe interne..} Care are
legatura cu un *viscer sau apartine acestuia.
VISCERALGIE, s. f. / visceralgie, s. f. / visceralgia. [Lot.
viscus, pi. viscera = manintcae, orgam interne, gr. algos =
cturm.} Denumire generica pentru toate tulburarile de sensibilitate ale viscerelor, avand origine nervoasa.
VISCEROCEPTOR, s. m. / visc6rocepteur, s. m. / visceroreceptor, interoceptor. [Lat. viscus, pi. viscera =
manintaie, orgam interne; receptus, de (a recipere = a primi]
Tip de receptor localizat la nivelul 'viscerelor. Stimularea v.
determina senzatii localizate vag si definite neclar. In organele
cavitare stimularea v. se produce prin contractie excesiva sau
prin distensie. V. sunt considerati *interoreceptori.
VISCEROCRANIU, s. n. / splanchnocrane, s. m. / viscerocranium. NA: cranium viscerale. [Lat. viscus, pi. viscera =
ma.ru.ntCM, orgam interne; Cat. me.dwuaia. cranium, din gr.
kranion = craniu.] Sin.: splanhnocraniu (v.)
VISCEROGRAF, s. n. / viscerographe, s. m. / viscerograph.
[Lat. viscus, pi. viscera = maruntaw, organe interne; gr.
graphcin = a scrie.} Aparat pentru Tnregistrarea activitatii
mecanice a unor viscere.
VISCEROMEGALIE, s. f. / visceromegalie, s. f. / vis.
ceromegalia. {Lat. viscus, p[. viscera = mmuntaie., organe
interne; gr. megas, megalos = mare..] Marire anormala a
dimensiunilor tuturor organelor interne, care poate fi Tntalnita Tn
acromegalie sau Tn alte boli sau sindroame (frecvent ereditare).
VISCEROPTOZA, s. f. / visceroptose, s. f. / visceroptosis.
[Lat. viscus, pi. viscera = manintaie, orgam interne; gr. pto-sis
= coders..] V. ptoza.
VISCEROTONIE, s. f. / viscerotonie, s. f. / viscerotonia. [Lat.
viscus, pi. viscera = marwitaie, organe interne.; gr. loims =
tensmne.] Componenta temperamentala caracteristica, dupa W.
H. Sheldon, *somatotipului *endomorf. Se manifesta prin predominanta functiilor digestive, tendinta catre confort si contacte
sociale, jovialitate si dragoste de viata. V. si ectomorf, cerebrotonie, mezomorf, somatotip, somatotonie.
VISCOZIMETRU, s. n. / viscosimetre, s. m. / viscosimeter.
[Lat. viscosus = [ipicios, de (a viscum = vase, dei (preparat din
vase); gr. metron = masura,} Aparat utilizat pentru determinarea visoozitatii unui lichid. Exista diverse tipuri de v., a caror
functionare se bazeaza pe unul din urmatoarele trei prin-dpii: 1)
Masurarea timpului de cadere al unei bile intr-un cilin-dru (sau
tub cu diamefrul mic) plin cu lichid de cercetat. 2) Masurarea
timpului de golire a unui rezervor cuprins Tntre doua capilare
(ex.: v. Ostwald). 3) Masurarea fortei de frecare ge-nerata de un
lichid aflat Tntre doi cilindri coaxiali, cilindrul interior avand o
viteza de rotatie constanta. Var.: vascozimefru.
VISCOZITATE, s. f. / viscosite, s. f. / viscosity. [Lat. viscosus =
[ipicws, de [a viscum = vase, dei (pre-parat din v&sc]}
Proprietatea unui fluid de a opune o rezistenta la curgere si la
deplasarea moleculelor unele Tn raport cu altele. Coefi-dentui
de v. al unui lichid scade cu cresterea temperaturii. V. sangelui
depinde de continutui Tn proteine si de hematocrit. Unitatea de
masura a v. In SI este pascal-secunda (Pas). Se

VISCOZ1TATE MENTALA
mai utilizeaza, inca, o unitate veche, poise (Po), care re-prezinta
10-1 Pas. Var.: vascozitate. VISCOZ1TATE MENTALA / viscosit6
mentale / bradypsychia.
Sin.: bradipsihie (v.).
