Obiective

• Cunoașterea tipurilor de organizare a

țesutului limfoid
• Diagnosticul pozitiv de ganglion limfatic
• Diagnosticul pozitiv de splină
• Diagnosticul pozitiv de amigdală palatină
• Diagnosticul pozitiv de timus
Organizarea țesutului limfoid

• Țesut limfoid difuz – orice aglomerarede

limfocite, neorganizată, de obicei
tranzitorie și în afara organelor limfoide
specifice
• Țesut limfoid nodular – nodul sau folicul
limfoid, întotdeauna înconjurat de țesut
limfoid difuz
Organizarea ţesutului limfoid

Nodular

Difuz

http://www.iupui.edu/~anatd502/Labs.f04/lymphoid%20lab/s24.10x.gc.jpg
Foliculul limfoid primar

• Aglomerare limfocitară sub formă nodulară

• Conține predominant limfocite naive
• Aspect întunecat omogen
• Nu e delimitat de capsulă
• Localizare – în țesutul conjunctiv asociat
mucoaselor (MALT) sau în organelimfoide
 Folicul limfoid primar, col. HE

http://www-‐personal.umich.edu/~akc/slidebox.htm http://www.apsubiology.org/anatomy/
Foliculul limfoid secundar
• Prezintă 2 regiuni:
• Centru germinativ – central, mai palid
colorat, datorită prezenței limfocitelor mari
imature (au nucleul mai eucromatic și mai
multă citoplasmă decât limfocitele mici);
apare când limfocitele care au recunoscut
un antigen se întorc într-‐un folicul limfoid
primar și încep să prolifereze
• Zona manta – la periferie, mai intens
colorată; conține limfocite mici, cu raport
nucleu/citoplasmă mare
 Folicul limfoid secundar, col. HE
5 6
5 6

2
2
1 1
4
3

1 – centru germinativ, 2 – zona manta,

3 – folicul limfoid secundar, 4 – țesut limfoid
difuz, 5 – capsulă, 6 – sept conjunctiv
lecannabiculteur.free.fr
 Organe limfoide
• Primare – unde are loc formarea și maturarea
limfocitelor
• Măduva osoasă hematopoietică
• Timusul
• Secundare – filtre ce monitorizează conținutul
fluidelor extracelulare; la nivelul lor are loc activarea
limfocitelor
• Ganglionul limfatic
• Splina
• Amigdalele (inelul Waldeyer)
• TLAM (țesut limfoid asociat mucoaselor; mucosa-‐
associated lymphoid tissue sau mucosa-‐associated
lymphatic tissue – MALT)
 Ganglionul limfatic
• Organ parenchimatos, format din:
• Capsulă – țesut conjunctiv dens semiordonat; formează septuri
conjunctive ce nu delimitează lobuli; sub capsulă se află sinusul
marginal (sinus subcapsular; element de diagnostic pozitiv), unde
se deschid vasele limfatice aferente;
• Stromă – țesut conjunctiv reticular; fibre reticulare (de reticulină)
(evidențiere prin impregnare argentică), celule reticulare,
macrofage, celule dendritice, celule foliculare dendritice, sinusuri
limfatice prin care circulălimfa către vasele limfatice eferente –
sinusuri corticale înguste, sinusuri medulare largi
• Parenchim – alcătuitdin:
• Corticală
• Externă
• Internă – paracorticala
• Medulară
Ganglionul limfatic – organizare generală
Centri
Vas limfatic
germinativi
aferent
Capsulă

Corticală
Sinusuri limfatice
Medulară

Vas limfatic
Arteră şi venă
eferent
 Ganglion limfatic, col. HE, ob. 4x
1– capsulă
2– sinus marginal
3 – corticală
4 – medulară

8 2 5– paracorticală
6– centru germinativ
7 6
7 – cordoane celulare
8 – sinusuri medulare
9 – noduli limfoizi

4
9
5

3
1
www.histology-‐world.com
 Ganglionul limfatic – capsula, col.HE
Limfocite în vasele
limfatice aferente

Valvă
Sinus marginal

www.guldenesonne.de
 Parenchimul ganglionului limfatic
• Corticala
• Externă – conține foliculi limfoizi primari și secundari
(cu limfocite B)
• Internă (paracorticala) – țesut limfoid difuz; conține
limfocite T, macrofage și alte celule prezentatoare de
antigen, venule postcapilare cu endoteliulformat din
celule înalte, cubice sau cilindrice (high-‐endothelial
venules)
• Medulara – conține cordoane celulare (limfocite B,
plasmocite, macrofage, rare limfocite T) și sinusuri
limfatice medulare
Ganglionul limfatic – corticala, col. HE
1 1– capsulă
2– sinus marginal
2 3– folicul (nodul limfoid)
2
4 4 – manta
5 – centru germinativ

