Traian $iitan . Silvia 0lteanu n Camelia Afrim

luliana Tanur . . Camelia Manea
Florina Miricel
Adriana Neagu . Maria Divoiu . Adriana Mihai

GH IDDEPREGATIRE
PENTRU PROFESORII

DE BIOLOGIE
DEF I N ITIVAT @ TITU LARIZARE

e ExRnnENE NATIONALE

e OumPIADE
e COruCURSURI SCOLARE

A
lPri-
wmrm[g4tm
 

CUPRINS

A. TEMATTCA $Tt INTIF|CA

__ __ BJElUTgBlcgNJUNcTtvE
95

lYz: 1. ltn . 9 :t"J'e9.

,lv.:2:1.3-: I: '1ll,ai,s-o ull.-u-91t t{:

1V.2.1.4. Desene

 
.:: ;,::,',:",':,:,
;,::,',:",':,:,,.:lVi:?.F[
,.:lVi:?.F[Flefl*Df1*fS
Flefl*Df1*fSPlRlTiE
PlRlTiE

1V.2.2.1. Respirafia aerobi la plante

1V.2.2.2. Sistemul respitator la veftebrate

1V.2.2.3. Respira ia anerobi

1V.2.2.2. Desene

ft t2f;Fll$GllA,EE en€UU{TlE

IV.2,4. FUNCTIA DE EXCRETIE 23g

gE- q;t:r'',:i+-v.l'-:+;t:f ;;ei'+r:'ffi

;:,::,i:i,.;:UlR$I8[qA& {'g.E{|qfi1Jl {ll"ll.5.i$TF${g* gtU 4R (V tusgR '-v$-qE

'-v$-qE ,.11-S$li4luE$fi q q },-.r :.:, ::;F}
- _ B,9B A_rtrlABE4GE-lt9WLUtiNsllTElruLc_ELUl4B{tRgqqry9IEllEU {Blo,T-El ?q4

*. IJ:I.FUTCTIAAUTOCAT4|=|I|gaA49N-
IJ:I.FUTCTIAAUTOCAT4|=|I|gaA49N- U|=,REP |CA-I|A , ., - ,- -- - ?4F

v.2a.luNc-Tt4 H.ETEgqcATAltTlGJ A-SeElLgB,NUG .ElLF 5INIEZ4PEqIE I EL-qB- - ?67

_. __vr3r2,qABpTrP_U_LUM4ry-P4T,9L9.1C--,, _ -_--_- --- -- --?21

:.i,r': r,';ry4.,1;iReIUG$5ltARl4?lUIAi AgBgANllIYl,B0$"Vl :.,:,,,::,:' .:,;, :r:,,

-* " - ..-, -*-* * '14
-- - ----- - - -- -- -- -?Zq

---v-.U. ,lEC4lllMELEJB4I 5UlIE-Rllc4BAqTELqLqFts-EqlT4RE

,. ,l
#F,
 

B. TEMATICA PENTRU DIDACTICA DISCIPLINEI

+.eF

hEg

"

*, li::j:.;.li:::.l,
q,rytqrqp+4qqq*nq rcqurlr^aryta$lpr quatqrnr _, , q*

C. TESTE REZOLVATE 383

D. BIBLIOGRAFIE 435
 

A. TEMATICA STII NTIFICA

Caracterizare generald, clasificare, multiplicare. Viroze la plante, la animale

gi la om: gripa, rubeola, rujeola, oreionul, SIDA, herpesul, turbarea, cance-
rul de col uterin, mozaicul tutunului - caracteristici, cdi de transmitere 5i
mdsuride prevenire.

