JOHANN (GREGOR) MENDEL (18:2-1884), Fonda-Torul Geneticii. La Varsta de 21 de Am

JOHANN (GREGOR) MENDEL (18:2-1884), fonda-torul geneticii.
La varsta de 21 de am
intra in urdinul augustinilor din Brno, dobandind ntimele religios Gregor. In connnuare, studiaza
stiintele naturii la LIniversila'tea din V'lena Din 1854 incepe experienjele si observajiile care au
constituit ulterior bazele geneticii. Neacceptand modiil in care se explica pe atunci vanahilitatea
plantelor cultivate - indeosebi cea a hibndarii - Mendel urmareste modul in care se transmit
insulin distincte in hibndarile la diferite soiuri de mazare {Pisum sativum, 2n = 14 cro-mozomi).
Dupa studii extrem de laborioase,. Mendel comunica mai intai rezultatele la nou-infiiniata
Socletate de Naturalist! din Brno, al caret membru fondator era, dupfl care, in 1866, enunâ
cele trei principii clasice ale geneticii mendeliene. Deoarece ecoul in lumea stiinîfica a fost nul,
se adreseaza lui Nageli, care insa il ignora. In 1868, Mendel este numit abate al manastirii, iar !n
anu! urmator se imbolnaveste, evenimente care il determina sa renun)e la cercetarile sale.
Valoarea rezultatelor lui Mendel a fost demonstrata de T. H. Morgan (laureat Nobel in 1933).
NAFTALEN, s. n. / naphtalene, s. m. /
naphthalene. [Lat. naphta, gr. naphtha =
flitum;
c.uvant
lit
origine
orientals.]
Hidrocarbura ciclica nesaturata, CmHg
(naftalina), al carei nu-cleu aromatic este
prezent m multe combinatii organice, sintetizate mai ales de mucegaiuri.
Na /KÂTPaza / Na /K -ATPase / Na^/K -ATPase. Sin.: pompa

de sodiu (v.).
NALORFINA, s. f. / nalorphine, s. f. / nalorphine. (DCI) Antagonist puternic al receptorilor opioizi de tip u. utilizat in tratamentui intoxicatiei cu narcotice si In atenuarea simptomelor din
sevrajul la "morfina si *heroina.
NANISM, s. n. / nanisme, s. m. / dwarfism. {Cjr. nanos, Cat.
nanus = pitie; -ism.] Insuficienta staturala a unui subject, cand
inaltimea acestuia este inferioara cu eel putin doua *deviatii
standard fata de talia medie a subiectilor de aceeasi varsta si
de acelasi sex, fara insufidenta intelectuala sau sexuala, ceea
ce deosebeste n. de *infantilism. Daca proportiile cor-pului sunt
respectate, n. se numeste armonios, iar In caz con-trar, n.
dismorfic sau dizarmonios, care este insotit de diverse
malformatii. Se disting: *n. esential si n. cu cauza decelabila,
endocrina sau metabolica. V. si In continuare.
NANISM CU CAP DE PASARE / nanisme a tete d'oiseau /
Seckel's dwarfism. Sin.: sindrom Seckel (v.).
NANISM DIASTROFIC / nanisme diastrophique / diastrophic
dwarfism. Forma de *osteocondro-displazie cu transmitere
autozomal recesiva, manifestata prin nanism micromelic
sever, cifoscolioza si retard mental.
NANISM ESENTIAL / nanisme essentiel / primordial
dwarfism, physiologic dwarfism. 1) In sens general,
insufidenta staturala, armonioasa, fara malformatii sau anomalii
mentale aso-ciate si fara etiologie endocrina sau metabolica
decelabila. 2) In prezent, termenul de n. e. este rezervat
Indeosebi pentru o categorie de tulburari ale cresterii, cu debut
intrauterin, fara un substrat hormonal sau metabolic cunoscut,
care sunt aso-ciate cu alte malformatii: 'sindrom Seckel,
'sindrom Russell-Silver, "sindrom Bloom, 'progerie, *sindrom
Donohue etc,
NANISM HIPOFIZAR / nanisme hypophysaire / hypophyseal
dwarfism. N. determinat de insufidenta secretiei de *somatotrop, asociata cu o insufidenta de *gonadostimuline. Poate fi
consecinta unei tumori hipotalamo-hipofizare. Este un n. armonios, V. si sindrom Debre-Marie.
NANISM MEZOMELIC / nanisme mesomelique / mesomelic
dwarfism. Forma de *condrodisplazie cu *micromelie extrem
de marcata a oaselor antebratului si gambei, care sunt
curtate. Uneori apare si hipoplazie mandibulara, iar trahsmi*

terea este autozomal recesiva.
NANISM MICROMELIC / nanisme micromelique / micromelic
dwarfism. N. cu membre anormal de scurte (*micromelie).
NANISM MIXEDEMATOS / nanisme myxoedemateux /
hypothyroid dwarfism. N. observat In cursul unui 'mixedem la
copilul mic. N. m. este dizarmonios, se Insoteste de infil-tratie
neta a tegumentelor si tulburari intelectuale grave (idiotie
mixedematoasa).
'
NANISM POLIDISTROFIC / nanisme polydystrophique / polydystrophic dwarfism. Sin.: sindrom Maroteaux-Lamy (v.).
NANISM RENAL / nanisme renal / renal dwarfism. N. In relatie
cu o nefrita cronica la copil, asocial frecvent cu semne de
infantilism.
NANISM PROGEROID / nanisme progero'ide / Cockayne's
syndrome. Sin.: sindrom Cockayne (v.).
NANISM DE TIP LARON / nanisme type Laron / Laron type
dwarfism. Sin.: sindrom Laron (v.).
NANOMELIE, s. f. / nanom61ie, s. f. / nanomelia. [QT. nanos,
[at. naniis = pttic; melos = e^tre-mitate, mem6m.] Individ cu
membrele scurte, mid. *Nanismul cu extremitati mid este
hipofizar.
NANOPARTICULE, s. f. pi. / nanoparticules, s. f. pi. / nanoparticles. [Lfr. nanof,, [at. nanus = pitw; {at. particulu =
particicd, diw. de [a pars, -rtis = parti..} In sens general, particule cu diametrul de ordinal nanometrilor, Indeosebi particu-le
cu diametrul Intre 10 si 1 000 nm, care pot fi utilizate ca vectori
de medicamente. Substantele medicamentoase se afla dizolvate,
incluse si Incapsulate In interiorul n., sau adsorbite la nivelul
acestora. N, pot fi de tip particular (nanosfere) sau vezicular
(*lipozomi, *niozomi, nanocapsule).
NARCISISM, s. n. / narcissisme, s. m. / narcissism. [Narcissus
= persona) din mitologia greaca care s-a wdrdgostit de propria.
imagine reflectatd in apa; -ism.] Admiratie, iubire fata de sine
Insusi, autosatisfactie Insotita de absenta bunului simt si a
evaluarii autocritice. Freud a descris doua tipuri de n.:
1) N. primar, care corespunde acelei stari anterioare oricarei
alegeri de obiect exterior, In care copilul este, el Insusi, pro-priul
sau obiect erotic. 2) N. secundar, In care n. este "com-plementui
libidinal" al egocentrismului uman.
NARCOANALIZA, s. i. / narco-analyse, s. f. / narcoanalysis.
[Cfr. narke = ainorfeaid, toropea[d; analysis = Tezohiare, de [a
analyein = a Tezo[va (ana = din nou, iarCifi; lyem = a distmge).}
V. subnarcoza.
647
NARCOBIOZA
NARCOBIOZA, s. f. / narcobiose, s. f. / narcobiosis. [QT. narke
= amorfeala, toropeald; bins = viafd; -ozd.] Desfasu-rarea
proceselor vitale la limita capacitatilor biologice, sub influ-enta
unor factori ca *narcoticele.
NARCOLEPSIE, s. f. / narcolepsie, s. f. / narcolepsy. [r. narke
= anwrte-aia, toro-pe-ala; lepsis = figure.] Criza expri-mata prin
nevoia imperioasa si irezistibila de somn. Poate fi simptomatica
(tumori encefalice, traumatisme craniene, obezi-tate, diabet,
epilepsie) sau idiopatica (*sindromul Gelineau). V. hipersomnie si
sindrom Pickwick.
NARCOMANIE, s. f. / narcomanie, s. f. / drug mania. \Qr. narke
= amorfeala, toropeala; mania = ne.fiun.ie.} Dorinp nestapanita
de a utiliza substante cu efect *narcotic.
NARCOTERAPIE, s. f. / narcotherapie, s. f. / nareotherapy.
[<Jr. narke = amorêala, toropeaia; therapeia = tratament, de. la
therapeuein = a ingriji.] Terapie prin somn, provocat de obicei cu
ajutorul medicamentelor.
NARCOTIC, adj., s. n. / narcotique, adj., s. m. / narcotic. [Cyr.
narkotikos = care a-nwrfefte, care. toropefte.} 1) Despre
substantele care produc somnolenta, relaxare musculara si
atenuarea sensibilitatii mergand pana la anestezie si disparitia
majoritatii reflexelor. 2) Medicamente care au aceste efecte,
NARCOZA, s. f. / narcose, s. f. / narcosis. \Gjr. aarke =
anorteaia, toropeaia; -oza.] Stare de somn provocata, de obicei,
cu ajutorul medicamentelor. In anestezia generala se aso-ciaza
n. anesteziei propriu-zise.
NARINA, s. f. / narine, s. f. / nostril. NA: naris, pi. nares. [Lot.
naris = nora.] Orificiu prin care fiecare fosa nazala comunica cu
exteriorul.
NAS, s. n. / nez, s. m. / nose. NA: nasus. [Lot. nasus = nas.]
Relief In forma de piramida, situat deasupra gurii, care Inchide
partea anterioara a foselor nazale, comunicand la exterior prin
narine. N. reprezinta organul olfactiei si o parte a *sistemului
respirator. Termenul cuprinde atat nasul extern (NA: nasus
externus) cat si cavitatea nazala (NA: cavitas nasi).
NASION / nasion / nasion. NA: nasion. [Lot. nasus = lias.]
Punct craniometric In care planul sagital intersecteaza sutura
frontonazala.
NASTERE, s. f. / accouchement, s. m. / delivery. [Lot.
nascentia = naftere., de. [a nasci = a se naste.] Ansamblu de
fenomene mecanice si fiziologice care au drept consecinta
expulzarea sau extragerea pe cai naturale a fatului viabil si a
anexelor sale. Forme de n.: 1) N. artificials, in care se inter-vine
prin metode obstetricale pentru a extrage fatul. 2) N. diri-jata,
dedansata spontan, dar se intervine prin medicamente. 3) N.
distocica, m caz de vicii de *prezentatie, *distocii mecanice sau de
dinamica; necesita interventii farmacologice, obstetricale (v.
manevra Mauriceau-Smellie), chirurgicale. 4) N. intarziata, dupa a
300-a zi de sarcina. 5) N. normala sau euto-cica, fara complicatii
matemofetale. 6) N. prin operatic ceza-riana, fatul este extras pe
cale operatorie. 7) N. precipitata, dureaza putin. 8) N. prelungita,
peste 12-15 ore la primipare si &-8 ore la multipare. 9) N.
prematunj, la 28-37 saptamani de sarcina. 10) N. provocata,
dedansata artificial. 11) N. spon-tana, n. fara nici o asistenta
mecanica, farmacologica sau medicala. 12) N. la termen
reprezinta expulzarea pe cai naturale a unui fat la termen (38-42
saptamani de sarcina). Sin.:
parturitie.
NATAL, adj. / natal, -ale, -als, adj. / natal. [Lot. natalis =
referitoT la. naftere., de la natus = nascut fi nasci = a se nafte.}
Care se refera la nastere. V. si "neonatal, *perinatal, 'posInatal.
NATALITATE, s. f. / natalite, s. f. / natality, birthrate. [Lat.
natalis = referitor [a naftere, de la natus = nascut fi nasci
648
NAZAL
= o se naste.] Frecventa nasterilor Intr-o populatie, exprimata, de
regula, prin raportui Intre numarul de nasteri survenite Intr-un an
si un efectiv de 10 000 de locuitori ai populatiei respective.
NATREMIE, s. f. / natr6mie, s. f. / natr(a)emia. [Spcmiota
natron, or. natroun = carfionatui de sodm natural; gr. haima,
-atos = sange..} Prezenta sau concentratia sodiului (Na^) in
sange: normal 3,15-3,47 g/l sau 137-151 mmol/l.
NATRIURETIC, adj. / natriuretique, adj. / natriuretic. [Spanio[d
natron, or. natroun = carfionatui de sodiu natural; gr. ouretikos
= referitor la. urina.] Care creste 'natriuria.
NATRIUREZA, s. f. / natriurese, s. f. / natriuresis. [Sponidil
natron, or. natroua = CttrdonatuC de sodiu natural; gr. ourc-sis
= urinare.] Sin.: natriurie (v.).
NATRIURIE, s. f. / natriurie, s. f. / natriuresis. [Spanw[i natron,
ar. natroun = carbonatui de. sodiu natural, gr. owoa == urina.}
Eliminarea si valoarea eliminarii sodiului In urina. Normal 1-5 g /
24 h sau 43-217 mmol / 24 h. Sin.: natri-ureza.
NATUROPATIE, s. f. / naturopathie, s. f. / naturopathy, naturopathic medicine. [Lot. natura = naturd, gr. pathos = fioaia.}
Sistem terapeutic care se bazeaza doar pe remedii naturale, ca
aerul, apa, soarele si, eventual, unele metode kinetoterapice,
fiind exclusa utilizarea medicamentelor. Adeptii considera ca
organismul poate lupta Tmpotriva maladiilor prin propriile
mijioace, deoarece poseda o capacitate de vindecare naturala,
aflata In stransa relatie cu forta sa vitala. In acest sens, bolile nu
reprezinta nimic altceva decat efortui de vindecare exercitat de
forta vitala si exprimat prin semne si sim-ptome care sunt
barometrul acestei forte. Din punctui de vedere al n., suprimarea
manifestarilor unei afectiuni acute precum gripa Inseamna
eradicarea capacitatilor defensive pro-prii organismului si, In
consecinta, inducerea unei vulnerabilitati. Gripa sau bolile
infectioase infantile sunt privite ca fenomene normale, prin care
forta vitala restabileste echilibrul organismului si amorseaza
capacitatea sa de aparare. Dimpotriva, se considera ca
vaccinoterapia interfera procesele sus-mentionate, slabind
apararea si internalizand dezechilibrele, fapt argumen-tat de
cresterea incidentei bolilor autoimune si neurodegene-rative In
zonele In care a fost introdusa vaccinarea. Naturopatii 1 Tsi
bazeaza practica pe "legea vindecarii", potrivit careia pro-cesul
de vindecare, expresie a actiunii fortei vitale, evacueaza maladia
de la interior catre exterior si de sus In jos, simpto-mele
disparand In ordinea inversa a aparitiei lor. Terapia nu urmareste
eradicarea simptomelor, ci amplificarea fortei vitale In sensul
dictat de aceste simptome prin alegerea remediilor specifice. In
cursul tratamentului exista posibilitatea aparitiei unor simptome
noi sau revenirii altora mai vechi, De ex., te-rapia unei ,afectiuni
respiratorii implica posibilitatea aparitiei unei eczeme, fenomen
care semnaleaza eficienta demersului dato-rita superficializarii
manifestarilor morbide, tratamentui nefiind', Incheiat decat atunci
cand afectiunea cutanata dispare. V. sij medicina alternativa.
NAUPATIE, s. f. / naupathie, s. f. / naupathia. {Cjr. naus = nava,
vapor; pathos = boaia,} Rau de mare.
NAVETA, s. f. / navette, s. f. / shuttle, [fr. navette, dm (at. napus
= nap.] Termen generic pentru sistemele moleculare care permit
transferul unor molecule In diferite compartimenta din interiorul
celulei, intra- sau extracelular. Ex.: *ionofor de tip n.
NAVICULAR, s. n. / os naviculaire / navicular bone. [La
navicularis, de la navicufa = cma6wwa, dim.. lie. la nans
nava.] V. tab. anat. - oase.
NAZAL, adj., s. n. / nasal, adj., s; m. / nasal bone. [La nasus =
nas.] 1) Care se refera la nas. Ex.: fosa n. 2) n., v. tab. anat. oase.
NAZOFARINGE
NAZOFARINGE, s. n. / nasopharynx, s. m. / nasopharynx.
NA: pars nasalis pharyngis. [Lat. nasus = nas; gr. pharynx,
-yngos = faringe.] Sin.: rinofaringe (v.).
NAZOSPINAL, adj. / nasospinal, adj. / nasospinal. [Lat. nasim =
nas; spinalis = ai firei spinarii, de [a spina = fira spinarii.} Punct
craniometric localizat la intersectia planului medio-sagital cu o
linie care uneste punctele cele mai caudate ale marginilor
nazale.
NAMOL, s. n. / boue, s. f. / mud. [ucr. namil = ndmo[.] Amestec
natural de particule fine, insolubile In apa, In care raman in
suspensie. Forme: 1) N. activ este utilizat pentru epurarea
apelor reziduale. 2) N. mineral, peloid, fara materii organice. 3)
N. sapropelic, de origine vegetalo-animala. 4) N. de turba, de
origine vegetala.
NAMOL TERMAL / boue thermale / fango. Materie maloasa de
origine vegetala sau minerala utilizata calda pentru baie,
impachetari sau cataplasme. V. si fangoterapie.
NASCUT-MORT, adj., s. m. sau f. / mort-ne, -nee, adj., s. m.
ou f. / still-born. [Lot. nasci = a se naste; mortuus, de la
manor = a nun.] Copil mort Inainte de a respira.
NEBULINA. s. f. / nebuline, s. f. / nebulin. [Lat. nebula =
ceatcl, negmrd; -inn.] Proteina cu M, de 550 kDa localizata In
banda A si linia Z (v. miofibrila). Rolul n. consta in reglarea
numarului de monomeri de *actina, facilitand organizarea acestora In structuri geometrice hexagonale. N. este prezenta la fatui
?i copilul afectat de *miopatie primitive! progresiva, dar dispare
pe masura evolutiei bolii.
NEBUNIE, s. f. I folie, s. f. I folly. [S(. ne = prefix cart indicA o
nyatie; iat. bonus = bun.\ V. alienare mentala.
NECATOR / Necator / Necator. {Lot. necator, -oris = udgof.}
Gen de viermi intestinali din familia Ancylostomidae, clasa
Nematoda. Specia tip N. americanus este agentui patogen al
"anchilostomiazei.
NECATORIOZA, s. f. / necatoriose, s. f. / necatoriosis. [Lot.
necator, -oris = ucigos, -oxa.] Anchilostomiaza determinata de
'Necator americanus.
NECONDITIONAT, adj. / inconditionnel, -elle, adj. / inborn,
innate, unconditioned. [SL ne = prefix core indicd. o negate;
(at. condicionalis = supus anumitor condifii, de la condicere =
a conveni, a sta6i(i.} V. reflex neconditionat.
NECROBIOZA, s. f. / necrobiose, s. f. / necrobiosis. \Cjr.
nekros = moarte; bins = viatd; -ozfi.] Modificare structurala a
unui organ sau a unei parti dintr-un organ consecutiva abo-lirii
circulatiei sanguine, dar In absenta infectiei. TesutuI, desi a
suferit o transformare regresiva, este tolerat de structurile
normale Invecinate. Ex.: n. creierului, rinichiului, splinei ca
urmare a unui infarct.
NECROBIOZA LIPOIDICA / necrobiose lipo'idique / necrobiosis lipoidica diabeticorum. Dermita atrofianta a diabeticilor, manifestata prin placarde ovalare galbui strabatute de
telangiectazii, Inconjurate de un lizereu violaceu si cu tendinta
de ulcerare sau de necrozare. V. si granulom inelar.
NECROFILIE, s. f. / necrophilie, s. f. / necrophilia. [Qr. nekros
= moarte; philia = atrartie, de [a philein = a iu6i,} Perversiune
sexuala In care satisfactia sexuala se obtine pe un cadavru sau,
mai frecvent, este stimulata prin rituri fune-rare. V. parafilie.
NECROFOBIE, s. f. / necrophobie, s. f. / necrophobia. f^r.
nekros = moarte; phohos = fried.} Fobia de cadavre si de tot ce
este In relatie cu moartea.
NECROLIZA, s. f. / necrolyse, s. f. / necrolysis. \Qr. nekros =
moarte; lysis = distrugere., de. la lyein = a distruge.} Lichefierea
unui tesut care a suferit un proces de *necroza. Este consecinta
modificarilor fizicochimice si a actiunii enzi-,melor si reprezinta
*necroza de lichefiere.
NEFELION
NECROMANIE, s. f. / necromanie, s. f. / necromania. [Qr.
nekros = moarte.; mania = neBunie..} Preocupare morbida
privind moartea In general sau moartea unor persoane apropiate.
NECROPSIE, s. f. / necropsie, necroscopie, s. f. / necrop' sy,
necroscopy. [Gfr. nekros = moarte; opsis = wdeTe., aspect.}
Sin.: autopsie (v.).
NECROSPERMIE, s. f. / necrospermie, s. f. / necrospermia. }
Gfr. nekros = mnarte.; sperma, -iilos == samcIntd} Prezenta In
*sperma a *spermatozoizilor morti. Reprezinta una din cauzele
*sterilitatii masculine.
NECROTAXIE, s. f. / necrotactisme, s. m. / necrotactism. \Qr.
nekros = nwarte; taxis = aranjare, orifonare, de. [a tat-tcin = a
ordona., a arama.] Migrarea chemotactica a celulelor fagocitare
In directia unui focar tisular necrotic.
NECROTOMIE, s. f. / necrotomie, s. f. / necrotomy. {Qr. nekros
= moarte; tome = tSiere, secfiune, de la tonmein = a toi.o,}
Indepartare chirurgicala a tesutului osos necrozat.
NECROZA, s. f. / necrose, s. f. / necrosis. \Cfr. nekrosis =
nwrtificare, de la nekros = nwarte.] 1) Moarte celulara patologica, spre deosebire de *apoptoza, care reprezinta moarte
celulara programata genetic. N. reprezinta oprirea patologica si
definitiva a proceselor vitale la nivelul unei celule, al unui grup de
celule sau al unui tesut si transformarile anatomopatolo-gice
rezultate. Modificarile morfologice din n. sunt determinate de
doua procese: a) digestia enzimatica a celulei, de catre enzimele
proprii celulei (autoliza) sau provenind din lizozomii leucocitelor
migrate (heteroliza); daca digestia enzimatica pre-domina,
procesul se numeste n. de lichefiere', b) denaturarea proteinelor,
atat a celor structurale, cat si a enzimelor, expri-mata prin
alterarea structurii tridimensionale, care explica tendinta de
calcificare a tesuturilor moarte, prin disponibilizarea unor legaturi
normal saturate ale lanturilor proteice de aminoa-dzi; daca
denaturarea proteica domina, procesul se numeste n. de
coagulare. In n. se produc alterari care due la dis-trugerea
nucleelor: *picnoza, *cariorexis si "carioliza. N. se produce In
cadrul unor boli sau prin actiunea unor agenti chi-mici si fizid. V.
apoptoza, gangrena, sfacel. Localizata la nivel osos (capul
femurului), n. constitute substratui unor boli (*boala Calve-LeggPerthes, *boala Chandler). 2) Notiune electrocar-diografica
referitoare la prezenta unui infarct recent sau cica-trizat, caruia Ti
corespunde o zona inerta bioelectric. Deficitului de masa
miocardica Ti corespunde pe electrocardiograma aparitia unei
unde Q patologice, larga (peste 0,04 s), ampla cat eel putin 25 %
din valoarea undei R, sau chiar disparitia undei R, Inlocuita printro unda Q transformata In unda QS. V. si sindrom de iscriemieleziune.
NECROZA ASEPTICA / necrose aseptique / aseptic necrosis.
Moarte sau putrefactie a unui tesut, a unei zone tisulare,.
determinata de o ischemie locala, In absenta infectiei. Sin.:
necroza avasculara.
NECROZA AVASCULARA / necrose avasculaire / avascular
necrosis. Sin.: necroza aseptica (v.).
NECROZA CENTRALA A CORPULUI CALOS / necrose centrale du corps calleux / Marchiafava-Bignami disease. Sin.:
boala Marchiafava-Bignami (v.).
NEDIFERENTIAT, adj. / indifferencie, -e, adj. / undifferenti-ated.
[Si. ne = prefi.^ ewe indicd o negatie; [at. differens, -ntis, dt [a
differe = a se de.ose.6i.} 1) Despre un neoplasm ale carui
caracteristici citologice si tisulare marcheaza o regre-siune In
raport cu tesutui de origine. 2) Referitor la o celula sau un tesut
care conserva caracteristidle embrionare, fara nici o tendinta la
diferentiere.
NEFELION, s. n. / nephelion, s. m. / nebula. [Gjr. nephelion =
nor mic, dim. de [a ncphele = nor.] Leziune cicatriceala
649
NEFELOMETRIE
NEFROL12
corneeana de dimensiuni mid si de densitate slaba, fiind loca. lizata In straturile anterioare ale corneei. N. este intermediar ''
intre 'albugo si leucom.
NEFELOMETRIE, s. f. / nephelemetrie, s. f. / nephelometry.
[Cfr. ncphele = nor, metroa = masura.] Metoda de masurare a
concentratiei unor particule in suspensie: microbiene sau
prbteice. Se masoara lumina difuzata prin *fenomenul Tyndall.
Masurarea se efectueaza cu un *nefelometai, prin compara-rea
fotometrica cu o solutie etalon.
NEFELOMETRU, s. n. / nephelemetre, s. m. / nephelome-ter,
[Cjr. nephele = nor; metron = masura.} Instrument uti-lizat in
*nefelometrie pentru masurarea concentratiei sau a numarului
de particule. Ex.: cu n. se masoara concentrate particulelor
proteice din serul sanguin.
NEFRECTOMIE, s. f. / nephrectomie, s. f. / nephrectomy.
[Cfr. aephros = rinicfii; ektome = t^ciz,ie.\ Ablatia chirurgicala " a
unei parti sau a totalitatii unui rinichi. Termenul de n. implies
exereza simultana a parenchimului si a cailor excretorii. Re-zectia
izolata a unui fragment de parenchim renal nu este n.
NEFRETIC, adj. / nephretique, adj. / nephric. [Cjr. nephros =
rini'r/i.i.l Care are relatie cu rinichiul. Ex.: "colica n.
NEFRITA, s. f. / nephrite, s. f. / nephritis, pi. nephritides. [Cjr.
nephros = rinicfii; -ita.] In trecutui apropiat, acest ter-men era
relativ cuprinzator. Actualmente, termenul se utilizeaza numai
referitor la nefropatiile interstitiale, la modelele experi-mentale
ale nefropatiilor sau pentru nefropatiile de cauza ne-cunoscuta.
Tipuri: 1) N. epidemics, *paudsimptomatica, cu evo-lutie
benigna, produsa de un virus cu tropism exclusiv renal.
2) N. experimentala, prin injectarea de ser nefrotoxic (n. Masugi),
de albumine, de streptococi hemolitici sau alte bacterii, sau prin
provocarea aparitiei de autoanticorpi antirinichi (n. Caveiti).
3) N. interstitiala acuta nesupurata apare in cursul infectiilor
virale si, frecvent, ca o complicatie in pneumoniile interstitiale la
copii.' 4) N. interstitiala supurata se exprima prin abcese mid,
multiple, localizate in corticala rinichiului; apare ca o complicatie
in septicemii. 5) N. interstitiala endemica din Balcani. v.
nefropatie endemica balcanica. 6) N. interstitiala primHiv
cronica, prin intoxicatii, infectii de focar, boli metabolice, ira-diere,
caracterizata printr-un proces inflamator interstitial cro-nic.
NEFROANGIOSCLEROZA, s. f. / nephro-angio-sclerose, s. f. /
nephroangiosclerosis, arterial nephrosclerosis. [ Cjr. ne" phros = rinicfii; ange-ion = vas; sklerosis = indurafit, intari.re,
de. [a skleros = tare, dur.] Nefropatie prin mecanism vascular,
asociata de cele mai multe ori cu hipertensiunea arteriala si fiind
expresia visceralizarii acesteia. N. poate evolua lent (n. benigna}
sau rapid progresiv (n. maligna), prin hiali-nizarea si atrofia unui
mare numar de glomeruli, consecutiv trombozarii arteriolei
aferente.
NEFROBLASTOM, s. n. / nephroblastome, s. m. / nephroblastoma. [Cjr. nephros = rinicfii; hlustos = germen; -omo.]
Cancer renal de tip embrionar, in care plaje celulare nediferentiate se asodaza cu formatiuni tubulare, glomemlare si cu
proiiferare mezenchimatoasa. Se dezvolta indeosebi in prima
copilarie si se traduce printr-o tumora foarte voluminoasa, cu
dureri abdominale si, frecvent, cu hipertensiune arteriala. N.
prezinta malignitate crescuta, manifestata printr-un potential
metastazant considerabil, atat limfogen, cat si hematogen. Sin.:
tumora Wilms."
NEFROBLASTOMATOZA, s. f. / nephroblastomatose, s. f. /
nephroblastomatosis. {C,r. nephros = ri.nic.fti; bliifilos = gwrmen; -oma; -07.6 \ Formatiuni tumorale multiple situate in cor" ticala rinichiului si constituite din celule renale embrionare,
uneori asociate cu un *nefroblastom. N. poate evolua catre
regresiune spontana sau catre nefroblastom.
650
NEFROCALCINOZA, s. f. / nephrocalcinose, s. f. / nephr