VISNA / visna / visna. [IrCandeza visna = pwrde.re m gre.utate, sidfiire.} Forma meningoencefalitica a pneumoniei progresive ovine. V. si virus visna.
VITALISM, s. n. / vitalisme, s. m. / vitalism. {Lot. vitalis =
referitor la viafa, vital, de. (a vita = wafa; -ism.] Curent conform
caruia functiile organismului sunt consednta unei forme spedale
de energie, forta vitala.
VITALITATE, s. f. / vitalite, s. f. / vitality. [Lat. vitatitas, -atis =
emrgie vitaia, i/itatitate., de. [a vita = viafo.} 1) Cu referire la un
organ, tesut etc., calitatea de a fi viu; ex.: v. spermatozoizilor. 2)
Tn particular, cu referire la organism, vigoare, energie, forta,
dinamism.
VITAMINA, s. f. / vitamine, s. f. / vitamin. [Lat. vita = viata;
gr. umrnoniakon = sore. de. amonw., gdsita m apropu.re.a tempiului [ui Jupiter Amman din Libia; -ina.] Denumire data unor
compusi organici indispensabili vietii, fara valoare ener-getica
proprie, dar necesari cresterii si dezvoltarii organismului. V. se
gasesc Tn alimente sau sunt preparate sintetic, iar organismiil Ie
primeste, de regula, printr-o alimentatie normala. DefidtuI sau
iipsa v. antreneaza boli caracteristice (avita-minoze). V. de origine
alimentara se clasifica Tn: 1) V. liposo-lubile: *v. A sau v.
antixeroftalmica', *v. D, antirahitica, v. D^ sau calciferol; v. DJ sau
colecaldferol; *v. E, de reproducere sau tocoferol; *v. F, formata
dintr-un ansamblu de adzi grasi nesaturati (linoleic, linolenic,
arahidonic), a caror carenta provoaca dermatoze; "v. K sau v.
coagularii. 2) V. hidrosolu-bile: *v. B), antinevritica sau tiamina; *v.
B^ sau G ori riboflavina; v. 85 sau add pantotenic; 'v. By sau
piridoxina;
'v. Bs (H sau /-/() sau biotina ori v. antiseboreica', v. By, Be, M sau
acid folic; "v. 8,2 sau ciancobalamina; "v. C, acidul ascorbic sau v.
antiscorbutica; "v. P sau dtrina; 'v. PP sau v. antipelagroasa. Nu
mai sunt considerate vitamine: adenina (v. 84), mezo-inozitolul
(ex-v. By sau J), acidul para-aminoben-zoic (ex-v. H;, P').
VITAMINA A / vitamine A / vitamin A. V. liposolubila, formata 'in
organism din provitamine (*caroteni) provenind din alimente. V.
se prezinta sub doua forme biochimice diferite: Ai, predominanta la animalele superioare, si A;, abundenta Tn special
in ficatui de peste. Nevoile zilnice sunt estimate la 5 000 unitati v.
A. Se utilizeaza per os sau parenteral, Tn tulburarile de cre?tere,
*xeroftalmie, *hemeralopie. Sin.: axeroftol, retinol, vitamina
antixeroftalmica.
VITAMINA ANTISCORBUTICA / vitamine antiscorbutique /
vitamin C. Sin.: vitamina C (v.).
VITAMINA ANTIXEROFTALMICA / vitamine antixiSrophtalmique / antixerophthalmic vitamin. Sin.: vitamina A (v.).
VITAMINA B, / vitamine B, / vitamin B,. V din grupul B,
continand suit. Carenta sa provoaca boala beri-beri. Se gaseste
Tn levura (drojdie), germeni de porumb, grau, orez, Tn ficatui
animalelor. Se utilizeaza sub forma de clorhidrat, pe cale orala
sau parenterala, ori ca factor vitaminic (Tn trata-mentui bolii beriberi si al altor tulburari carentiale). Sin.:
aneurina. V. antiberiberi, antinevritica, tiamina.
VITAMINA B; / vitamine B; / vitamin B,. V. hidrosolubila
raspandita Tn alimentele naturale, cereale, legume, drojdie de
bere. Actualmente este obtinuta prin sinteza. In terapeutica, se
administreaza pe cale orala sau parenterala Tn tulburarile consecutive carentei acestei vitamine (ariboflavinoza): inflamatia
corneei, conjunctivei, mucoasei bucale si faringiene, unele
eczeme. Sin.: lactoflavina, riboflavina.