Virusurile sunt:
Eentiteli infeclioase, de talie extrem de mic5, vizibile doar la microscopul electronic 6
10-e 10
(dimensiunei virusurilor este aproximativ de 20-300 nm - t hffl =celulelor m =vii pemm);
care le
x parazite intracelulare obligatorii, se reproduc numai in interiorul
paraziteazd, produc6nd boli infeclioase numite viroze;
insensibile la acliunea antibioticelor, dar pot fi inactivate de radialiile ionizante,
=sunt
cdldurd, pH-ul acid (sub 4) sau alcalin (peste 9), detergent, clor etc';
e sunt forme acelulare care se situeazd la limita dintre viu 9i neviu, fiind considerate:
o vii, deoarece: p au material genetic (genom viral) reprezentat fie de ADN, fie de
ARN;
* NU se autoreproduc, fiind multiplicate doar in celula-gazdd
parazitatS;
o nevii, deoarece: F nu au organizare celulard;
I sunt lipsite de metabolism propriu; folosesc echipamentul enzi-
matic al celulei parazitate; folosesc resursele energetice in vede-
rea realizdrii ciclului lor replicativ.

M
$if$t$E:uiilitiidf l{$r:
 

GHID de PREGATIRE pentru PROFESORII de BIOLOGIE

&Ls- #Sqry vjtssrrbr

ffiii ii't":ie*etfi6ltq :i.tr.:iii::.;:;ji,.i,:
$prida e complex de structuri . protejeaz; genomul de acliunea factorilor externi, de
proteice care imbraci nucleazele celulare;
acidul nucleic viral; r asiguri forma virionului;
re alcituiti din unitali rfixeazl virionii nuzi de receptorii celulari specifici;
-q:
numite capsomere; o subunitifile structurale ale capsidei sunt antigene
B=
care
*
ttf gF are arhitecturi ;i
compozitie specifice
induc formarea anticorpil0r
neutralizan i.
ti reaclioneazi cu anticorpii

€
d
sg fiecdruitip viral.
ll,
ts lr, Geno- s reprezentat de un singur . conline informalie genetici necesara replicdrii virale;
:E' =
E
3=
E.
nulviral tip de acid nucleic viral: o infecteazi celula viralS;

t i:.
o ADN, la adenovirusuri; . poate suferi mutafii.

E r ARN, la ribovirusuri.

Anvelopa s de naturd lipoproteicd, . protejeaza nucleocapsida,

{invelitulviral) care derivd din sistemul r intervine in inilierea ciclului infectant prin recunoasterea si
membranar al celulei atatarea virusului de receptorii celulari;
infectate. o intervine in procesul de asamblare
a noilor particule virale;
o intervine in activitati specific virale (hemaglutinare,
hemolizi, fuziunea membranelor celulare).

Virusurile pot exista in naturd sub trei forme biologice distincte, fiecare
repre-
zentdnd cAte o etapa din circuitul lorin naturd:
o virion (virus infeclios matur) * este unitatea morfofunclionald
a virusurilor, ca-
pabil sa infecteze o celulS; este format din nucleocapsida (genom
viral gi capsida pro_
teicd), precum gi un constituent accesoriu - inveligul extern (-anvelopa '
sau peplos);

- virion- decapsidat
vegetativ
o virus
o provirus virion decapsidat, multiplicat in cerula-gazdd;
integrat in genomul .";u;s;-gazdd, unde se com_
portd ca un fragment de material genetic propriu celulei; aceasti
iormd de existentd a
virusului este cunoscutd la bacteriofagi gi la virusurile oncogen., g"non1ut
rimAne ancorat in cromozomul celulei gazdit un timp nedefi"nit, dai
;;;iil;t"
sub influenta unor
factori favorizanli, se poate transforma in virus vegetativ.
 

e Definitivat e Titularizare * Examene nafionale, olimpiade si concursuri qcolare *

,.ii,-'...rli:l;a',Gl;*S,l.FIleAREAVLRUSUR,tt$A

in funclie de tipul de acid nucleic ce formeazd genomul viral:

