SISTEMUL IMUN

PROF. DR. IRINA DRAGA CĂRUNTU

 SISTEMUL IMUN

DEFINITIE:
-ansamblul de celule şi organe responsabile de realizarea
răspunsurilor imune specifice, de tip umoral sau celular, faţă de
anumite antigene

COMPONENTE
-compartimentul generator (la adult, măduva osoasă
hematogenă, la nivelul căreia există CFU-B/T, celule de tip
progenitor)
-organele limfoide centrale
- măduva osoasă hematogenă
- timusul
-organele limfoide periferice
- limfoganglionii, splina
- ţesutul limfoid ataşat mucoaselor
 SISTEMUL IMUN

TERMINOLOGIE:

Nomina Histologica / Terminologia Histologica

 limfoid versus limfatic

 ganglion limfatic versus ganglion nervos  nod limfatic

 folicul limfatic versus nodul limfatic

 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE CENTRALE
TIMUSUL

A. CARACTERISTICI GENERALE

-organ limfoid central

-mediastin superior
-origine EPITELIALĂ: pungi
branhiale III ± IV (epiteliu
endodermal)
-CFU-Ls – celule stem limfoide
multipotente

-evoluţie → involuţie:
naştere – pubertate

-patologie
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE CENTRALE
TIMUSUL

A. CARACTERISTICI GENERALE

- limfopoeză primară Ly T
 antigeno-independentă,
policlonală

- exterior  capsulă conjunctivă

= ţesut conjunctiv dens
semiordonat  septuri/trabecule
 pseudolobuli

- pseudolobulul:
2 zone distincte:
-corticala (periferică,
intens bazofilă)
-medulara (centrală,
palid eozinofilă)
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE CENTRALE
TIMUSUL

A. CARACTERISTICI GENERALE
-medulară - structuri globuloase, lamelare, eozinofile: corpusculii
Hassal

-dublă origine: epitelială + mezenchimală → două populaţii celulare

principale
- celulele epiteliale stromale (celule epitelioreticulare)
- timocitele
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE CENTRALE

TIMUSUL

B. POPULAŢII CELULARE
1. Celulele epiteliale stromale
-stroma timusului (singurul
component al organismului cu
stromă epitelială endodermică)
-iniţial: “pachet” celular dens,
conectare joncţiuni
-ulterior:
LyT → migrare, multiplicare →
distanţare celule → conectare
(hemidesmozomi, joncţiuni de tip
ocludens) → reţea (reticol) →
spaţii intercelulare sub formă de
compartimente: LyT
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE CENTRALE
TIMUSUL

B. POPULAŢII CELULARE
1. Celulele epiteliale stromale

- mai puţin vizibile în corticală – densitate LyT

- mai evidente în medulară – densitate LyT

-M.O.: citoplasmă palid

eozinofilă, extrem de
neregulată ca formă,
schiţând prelungiri, nucleu
mare, palid, nucleol evident

- M.E.: 6 tipuri (I-III specifice

corticalei, IV-VI specifice
medularei)
TIMUSUL SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE CENTRALE
B. POPULAŢII CELULARE
1. Celulele epiteliale stromale

 Tip I
- limită corticală – TC capsulă – TC trabecule
- extern vaselor (peste adventice)
- joncţiuni occludens
- separă / izolează parenchim timic – TC

 Tip II
-corticală
-prelungiri extinse, filamente intermediare,
desmozomi
-nucleu palid – eucromatină abundentă
- compartimente: arii izolate LyT -tip II şi III
- exprimă MHC I, II – educaţie LyT = celule doică:
-corp celular deformat de mici depresiuni →
“buzunăraşe” → LyT
 Tip III -citoplasmă: granule de secreţie (hormonii
- limită corticală – medulară – barieră timici, necesari maturării limfocitelor T –
TIMULINA, TIMOZINA, TIMOPOETINA,
- joncţiuni occludens FACTORUL UMORAL TIMIC, TIMOTAXINA
- exprimă MHC I, II
 SISTEMUL IMUN
TIMUSUL ORGANE LIMFOIDE CENTRALE
B. POPULAŢII CELULARE
1. Celulele epiteliale stromale

 Tip IV
- limită corticală – medulară, lângă tip III - barieră
- joncţiuni occludens

 Tip V
- medulară
- desmozomi – compartimente

 Tip VI
- formează corpuscul Hassal:
component multicelular unic,
distinct antigenic, activ funcţional
(funcţie? IL-4, IL-7 – diferenţiere/educaţie LyT
- aranjament concentric, strâns împachetat
-citoplasmă: keratohialină (granule), filamente intermediare (fascicule),
picături lipidice, nuclei turtiţi
- modalitate de evoluţie spre un proces de keratinizare
 SISTEMUL IMUN
TIMUSUL ORGANE LIMFOIDE CENTRALE

B. POPULAŢII CELULARE

1. Celulele epiteliale stromale

-rol în dezvoltarea LyT

-LyT → control asupra

microarhitecturii celulelor epiteliale
stromale

= dialog celular (eng. crosstalk)