VITAMINA Bg / vitamine Be / vitamin Be. Substanta vitaminica
izolata din levuri (drojdii), germeni de porumb, grau ?i din

VITAMINA E
tesuturi animale. Se prescrie Tn asociatie cu alte v. din grupul B,
in carentele vitaminice B, Tn unele dermatoze si tulburari
musculare. Sin.: piridoxina.
VITAMINA Bg / vitamine Bg / vitamin Bg. Acid paraaminobenzoic: principiu vitaminic din grupul B, foarte raspandit Tn natura
(galbenus de ou, bacterii intestinale saprofite, al caror factor de
crestere este). Intervine ca factor enzimatic activator al fixarii
bioxidului de carbon pe compusii organici. Se prescrie Tn unele
boli de piele (seboree). Sin.: biotina, vitamina H.
VITAMINA Bg / vitamine Bg / vitamin Bg. Sin.: add folic (v.).
VITAMINA B,2 / vitamine B,; / vitamin B,;. V. hidrosolubila
constituita dintr-un nucleotid si un nucleu tetrapirolic continand un
atom de 'cobalt. Denumirea sa chimica este ciancobalamina, iar
o serie de derivati (hidroxooobalamina, metilcobal-amina)
prezinta o activitate biologica similara. V. Bi; se gaseste Tn came
si Tn diferite produse animale, fiind absorbita Tn intestin, dar
numai prin combinare cu *factorul intrinsec, iar metabolismul sau
este interconectat cu eel al *addului folic. Cunoscuta initial pentru
actiunea *hematopoietica, v. B,; este Tn realitate necesara pentru
cresterea si multiplicarea tuturor celulelor din organism, ca si
pentru functionarea sistemului nervos, fiind necesara Tn sinteza
*purinei si *pirimidinei, in reactiile de metilare si Tn sinteza
"mielinei. Multe efecte sunt mediate de rolul sau in metabolismul
acidului folic. Malab-sorbtia v. B^, de obicei Tn relatie cu deficitui
de factor intrinsec, determina *boala Biermer si alte forme de
*anemii mega-loblastice, precum si leziuni neurologice. Sin.:
ciancobalamina.
VITAMINA C / vitamine C / vitamin C. V. hidrosolubila pre-zenta
Tn natura Tn numeroase fructe si vegetale. Denumirea chimica
este acid ascorbic, iar datorita faptului ca intervine Tn reactiile de
oxidoreducere este necesara pentru functionarea optima a
numeroase enzime. Partidparea sa la reactiile de oxidoreducere
se produce sub forma cuplata Tn derivatui sau redus, acidul
dehidroascorbic. V. C intervine in metabolismul acidului folic, ca
transportor de oxigen in oxidarile celulare, tn biosinteza
*colagenului si a *glucocorticoizilor, ca si in for-marea unor
proteine de structura de la nivelul *endoteliului vascular si
matricei osoase. Ca urmare, este foarte larg uti-lizata in
terapeutica, in calitate de factor antiinfectios, dar une-ori i se
atribuie si efecte nedemonstrate. Carenta sa determina
*scorbutul. Sin.: acid ascorbic, vitamina antiscorbutica.
VITAMINA D / vitamine D / vitamin D. Denumire comuna pentru
cele doua v. liposolubile, v. 03 sau colecaldferol si v. 0;
sau ergocalciferol: 1) v. D] este o substanta mai mult hor-monala
decat vitaminica. Se formeaza in derm sub actiunea radiatiilor
ultraviolete din 7-dehidrocolesterol (provitamina D^} sau este
obtinuta din surse alimentare (se afla din abundenta Tn uleiul din
ficat de morun). V. D-^ favorizeaza absorbtia intestinala a calciului,
inducand sinteza unei proteine spedfice acestui transport. Ea este
activata prin metabolizare in 1,25-dihidroxicolecaldferol. 2) V. D^
este un sterol prezent in unele duperci microscopice si in uleiul de
peste. in organism se formeaza prin iradierea cu ultraviolete a
*ergosterolului si are o actiune similara cu a V. 03. V. D asigura o
protectie sigura Tmpotriva *rahitismului (in afara *rahitismului
vitamino-rezistent) si se recomanda in majoritatea carentelor de
calciu, indeosebi prin administrare orala. Sin.: calciferol.