calcinosis. [Cjr. nephros = rinichi; [at. calx, rnlcis = Vi catciu;
-oza.] Ansamblu de depozite calcaroase difuze loc lizate in
parenchimul renal. N. nu reprezinta o boala, d o I ziune
comuna unor boli diferite, fiind asociata indeosebi i
*litiaza renala. Termenul este in discutie, unii autori coni derand
drept n. orice infiltratie difuza renala cu saruri de a ciu, chiar
daca aceasta este vizibila doar la microscop. Alteo termenul
este utilizat doar pentru depozitele importante, dec labile
radiologic.
NEFROCARCINOM, s. n. / nephrocarcinome, s. m. / ren
adenocarcinoma. \Gjr. nephros = rinicfii; kdrkirioma, de.
karkinos = rac, cancer.] Tumora maligna care se dezvolta d
celulele tubilor renali. Sin.: carcinom renal, tumora Grawil
epiteliom renal cu celule dare, hipernefrom (deoarece initial
fost considerata de origine suprarenala).
NEFROCEL, s. n. / nephrocele, s. f. / nephrocele. [(:
nephros = rinicfii; kele = hernic, tumora.] Hernia rinichiulu
NEFROGENIC, adj. / nephrogenique, adj. / nephrogeneti
nephrogenic (1), nephrogenous (2). [Cjr. nephros = rinia
gennan = a produce..] 1) Care are potential de producere
tesutului renal. 2) De origine renala.
NEFROGRAFIE, s. f. / nephrographie, S. f. / nephrograph
[Cjr. nephros = rinichi; graphein = a. scrie.} Examen radi logic
prin care se obtine o opacifiere radiografica a pare chimului
renal dupa injectarea unui produs de contrast iod;
ca prim timp in *urografia intravenoasa sau dupa timpul art rial
al unei *arteriografii renale.
NEFROGRAMA, s. f. / nephrogramme, s. m. / nephrograr
[Cfr. neplu-os = rinicfii; gramma = inscrie.re.\ Imagine radi
logica a parenchimului renal, obtinuta in cursul unei *urogra
sau In cursul 'angiografiei renale, cand substanta opaca
radiatia X impregneaza primele cai excretoare intrarenale. nu
se confunda cu *nefrograma izotopica.
NEFROGRAMA IZOTOPICA / nephrogramme isotopique
isotopic nephrogram. Curba care traduce, in functie de tim
eliminarea renala a unei substante radiomarcate (ex.: hipurc
marcat cu 1:i11) injectate pe cale intravenoasa. Se obtin doi
curbe simultane, corespunzatoare celor doi rinichi. 0 n. i. r
poate fi interpretata decat prin comparatie cu cea a rinichil lui
opus. Un traseu normal al n. se caracterizeaza prin tr faze: a)
un segment ascendent, denumit feza vascu/ara; b) doua faza
denumita secretone sau de concentrare, reprezel tand functia
tubulara; c) a treia faza denumita excretorie, tr;
ducand evacuarea renala a substantei radioactive. Criteriile d
interpretare ale celor doua curbe sunt numeroase. Ele s refera
indeosebi la aprecierea morfologiei generale a cek doua
trasee, la studiul timpului secretor si la calculul timpuli de
semieliminare (T1/2 normal mediu 7,3 min, cu valori extrem
mtre 3 si 12 min). De obicei, curba n. i. este aplatizata in ir
suficienta renala si modificata (mai mult sau mai putin caracte
ristic) in stenoza unei artere renale sau consecutiv unei obstrui
tii ureterale partiale. Sin.: renograma izotopica, radiorenogrami
NEFROLITIAZA, s. f. / nephrolithiase, s. f. / nephrolithiasil
[Cjr. nephros = rinicfti; lithos = piatrd; -uza.] Sin.: litiajl renala
(v.).
<
NEFROLITOTOMIE, s. f. / nephrolithotomie, s. f. / nephn|
thotomy. [Cjr. nephros = rinicfii; lithos = piatrd; tome tdiere,
secfiune., de la temnein = a tdia.] Interventie chirui cala care
consta in indepartarea unui calcul renal (situat
*bazinet sau in *calice) dupa incizia rinichiului,
NEFROLIZA, s. f. / nephrolyse, s. f. / nephrolysis. [
nephros = rinicfii; lysis = distrvgere, de ia lyein = a t truge.]
Interventie chirurgicala constand in disecarea si elit
NEFROLOGIE
rarea completa a rinichiului, bazinetului, ureterului subpielic si
pediculului renal, In scopul prelevarii organului In vederea
transplantarii sau pentm Intreruperea unei comunicari patolo-gice
Intre limfatice si caile excretorii.
NEFROLOGIE, s. f. / nephrologie, s. f. / nephrology. [Cfr.
nephros = rinicHi; logos = ftiinfa.} Studiul fiziologiei si al
patologiei renale. NEFROM, s. n. / nephrome, s. m. /
nephroma. [Qr. nephros
= riniclii; -oma.} Denumire generica pentru tumorile renale.
NEFROM MEZOBLASTIC / nephrome mesoblastique / mesoblastic nephroma. Tumora renala care se dezvolta la nounascut sau sugar, formata din celule mezenchimatoase, benigna, spre deosebire de "nefroblastom.
NEFRON, s. m. / nephron, s. m. / nephron. [Cfr. nephros =
rinicfii.] Unitatea morfologica si functionala a rinichiului. Prin
asamblarea a circa un milion de n. rezulta partea esentiala a
rinichiului. Pentru descrierea n., v. rinichi. In functie de locali-zare
se disting: 1) n. juxtamedular cu *glomerulul situat In regiunea
profunda a corticalei renale si cu ansa Henis lunga;
2) n. subcortical cu glomerulul In regiunea superficiala, subcapsulara a corticalei si cu ansa Henie scurta. V. aparat juxtaglomerular, glomerul renal, rinichi, tubul renal.
NEFRONOFTIZIE , s. f. / nephronophthise, s. f. / nephronophthisis. [Qr. nephros = rinicHi; int., gr. phthisis = distmgere, consumpfie, de. la y. phthinein = a se deteriora^ Denumind o leziune extinsa a tesutului renal, termenul se refera la
n. juvenila familiala boala ereditara progresiva a rinichilor.
Aceasta se caracterizeaza clinic prin anemie, poliurie, diminuarea sodiului urinar si evolutie progresiva catre insuficienta
renala cronica. Morfopatologic se constata atrofie tubulara,
fibroza interstitiala, scleroza glomerulara si chisturi medulare.
NEFROOMENTOPEXIE, s. f. / nephro-omentopexie, s. f. /
nephroomentopexy. [t^r. nephros = rinicfii; [at. amentum =
me.m6ran.ii care mfctfoarti intestinde; gr. pexis = furore..]
Fixarea unui lambou epiploic la rinichi In vederea ameliorarii
vascularizatiei acestuia.
NEFROPATIE, s. f. / nephropathie, s. f. / nephropathy. [Cfr.
nephros = riniclii; pathos = 6oald.] Denumire generala pentru
bolile rinichiului de natura inflamatorie (nefrite), degenera-tiva
(nefroze) si sclerozanta (arterioscleroza).
NEFROPATIE ANALGEZICA / nephropathie des analg6siques / analgesic nephropathy. N. interstitiala cronica determinata de abuzul de *analgezice, Indeosebi de fenacetina sau
combinatii de fenacetina si aspirina. Se apreciaza ca n. a. poate
aparea la o doza cumulata totala de 3 kg fenacetina sau 1 kg din
fiecare dintre analgezicele combinate (*fenacetina si "aspirina).
NEFROPATIE DIABETICA / nephropathie diabetique / diabetic
nephropathy. Tip de n. ce apare ca o complicatie tar-diva in
evotutia *diabetului zaharat. Debuteaza prin cresterea filtrarii
glomerulare, microalbuminurie, hipertensiune arteriala si
hipertrofie renala. ?n timp, proteinuria se accentueaza, asociindu-se cu alte semne de scadere a functiilor renale In sta-diul
final al bolii de baza. V. si glomerulosderoza.
NEFROPATIE ENDEMICA BALCANICA / nephropatie endemique balkanique / Balkan nephropathy. Boala endemica
observata dupa anul 1956 Intr-o zona situata de-a lungul
Dunarii, Intre Carpati si Balcani (Serbia, Bulgaria, Romania).
Caracteristici: afectare severa a glomerulilor, scleroza interstitiala difuza si leziuni tubulare, mai putin importante. Boala evolueaza catre insuficienta renala letala prin coma azotemica, fara
edeme sau hipertensiune arteriala. Cauze posibile: intoxicatie
cu o aratoxina A produsa de mucegaiuri dezvoltate pe ce-realele
stocate; dupa altj autori, cauza ar fi poluarea cu sili-cati a apei
de baut.
NEFROSIALIDOZA
NEFFSOPATIE GLOMERULARA SECUNDARA / nephropathie
glomerulaire secondaire / secondary glomerulopathy.
Denumire generica a afectarii glomerulare care apare ca o
manifestare renala In diverse boli generale dobandite sau
eredofamiliale. Leziunile renale pot fi spedfice (ex.: In unele boli
degenerative) sau nespecifice, comune cu leziunile din
glomerulonefritele primare. Uneori, manifestarea renala este
predominanta In raport cu boala de baza, de aceea, Inainte de a
considera o n. ca primara, trebuie exclusa o n. g. s. Datorita
diversitatii, clasificarile n. g. s. sunt provizorii sau incomplete.
Fiziopatologic se disting trei mari grupe de n. g. s.: n. mediate
imunologic, n. prin leziuni renale In *diabetul zaharat, *amiloidoza
si In alte *disproteinemii, n. ereditare.
NEFROPATIE GRAVIDICA / nephropathie gravidique /
tox(a)emia of pregnancy. V. toxemie gravidica.
NEFROPATIE INTERSTITIALA / n6phropathie interstitielle /
interstitial nephritis. Denumire generica pentru n. In care leziunea initiala, primara, se afla In interstitiu, structura care separa
tubii Intre ei si tubii de glomeruli. Intrucat cauzele n. i. nu sunt
numai infectioase (bacteriene), d si toxice, meta-bolice,
imunologice etc., termenul corect este de n. i., eel de nefrita
interstitiala (v. nefrita) fiind rezervat numai etiologiei infectioase.
Dintre entitatile nosologice care fac parte din grupa n. i., mai
importante sunt: 'pielonefrita acuta si *nefropatia endemica
balcanica.
NEFROPATIE OBSTRUCTIVA / nephropathie obstructive /
obstructive nephropathy. Termenul de n. o. desemneaza
modificarile renale, anatomice si functionate, secundare unui
obstacol pe caile urinare. Obstructia urinara - care poate fi acuta
sau cronica - nemlaturata la timp poate duce la dis-tructie renala
completa. Dupa sase saptamani de obstructie renala completa,
afectarea rinichiului este ireversibila. Seve-ritatea unei n. o.
depinde de sediul, cauzele obstructiei, gradul obstructiei, durata,
ca si infectia asociata.
NEFROPATIE POSTTRANSFUZIONALA / n6phropathie posttransfusionnelle / transfusion nephritis. Insuficienta renala
grava, Insotita de *anurie si *azoturie, care succeda *socului
brutal cu 'hemoliza provocat de o transfuzie de sange incompatibil (v. incompatibilitate).
NEFROPATII VASCULARE / nephropathies vasculaires / renal
vascular disease. Denumire generica pentru bolile, diverse ca
etiologie si patogenie, In care sunt afectate vase-le renale:
embolia si tromboza arterei renale (infarctui renal), boala
ateroembolica a arterelor renale, nefroscleroza, tromboza venei
renale, nefropatia gravidica etc.
NEFROPEXIE, s. f. / nephropexie, s. f. / nephropexy. [G,r.
nephros = riniclii; pexis = fiâre} Interventie chirurgicala constand In repunerea unui rinichi ptozat In pozitia normala, In fosa
lombara, si fixarea acestuia.
NEFROPTOZA, s. f. / nephroptose, s. f. / nephro-ptosis. [^r.
nephros = rilliclii; ptosis = cadere..} Deplasarea In jos si
mobilitatea anormala a rinichiului ca urmare a relaxarii structurilor care Ti asigura o pozitie fixa. N. se asociaza frecvent cu
alte ptoze viscerale si cuprinde doua grade: 1) rinichi mobil In
care deplasarea organului este limitata; 2) rinichi flotant 'in care
organul este complet deplasat Intr-o zona a cavitatii abdominale.
NEFROSCLEROZA, s. f. / nephrosclerose, s. f. / nephrosclerosis. [Cfr. nephros = rinicHi; sklerosis = induratie, mtitrire, de
ia skleros = tare., dur.] Indurarea rinichiului consecutiva
proliferarii si ulterior retractiei tesutului conjunctiv interstitial. Sin.:
scleroza renala.
NEFROSIALIDOZA, s. f. / nephrosialidose, s. f. / nephrosialidosis. Tip de *sialidoza care determina o nefropatie precoce la copil, cu deces Inainte de varsta de cinci ani.
651
NEFROSTOMIE
NEFROSTOMIE, s. f. / nephrostomie, s. f. / nephrostomy. [Qr.
nephros = rinicHi; stoma, -atos = gura.] Operatie de creare a
unei fistule renale, prin care este posibil drenajul la exterior at
urinei direct din cavitatile pielocaliceale.
NEFROTOMIE, s. f. / nephrotomie, s. f. / nephrotomy. [Gfr.
aephros = nnicki, tome = taiere, se.cfiu.ne, de. la temnein = a.
tdttt] Indzia rinichiului; deschiderea chirurgicala a cavitatilor
pielice.
NEFROTOMOGRAFIE, s. f. / nephrotomographie, s. f. /
nephrotomography. \Gjr. nephros = rinichi; tome = secfiune,
de id temnein = a ttiia; graphein = a serif..} 'Tomografie a
rinichilor, dupa realizarea unui contrast cu o substanta iodata sau
dupa crearea unui *pneumoren.
NEFROTOXICITATE, s. f. / nephrotoxicit6, s. f. / nephrotoxicity. \Qr. aephros = rinichi; toxikon = otrava pentru
vdrfu[ sagefuor, de la toxon = sclgeata.] Actiunea toxica a unor
sub-stante sau factori asupra tesuturilor renale.
NEFROTOXINA, s. f. / nephrotoxine, s. f. / nephrotoxin. [Gr.
nephros = rinichi; toxikon = otraz'a pmtru varfui sagefil-or, de la
toxon = sdgeata; -ina.} Substanta toxica al carei efect se exercita
Indeosebi la nivelul tesutului renal. Cele mai cunoscute n. sunt
sarurile de mercur si o serie de erbidde.
NEFROZA, s. f. / nephrose, s. f. / nephrosis. [Qr. nephros =
rinicfii; -ozn.] Termen care a devenit desuet, dupa ce In trecut a
fost larg utilizat, cu sensuri multiple. Sensul initial, de afectiune
degenerativa a rinichiului, In opozitie cu bolile infla-matorii,
denumite nefrite, este In prezent complet abandonat.
Actualmente, termenul este considerat, In general, sin. cu *sindrom nefrotic. In sens mai restrictiv: 1) N. lipoidica, sin.: boala
Epstein (v.). 2) A/, osmotica, vacuolizare hidropica difuza a tubilor
proximali renali, leziune provocata dupa administrarea
intravenoasa de zaharoza, glucoza, manitol, sorbitol, dextran, a
anumitor 'chelatori sau a compusilor iodati de contrast. 3) Sufix
utilizat In compunerea unor termeni ca, de ex., *hidro-nefroza.
NEG, s. m. / ven-ue, s. f. / verruca, wart. [Lat, naevus = neg.]
Termen pop. sin. cu veruca (v.).
NEQATIV, adj., s. n. / negatif, -ive, adj., s. m. / negative. [Lat.
negativus = negativ.] 1) Despre orice particula, ion, ori grupare
chimica cu un exces de electroni. 2) Despre orice numar real mai
mic decat zero. 3) Proba fotografica In care obiectele negre apar
albe si invers. 4) N. adevarat: despre un pacient la care boala
este absenta si testui de depistare n. 5) N. fals: despre un
pacient la care boala este prezenta, cu toate ca testui de
depistare este n. V. si pozitiv.
NEGATIVISM, s. n. / negativisme, s. m. / negativism. [Lat.
negativus = negativ; -ism.} Tulburare de comportament caracterizata prin rezistenta, activa sau pasiva, la orice solicitare,
pacientui refuzand uneori chiar satisfacerea unor nevoi fiziologice proprii. In cazul n. activ, opozitia se manifesta prin refuzul
de a raspunde unei solidtari sau prin executarea unor actiuni
contrare. In n. pasiv, pacientui nu reuseste sa coo-pereze, ca
urmare a unei inertii complete si a unei rezistente pasive la
miscarile imprimate. N, se observa In *schizofrenie. V. si
catatonie.
NEGATOSCOP, s. n. / negatoscope, s. m. / viewing box,
negatoscope. [Lot. negativus = negativ; gr. skopos = observator, de [a skopein = a vedea, a e?(amina.'\ Ecran translucid
prevazut cu un dispozitiv de iluminare utilizat pentru exa-minarea
prin transparenta a cliseelor radiografice.
NEGENTROPIE, s. f. / negentropie, s. f. / negentropy. [Lat.
negativus = negativ; gr. entrope = acflune.a de a intoarce, de [a
entrepem = tt intoarce spre. interior (en = in; trepein = a
intoarce).] *Entropie termodinamica luata cu semn alge-bric
schimbat. Informatia care duce la scaderea entropiei informationale. V. entropie.
652
NEOFREUDISM
NEISSERIA / Ncisseria / Neisseria. [Albert Ludwig Siegmuiid
Neisser, derIniitotog german, 'Breslau. [m. present 'Wroclaw,
'Eolonw), 1855-1916.] Gen bacterian apartinand familiei Ne/sseriaceae, constituit din cod gram-negativi dispusi In perechi. Unele
specii suni patogene pentru om: N. gonorrhoeae (*go-nococ), N.
meningitidis (*meningococ). V. si gonococ, me-ningococ.
NELINISTE, s. f. / angoisse, s. f. / anxiety. [SC- ne == pt.ft\
care indicd o negatie; [at. fenis = [in, incet.] Stare de rau
general, fizic si psihic, manifestata prin tulburari neurovegetative: roseata sau paloare, transpiratii sau uscadune a mucoaselor, tahicardie sau bradicardie, palpitatii si, In cazuri extreme,
angor, spasme digestive, tremuraturi etc. V. si anxietate.
NEMALIN, adj. / nemalin, -e, adj. / nemaline. {Gjr. aema, -atos
= fir.] Filiform sau sub forma de bagheta.
NEMATHELMINTHES / Nemathelminthes / Nemathelminthes.
[Cfr. nema, -atos = fir; helmins, -inthos = vie-rme.} Subin
crengatura din Increngatura Helminthes, care cuprinde viermi
paraziti cilindrici. Se Tmparte In trei clase: Acanthocephala,
viermi fara tub digestiv, Gordiacea, cu tub digestiv atrofiat,
Nematoda, cu tub digestiv complet.
NEMATODES / Nematodes / Nematodes. [Qr. nema, -atos =
fir; eidos = forma.] Ordin de viermi care apartine clasei
''Nemathelmintes. N. au corp filiform, cilindric, prevazut cu tub
digestiv. Din acest ordin fac parte genurile Ascarides,
Strongyloides, Filaroides, Trichinelloides, care pot fi paraziti ai
organismului uman.
NEOANTIGEN, s. m. / neo-antigene, s. m. / neoantigen. [C,r.
neos = nou; anti = contra; gennun = a produce.] Termen
general, nespecific pentru diferitii *antigeni tumorali.
NEOARTROZA, s. f. / neo-arthrose, s. f. / nearthrosis, neoarthrosis. [Cfr. neos = nou; arthron = articuCatie; -ozo.]
1) Articulatie artificiala creata chirurgical, sau confectionata in
scopul Inlocuirii unei articulatii. 2) Articulatie falsa, *pseudoartroza.
NEOCEREBEL, s. n. / neocerebellum, s. m. / neocerebel-lum.
NA: neocerebellum. [<yr. neos = nou; [at. cerebellum = creier
mic.] Partea cea mai recenta filogenetic a "cerebelu-lui,
alcatuita din lobii laterali si "nucleii dentati. N. intervine in
controlul motridtatii voluntare (In special In reglarea gesticulatiei) si al miscarilor automate.
NEOCORTEX, s. n. / neocortex, s. m. / neocortex. [Qr. neos =
nou; lot. cortex, -ids = sc-oarfo,] Sin.: izocortex (v.).
NEODARWINISM, s. n. / neodarwinisme, s. m. / neodar.
winism. [Cfr. neos = nou; Charles Robert Darwin, natura-[ist
engiez, 1809-1882,; -ism.} Teorie biologica a evolutiilor speciilor
animate si vegetale, prin care *darwinismul este pus In acord cu
datele recente de genetica asupra transmisiei ca-racterelor
ereditare si a mutatiilor. N. are multi adepti.
NEOENDORFINE, s. f. pi. / neo-endorphines, s. f. pi. / neoendorphlns. [Qr. neos = nou; eng[. prescurtare de. la endogenous morphin, din gr. endon = induntru, Morpheos =
zeu[ somnului.} Peptide opioide mici rezultate din clivarea
*proenke-falinei
B
(*prodinorfina)
In
creier
si
In
medulosuprarenala.
NEOFOBIE, s. f. / neophobie, s. f. / neophobia. [C/r. neos =
nou; phohos = fried.] 1) Teama de nou. V. si mizoneism.
2) Frica de Tmbolnavire prin cancer. Sin.: cancerofobie (v.).
NEOFORMATIUNE, s. f. / n6oformation, s. f. / neoformation,
neoplasm (3). [Qr. neos = nou; [at. formatio, -onis = for. mare,
de. la formare = a da o forma fi forma = formi\
1) Tesut nou format la nivelul unui tesut deja diferentiat.
2) In limbaj clinic, *tumora. V. si neoplasm.
NEOFREUDISM, s. n. / n6ofreudisme, s. m. / neofreudism.
[Qr. neos = nou; Sigmund Freud, psihiatru austriac n. f
Qtrmania, fondatorui psilianaiizei, 18S6-1939; -ism.} Totali-
NEOGENEZA
tatea curentelor psihanaliste dezvoltate dupa anii 1930: se renunta la unele teze pansexualiste si biologizante, ca si la conceperea rigida a stadiului de dezvoltare a psihicului infantil.
Concomitent, se accepta Insemnatatea factorilor sociali In edificarea personalitatii. Sin.: neopsihanaliza.
NEOGENEZA, s. f. / neogenese, s. f. / neogenesis. [Qr. aeos =
MU'i genesis = producere, de. [a gennan = a produce-.}
Formarea unui organ nou, a unei structuri noi. Ex.: n. vaselor
sanguine.
NEOGLICOGENEZA, s. f. / neoglycogenese, neoglucogenese, s. f. / glyconeogenesis. {Gjr. neos = nou; glykys =
iulct'i genesis = produrere, de. la gennan = a producer Var.:
neoglucogeneza. Sin.: gluconeogeneza (v.).
NEOGLUCOGENEZA. Var. pentru neoglicogeneza (v.).
NEOHIPOCRATISM, s. n. / neohippocratisme, s. m. / neohippocratism. [Cfr. neos = nou; Hipocrcite din Cos, parinteie
medicinei, student si profesor (nu fondator) al scoCii din Cos,
460-375 i.y-(.; -ism.\ Reactualizarea hipocratismului, In sensul
validitatii umoralismului, a orientarii umanistice si a eticii, poate
si ca o reactie In fata limitelor medicinei contemporane. I.
Hatieganu scria: "Nu fnapoi la Hipocrate, ci mainte cu
Hipocrate!"
NEOLAMARCKISM, s. n. / neolamarckisme, s. m. / neolamarckism. [Gjr. neos = nou; fean-Baptiste de Monet l.umurck,
cavaie-T, naturalist fTancez, 1741-1S29; -ism.\ Va-riantele
*lamarckismului contemporan, dupa care, chiar daca factorii
darwinisti ai evolutiei sunt acceptati, sunt priviti ca lac-ton
secundari, adjuvanti.
NEOLOGISM, s. n. / neologisme, s. m. / neologism. \Cjr. neos
= nou; logos = cuvant; -ism.\ 1) Cuvant nou, Tmpru-mutat dintro limba straina sau creat prin mijioace proprii In limba
respective; Tmprumut lexical recent. 2) In psihiatrie, cuvant
inventat, inexistent In vocabular.
NEOMICINA, s. f. / neomycine, s. f. / neomycin. \Cfr. neos =
nou; mykes, myketos = ciupercd; -ind.] (DCI) Antibiotic cu
actiune puternica Tmpotriva a numerosi germeni gram-pozitivi ?i
gram-negativi, asemanatoare cu cea a streptomicinei; uti-lizat
per os, mai frecvent Tmpotriva germenilor din gastroen-terite, si
local (pomade, solutii), In tratamentui plagilor. N. este extrasa din
Streptomyces fradiae; se cunosc trei tipuri de n.:
A, B si C.
NEON, s. n. / neon, s. m. / neon. {Qr. neon, gmu( neutru lit la
neos = nou.} ElementuI chimic nr. 10, simbol Ne. Este un gaz
nobil, practic inert chimic. Se utilizeaza, printre altele, ca gaz de
transport In cromatografia In faza gazoasa.
NEONATAL, adj. / neonatal, -ale, -als, adj. / neonatal. [Qr.
aeos = nou; [at. natalis = de. nastere, de la natus = nascut si
nasci = a. se. naste.} Care se refera la *nou-nascut sau la
perioada ce cuprinde prima luna de viata dupa nastere.
NEONATOLOGIE, s. f. / neonatologie, s. f. / neonatology.
[Qr. neos = nou; [at. natus = nascut, de ta nnsci = a se. nafte;
gr. logos = stiinta.} Studiul caracteristicilor fiziologice proprii
nou-nascutului, al metodelor de Ingrijire si patologiei specifice
perioadei neonatale.
NEOPALLIUM, s. n. / neopallium, s. m. / neopallium. [Qr. mws
= nou; [at. pallium = manta, CMertwCL} Sin.: izocortex fv.).
NEOPLASM, s. n. / neoplasme, s. m. / neoplasm. \Cjr. neos =
MV! plasma = o6iut mode[at.\ Sin.: tumora (eel mai frecvent, cu
sensul de tumora canceroasa).
NEOPLASTIE, s. f. / neoplastie, s. f. / neoplasty. [Qr. aeos =
MU; plastos = moddat, de [a plasseia = a forma, a mo-dda.]
Restaurare prin *autoplastie.
NEOPLAZIE, s. f. / neoplasie, s. f. / neoplasia. [CfT. neos =
nou; plasis = moddare., de [a plasseia = a forma, a modela.}
NERV
Proces de multiplicare anormala a celulelor, care duce la aparitia
unei tumori ce poate fi benigna sau maligna ('cancer).
NEOPLAZIE ENDOCRINIANA MULTIPLA / neoplasie endocrinienne multiple / multiple endocrine neoplasia (MEN).
Denumire generica pentru o serie de sindroame In cadrul carora
coexista tumori multiple maligne sau/si benigne, cu localizare la
nivelul glandelor endocrine (de regula, hiperplazie paratiroidiana,
tumori endocrine pancreatice si adenoame hipo-'fizare).
Frecvent, sindroamele de acest tip sunt denumite cu abrevierea
MEN. Se disting mai multe tipuri: MEN tip I, sin. drom Wermer (v.); MEN tip 11-a, sindrom Sipple (v.); MEN tip 11b, sindrom Goriin (v.). Recent, a fost identificat defectui genetic
In cazul MEN I In regiunea 11q13 a bratului lung al
cromozomului 11, iar In MEN II, pe bratui lung al cromo-zomului
10 (10q11.2). Uneori, celulele secretante pot apartine unor
'apudoame. Sin.: adenomatoza multiendocriniana, apudomatoza, poliadenomatoza endocriniana.
NEOPSIHANALIZA, s. f. / neopsychanalyse, 8. f. / neopsychanalysis. [Cfr. neos = nou; pfiykhe = sufiet; analysis =
m.olvare.1 de, la anulyein = a raz-oli'o (ana = din nou, iarijfi;
lyein = a distruge,).} Sin.: neofreudism (v.).
NEOPTERINA, s. f. / neopterine, s. f. / neopterin. Molecula
sintetizata de *macrofage cand acestea sunt stimulate de
*interferon. Concentrate n. creste In sange sau in urina In diferite
boli virale (inclusiv In *SIDA), In paludism, In diverse cancere
(ovarian, leucemii si limfoame) si In rejetui grefei.
NEORICKETTSIA / Neorickettsia / Neorickettsia. \Cjr. neos =
nou; Howard Taylor Rir.ketts, patolog amewan, 1871-1910,
care. a descoperit rickettsiue m 1910, impreuna cu 'HWer] Gen
de *rickettsii incluzand o singura specie, N. helminthoeca. Paraziteaza pestii, Indeosebi somonul si pastravul. Determina la om
entente hemoragice, prin ingestia pestilor infectati.
NEOSTIGMINA, s. f. / neostigmine, s. f. / neostigmine. (DCI)
Colinergic utilizat oral sub forma de sare de brom (C^HigBrNÔ;)
si
parenteral ca
sare de metilsulfat (CisH^NÔgS) In
prevenirea si tratamentui distensiei abdomi-nale si retentiei
urinare postoperatorii, In tratamentui miaste-niei, glaucomului
etc.
NEOSTOMIE, s. f. / neostomie, s. f. / neostomy. [(yr. neos =
nou; stoma, -cilos = gura.\ Interventie chirurgicala constand In
crearea unui orificiu artificial la nivelul unui organ cavitar sau al
unui canal excretor, In scopul stabilirii unei comunicari cu un alt
organ sau cu exteriorul (la nivelul pielii).
NEOSTRIATUM, s. n. / neostriatum, s. m. / neostriatum. NA:
neostriatum. [Cfr. neos = now [at. striatus = dungat, de (a stria
= sanf mic, dunga,} Grupul nucleilor cenusii din *corpul striat cu
origine filogenetica mai noua: *nucleul caudat si *puta-men.
NEOTHALAMUS, s. n. / neothalamus, s. m. / neothalamus. \(:/r.
neos = nou; [at. thalumus, gr. ihahimos = camera interword,}
Partea cea mai noua filogenetic a talamusului: nuclei! care au
conexiuni corticale.
NEOVEZICA, s. f. / neovessie, s. f. / neovesica. [Qr. neos
= nou; (at. vesica =- vez.ic.0,} Rezervor realizat dintr-un segment distal al tubului digestiv, care colecteaza urina, dupa
implantarea *ureterelor.
NERV, s. m. / nerf, s. m. / nerve. NA: nervus, pi. nervi. [Lot.
aervus = new.) Structura anatomica alcatuita din *axoni ai
celulelor nervoase dispuî In fibre nervoase, la care se adauga
tesut de sustinere (*nevroglie) si vase sanguine. N., care leaga
centrii nervosi cu diferite organe si tesuturi din organism, au
aspectui unor cordoane albicioase sau gri (In functie de cantitatea
de "mielina pe care o contin) si sunt
653
N.ABDOMINOGENITAL MARE
Inconjurati de tesut conjunctiv. Calibrul n. diminueaza de la centrii
nervosi catre structurile inervate datorita diviziunii In rarnuri
nervoase. La periferie, n. prezinta formatiuni nervoase terminale
(corpusculi Pacini, Golgi, Meissner, placii motorii etc.) sau infra In
contact direct cu alte organe. Uneori, se anas-tomozeaza Intre ei
si formeaza *plexuri nervoase. Se disting:
1) N. cranieni, perechi simetrice cu originea In encefal, v. tab.
anat. - nervi. 2) N. spinali, cu originea m maduva spinarii, v. tab.
anat. - nervi. Dupa actiunea fiziologica, n. sunt senzitivi sau
senzoriali, motori sau secretomotori. N. periferici sunt eel mai
adesea micsti: senzitivi si motori.
N. ABDOMINOGENITAL MARE (v. n. iliohipogastric). V. tab. anat.
- nervi.
N. ABDOMINOGENITAL MIC (v. n. ilioinghinal). V. tab. anat.
- nervi.
N. ABDUCENS / nerf moteur oculaire externe / abducent
nerve. V. tab. anat. - nervi.
N. ACCESOR / nerf spinal / accesory nerve. V. tab. anat. nervi.
N. ACUSTIC (v. n. vestibulocohlear). V. tab anat. - nervi.
N. AL TREILEA OCCIPITAL / branche posterieure du troisieme nerf rachidien / third occipital nerve. V. tab. anat.
- nervi.
N. ALVEOLAR INFERIOR / nerf dentaire inferieur / inferior
alveolar nerve. V. tab. anat. - nervi.
N. AMPULAR ANTERIOR / nerf ampullaire superieur / anterior
ampullary nerve. V tab. anat. - nervi.
N. AMPULAR LATERAL / nerf ampullaire externe / lateral
ampullary nerve. V. tab. anat. - nervi.
N. AMPULAR POSTERIOR / nerf ampullaire posterieur / posterior
ampullary nerve. V. tab. anat. - nervi.
N. AMPULAR SUPERIOR (v. n. ampular anterior). V. tab. anat. nervi.
N. ANOCOCCIOIAN / nerf anococcygien / anococcygeal nerve. V.
tab. anat. - nervi.
N. AUDITIV (v. n. vestibulocohlear). V. tab. anat. - nervi.
N. AURICULAR MARE / branche auriculaire du plexus cervical
superficiel / great auricular nerve. V. tab anat. - nervi.
N. AURICULAR POSTERIOR / nerf auriculaire posterieur /
posterior auricular nerve. V. tab. anat. - nervi.
N. AURICULOTEMPORAL / nerf auriculo-temporal / auriculotemporal nerve. V. tab. anat. - nervi.
N. AXILAR / nerf circonflexe / axillary nerve. V. tab. anat.
- nervi.
N. BUCAL / nerf bucal / buccal nerve. V. tab. anat. - nervi
N. CANALULUI PTERIGOIDIAN / nerf vidien / nerve of pterygoid canal. V. tab. anat. - nervi.
N. CARDIAC CERVICAL INFERIOR / nerf cardiaque inferieur
du sympathique / inferior cervical cardiac nerve. V. tab.
anat. nervi
. N. CARDIAC CERVICAL MIJLOCIU / nerf cardiaque moyen
du sympathique / middle cervical cardiac nerve. V. tab.
anat. - nervi.
N. CARDIAC CERVICAL SUPERIOR / nerf cardiaque superieur
du sympathique / superior cervical cardiac nerve. V.
tab. anat. - nervi.
N. CAROTIDIAN INTERN / nerf carotidien / internal carotid
N. CERVICAL TRANSVERS / branche transverse du plexus
cervical superficiel / transverse cervical nerve. V. tab anat.
- nervi.
N. CIRCUMFLEX (v. n. axilar). V. tab. anat. - nervi.
654
N.FEMURAL
N. COARDA TIMPANULUI / corde du tympan / chorda tympani. V. tab. anat. - nervi.
N. COCCIGIAN / nerf coccygien / coccygeal nerve. V. tab.
anat. - nervi.
N. COHLEAR (v. n. vestibulocohlear). V. tab. anat. - nervi.
N. CUBITAL (v. n. ulnar). V tab. anat. - nervi.
N. CUTANAT DORSAL INTERMEDIAR / nerf cutane dorsal
moyen du pied / intermediate dorsal cutaneous nerve. V.
tab. anat. - nervi.
N. CUTANAT DORSAL LATERAL / nerf cutane dorsal lateral
du pied / lateral dorsal cutaneous nerve. V. tab. anat nervi.
N. CUTANAT DORSAL MEDIAL / nerf cutane dorsal medial du
pied / medial dorsal cutaneous nerve. V. tab. anat
- nervi.
N. CUTANAT LATERAL AL ANTEBRATULUI / nerf musculocutane du bras / lateral antebrachial cutaneous nerve. V
tab. anat. - nervi.
N. CUTANAT LATERAL AL COAPSEI / nerf femoro-cutane
/ lateral femoral cutaneous nerve. V tab. anat. - nervi.
N. CUTANAT LATERAL AL GAMBEI / nerf saphene peronier
/ lateral sural cutaneous nerve. V. tab anat. - nervi.
N. CUTANAT LATERAL INFERIOR AL BRATULUI / nerf
cutane externe / inferior lateral brachial cutaneous nerve.
V. tab. anat. - nervi.
N. CUTANAT LATERAL SUPERIOR AL BRATULUI / nerf
cutane de I'epaule / superior lateral brachial cutaneous
nerve. V. tab. anat, - nervi.
N. CUTANAT MEDIAL AL ANTEBRATULUI / nerf brachial
cutane interne / medial antebrachial cutaneous nerve. V
tab. anat. - nervi.
N. CUTANAT MEDIAL AL BRATULUI / nerf accessoire du
brachial cutane interne / medial brachial cutaneous nerve.
N. CUTANAT MEDIAL AL GAMBEI / nerf cutane peronier (
medial sural cutaneous nerve. V. tab. anat. - nervi
i
N. CUTANAT POSTERIOR AL ANTEBRATULUI / rameau
cutane externe du nerf radial / posterior cutaneous nerve
of forearm. V. tab. anat. - nervi.
N. CUTANAT POSTERIOR AL BRATULUI / rameau cutani
interne du nerf radial / posterior cutaneous nerve of th|
arm. V. tab. anat. - nervi.
|
N. CUTANAT POSTERIOR AL COAPSEI / nerf cutaneJ
posterieur de la cuisse / posterior cutaneous nerve of thej
thigh. V. tab. anat. - nervi.
N. DENTAR ANTERIOR (v. n. alveolar! superiori). V tab.'
anat. - nervi,
N. DENTAR INFERIOR (v. n. alveolar inferior). V tab. anal;
- nervi.
N. DORSAL AL CLITORISULUI / nerf dorsal du clitoris
dorsal nerve of clitoris. V tab. anat. - nervi.
N. DORSAL AL PENISULUl / nerf dorsal de la verge / (
sal nerve of penis. V. tab. anat. - nervi.
N. DORSAL SCAPULAR / nerf dorsal de I'omoplate / (
sal scapular nerve. V. tab. anat. - nervi.
N. ETMOIDAL ANTERIOR / nerf nasal interne / anterior (
moidal nerve. V. tab. anat. - nervi.
N. ETMOIDAL POSTERIOR / nerf spheno-ethmoidal / p
terior ethmoidal nerve. V. tab. anat. nervi
. N. FACIAL / nerf facial / facial nerve. V. tab anat. - ne
N. FEMURAL / nerf crural / femoral nerve. V. tab. an
nervi.
N.FRENIC
MARE
N. FRENIC / nerf phrenique / phrenic nerve. V. tab. anat., nervi.
N. FRONTAL / nerf frontal / frontal nerve. V. tab. anat. nervi.
N. GENITOFEMURAL / nerf genitocrural / genitofemoral
nerve. V. tab. anat. nervi
. N. GLOSOFARINGIAN / nerf glossopharyngjen / glossopharyngeal nerve. V. tab. anat. - nervi.
N. GLUTEAL INFERIOR / nerf fessier inferieur / inferior
gluteal nerve. V. tab. anat. - nervi.
N. GLUTEAL SUPERIOR / nerf fessier superieur / superior
gluteal nerve. V. tab. anat. - nervi.
N. HIPOGASTRIC / nerf hypogastrique / right and left
hypogastric nerves. V. tab. anat. - nervi.
N. HIPOGLOS / nerf hypoglosse / hypoglossal nerve. V. tab.
anat. - nervi.
N. ILIOHIPOGASTRIC / nerf grand abdomino-genital / iliohypogastric nerve. V tab. anat. - nervi.
N. ILIOINGHINAL / nerf petit abdomino-genital / ilioinguinal
N. INFRAORBITAL / nerf sous-orbitaire / infraorbital nerve.
N. INFRATROHLEAR / nerf nasal externe / infratrochlear
N. INTERMEDIAR (WRISBERG) / nerf intermediare de
Wrisberg / intermediate nerve, Wrisberg nerve. [Heinrich
August Wrisberg, anatomist fi. ginu-olog german, profesor to.
CjSttingen, 1739-180S.} V. tab. anat. - nervi.
N. INTEROSOS AL GAMBEI / nerf du ligament interosseux
de la jambe / interosseous nerve of leg. V. tab. anat. nervi.
N. INTEROSOS ANTERIOR AL ANTEBRATULUI / nerf interosseux anterieur de I'avant-bras / anterior interosseous
N. INTEROSOS POSTERIOR AL ANTEBRATULUI /nerf interosseux posterieur de I'avant-bras / posterior interosseous
N. ISCHIATIC (v. n. sciatic). V. tab. anat. - nervi.
N. JUGULAR / nerf jugulaire / jugular nerve. V. tab. anat. nervi. . N. LACRIMAL / nerf lacrymal / lacrimal nerve. V. tab.
anat.
- nervi.
N. LARINGEU INFERIOR / nerf larynge inferieur / inferior
laryngeal nerve. V. tab. anat. - nervi.
N. LARINGEU RECURENT / nerf recurrent / recurrent laryngeal
N. LARINGEU SUPERIOR / nerf larynge superieur / superior
laryngeal nerve. V. tab. anat. - nervi.
N. LINGUAL / nerf lingual / lingual nerve. V. tab. anat. - nervi.
N. MANDIBULAR / nerf mandibulaire / mandibular nerve. V.
tab. anat. - nervi.
N. MASETERIC / nerf masseterin / masseteric nerve. V. tab.
anat, - nervi.
N. MAXILAR / nerf maxillaire / maxillary nerve. V. tab. anat.
- nervi.
N. MEATULUI ACUSTIC EXTERN / filets auriculairs inferieures / nerve to external acoustic meatus. V. tab. anat.
- nervi.
N. MEDIAN / nerf median / median nerve. V. tab. anat. -nervi.
N.
SCIATIC
N. MENTONIER / nerf mentonnier / mental nerve. V. 'tab.