 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE CENTRALE

TIMUSUL

B. POPULAŢII CELULARE
2. Timocitele
-predominante în corticală 
stroma epitelială foarte greu de
evidenţiat în M.O.
-prin marea lor densitate,
limfocitele T “maschează” corpul
celulelor epiteliale stromale

-M.O.: dimensiunile timocitelor

scad din zona periferică spre
centru; prezintă citoplasmă
bazofilă, nucleu omogen
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE CENTRALE
TIMUSUL

B. POPULAŢII CELULARE
2. Timocitele

-CFU-T migrează de la nivelul măduvei

osoase hematogene la nivelul timusului,
precoce în dezvoltarea embriologică

-CFU-T → LyT: educaţie timică:

→ MULTIPLICARE (mitoze periferie
corticală), DIFERENŢIERE, MATURARE
-5 zile

-diferenţierea  apariţia markerilor de

suprafaţă caracteristici 
două subclase mari de limfocite T:
- helper
- citotoxic/supresor
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE CENTRALE
TIMUSUL

B. POPULAŢII CELULARE
2. Timocitele

DIFERENŢIERE, MATURARE
- exCENTRALE versus pierdere Ag de suprafaţă specifice (CD)
 stadiu precoce: CD2, CD7 – dublu negativ (CD4, CD8)
 stadiu intermediar: CD1
 progesiv: TCR, CD3, CD4, CD8 (dublu pozitiv)
- CD3 – asociat TCR, rol reglator
- TCR
- rearanjament genic aleatoriu (gene → crs. diferiţi)
- specificitate antigenică unică, variabilă de la o celulă la alta
- TCR-1 (γ, δ) - 10% LyT circulante
- TCR-2 (α, β) - 90% LyT circulante
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE CENTRALE
TIMUSUL

B. POPULAŢII CELULARE
2. Timocitele

DIFERENŢIERE, MATURARE

 LyT  prezentate celulelor epiteliale stromale tip II, III

 recunosc moleculele MHC proprii + Ag proprii/străine  supravieţuiesc
= SELECŢIE POZITIVĂ
 nu recunosc  mor

 selecţie pozitivă  medulară  recunosc Ag proprii prezentate de MHC

proprii  eliminate  SELECŢIE NEGATIVĂ

 stadiu final – stadiu unic, pozitiv

LyT CD8, citotoxice
LyT CD4, helper
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE CENTRALE

TIMUSUL

B. POPULAŢII CELULARE
2. Timocitele
-limfopoeză primară:

85% LyT corticale – neviabile →

serie extrem de largă de mutaţii
aleatorii, hazardice
-15% = LyT mature morfologic,
DAR virgine imunologic
 trec în medulară  sistem
circulator  organe limfoide
PERIFERICE
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE CENTRALE

TIMUSUL

B. POPULAŢII CELULARE

Alte celule

3.macrofage în plină activitate

fagocitară, localizate în special la
joncţiunea corticală-medulară
(macrofage “santinelă”)

4.? celule dendritice interdigitate,

aparţinând sistemului fagocitar
mononuclear, în medulară
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE CENTRALE
TIMUSUL

C. VASCULARIZAŢIA TIMUSULUI; BARIERA TIMICĂ

- exclusiv sanguină, nu primeşte limfatice aferente
- limita corticală-medulară  arteriole septurile conjunctive 
anastomozare  2 tipuri distincte de capilare: corticală, medulară

- capilare corticală:
-endoteliu de tip continuu (joncţiuni de tip zonula adherens)
- membrană bazală continuă
-spaţiu pericapilar cu fibre de reticulină, “manşon” realizat prin
intervenţia prelungirilor citoplasmatice ale celulelor epiteliale; aceste
prelungiri, dublând în paralel şi faţa internă a capsulei şi septurilor,
realizează pentru limfocitele T un mediu izolat, împiedecând penetrarea
oricărui potenţial antigen; această organizare este responsabilă de
formarea barierei timus-sânge

Particularitatea vascularizaţiei corticalei, prin existenţa barierei timus-

sânge, la care participă capilarele şi celulele epiteliale stromale, asigură
antigeno-independenţa limfopoezei CENTRALE
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE CENTRALE

TIMUSUL

C. VASCULARIZAŢIA TIMUSULUI; BARIERA TIMICĂ

-capilarele medularei
- de tip fenestrat, lipsite de barieră

-venulele post-capilare
-prin confluarea capilarelor la joncţiunea corticală-medulară;
-endoteliu înalt (HEV – hight endothelial venule), dotat pe
suprafaţa apicală cu molecule de adeziune care vor facilita
recunoaşterea şi trecerea directă a limfocitelor T

-în capsulă şi septuri se formează vase de tip limfatic, care vor realiza
prin confluare limfaticele eferente, comune oricărui ţesut
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE PERIFERICE

1. CONSIDERAŢII GENERALE

-formate din limfocite B şi limfocite T, provenite din organelor limfoide

CENTRALE, care ajung la acest nivel maturate morfologic, dar virgine
imunologic
-constituie sediile de realizare a procesului de limfopoeză secundară,
caracterizat prin antigeno-dependenţă şi monoclonalitate