VITAMINA D; / vitamine D; / vitamin Dy Sin.: ergocalciferol. V.
vitamina D.
VITAMINA 03 / vitamine Da / vitamin Dg. Sin.: colecaldferol. V.
vitamina D.
VITAMINA E / vitamine E / vitamin E. Complex vitaminic (mai
multi derivati alcoolid, denumiti tocoferoli), care functioneaza ca
antioxidant, legand radicalii liberi, cu rol protector impotri-va
depunerilor de colesterol la nivelul arterelor coronare, fac1043

V1TAMINAF
tor de fertilitate indispensabil la unele animale (a carui actiune
, nu a fost probata la om). Exista Tn stare naturala in uleiurile
vegetate, Tn salata verde si Tn germenii de grau.
VITAMINA F / vitamine F / vitamin F. Denumire desueta pen-tru
complexul de *acizi grasi esentiali.
VITAMINA H / vitamine H / vitamin H. Sin.: vitamina 83 (v.).
VITAMINA K / vitamine K / vitamin K. [K din gem.
, Koagulation = coagitlare..} Complex vitaminic liposolubil con, stituit din derivati izoprenid ai menadionei. V. K provin din alimentatie, frunze verzi (v. K,) si Tndeosebi din sinteza produsa de
flora bacteriana intestinala (v. K;); se poate obtine si sin-tetic (v.
Ky). Ele intervin Tn carboxilarea moleculelor de glu-tamat incluse
Tn proteine si sunt indispensabile Tn biosinteza hepatica a
numerosi *factori de coagulare plasmatici. Nu exista o
avitaminoza K la om, ci doar carente secundare, prin malabsorbtie. V. antivitamina, dicumarol, proconvertina.
VITAMINA M / vitamine M / vitamin M. Sin : acid folic (v).
VITAMINA P / vitamine P / vitamin P. Substanta glucozidica,
extrasa din frunze de varnant (Ruta graveolus), care exercita un
efect protector asupra peretilor capilari, recomandata, Tmpreuna
cu vitamina C, Tn starile hemoragice determinate de
, fragilitatea capilara. Sin.: citrina, rutozid.
VITAMINA PP / vitamine PP / nicotinamide. Amida acidului
nicotinic, deci nicotinamida, prezenta Tn drojdia de bere, germenii si Tnvelisul boabelor de cereale, carnea proaspata, ficat,
rinichi, muschi cardiac care joaca un rol important Tn *respi-ratia
celulara. Poate Tnlocui acidul nicotinic Tn tratamentui 'pelagrei,
avand o activitate vitaminica asemanatoare, denu-mita, de
aceea, identic cu acest acid, v. antipelagroasa, factor sau v. PP.
Face parte din grupul vitaminelor B.
VITELUS, s. n. / vitellus, s. m. / vitellus. [Lot. vitellus = gaffiemif
de OK,] 1) Galbenus de ou. 2) Uneori, denumire pen-tru rezervele
nutritive ale oului fecundat, extrem de variabile de la o specie la
alta, la om fiind foarte redus.
VITEZA, s. f. / vitesse, s. f. / speed, rate. \fr. vitesse, ori-gine
obsc.wra,\ Variatia unei marimi Tn unitatea de timp. Tn me-dicina
sunt importante: 1) V. conducerii excitatiei, distanta par-cursa de
excitatie Tn unitatea de timp, de-a lungul fibrei ner-voase;
depinde de capacitatea membranei si de rezistenta axoplasmei;
Tn fibrele motorii este de 60-120 m/s, iar Tn cele amielinice de 130 m/s. 2) v. de fncorporare a ^Fe in entro-cite, timpul Tn care
apar Tn circulate hematii provenite din maduva oaselor, incarcata
cu ^Fe. 3) V. de sedimentare a hematiilor (v.).
VITEZA MAX1MALA / vitesse maximale / maximal rate. V m.
(V^) este obtinuta cand enzima este saturata de substrat.
Constanta caracteristica a fiecarei enzime, cu conditia de a
raporta v. m. la un mol de enzima, ceea ce necesita cunoas-terea
masei moleculare a enzimei.
VITEZA DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR / vitesse de
sedimentation globulaire / erythrocyte sedimentation rate.
