SISTEMUL IMUN

SISTEMUL IMUN

DEFINITIE:
- ansamblul de celule şi organe responsabile de realizarea
răspunsurilor imune specifice, de tip umoral sau celular, faţă de
anumite antigene

COMPONENTE
- compartimentul generator (la adult, măduva osoasă
hematogenă, la nivelul căreia există CFU-B/T, celule de tip progenitor)
- organele limfoide centrale
- măduva osoasă hematogenă
- timusul
- organele limfoide periferice
- limfoganglionii, splina
- ţesutul limfoid ataşat mucoaselor
 SISTEMUL IMUN

TERMINOLOGIE:

Nomina Histologica / Terminologia Histologica

 limfoid versus limfatic

 ganglion limfatic versus ganglion nervos  nod limfatic

 folicul limfatic versus nodul limfatic

 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE PRIMARE
TIMUSUL

A. CARACTERISTICI GENERALE

- organ limfoid central

- mediastin superior
- origine EPITELIALĂ: pungi
branhiale III ± IV (epiteliu
endodermal)
- CFU-Ls – celule stem limfoide
multipotente

- evoluţie → involuţie:
naştere – pubertate

- patologie
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE PRIMARE
TIMUSUL

A. CARACTERISTICI GENERALE

- limfopoeză primară Ly T
 antigeno-independentă,
policlonală

- exterior  capsulă conjunctivă

= ţesut conjunctiv dens
semiordonat  septuri/trabecule
 pseudolobuli

- pseudolobulul:
2 zone distincte:
- corticala (periferică,
intens bazofilă)
- medulara (centrală,
palid eozinofilă)
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE PRIMARE
TIMUSUL

A. CARACTERISTICI GENERALE
- medulară - structuri globuloase, lamelare, eozinofile : corpusculii
Hassal

- dublă origine: epitelială + mezenchimală → două populaţii celulare

principale
- celulele epiteliale stromale (celule epitelioreticulare)
- timocitele
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE PRIMARE

TIMUSUL

B. POPULAŢII CELULARE
1. Celulele epiteliale stromale
- stroma timusului (singurul
component al organismului cu
stromă epitelială endodermică)
- iniţial: “pachet” celular dens,
conectare joncţiuni
- ulterior:
LyT → migrare, multiplicare →
distanţare celule → conectare
(hemidesmozomi, joncţiuni de tip
ocludens) → reţea (reticol) →
spaţii intercelulare sub formă de
compartimente: LyT
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE PRIMARE
TIMUSUL

B. POPULAŢII CELULARE
1. Celulele epiteliale stromale

- mai puţin vizibile în corticală – densitate LyT

- mai evidente în medulară – densitate LyT

-M.O.: citoplasmă palid

eozinofilă, extrem de
neregulată ca formă,
schiţând prelungiri, nucleu
mare, palid, nucleol evident

- M.E.: 6 tipuri (I-III specifice

corticalei, IV-VI specifice
medularei)
TIMUSUL SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE PRIMARE
B. POPULAŢII CELULARE
1. Celulele epiteliale stromale

 Tip I
- limită corticală – TC capsulă – TC trabecule
- extern vaselor (peste adventice)
- joncţiuni occludens
- separă / izolează parenchim timic – TC

 Tip II
- corticală
- prelungiri extinse, filamente intermediare,
desmozomi
- nucleu palid – eucromatină abundentă
- compartimente: arii izolate LyT - tip II şi III
- exprimă MHC I, II – educaţie LyT = celule doică:
- corp celular deformat de mici depresiuni →
“buzunăraşe” → LyT
 Tip III - citoplasmă: granule de secreţie (hormonii
- limită corticală – medulară – barieră timici, necesari maturării limfocitelor T –
TIMULINA, TIMOZINA, TIMOPOETINA,
- joncţiuni occludens FACTORUL UMORAL TIMIC, TIMOTAXINA
- exprimă MHC I, II
 SISTEMUL IMUN
TIMUSUL ORGANE LIMFOIDE PRIMARE
B. POPULAŢII CELULARE
1. Celulele epiteliale stromale

 Tip IV
- limită corticală – medulară, lângă tip III - barieră
- joncţiuni occludens

 Tip V
- medulară
- desmozomi – compartimente

 Tip VI
- formează corpuscul Hassal:
component multicelular unic,
distinct antigenic, activ funcţional
(funcţie? IL-4, IL-7 – diferenţiere/educaţie LyT
- aranjament concentric, strâns împachetat
- citoplasmă: keratohialină (granule), filamente intermediare (fascicule),
picături lipidice, nuclei turtiţi
- modalitate de evoluţie spre un proces de keratinizare
 SISTEMUL IMUN
TIMUSUL ORGANE LIMFOIDE PRIMARE