3
5 Macrofage

Celule
reticulare
Ganglionul limfatic – medulara, col. HE

http://anatomy.kmu.edu.tw/BlockHis/Block2/block3_14.jpg
* – cordoane celulare medulare,
MS – sinusuri limfatice medulare
 Splina
• Organ parenchimatos, format din:
• Capsulă – țesut conjunctiv dens semiordonat;
conține și miofibroblaste; din capsulă se desprind
septuri conjunctivo-‐vasculare (trabecule), ce nu
delimitează lobuli
• Stromă – țesut conjunctiv reticular cu fibre de
reticulină, celule reticulare, macrofage, celule
prezentatoare de antigen
• Parenchim
• Pulpa albă După aspectul macroscopic pe piesa
• Pulpa roșie proaspăt secționată
 Splina – organizare generală Capsula

Venă
Arteră
Pulpa albă
Pulpa roșie
Capsula Pulpa roșie

Splina

Arteră
trabeculară

Pulpa albă
http://training.seer.cancer.gov/anatomy/lymphatic/

http://medcell.med.yale.edu/systems_cell_biology_old/lymphatics/images/spleen.jpg
 Splina – pulpa albă
• Apare bazofilă pe preparatele HE, datorită abundenței
nucleilor heterocromatici ailimfocitelor
• Formată din:
• Teaca limfatică periarterială (PALS) – formațiune
alcătuită din limfocite T agregate în jurul unei artere
centrale
• Corpusculul splenic Malpighi (element de diagnostic
pozitiv) – folicul limfoid secundar, cu o arteră/arteriolă
centrală (datorită expansiunii țesutului limfoid, artera
va căpăta o pozițieexcentrică)
• Între pulpa albă și pulpa roșie se află zonamarginală
(conține celule prezentatoare deantigen)
 Splina – pulpa albă, col. HE

Folicul limfoid secundar

Centru germinativ

Arteră
centrală
Zona manta

www.studyblue.com Corpuscul Malpighi

Splina – pulpa albă, col. HE
Artera centrală

www.studyblue.com
Splina – pulpa roșie

• Formată din cordoane celulare splenice

(Billroth) și sinusurile venoase dintreele
• Cordoanele celulare conțin celule
reticulare, macrofage, limfocite, celule
dendritice, plasmocite, granulocite
• Macrofagele splenice fagocitează
hematiile îmbătrânite
 Splina – pulpa roșie, col. HE

2
1
2
2
3

1 medcell.med.yale.edu

1 – cordoane celulare (parenchim); 2 – sinusuri venoase; 3 – celulă endotelială

 Circulația intrasplenică a sângelui
• Artera splenică (lienală) se ramifică la nivelul trabeculelor
splenice; din arterele trabeculare pornesc arterele
centrale ce se ramifică la nivelul pulpei albe și către
sinusurile din zona marginală (sinusuri marginale); artera
centrală își continuă traseul în pulpa roșie, unde se
ramifică în arteriole penicilate și ulterior în capilare
• Circulația deschisă (predomină la om) – capilarele se
deschid direct în interstițiul dintre sinusurile venoase,
sângele fiind expus macrofagelor din cordoanele splenice
înainte să reintre în circulație la nivelul sinusurilor
venoase
• Circulația închisă – sângele din capilare trece directîn
sinusurile din pulpa roșie
 Circulația intrasplenică a sângelui
Sinusuri din zona PALS Circulația Trabeculă
Folicul limfoid marginală (limfocite T) închisă
(limfocite B)

Arteriolă
Arteră penicilată
centrală
Arteră Sinusoid
trabeculară

Vene
Pulpa roșie trabeculare
Venele
pulpei roșii

Centru Sinusuri Capilare Circulația

germinativ marginale deschisă
http://studmed.org/wp-‐content/
 Amigdalele
• Agregate de ţesut limfoid – conţin ţesut limfoid nodular
(uneori prezintă centru germinativ)
• Se găsesc la nivelul mucoaseiorofaringiene
• Nu prezintă sau prezintă parţial capsulă (ţesut
conjunctiv dens semiordonat)
• În funcţie de localizare, amigdalele pot fi: palatine,
linguale, faringiene (nazofaringiane), tubare; împreună
formează inelul Waldeyer
• Amigdalele palatine sunt situate pe peretele lateral al
orofaringelui, inferior de palatul moale; fiecare amigdală
prezintă 10-‐20 cripte; sunt separate de ţesutulsubiacent
printr-‐o capsulă de ţesut conjunctiv dens semiordonat);
la suprafaţă vin în raport epiteliu stratificat pavimentos
nekeratinizat
 Amigdala palatină, col. HE
Epiteliu pavimentos
stratificat nekeratinizat