anat. - nervi.
N. M1LOHIOIDIAN / nerf mylo-hyo'idien / mylohyoid nerve.
N. MUSCHIULUI SCARITEI / nerf du muscle de I'etrier /
nerve to stapedius muscle. V. tab anat. nervi
N. MUSCULOCUTANAT / nerf musculo-cutane du bras /
musculocutaneous nerve. V. tab. anat. - nervi.
N. NAZAL (v. n. nazociliar). V. tab. anat. - nervi.
N. NAZOCILIAR / nerf nasociliaire / nasociliary nerve. V.
tab. anat. - nervi.
N. NAZOPALATIN / nerf nasopalatin / nasopalatine nerve.
N. OBTURATOR / nerf obturateur / obturator nerve. V. tab.
anat. - nervi.
N. OCCIPITAL MARE / grand nerf occipital / greater occipital
N. OCCIPITAL MIC / branche auriculaire du plexus cervical
superficiel / lesser occipital nerve. V. tab. anat. - nervi. N.
OCULOMOTOR / nerf moteur oculaire commun / oculomotor nerve. V. tab. anat. - nervi.
N. OFTALMIC / nerf ophtalmique / ophthalmic nerve. V. tab.
anat. - nervi.
..
. ::
N. OPTIC / nerf optique / optic nerve. V. tab. anat .nervi. N.
PALATIN ANTERIOR (v. n. palatin mare). V. tab. anat.,nervi.
N. PALATIN MARE / nerf palatin anterieur / greater palatine nerve.
N. PERONIER COMUN / nerf sciatique poplite externe /
common peroneal nerve. V tab. anat. nervi
N. PERONIER PROFUND / nerf tibial anterieur / deep, pe.
roneal nerve. V. tab. anat. - nervi.
N. PERONIER SUPERFICIAL / nerf musculo-cutane de|a
jambe / superficial peroneal nerve. V. tab. anat. - nervi
N. PIETROS MARE / grand nerf petreux superficiel / greater
petrosal nerve. V. tab. anat. - nervi.
..a
N. PIETROS MIC / petit nerf p6treux profond / lesser petrosal
N. PIETROS PROFUND / grand nerf petreux profond / deep
petrosal nerve. V. tab. anat. - nervi.
N. PLANTAR LATERAL / nerf plantaire externe / lateral
plantar nerve. V. tab. anat. - nervi.
N. PLANTAR MEDIAL / nerf plantaire interne / medial plantar

' " / . ;
N. PNEUMOGASTRIC (v. n. vag). V. tab. anat. - nervi. ;
N. PTERIGOIAN LATERAL / nerf pterygoldien externe /
lateral pterygoid nerve. V tab. anat. - nervi.
:
N. PTERIGOIAN MEDIAL / nerf pterygoidien interne /
medial pterygoid nerve. V. tab. anat - nervi.
N. PUDENDAL / nerf honteux interne / pudendal nerve. V.
tab. anat. - nervi.
. '.
N. RADIAL / nerf radial / radial nerve. V. tab. anat - nervi.
N. RECURENT (v. n. laringeu recurent). V. tab. anat. - nervi.
N. RUSINOS INTERN (v. n. pudendal). V tab anat. nervi
N. SACULAR / nerf sacculaire / saccular nerve. V. tab. anat.
- nervi.
.
N. SAFEN / nerf saphene interne / saphenous nerve. V: tab.
anat. - nervi.
< .
N. SCIATIC / nerf grand sciatique / sciatic nerve. V; tab.
anat. nervi
. N. SCIATIC MARE (v. n. sciatic). V. tab. anat. - nervr.
SS&
NN. DORSALIIGITALI Al NERVULUI RADIAL

N. SCIATIC POPLITEU EXTERN
N. SCIATIC POPLITEU EXTERN (v. n. peronier comun). V.
tab. anat, - nervi.
N. SPLANHNIC IMUS / nerf splanchnique inferieur / lowest
splanchnic nerve. V. tab. anat. - nervi.
N. SPLANHNIC MARE / nerf grand splanchnique / greater
N. SPLANCHNIC MIC / nerf petit splanchnique / lesser
N. SPLANHNIC RENAL (v. n. splanhnic imus). V. tab. anat.
- nervi.
N. SUBCLAVICULAR / nerf sous-clavier / sub-clavian nerve.
N. SUBCOSTAL / nerf sous-costal / subcostal nerve. V. tab.
anat. - nervi.
N. SUBLINGUAL / filets linguaux du nerf lingual / sublingual nerve. V. tab. anat. - nervi.
N. SUBOCCIPITAL / nerf sous-occipital / suboccipital nerve.
V. tab. anat. - rervi.
N. SUBSCAPULAR / nerf sous-scapulaire / subscapular
N. SUPRAORBITAL / nerf sus-orbitaire (frontal externe) /
supraorbital nerve. V. tab. anat. - nervi.
N. SUPRASCAPULAR / nerf sus-scapulaire / suprascapular
N. SUPRATROHLEAR / nerf sus-trochleaire (frontal interne)
/ supratrochlear nerve. V. tab. anat. - nervi.
N. SURAL / nerf saphene externe / sural nerve. V. tab. anat.
- nervi.
N. TENSOR AL TIMPANULU1 / nerf du muscle du marteau
/ nerve of tensor tympani muscle. V tab. anat. - nervi.
N. TENSOR AL VALULU1 PALATIN / nerf du peristaphylin
externe / nerve of veli palatini muscle. V. tab. anat. - nervi.
N. TIBIAL / nerf sciatique poplite interne / tibial nerve. V.
tab. anat. - nervi.
N. TIMPANIC / nerf tympanique / tympanic nerve. V. tab.
anat. - nervi.
N. TORACIC LUNG / nerf du muscle grand dentele / long
thoracic nerve. V. tab, anat. - nervi.
N. TORACODORSAL / nerf du grand dorsal / thoracodorsal nerve. V. tab. anat. - nervi.
N. TRIGEMEN / nerf trijumeau / trigeminal nerve. V. tab.
anat. - nervi.
N. TROHLEAR / nerf pathetique / trochlear nerve. V. tab.
anat. - nervi.
N. ULNAR / nerf cubital / ulnar nerve. V. tab. anat. - nervi.
N. UTRICULAR / nerf utriculaire / utricular nerve. V. tab.
anat. - ne-rvi.
N. UTRICULOAMPULAR / nerf vestibulaire / utriculoampullary nerve. V. tab. anat. - nervi.
N. VAG / nerf pneumogastrique / vagus nerve. V. tab. anat.
- nervi.
N. VERTEBRAL / nerf vertebral / vertebral nerve. V. tab.
anat. -'nervi.
N. VESTIBULOCOHLEAR / nerf auditif / vestibulocochlear
N. VIDIAN (v. n. canalului pterigoidian). V. tab. anat. - nervi.
N. ZIGOMATIC / nerf temporo-malaire / zygomatic nerve. V.
tab. anat. - nervi.
NERVI ALVEOLARI SUPERIORI / nerfs dentaires anterieurs,
moyens et posterieurs / superior alveolar nerves. V. tab.
anat. - nervi.
650
NN. AURICULARI ANTERIORI / nerfs auriculaires anterieurs

/ anterior auricular nerves. V. tab. anat nervi
NN. CARDIACI TORACICI / nerfs cardiaques accessoires ;
thoracic cardiac nerves. V. tab. anat. - nervi.
NN. CAROTICOTIMPANICI / nerfs carotico-tympaniques /
caroticotympanic nerves. V tab anat. - nervi.
NN. CAROTIDIENI EXTERNI / nerfs de la carotide externe /
external carotid nerves. V. tab. anat. - nervi,
NN. CAVERNOSI Al CLITORISULUI / nerfs caverneux chez
la femme / cavernous nerves of clitoris. V. tab. anat. nervi,
NN. CAVERNOSI Al PENISULUI / nerfs caverneux chez
I'homme / cavernous nerves of penis. V. tab. anat. - nervi.
NN. CERVICALI / nerfs cervicaux / cervical nerves. V. tab.
anat. - nervi.
NN. CILIARI LUNGI / nerfs ciliaires longs / long ciliary
nerves. V. tab. anat. - nervi.
NN. CILIARI SCURTI / nerfs ciliaires courts / short ciliary
NN. CRANIENI / nerfs craniens / cranial nerves. V. tab. anat.
- nervi.
NN. DENTARI POSTERIORI (v. nn. alveolari superiori). V tab.
anat. - nervi.
NN. DIGITALI DORSALI Al FETEI LATERALE A HALUCELUI Sl
FETEI MEDIALE A DEGETULU1 2 / Ie 2-e et 3-e col. lateraux
dorsaux des doigts du pied / dorsal digital nerves. V. tab. anat.
- nervi.
NN. DIGITALI DORSALI Al PIC10RULUI / nerfs collateraux
dorsaux du pied / dorsal digital nerves. V. tab. anat. -nervi.
NN. DIGITALI PALMARI COMUNI Al NERVULUI MEDIAN ;
troncs communs des collateraux palmaires du nerf median /
common palmar digital nerves. V tab. anat. - nervi.
NN. DIGITAL! PALMARI COMUNI Al NERVULUI ULNAR I troncs
communs des collateraux palmaires du nerf cubital / common
palmar digital nerves. V. tab. anat. - nervi.
NN. DIGITALI PALMARI PROPRII Al NERVULUI MEDIAN I nerfs
collateraux digitaux palmaires du nerf median / proper palmar
digital nerves. V tab. anat. - nervi.
NN. DIGITALI PALMARI PROPRII Al NERVULUI ULNAR I
collateraux digitaux palmaires du nerf cubital / proper palmar
digital nerves. V. tab. anat. - nervi.
NN. DIGITALI PLANTARI COMUNI Al NERVULUI PLANTAR
LATERAL / collateraux digitaux communs du nerf plan-taire
externe / common plantar digital nerves. V. tab. anat.
- nervi.
NN. DIGITALI PLANTARI COMUNI Al NERVULUI PLANTAR
MEDIAL / collateraux plantar digitaux communs du nerf
plantaire interne / common plantar digital nerves. V. tab, anat. nervi.
NN. DIGITALI PLANTARI PROPRII Al NERVULUI PLANTAR
LATERAL / collateraux plantaires des orteils du nerf plantaire
externe / proper plantar digital nerves. V. tab. anat.
- nervi.
NN. DIGITALI PLANTARI PROPRII Al NERVULUI PLANTAR
MEDIAL / collateraux plantaires des orteils du nerf plantaire
interne / proper plantar digital nerves. V. tab. anat.
- nervi.
NN. DORSALI DIGITAL! Al NERVULUI RADIAL / collateraux
dorsaux des doigts du nerf radial / dorsal digital nerves. V. tab.
anat. - nervi.
NN. DORSALI DIGITALI Al NERVULUI ULNAR