B. POPULAŢII CELULARE

1. Celulele epiteliale stromale

- rol în dezvoltarea LyT

- LyT → control asupra

microarhitecturii celulelor epiteliale
stromale

= dialog celular (eng. crosstalk)

 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE PRIMARE

TIMUSUL

B. POPULAŢII CELULARE
2. Timocitele
- predominante în corticală 
stroma epitelială foarte greu de
evidenţiat în M.O.
- prin marea lor densitate,
limfocitele T “maschează” corpul
celulelor epiteliale stromale

-M.O.: dimensiunile timocitelor

scad din zona periferică spre
centru; prezintă citoplasmă
bazofilă, nucleu omogen
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE PRIMARE
TIMUSUL

B. POPULAŢII CELULARE
2. Timocitele

- CFU-T migrează de la nivelul măduvei

osoase hematogene la nivelul timusului,
precoce în dezvoltarea embriologică

- CFU-T → LyT: educaţie timică:

→ MULTIPLICARE (mitoze periferie
corticală), DIFERENŢIERE, MATURARE
- 5 zile

- diferenţierea  apariţia markerilor de

suprafaţă caracteristici 
două subclase mari de limfocite T:
- helper
- citotoxic/supresor
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE PRIMARE
TIMUSUL

B. POPULAŢII CELULARE
2. Timocitele

DIFERENŢIERE, MATURARE
- exprimare versus pierdere Ag de suprafaţă specifice (CD)
 stadiu precoce: CD2, CD7 – dublu negativ (CD4, CD8)
 stadiu intermediar: CD1
 progesiv: TCR, CD3, CD4, CD8 (dublu pozitiv)
- CD3 – asociat TCR, rol reglator
- TCR
- rearanjament genic aleatoriu (gene → crs. diferiţi)
- specificitate antigenică unică, variabilă de la o celulă la alta
- TCR-1 (γ, δ) - 10% LyT circulante
- TCR-2 (α, β) - 90% LyT circulante
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE PRIMARE
TIMUSUL

B. POPULAŢII CELULARE
2. Timocitele

DIFERENŢIERE, MATURARE

 LyT  prezentate celulelor epiteliale stromale tip II, III

 recunosc moleculele MHC proprii + Ag proprii/străine  supravieţuiesc
= SELECŢIE POZITIVĂ
 nu recunosc  mor

 selecţie pozitivă  medulară  recunosc Ag proprii prezentate de MHC

proprii  eliminate  SELECŢIE NEGATIVĂ

 stadiu final – stadiu unic, pozitiv

LyT CD8, citotoxice
LyT CD4, helper
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE PRIMARE

TIMUSUL

B. POPULAŢII CELULARE
2. Timocitele
- limfopoeză primară:

85% LyT corticale – neviabile →

serie extrem de largă de mutaţii
aleatorii, hazardice
- 15% = LyT mature morfologic,
DAR virgine imunologic
 trec în medulară  sistem
circulator  organe limfoide
secundare
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE PRIMARE

TIMUSUL

B. POPULAŢII CELULARE

Alte celule

3. macrofage în plină activitate

fagocitară, localizate în special la
joncţiunea corticală-medulară
(macrofage “santinelă”)

4. ? celule dendritice interdigitate,

aparţinând sistemului fagocitar
mononuclear, în medulară
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE PRIMARE
TIMUSUL

C. VASCULARIZAŢIA TIMUSULUI; BARIERA TIMICĂ

- exclusiv sanguină, nu primeşte limfatice aferente
- limita corticală-medulară  arteriole septurile conjunctive 
anastomozare  2 tipuri distincte de capilare: corticală, medulară

- capilare corticală:
- endoteliu de tip continuu (joncţiuni de tip zonula adherens)
- membrană bazală continuă
- spaţiu pericapilar cu fibre de reticulină, “manşon” realizat prin
intervenţia prelungirilor citoplasmatice ale celulelor epiteliale; aceste
prelungiri, dublând în paralel şi faţa internă a capsulei şi septurilor,
realizează pentru limfocitele T un mediu izolat, împiedecând penetrarea
oricărui potenţial antigen; această organizare este responsabilă de
formarea barierei timus-sânge