Cripte

Foliculi limfoizi

http://www.histologyguide.org/slideview/MHS-‐276-‐tonsil/slide10.html
Amigdala palatină,
col. HE

E – epiteliu pavimentos
stratificat nekeratinizat
C – criptă
CT – ţesut conjunctiv
GC – centru germinativ

Junqueira’s Histology, Text and Atlas, 12th Edition

TLAM (ţesut limfoid asociat mucoaselor)

• Agregate de ţesut limfoid (difuz sau nodular),

bogate în limfocite B şi plasmocite
• Se întâlnesc în special la nivelul regiunilor ce au
contactul cu mediul extern: tractul
gastrointestinal (GALT – gut-‐associated lymphoid
tissue), tractul respirator (BALT – bronchus--
‐associated lymphoid tissue), tractul uro-‐genital
 Țesut limfoid asociat mucoaselor (TLAM), tubul
digestiv, col. HE
Esofag Ileon

www.kmle.co.k http://www.bu.edu/histology/i/12006hoa.jpg

Musculara mucoasei Plăci Peyer

 TLAM, apendice ileocecal, col. HE

Mucoasa

Glande Lieberkühn

Ţesut limfoid

Submucoasa
http://www.histologyguide.org/slideview/MH-‐122-‐appendix/slide14.html
TLAM, tractul respirator, col. HE

Țesut limfoid

http://www.dartmouth.edu/~anatomy/Histo/lab_4/Lab4_main.htm
 Timusul
• Organ limfoid primar încapsulat, împărţit în lobuli
prin septuri conjunctive
• Lobulul timic – format din:
• Corticală – intens colorată (mai multe limfocite T
decât în medulară)
• Medulară – palid colorată; prezintă corpusculul
Hassal (element de diagnostic pozitiv),
formaţiune alcătuită din celule reticulo-‐
epiteliale turtite, dispuse concentric, depuneri
de keratină şi resturi celulare
• Celule – limfocite T, celule reticulo-‐epiteliale,
macrofage
N. B. Timusul nu prezintă foliculi limfoizi!!!
Timus, col. HE Lobul timic Capsulă
Corticală

Medulară

http://www-‐personal.umich.edu/~akc/slidebox.htm
 Timus, col. HE
1

3
52

6 5
2
3 3 4
4
4
1

5
http://www.histologyguide.org/slideview/ www.lab.anhb.uwa.edu.au

1 – capsula; 2 – lobulul timic; 3 – corticala; 4 – medulara; 5 – septuri conjunctive; 6

– corpuscul Hassall
 Timus, col. HE

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/94/Thymic_corpuscle.jpg
www.studyblue.com
1 – celule reticulo-‐epiteliale;2 – macrofage; 3 – limfocite; 4 – corpuscul Hassall
 Bariera sânge-‐timus
• Reglează schimbul de substanțe dintre sistemul
circulator și timus, oferind un mediu închis
limfocitelor T imature să se dezvolte – previne
contactul dintre acestea și antigenele străine din
sânge
• Este formată din capilarele cu perete continuu de
la nivelul corticalei, alături de procesele
citoplasmatice ale celulelor reticulo-‐epiteliale și
macrofage
• La limita corticală-‐medulară se găsesc venule
postcapilare, la nivelul cărora limfocitele T mature
părăsesc timusul
 Bariera sânge-‐timus
Limfocite T Celule reticulo-‐epiteliale

Medulara
Corticala
Venulă postcapilară

Celulă endotelială capilară Celule epiteliale cubice

www.vetmed.vt.edu www.studyblue.com
Timusul în involuţie

• Corticala se atrofiază
• Crește numărul corpusculilor Hassall
• Țesutul limfoid este înlocuit în mareparte
de țesut adipos
Timus în involuţie, col. HE

Corpusculi
Hassall Corticala

Adipocite

Medulara http://www.histologyguide.org/slideview/MH-‐079-‐thymus/slide10-‐1.html