a)
adezoxiribovirusuri: au ca material genetic ADN; ex. virusul hepatitei B, virusul herpes
simplu, virusul varicelo-zosterian;
m ribovirusuri: au ca material genetic ARN; ex. virusul hepatitei A, virusul HIV virusuri gripale.
gazda
b)inpatogene
evirusuri funclie de parazitati:
pentru bacterii: bacteriofagi;
nvirusuri patogene pentru organisme vegetale - virusurile plantelor: virusul mozaicului
tutunului, virusul conopidei;
evirusuri patogene pentru nevertebrate - virusurile insectelor;
*virusuri patogene pentru vertebrate; ex., arbovirusurile care infecteazd mamiferele gi
sunt transmise prin insecte (zoonoze).
c) Clasificarea epidemiologici imparte virusurile in funclie de modalitatea de
transmitere a acestora:
xvirusuri cu transmitere aeriana - virusuri respiratorii: virusurile gripale gi paragripale;
n virusuri cu transmitere fecal-orald: poliovirusuri;
rvirusuri cu transmitere hematogen6: virusul hepatitei B;
rvirusuri cu transmitere sexualS: virusul HIV;
x vi rusu ri cu tra nsmitere materno-feta l5 : citomega lovi rusu l.
d) Clasificarea taxonomici:
rfamilia - este desemnatd de sufixul VIRIDAE (de exemplu, familia Picornaviridae, care
cuprinde virusuri cum ar fi virusul hepatitei A, poliovirusurile);
=subfamilia -
este desemnatd de sufixulVlRlNAE, de exemplu, subfamilia Lentivirinae
cuprinde agenlii responsabili de producerea unor afecliuni degenerative ale SNC gi
virusul HlV. Aceasti subfamilie face parte din familia Retroviridae, alSturi de Oncoviri-
nae (virusuri oncogene la pdsdri, bovine etc.) gi Spumavirinae (virusuri responsabile de
infec ii asi mptomatice);
rgenul - este desemnat de sufixulVlRUS (de exemplu, Herpesvirus, Rhinovirus).

t. 1 .3.. Mu m pll cARt$IfrRu$u,RltoR

Virusurile se multiplicd doar in celula-gazdi, procesul fiind dependent de meta-
bolismul acesteia.
Pdtrunderea in celula-gazdd se poate face in doui moduri:
rvirionul intreg pdtrunde in celuld, apoi i5i pardsepte capsida, devenind virus vegetativ;
rvirionul se decapsideazd, capsida va rdm6ne in afara celulei, de la inceput, in celuld
pdtru nde virusul vegetativ.
Virusul vegetativ se poate integra in cromozomul celulei-gazdd, transformdndu-se
in provirus, care urmeazS:
-ciclullizogen: rdmdne ca provirus gi se multiplicd odatd cu materialul genetic al celulei
gazd6;
sciclullltic rdm6ne in citoplasmS, unde va determina modificdri ale biosintezelor din
 celula-gazdd, in sensul multiplic5rii genomului gi capsidei virale, care se vor asambla
form6nd noi virioni care distrug celula-gazd5.

GHID de PREGATIRE pentru PROFESORII de BIOLOGIE

Ciclul replicativ viral cuprinde o serie de etape:

ata5area virusului de membrana celulei gazdd;
=adsorblia:
x internalizarea: pdtrunderea virusului in celula;
e decapsidarea: separarea acidului nucleic viral de inveli5urile proteice;
ssinteza macromoleculard sau faza de cre5tere liniard, care cuprinde la randulei:
o sinteza proteinelor timpurii (proteine - enzime);
o sinteza ARNm;
o replicarea genomului viral;
o sinteza proteinelor tardive (proteine structurale);
x eliberarea virionilor progeni din celula gazda.

I.1.4. VIROZE LA PLANTE. ANIMALE SI OM

"i.ffi
Virozele la plante produc diverse decolorordri qi patdri ale frunzelor si, in ansam-
blu, degenerarea intregii plante. Sunt des int6lnite mai ales in cazul citricelor gi a vilei-
de-vie, dar qi la mir, prun, tomate, cartof, tutun, ceap5,(chiar
lalele etc. Fiind afecliuni destul
de agresive c6nd se instaleazd qi foarte greu tratabile netratabile), se recurge la
distrugerea prin ardere a plantei bolnave, pentru evitarea contamindrii.
Exemple de viroze ale plantelor: mozaicul tutunului, mozaicul tomatelor, mo-
zaicul mdrului, mozaicul castravelilor, mozaicul porumbului, rdsucirea frunzelor de car-
tof, bSgicarea frunzelor de piersic etc.