Particularitatea vascularizaţiei corticalei, prin existenţa barierei timus-

sânge, la care participă capilarele şi celulele epiteliale stromale, asigură
antigeno-independenţa limfopoezei primare
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE PRIMARE

TIMUSUL

C. VASCULARIZAŢIA TIMUSULUI; BARIERA TIMICĂ

- capilarele medularei
- de tip fenestrat, lipsite de barieră

- venulele post-capilare
- prin confluarea capilarelor la joncţiunea corticală-medulară;
- endoteliu înalt (HEV – hight endothelial venule), dotat pe
suprafaţa apicală cu molecule de adeziune care vor facilita
recunoaşterea şi trecerea directă a limfocitelor T

- în capsulă şi septuri se formează vase de tip limfatic, care vor realiza

prin confluare limfaticele eferente, comune oricărui ţesut
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE SECUNDARE

1. CONSIDERAŢII GENERALE

- formate din limfocite B şi limfocite T, provenite din organelor limfoide

primare, care ajung la acest nivel maturate morfologic, dar virgine
imunologic
- constituie sediile de realizare a procesului de limfopoeză secundară,
caracterizat prin antigeno-dependenţă şi monoclonalitate

- limfocitele B şi T se dispun într-o manieră specifică în structura

organelor limfoide secundare
- zone formate preponderent (dar nu exclusiv) din limfocite B -
zone T-independente
- zone formate preponderent (dar nu exclusiv) din limfocite T -
zone T-dependente

Dispoziţia se datorează în principal elementului de susţinere a

organelor limfoide secundare, reprezentat de stroma citofibrilară.
 SISTEMUL IMUN
1. CONSIDERAŢII GENERALE ORGANE LIMFOIDE SECUNDARE

- stroma citofibrilară
- formată dintr-o reţea tridimensională de fibre de reticulină, pe
care sunt ancorate 4 tipuri de celule cu prelungiri

 celule de tip fibroblastic

- sinteză colagenul III, susţienere
- exprimă molecule de suprafaţă celulară
- produc substanţe care atrag ambele tipuri de limfocite şi celulele dendritice
 celule de tip macrofagic
- fagocitoză, prezentare Ag – exprimă molecule MHC I, II
 celule foliculare dendritice
- noduli limfoizi secundari: prelungiri multiple, subţiri, ramificate, printre limfocite;
- Rec suprafaţă celulară: facilitează aderarea complexelor antigen-anticorp, reţin Ag pentru
o perioadă îndelungată de timp (ani)
- NU molecule MHC II, NU APC
 celule dendritice
- tip particular APC, origine măduva osoasă hematogenă
- zone T-dependente – monitorizare: recunosc, procesează, prezintă Ag
- APC  : nivel extrem de ridicat de molecule MHC II, molecule care intervin în activarea
limfocitelor T

Stroma - coloraţii speciale (impregnare argentică)

 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE SECUNDARE

1. CONSIDERAŢII GENERALE

- zonele T-independente se caracterizează prin modalitatea în

care se structurează limfocitele B  aglomerări sferice sau
ovalare, relativ bine delimitate - foliculi limfoizi/noduli limfoizi

- zonele T-dependente se caracterizează prin modalitatea în care

se dispun limfocitele T  plaje de celule, cu aspect dens, difuz şi
omogen, fără limite distincte, precise
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE SECUNDARE

1. CONSIDERAŢII GENERALE

Nodulii limfoizi prezintă două stadii funcţionale

- în repaus (primar - areactiv)
- în activitate (secundar - reactiv)

Nodulul limfoid primar

- aspect omogen în M.O.
- condensare de limfocite B mici, în faza Go a ciclului celular,
alături de care mai există celule reticulare dendritice, macrofage,
limfocite T helper
- se transformă, în urma unei stimulări antigenice, în folicul
limfatic secundar
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE SECUNDARE

1. CONSIDERAŢII GENERALE

Nodulul limfoid secundar

- 2 zone indentificabile în M.O.
- zona periferică
(mantaua/coroana de limfocite),
cu o proeminenţă numită capişon
- zona centrală
(centru germinativ/centru clar)

- în mantaua periferică există

majoritar limfocite B mici, puţine
limfocite T supresor, celule
dendritice, macrofage
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE SECUNDARE

1. CONSIDERAŢII GENERALE

Nodulul limfoid secundar

- centrul germinativ reprezintă
expresia morfologică a fenomenelor
de transformare blastică şi
expansiune clonală, etape ale
limfopoezei secundare