NN. DORSAL! DIGITAL) Al NERVULUI ULNAR / collateraux
dorsaux des doigts du nerf cubital / dorsal digital nerves.
NN. FESIERI INFERIORI / neris inferieurs de la fesse / inferior cluneal nerves. V. tab. anat. - nervi.
NN. FESIERI MIJLOCII / nerfs moyens de la fesse / middle
cluneal nerves. V. tab. anat. - nervi.
NN. FESIERI SUPERIORI / nerfs superieurs de la fesse /
superior cluneal nerves. V. tab. anat. - nervi.
NN. FRENICI ACCESORI / nerfs phreniques accessoires /
accessory phrenic nerves. V. tab. anat. - nervi.
NN. HEMOR01DAL1 INFERIORI (v. nn. rectali inferiori). V.
tab. anat. - nervi.
NN. INTERCOSTOBRAHIALI / nerfs intercosto-brachiaux /
intercostobrachial nerves. V. tab. anat. - nervi.
NN. LABIALI ANTERIORl / branche genitale du nerf petit
abdomino-genital, chez la femme / anterior labial nerves.
NN. LABIALI POSTERIORI / branche perineale du nerf honteux interne / posterior labial nerves. V. tab. anat. - nervi.
NN. LOMBARI / nerfs lombaires / lumbar nerves. V. tab.
anat. - nervi.
NN. OLFACTIVI / nerfs olfactifs / olfactory nerves. V. tab.
anat. - nervi.
NN. PALATINI MICI / nerfs palatin moyen et palatin
post6rieur / lesser palatine nerves. V. tab. anat. - nervi.
NN. PERINEALI / branches perineales du nerf honteux
interne / perineal nerves. V. tab. anat. - nervi;
NN. PTERIGOPALATINI / nerfs spheno-palatins / pterygopalatine nerves. V. tab. anat. - nervi.
NN. RECTALI INFERIORI / nerfs hemorroidaux / inferior rectal nerves. V. tab. anat. - nervi.
NN. SACRATI / nerfs sacres / sacral nerves. V. tab. anat. nervi.
NN. SCROTALI ANTERIORl / branche genitale du nerf petit
abdomino-genital, chez I'homme / anterior scrotal nerves.
NN. SCROTALI POSTERIORI / branche p6rineale du nerf
honteux interne / posterior scrotal nerves. V. tab. anat. nervi.
NN. SPINALI / nerfs rachidiens / spinal nerves. V. tab. anat.
- nervi. NN. SPLANHNICI LOMBARI / nerf splanchnique
pelvien /
lumbar splanchnic nerves. V. tab. anat. - nervi.
NN. SPLANHNICI PELVINI / nerfs erecteurs / pelvic
splanchnic nerves. V. tab. anat. - nervi.
NN. SPLANHNICI SACRATI / nerfs splanchniques pelviperineaiix / sacral splanchnic nerves. V. tab. anat. - nervi.
NN. SUPRACLAVICULARI ANTERIORl (v. n.
supraclaviculari
mediali). V. tab. anat. - nervi.
NN. SUPRACLAVICULARI INTERMEDIARI / branche susclaviculaire du plexus cervical superficiel / intermediate
supraclavicular nerves. V. tab. anat. - nervi.
NN. SUPRACLAVICULARI LATERALI / branche sus-acromiale du plexus cervical superficiel / lateral supraclavicular
NN. SUPRACLAVICULARI MEDIALI / branche sus-sternale
du plexus cervical superficiel / medial supraclavicular
NN. SUPRACLAVICULARI MIJLOCII (v. nn. supraclaviculari
intermediari). V. tab. anat. - nervi.
NEURECTOMIE
NN. SUPRACLAVICULARI POSTERIORI (v. nn. supraclaviculari laterali). V. tab. anat. - nervi.
NN. TEMPORALI PROFUNZI / ensemble de trois nerfs temporaux profonds ant6rieur, moyen et post6rieur / deep
temporal nerves. V. tab. anat. - nervi.
NN. TORACICI / nerfs dorsaux / thoracic nerves. V. tab. anat. nervi.
NN. VAGINAL! / nerfs du vagin / vaginal nerves. V. tab. anat. nervi.
NERVOS, adj., / nerveux, -euse, adj., / nervous. [Lot. nervosus = ci( nerv, energic, de. (a nervus = new.] 1) Care apartine
nervilor, care se refera la nervi, care este provocat de nervi. 2)
Caracterizat prin excitabilitate. 3) Despre o per-soana care
manifesta o anumita stare de agitatie psihomoto-rie sau,
dimpotriva, o stare de vivadtate, vigoare.
NERVOZITATE, s. f. / nervosite, s. f. / nervousness. [Lot.
nervositas, -atis = tarie (a unui ftr), de la nervus = nerv.]
Termen vag, desemnand o stare de excitabilitate si iritabilitate
excesive, pe fondul unor tulburari mentale si fizice variabile.
NESATURAT, adj. / non-sature, -e, adj. / unsaturated. [SC. ne =
prefix care indica o negafu.; [at. satwatus = saturat, de. ia satur
= satui.} Despre un compus care prezinta legaturi duble sau
triple In molecula. Ex.: acizi grasi n.
NESECRETOR, s. m. / nonsecreteur, s. m. / nonsecretor. [Sine = prefix care. indic-a o negatie.; [at. secretus, de. ia
secernere = a separa.} Individ uman In ale carui secretii (saliva,
sue gastric, lichid de chist ovarian, sperma) nu se gasesc
substantele solubile de tip *ABO.
NESIDIOBLASTOM, s. n. / nesidioblastome, s. m. / nesidioblastoma. \Qr. nesidion = insuia, ostrov; blastos = gertfwn.; -omo.] Termen desuet, utilizat pentru desemnarea tumorilor (secretante sau non-secretante) ale "insulelor Langerhans.
NESTINA, s. f. / nestine, s. f. / nestin. [fi6rev. e-ngi. pentru
neural stem ceii protein = proteins a cdulelor stem neurale.]
Proteina cu Mr de 200 kDa componenta a filamentelor intermediare, implicata In dezvoltarea creierului. Formeaza clasa VI
de filamente intermediare.
NEURAL, adj. / neural, -ale, -aux, adj. / neural. [Cjr. neuron =
nerv.] Referitor la sistemul nervos, utilizat Indeosebi cu referire la
unele structuri nervoase din perioada embrionara. Ex.: tub n., are
n.
NEURAMINIDAZA, s. f. / neuraminidase, s. f. / neuraminidase. Enzima care desface legatura dintre *acidul neuraminic si zaharuri din moleculele de glicoproteide existente la
suprafata celulelor. Acidul neuraminic concura la inaglutinabilitatea celulelor. Dupa tratarea cu n., se observa o tendinta mai
mare la aglutinare celulara. "Inhibitia de contact s-ar explica prin
modificarea continutului 'in acest acid al membranelor celulare.
Sin.: sialidaza.
NEURAPRAXIE, s. f. / neurapraxie, s. f. / neurapraxia. {Qr.
neuron = nerv; a - priv.; praxis = acfiune, de ia prattein = a
actwna.] Suprimarea temporarS a conducerii Intr-un nerv
periferic.
NEURASTENIE, s. f. / neurasthenic, s. f. / neurasthenia. [Qr.
neuron = nerv; astheaeia = s[a6iciune, de ia a - priv., sthenos =
forta, putere.] Termen desuet, perimat, care In tre-cut regrupa, In
general, simptomatologia din 'angoasa, *ipo-hondrie si
*cenestopatii. In prezent, termenul este mai utilizat In limbajul
comun cu referire la o stare de astenie pe un fond de surmenaj,
insomnie, apatie, dificultate In concentrare, asociate cu tristete si
pesimism.
NEURECTOMIE, s. f. / neurectomie, s. f. / neurectomy. [^r.
neuron = nerv; ektome = e,yizie.] Rezectia totala sau partiala,
mai mu|t sau mai putin Intinsa a unui nerv. Sin.: nevrectomie.
657
NEURILEMA
NEURILEMA. Var. pentru nevrilema (v.).
...
NEURINOM, s. n. / neurinome, s. m. / neurinoma. [<gT. neu-.
ron = neni; -oma.] Neoplasm nervos dezvoltat din celulele
*tecii Schwann. Se descriu doua tipuri morfologice de n.: tipul A
fasciculat, cu tesut dens; tipul B, reticulat, cu amitectura laxa. N.
este localizat Indeosebi pe marile truncniuri nervoase. In cazul
localizarii pe nervii cranieni sau pe radacinile medu-lare poate
antrena compresiuni cu simptomatologia In raport cu sediul. Desi
este o tumora benigna, este In discutie si exis-tenta n. malign,
considerat de unii autori ca un sarcom fibro-blastic dezvoltat pe
seama elementelor mezenchimatoase ale tecii nervoase. Sin.:
gliom periferic, schwannogliom, schwan-nom.
NEUROANGIOMATOZA, s. f. / neuro-angiomatose, s. f. /
neuroangiomatosis. [Qr. neuron = neni; angeion = vas;
*oma; -oza.} Proces tumoral cu punct de plecare la nivelul
*glomusului carotidian, histologic fiind un *angiomioneurinom.
NEUROARTRITISM, s. n. / neuro-arthritisme, s. m. / neuroarthritism. [Cfr. neuron = nen>; [at. (irthriticiis = care are
auta, de la gr. arthron = articulate; -ism.] Predispozitie constitutionala la stari patologice articulare, de natura nervoasa
sau prin tulburari de nutritie.
NEUROASTROCITOM, s. n. / neuro-astrocytome, s. m. /
neuroastrocytoma. \Cjr. neuron = nerv; nstron = stea; kytos =
cduid; -oma.} *Gliom compus din *astrocite, situat mai frecvent In
planseui *ventriculului al treilea si In lobii tempo-rali.
NEUROBIOLOGIE, s. f. / neurobiologie, s. f. / neurobiolo-gy.
[Qr. neuron = nerv; bias = viafa; logos = stiinta,} Studiul
fenomenelor vitale de la nivelul sistemului nervos. N. moleculara reprezinta tendinta actuala de cercetare a bazelor moleculare care sunt suportui proceselor neuronale.
NEUROBIOTAXIE, s. f. / neurobiotaxie, s. f. / neurobiotaxis.
[Qr. neuron = new; bios = viafd; laxis =s aranjare, ordonare,
, de [a tattein = a ordona, a aranja} 1) Acumulare treptata,
filogenetica, de neuroni cu aceeasi functie, In acelasi loc In SNC.
2) Model de constituire a centrilor nervosi.
NEUROBLAST, s. n. / neuroblaste, s. m. / neuroblast. [Qr.
neuron = new, blastos = germon.} Fiecare din celulele nervoase embrionare rezultate din diferentierea anumitor celule
matriciale ale "tubulut neural. N. se diferentiaza, ele Insele, In
'neuroni.
NEUROBLASTOM, s. n. / neuroblastome, s. m. / neuroblastoma. \Cjr. neuron = nerv; blastos = germen; -oma.}
Tumora alcatuita din celule asemanatoare cu celulele embrionare nervoase ("neuroblaste). Sedii: sistemul nervos vegetativ si
substanta medulara a suprarenalelor.
NEUROCALCINA, s. f. / neurocalcine, s. f. / neurocalcin. [Qr.
neuron = nen>; [at. calx, calcis = var, caiciu; -ina.} Proteina de
legare a calciului (23 kDa), In relatie cu *reco-verina. Este
abundenta In SNC.
NEUROCHIRURGIE, s. f. / neurochirurgie, s. f. / neurosurgery. }Cjr. neuron = nerv; kheirourgia = lucru efectuat
manuai, de. la kheir, -iros = mdna., ergon = iucru, acfiune ft
ergein = a fucra.] Chirurgia sistemului nervos central si periferic.
NEUROCIT, s. n. / neurocyte, s. m. / neurocyte. [Qr. neuron =
neni; kylos = ceiuia} Celula neuronala.
NEUROCITOM, s. n. / neurocytome, s. m. / neurocytoma. [Qr.
neuron = new; kytos = ceiilid; -omo.| Tumora a creieru-lui
constituita din celule nervoase nediferentiate sau de ori-gine
nervoasa. Celulele sunt asemanatoare cu epiteliul medu-lar
neural.
NEUROCRANIU, s. n. / neurocranc, s. m. / neurocranium. [^r.
neuron = nerv; (at. meaievatiS cranium, din gr. krnnion
658
NEUROFIBROMATOZA
= craniti.] Partea craniului care Inconjoara creierul si organele de
simt, In opozitie cu *splanhnocraniu sau viscerocraniu.
NEUROCRINIE, s. f. / neurocrinie, s. f. / neurosecretion,
neurocrinia. [Cfr. neuron = nerv; krincin = a separa de.]
Proprietate a unor neuroni de a elabora un produs de secretie
care, dupa trecerea In sange si actiunea sa asupra unui organ
tinta, prezinta toate caracteristicile unui hormon. Ex.: secretia
neurocrina a *hipotalamusului. Sin.: neurosecretie.
NEUROCRISTOPATIE, s. f. / neurocristopathie, s. f. / neu.
rocristopathia. [^r. neuron = nerv; [at. crista = creasta; gr.
pathos = fioa[a} Denumire generica a bolilor determinate de o
evolutie anormala a *crestei neurale. V. neurolofom.
NEURODEPRESOR, adj., s. n. / neurodepresseur, adj., s. m. /
neurodepressant. \CJT. neuron = neni; (at. depressus =
addncit, de. [a deprimere = a idsa in jos, a afunda.\ (Orice
medicament) care Incetineste sau inhiba unele functii ale SNC.
Se disting: 'sedative, *spasmolitice, *hipnotice, *neuroleptice,
*tranchilizante etc.
NEURODERMATITA, s. f. / neurodermite, s. f. / neurodermatitis. \CJT. neuron = new; derma, -atos = pie[e; -Ud.\ Sin.:
nevrodermita (v.).
NEURODERMATOZA, s. f. / neurodermatose, s. f. / neurodermatosis. [Cjr. neuron = neni; derma, -cilos = pie[e; -ozu]
Afectiune de origine In primul rand nervoasa, avand ca simptom fundamental pruritul. Cuprinde: *nevrodermitele, diferitele
tipuri de 'prurigo (Hebra, Besnier, autotoxice).
NEURODERMITA CIRCUMSCRISA / neurodermite circon.
scrite / Vidal's disease. Sin.: boala Vidal (v.).
NEUROENDOCRIN, adj. / neuroendocrinien, -enne, adj.
( neuroendocrine. \Qr. neuron = nerv; endon = waunIni;
krinein = a separa de.} Care apartine interactiunii dintre sistemul
nervos si eel endocrin, sau se refera la o serie de hor-moni ca
'vasopresina si *gastrina care sunt elaborati m celule neuronale
sau asemanatoare neuronilor.
NEUROENDOCRINOLOGIE, s. f. / neuroendocrinologie, s. f. /
neuroendocrinology. [Qr. neuron = nerv; endon = inauntru;
krinein = a separa de; logos = stiinta,} Discipiina fiziologica si
clinica dedicata studiului relatiilor, extrem de com-plexe, dintre
sistemul nervos central si glandele endocrine.
NEUROEPITELIOM, s. n. / neuroepitheliome, s. m. / neuroepithelioma. [Qr. neuron = nen'; epi - pe; thele = ridicatura,
maineion; -oma} Varietate rara de *gliom cu aspect epitelial si
cu "malignitate mare. Este localizat la nivelul *reti-nei, mai rar In
creier. Se dezvolta uneori din vestigiile medu-lare ale regiunii
sacrococcigiene. Sin.: medulo-epiteliom.
NEUROEPITELIU, s. n. / neuroepithelium, s. m. / neuroepi.
(helium. [Qr. neuron = nen>; epi = pe; thele = riduatura,
mameion.} Structura epiteliala specializata, constituind terminatiile nervilor cu diferite tipuri de sensibilitate. Ex.: celulele cu
conuri si bastonase din retina, celulele olfactive din mu-coasa
nazala, celulele gustative din corpusculii gustativi.
NEUROFIBRILE, s. f. pi. / neurofibrilles, s. f. pi. / neu-rofibrils.
[Qr. neuron = neni; lat. stiintifica fibrilla, dim. c[t la fibra = fibra}
Structuri fibrilare fine, hialine, observate in microscopia optica
dupa impregnatie argentica sub forma unei retele dense In jurul
nucleului neuronal si extinse In dendrite si axon. Prin metode si
tehnici recente s-a dovedit ca n. reprezinta agregate de
*neurofilamente si "neurotubuli.
NEUROFIBROM, s. n. / neurofibrome, s. m. / neurofibroma.
[Cjr. neuron == nerv; [at. fibra = fi6rd; -oma.} Tumora a nervilor
periferici determinata de proliferarea celulelor conjunctive ale
"perinervului.
NEUROFIBROMATOZA, s. f. / neurofibromatose, s. f. / neu.
rofibromatosis. [Qr. neuron = neni; [at. fihrii = f-iBra.; -oma;
-oza.] Boala ereditara transmisa autozomal dominant. Are
NEUROFIBROSARCOMATOZA
evolutie lentS ?i se caracterizeaza prin prezenta de tumori
cutanate, uneori pediculate, de tumori ale nervilor (*glioame) sau
ale sistemului nervos central si de pete pigmentare ale pielii (cu
aspect de "cafea cu lapte"). Frecvent, coexista tumori viscerale,
adenoame endocrine, *displazii diverse, alterari ale scheletului
(*cifoscolioza), iar uneori pot aparea tulburari men-tale. N. face
parte din grupul de boli denumite *facomatoze. Sin.: boala von
Recklinghausen.
NEUROFIBROSARCOMATOZA, s. f. / neuroflbrosarcomatose,
s. f. / neurofibrosarcomatosis. [(gr. neuron = new; [at. fibra =
fi6rd; gr. sarx, sarkos = came.; -oma; -ozd.] Varietate de
'sarcomatoza primitiva a sistemului nervos. Se caracterizeaza
prin dezvoltarea de numeroase *sarcoame la nivelul bazei
creierului si de-a lungul maduvei spinarii. Tumorile inva-deaza si
nervii periferid.
NEUROFILAMENTE, s. n. pi. / nerofilaments, s. m. pi. / neurofilaments. [Cjr. neuron = nerv; [at. filamentum = t&saturd in
fir.\ Filamente caracteristice *citoscheletului neuronilor. Fac parte
din *filamente intermediare si sunt dispuse In fascicule pa-ralele.
Fiecare n. rezulta din combinarea a doua lanturi a cate 310
aminoacizi dispusi In *structura secundara de tip a-helix. 1n
compozitia fiecarui lant sunt cuprinse trei proteine denumite
neuron-specifice si caracterizate prin M,., dupa cum urmeaza:
NF-L (L de la light - usor) de 68 kDa; NF-M (M de la medium mediu) de 125 RDa si NF-H (H de la heavy - greu) de 200 kDa.
Gena codanta pentru NF-L este localizata pe cromozomul 8, iar
cea pentru NF-H pe cromozomul 22. V. si citoschelet.
NEUROFILAXIE, s. f. / neurophylaxie, s. f. / neurophylaxis. \
(jT. neuron = new; phylaxis = protecfie, de. la phylattein = a
apdrd] Protectia sistemului nervos Tmpotriva infectiilor.
NEUROFIZINE, s. f. pi. / neurophysines, s. f. pi. / neurophysins. Grup de molecule peptidice cu Mr de circa 10 kDa,
rezultate din clivarea precursorilor *ocitocinei si *vasopresinei.
Rolul n., Inca neclar, ar consta In stocarea si transportui hormonilor din ai caror precursori au rezultat. V. ocitocina si vasopresina.
NEUROGEN, adj. / neurogene, adj. / neurogenic. [Cfr. neuron
= new; geanan = a produce.] Care este de origine ner-voasa.
NEUROGLIOBLASTOM, s. n. / neuroglioblastome, s. m. /
glioblastome. [Gjr. neuron = nerv; glia = clei; blastos = gvrmw; -oma} Sin.: neurospongiom (v.).
NEUROGLIOM, s. n. / neurogliome, s. m. / neuroglioma. {Qr.
neuron = new; g/io = del; -oma.} V. ganglioneurom.
NEUROGLIOMATOZA, s. f. / neurogliomatose, s. f. / neurogliomatosis. [Cfr. neuron = nerv; glia = clei; -oma; -ozd.] Boala
caracterizata prin coexistenta unei *neurofibromatoze cu
"glioame ale nervilor periferid si cu *meningioame. N. repre-zinta
o neoplazie extinsa In Intreaga 'nevroglie.
NEUROHIPOFIZA, s. f. / neurohypophyse, s. f. / neurohypophysis. NA: neurohypophysis. [Qr. neuron = nerv; hypo =
sufi; physis = creftere, de [a phyein = a crefte.} Sin.:
hipofiza posterioara (v. hipofiza).
NEUROHORMON, s. m. / neuro-hormone, s. 1. I neurohormone. \Qr. neuron = nerv; hormon = e^citat, de. ia hor-maem
= a Indemna, a e-^cfta] Substanta proteica (peptid) pro-dusa In
celule nervoase specializate si eliberata In drculatie. N.
actioneaza local sau la distanta. Ex.: "oxitocina si *vaso-presina,
hormoni produsi In hipotalamus si eliberati In drculatie la nivelul
*hipofizei posterioare.
NEUROINFECTIE, s. f. / neuro-infection, s. f. / neuroinfec-tion.
[QT. neuron = tieni; [at. infectus, de [a inficere = a strica, a
otravi.} Boala infectioasa a sistemului nervos.
NEUROLEMA. Var. pentru neurilema (v.).
NEUROMEDIATOR
NEUROLEPTANALGEZIE, s. f. / neuroleptanalg6sie, s. f. /
neuroleptanalgesia. [t^r. neuron = new; leptikos = care. se.
fu(e.azd pe., an - priv.; algos = durere, sou a]gesis = simflll
durerii.] Diminuarea sau abolirea sensibilitatii la durere obtinuta
prin utilizarea de *neuroleptice.
NEUROLEPTIC, adj., s. n. / neuroleptique, adj., s. m. / neuroleptic. [Cjr. neuron = nerv; leptikos = care se fiêaza pe.] 1)
Care se refera la efectui medicatiei *antipsihotice asupra functiilor
cognitive si a comportamentului. La subiectii normali, acest efect
consta Intr-o stare de apatie, lipsa de initiativa si limitarea
capacitatii emotionale, iar la padentii psihotid - redu-cerea
confuziei si agitatiei si normalizarea activitatii psihomo-torii. 2)
Medicament care determina efectele mentionate. Din categoria n.
fac parte fenotiazinele, butirofenonele si tioxanti-nele, precum si
clasele de medicamente descrise mai recent ca inhibitori ai
receptorilor pentru coledstokinina si modulatori ai actiunii acidului
glutamic si glicinei la nivelul SNC.
NEUROLIPIDOZA, s f. / neurolipidose, s. f. / lipidosis of the
nervous system. [Qr. neuron = nerv; lipos = grasiwe,
-oza.l Termen generic prin intermediul caruia sunt regrupate un
numar mare de enzimopatii congenitale si ereditare care afecteaza
metabolismul lipidic si determina acumulare anormala de lipide In
neuronii sistemului nervos central si In unele organe. Se disting
patru grupe de n.: 1) N. care afecteaza metabolismul
*sfingolipidelor (*sfingolipidoze). 2) N. care afecteaza metabolismul
colesterolului (ex.: xantomatoza cerebro-tendinoasa, *boala
Wolman). 3) N. prin dismetabolism In relatie cu un aport exogen
(ex.: *boala Refsum). 4) N. prin lipsa unor tipuri de lipide (ex.: prin
depozit de lipoproteine - *boala Tangier).
NEUROLIPOMATOZA, s. f. / neurolipomatose, s. f. / neurolipomatosis. [Gjr. neuron = nerv; lipos = grasime; -oma;
-ozd.] Sin.: adiposis dolorosa (v.).
NEUROLITIC, adj. / neurolytique, adj. / neurolytic. [Qr. neuron
= nerv; lytikos = care distruge, de (a lyein = a disInige..} Care
produce *neuroliza, sau se afla In relatie cu aceasta.
NEUROLIZA, s. f. / neurolyse, s. f. / neurolysis. \Cjr. neuron =
nerv; ]ysis = distrugere, de [a lyein =- a disInige.] 1) Act operator
chirurgical de eliberare a unui nerv de tesu-tul scleros care Tl
poate Ingloba sau comprima. 2) Distrugerea sau disolutia unui
tesut nervos cand acesta este la originea unei dureri cronice sau
a unei stari de spasticitate. Frecvent, n. se poate obtine prin
injectarea intratecala a unor substante ca alcoolul, fenolul sau
glicerolul. 3) Eliberarea tecii nervoase prin sectiune longitudinala.
NEUROLOFOM, s. n. / neurolophome, s. f. / neurolophoma.
[Qr. neuron = nerv; lophos = coaInd, creastd; -oma.] Denumire
generala a tumorilor sistemului nervos dezvoltate pornind de la
*creasta
neurala:
ganglioneurinoame,
neuro-blastoame,
melanoame, neurinoame, apudoame. V. neuro-cristopatie.
NEUROLOGIE, s. f. / neurologic, s. f. / neurology. [Cfr. neuron =
nerv; logos = ftiinta.] Studiul bolilor sistemului nervos. Uneori
termenul este extins si la studiul anatomiei si fiziolo-giei
sistemului nervos.
.
NEUROM, s. n. / neurome, s. m. / neuroma. {Cjr. neuron = nerv;
-oma.] Termen general pentru orice tip de neoplasm derivat din
celulele sistemului nervos. Ex.: 'ganglioneurom,
-neurinom.
NEUROMATOZA, s. f. / neuromatose, s. f. / neuromatosis. [C?r.
neuron = nerv; -oma; -ozd.] Prezenta de "neuroame multiple, de
ex. In *neurofibromatoza.
NEUROMEDIATOR, s. m. / neuromediateur, s. m. / neurotransmitter. [Gr. neuron = new; [at. mediator, -oris = mediator,
intermediar, de [a mediare = a fi Ca mijioc fi medius
659
NEUROMER
= [a mijfoc.] Molecula eliberata de o terminatie nervoasa
presinaptica si care, dupa interactiunea cu o molecula receptoare a membranei postsinaptice, declanseaza influxul nervos In
neuronul postsinaptic. Intr-un sens mai general, orice sub-stanta
implicata direct In actiunea unui neuron asupra celulelor tinta. In
functie de neuron, n. pot fi de natura diferita, iar o serie de
neuroni pot actions prin mai multi n. diferiti. Principalii n. sunt fie
peptide ("neurotensina, *substanta P, *endorfine,
*enkefaline, "VIP, *colecistokinina, *bradikinina, *somatostatina,
*liberine), fie derivati de aminoacizi (*serotonina, 'dopamina,
*noradrenalina, 'adrenalina, *acetilcolina, *GABA, *glicina, *glutamat etc.). Unii n. actioneaza ca excitatori (*catecolamine, *liberine etc.), iar altii ca inhibitori (*GABA, *enkefaline, 'somatostatina etc.). 0 serie de n. sunt transportati de-a lungul fibrelor
nervoase, altii fiind formati si distrusi la nivelul sinapsei. N. se afla
la nivelul terminatiilor nervoase in cantitati relativ crescute si sunt
eliberati consecutiv depolarizarii neuronului. Ei sunt In general
degradati curand dupa actiunea lor. Sin.: neurotrans-mitator.
NEUROMER, s. m. / neuromere, s. m. / neuromere. [Qr. neuron
= new; meros = parts..} Segment embrionar al creierului sau al
maduvei spinarii.
NEUROMIELITA OPTICA ACUTA / neuromyelite optique aigue /
neuromyelitis optica. [Qr. neuron = new, myelos = mdduva.,
-itd, optikos = care se refers [a vt.de.Te, de la. optesthai = o
vedea; iat. acutus = ascufit.} Sin.: boala Devic (v.).
NEUROMIOTONIE, s. f. / neuromyotonie, s. f. / Isaacs-Mertens
syndrome. [Qr. neuron = nerv; mys, myos = musclii; tonos =
tenswne.} Sindrom descris recent, caracteri-zat prin persistenta
unei contractii musculare In repaus, lentoare si dificultate a
contractiei voluntare, *miokimii abun-dente. La electromiografie
se constata o activitate In pusee Deregulate, persistenta In
repaus si In timpul somnului. Simptomele se amelioreaza prin
tratament cu fenilhidantoina. Sin.: sindrom Isaacs-Mertens,
sindrom Isaacs. V. si miotonie.
NEUROMIOZITA, s. f. / neuromyosite, s. f. / neuromyositis. [QT.
neuron = new, mys, myos = mufcHi; -itd.] Inflamatie
concomitenta a unui nerv si a muschiului pe care acesta 71
inerveaza.
NEUROMODULATOR, s. m. / neuromodulateur, s. m. / neuromodulator. [Cfr. neuron = neni; Cat. modular! = a masura, a
ritina, a modulo., de. la modulus = cadenza fi modus =
masura,} *Neuropeptid eliberat In acelasi timp, In acelasi loc si
de acelasi neuron care elibereaza un *neurotransmitator cla-sic
si care actioneaza asupra acelorasi situsuri pre- si postsinaptice
ca si neurotransmitatorul. Prezenta n. atenueaza sau create
efectele neurotransmitatorului si, In consecinta, deter-mina
modificari ale *transmisiei sinaptice. V. si sinapsa.
NEUROMODULARE. Var. pentru neuromodulatie (v.).
NEUROMODULATIE, s. f. / neuromodulation, s. f. / neuromodulation [fr. neuron = nerv; [at. modulatio, -onis =
modulare., de. la modular] = a masura, a ritma, a. modula fi
modulus = cadenza.} Modalitate de actiune a anumitor neuropeptide ale creierului, denumite *neuromodulatori, prin care sunt
modificate caracteristicile *transmisiei sinaptice. Var.: neuromodulare. V. sinapsa.
NEURON, s. m. / neurone, s. m. / neuron. \<JT. neuron = neni.]
Celula inalt diferentiata pentru generarea, conducerea si
transmiterea 'influxului nervos. N. reprezinta unitatea fundamentala a sistemului nervos si este alcatuit dintr-un *corp celu-lar
(care contine nucleui, 'corpusculii NissI si alte organite), din una
sau mai multe *dendrite (care receptioneaza impul-suri aferente
si Ie transmit corpului celular) sj un *axon (care conduce
impulsurile eferente, uneori pe distante rnari). Impulsu660
NEUROPATIE
rile se transmit de la un neuron la altui prin *sinapse. S-a
considerat ca toti neuronii componenti ai creierului uman (si de
mamifere) sunt prezenti de la nastere. Recent, Insa, au fost
descoperite celule susa In creierul adult, mai Intai la mamifere,
ulterior si la om, capabile de neurogeneza. V. in continuare
diferite tipuri de neuroni.
NEURON DE ASOCIATIE / neurone d'association / associative
neuron. N. relativ scurt care leaga un n. senzitiv cu un n. motor
In cadrul unui reflex polisinaptic. N. a. sunt situati In substanta
cenusie a sistemului nervos central. Sin.: neuron intercalar.
NEURON BIPOLAR / neuron bipolaire / bipolar neuron. N care
prezinta doua prelungiri, un axon si o dendrita, orientate In
directii diferite, deoarece corpul celular este situat excen-tric fata
de acestea. Majoritatea *n. senzitivi sunt bipolari.
NEURON CORTICAL / neurone cortical / cortical neuron. N. al
carui corp celular se afla In "cortexul cerebral.
NEURON EFECTOR / neurone effecteur / effector neuron. N.
care transmite impulsuri de la sistemul nervos central catre un
*efector pentru a provoca un raspuns fiziologic.
NEURON INTERCALAR / neurone d'association, zygoneures /
intercalary neuron, internuncial neuron. Sin.: neuron de'
asociatie (v.).
NEURON INHIBITOR / neurone inhibiteur / in-hibitory neuron.
N. mic, a carui stimulare antreneaza eliberarea unui neurotransmitator (ex.: GABA, glicina) care provoaca *hiperpolarizarea membranelor postsinaptice si, deci, se opune transmisiei unui mesaj nervos. N. i. se Intanesc In inervatia muschilor
antagonisti, prevenind contractia simultana a celor doi muschi,
care, daca s-ar produce, ar bloca miscarea. *N. de asociatie sunt
n. i.
NEURON MOTOR / neurone moteur / motor neuron. Sin:
motoneuron (v.).
NEURON MULTIPOLAR / neurone multipolaire / multipolar
neuron. N. care prezinta un axon si mai multe dendrite de
dimensiuni mari, care pornesc din corpul celular In mai multe
directii. Majoritatea *motoneuronilor si *n. de asociatie sunt n. m.
NEURON PIRAMIDAL / neurone pyramidal / pyramidal neuron. N. al carui corp celular are forma asemanatoare unei
piramide. N. p. sunt situati In ariile motorii ale cortexului cerebral.
NEURON SENZITIV / neurone sensitif / sensory neuron.
Celula nervoasa care conduce mesajele de la un organ de simt
sau de la un receptor senzorial spre sistemul nervos central. Se
disting: n. s. somatici sau somatosenzit/vi (in sistemul nervos
periferic din piele, musculatura scheletica, articu-latii si oase) si
n. s. vegetativi sau viscerosenzitivi (localizati In nervii simpatici si
parasimpatici din inima si alte organe).
NEURON UNIPOLAR / neurone unipolaire / unipolar neuron.
N. al carui corp celular prezinta o singura prelungire, axonul.
Numerosi n. senzitivi, n. motori si de asociatie sunt unipolari.
NEURONOFAGIE, s. f. / neuronophagie, s. f. / neuronophagia. [Qr. neuron = neni; phagein = a m6.nca,\ 1) Distrugerea celulelor nervoase prin mecanisme fagocitare. 2)
Patrun-derea In interiorul celulelor nervoase lezate a unor celule
nevroglice tinere. Are semnificatia unei fagocitoze, ce apare In
leziunile nervoase acute.
NEUROPAPILITA, s. f. / neuropapillite, s. f. / neuropapilli. tis.
[Qr. neuron = nerv; Iat. papillu = mameton, fidsu.uta'i itd]
Inflamatie localizata a *papilei optice, care, observata cu
*oftalmoscopul, apare edematoasa, cu venele destinse. N. evolueaza de obicei spre atrofia papilei.
NEUROPATIE, s. f. / neuropathie, s. f. / neuropathy. [Qr.
neuron = nerv; pathos = 6oaia,} Orice afectiune a sistemu-
NEUROPATIE AMILOIDA
lui nervos central sau periferic. Termenul este utilizat Indeosebi
cu referire la bolile sistemului nervos periferic. V. neuropatie
periferica.
NEUROPATIE AMILOIDA / neuropathic amyloTde / amyloid
neuropathy. Afectare a nervilor periferici In *amiloidoza sistematizata primitiva. Se traduce prin *polinevrita a membrelor
inferioare si uneori a membrelor superioare, cu afectarea sensibilitatii profunde. Se asociaza cu manifestari digestive si genitourinare.
NEUROPATIE DIABET1CA / neuropathie diabetique / diabetic
neuropathy. N. perferica metabolica ce apare la diabeticii cu
hiperglicemie accentuata si rau controlata. Forma cea mai
frecventa se manifesta prin *polinevrita a membrelor inferioare
senzitivo-motorie, discreta. Afectarea sistemului vegetativ semnifica un prognostic mai sever.
NEUROPATIE METABOLICA / neuropathie metabolique /
metabolic neuropathy. Denumire generica pentru *n. peri-ferice
care au drept cauza dezechilibre metabolice. Cele mai
frecvente n. m. sunt *n. diabetica si n. din insuficienta renala
cronica.
NEUROPATIE OPTICA / neuropathic optique / optic neuropathy. Desi, teoretic, termenul se refera la orice afectiune a
nervului optic, el este utilizat Indeosebi pentru desemnarea
tulburarilor vasculare ale acestuia, Indeosebi ale *papilei optice.
Pentru celelalte boli ale nervului optic, chiar neinfla-matorii, se
utilizeaza termenul de *nevrita optica.
NEUROPATIE PARANEOPLAZICA / neuropathie paraneoplasique / paraneoplastic neuropathy. Sindrom neurologic
survenind la bolnavii de cancer, Indeosebi In cancerul bronsic
cu celule mid si boala Hodgkin (n. parahodgkiniana). Se
prezinta sub forme clinice variabile: motorie, senzitiva, senzitivo-motorie, fie de origine centrala, fie de origine periferica.
Evolutie frecvent imprevizibila, independents de cea a tumorii.
Patogenie insuficient cunoscuta. Afectarea neurologica nu este
determinate! de compresiune, invazie tumorala sau necroza de
origine vasculara si nu se afla In relatie cu terapia antineoplazica.
NEUROPATIE PERIFERICA / neuropathic peripherique /
peripheral neuropathy. Denumire generica pentru orice
afectiune a sistemului nervos periferic, indiferent de sediul si
intinderea leziunilor, simptomatologie (senzitiva, motorie, senzitivo-motorie sau vegetativa), evolutie (acuta, subacuta sau
cronica) si cauza (metabolica, nutritionala, toxica, infectioasa,
vasculara, imunologica, paraneoplazica, boala ereditara). Topografia n. poate fi asimetrica sau simetrica. N. asimetrice sau
mononeuropatiile pot fi unice sau multiple (multinevrite) si adesea de origine vasculara (angeite). N. simetrice sunt polineumpatii, fie prin demielinizarea tecii lui Schwann, poliradiculonevrite, fie de origine axonala, polinevrite sau polineuropatii
simetrice distale.
NEUROPATOLOGIE, s. f. / neuropathologie, s. f. / neuropathology. [Qr. neuron = new; pathos = boala; logos =
stiinta.] Studiul bolilor sistemului nervos si al alterarilor structurale si functionale pe care Ie genereaza acestea. In general,
aceste boli sunt divizate In doua mari categorii: 1) Defecte
congenitale, In care procesele patologice se dezvolta dupa o
perioada de timp. 2) Boli dobandite ca urmare a actiunii unor
factori patogenici inflamatori (infectiosi, toxici, traumatici, mecanici sau neoplazici), la care se adauga aproape sistematic
tulburari ale circulatiei cerebrale.
NEUROPEPTID, s. n. / neuropcptide, s. m. / neuropeptide.
[(jr. neuron = new; peptos = (iige.Ta.ti copt, de. ia pepsem = a
gdti, a digero,} Denumire generica a mediatorilor chimici de
natura peptidica secretati la nivelul SNC. Ex.: morfine endogene ('endorfine).
NEUROSPONGIOM
NEUROPIL, s. n. / neuropile, s. m. / neuropil. \Cjr. neuron =
nw, pi/os = pasta.} Retea de fibre subtiri amielinice care strabate
Intregul SNC. Se pare ca difuzeaza si iradiaza impul-surile
nervoase.
NEUROPLASMA, s. f. / neuroplasme, s. m. / neuroplasm. [CJT.
neuron =s new; plasma = o6iect mode.(at.\ Sin.: axo-plasma
(v.).
NEUROPLASTIE, s. f. / neuroplastie, s. f. / neuroplasty. [Qr.
neuron = neni; pJasios = modtlat, de. ia p/ossei'n = a forma, a
modela,} Microchirurgie reparatorie a nervilor, In general In
scopul restabilirii continuitatii acestora.
NEUROPLEGIC, adj., s. n. / neuroplegique, adj., s. m. / neuroplegic. [Qr. neuron = nerv; plege = iovitwa.} Sin.; neu-roleptic
(v.).
NEUROPOR, s. m. / neuropore, s. m. / neuropore. [Cyr. neuron = nerv; [at. porus, gr. paras = par, conduct, pafcy.]
Deschiderea terminala, anterioara si posterioara, a tubului neural
embrionar.
NEUROPROTECTIE, s. f. / neuroprotection, s. f. / neuroprotection. {Qr. neuron = neni; [at. protectio, -onis = apdrare,
de ia protegere = a woperi, a apwa.] Totalitatea mijioacelor de
diminuare a alterarilor neurologice In caz de atac cerebral (*ictus
apoplectic) sau traumatisme cerebrale. 0 serie de medicamente,
enzime, hormoni si agenti fizici, Indeosebi hipotermia actioneaza
ca neuroprotectori.
NEURORADIOLOGIE, s. f. / neuroradiologie, s. f. / neuroradiology. \Cjr. neuron - nmi; [at. radius = raza; gr. logos =
ftiinta,] Radiologia aplicata la neurologie. N. intetventionala
reprezinta *radiologia interventionala aplicata la sistemul nervos.
NEURORAFIE, s. f. / neurorraphie, s. f. / neurorrhaphy. \Qr.
neuron = nerv; rhaphe = suturd.] Suturarea capetelor unui nerv
sectional.
NEURORETINITA, s. f. / neuroretinite, s. f. / neuroretinitis. \Qr.
neuron = nerv; iat. rete, -is = re.fea; -ind; -ita.] Infla-matie
concomitenta a nervului optic si a retinei. Cand leziu-nile
afecteaza *papila si retina peripapilara se utilizeaza termenul
'papilita. Aceasta boala nu este Intotdeauna de natura
inflamatorie, ca, de ex., In cazul n. din hipertensiunea arte-riala.
NEURORETINOPATIE, s. f. / neuroretinopathie, s. f. / neuroretinopathy. \Qr. neuron = new; [at. rete, -is = retea; -ind;
gr. pathos - 6oa[a.} Afectiune retiniana pe baza nervoasa. Cea
mai reprezentativa: n. hipertensiva, un complex de leziuni neuroretiniene neinflamatorii care apar In cursul afectiunilor de origine
renala sau hipertonica.
NEUROSECRETIE, s. f. / neurosecretion, s. f. / neurosecretion. [Cjr. neuron = new; [at. ser.retio, -onis = se.pa.rare,
de. la secernere = a separa.] Sin.: neurocrinie (v.).
NEUROSIFILIS, s. n. / neurosyphilis, s. f. / neurosyphilis. YQr.
neuron = new; Syphilus (aiterare. a numdui Sipytus, pastor
le.ge.ndw din ,,'Me.tamorfoze.ie." [ui Oridiu), pe care poe-tul
Tracastor din Verona (in anu[ 1530) i-a preluat intr-un poem,
imaginandu-si ca acesta a fost im6o[ndvit de ^potion, ca
pedeapsa pentru filtste.m.e.le. sale., sau de la gr. syn = impreuna.; philcin = a iu6i.\ Afectare a sistemului nervos determinata
de *sifilis. Se disting: 1) N. simptomatic, cu modificari ale
lichidului cefalorahidian, In absenta simptomatologiei clinice. 2)
N. rneningovascular, cu afectarea meningelor si a structuri-lor
vasculare la nivelul creierului sau/si maduvei spinarii. 3) N.
paretic, v. paralizie generala. 4) N. tabetic, v. tabes.
NEUROSPONGIOM, s. n. / neurospongiome, s, m. / neurospongioma, glioma. [Qr. neuron = new; iat. spongia, gr.
spongion = bure.te.-i -omo.] Varietate de tumora cerebrala
(*glioblastom) cu tendinta de extindere rapida. Afecteaza 'in-
661
NEUROSTIMULANTE
deosebi copilul si este localizata la nivelul cerebelului si ventriculului IV cerebral. Poate invada emisferele cerebeloase si
maduva spinarii, iar dupa ablatie recidiveaza rapid. Sin.:
glioblastom izomorf, granuloblastom, neuroglioblastom.
NEUROSTIMULANTE, s. n. pi / neurostimulants, s. m. pi. /
central nervous system stimulants. [Qr. neuron = nerv; [at.
stimulare = a miboldi, a stimula, de [a stimulus = hat ascufit cu
care. se im6o(desc viteie.} Grup de medicamente non-amfetaminice (*amfetamina) care stimuleaza sistemul nervos central la diferite niveluri si, ca urmare, antreneaza actiuni cardiovasculare si respiratorii. Unele n. sunt si convulsivante. V. si
cafeina, teofilina.
NEUROSTIINTE, s. f. pi. / neurosciences, s. f. pi. / neurosciences. \Cjr. neuron - nerv; [at. scientia, de. la sciens,
-entis, participiu( present ai verfiulw scire = a fti,} Ansamblul
stiintelor fundamentale si clinice referitoare la fiaologia si
patologia sistemului nervos.
NEUROTACTINA, s. f. / neurotactine, s. f. / neurotactin. [Qr.
neuron = nsrv; [at. tactiis = atingere, de (a langere = a atinge;
-ina.} Glicoproteina integrala membranara prezenta la
'Drosophila melanogaster, cu rol In adeziunea intercelulara. N.
este prezenta tranzitoriu 'in timpul proliferarii si al fecundarii
celulare.
;
NEUROTENSINA, s. f. / neurotensine, s. f. / neurotensin. [Qr.
neuron = new; [at. tensus, lit la tendere = a intinde, a. inwrda;
-ina.] Peptid alcatuit din 13 reziduuri de aminoadzi prezent In
hipotalamus si la nivelul tractului gastrointestinal. N. poseda
proprietati hiperglicemiante si stimuleaza secretia de *hormoni
hipofizari. De asemenea, provoaca contractia mus-chilor netezi
ai intestinului, diminueaza secretia acida a sto-macului si dilata
vasele mid.
NEUROTIZARE, s. f. / neurotisation, s. f. / neurotization. [Qr.
neuron = new.} Transplantarea nervului motor al unui muschi
sanatos, cu sau fara placa sa motorie, Intr-un muschi paralizat
(ex.: In poliomelita).
NEUROTMESIS, s. n. / neurotmesis, s. m. / neurotmesis. [Gfr.
neuron = new; tmesis = tdietura, secfionare.] Intreru-perea
continuitatii anatomice a unui nerv periferic.
NEUROTOM, s. n. / neurotome, s. m. / neurotome. [Cft. neuron
= new, tomos = taint, secfwnat, de. la temnein = a. tOio,}
Segment din sistemul nervos central al embrionului, corespunzand unui "metamer.
NEUROTOMIE, s. f. / neurotomie, s. f. / neurotomy. {Cjr.
neuron = nerv; tome = taiere, secfiune, de la temnein = a taia.}
Sectiunea chirurgicala a unui nerv, practicata In unele nevralgii
rsbele. Este cazul, Indeosebi, al n. radacinilor nervului trigemen
In nevralgia faciala esentiala. Sin. partial: dener-vare (v.).
NEUROTONIE, s. f. / neurotonie, s. f. / neurotonia. [Qr. neuron
= new; tonos = tensiune.} Emotivitate exagerata tradusa
Indeosebi prin vivacitatea reflexelor. V. distonie.
NEUROTOXIC, adj., s. n. / neurotoxique, adj., s. m. / neurotoxic. [Cfr. neuron = new; toxikon = otrava. pentru varful
sagefilor, de la toxon = sag&ata.\ (Agent) care exercita o actiune
toxica asupra sistemului nervos. V. si neurotoxina.
NEUROTOXINA, s. f. / neurotoxine, s. f. / neurotoxin. [Qr.
neuron = new; toxikon = otrava pentru varfut sO.ge.tiltir, de [a
toxon = sageata; -Hid.] Exotoxina de origine vegetala sau
animala, care blocheaza conducerea impulsului nervos sau
transmisia sinaptica prin legarea la nivelul 'canalelor ionice de
Na+ voltaj-dependente. Cele mai puternice n. bacteriene sunt
toxinele: botulinica (v. botulism), tetanica (v. tetanos) si dif-terica
(v. difterie). Alte n., ca *tetrodotoxina, *conotoxinele, *sa-xitoxina,
sunt utilizate In studiul canalelor ionice.
662
NEUTROFIL
NEUROTRANSMISIE, s. f. / neurotransmission, s. f. / neu
retransmission, [(^r- neuron = neni; [at. transmissjii, -oni-. =
tre.ce.re, trimitere, de la transmittere = a trimite dincol'-(trans =
peste, dincolo, mittere = a trimite).} Trecerea *inflij xului nervos de
la un neuron la altul.
NEUROTRANSMITATOR, s. m. / neurotranSmetteur, s. m. i
neurotransmitter. [Qr. neuron = new; [at. transmittere = a trimite
dincoto (trans = peste, dincolo, mittere = a Inmtt}.\ Sin.:
neuromediator (v.)
NEUROTROFIC, adj. / neurotrophique, adj. / neurotrophic. [Cfr.
neuron = nerv; trophikos = care. firdneste, de la trephein = a
fvram.\ Care se refera la tulburarile trofice de origine ner-voasa.
NEUROTROFINA, s. f. / neurotrophine, s. f. / neurotrophin. [CfT.
neuron = new; trophis = h-rana, nutritie; -ina.] Termen generic
care cuprinde o serie de proteine care asigura, la o concentratie
foarte mica, diferentierea si supravietuirea neu-ronilor simpatici
sau senzoriali. Prototipul de n. este 'factorul de crestere a celulelor
nervoase (NGF). Au fost descrise sau sunt In curs de caracterizare
si alte n., ca: factorul neutrafic derivat din creier (BNDF ^ brainderived neutrophic factor), cu o structura asemanatoare cu a NGF,
si neutrofinele 3, 4, 5 si 6.
NEUROTROP, adj. / neurotrope, adj. / neurotropic. [Cjr. neuron =
new; trope = intoarcere, de [a frrpein = a intoarct.} Despre
substantele (toxice sau medicamente) sau microor-ganismele care
prezinta o afinitate particulara pentru sistemul nervos.
NEUROTROPISM, s. n. / neurotropisme, s. m. / neurotropy,
neurotropism.-[(yr. neuron = new; trope = intoarcere, tie la
trepein = a intoarce; -ism.] Cu afinitate deosebita pentru sistemul
nervos; ex.: unele virusuri prezinta n.
NEUROTUBUL, s. m. / neurotubule, s. m. / neurotubule. \Qr.
neuron = new; [at. tubiiliis, dim. de la tiibus = tub\ Organit de
forma alungita, cu diametrul de 20-30 nm, prezent In *peri-carion,
dendrite si axon, a carui structura elementara este asemanatoare
cu cea a "microtubulilor din numeroase tipuri celulare. V. si
neurofibrile.
NEUROVEGETATIV, adj. / neurovegetatif, -ive, adj. / neuro.
vegetative. [Gr. neuron = nerv; [at. vegetare = a wpiora, a
insuflefi, de la vegetus = viguros.} Care se refera la 'sistemul
nervos autonom sau vegetativ.
NEUROVIROZA, s. f. / neurovirose, s. f. / neurovirus disease.
\Cfr. neuron = nerv; [at. virus = venin, otrava.; -ozd.j Infectie virala
cu localizare si simptomatologie predominant nervoase.
NEUTRALIZARE, s. f. / neutralisation, s. f. / neutralization. [Lat.
neutralis = neutru, de la neuter, -tra, -trum = nici unui, nici attuL}
1) Capacitate a anumitor anticorpi de a bloca activitatea biologica
a antigenilor corespondenti. 2) Procedeu prin care se trateaza
solutia unui acid cu o baza sau invers. 3) Reducerea aciditatii sau
a alcalinitatii apelor reziduale.
NEUTRALIZARE OCULARA / neutralisation oculaire / unio.
cular suppression. Suprimarea uneia din imaginile retiniene 1 sau
a unei parti a acesteia. Se disting: 1) N. o. fiziologica, daca In
creier nu sunt integrate toate senzatiile fiecarui ochi, selectandu-se
numai ceea ce prezinta interes. 2) N. o. pato-logica se observa
aproape exclusiv In *strabism, evitandu-se astfel 'diplopia.
NEUTRINO, s. m. / neutrino, s. m. / neutrino. [Lot. neutro = catre
nici una din ce[e doud parti, de (a neuter, -tra, -trum = nici unui,
nici aitui.\ Particula elementara cu masa mai mica decat a
electronului. Nu are sarcina electrica.
NEUTROFIL, adj., s. n. / neutrophile, adj., s. m. / neutrophil. [Lat.
neutro = catre nici una din celt doud parti, de la
NEUTROFILIE
neuter, -tra, -trum = nici wiui, nid altulj gr. phuos = pri-etm, de.
(a philein = a iv6i.] 1) Care prezinta afinitate pen-tru colorantii
neutri, de ex. In cazul coloratiei May-Grunwald-Giemsa. 2) Sin.
cu polinuclear neutrofil. V. granulocit.
NEUTROFILIE, s, f. / neutrophilie, s. f. / neutrophilia. [Lat.
neutro = cdtre nici una din ceie doud parti, di la neuter, -tra,
-trum = nici unui, nici altui; gr. philia = atrartie, de ia. philein =
a iubi.\ 1) Cresterea numarului de *neutrofile In sange. Este cea
mai comuna forma de leucocitoza si poate fi determinata de
cauze diverse, Indeosebi de numeroase infectii acute
microbiene, dar si de intoxicatii, hemoragii, neo-plasme maligne
cu crestere rapida. N. poate aparea si 'in unele stari fiziologice,
de ex. consecutiv unui efort muscular intens sau In perioada
sarcinii. Sin.: granulocitoza neutrofila. V. si leucocitoza. 2)
Proprietatea unor celule sau tesuturi de a prezenta afinitate
pentru coloranti neutri.
NEUTRON, s. m. / neutron, s. m. / neutron. [Lat. neutro =
cdtre nici una din cde, doud parti, de. la neuter, -tra, -trim =
nici unui, nici altui} Particula elementara (n), neutra electric, cu
masa de 1,00898 unitati atomice, Impreuna cu *pro-tonul, n.
fcste un constituent fundamental al nucleelor atomice. N. liber
(In afara nucleului) este instabil si se dezintegreaza (cu o durata
de viata de 15,3 minute) Intr-un proton, un electron si un
antineutrino. In interiorul unui nucleu stabil, n. este stabil, iar In
interiorul unui nucleu instabil el se dezintegreaza Intr-un timp
care depinde de nucleui considerat. In prezent se considera ca
n. prezinta o structura interna alcatuita din trei "quarks (doi
quarks d si un quark u, deci udd), astfel meat sarcina sa
electrica globala se mentine nula.
NEUTRONOGRAFIE, s. f. / neutronographie, s. f. / neutronography. [Lat. neutro = cdtre. nici una din celt. doud parti,
de. ia neuter, -tra, -trum = nici unu[, nici aitui; gr. yaphcin = a
scrie.} Tehnica aflata In etapa experimentala, analoga
*radiografiei, dar obtinuta prin utilizarea unui fascicul de
neutroni In locul unui fascicul de radiatii X. Daca radio-grafia
permite observarea elementelor minerale, prin n. se obtine o
imagine complementara a distributiei elementelor organice.
NEUTROPENIE, s. f. / neutropenie, s. f. / neutropenia. [Lat.
iieutro = cdtre nici una din cote. doud parti, de ia neuter,
Iru, -trum - nici unui, nici attui; gr. penici = sdracie.] Diminuarea
procentului de granulocite neutrofile segmentate sau/si
nesegmentate din formula leucodtara sub 1 500 / mm 3. Apare
fiziologic secundar inanitiei, iar patologic In: afectiuni
hematopoietice cu hipoplazie medulara, agranulocitoza, infectii
bacteriene (febra tifoida, paratifoida), infectii virale, unele parazitoze (malarie, febra recurenta), unele colagenoze (lupus
eritematos), iradiere, intoxicatii cu benzol, amidopirina etc. V.
leucopenie.
NEUTROPENIE SPLENICA PRIMITIVA / neutropenie splenique primitive / essential splenic neutropenia. Sin.: boala
Wiseman-Doan (v.).
NEUTRU, adj. / neutre, adj. / neutral. [Lat. neuter, tra,
trum =- nici unui, nici attui.} 1) Despre o substanta chimica sau
o solutie cu pH-ul 7, deci nici acida, nici bazica. 2) Despre o
substanta care nu este Incarcata electric, nici pozitiv, nici
negativ.
NEV, s. m. / naevus, pi. naevi, s. m. / n(a)evus, pi. n(a)evi.
\Lat. naevus = neg, patd, marcd,} Malformatie a pielii, congenitala sau evolutiva, consecinta unei perturbari In dezvoltarea
unuia sau mai multor elemente celulare ale pielii (displazie). Are
forma unei pete sau de tumora. Exista doua tipun prin-cipale: 1)
N. pigmentar (sau melanic}, care se prezinta sub forma unei
pete brune mai mult sau mai putin Inchisa la culoare, cu
suprafata neteda sau proeminenta (*lentigo). 2) N.
NEVOCARCINOM
vascular, constituit prin proliferarea vaselor sanguine (denumit
adesea angiom). Exista numeroase forme, o clasificare globala
delimitand: a) n. plani (pigmentari, albastri, aplazici); b) n.
hipeirrofici (verucosi moi, verucosi duri, molluscum, pilosi);
c) n. vascular! (angioame).
NEV ALBASTRU AL LUI MAX TIECHE / naevus bleu de Max
Tieche / blue n(a)evus. [Max Tieche, dermatolog elve.tian
conte.mporan.} N. care apare de obicei la adultui Intre 20 si 40
de ani si care se prezinta macroscopic ca o forma-tiune
albastruie, maculara sau papuloasa, cu diametrul de 3-4 cm, de
consistenta renitenta. Localizarea de electie este pe fata
posterioara a mainilor si picioarelor, evolutia fiind Intot-deauna
benigna. N. albastru celular. varietate rara a n. albas-tru, care
poate evolua spre malignitate si care se caracteri-zeaza prin
prezenta de celule sincitiale cu aspect clar, m mijiocul unui grup
de celule pigmentate. Sin.: cromatoforom, melanofibrom.
NEV COMEDONIAN / naevus comedonien / comedo n(a)e-vus.
N. care se prezinta sub forma unor grupari de elemente cu
aspect de *comedoane dispuse In banda, cu diametrul de cativa
milimetri. N. c. se constituie In cavitati epidermice, in-tre ele
pielea fiind normala, pigmentata sau Ingrosata.
NEV ELASTIC / naevus elasticus / n(a)evus elasticus. Tip de n.
simplu care exista de la nastere si care este constituit din fibre
conjunctive elastice. Se descriu doua forme: 1) N. e. premamar,
care se prezinta sub forma de papule alb-galbui cu diametrul de
2-3 mm, de consistenta ferma, centrate de un folicul pilos si
regrupate In placarde. 2) N. e. in tumori diseminate, ce prezinta
elemente de acelasi tip ca si n. e. premamar, dar cu diametrul de
10-15 mm ?i cu localizare pe coapse, In regiunea hipogastrica si
cea lombara. Sin.; elas-tom juvenil.
NEV ITO / naevus de Ito / Ito n(a)evus. [Minor Ito, dwma-toiog
japonez contemporan.} N. care prezinta caracteristici
asemanatoare *n. Ota, dar care este localizat la nivelul regiu-nii
acromioclaviculare si al regiunii antero-superioare toracale.
NEV OTA / naevus de Ota / Ota's n(a)evus. ]MHSOO Ota,
dermatolog Japan tz; profesor [a Mukjim {m 'Manciuria de Sud],
apoi ia 'Jâgoia fi Se-ndai, 1S85-1945.} N. cutanat localizat
paraorbitar, uneori cu extensie conjunctivala, care apare la
femeile asiatice. N. 0. este considerat a fi o malformatie legata
de proliferarea melanocitelor dermice si nu a celulelor
constituente ale n.
NEV SEBACEU AL LUI JADASSOHN / naevus sebace de
Jadassohn / sebaceous n(a)evus. [Josef fadassohn, dermato[og german, profesor (a 'ema, apoi (a 'Sreslau {m present
Wroclaw, 'Polonia), 1S63-1936.} Leziune disembrioplazica, adesea congenitala, localizata pe pielea lipsita de par, frecvent la
nivelul fetei, constituita din numeroase glande sebacee sub care,
adesea, se pot gasi cateva glande apocrine heterotopice. N.
sebaceu senil: nodul de talie mica, banal dupa varsta de 40 de
ani, localizat la nivelul fetei. Corespunde eel mai bine definitiei,
fiind format exclusiv prin hiperplazia glandelor sebacee.
NEV SUTTON / naevus de Sutton / hallo n(a)evus, Sutton's
n(a)evus. [Richard Lightbura Sutton, dermatotog american,
ffa.nsas City, 1S7S-1952.} N. Inconjurat de o zona depigmentata bine delimitate!, considerata un *vitiligo perinevic, care dispare spontan.
NEVOCANCER, s. n. / naevocancer, s. m. / n(a)e-vocancer.
[Lat. naevus = neg, patd, marcd, cancer, -cri = rac, cancer.}
Sin.: nevocarcinom (v.).
.
NEVOCARCINOM, s. n. / naevocarcinome, s. m. / n(a)evocarcinoma. [Lat. naevus = neg, patd, marcd; gr. karkinoma, de
ia karkinos = rac, cancer.} Termen uzual In terminologia
663
NEVOMATOZA BAZOCELULARA
franceza pentru desemnarea *melanomului malign. Se apreciaza ca el poate fi acceptat daca se rezerva denumirea de
*carcinom tumorilor epiteliale maligne. Sin.: nevocancer.
NEVOMATOZA BAZOCELULARA / naevomatose basocellulaire / Gorlin's syndrome. [Lot. naevus = neg, pata, marca;
*oiiia; -ozd; [at., gr. basis = basil', [at. cellule = camamf.a, dim.
iii Ca cella = camara.] Sin.: sindrom Goriin-Goltz (v.).
NEVRALGIA GANGLIONULUI GENICULAT / nevralgie du
ganglion g6nicule / geniculate neuralgia. Sin.: nevralgie
Ramsay Hunt (v.).
NEVRALGIA NERVILOR PIETROSI / nevralgie petreuse / petrosal neuralgia. V. algie vasculara a fetei (v.).
NEVRALGIA NERVULUI VIDIAN / nevralgie du nerf vidien /
vidian neuralgia. V. algie vasculara a fetei (v.).
NEVRALGIE, s. f. / nevralgie, s. f. / neuralgia. [Qr. neuron =
mrv; afgos = tiwm.} Durere frecvent paroxistica, localizata pe
traiectui unui nerv senzitiv sau In teritoriul de inervatie al
acestuia. N. se poate extinde la unul sau la mai multi nervi.
Diferitele tipuri de n. se disting, In general, In functie de doua
criterii: 1) zona afectata: n. brahiala, *n. crurala, *n. faciala,
*n. intercostala, n. occipitala, *n. sciatica, *n. de trigemen etc.;
2) cauza: n. anemica, n. diabetica, n. gutoasa, n. sifilitica etc.
NEVRALGIE AMIOTROFICA / nevralgie amyotrophique / neuralgic amyotrophy. Sin.: sindrom Parsonage-Turner (v.).
NEVRALGIE FACIALA / nevralgie faciale / facial neuralgia.
Sin.: nevralgie de trigemen (v.).
NEVRALGIE CRURALA / nevralgie crurale / crural neuralgia.
Sindrom dureros localizat pe fata anterioara a coapsei, Insotit
frecvent de atrofia muschiului cvadriceps si de abolirea
"reflexului rotulian. Are la baza o 'radiculita primitiva sau
secundara a radacinilor senzitive trei si patru lombare.
NEVRALGIE DE GANGLION SFENOPALATIN / syndrome du
ganglion sphenopalatin / sphenopalatine neuralgia. Sin.:
sindrom Sluder (v.).
NEVRALGIE DE TRIGEMEN / nevralgie de trijumeau /
trigeminal neuralgia. N. care implica *ganglionul Gasser sau
una ori mai multe ramuri ale 'nervului trigemen. Se manifests
prin dureri extrem de intense, fulgurante si unilaterale, locali-zate
Indeosebi In regiunile orbitara si mentoniera (barbiei), Insotite de
spasme musculare. De cauza necunoscuta (n. t. esentiala), n.
de t. apare sub forma de crize, adesea de du-rata scurta
(secunde) si este provocata frecvent de stimularea unor arii
hipersenzitive de la nivelul fetei, buzelor sau limbii (zone
"trigger). Sin.: n. faciala, n. sau boala Fothergill, tic dureros
(termen desuet), boala/sindrom Trousseau.
NEVRALGIE GENICULATA / nevralgie geniculee / geniculate
neuralgia. Sin.: nevralgie Ramsay Hunt (v.).
NEVRALGIE INTERCOSTALA / nevralgie intercostale / intercostal neuralgia. N. ce intereseaza nervii interoostali, asoci-ata
frecvent cu o eruptie In cadrul unui *herpes zoster.
NEVRALGIE RAMSAY HUNT / nevralgie de Ramsay Hunt /
Ramsay Hunt neuralgia. [James Hamsay Hunt, wurotog american, 9{<:-u> 'Jorf^ 1874-1937.}. N. caracterizata prin otalgie
continua, cu hipoestezie a conductului auditiv extern si a pavilionului urechii. In general, este determinata de o infectie virala
cu Herpes Zoster Oficus a ganglionului geniculat, Insotita de
eruptie veziculara la nivelul cornetului (*concha) urechii externe
si de paralizie faciala. Sin.: nevralgia ganglionului geniculat,
nevralgie geniculata.
NEVRALGIE SCIATICA / nevralgie sciatique, sclatalgie / sciatic neuralgia. Durere cauzata de o suferinta a nervului sciatic
si mai ales a radacinilor sale. Poate fi provocata de un conflict
discoradicular (cea mai frecventa cauza) sau de o compresiune
determinata de o tumora, de *mocbul Pott ori de o inflamatie In
cadrul *spondilatritei anchilozante. Sin.: sciatica.
664
NEVRODERMITA
NEVRALGIE SLUDER / nevralgie de Sluder / Sluder's neuralgia. [Greenfield Sluder, otorirwiaiingolog americm, proft-sor
la St. Louis, 1865-1928.} Sin.: sindrom Sluder (v.).
NEVRALGISM FACIAL / nevralgisme facial / idiopathic neuralgia, symptomatic neuralgia of the face. Durere la nivelul
fetei survenind Indeosebi la *psihastenici. Se deosebeste de
'nevralgia de trigemen (sau faciala) prin localizarea difuza, cu
senzatie de arsura si tulburari vasomotorii. Este adesea bilaterala si nu se Insoteste de spasme musculare ale muschilor
fetei. 0 forma a n. f. este cunoscuta sub numele de cefalee
vasculara Horton sau sindrom Hoi-ton (v.). V. si sindrom Sluder.
NEVRAX, s. n. / nevraxe, s. m. / neuraxis. [QT. neuron = nerv;
gr. axoa. [at. axis = aÂ] Sin.: sistem nervos central (v.).
NEVRAXITA, s. f. / nevraxite, s. f. / neuraxitis. [^r. neuron =
WtV; gr. axoa, Cat. axis =- Wffh -i'(n.] Inflamatia *nevraxu-lui.
NEVRECTOMIE, s. f. / n6vrectomie, s. f. / neurectomy. [^r.
neuron = nerv; ektome = i^cisie.} Sin.: neurectomie (v.).
NEVRILEMA, s. f. / nevrilemme, neurilleme, s. m. / neurilemma. [Qr. neuron = nerv; lemma = invdif.} Var.: neurilema,
neurolema. Sin.: teaca Schwann (v.).
NEVRITA, s. f. / nevrite, s. f. / neuritis, pi. neuritides. [Cjr.
neuron = nerv; -ita.] Alterare patologica de tip inflamatoriu sau
degenerativ a unuia sau mai multor trunchiuri nervoase, cu
diminuarea sau pierderea conductiei nervoase. N. poate fi de
origine infectioasa, toxica, traumatica, metabolica sau carentiala. Simptomatologia depinde de nervii afectati si consta in
dureri, alterare a sensibilitatii, tulburari motorii. Forme: 1) N.
alergica experimentala se produce prin administrarea de 'adjuvant Freund, care determina demielinizarea nervilor. 2) N. chirurgicala, consecutiva unui traumatism sau unei supuratii prelungite. 3) N. interstitiala hipertrofica progresiva: reactie conjunctiva cu infiltratie limfoplasmodtara si fibroblastica in perinerv si In endonerv. Prin hiperplazie conjunctiva, nervii se
Ingroasa. Sin.: boala/sindrom Dejerine-Sottas. 4) N. optica (v.).
5) N. parenchimafoasa, cu alterarea tedi de mielina si apoi a
nevraxului. 5) N. radiculara (v.).
NEVRITA OPTICA / nevrite optique / optic neuritis. Inflamatie
a nervului optic de origine infectioasa, toxica sau alergica. 0
clasificare etiologica a n. o. este dificila, afectiunea fiind frecvent
secundara sau succesiva unei infectii a meningelor sau a
cavitatilor vecine, unei intoxicatii (cu etanol, metanol, nicotina),
unei degenerescente a fibrelor nervoase. In aceste conditii, In
functie de localizarea si extensia leziunilor, se disting: 1) N. o.
ax/a/a, In care leziunea este limitata la fasci-culul axial de
origine maculara si, In consecinta, boala se traduce prin deficit
exclusiv al vederii centrale (*scotom central). 2) N. o.
juxtabulbara, v. papilita. 3) N. o. retrobulbara, inflamatie a
nervului optic In portiunea intrasclerala, posterioara punctului de
patrundere a vaselor retiniene In nerv. Pentru n. o. r. ereditara,
v. boala Alstrom-Leber. 4) N. o. transversa, care afecteaza
global nervul optic (atat fasciculul central ma-cular, cat si fibrele
periferice), determinand In consecinta ce-dtate.
NEVRITA RADICULARA / nevrite radiculaire ,' radiculitis.
Sin.: radiculita (v.).
NEVRODERMIE, s. f. / nevrodermie, s. f. / essential pruritus.
[CfT. neuron = nerv; derma, -atos = pie[e.] Prurit intens In care
reactia cutanata este nula sau nesemnificativa. Ex.: n. din
pruritui senil.
NEVRODERMITA, s. f. / nevrodermite, s. f. / neurodermati-tis.
[Cjr. neuron = nerv; derma, -atos = pieCe, -ita.} Leziune
cutanata eczematoasa, pruriginoasa, cu tendinta la "lichenifi-
NEVROGLIE
care, care apare In anumite regiuni constante la subiecti care
prezinta o predispozitie individuals. Cele mai comune localizari
sunt gatui (Indeosebi ceafa) la femeie si membrele inferioare la
barbat. Stresul, emotiile si terenul alergic (prin asociere cu
astmul) sunt factori determinant!. In n. diseminata leziunile sunt
polimorfe (*lichenificare, *urticarie, excoriatii, leziuni eczematiforme) si dateaza din copilarie, cu o incidents familiala semnificativa. In categoria n. sunt incluse In prezent *eczema atopica
si *boala Vidal.
NEVROGLIE, s. f. / nevroglie, s. f. / neuroglia. [Qr. neuron =
nm'i glia = dd.\ Tesut interstitial al sistemului nervos central cu
rol cert In diferentierea si In functia *barierei hema-toencefalice,
ca si m productia de mielina. N. este alcatuita din: *macroglie,
*microglie si celule ependimare. Sin.: glie, tesut glial.
NEVROM, s. n. / nevrome, s. m. / neuroma, [^r. neuron = new;
-omo.] Tumora constituita dintr-o masa de fibre nervoase
axonale. N. este frecvent congenital. Se poate dezvolta, de
asemenea, la extremitatea distala a unei fibre nervoase dupa
sectiunea acesteia [n. de amputatie) sau sub forma unor tu-mori
moniliforme (n. plexiform) m cadrul "bolii von Reckling-hausen.
NEVROMATOZA, s. f. / neuromatose, s. f. / neuromatosis. \
(jr. neuron = new; -oma; -ozd.j 'Nevroame multiple.
NEVROPAT, adj., s. m. / nevropathe, adj., s. m. / neuropath.
[Cjr. neuron = new; pathos = boaid,} Care sufera de
"nevropatie. Persoana dezechilibrata psihic, exaltata. Termenul
este utilizat mai frecvent in limbajul comun.
NEVROPATIE, s. f. / nevropathie, s. f. / neurasthenia. [Qr.
neuron = nerv; pathos = boaia.\ Termen care, prin simili-tudinea
cu alte cuvinte precum *cardiopatie, *pneumopatie si prin
etimologie, pare sa Insemne boala a sistemului nervos. In
realitate, prin n. se desemneaza o stare de diminuare a
functiilor sistemului nervos central In plan psihic. *Neurastenia
reprezinta on.
NEVROTOMIE, s. f. / nevrotomie, s. f. / neurotomy. [Cjr. neuron = new; lome = tawe,, secfiune, dt. ta temmein = a tQia,}
Sin.: neurotomie (v.).
NEVROZAT, adj., s. m. / nevrose, -e, adj., s. m. / neurotic.
[Cjr. neuron = neni.} 1) Care este afectat de "nevroza. 2) Persoana nervoasa la care emotiile predomina fata de ratiune.
NEVROZA, s. f. / nevrose, s. f. / neurosis, pi. neuroses. | fr.
neuron = neni; -ozo.) Denumire generica a unui grup de
tulburari mentale foarte raspandite, cu urmatoarele caracteristici: existenta unor tulburari psihice, somatice sau comportamentale in absenta unor alterari anatomice si fiziologice decelabile; inexistenta unei alterari a personalitatii (spre deosebire
de *psihoze); bolnavul este constient de caracterul patologic al
simptomelor sale, dar nu Ie poate domina; adaptare sociala
satisfacatoare Cin afara de formele grave si invalidante); sensibilitate evidenta, dar variabila, la o serie de mijioace terapeutice (medicamente, psihoterapie, tehnici de relaxare, hipnoza). Definirea si clasificarea n. au fost supuse frecvent unor
restructurari, In relatie cu diferitele teorii explicative ale n. Ca
urmare, terminologia referitoare la n. prezinta o variabilitate
considerabila. In esenta, simptomele nevrotice sunt considerate
drept expresia simbolica a unei drame interioare pe care
subiectui afectat este incapabil sa o domine, elementele ei
esentiale scapand constiintei sale. Notiunea de 'conflict se
regaseste In majoritatea teoriilor explicative ale n., dar este
sustinuta Indeosebi de psihanalisti, care considera n. afectiuni
psihogene In care simptomele sunt expresia simbolica a unui
conflict psihic cu originea In copilarie si conduc la un compromis Intre dorinta si interdictie. Teoriile culturaliste completeaza ideile lui Freud, prin relevarea rolului declansator al
NICOTINOLITIC
presiunilor sociale (familiale, conjugale, economice). Abordarea
psihanalitica a n. are, totusi, o arie de acceptare limitata. In
prezent, majoritatea autorilor considera ca *anxietatea si tulburarile de comportament (pentru evitarea acesteia) reprezinta
trasaturile esentiale ale n. Mecanismele de aparare Tmpotriva
anxietatii Tmbraca forme variate si se pot exprima sub forma de:
fobii, obsesii, acte impulsive sau disfunctii sexuale. Ter-menii
generali utilizati in desemnarea starilor nevrotice nu sunt Inca
stabilizati.
NICHEL, s. n. / nickel, s. m. / nickel, [fûme dot de suedezuC
Cronste.dt me.tatu.Cui pi care. l-a. izoCat in 1751, dm germ.
Kufifernickel, di ia Kupfer = cupru fi germ. diaiect. Nickel = mfc
dull care 6dntuie prin mine.\ ElementuI nr. 28, simbol Ni, Intra In
compozitia tesuturilor oculare. Este toxic neurotrop si, probabil,
cancerigen.
NICOL, s. m. / nicol, s. m. / Nicol prism. [William Mcol, fizician
scotian, 'Edinburgh., 176S-1851.] Cristal din spat de Islanda care
polarizeaza lumina; este taiat si slefuit pentru eliminarea razei
ordinare, raza extraordinara, de lumina pola-rizata, trecand prin
prisma n.
NICOTIANA TABACUM / Nicotiana tabacum / Nicotiana
tabacum. \Jean Nicot de Villemain, 1530-1600, ambasador ia
LisaboM, care. a trimis aceasta piantd Cate-rind de. 'Medici m
1560; svanwta tabaco, din limbo, wdigemlor din Tahiti tzi-hat] =
tub foCosit pentm inhaiarta fwnultii de. tutun, tigariS,] Sin.: tutun
(v.).
NICOTINAMID ADENIN DINUCLEOTID / nico-tinamide ade-nine
dinucleotide / nicotinamide adenine dinucleotide. Abrev.:
NAD^ Dinucleotid format din asocierea a doua nucleotide,
*nicotinamida si *adenina, doua grupari fosfat si doua molecule
de D-riboza. Coenzima foarte importanta, n.a.d. exista In toate
celule vii si functioneaza ca un acceptor (transporter) universal de
hidrogen. Astfel, NADP-, prezentand o sarcina electrica pozitiva,
poate accepta un atom de hidrogen si doi electroni, trecand In
forma redusa, NADH. Aceasta este reoxidata In cursul *fosforilarii
oxidative In mitocondriile celu-lelor care functioneaza In
aerobioza. 0 molecula de NADH conduce la formarea a trei
molecule de ATP. V. si ciclu Krebs, transporter de hidrogen.
NICOTINAMID ADENIN DINUCLEOTID FOSFAT / nicotinamide
adenine dinucleotide phosphate / nicotinamide adenine
dinucleotide phosphate. Abrev.: NADP^. Coenzima cu aceeasi
structura cu "nicotinamid adenin dinucleotid (NAD^, prezentand o
singura grupare fosfat In plus. Actioneaza la fel cu NAD^, ca
acceptor (transporter) de hidrogen, dar In reactiile
anabolizante.
NICOTINAMIDA, s. f. / nicotinamide, s. f. / nicotinamide. ['F'.
etimologia terme.nulw nicolina; gr. ammoniukon = sore. de.
amoniu, gasitd m apropierea tempiuCui tui Jupiter Amman dm
Libia; -ida.] Sin.: vitamina PP (v.). V. si nicotinamid adenin
dinucleotid, nicotinamid adenin dinucleotid fosfat.
NICOTINA, s. f. / nicotine, s. f. / nicotine. [Jean Nicot de
Villemain, 1530-1600, ambasador ia Lisabona, care. a. trimis
tutunui Caterine.i de. 9v(edici in. 1560; -ina.} Alcaloid foarte toxic,
C^HuM;; se obtine din tutun sau sintetic. Este utilizata In
agricultura ca insecticid. Stimuleaza, apoi paralizeaza gan-glionii
vegetativi, actioneaza asupra receptorilor colinergid nico-tinici. De
aid utilizarea sa In medicina experimentala. Guma de mestecat
sau "timbrele" (*patch) impregnate cu n. sunt uti-lizate In sevrajul
fumatorilor.
NICOTINISM, s. n. / nicotinisme, s. m. / nicotinism. [1^ ettmofogia te.rmen.viw nicotinii; -ism.] Sin.: tabagism (v.).
NICOTINOLITIC, adj. / nicotinolytique, adj. / nicotinolytic. \V.
etimo[qgia terme-nului nicotinci; gr. lylikos = r.are distruge, de.
ia lyein = a distruge..} Substanta care Tmpiediâ unele efecte
665
NICOVALA
CHEYNE
ale nicotinei, prin blocarea receptorilor colinergici. Exista doua
grupe: 1) N. per'rferice produc blocarea la nivelul ganglionilor
vegetativi si al placii terminale motorii. 2) N. centrale blocheaza
receptorii colinergici din SNC.
NICOVALA, s. f. / enclume, s. f. / anvil, incus, pi. incudes. [Stnakovolo = nicovaia.} V. tab. anat. - oase.
NICTALGIE, s. f. / nyctalgie, s. f. / nyctalgia. [Cfr. nyx, nyk-tos =
noapte; algos = durere.] Durere care apare In timpul somnului.
NICTALOPIE, s. f. / nyctalopie, s. f. / nyctalopia. [QT. nyx,
nyktos = noapte; alaiis = obscw, orb, ops, opos = vedere, vas.]
Termen cu sensul mca disputat. In romana si engleza:
orbire sau cecitate nocturna. In franceza: facultatea de a vedea
noaptea, de a distinge obiectele la o intensitate lumi-noasa mica.
NICTEMER, s. n. / nycth6mere, s. m. / nycthemeral period. [Qr.
nyx, nyktos = noapte.; hemera = zi.\ Perioada de timp care
cuprinde o zi si o noapte si care corespunde unui ddu biologic. V.
bioritm, bioritmologie.
NICTEMERAL, adj. / nycthemeral, -ale, -aux, adj. / nyctohemeral. [Qr. nyx, nyktos = noapte.; hemera = zi] Care se
asociaza alternantei zi-noapte.
NICTOFILIE, s. f. / nyctophilie, s. f. / nyctophilia. \Gjr. nyx,
nyktos = noapte.; philia = atracfie, de. la philein = a ill-Si]
Sin.: scotofilie (v.).
NICTOFOBIE, s. f. / nyctophobie, s. f. / nyctophobia. [Cfr. nyx,
nyktos = noapte; phobos = frica.} Teama morbida de noapte
sau de Intuneric.
NICTURIE, s. f. / nycturie, s. f. / nycturia. [Qr. nyx, nyktos =
noapte.; owon = urina.} Emisie de urina mai abundenta noaptea
decat ziua, adica invers fata de ritmul normal al de-bitului urinar.
Este un semn obisnuit m *insuficienta renala cronica, dar poate
aparea si In alte boli, cand creste volumul sau frecventa
mictiunilor (ex.: diabet insipid, diabet zaharat dezechilibrat,
infectii urinare etc.).
NIDATIE, s. f. / nidation, s. f. / nidation. [Lot. nidus = cui6.] Etapa a
*ovoimplantatiei In care oul fecundat penetreaza in endometru.
Uneori este confundata, sau considerate similara, cu
ovoimplantatia.
NIGRITA, s. f. / nigrite, s. f. / nigrities. [Lat. aiger, -gra, -grum =
negm; -ita.] Pigmentatie neagra.
NIGROZA RECTALA / nigrose rectale / melanosis coli. [Lot.
aiger, -gra, -grum = ne-gru; -oza; Cat. medicaia rectum, de la
rectus = rectiliniu, drept.] Modificare pigmentara a mucoasei
rectocolice, care poate aparea la bolnavii utilizatori de laxative
antrachinonice. Este consecinta prezentei In corionul mucoasei a
unor celule pigmentare ce contin *lipofuscina.
NIHILISM, s. n. / nihilisme, s. m. / nihilism. [Lat. nihil = niInic;
-ism.} 1) Atitudine de scepticism In ceea ce priveste valorile
traditionale recunoscute si acceptate. 2) Tendinta de negare a
sensului propriei existente sau a sensului vietii In general.
NIMFOMANIE, s. f. / nyniphomanie, s. f. / nymphomania. [Lat.
nympha, gr. nymphe = ,,cea care este acoperita cu un vOl",
tdnard mireasa; [a6w mica vvlvara; gr. mania = ne.6u-nie.]
Exagerare patologica a dorintei sexuale la femeie, cu tendinta
mai mult sau mai putin obsedanta de cautare de raporturi
sexuale cu diferiti parteneri. V. satiriazis.
NIMFOTOMIE, s. f. / nymphotomie, s. f. / nymphotomy. [Lat.
aympha, gr. nymphe = ,,ce.a care. este. ac.ope.rita cu un val",
tdnara mireasa; labie. mica vulvara; gr. tome = taiere, secfiune,
de. [a temnein = a taia.] 1) Incizia 'labiilor mici sau a cli-torisului.
2) Excizia partiala sau totala (nimfectomie) a labiilor mid.
666
NISTAGMUS
NINHIDRINA, s. f. / ninhydrine, s. f. / ninhydrin. Revelator In
analiza cromatogafica a aminoacizilor. N. este utilizata, de
asemenea, In descompunerea unei proteine In aminoadzii
component!' .
NIOZOM, s. m. / niosome, s. m. / niosoma. ['Eng[. non-ionic =
newnic; gr. soma, -atos = Corp.] Vezicula multilamelara formata cu detergenti non-ionici.
NISIP, s. n. / sable, s. m. / gravel. ['Buig. nasip = nisip.] 1) Roca
sedimentara, rezultata prin sedimentarea cuartului, feldspatilor,
micelor. 2) N. auditiv, n. cerebral, particule cu saruri calcare din
unele formatiuni anatomice. 3) N. hidatic, m lichidul hidatic,
format din vezicule proligere si scolecsi liberi. 4) N. urinar,
calculi sub forma unor particule mici, eliminati m urina.
NISTAGMOGRAFIE, s. f. / nystagmographie, s. f. / nystag.
mography. [C/r. nystagmos = ddtinare., de. la nystazein = a
da din cap; graphein =- a scrie..] Inregistrarea "nistagmusului
ocular, spontan sau provocat. Se bazeaza, de regula, pe traducerea electronica a variatiilor de potential corneoretinian care
apar In timpul miscarilor globilor oculari.
NISTAGMUS, s. n. / nystagmus, s. m. / nystagmus. [Cfr.
nystagmos = ciatinare, de la nystazein = a da din cap.] Suita de
miscari oscilatorii ritmice, rapide si sacadate ale globilor oculari.
Aceste miscari pot fi orizontale, verticale sau, mai rar, de
circumductie si comporta o alternanta de secuse lente si secuse
rapide. N. este independent de vointa. Conventional, n. este
definit prin sensul secusei rapide si prin directia sa:
n. ohzontal, vertical, rotatoriu, multidirectional. El poate fi congenifal sau simptomatic, In cadrul unei maladii nervoase de
origine traumatica sau toxica. N. se poate produce spontan
(semn de leziuni ale aparatului vestibular sau ale cailor nervoase
centrale si periferice) sau poate fi provocat (prin unele pozitii ale
capului, prin probe care exploreaza functia vestibu-lara). Au fost
descrise numeroase tipuri de n., printre care:
1) N. caloric, n. vestibular caloric sau n. provocat al lui Barany,
dupa injectarea de apa rece (12C) sau calda (45C) In conductui
auditiv extern. La normali, n. este dirijat spre urechea neirigata In
primul caz si de par-tea irigata In al doilea caz. Acest reflex este
defectuos cand labirintui static este dis-trus si lipseste In
'colesteatom, polip, congestie a mucoasei urechii medii si otita
supurata acuta. Sin.: semn Barany. 2) N. disociat, manifestat
predominant sau exclusiv la un singur ochi. Cauze: leziune
izolata a unui nerv oculomotor sau le-ziune a cailor vestibulare
centrale. 3) N. de fixare, n. epui-zabil, consta 7n cateva secuse la
privirea extern-laterala si nu are semnificatie patologica. 4) N.
laringovelopalatin, denumire improprie data *miocloniilor
laringovelopalatine. 5) N. minerilor apare din cauza iluminatului
insuficient si a eforturilor de aco-modatie, fiind considerat boala
profesionala. 6) N. optodnetic, n. fiziologic, apare la un subiect
care priveste un obiect ce trece rapid In fata ochilor. El cuprinde
o secusa laterals a ochiului care urmareste obiectui mobil si o
secusa rapida de revenire. 7) N. paralitic, 7n cazul paraliziilor
muschilor oculo-motori, cand bolnavul Incearca sa miste ochii In
directia muschiului paralizat. 8) N. de pozitie sau n. lui Nylen,
apare numai In anumite pozitii ale capului sau ale corpului si se
Insoteste de vertij. 9) N. retractor, congenital sau castigat, caracterizat prin secuse succesive care retracta globul ocular si
Ingustarea fantei palpebrale prin retractia pleoapei superioare.
Este consecinta unei leziuni Inalte a calotei pedunculare m jurul
apeductului Sylvius si se asociaza adesea cu 'sindromul
Parinaud. 10) N. vestibular, din cauza unei leziuni vestibulare.
NISTAGMUS CHEYNE / nystagmus de Cheyne / Cheyne's
nystagmus. [John Cheyne, medic section, 1777-1863.] Tip de
*n. care are un ritm similar cu eel al 'respiratiei Cheyne-Stokes.
NISTATIN
NISTATIN, s. n. / nystatine, s. f. / nystatin. (DCI) Agent antifungic, C4eH77NO,9, produs de Streptomyces noursei; utilizat
'in tratamentui infectiilor cu Candida albicans.
NISA, s. f. / niche, s. f. / niche, [fr. niche, din [at. nidus = will.}
1) Imagine radiologica a unui "ulcer duodenal sau gastric,
prezenta si In unele forme de *cancer gastric. N. re-zulta prin
umplerea cu substanta opaca (baritata) a unei cavitati
pc'tologice. N. se pune In evidenta fie ca o proemi-nenta
depasind conturul organului (n. de profil), fie ca o pata
persistenta dupa evacuare, rotunda (n. de fata}. N. poate fi de
dimensiune si de forma variabile, dar ea este Intotdeauna
constanta si fixa ca localizare. Au fost descrise o serie de
caracteristid ale n. In cancerul gastric. 2) N. de protectie sau de
asp/rate este o constructie speciala In forma de dulap (de
obicei) sau camera, cu peretii din sticia ori alte materiale
transparente. Este destinata lucrului cu substante care degaja,
la temperatura mediului sau prin Incalzire, vapori sau gaze
toxice, precum si lucrului cu substante radioactive (cand sunt
necesare o serie de conditii particulare, specifice). 'in scopul
evacuarii substantelor toxice, este prevazuta cu un sistem de
aspirare si ventilatie. 3) N. ecologica, locul unui organism In
comunitate sau In 'ecosistem.
NISA HAUDEK / niche de Haudek / Haudek's niche. [Martin
Havdek, radwiog austriac, 'Viena, 1880-1967.} Sin.: semn
Haudek (v.).
NITRAT, s. m. / nitrate, s. m. / nitrate. [Lat. aitrum, gr. nitron =
nitrat de. potasiu, soda,} Sare sau ester ai acidului azotic cu
metale sau radicali organici. Sin.: azotat.
NITRITI, s. m. pi. / nitrites, s. m. pi. / nitrites. [Lat. nitrum, gr.
nitron = nitrat de potasiu, soda.} Saruri si esteri ai acizilor nitric
si nitros, cu actiune vasodilatatoare Indeosebi la nivelul
coronarelor, cu efecte antianginoase. In doze mari, n. au actiune
toxica asupra SNC si determina formarea *methemoglo-binei.
N. de am;/ are efect vasodilatator coronarian scurt, de
asemenea relaxeaza musculatura neteda.
NITROBENZEN, s. m. / nitrobenzene, s. m. / nitrobenzene.
[Lat. nitrum, gr. nitron = nitrat de. potasiu, soda; iat. dot.
benzoe.] Oerivat toxic al benzenului, Cgl-^NO;. Este utilizat In
sinteza unor coloranti si ca dizolvant.
NITROCELULOZA, s. f. / nitrocellulose, s. f. / nitrocellulose.
[Lat. nitrum, gr. nitron = nitrat de. potasiu, soda; celluJa =
nimdrutd, dim. de. (a cella = ca.ma.ra, ozd - indica un giucid.}
"Celuloza modificata prin nitrare. N. este utilizata In filtrele
folosite Indeosebi In transferul acizilor nucleici sau al pro-teinelor
separate prin 'electroforeza. Dupa transfer, moleculele separate
pot fi puse In evidenta cu usurinta. V. de ex.:
Southern blot, Northern blot.
NITROFENOLI, s. m. pi. / nitrophenoles, s. m. pi. / nitrophenols. [Lat. nitrum, gr. nitron = nitrat de, potasiu, soda;
gr. phuinein = a straiuci, a apdrea; -o].} Compusi azotati
rezultati din nitratarea directa a fenolilor. Sunt utili In indicarea
gradului de aciditate a mediilor biologice.
NITROFURAN, s. m. / nitrofurane, s. m. / nitrofuran. Nucleu
organic cuprinzand heterociclul furan (patru atomi de C si unui
de 0) si gruparea nitro (-NO;). Intra In compozitia unor antiseptice locale, urinare sau digestive.
NITROGLICERINA, s. f. / nitroglycerine, s. f. / nitroglycerin.
[Lilt. mtrum, din gr. nitron; gr. glykeros = induicit, de. ia glykys
= dutce; -ina.\ Derivat al glicerolului: trinitrat de glice-ril,
CsHslÔg. Lichid uleios, exploziv violent, constituent al
dinamitei. N. este utilizata In medidna pentru proprietatile sale
vasodilatatoare, In tratamentui imediat al anginei pectorale. In
doze mari (peste 1 g), n. este un toxic neurotrop si genereaza
*methemoglobinemia. 0 serie de derivati ai n. sunt larg uti-lizati
in tratamentui insufidentei coronariene si, mai recent, In
NOCMTATE
tratamentui insufidentei cardiace. Actiunea lor antispasmodica
(relaxanta) la nivelul fibrelor musculare netede, Indeosebi
venoase si arteriale, antreneaza diminuarea *preIncarcarii si
*postIncarcarii ventriculare. La nivelul coronarelor, actiunea
derivatilor de n. se exprima prin suprimarea spasmului si
vasodilatatiei. In prezent, derivatii de n. sunt preferati In locul
nitritului de amil.
NlTROZAMINE, s. f. pi. / nitrosamines, s. f. pi. / N-nitro-samins.
[Lat. nitrosus, din (at. nitrum si gr. nitron = nitrat de potasiu,
soda; gr. ammoniakon = sari lit. amoniu, gasita m apropie.re.a
te-mpiuiui iui Jupiter Ammon din Libia, -1110.] Compusi organici,
caracterizati prin legatura N-nitrozo- (N-NÔ), obtinuti prin reactia
*nitritului asupra unei *amine secundare sau tertiare. Circa 80 %
din cei 120 de compusi continand legatura mentionata au actiune
cancerigena demonstrata la ani-male si potentiala la om. Situsu!
de actiune depinde de gruparea amina. N. au fost identificate In
aerul si apa din zonele cu poluare industriala, In fumul de tigara,
In anumite preparate cosmetice, In unele solutii de pesticide sau
erbicide. Alimen-tatia este, de asemenea, poluata cu acesti
compusi, Indeosebi carnea conservata si produsele prajite, berea
si unele tipuri de branza. Totodata, n. se pot forma in vivo, In
tractusul digestiv In cursul digestiei, pornind de la precursorii de
tip nitrat, nitrit si amina. Riscul cancerigen la om ramane sa fie
demonstrat.
NIVEL, s. n. / niveau, s. m. / level, [fr. niveau, din Cat. libella =
cumpand cu fir de. -plumb, de. [a libra = 6atanta.[ 1) Valoarea
atinsa de o anumita marime fizica sau constanta biochimica. Ex.:
n. *glicemiei. 2) N. de energie: fiecare dintre valorile posibile ale
energiei unei particule, ale unui nudeu atomic, ale unei molecule
etc. 3) N. de viafa: conditiile reale de existenta ale unui subject,
ale unei familii sau ale unei populatii considerata In ansamblu.
NOCARDIA / Nocardia / Nocardia. [Edmond Isidore Etienne
Noccird, medic, iieterinar francos, 1850-1903.} Gen de bacterie
filamentoasa din dasa Actinomycetaceae. Unele specii sunt
patogene si determina *actinomicoze, *micetoame sau micoze
cutanate (*nocardioza).
NOCARDIOZA, s. f. / nocardiose, s. f. / nocardiosis. [Edmond
Isidore Etienne Nocard, medic veterinar francos, 1850-1903;
-ozd.] Boala determinata de bacteriile din genul "Nocardia, cu
localizari Indeosebi subcutanate, pulmonare sau cerebrale. V.
actinomicoza.
NOCEBO / nocebo / nocebo. [Lat. stiintijv.a nocebo = w voi face
rdu, e.u voi vdtdma; prin anatogie cu piace6o.] Substanta lipsita
de activitate farmacologica previzibila, care antreneaza dupa
ingestie efecte indezirabile, atribuite factorilor de ordin psihologic.
NOCICEPTIV, adj. / nociceptif, -ive, adj. / nociceptive. [Lat.
nocivus = daundtor, de. ia nocere = a face rau, a vatdma;
receptus, de. ia recipere = a primi.] Care capteaza excitatii
dureroase. Ex.: excitatie nervoasa n., cu punct de plecare Intr-un
focar traumatic, care, transmisa pe cale nervoasa la creier,
determina hiperemie si edem. E. n. n. ar fi cauza socurilor
traumatic si postoperator.
NOCICEPTOR, s. m. / nocicepteur, s. m. / nociceptor. [Lot.
nocivus = ddundtor, de. ia nocere = a face rau, a. vatdma;
receptus, de. la recipere = a primi.] Receptor a carui excitatie
este responsabila de producerea unei senzatii dureroase.
NOCIV, adj. / nocif, -ive, adj. / noxious. [Lat. nocivus =
daundtor, de ia nocere = a face ran, a vatdma,} Care este periculos pentru sanatatea, viata, dezvoltarea cuiva. Ex.: agent n.
NOCIVITATE, s. f. / nocuite, nocivite, s. f. / noxiousness. [Lat.
nocivus = ddunator, de (a nocere = a face ran, a vatdma.}
Proprietatea de a fi *nociv.
667
NOCTAMBUUSM
NOCTAMBULISM, s. n. / noctambulisme, s. m. / noctambulism. [Lot. nox, noctis = noapte; am-bulare == a merge;
ism.] Sin.: somnambulism (v.).
NOD, s. n. / noeud, s. m. / node, knot. NA: nodus, pi. nodi (1).
[Lot. nodus - nod.] 1) Structura anatomica alcatuita dintr-o
aglomerare de celule ce exercita o functie proprie par-ticulara.
Aceasta semnificatie se foloseste cu precadere ca sin. pentru
nodul cardiac. 2) N. adevarate ale cordonului ombili-cal,
favorizate de lungimea exagerata a cordonului sau de un
*hidramnios. 3) N. chirurgical, n. In care unul din capetele fi-rului
este trecut de doua on In jurul celuilalt capat.
NOD ASCHOFF-TAWARA / noeud Aschoff-Tawara / node of
Aschoff-Tawara. NA: nodus atrioventricularis. [Kiirl Albert
Ludwig Aschoff, anatomopatoCoff geman, prof&sor Ca
yvlwbwa, apoi Ca fre.i6u.rg, 1866-1942; Sunao Tawara,
anatomopatouy japonez, 1873-1952.] Sin.: nod atrioventricular
(v. inima).
NOD ATRIOVENTRICULAR / noeud atrio-ventriculaire / atrioventricular node. NA: nodus atrioventricularis. V. inima. V.
si pacemaker.
NOD KEITH-FLACK / noeud de Keith et Flack / Keith and
Flack node. NA: nodus sinuatrialis. [Sir Arthur Keith,
anatomist enaCez, Londra, 1866-1955; Martin William Flack,
fiz.ioiog eiig&s, Londra, 1882-1931.} Sin.: nod sinoatrial (v. inima). V. si pacemaker.
NOD RANVIER / node de Ranvier / Ranvier's node. Louis A.
Ranvier, patohg francez, 1835-1922.] V. celula Schwann.
NOD SINOATRIAL / noeud sino-atrial / sinoatrial node. NA:
nodus sinuatrialis. Sin.: nod sinoatrial. V. inima. V. si pacemaker.
NODAL, adj. / nodal, -ale, -aux, adj. / nodal. [Lot. nodus = nod.]
Care se refera la nodul atrioventricular Aschoff-Tawara, la tesutui
din care acesta este constituit sau la procese fizio-logice sau
patologice In relatie cu *nodul Aschoff-Tawara. Ex.:
tesut n., ritm n., tahicardie n.
NODOZITATE, s. f. / nodosite, s. f. / nodosity. [Lot. nodosi-tas,
-atis = inc.6lc.tala, de la nodus = nod..} Orice productie
patologica drcumscrisa, rotunjita si dura. Ex.: n. juxtaarticulare,
leproase, reumatismale.
NODUL, s. m. / nodule, s. m. / nodule. NA: nodu-lus, pi. noduli.
[Lot. nodulus = nod me, dim. de la nodus = nod.] 1) Structura
components! a tesutului nodal sau a sistemului cardionector al
"inimii. V. si nod. 2) Leziune granulomatoasa, adesea rotunda, de
obicei dura a unui viscer (plamani Indeo-sebi, inima), a pielii, a
tesuturilor subcutanate sau osteoarticu-lare. 3) Termen descriptiv
pentru opadlatile pulmonare radio-logice. 4) 0 formatiune
anatomica cu forma sferica sau ovoidala.
NODUL BUCCINATOR / ganglion buccinateur / buccinator
lymph node. V. tab. anat. - limfatice.
NODUL CALD / nodule chaud / hot node. V cald.
NODUL FIBULAR / ganglion fibulaire / peroneal lymph node.
V. tab. anat. - limfatice.
NODUL JUGULODIGASTRIC / ganglion principal de KiitIner /
jugulodigastric node. V. tab. anat. - limfatice.
NODUL JUGULOOMOHIOIDIAN / ganglion sus-omo-hyoidien /
juguloomohyoid node. V. tab. anat. - limfatice.
NODUL LIMFATIC / nodule lymphatique / lymph node. NA:
lymphonodus, pi. lymphonodi. Denumire generica pentru
agregatele mid, nodulare de tesut limfatic, amplasate pe traseui
vaselor limfatice din tot corpul. Fiecare n. I. consta dintr-un cortex
si o medulara. Cortexul prezinta doua regiuni, una superficiala,
care contine *limfodte B organizate In foli-culi limfatici, si una
profunda. Unii foliculi prezinta o regiune centrala (centru germinal)
unde are loc o intensa proliferare a limfocitelor B. Cortexul
profund este alcatuit mai ales din
668
NODUU AXlLARI PROFUNZI