Mozaicul (comun) al tutunului

Este cea mai studiatd virozd la plante, fiind;i cea mai veche virozd cunoscutS,
semnalatd inci din anul 1 857, qi provocatd de VMT (Virusul MozaiculuiTutunului). Este
rdsp6ndita in toate ldrile cultivatoare de tutun 9i poate ataca in rnod natural, pe ldngd
tutun, gi alte numeroase plante de culturd ca: tomate, ardei, precum gi alte Solanaceae.
Simptomele variazd in funclie de soiul de tutun, faza de vegetalie a plantei in
momentul contamindrii qi de factorii de mediu, mai ales de condiliile climatice. Primele
simptome apar la c6teva zile dupa contaminare: o ugoard clorozi a vdrfului frunzelor,
pete decolorate verzi-gdlbui cu porliuni de un verde maiinchis, frunza cdpdt6nd astfel
un aspect mozaicat. Jesuturile frunzei din dreptul petelor de decolorare sunt mai subliri
dec6t lesuturile sdndtoase, deoarece in zonele atacate limbul frunzei are o cre$tere mai
lentd, in timp ce restul limbului cre5te normal. Frunzele mozaicate sunt adesea defor-
materdsimetrice. in ansamblu, plantele afectate de aceastd virozd se dezvoltd anormal,
rdm6n mici datoritd internodurilor care sunt mai scurte.
Efectele apariliei acestei boli la tutun determind mic5orarea recoltei 5i scdderea
calitalii ei, afectAnd situalia economicd a cultivatorilor. De multe ori, se produce gi sterili-
zarea plantelor (produciia
C6nd virusul infecteazdde seminle este diminuati
o noui plantd, 5i seminlele sunt sterile).
acesta se inmullegte gi se rasp6ndegte rapid
in interiorul noii gazde, infectAnd inclusiv seminfele. Prin urmare, boala se va transmite
 ugor la noua generafie, conducdnd in final la compromiterea noii culturi.

e Definitivat c Titularizare * Examene nationale, olimpiade si concursuri Ecolare a

Mozaicul tomatelor este transmis gi prin seminle infectate mecanic (contactul

intre plante, mdini, unelte 9i hainele oamenilor).
Simptome: frunzele plantei infectate stagneazd din cre;tere, sunt usor incretite,
rdsucite, cu pete verzi-galbui difuze care alterneazd cu verdele specific. Boala provoacd
deformarea frunzelor, tulpinilor, fructelor, iar mare parte din flori rdmdn sterile.

Mozaicul miruluiafecteazd numeroase soiuri de mdr, c6t gi portaltoii vegetativi,

dar se poate intAlni gi la alte specii: piersic, prun etc.
Simptome: boala se manifestd in special pe frunze, semnele gi efectele atacului
variind considerabil in funclie de soiul cultivat, de tulpina virusului gi de condiliile de me-
diu. Pe frunzele infectate apar pete neregulate ca form5, de mSrimi diferite, rasp6ndite
neuniform pe suprafala limbului. Petele pot avea culori diferite (verde deschis, galben,
crem sau aproape alb). Simptomele sunt grave la temperaturi de 1B-22 oC $i sunt mas-
cate la peste 26 oC.
Transmiterea ;i rdspandirea virusului se realizeazd prin altoire, prin sdmAnld gi prin
in m u l1i rea ;i comercia izarea materia u u i vegeta I i nfectat.
I I I

Mozaicul Y al cartofului
Boald gravi ce poate reduce produclia de tuberculi cu p6ni la 80o/o la plantele
atacate.
Simptome: reaclia plantelor de cartof la infeclia cu virusulY este diferitd in funclie
de tulpina viralS, soiul de cartof cultivat, condiliile climatice gi prezenla altor virusuri.
Boala se manifestd pe tulpini supraterane gi pe frunze. Pe organele atacate apar striuri,
dungi gi pete necrotice. Frunzele se ofilesc, se usucd, incepdnd cu cele de la baza plan-
tei gi cad de pe lujeri, astfel incAt plantele rdm6n cu un smoc de frunze verzi in vdrf.
Ca urmare a atacului, plantele provenite din tuberculi infectaligicele cu infecliitimpurii
nu dau recoltd, in timp ce plantele infectate mai tdrziu (la care boala se manifestd numai
sub formd de mozaic), produc tuberculi purtdtori de virus.
Transmiterea virusului de la un an la altul se face prin tuberculi infectali, iar
rdsp6ndirea, in cursul vegetaliei, se face prin afide.