Separarea si depunerea hematiilor continute in sangele incoagulabil (citratat) si plasat Tntr-un tub Tngust gradat, dispus
vertical. V. de s. a h. este masurata pe nemancate, eel mai
adesea prin metoda Westergreen. Ea este exprimata prin Tnaltimea Tn mm a coloanei de eritrocite care au sedimentat la 1, 2 si
24 ore. Normal, limita este de 3-6 mm Tn prima ora, 8-16 mm Tn a
doua ora. V. de s. a h. este moderat acce-lerata Tn unele stari
fiziologice: sarcina, varsta avansata. 0 accelerare neta se pune Tn
evidenta Tn multe stari patologice:
procese inflamatorii (infectioase sau neinfectioase), boli asoci-ate
cu perturbarea concentratiei proteinelor plasmatice, cu dis-trugere
tisulara etc. Accelerarea V. de s, a h. pers;sta adesea mai multe
saptamani dupa vindecarea bolii Tn cauza. V. de s. a h. poate fi
Tncetinita Tn poliglobulii, Tn insuficienta car1044

VOLAT1L
diaca si Tn distonia neurovegetativa. Masurarile sale repetate
permit aprederea evolutiei anumitor stari patologice. Abrev.:
VSH.
VITILIGO, s. n. / vitiligo, s. m. / vitiligo. [Lot. vitiligo, -inis = puta alba
pe pieCe..} *Leucomelanodermie dobandita, care poate surveni la
orice varsta. V. se manifesta prin pete albe depigmentate, bine
delimitate, care sunt uneori Tnconjurate de o bordura
hiperpigmentata. Uneori boala coexista cu o *pelada, o
*sclerodermie sau cu *distrofii cutanate. S-a constatat in unele
cazuri o predispozitie ereditara cu caracter dominant si s-au
Tncercat speculatii asupra implicarii unui mecanisrn autoimun Tn
patogenia bolii.
VITRECTOMIE, s. f. / vitrectomie, s. f. / vltrectomy. [Lot. vitrum =
sticta; gr. ektome = e.?(cizu-.] Ablatia chirurgicala a *corpului
vitros.
VITRONECT1NA, s. f. / vitronectine, s. f. / vitronectin. [Lot.
vitrum = sticCa; nectere = a [ego, a wipCe-ti; -ind.] Proteina (70
kDa) din serul sanguin cu rol Tn promovarea adeziunii celulelor
cultivate in vitro. Contine o secventa de aminoacizi prin care se
leaga de celule, asemanatoare cu a *fibro-nectinei.
VITROPRESIUNE, s. f. / vitropression, s. f. / vitropression. [Lat.
vitrum = sticCd; pressio, -onis = presium, de (a. pressure = a
presa,] Manevra care consta Tn apasarea puternica la suprafata
unei leziuni cutanate cu o sticia de ceas usor bombata. Sunt
diferentiate Tn acest mod leziunile din "telan-giectazie (care se
golesc sanguin cand sunt supuse presiu-nii) de cele din purpura
(care nu dispar Tn timpul manevrei). Tn *lupusul vulgar leziunea
(lupom) prezinta prin presiune un aspect caracteristic de "jeleu de
mere".
VIVIPAR, adj. / vivipare, adj. / viviparous. [Lot. viviparus, de [a
vivvs = ffin, pnrere = a nafte.} Care naste pui vii.
VIVISECTIE, s. f. / vivisection, s. f. / vivisection. [Lat. vivas = viu.i
sectio, onis = taieTK, de, [a sectare = a tdia] Procedeu
chirurgical practicat pe un animal viu Tn scop de cercetare.
Experimentele pe animale obliga la respectarea unor conditii
variabile de la tara la tara, unele norme fiind adoptate si pe plan
international.
VIZUAL, adj. / visuel, -elle, adj. / visual. [Lot. visualis, de. [a
videre = a vedea.} Referitor la vedere, sub aspect functional,
fiziologic sau patologic.