-limfocitele B şi T se dispun într-o manieră specifică în structura

organelor limfoide PERIFERICE
-zone formate preponderent (dar nu exclusiv) din limfocite B -
zone T-independente
-zone formate preponderent (dar nu exclusiv) din limfocite T -
zone T-dependente

Dispoziţia se datorează în principal elementului de susţinere a organelor

limfoide PERIFERICE, reprezentat de stroma citofibrilară.
 SISTEMUL IMUN
1. CONSIDERAŢII GENERALE ORGANE LIMFOIDE PERIFERICE

-stroma citofibrilară
-formată dintr-o reţea tridimensională de fibre de reticulină, pe
care sunt ancorate 4 tipuri de celule cu prelungiri

 celule de tip fibroblastic

- sinteză colagenul III, susţienere
- exprimă molecule de suprafaţă celulară
- produc substanţe care atrag ambele tipuri de limfocite şi celuleledendritice
 celule de tip macrofagic
- fagocitoză, prezentare Ag – exprimă molecule MHC I, II
 celule foliculare dendritice
-noduli limfoizi secundari: prelungiri multiple, subţiri, ramificate, printrelimfocite;
-Rec suprafaţă celulară: facilitează aderarea complexelor antigen-anticorp, reţin Ag pentru o
perioadă îndelungată de timp (ani)
-NU molecule MHC II, NU APC
 celule dendritice
-tip particular APC, origine măduva osoasă hematogenă
-zone T-dependente – monitorizare: recunosc, procesează, prezintăAg
-APC  : nivel extrem de ridicat de molecule MHC II, molecule care intervin în activarea
limfocitelor T

Stroma - coloraţii speciale (impregnare argentică)

 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE PERIFERICE

1. CONSIDERAŢII GENERALE

-zonele T-independente se caracterizează prin modalitatea în

care se structurează limfocitele B  aglomerări sferice sau
ovalare, relativ bine delimitate - foliculi limfoizi/noduli limfoizi

-zonele T-dependente se caracterizează prin modalitatea în care

se dispun limfocitele T  plaje de celule, cu aspect dens, difuz şi
omogen, fără limite distincte, precise
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE PERIFERICE

1. CONSIDERAŢII GENERALE

Nodulii limfoizi prezintă două stadii funcţionale

-în repaus (primar - areactiv)
-în activitate (secundar - reactiv)

Nodulul limfoid primar

-aspect omogen în M.O.
-condensare de limfocite B mici, în faza Go a ciclului celular,
alături de care mai există celule reticulare dendritice, macrofage,
limfocite T helper
-se transformă, în urma unei stimulări antigenice, în folicul
limfatic secundar
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE PERIFERICE

1. CONSIDERAŢII GENERALE

Nodulul limfoid secundar

-2 zone indentificabile în M.O.
- zona periferică
(mantaua/coroana de limfocite),
cu o proeminenţă numită capişon
- zona centrală
(centru germinativ/centru clar)

-în mantaua periferică există

majoritar limfocite B mici, puţine
limfocite T supresor, celule
dendritice, macrofage
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE PERIFERICE

1. CONSIDERAŢII GENERALE

Nodulul limfoid secundar

-centrul germinativ reprezintă
expresia morfologică a fenomenelor
de transformare blastică şi
expansiune clonală, etape ale
limfopoezei PERIFERICE

-limfocitele B, în dinamica
răspunsului imun realizat în
centrul germinativ, sunt denumite
- centrocite
- centroblaste Apariţia centrului germinativ este asociată
momentului în care un limfocit B care, la
- imunoblaste distanţă de un nodul limfoid, a recunoscut
un antigen, se activează, se integrează într-
un nodul primar, şi începe să se dividă
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE PERIFERICE

1. CONSIDERAŢII GENERALE

Nodulul limfoid secundar

- centrul germinativ
- M.O.  2 subzone sau hemisfere:
- hemisferul clar (sub capişon)
- hemisferul întunecat (opus capişonului)

- hemisferul întunecat
- Ly B în proliferare = centroblaste
- contact celule foliculare dendritice
 migrare centroblaste: hemisfer întunecat  hemisfer clar
= centrocite: proces de diferenţiere, prin exCENTRALEa
moleculele de suprafaţă celulară (anticorpi)
 SISTEMUL IMUN
ORGANE LIMFOIDE PERIFERICE

1. CONSIDERAŢII GENERALE

Nodulul limfoid secundar

- centrul germinativ
- M.O.  2 subzone sau hemisfere:
- hemisferul clar
(sub capişon)
- hemisferul întunecat (opus capişonului)

hemisferul clar
- arie de selecţie pentru Ly B, printr-un proces de apoptoză activată
- centrocite
-recepţionează semnale (celule foliculare dendritice)  exprimă
molecule de suprafaţă celulară (anticorpi) de înaltă afinitate pentru
antigen  supravieţuire
-NU  mor
-contacte Ly T helper  diferenţiere finală  Ly B efectorii =
plasmocite, Ly B cu memorie = reactivate ulterior, contact acelaşi Ag