ut vrno2i l.A AruimALE $i orvt

Gripa este o infeclie respiratorie acutd viralS care afecteazd ciile respiratorii. Sin-
dromul gripal clasic este provocat de virusul influenza, de douS tipuri, virus influenza de
tip A $i de tip B, fiecare cuprinz6nd mai multe subtipuri sau tulpini care, degi sunt diferite
de virusul original, mai pdstreazd unele dintre caracteristicile sale.
Gripa este o infeclie care se rasp6nde5te pe cale aerianS, in principal, tusea gi strS-
nuturile fiind responsabile pentru rdsp6ndirea acestei infeclii virale. Toamna inlesneste
rdsp6ndirea gripeiin rAndul intregii populalii, ajungAndu-se la epidemii.

De obicei, simptomele apar brusc gi se dezvoltd extrem de rapid:febr5, frisoane,

cefalee, dureri musculare qi de articulalii, dureri de gdt, lipsa apetitului, tuse seacd, stare
generalS alteratS. Gripa poate necesita spitalizare dacd cei afectali sunt copii, bdtrAni gi
 persoane cu probleme medicale severe.

GHID de PREGATIRE pentru PROFESORII de BIOLOGIE

emisfer*
eerebr*|fi

talar:nrc

hip+tclsrnu$

mceen+*fu1

eespit*graAi
team de mielini
t**ea Sdqg*nn
bulb r*hidian ?eac* lleale
*od Ranvis

*utsnitermlnd

arfoar*za$* terni*al*

Fig;,l -firul rer,*bm.;pirnal

' ,'
. 'fig;2*P*uu*u*
 774
 

* Definitivat e Titularizare * Examene nalionale, olimpiade qi concursuri gcolare a

Scizura centralS Rolando
Gir precentral Gir postcentral

Aria motorie primari Aria somestezicd primari

Aria premotorie Aria primari pentru gust

Aria Wernicke
(aria senzoriali
a vorbirii)

Aria de
Aria asociatie
prefrontalS somestezicd

Aria Broca
Fia motorie
a vorbirii)
Scizura laterali Sylvius
Aria vizualS

Aria auditivi de asocialie

Aria auditivi primari

Trunchiul cerebral Cerebelul

Iig. 3 :,Fati latenl{ a emirfereler rerebnle gi arille corticalo

lbul olfartiu
Lobul frsntsl al

emisferei cerebi

Lnbul temporal upiir {ll}

Hipnfira ma nplic$
Pedunrul
Tractul optir
rerebral
Iorpul m*mil*r
Funlea

Fir;mida
bulbari
0e*usalia piranidel*r
 Mfrduv* spinf;rii

Fig;4 -,ta i lazali a,emisferelqr rerebnle tdlp,i fiarieh, 19.g9)

GHID de PREGATIRE pentru PROFESORII de BIOLOGIE

Parasimpatic cranial
Mu5chiii
Nerv cranian (lll) ganglionul ciliar
mutchii
gandlibnfl----
Nerv cranian (Vll pterigopalatin

Nerv cranian (lX)

Nerv cranian (X)

T1
st
T2

T3

T4
Glanda
T5

T6

I T7
P
G T8
F
6 Tq

T,o

Trt
T,,

L1

L2

'r=
G
o-= ))
c=-
G6\
d
6

Q- lan ganglionar simpatic

latero- sau paravertebral
O- ganglionul celiac
9- Marele nerv splanhnic
@- Micul nerv splanhnic
Q- ganglionul mezenteric superior
@- ganglionul mezenteric inferior
@- nervi pelvici