VOCE, s. f. / voix, s. f. / voice. [Lat. vox, vocis = vox.] Sunetele
produse la nivelul laringelui prin vibratiile *corzilor vocale si
modificate prin transmiterea la nivelul tractului vocal, Tndeosebi
prin miscarile limbii si ale buzelor. Perturbari: 1) V. bitonala (v.). 2)
V. esofagiana, a laringectomizatilor. 3) V. eucunoidala, infantila. 4)
V. lemnoasa, Tn leziuni luetice faringo-laringiene.
VOCE BITONALA / voix bitonale / double voice. Tulburare a
fonatiei caracterizata prin emisia simultana a doua sunete, Tn
esenta, avand doua cauze principale: 1) paralizia unei corzi
vocale (ca urmare, cele doua corzi, Tntinse inegal, produc doua
sunete distincte); 2) polip al unei corzi vocale (tumora separa
fanta vocala Tn doua parti, fiecare producand un sunet j distinct).
!
Sin.: diplofonie.
VOLAR, adj. / palmaire ou plantaire, adj. / volar. [Lot. vola =
podnt vabmi sou ai picwrufui.] Care apartine palmei. Termenul
este utilizat rar pentru suprafata flexorie a ante-bratului,
Tncheieturii mainii sau piciorului. Termenul preferat pentru palma
este 'palmar.
VOLATIL, adj. / volatile, adj. / volatile. [Lat. volatilis = z,bura.tor,
de [a volare = a zBura,] Despre o substanta aflata Tn stare lichida
(Tndeosebi) sau solida care se evapora rapid si intens. Ex. tipic:
eterul.

VOLEM1E
VOLEM1E, s. f. / volemie, s. f. / blood volume. [Lat. volu-men,
-iais = svl de. httrtu., de. (a volvere = a nund, a invdr-ti; gr.
haima, -atos = sdnge.} Volumul sanguin total, circulant si
imobilizat Tn rezervele sanguine, plasmatic si globular. Termenul
este utilizat si pentru a desemna v. globala, v. plasmatica, v.
globulara. Normal, v. globala este, in medie, la barbat 76 ml/kg,
iar la femeie 66 ml/kg. V. plasmatica este 46 ml/kg la barbat si 43
ml/kg la femeie. V. globulara este 30 ml/kg la barbat si 23 ml/kg
la femeie.
VOLET COSTAL / volet costal / flail chest. [Lat. volare = a
zbura; costa = coastd,} Parte a peretelui toracic devenita mobila
cu miscarile respiratorii, ca urmare a unor fracturi costale
multiple.
VOLORECEPTORI, s. m. pi. / volorecepteurs, s. m. pi. / volume receptors. [Lat. volumen, -inis = sill de fiartw, de [a
volvere = a rasuc.i, a mvdrti; receptus, de (a recipere = a primi\
Receptori situati la nivelul carotidelor si al atriului drept, sensibili
la variatiile volumului sanguin circulant.
VOLT, s. m. / volt, s. m. / volt. [A/essonA-o Volta, conte, fizician
itaCian, profesor [a 1'auia, 174S-1827.} Unitate de masura a
diferentei de potential sau a fortei electromotoare Tn SI.
Corespunde diferentei de potential necesara pentru a trans-porta
o sarcina de un coulomb dintr-un punct Tntr-altuI efec-tuand un
lucru de 1 joule. Simbol V.
VALTAJ IMPUS / voltage impose / voltage clamping. Tehnica
utilizata frecvent in studiul membranelor excitabile, Tndeosebi In
eel al permeabilitatii "canalelor ionice. In acest scop se uti-lizeaza
doi electrozi, unul pentru a impune un potential ridi-cat
membranei, altui pentru a masura curentii membranari si pentru
a deduce *conductanta in func(ie de timp. V. si con-ductanta,
patch clamp.
VOLTMETRU, s. n. / voltmetre, s. m. / voltmeter. [A/esson-dro
Volta, wnte, fizician itafian, profesor [a Vavia, 1745-1827; gr.
metron = masura,} Aparat destinat masurarii tensi-unilor
electrice, electromagnetice si a diferentei de potential.
VOLUM, s. n. / volume, s. m. / volume. {Lot. volumen, -inis =
sui de tidrtie., de. la volvere = a rasuci, a. invdrti.} Spatiu ocupat
de un corp. Se mascara Tn metri cubi. Tipuri de v. cu interes Tn
medicina: 1) V. cardiac, marime geome-trica a inimii,
determinate) prin masurari radioplanografice.
2) V. circulator, termen neadecvat pentru debitui cardiac.