- limfocitele B, în dinamica
răspunsului imun realizat în
centrul germinativ, sunt denumite
- centrocite
- centroblaste
- imunoblaste
Apariţia centrului germinativ este asociată
momentului în care un limfocit B care, la
distanţă de un nodul limfoid, a recunoscut un
antigen, se activează, se integrează într-un
nodul primar, şi începe să se dividă
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE SECUNDARE

1. CONSIDERAŢII GENERALE

Foliculul limfatic secundar

- centrul germinativ
- M.O.  2 subzone sau hemisfere:
- hemisferul clar (sub capişon)
- hemisferul întunecat (opus capişonului)

- hemisferul întunecat
- Ly B în proliferare = centroblaste
- contact celule foliculare dendritice
 migrare centroblaste: hemisfer întunecat  hemisfer
clar
= centrocite: proces de diferenţiere, prin exprimarea
moleculele de suprafaţă celulară (anticorpi)
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE SECUNDARE

1. CONSIDERAŢII GENERALE

Foliculul limfatic secundar

- centrul germinativ
- M.O.  2 subzone sau hemisfere:
- hemisferul clar
(sub capişon)
- hemisferul întunecat (opus capişonului)

hemisferul clar
- arie de selecţie pentru Ly B, printr-un proces de apoptoză
activată
- centrocite
- recepţionează semnale (celule foliculare dendritice)  exprimă
molecule de suprafaţă celulară (anticorpi) de înaltă afinitate pentru
antigen  supravieţuire
- NU  mor
- contacte Ly T helper  diferenţiere finală  Ly B efectorii =
plasmocite, Ly B cu memorie = reactivate ulterior, contact acelaşi Ag
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE SECUNDARE

2. LIMFOGANGLIONUL

A. CARACTERISTICI GENERALE
- organ limfoid secundar, localizat izolat sau formând lanţuri, de-a
lungul circulaţiei limfatice
- reniform, prezintă o faţă convexă şi o faţă concavă
- structură: capsulă, stromă, parenchim

- funcţie:
- filtrare/purificare a limfei
- imunitară
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE SECUNDARE

2. LIMFOGANGLIONUL

A. CARACTERISTICI GENERALE
- limfaticele aferente perforează faţa convexă şi pătrund în masa
limfoganglionului, structurând un sistem special de circulaţie: sistemul
sinusoidelor limfatice; ulterior, se reunesc pe faţa concavă, părăsind
limfoganglionul ca şi limfatice eferente
 SISTEMUL IMUN
2. LIMFOGANGLIONUL ORGANE LIMFOIDE SECUNDARE

A. CARACTERISTICI GENERALE
- capsula periferică = ţesut conjunctiv dens semiordonat  travee
conjunctive  compartimente intercomunicante
- stroma =reţea tridimensională de fibre de reticulină, pe care sunt
ancorate celule reticulare fibroblastice, celule reticulare macrofagice,
celule reticulare dendritice şi celule reticulare interdigitate
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE SECUNDARE
2. LIMFOGANGLIONUL

B. PARENCHIMUL
- organizare caracteristică
 zonă corticală subcapsulară - corticala superficială, formată
din foliculi limfatici primari şi secundari  zonă T-independentă
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE SECUNDARE
2. LIMFOGANGLIONUL

B. PARENCHIMUL
- organizare caracteristică
 o zonă corticală profundă - paracorticala, formată dintr-o
aglomerare de limfocite mici, cu aspect dens, difuz şi omogen 
zonă T-dependentă
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE SECUNDARE
2. LIMFOGANGLIONUL

B. PARENCHIMUL
- organizare caracteristică
 zonă medulară, centrală, formată din cordoane celulare
compacte, anastomozate între ele, cu aspect de reţea  limfocite B şi
limfocite T cu memorie şi efectorii, rezultate în urma desfăşurării unor
răspunsuri imune
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE SECUNDARE

2. LIMFOGANGLIONUL

C. SISTEMUL SINUSOIDELOR LIMFATICE

- format din:
- sinusul marginal/subcapsular
- sinusurile corticale/perifoliculare
- sinusurile paracorticale
- sinusurile medulare

- cu excepţia peretelui extern al sinusului subcapsular (endoteliu

continuu, membrană bazală continuă), toate celelalte sinusuri au
endoteliu fenestrat, situat pe o membrană bazală continuă
- lumenul tuturor sinusoidelor este străbătut de fibre de reticulină,
învelite de prelungiri citoplasmatice fine ale celulelor endoteliale, motiv
pentru care endoteliul este denumit retoteliu