*limfocite T si *celule dendritice. Medulara n. !. consta din
*macrofage si *plasmodte producatoare de anticorpi, dispuse sub
forma de cordoane printre sinusoidele limfatice si vascu-lare. N.
I. reprezinta sediul declansarii raspunsurilor imune fata de
antigenii proteici transportati pe cale limfatica. Antigenii care
patrund la nivelul pielii sau mucoaselor (tractusurilor gastrointestinal si respirator) ajung In vasele limfatice si apoi In n. I.
regionali, unde limfa este "purificata" de materialul antigenic
strain. Distribute diferitelor populatii celulare In n. I. faciliteaza
raspunsul imun, iar Structura n. I. nu este fixa, ci se modifica pe
parcursul expunerii la diferiti antigeni. Sin.: ganglion limfatic.
NODUL MALAR / ganglion malaire / malar lymph node. V tab.
anat. - limfatice.
NODUL MANDIBULAR / ganglion maxillaire inferieur /
mandibular lymph node. V. tab. anat. - limfatice.
NODUL NAZOLABIAL / ganglion nasogenien / nasolabial
lymph node. V. tab. anat. - limfatice.
NODUL REUMATOID / noeud rheumatoide / rheumatoid
nodule. Element constitutiv al 'nodozitatilor subcutanate din
"poli-artrita reumatoida, localizat Indeosebi pe fata posterioara a
antebratului, la cativa centimetri deasupra cotului si considerate
ca un indice de gravitate. N. r. este compus dintr-o zona centrala alcatuita din material fibrinoid, Inconjurata de celule histiocitare care, la randul lor, sunt acoperite de tesut conjunciv
infiltrat de limfocite si de plasmocite. Sin.: granulom reumatoid.
NODUL SISTER MARY JOSEPH / nodule de Sister Mary
Joseph / Sister Mary Joseph nodule. [Sister Mary Joseph
Dempsey, superinte.nde.nta [a spitatuC Saint Mary, Wayo
Clinic, fi asistenta chirwgului 'Wiliiam 'M.cnjo, 1S56-1929.}
Semn avansat al unui cancer intraabdominal (de regula gastric).
N. apare ia nivelul ombilicului si este palpabil. Mai poate aparea
si In neoplasme de colon, ovar, san.
NODUL TIBIAL ANTERIOR / ganglion tibial anterieur / anterior tibial node. V. tab. anat. - limfatice.
NODUL TIBIAL POSTERIOR / ganglion tibial posterieur /
posterior tibial node. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI ANORECTALI / ganglions anorectaux / anorectal
lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI AORTICI LATERALI / ganglions aortiques / lateral
aortic lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI APENDICULARI / ganglion appendiculaire / appen.
dicular lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI AXILARI (v. si grupele individuale: cubital!, super.
ficiali, profunzi) / ganglions axillaires / axillary lymph
nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI AXILARI APICALI / ganglions sous-claviculaires /
apical group of axillary lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI AXILARI BRAHIALI / ganglions du bras / brachial
axillary lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI AXILARI CENTRALI / ganglions axillaires centraux /
central group of axillary lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI AXILARI CUBITALI / ganglions cubitaux / cubital
axillary lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI AXILARI INTERPECTORALI / ganglions interpec.
toraux / interpectoral axillary lymph nodes. V. tab. anat.
-limfatice.
NODULI AXILARI LATERALI / ganglions axillaires lateraux /
lateral group of axillary lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI AXILARI PROFUNZI (v. si grupele individuale: central) si apical!) / ganglions axillaires profonds / deep axi-lary
MODULI AXILARI SUBSCAPULARI