3) V. molar sau molecular, ocupat de o molecula-gram dintr-un
gaz in conditii normale. 4) V. sistolic, cantitatea de sange
expulzata de ventricul Tntr-o contractie. 5) V. ventilafiei, cantitatea
de aer necesara a fi introdusa Tn Tncapere pentru un om, in timp
de o ora (circa 35-40 m3). Abrev.: V. V. $i in continuare.
VOLUM CURENT / volume courant / tidal volume. V. de aer
mobilizat in inspir si expir in cursul unui ciclu ventilator normal. La
adultui normal in repaus variaza intre 400 si 600 ml. Abrev.: VC
sau VT. Sin.: aer curent (desuet), volum respirator.
VOLUM DE DISTRIBUTE / volume de distribution / volume of
distribution. Parametru farmacocinetic reprezentat de raportui
dintre cantitatea de medicament din organism si con-centratia
plasmatica a acestuia. Se exprima in litri.
VOLUM EXPIRATOR MAXIMAL PE SECUNDA / volume expiratoire maximum seconde / maximal expiratory reserve
volume, forced expiratory volume (FEV,). Reprezinta v. de aer
expirat in prima secunda a unui expir fortat, brusc, cat se poate
de rapid, care urmeaza unui inspir fortat. Tn mod normal,
reprezinta 70-85% din *capacitatea vitala. Abrev.:
VEMS.
VOLUM EXPIRATOR DE REZERVA / volume de reserve
expiratoire / expiratory reserve volume. V. de aer care

VOM1CA
poate fi expulzat printr-un expir fortat, dupa un expir normal.
Reprezinta, in medie, 0,75 litri la femeie si 1,3 litri la barbat.
Abrev: VRE. Sin. desuet: aer de rezerva.
VOLUM GLOBULAR / volume globulaire / total red cell volume. V. total, exprimat in mililitri, ocupat de globulele rosii
intravasculare. Se exprima pe kilogram de masa corporala. Tn
mod normal, v. g. este de 24,5 ml/kg la femeie si de 26,5 ml/kg la
barbat. Abrev.: VG.
VOLUM GLOBULAR MEDIU / volume globulaire moyen / mean
corpuscular volume. V. mediu ocupat de o hematic intr-un
esantion de sange dat. El este normal de 80-94 |xm 3 sau fl
(femtolitru). Se calculeaza divizand, pentru acelasi volum de
sange (1 mm3), volumul globulelor rosii furnizat de *hema-tocrit
la numarul de globule rosii. Abrev.: VGM.
VOLUM INSPIRATOR MAXIM PE SECUNDA / volume inspiratoire maximal par seconde / maximal inspiratory reserve
volume. Reprezinta v. de aer inspirat in prima secunda a unui
inspir fortat, brusc, cat se poate de rapid, care urmeaza unui
expir profund. Abrev.: VIMS.
VOLUM INSPIRATOR DE REZERVA / volume de reserve
inspiratoire / inspiratory reserve volume. Reprezinta v. de aer
care poate inca patrunde in plamani dupa un inspir normal. Este,
in mod normal, de 1,9 litri la femeie si 2,4 litri la barbat. Sin.: aer
complementar.
VOLUM PLASMATIC / volume plasmatique / plasmatic volume.
V. total al *plasmei sanguine, determinat prin dilutia unor trasori
radioactivi ca albumina umana marcata cu 125! sau cu 's1!, ori a
unor coloranti ca albastru T-1824 Evans. V. p. variaza Tntre 4346 ml/kilocorp.
VOLUM RESPIRATOR / volume respiratoire / respiratory volume. Sin.: volum curent (v.).
VOLUM REZIDUAL / volume residue! / residual volume. V. de
aer care ramane in plamani la sfarsitui unui expir com-plet.
Reprezinta, in medie, 1,35 litri la femeie si 1,45 litri la barbat. Se
exprima in procente din "capacitatea pulmonara totala. Abrev.:
VR.
VOLUM SANGUIN / volume sanguin / blood volume. V. totalitatii sangelui cuprins in organism. Se determina colorimetric
(albastru Evans) sau prin metode radioizotopice (crom radioactiv, serumalbumina marcata cu i31!).
VOLUM SISTOLIC / volum systolique / stroke volume. V.
volum.