MODULI AXILARI SUBSCAPULARI / ganglions axlllaires
sous-scapulaires / subscapular axillary lymph nodes. V.
tab. anat. - limfatice.
NODULI AXILARI SUPERFICIALI (v. sl grupele individuale:
laterali, pectorali, subscapulari, interpectorali si brahiali) /
ganglions axillaires superficiels / surface axillary lymph
NODULI BOUCHARD / nodules de Bouchard / Bouchard's
nodes. [Charles Jacques Bone/lord, medic francos, profesor
lit patoCogie generda. ia Sans, 1837-1915.} Reprezinta expresia clinica a artrozelor interfalangiene proximale. In general sunt
asociati cu *n. Heberden, rareori existand solitari. Loca-lizarea
de electie a n. B. este pe fata dorsala a articulatiilor
interfalangiene proximale. Valoarea semiologica a n. B. este mai
importanta decat a n. Heberden, deoarece articulatiile
interfalangiene distale reprezinta sediul exclusiv al manifestarilor degenerative reumatismale (exceptie: artrita psoriazica), 'in timp ce la nivelul articulatiilor proximate interfalangiene
se localizeaza si alte forme de reumatism, de ex. infla-mator
(poliartrita reumatoida). Eventuate asociere a n. B. cu n.
Heberden sugereaza existenta unei forme degenerative de
reumatism, inddenta reumatismului inflamator (poliartrita reumatoida) sau a "lupusului eritematos diseminat fiind foarte
redusa.
NODULI BRONHOPULMONARI / ganglions des pedicules
pulmonaires / bronchopulmonary lymph nodes. V. tab. anat. limfatice.
MODULI BUSACCA / nodules de Busacca / Bu-sacca's
nodes. [Archimede Busacca, oftdmoiog itaiiaii, sec. XX.}
Situati la nivelul suprafetei iriene, n. B. reprezinta acumularea
de celule inflamatorii In *uveita granulomatoasa, disparand 'in
urma tratamentului antiinflamator.
NODULI CAVI LATERAL! / ganglions latero-caves / lateral
caval lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI CELIACI / ganglions du tronc coeliaque / c(o)eliac
NODULI CERVICALI ANTERIOR) (v. si grupele individuale:
superficiali si profunzi) / ganglions cervicaux anterieurs /
anterior cervical lymph nodes. V. tab. anat. limfatice.
NODULI CERVICALI ANTERIORI PROFUNZI (v. si grupele
individuale: infrahioidieni, prelaringieni, tiroidieni, pretraheali si paratraheali) / ganglions cervicaux anterieurs profonds / anterior cervical deep lymph nodes. V. tab. anat. limfatice.
NODULI CERVICALI ANTERIORI SUPERFICIALI / ganglions
cervicaux anterieurs superficiels / anterior cervical superficial lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI CERVICALI LATERALI (v. si grupele individuale:
superficiali si profunzi) / ganglions cervicaux lateraux / lateral cervical lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI CERVICALI LATERALI PROFUNZI (v. si grupele
individuale: jugulari anteriori, jugular! laterali, jugulodigastric, juguloomohioidian si supraclaviculari) / ganglions
lat6raux profonds du cou / deep cervical lymph nodes. V.
NODULI CERVICALI LATERALI SUPERFICIALI / ganglions
lateraux superficiels du cou / superficial cervical lymph
NODULI COLICI DREPTI / groupe ganglionnaire principal de
I'artere colique droite superieure / right colic lymph nodes.
NODULI COLICI MIJLOCII / groupe ganglionnaire principal
de I'artere colique moyenne / middle colic lymph nodes. V.
NODULIHEBERDEN
NODULI COLICI STANGI / groupe ganglionnaire principal de
I'artere colique gauche superieure / left colic lymph nodes. V.
NODULI CUBITALI (epitrohleeni) / ganglions cubitaux / cubital
NODULI DIAFRAGMATICI (v. noduli frenici superiori). V. tab.
anat. - limfatice.
NODULI EPIGASTRICI INFERIORI / ganglions epigastriques /
inferior epigastric lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI FACIALI (v. si grupele individuale: buccinator,
nazolabial, malar, mandibular, submental) / ganglions faciaux / facial lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI FRENICI INFERIOR) / ganglions diaphragmatiques
inferieurs / inferior phrenic lymph nodes. V. tab. anat.
-limfatice.
NODULI FRENICI SUPERIOR! / groupe anterieur des ganglions
diaphragmatiques / superior phrenic lymph nodes. V. tab.
anat. - limfatice.
NODULI GAMNA-GANDY / nodules de Gamna-Gandy / GamnaGandy nodes. [Cor/o Gamna, medic itatian, 1866-1906;
Charles Gandy, chirurg franciz, 1872-1943} Formatiuni nodulare
mid, de culoare galben-bruna sau bruna. Apar In splina In
conditiile unei splenomegalii congestive, In *dre-panocitoza si In
*boala Banti. Sunt alcatuite din tesut fibres sau din fibre de
colagen impregnate cu pigmenti ferici ori saruri de caldu si
Inconjurati la periferie de o zona hemo-ragica. Se formeaza
Indeosebi In jurul hemoragiilor perivas-culare. Sin.: noduli
siderotid.
NODULI GASTRICI DREPTI / ganglions de I'artere pylorique /
right gastric lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI GASTRICI INFERIORI (v. noduli gastroomentali
drepti). V. tab. anat. - limfatice.
NODULI GASTRICI STANGI (superiori) / ganglions de la chaine
coronaire stomachique / left gastric lymph nodes. V. tab.
anat. - limfatice.
NODULI GASTRODUODENALI (v. noduli pilorici). V. tab. anat. limfatice.
NODULI GASTROEPIPLOICI (v. noduli gastroomentali drepti si
stangi). V. tab. anat. - limfatice.
NODULI GASTROOMENTALI DREPTI / ganglions gastro-epiploiques droits / right gastroomental lymph nodes. V. tab.
anat. - limfatice.
NODULI GASTROOMENTALI STANGI / ganglions gastro-epiploiques gauches / left gastroomental lymph nodes. V. tab.
anat. - limfatice.
NODULI GLUTEALI (v. si grupele individuale: gluteali superiori
si inferiori) / ganglions fessiers / gluteal lymph nodes. V. tab.
anat. - limfatice.
NODULI GLUTEALI INFERIORI / ganglions fessiers inf6rieurs /
inferior gluteal lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI GLUTEALI SUPERIORI / ganglions fessiers superieurs / superior gluteal lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI HEBERDEN / nodules de Heberden / Heberden's nodes.
[William Heberden, medic engiez, Londm, 1710-1801} Expresia
clinica a artrozelor interfalangiene distale. Apar sub forma de
nodozitati de dimensiuni variabile, de la 0,5-1 cm, au consistenta
dura, osoasa si sunt situati pe fata dorsala si cubitala a
articulatiei interfalangiene distale (n. unici) sau de ambele parti
ale articulatiei (n. multipli). Tegumentele supraiacente au aspect
normal sau usor eritematos. Initial sunt situati pe index si medius,
ulterior, pe masura evolutiei pro-cesului degenerativ articular,
nodozitatile intereseaza inelarul si foarte rar auricularul ?i
policele. N. au tendinta de a deforma articulatiile si de a modifies
axul falangei distale, deviindu-l
669
MODULI HEPATIC!
spre marginea cubitala a mainii si anterior. Sunt m general
nedurerosi la debut. Devin durerosi la efort, ca si, uneori, la femei
In perioada climacteriului. Incidenta este mai mare la
. femei (10/1). N. H. sunt mai frecvent Intalniti dupa 75 de ani,
cand o treime din persoane prezinta astfel de formatiuni. Sin.:
boala Heberden.
NODULI HEPATICI / ganglions de la chaIne hepatique / hepatic
NODULI ILEOCOLICI (v. si grupele individuale: prececali,
retrocecali si apcndicular) / chaine ganglionnaire ileocol-ique /
ileocolic lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice
NODULI ILIAC) COMUNI (v. si grupele individuale: mediali,
intermediari, laterali, subaortici, promontorieni) / ganglions
iliaques primitifs / common iliac lymph nodes. V. tab. anat.
- limfatice.
NODULI ILIACI COMUNI INTERMEDIARI / groupe moyen des
ganglions iliaques primitifs / intermediate common iliac
NODULI ILIACI COMUNI LATERAL! / groupe exteme des
ganglions iliaques primitifs / lateral common iliac lymph
NODULI ILIACI COMUNI MEDIAL! / groupe interne des ganglions
iliaques primitifs / medial common iliac lymph
NODULI ILIACI COMUNI PROMONTORIENI / groupe du
prornontoire des ganglions iliaques primitifs / common
iliac lymph nodes of promontory. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI ILIACI COMUNI SUBAORTICI / groupe moyen des
ganglions iliaques primitifs / subaortic iliac common
NODULI ILIACI EXTERNI (v. si grupele individuale: mediali,
intermediari, laterali, interiliaci) / ganglions iliaques
externes / external iliac lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI ILIACI EXTERN) INTERMEDIARI / ganglions iliaques
externes, les chaines moyennes / intermediate external
iliac lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI ILIACI EXTERNI LATERALI / ganglions iliaques
externes, les chafnes externes / lateral external iliac lymph
NODULI ILIACI EXTERNI MEDIALI / ganglions iliaques
externes, les chaines internes / medial external iliac lymph
NODULI ILIACI INTERNI (v. si grupele individuale: gluteali
Superiori, gluteali inferiori, sacrali, obturatorii) / ganglions
iliaques internes / internal iliac lymph nodes. V. tab. anat.
- limfatice.
MODULI INFRAHIOIDIENI / ganglions thyro-hyo'idiens / infrahyoid
NODULI INGHINALI PROFUNZI / ganglions inguinaux pro-fonds /
deep inguinal lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI INGHINALI SUPERFICIALI (v. si grupele individuale:
superomediali, superolaterali, inferiori) / ganglions inguinaux
superficiels / superficial inguinal lymph nodes- V. tab. anat. limfatice.
NODULI INGHINALI SUPERFICIALI INFERIOR! / ganglions
inguinaux superficiels inferieurs / inferior superficial inguinal
NODULI INGHINALI SUPERFICIALI SUPERO-LATERALI /
ganglions inguinaux superficiels supero-extemes / supero-lateral
superficial inguinal lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI INGHINALI SUPERFICIALI SUPERO-MED1ALI / ganglions inguinaux superficiels superointernes / supramedi670
NODULI MEZENTERICI INFERIORI

al superficial inguinal lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI INTERCOSTALI / ganglions intercostaux / intercostal
NODULI INTERILIACI / ganglions iliaques externes, les chafnes
moyennes / interiliac external iliac lymph nodes, V. tab. anat. limfatice.
NODULI JUGULARI ANTERIORI (v. si noduli individuali:
jugulodigastric, juguloomohioidian) / ganglions anterieurs de la
chaIne jugulaire interne / anterior jugular lymph nodes. V. tab.
anat. - limfatice.
NODULI JUGULARI LATERALI / chaine jugulaire interne des
ganglions lateraux profonds du cou / lateral jugular lymph
NODULI JUXTAESOFAGIENI / ganglions juxta-ceso-phagiens /
pulmonary juxta(o)esophageal lymph nodes. V tab. anat.
- limfatice.
NODULI KEPPE / nodules de Koppe / Koppe's nodes.
[Leonhard Koppe, oftdnwiog gennan, f{a(le, 1884-1969}
Acumulare de celule inflamatorii la nivelul marginii pupilare, in
uveite complicate cu *sinechii posterioare.
NODULI LISCH / nodules de Lisch / Lisch's nodes. [Karl
Lisch, oftalmolog austriac, n. 1907.} Leziuni pigmentare de 1
mm, maronii, irizate, observate 'in 'neurofibromatoza, alaturi de
alte manifestari.
NODULI LOMBARI (v. si grupele individuale: drepti, intermediari,
stangi) / ganglions abdomino-aortiqucs / lumbar lymph nodes. V.
NODULI LOMBARI DREPTI (v. si grupele individuale: cavi
laterali, precavi, postcavi) / ganglions latero-aortiques droits /
right lumbar lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI LOMBARI INTERMEDIARI / ganglions retro-aor. tiques /
intermediate lumbar lymph nodes. V. tab. anat -limfatice.
NODULI LOMBARI STANGI (v. si grupele individuale: aorti-ci,
laterali, preaortici, postaortici) / ganglions latero-aortiques
gauches / left lumbar lymph nodes. V tab anat -limfatice.
NOOULI MASTOIDIENI / ganglions mastofdiens / mastoid lymph
node. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI MEDIASTINALI ANTERIORI / ganglions mediastin-aux
anterieurs / anterior mediastinal lymph nodes. V. tab anat. limfatice.
NODULI MEDIASTINALI POSTERIORI (v. si grupele individuale:
pulmonari,
bronhopulmonari,
traheobronhici
inferiori,
traheobronhici superiori, juxtaesofagieni, paratraheali si ai
arcului venei azigos) / ganglions mediastinaux posterieurs /
posterior mediastinal lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI MEYNET / nodules de Meynet / Meynet's nodes.
[Pnu/ Claude Hyacinthe Meynet, medit jrancez, few, 1S311892.} Apar In 2-10 % din cazurile de *reumatism articular acut,
au o marime de 0,5-1 cm, dispar m zile sau luni si se asociaza
frecvent cu leziuni ale cordului. In *poliartrita reuma-toida se
Intalnesc in 10-20 % din cazuri, au dispozitie sime-trica,
consistenta variabila, marime de 3-5 cm, sunt mobili pe planurile
profunde sau pot adera la periost.
NODULI MEZENTERICI (v. si grupele individuale: juxtaintestinali, mijiocii, superior!) / ganglions mesenteriques /
mesenteric lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice
NODULI MEZENTERICI INFERIORI (v. si grupele individuale;
sigmoidieni, rectal! superiori si pararectali) / ganglions
mesenteriques inferieurs / inferior mesenteric lymph nodes. V.
NODULI MEZENTERICI MIJLOCII