VOLUMETRIC, adj. / volumetrique, adj. / volumetric. [Lot.
volumen, -mis = sui de. fidrtie., de to. volvere = a rasud, a
wwarti; gr. metron = masura..} Care se refera la masurarea
volumelor. Ex.: analiza v., valoare v. a toracelui.
VOLVULUS, s. n. / volvulus, s. m. / volvulus. [Lot. volvere = a
rasuci, a uwdrti,} Torsiunea, rasucirea unei parti din trac-tusul
digestiv, conducand de obicei la obstructia oompleta si, uneori, la
reducerea irigarii sanguine si gangrena consecutiva. V. se poate
produce spontan sau dupa o manevra chirurgicala. Tipuri
principale: 1) V. gastric se poate produce Tndeosebi in 'hernia
hiatala. 2) V. intestinal consta, frecvent, in torsiunea unei anse
intestinale in jurul mezenterului sau. 3) V. sigmoid este posibil
indeosebi cand buda colonului sigmoid este foarte lunga.
VOMA, s. f. / vomissement, s. m. / vomit, vomiting. [Lat.
vomitare = a varsa.] 1) Expulzie brusca, pe cale bucala, a
continutului stomacului. 2) Materiile astfel evacuate. Sin.:
varsatura, vomisment.
VOMER, s. n. / vomer, s. m. I vomer. [Lat. vomer, -ens = fierul
vCugutui} V. tab. anat - oase.
VOMICA, s. f. / vomique, s. f. / vomica, pi. vomicae. [Lot,
vomica = abces si vomitare = a Vttrsa.} 1) Expectoratie brusca
si profuza de materie purulenta putrida. Survine de obi1045

VOMITIV
cei Tn relatie CJ un efort de (use, constituind accidentui evo-lutiv
clasic al supuratiilor pulmonare. V. provine dintr-o colectie
purulenta (abces mediastinal, chist hidatic pulmonar etc.) deversata intr-o bronhie. 2) ContinutuI expectoratiei astfel evacuate.
3) In engl., cavitate pulmonara, dupa o supuratie.
VOMISMENT, s. n. / vomissement, s. m. / vomiting. [Lot.
vomitare = a Varsa.} Sin.: voma (v.).
VOMITIV, adj., s. n. / vomitif, -ive, adj., s. m. / vomitory, emetic.
[Lot. vomitus, de [a vomitare = a varsa.] Sin.: emetic (v.).
VOMITO NEGRO / vomito negro / vomito negro. Sin.: febra
galbena (v.).
V-ONC / v-onc / v-onc. fEnffC. v = viral; one = oncogem.} Abrev.
pentru "oncogena.
VORTEX, s. n. / vortex, s. m. / vortex. [Lot. vortex, -icis =
vartej, de. la. vertere = a invarti} 1) Termen international uti-lizat
pentru tipul de structura spiralata. 2) Dispozitiv care serve$te la
agitarea unor probe prin rotirea unui suport pe care se aseaza
eprubeta, flaconul de agitat.

1046

VULVOVAQINITA
VULTUOS, adj. / vultueux, -euse, adj. / - . [Lot. vultuosus =
care. foes grimase, iru'runtat, de (a vultus = fata,] Despre un
facies congestionat ?i u$or tumefiat.
VULVA, s. f. / vulve, s. f. / vulva. NA: pudendum femi-ninum.
[Lot. vulva = vulva.} Ansamblul organelor genitale externe
feminine. V. este alcatuita dintr-o depresiune antero-posterioara,
denumita vestibul, la nivelul careia se deschid "vaginul ?i meatui
*uretrei. Lateral, vestibulul este delimitat de doua repliuri
suprapuse: *labiile mari, care formeaza antenor un relief denumit
muntele lui Venus, si *labiile mici, In interior, care se continua
pana la comisura superioara a v., ocu-pata de 'clitoris. V. si
vagin.
VULVITA, s. f. / vulvite, s. f. / vulvitis. [Lat. vulva = viitva, -ita. ]
Inflamatia vulvei care dear pe fata interna a 'labiilor mid este de
natura ginecotogica. Dimpotriva, afectarea invelisului cutanat
vulvar este de ordin dermatologic general.
VULVOVAGINITA, s. f. / vulvovaginite, s. f. / vulvovaginitis.
[Lat. vulva = wliia.', vagina = teacd; -ita.] Inflamatia vulvei,
vaginului sau a glandelor vulvovaginale. V. vaginita.