SUBMENTALI
NODULI MEZENTERICI MIJLOCII / groups moyen des ganglions mesenteriques superieurs / central mesenteric lymph
NODULI MEZENTERICI SUPERIORI / ganglions mesenteriques
superieurs / superior mesenteric lymph nodes. V. tab. anat. limfatice.
NODULI MEZOCOLICI (v. si grupele individuale: paracolici, colici
drepti, mijiocii, stangi) / ganglions mesocoliques / mesocolic
NODULI OBTURATORII / ganglions du trou obturateur /
obturator lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI OCCIPITALI / ganglions occipitaux / occipital lymph
NODULI OSLER / nodules d'Osler / Osier's nodes. [Sir
William Osier, medic Canadian care. a practical in Sim si ^rifflta,
profesor de, m&dic.ina ia Oxford, 1S49-1919.] N. mid, durerosi,
care apar de obicei la nivelul degetelor palmelor, picioarelor, la
nivelul plantelor, persistand ore pana la zile. Sunt prezenti la
aproximativ 10-25 % dintre bolnavii cu endo-cardita bacteriana
subacuta, dar pot fi prezenti si in alte boli. Alte localizari:
antebrate, gambe, pavilionul urechii. Se pot necroza si au la
origine emboli septici sau *complexe imune capilare. Sin.: semn
Osier.
NODULI PANCREATICI INFERIORI / ganglions pancreatiques
inferieurs / inferior pancreatic lymph nodes. V. tab. anat.
- limfatice.
NODULI PANCREATICI SUPERIORI / ganglions de la chaIne
splenique / superior pancreatic lymph nodes. V. tab. anat.
- limfatice.
NODULI PANCREATICODUODENALI / ganglions de I'artere
pancreatico-duodenale / pancreatic-duodenal lymph nodes.
V. tab. anat, - limfatice.
NODULI PANCREATICOSPLENICI (v. noduli pancreatici
superiori). V. tab. anat. - limfatice
NODULI PARACOLICI / ganglions paracoliques / paracolic
NODULI PARAMAMARI / ganglions paramammaires de
Gerota / paramammary lymph nodes. V tab. anat. - limfatice.
NODULI PARARECTALI / ganglions pararectaux / pararectal lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI PARASTERNALI / ganglions mammaires internes /
parasternal lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI PARATRAHEALI / ganglions paratracheals / paratracheal lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI PARAUTERINI / ganglions parauterins / parauterine
lymph nodes. V. tab. anat. limfatice
NODULI PARAVAGINALI / ganglions paravaginaux / paravaginal lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI PARAVEZICALI (v. si grupele individuale: prevezicali, vezicali, laterali, postvezicali) / ganglions paravesicaux / paravesicular lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI PAROTIDIENI INTRAGLANDULARI / ganglions parotidiens p.-ofonds intraglandulaires / intraglandular parotid
NODULI PAROTIDIENI PROFUNZI (v. si grupele individuale:
preauriculari, infraauriculari, intraglandulari) / ganglions
parotidiens profonds / deep parotid lymph nodes. V. tab.
anat. - limfatice.
NODULI PAROTIDIENI SUBFASCIALI INFRAAURICULARI /
ganglions parotidiens inferieurs sous-auriculaires / infraauricular lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI PAROTIDIENI SUBFASCIALI PREAURICULARI /
ganglions parotidiens sous-aponevrotiques preauriculaires
; preauricular lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI
NODULI PAROTIDIENI SUPERFICIALI / ganglions parotidiens
superficicis sus-aponevrotiques / superficial parotid
NODULI PERICARDICI LATERAL! / ganglions pericardiques
lateraux / lateral pericardial lymph nodes. V. tab. anat. limfatice.
NODULI DE PERMEATIE / nodules de permeation / permeation
nodules. N. cu localizare cutanata sau mucoasa,
situati 'in apropierea unei tumori maligne sau a cicatricei sale
de exereza, care reprezinta mici focare metastatice diseminate
pe cale vasculara locala.
NODULI PILORICI / ganglions sous-duodeno-pyloriques /
pyloric lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice. NODULI POPLITEI
(v. si grupele individuale: superficial! si
profunzi) / ganglions poplites / popliteal lymph nodes. V.
NODULI POPLITEI PROFUNZI / ganglions poplites profonds
/ deep popliteal lymph nodes. V. tab. anat - limfatice.
NODULI POPLITEI SUPERFICIALI / ganglions poplites
superficiels / superficial popliteal lymph nodes. V. tab.
anat. - limfatice.
NODULI POSTAORT1CI / ganglions retro-aortiques / postaortic lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI POSTCAVI / ganglions retrocaves / postcaval
NODULI POSTVEZICALI / groupe posterieur des ganglions
paravesicaux / postvesicular lymph nodes. V. tab. anat. limfatice.
NODULI PREAORT1CI / ganglions preaortiques / preaortic
NODULI PRECAVI / ganglions precaves / precaval lymph
NODULI PRECECALI / ganglions caecaux anterieurs /
prec(a)ecal lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI PRELARINGIENI / ganglions prelarynges / prelaryngeal lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI PREPERICARDICI / ganglions prepericardiques /
prepericardial lymph nodes. V. tab anat. - limfatice.
NODULI PRETRAHEALI / ganglions pretrach6aux / pretracheal lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI PREVERTEBRALI / ganglions prevertebraux / prevertebral lymph nodes. V tab. anat. - limfatice.
NODULI PREVEZICALI / ganglions prevesicaux / prevesicular lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI PULMONARI / ganglions intrapulmonaires / pulmonary
NODULI RECTAL! SUPERIORI / ganglion principal du rectum /
superior rectal lymph nodes. V tab. anat. - limfatice.
NODULI RETROAURICULAR1 (v. noduli mastoidieni). V tab.
anat. - limfatice.
NODULI RETROCECALI / ganglions caecaux posterieurs /
left lumbar lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice
NODULI RETROFARINGIENI / ganglions retropharyngiens /
retropharyngeal lymph nodes. V. tab anat. - limfatice.
NODULI SACRALI / ganglions sacres lateraux / sacral
NODULI SIDEROTICI / nodules siderotiques / siderotic nodules. Sin.: noduli Gamna-Gandy (v.).
NODULI SIGMOIDIENI / ganglions sigmoides / sigmoid
NODULI SPLENICI / ganglions spleniques / splenic lymph
NODULI SUBMANDIBULARI / ganglions sous-maxillaires /
submandibular lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI SUBMENTALI / ganglions sous-mentaux / submental lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
671
NODULI SUPRACLAVICULARI
NODULI SUPRACLAVICULARI / ganglions sus-claviculaires /
supraclavicular lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI TIROIDIENI / ganglions thyroidiens / thyroid lymph
MODULI TRAHEOBRONHICI INFERIOR! / ganglions intertracheo-bronchiques / inferior tracheobronchial lymph nodes.
NODULI TRAHEOBRONHICI SUPERIORI / ganglions pretracheaux / superior tracheobronchial lymph nodes. V. tab.
anat. - limfatice.
NODULI VEZICALI LATERALI / ganglions vesicaux lateraux /
lateral vesicular lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULI VISCERALI ABDOMINALI / ganglions abdominaux /
visceral lymph nodes. V. tab. anat. - limfatice.
NODULII ARCULUI VENEI AZIGOS / ganglions de la crosse
d'azygos / nodes of arch of azygos vein. V. tab. anat.
-limfatice,
NODULII NERVULUI ACCESOR / ganglions du nerf spinal /
accessory nerve lymph node. V. tab. anat. - limfatice.
NODULITA, s. f. / nodulite, s. f. / nodulitis. [Lot. nodulus = noit
mic, tie. (a nodus = nod; -ito.] Inflamatie a unui "nodul. N .
reumatoida reprezinta asocierea a numeroase "nodozitati
reumatismale, artrite reumatoide discrete si *geode osoase epifizare. Evolutia n. este favorabila si regresiva.
NOGUCHIA / Noguchia / Noguchia. [Hideyo Noguchi, fiacte.riotog si -palolog javonez stabidt m SWi [a 'J{e.u> york^
{'Rffcke.fdier Institute), 1S76-1928.\ Gen de bacterii din fami-lia
Bruceflaceae, clasa Schizomycetes, de forma bacilara,
Incapsulate, gram-negative. Se gasesc pe conjunctiva, unde
determina leziuni foliculare.
NOITA, s. f. / lunule, s. f. / lunula. [Lot. novus = new; -US.] Sin.
pop. pentru leuconichie (v.).
NOMA, s. f. / noma, s. m. / noma. [Cfr. nome = ocfiunea lie. a
roade., dt ia nemein = a made..} Ulceratie a peretelui obrazului,
pe care Tl perforeaza uneori, facand sa comunice cavitatea
bucala cu exteriorul, din cauza unor tulburari trofice de etiologie
infectioasa. Poate complica o stomatita ulceroasa necrotica sau
o boala generala epuizanta. Sin.: stomatita gan-grenoasa.
NOMINA ANATOMICA / Nomina Anatomica / Nomina Anatomica. \Lat. nominare = a denumi; anatomica = anatomica, din
gr. ana = in juru[, tome = tale-re., sectiune., de. ia tem-nein = fl
tcSia.] Terminologia anatomica a fost denumita "matematica
terminologiei medicale" deoarece marea majori-tate a termenilor
sunt derivati din afixele (radacini, sufixe si prefixe) greco-latine.
De aceea, In 1895, din initiativa Societatii Germane de Anatomie
a fost stabilita Base/ N. A. (BNA). Prima tara In. care s-a adoptat
nomenclatura internationala BNA a fost Franta. A urmat
revizuirea de la Birmingham, iar in 1955, la al V-lea Congres
International al Anatomistilor, s-a adoptat Paris N. A. (PNA). Au
urmat alte revizuiri la con-gresele al Vll-lea (New York, 1960), al
Vlll-lea (Wiesbaden, 1965), al X-lea (Tokyo, 1975), al Xl-lea
(Mexico City, 1980) si al Xll-lea (Londra, 1985). Cu toate ca
terminologia anatomica internationala reprezinta modelul catre
care ar trebui sa aspire toate domeniile medicinei, si In cazul N.
A. sunt uti-lizati, 'in paralel, termeni care nu apartin sistemului
unitar si a caror forma variaza de la tara la tara. Pentru exemple,
v. Tabele de date anatomice. Abrev.: NA.
NOMOGRAMA, s. f. / nomogramme, s. m. / nomogram. [Qr.
aomos = o6ic.ei avand forta de. Uge.; gramma = inscriere.]
Reprezentare grafica Intr-un plan, formata dintr-un sistem de
puncte si linii indicand o relatie Intre doua sau mai multe marimi
variabile. Cu ajutorul n. se pot determina valorile uneia sau unora
dintre marimi, In functie de valorile date ale celor672
NORMAL
lalte marimi care infra 'in relatia considerata. Ex.: suprafata
corpului poate fi citita direct pe n. cunoscand Inaltimea si greutatea unui subiect.
NON-INVAZIV, adj. / non-invasive, non-effractif, -ive, adj. /
non-invasive. ['Eng[. non - negate; [at. invasus, lie. la invadere
= a invada.} Despre un act (procedeu) medical rea-lizat fara
traversarea pielii sau a unei mucoase. In sens mai larg, despre
orice procedeu care nu afecteaza organismul. Ex.:
investigatie n.-i.
NON-PROPRIU, adj. / non-soi, adj. / non-self. [Eng[. non
-ntgaîi, [at. proprius = ceea ce ne apartine..} Material (maciomolecula, celula, tesut) strain In raport cu sistemul imunologic al
organismului considerat. Este prima conditie a unui antigen.
Ant.: self.
NON-SELF, adj. / non-soi, adj. / non-self. ['E,ng(. aoa negate;
self = de. sine.} Sin.: non-propriu (v.).
NOOLEPTIC, adj., s. n. / nooleptique, adj., s. m. / noolep-tic.
[Cjr. noos, nous = intdigentll, leptikof. = care. St. jv(wil pe..]
(Medicament) psihotrop care diminueaza vigilenta, ce regleaza
ciclul veghe-somn. "Hipnoticele sunt prindpalele n,
NOOSFERA, s. f. / noosphere, s. f. / noosphere. [CJT. noos,
nous = inteRge-nfd; [at. sphaera, gr. sphaira = sftTll}
*Geosfera produsa si dominata de mintea omeneasca. Cuprinde sistemele de idei prin care omul transforma natura, sistemele tehnologice si spatiile patrunse de ratiunea omului.
NOOTROP, adj., s. n. / nootrope, adj., s. m. / nootropic. [QT.
noos, nous = intdige-nta; trope " mtoarce.re., de [a trepein = a
wtoarce..] 1) Care actioneaza asupra functiilor in-telectuale. 2)
Medicament care amelioreaza procesele meta-bolice neuronale
In leziunile cerebrale hipoxice, toxice, trau-matice sau involutive
si care actioneaza pozitiv asupra pro-ceselor cognitive.
NORADRENALINA, s. f. / noradrenaline, s. f. / noradrena-line.
[Nor - a6re.tiie.re. de [a cuvinteie germane Nitrogen ofiw Hadikai
= atom de az.ot fard radical; Cat. ad = aproape di, Congo; ren,
-is = rinictti; -inu.} (DCI) *Catecolamina secretata Indeosebi de
celulele simpatice ale ganglionilor pararahidieni, pornind de la
*dopamina. N. difera de *adrenalina prin absenta unei grupari
metil la nivelul atomului de azot. Actiunea sa vasoconstrictoare
si hipertensiva este superioara celei a adrena-linei si se produce
prin stimularea *receptorilor alfa-adrenergici. Concentrate
normala a n. In sange este de 4-5 mg la litru, iar eliminarea
urinara sub 100 pg pe 24 de ore (sub 590 nmol). N. levogira se
utilizeaza In starile de *colaps, injectata intra-venos sau
intracardiac. Sin.: norepinefrina, levarterenol (DCI). V. receptori
adrenergici si receptori alfa-adrenergici.
NOREPINEFRINA, s. f. / norepinephrine, s. f. / norepinephrine. [Nor - a6re.tiie.re. de. ia cuvintele. germane Nitrogen oHm
Radikai = atom de azot ford radical; gr. epi = pe; nephros =
rinictti; -iiio.] Sin.: noradrenalina (v.).
NORMAL, adj. / normal, -ale, -aux, adj. / normal. [Lot. norma =
mrmd, ri.gu.ldi ie.ge, modei.} 1) Semnificatie genera-la: care
este sau care se produce, se Intampla In mod obisnuit, potrivit
cu natura lucrurilor, firesc, natural. 2) In medi-cina: care este
sanatos din punct de vedere fizic si psihic. In realitate, n.,
termen fundamental pentru medic (deoarece bolile reprezinta, In
general, consecinta unor abateri de la n.), este dificil de definit.
Se pot observa trei tendinte: a) N. este recunoscut prin opozifie
cu anormalul dupa cum sanatatea este definita In raport cu
boala. Este n. sau sanatos un organ, in functie de prezenta sau
absenta unui proces patologic. Rezulta ca anormal ar trebui
asimilat cu patologic si, deci, cu boala. In realitate, un purtator al
unei anomalii fizice nu este obligatoriu un bolnav. Ex.: un miop
nu este n., dar nu este un bolnav, un varsInic prezinta deficiente
senzoriale Inscrise
NORMAL1TATE
in evolutia normala a vietii, dar poate fi sanatos. b) Un om n.,
definit In raport cu un prototip ideal, care sa nu prezinte nici o
abcitere de la normele structurale, functionale si psiho-logice nu
a fost identificat. In cazul starii psihice, frontierele absolute intre
mental n. si anormal sunt imposibil de delimi-tat. c) 0 alta
conceptie: pragul care separa n. de anormal ar putea fi definit
pr'in rationament statistic. SubiectuI n. este eel situat aproape de
media aritmetica a unui lot de subiecti la nivelul caruia s-a
studiat, respectand rigorile statisticii, o ca-racteristica fizica,
fiziologica sau patologica. Anormal este subiectui la care o
caracteristica proprie se abate de la medie. De regula,
aprecierea n. se efectueaza pe baza abaterii standard (v.
anomalie), Totodata, exista variatii ale normelor conform carora
se stabileste n., In functie de epoca, tara, varsta si chiar in raport
cu fiecare individ.
NORMALITATE, s. f. / normalite, s. f. / normality. [Lot. aorma =
normd, reguid, Ie.ge., model.} 1) Starea de a fi *nor-mal sau
,,starea obisnuiB a unui fenomen" (V. Sahleanu). N. statistics se
exprima prin valoarea cea mai frecventa la o anu-mita grupa de
populatie, in functie de varsta si sex. 2) Nu-marul de
*echivalenti-gram de solvit pe litru de solutie.
NORMA, s. f. / norme, s. f. / norm. [Lot. norma = norma, rtgula,
[ege, modd.} Stare obisnuita, conforma unei reguli sta-bilite.
NORMOBAR, adj. / normobare, adj. / normobaric. [Lot. norma
= normd, reguld, ie.ge, modd, gr. biiros = greutate.} Care se
afla, se desfasoara la presiune atmosferica normala.
NORMOBLAST, s. n. / normoblaste, s. m. / normoblast. [Lot.
norma = normd, reguid, iege, modd; gr. Uastos = ger-me.n.}
Sin.: *eritroblast, mai precis, eritroblast normal.
NORMOBLASTOZA, s. f. / normoblastose, s. f. / normoblastosis. [Lot. norma = normd, reguid, iege, modd; gr.
Uastos = ge.rme.VL; -ozci.] Prezenta de *normoblaste in sange
sau in maduva osoasa.
NORMOCAPNIE, s. f. / normocapnie, s. f. / normocapnia. [Lat.
norma = normd, reguid, Uge, modd; gr. kapnos =- fum, vapor.]
Concentratie normala a CO; dizolvat in plasma san-guina, adica
valoare normala a presiunii partiale a bioxidului de carbon
(pCO;) in sange.
NORMOCIT, s. n. / normocyte, s. m. / normocyte. [Lat. aorma
= normd, regutd, iege, modd; gr. ky-tos = c.eiuid} Sin.:
eritrocit (v.).
NORMOCITOZA, s. f. / normocytose, s. f. / normocytosis.
[Lat. norma = normd, reguid, iege, model, gr. kytos = cduld;
-am.} Existenta in sange a globulelor rosii de dimensiuni normale (izocitoza). Uneori se intelege prin n. si un numar normal
de eritrocite.
NORMOCROM, adj. / normochrome, adj. / normochromic.
[Lat. norma = normd, reguCd, (ege., modd; gr. khroma, -atos =
cuioare..} A carui culoare este normala sau care se colorea-za
normal. Frecvent, termenul se refera la eritrocitele care au o
culoare normala ?i, ded, un continut normal de 'hemoglo-bina.
V. si anemie.
NORMODROM, adj. / nonnodrome, adj. / orthodromic. [Lat.
norma = normd, regula, ie.ge,, modd; gr. dramas = cursd,
drum.] Despre o contractie cardiac^ propagatS in sens normal.
NORMOGENEZA, s. f. / normogenfese, s. f. / normogenesis.
[Lat. norma = normd, re.gu[d, [ege, modd; gr. genesis = produce-re, de. ia gennan = a. produce..} Evolutie normala a
Intregu-lui organism sau a unei parti din organism in cursul
dezvoltarii.
NORMOLIPEMIANT, adj., s. n. / normolipemiant, adj., s. m. /
lipid lowering drug. [Lot. norma = normd, regu[d, [ege, modd;
gr. lipos = grasime; haimu, -atos = sdnge..\ Sin.:
hjpolipemiant (v.).
NOSTOCITOZA
NORMOTENSIV, adj. / normotendu, e, adj. / normotensive.
\Ldt. norma = normd, re.gu.la., legi, modd; tensus, de. la tenders = a wtinde.} Persoana a carei 'tensiune arteriala este
normala.
NORMOTIP, adj., s. n. / normotype, adj., s. m. / normotype.
[Lat. norma = norma, reguid, [ege., modd; gr. typos = tip, modd,
marcd.] Tipul normal, sanatos, echilibrat structural si functional.
NORMOTOP, adj. / normotope, adj. / normotopic. [Lat. norma =
normd, regula., ie.ge, modd; gr. topos = (sc.} 1) A carui localizare
este normala. 2) In electrocardiografie, o exci-tatie generata in
*nodul sinusal sau un ritm cardiac normal, cu comanda sinusala.
NORMOVOLEMIE, s. f. / normovolemie, s. f. / normovol(a)emia. [Lat. norma = norma, re-gula, Ie.ge., modd;
volnmen, -inis = sui de. lidrtie, de. ia volvere = a rasuci, a
invarti; gr. haima, -atos = sange..} Volum sanguin total
(*volemie) normal.
NORMOXEMIE, s. f. / normoxemie, s. f. / normox(a)emia. [Lat.
norma = normd, regutd, tege, modd; gr. o.vys = acm, o?(ige.n;
haima, -atos = sange..} ContinutuI normal in oxigen al sangelui.
Starea sangelui cu un continut normal in oxigen.
NORMOXIE, s. f. / normoxie, s. f. / normoxia. [Lat. norma =
normd, reguid, kge-i modd; gr. oxys = acru, oxygen.] Ansamblul
conditiilor fiziologice in cadrul carora este prezenta in sange
cantitatea de oxigen necesara proceselor metabo-lice.
NORTHERN BLOT / Northern blot / Northern blot. Expresie
engleza desemnand, printr-un joc de cuvinte (v. Southern blot),
tehnica de separare a ARN in functie de masa prin electro-foreza
(de obicei in gel de agaroza), dupa care fragmentele izolate sunt
transferate pe un filtru de nitroceluloza, unde sunt imobilizate in
pozitiile lor relative (consecutive electroforezei). In continuare, la
nivelul filtrului are loc hibridarea cu o sondS marcata (frecvent
radioactiva) specifica secventei de ARN stu-diate. V. Western
blot, Southern blot.
NOSENCEFAL, s. m. / nosencephale, s. m. / nosencephalus.
[Qr. nosos = 6oaid; enkephulos = creier, de. la en = m, kephale
= cap.] Fat cu "aplazie a lobilor frontali si temporal! cerebral!.
NOSOCOMIAL. Var, pentru nozocomial (v.).
NOSOFOBIE, s. f. / nosophobie, s. f. / nosophobia. \Qr. nosos
= 6oata; phobos = fric.a,} Teama de imbolnavire si de boli, eel
mai adesea grave: cancer, SIDA. Var.: nozofobie.
NOSOGRAFIE, s. f. / nosographie, s. f. / nosography. [Cfr.
nosos = 6oa[d; graphein = a scrie.] Clasificarea metodica a
bolilor. Var.: nozografie.
NOSOLOGIC, adj. / nosologique, adj. / nosologic. \Cjr. nosos =
Boald; logos = ftiinf:a.] Privitor la "nosologie. Un grup n.
reprezinta un ansamblu de boli care au aceeasi cauza sau cauze
foarte apropiate unele de altele (agenti infectiosi sau parazitari,
tulburari de metabolism, carente, indeosebi vita-minice, boli
ereditare). Ex.: *rickettsioze, *lipoidoze, *avita-minoze etc. Var.:
nozologic.
NOSOLOGIE, s. f. / nosologie, s. f. / nosology. [Cfr. nosos =
Boaid; logos = stiinf.d.} Studiul caracterelor distinctive ale bolilor,
care permite definirea si dasificarea lor. Var.: nozolo-gie.
NOSOMANIE, s. f. / nosomanie, s. f. / nosomania. [Cfr. nosos c
boold; mania = ne6unie..} Preocupare excesiva a unei per-soane
de starea sanatatii sale, care se alarmeaza la cele mai mid
semne. Var.: nozomanie.
NOSTOCITOZA, s. f. / nostocytose, s. f. / homing. [Cfr. nos-tos
= Intoarce.re. acasd, de ia nostein = a se. mtoarce ac.asd;
kytos = cduCd; -oza.} Proprietatile celulelor embrionare pro-
673
NOTALGIE
venind din acelasi organ de a se recunoaste, dupa ce, prin
tripsinizare controlata, au fost separate populatii celulare din
diverse organe. Fuse Tmpreuna, celulele provenind din acelasi
organ se reagrega. Sin.: homing.
NOTALGIE, s. f. / notalgie, s. f. / notalgia. [Qr. noton = spinare,
spate; algos = durere..} Durere dorsolombara. N. paresrez/ca
este o *nevrita limitata la ramurile posterioare ale nervilor spinali.
NOTENCEFAL, s. m. / notencephale, s. m. / notencephalus.
[Cjr. noton = spinare, spate, en-kephatos = creier, de. (a en =
in, kephale = cap.] Fat al carui craniu prezinta o deschidere In
zona occipitala, prin care se produce o 'hernie a encefalului.
Hernia se constituie sub forma unei tumori
'pediculate denumite n.
NOTOCORD, s. n. / notochorde, notocorde, s. f. / note-chord.
[Cjr. nolon - spinare., spate; khorde = coarda,] ScheletuI axial
primitiv al embrionului, servind ca ax focal, In jurul caruia se
dezvolta corpurile vertebrale. Sin.: coarda dor-sala.
NOTOCORDODISRAFIE, s. f. / notochordodys-n-aphie, s. f. /
split notochord syndrome. [Qr. noian = spinare., spate;
khornc = coarda.; <]ys = greu, dificii; rhapbe = sutura.} Termen
care cuprinde malformatiile rezultate dintr-o diviziune localizata a
*notocordului, consednta a unei aderente anor-male Intre
endoderm si ectoderm. Aceasta aderenta se alungeste In timpul
dezvoltarii, determinand constituirea unei fistule enterice dorsale,
care uneste tubul digestiv cu pielea spatelui, traversand rahisul si
nevraxul. Fistula se poate frag-menta In diverticule, chisturi sau
tumori, alteori disparand, dar lasand ca urme doar o malformatie
a corpurilor vertebrale sau o diviziune a maduvei spinarii
(*diastematomielie). In localiza-rea sa occipitocervicala, n. se
manifests foarte rar sub o forma majora, *iniencefalie si sub o
forma degradata, mai frecventa, denumita 'sindrom Klippel-Feil.
NOU-NASCUT, s. m. / nouveau-ne, s. m. / new-born. [Lot.
noviis = nou; nasci = a .<e naste.} 1) Nascut recent. 2) Copil in
primele zile dupa nastere, pana la caderea cordonului ombi-lical
(catre ziua a zecea). Conventional si medicolegal se con-sidera
primele 30 de zile de la nastere. V. neonatal.
NOU-NASCUT HIPOTROFIC / nouveau-ne hypo-trophique /
hypotrophic newborn. Sin.: dismatur (v.).
NOVOCAINA, s. f. / novocaine, s. f. / novocain. Sin.: pro-caina
(v.).
NOXA, s. f. / principe nuisible, noxa, s. f. / noxa. [Lat. noxa =
prejudiciu, vdtdmare, de ia nocere = a. face rail, a. vatdma.]
Once agent patogen, factor sau Tmprejurare cu actiune
daunatoare asupra organismului. Prin n. profesionale se Intelege
un factor nociv determinat de un proces tehnologic sau prezent
In mediul de lucru.
NOZOCOMIAL, adj. / nosocomial, -ale, -aux, adj. / nosocomial. [Qr. nosos = doaid; komeion = a avea grijd.\ Referitor la
spitale. Ex.: infectia n. semnifica o infectie de origine spitaliceasca. Var.: nosocomial.
NOZOFOBIE. Var. pentru nosofobie (v.).
NOZOGRAFIE. Var. pentru nosografie (v.).
NOZOLOGIC. Var. pentru nosologic (v.).
NOZOLOGIE. Var. pentru nosologie (v.).
NOZOMANIE. Var. pentru nosomanie (v.).
NUBIL, adj. / nubile, adj. / nubile. {Lat. nubilis = in varstii de
marital, de ia nubere = a se casdtori.} Despre o persoanS tanara
care a devenit apta pentru mariaj si, implicit, apta de procreare.
Termenul este utitizat Indeosebi cu referire la sexul feminin.
NUBILITATE, s. f. / nubilite, s. f. / nubility. [Lat. nubUis = in
t'drsta de mdritat, de. ia niihere = a se ctSsatori.} Stare a unui
subject apt pentru casatorie.
674
NUCLEOPROTEINA
NUCA VOMICA / nuca vomica / nuca vomica. Semintele de
Strychnos nux-vomica, din familia Loganiaceae: contin stricnina, brucina (alcaloizi) si loganina (glicozid). Tinctura este utilizata ca aperitiv amar, excitant al secretiilor digestive.
NUCAL, adj. / de la nuque / nuchal. [Ar. nukha = ceafii}. Care
apartine regiunii cefei, este situat In aceasta zona.
NUCLEAR, adj. / nucleaire, adj. / nuclear. [Lat. nucleus =
samfiure, nucieu.\ 1) Care se refera la nucleui celulei ori atomului, sau la un nucleu anatomic, indeosebi la *nudeii cenusii
centrali. 2) In fizica nucleara, care provine din nucleui atomic
(ex.: radiatie n.).
NUCLEAZA, s. f. / nuclease, s. f. / nuclease. [Lot. nucleus =
sdm6ure, nucieu'i -nzd.j Enzima care catalizeaza hidroliza
acizilor nucleici In 'nucleotide sau *polinucleotide. Exista doua
tipuri de n.: 'ribonucleaze, active pe ARN, si "dezoxinbonucleaze, active pe ADN. N. se Intalnesc In intestinul subtire.
NUCLEI BAZALI / noyaux basaux / basal ganglia. NA:
nuclei basales. Sin.: nuclei cenusii centrali (v.).
NUCLEI CENUSII CENTRALI / noyaux gris centraux / basal
ganglia. Mase de substanta cenusie situate In profunzimea
emisferelor cerebrale, de o parte si de alta a capsulei interne,
din care fac parte *n. caudat si *n. lenticular, carora li se adauga
din punct de vedere functional n. subtalamic si substanta
neagra (locus niger). Au rol important In coordonarea motorie.
Sin. nerecomandat: ganglioni bazali, nuclei bazali.
NUCLEOCAPSIDA, s. f. / nucleocapside, s. f. / nucleocap-sid.
\Lat. nucleus = sambure., nudeu; capsa = cutie..] Structura
constituita prin asocierea acidului nucleic viral (ADN sau ARN)
si a proteinelor ("capsomere) care formeaza *cap-sida, avand o
simetrie elicoidala sau icosaedrica, In functie de virus. Uneori, n.
este Inconjurata de o anvelopa.
NUCLEOHISTONA, s. f. / nucleohistone, s. f. / nucleohis.
tone. [Lat. nucleus = sdm6ure, nucieu; gr. histos = tesaturd,
tesut.} V. histona.
NUCLEOL, s. m. / nucleole, s. m. / nucleolus, pi. nucleoli.
[Lat. nucleolus = nucleu mic, dim. dt ta nucleus = sdmfiu-re,
nuc(eu.\ Corpuscul mic, dens, sferic, omogen, prezent m numar
variabil In nucleui interfazic al celulei vii si care joaca un rol
esential In sinteza ARN-ribozomal, a ribozomilor si deci In
sinteza proteinelor. Este alcatuit din structuri fibrilare si
granulare de natura ribonucleoproteica si din structuri dezoxiribonucleoproteice.
NUCLEOLIZA, s. f. / nucleolyse, s. f. / chemo-nucleolysis.
[Lat. nucleus = sdm6ure., nucieu; gr. lysis == distrugere,, lit III
lyein = a distruge..} Distructie enzimatica a *nucleului pulpos de
la nivelul *discului intervertebral de catre o enzima prote-olitica,
chimopapaina, injectata local. Aceasta metoda a fost propusa In
unele cazuri de sciatica prin *hernie discala, in locul
tratamentului chirurgical. Sin.: chimionucleoliza.
NUCLEON, s. m. / nucleon, s. m. / nucleon. [Lat. nucleus =
sdm6ure, nudeu.} Particula componenta a nucleului atomic:
*proton sau 'neutron.
NUCLEOPATIE, s f / nucleopathie, s. f. [Lat. nucleus =
sdm6ure, nudeu; gr. pathos =- fioaia.} Denumire nerecomandata, deoarece etimologic inseamna boala a nudeului, desi se
refera la *nucleul pulpos. V. si discopatie.
NUCLEOPLASMA, s. f. / nucleoplasme, s. m. / nucleoplasm.
[Lat. nucleus = sdm6ure., nudeu; gr. plasma = ofiiec.t Inodt-lat.}
Materie omogena care ocupa totalitatea spatiilor ce Incon-joara
diversi constituenti ai *nucleului celular. N. este delimi-tata de un
Invelis nuclear, care o separa de citoplasma. Sin.:
sue nuclear, cariolimfa.
'
NUCLEOPROTEINA, s. f. / nucleoproteine, s. f. / nucleo.
protein. [Lat. nucleus = sdm6ure, nudeu; gr. prolos = prinu[;
ino.] "Heteroproteina bazica celulara alcatuita dintr-un add
nucleic (ADN sau ARN) combinat cu o proteina. Cromozomii
NUCLEOTID
sunt alcatuiti din n. (ADN si proteine, Indeosebi *histone), ca si
ribozomii (ARN si proteine).
NUCLEOTID, s. n. / nucleotide, s. m. / nucleotide. [Lot.
nucleus = sdmfiure., nucieu.] Grupare moleculara derivata din
*nudeozide (prin fosforilarea unui grup hidroxil al pentozelor)
care constituie arhitectura de baza a anumitor molecule. Astfel,
*acizii nucleici rezulta din Inlantuirea n. Un n. este compus dintro pentoza (riboza sau dezoxiriboza), o baza azotata si un acid
fosforic. Exista cinci tipuri prindpale de n., care se deosebesc prin
baza azotata pe care o contin (*adenina,
*timina, "citozina, *guanina, *uracil). In cazul n. ciclice, grupul
fosfat formeaza un inel ca In cazul 'AMPddic si *GMPdclic,
*mesageri secunzi de importanta capitala In transrniterea informatiei la nivel celular In cazul a numerosi *receptori de membrana.
NUCLEOTIDAZA, s. f. / nucleotidase, s. f. / nucleotidase. [Lat.
nucleus = s6.m6v.re., nudeu; -aza.} Enzima care hidrolizeaza
un *nucleotid In fosfat si In "nudeozidul core-spunzator. Este
prezenta In celulele epiteliale ale intestinului subtire si joaca un
rol important in digestia proteinelor.
NUCLEOZID, s. n. / nucleoside, s. m. / nucleoside. [Lat.
nucleus = s&mfiUTtt, nuclw, ozid - indica un g[ucid.} Molecula
formata prin unirea unei baze pirimidinice sau purinice cu o
pentoza (riboza sau dezoxiriboza) prin intermediul unei legaturi
ozidice. In functie de pentoza, se disting ribonucleozide si
dezoxiribonucleozide. N. sunt hidrolizate In componentii lor de
catre *nudeozidaze. V. si nucleotid.
NUCLEOZIDAZA, s. f. / nucleosidase, s. f. / nucleosidase.
[Lat. nucleus = samBure., nudeu; ozid - indica un g[ucid;
*aza.} Enzima care catalizeaza hidroliza "nudeozidelor, eliberand baza azotata si pentoza respectiva (riboza sau dezoxiriboza).
NUCLEOZOM, s. m. / nucleosome, s. m. / nucleosome. [Lat.
nucleus = samSure, nudeu; gr. soma, -atos = corp.] Unitate
fundamentala a *cromatinei, constituita dintr-un fragment de
ADN cuprinzand circa 200 de perechi de baze si 8 molecule de
"histona.
NUCLEU, s. n. / noyau, s. m. / nucleus. NA: nucleus, pi.
nuclei (3). [Lat. nucleus = sambure., nudeu.] 1) Component
indispensabil si constant al celulei (doar hematiile de mami-fere
si trombocitele sunt lipsite de n.), eel mai adesea de forma
sferica, de dimensiuni proportionate cu citoplasma ("raport
nudeoplasmatic), In general unic. N. asigura trans-miterea
caracterelor ereditare si joaca un rol important In metabolismul
celular, Indeosebi In reglarea sintezei proteinelor. Intre doua
mitoze [n. interfazic), n. apare delimitat de o mem-brana
nudeara si constituit din *nucleoplasma In care se individualizeaza 'cromatina, bogata In ADN, si unul sau mai multi
"nucleoli, bogati In ARN. 2) Parte fundamentala a atomului, in
care se afla concentrata toata masa, alcatuita din nucleoni
(protoni si *neutroni). Este Incarcat pozitiv si sarcina sa este
echilibrata, In stare normala, de electronii care se afla situati in
norul electronic, in jurul nucleului. 3) Parte centrala, bine
individualizata, a unei stmcturi anatomice. In cazul unor formatiuni anatomice, termenul este utilizat la plural si sub forma
nuclei, conform NA. Ex.: n. cenusii.
NUCLEU AMBIGUU / noyau ambigu / nucleus ambiguus. NA:
nucleus ambiguus. Masa de substanta cenusie situata la
nivelul bulbului rahidian. Reprezinta originea reala a fibrelor
motorii ale perechilor IX, X si XI de nervi cranieni.
NUCLEU AMIGDALIAN / noyau amygdalien / amygdaloid
nucleus. NA: corpus amygdaloideum. N. cenusiu situat in
lobul temporal. Primeste aferente de la bandeleta olfactiva
externa si emite fibre spre hipotalamus, nucleui mediodorsal al
talamusului si hipocamp. Prezinta conexiuni reciproce cu
cortexul cerebral al lobului temporal. Face parte din *sistemul
limbic. Sin.: amigdala. V. si sistem limbic.
NUCLEU ROSU
NUCLEU BECHTEREW / noyau de Bechterew / Bechterew's
nucleus. NA: nucleus superior vestibularis. [Vladimir
Michailovitch van Bechterew, Murolog rus, profesor la lâ-zan,
apoi [a St. 'Stte.rskurg, 1857-1927.} Sin.: nudeu vestibular
superior (v.).
NUCLEU CAUDAT / noyau caude / caudate nucleus. NA;
nucleus caudatus. Masa de substanta cenusie care face parte
din *n. cenusii centrali. N. c. este dispus in jurul *tala-musului,
sub forma de potcoava si cuprinde trei parti: un cap, un corp si o
coada, situate In concavitatea ventriculului lateral. Conexiunile
sale principale sunt cu cortexul si cu *n. lenticular.
NUCLEU CLARKE / noyau de Clarke / dorsal nucleus of
Clarke. NA: nucleus thoracicus. [Jacob Augustus Lockhart
Clarke, neuro[og e.ng[e.z, Landro., 1817-1880.} Sin.: nudeu
toracic (v.).
NUCLEU COMISURAL / noyau commissural / commissural
nucleus. NA: nuclei commissuralis. N. situat in calota
pedunculilor cerebrali, Intre n. perechii a treia de nervi cranieni
si comisura posterioara, constituind originea bandeletei longitudinale posterioare. Sin.: nudeu Darkschewitsch.
NUCLEU DARKSCHEWITSCH / noyau de Darkschewitsch /
Darkschewitsch's nucleus. NA: nuclei commissuralis.
[Liverij Osipovici Darkschewitsch, nwrolog rus, 1S5S-192.5.}
Sin.: nudeu comisural (v.).
NUCLEU DEITERS / noyau de Deiters / nucleus vestibularis
lateralis. NA: nucleus vestibularis lateralis. [Otto Friedrich
Karl Deiters, anatomist german, 'Bonn, 1834-1863.} N. al
nervului vestibular situat sub planseui ventriculului al IV-lea,
Inauntrul pedunculului cerebelos inferior. Din n. D. pornesc cea
mai mare parte a fibrelor fasciculului vestibulospinal.
NUCLEU DINTAT / noyau dentele / dentate nucleus of cerebellum. NA: nucleus dentatus N. cenusiu central al cerebelului, anexat formatiunilor si cailor neocerebelului. Sin.: oliva
cerebeloasa.
NUCLEU DORSAL / noyau dorsal / nucleus dorsalis. NA:
nucleus thoracicus. Sin.: nudeu toracic (v.).
NUCLEU EDINGER-WESTPHAL / noyau d'Edinger-Westphal /
Edinger-Westphal nucleus. NA: nucleus accessorius.
[Ludwig Edinger, anatomopatoiog si ne.uroiog go-man, profesor la frankfurt pe Main, 1S55-1918; Karl Friedrich Otto
Westphal, niurolog german, 1833-1890.} Sin.: nudeu oculornotor accesor (v.).
NUCLEU GELATINOS / nucleus pulposus / nucleus pulposus. NA: nucleus pulposus. Masa semifluida rotunjita, de
consistenta gelatinoasa, alcatuita din fibre elastice fine, situata
In centrul *discului intervertebral. Joaca rol de amortizor
hidraulic al presiunilor si de rotula, asigurand miscarile platourilor vertebrale In toate sensurile. Sin.: n. pulpos sau nucleus
pulposus.
NUCLEU LENTICULAR / noyau lenticulaire / lenticular nucleus. NA: nucleus lentiformis. Masa de substanta cenusie care
intra In structura *n. cenusii centrali, situata In afara 'capsule!
interne, alcatuita din doua parti de origine embrionara diferita si
separate prin lama medulara externa Intr-o parte interna
denumita pallidum si o parte externa, putamen.
NUCLEU OCULOMOTOR ACCESOR / noyau pupillaire /
accessory nucleus. NA: nucleus accessorius. N. vegetativ
peduncular anexat n. motor al celei de-a treia perechi de nervi
cranieni care comanda musculatura intrinseca a ochiului. Sin.:
nudeu Edinger-Westphal.
NUCLEU PULPOS / nucleus pulposus / nucleus pulposus.
NA: nucleus pulposus. Sin.: nudeu gelatinos (v.).
NUCLEU ROSU / noyau rouge / red nucleus. NA: nucleus
ruber. N. cenusiu central situat la nivelul partii superioare a
pedunculului cerebral homolateral, facand parte din n. cenusii
subtalamici.
675
NUCLEUTORACIC
NUCLEI) TORACIC / noyau dorsal / nucleus thoracicus. NA:
nucleus thoracicus. Bandeleta de substanta cenusie situata In
cornul posterior al maduvei spinarii, Intinzandu-se de la segrnentui T, pana la Lz-L,. Celulele de la acest nivel dau nastere
tractului spinocerebelos posterior. Sin.: nudeu dorsal, nucleu
Clarke.
NUCLEU VESTIBULAR INFERIOR / noyau inferieur du nerf
vestibulaire / inferior vestibular nucleus. NA: nucleus inferior vestibularis. N. al nervului vestibular care prelungeste spre
bulb *n. vestibular superior, fiind situat Intre corpul res-tiform si
ramura descendenta a nervului vestibular.
NUCLEU VESTIBULAR SUPERIOR / noyau superieur du nerf
vestibulaire / superior vestibular nucleus. NA: nucleus
superior vestibularis. N. al nervului vestibular situat sub
planseui ventriculului IV, Intre *pedunculul cerebral inferior si *n.
Deiters. Trimite fibre spre lobul flocculonodular al cere-belului si
spre n. oculomotori, prin intermediul fasciculului longitudinal
posterior.
NUCLID, s. m. / nuclide, s. m. / nuclide. [Lot. nucleus =
sambun, nudeu.} Denumire generica pentru nucleele atomice,
caracterizate prin numarul de protoni, Z, si numarul de neu-troni.
Suma acestor doua numere este A, adica numarul de
. masa. Se cunosc circa 1 200 de specii de n., dintre care peste
900 sunt radioactivi [radionuclizi). Utilizarea termenului ca sin.
pentru atom nu este recomandata. Se utilizeaza ter-menul de n.
radioactiv pentru a atrage atentia asupra faptu-lui ca
"radioactivitatea este o proprietate a nucleului atomic.
NULIGESTA, adj., s. f. / nulligeste, adj., s. f. / nulligravida. [Lot.
nullus = nici unu[; gestare = a purta.} Femeie care nu a fost
niciodata gravida. Sin.: nuligravida.
NULIGRAVIDA, adj., s. f. / nulligeste, adj., s. f. / nulligravida.
[Lat. nullus = nici unul, gravidus = gravida, lie. [a gravis =
greu.} Sin.: nuligesta (v.).
NULIPARA, adj., s. f. / nullipare, adj., s. f. / nulli-para. [Lat.
nullus = nici unul; purere = a nafte.] 0 femeie care nu a dus nici
o sarcina la termen sau eel putin 180 de zile.
NUMAR, s. n. / nombre, s. m, / number. [Lat. numerus = numdr.\
Simbol care exprima o valoare sau o cantitate spe-Cifica
determinata prin numarare: 1) N. atomic, Z, reprezinta n. de
protoni din nucleu, care la atomul neutru este egal cu n. de
electroni. 2) N. lui Avogadro reprezinta n. de molecule dintr-un
kilomol de substanta: 6,023.1026 molecule/kmol. 3) N. de masa.
A, reprezinta suma protonilor si a neutronilor din nucleu.
NUMAR DIPLOID / nombre diploide / diploid number. N. de
cromozomi proveniti din doi genomi, normal prezenti In celulele
somatice si aparand m mitoza. Este dublul n. haploid si este
reprezentat prin 2n (la om este de 46). V. si diploid.
NUMAR HAPLOID / nombre haplo'ide / haploid number. N de
cromozomi din genomul unei specii, normal prezent In celulele
sexuale, aparand In cursul meiozei. Este notat prin n (la om este
de 23). V. si haploid.
NUMAR HOUNSFIELD / nombre de Hounsfield / HOURS-field's
number. [Godfrey N. Hounsfield, inginer e-ngiez, in-vmtatorul
computer- tomograjului, iaureat at premiuiui 9{p6eC pentru.
meduina/ftzioiogie m 1979.] Sin.: unitate Hounsfield (v.).
NUMERO / numero / numero. [Lat. niimerus = numdr.] Termen
utilizat In prescriptiile medicale. Indica obligativitatea 'divizarii
medicamentului Intr-un anumit numar de doze unitare. Abrev.:
No.
NUMERUS CLAUSUS / numerus clausus / numerus clausus.
[Lat. numerus = numdr; clausiis = incSw,, tit la claiidere = a
include.] Expresie latina cu sensul de numar limitat. Ex.: n. c.
pentru studentii Inscrisi la facultatile de medicina, stabilit In raport
cu necesitatile reale de medici.
676
NUTRITIONIST
NUMULAR, adj. / nummulaire, adj. / nummular. \Lat. nummulus, dim. de la nummus = moneda,} De forma unei mon-ede.
Ex.: sputa n., eczema n.
NURSA, s. f. / nurse, s. f. / nurse. ['EngC. nurse, de Ca to
nurse = a avea in grija sa, a ingriji} V. nursing.
NURSING / nursing / nursing. ['E.ng(. nursing, de la to nurse = a
avea in grija sa, a ing-nil} Anglicism cu circulate inter-nationala,
recomandat si de OMS pentru desemnarea ansam-blului
atributiilor profesionale ale asistentei medicale. N. cu-prinde
toate activitatile care implica responsabilitatea nursei: In-grijirea
metodica a pacientului conform unor procedee tehnice
adecvate, care au drept scop recuperarea sanatatii, prevenirea
complicatiilor, ca si rezolvarea problemelor particulare fiecarui
pacient, de ordin psihologic sau social. Nursa Tsi asuma In
echipa medicala responsabilitati proprii, esentiale pentru reusita
tratamentului specific al bolii, initial de medic.
NUTATIE, s. f. / nutation, s. f. / nutation. [Lat. nutatio,
-onis = fialansare, de. (a nutare = a se, clatmo.} Basculare
Inainte a bazei sacrului si Inapoi a coccisului, produsa spon-tan
la nastere; mareste diametrul antero-posterior al stramtorii
inferioare.
NUTRIMENT, s. n. / nutriment, s. m. / nutrient. [Lat. nutrimentum = firana, aliment, de la nuirire = a firdni.} Substanta
care nu are nevoie sa sufere transformari pentru a fi asimi-lata.
Ca urmare, n. poate fi injectat intravenos. Ex.: glucoza,
aminoacizii. Alimentele nu se prezinta sub forma de n. decat
dupa ce au suferit actiunea sucurilor digestive. Transformarile
dupa asimilarea n. dau *metaboliti.
NUTRITERAPIE, s. f. / nutritherapie, s. f. / nutritional therapy.
[Lat. me.die.vaia nutrire = a firani; gr. therapcia = trala-ment,
de [a therupeuem = a inffriji.} Conceptie terapeutica in care
prevenirea si tratarea maladiilor se realizeaza prin ali-mentatie.
N. porneste de la principiul conform caruia carentele vitaminice
si minerale, rareori decelabile la examenul clinic, se afla la
originea majoritatii tulburarilor organice. In dieta, In afara
echilibrului dintre principiile alimentare de baza, se pune
accentui pe consumarea alimentelor proaspete, neprelucrate
termic si pe aportui de fibre vegetale. V. si medicina alterna-tiva.
NUTRITIV, adj. / nutritif, -ive, adj. / nutritive. [Lot. mediwala
nutrilivus = hranitor, de. la nutrire = a h-rani.} Despre un factor
sau aliment care este utilizat direct In procesele de
*nutritie. V. nutritional, nutriment.
NUTRITIE, s. f. / nutrition, s. f. / nutrition. [Lat. medieval
nutritio, -onis = hrana, de la nutrire = a firdni\ 1) Ansamblul
proceselor prin care organismele vii utilizeaza alimentele pentru
asigurarea vietii lor, a cresterii, a functionarii normale a
tesuturilor si organelor, ca si pentru producerea de energie.
Notiunea de n. cuprinde *alimentatia, dar cei doi ter-meni nu
sunt sinonimi. 2) Stiinta consacrata studiului alimentelor si a
valorii nutritionale a aceastora, a reactiilor orga-nismului la
ingestia hranei, ca si a variatiilor alimentatiei la omul bolnav si
sanatos. N. este o stiinta pluridisciplinara m cadrul careia la
aspectele de fiziologie si fiziopatologie se adauga cele de
tehnologie si de economic a produselor alimentare, de
psihologie si psihosociologie, sociologie, istorie ?i geografie
referitoare la comportamentui alimentar.
NUTRITIONAL, adj. / nutritionnel, -elle, adj. / nutritional. [Lat.
me-dievaia nutritio, -onis = firana, de la nutrire = a Hrdni[ Care
se raporteaza la "nutritie, este capabil sS actioneze asupra
nutritiei. V. nutritiv.
NUTRITIONIST, s. m. / nutritionniste, s. m. / nutritionist. [Lat.
mediwata nutritio, -onis = lirana, de. [a nutrire = i Itrani.] Medic
specialist In stiinta "nutritiei

JOHANN (GREGOR) MENDEL (18:2-1884), Fonda-Torul Geneticii. La Varsta de 21 de Am

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

JOHANN (GREGOR) MENDEL (18:2-1884), Fonda-Torul Geneticii. La Varsta de 21 de Am

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

JOHANN (GREGOR) MENDEL (18:2-1884), fonda-torul geneticii.

Na /K^ATPaza / Na /K -ATPase / Na^/K -ATPase. Sin.: pompa

curtate. Uneori apare si hipoplazie mandibulara, iar trahsmi*

NEFROCALCINOZA, s. f. / nephrocalcinose, s. f. / nephr

N. MENTONIER / nerf mentonnier / mental nerve. V. 'tab.

N. PLANTAR MEDIAL / nerf plantaire interne / medial plantar

NN. DORSALIIGITALI Al NERVULUI RADIAL

NN. AURICULARI ANTERIORI / nerfs auriculaires anterieurs

NN. DORSALI DIGITALI Al NERVULUI ULNAR

NODUU AXlLARI PROFUNZI

MODULI AXILARI SUBSCAPULARI

NODULI MEZENTERICI INFERIORI

NODULI MEZENTERICI MIJLOCII

S-ar putea să vă placă și