desfăşoar

Hematopoieza la adult se desfăş ă în ţesutul mieloid al MRH

oară
Ţesutul mieloid este dispus în cavităţ
cavităţii osoase - măduva hematogenă
hematogenă (MRH)

făt şi la copil, prezentă

La fă prezentă în toate oasele, inclusiv diafizele oaselor lungi
viaţă:: aproape toate cavităţ
• primii 4 ani de viaţă cavităţile conţin MRH cu foarte puţ
ile medulare conţ puţine
celule adipoase
tânăr (~
• adultul tână hematopoieză activă
(~25 ani), sedii cu hematopoieză activă: oasele craniului, coaste, stern,
scapule, clavicule, vertebre, femur şi humerus
cavităţile
•Toate cavităţ conţine măduvă
ile medulare restante vor conţ duvă galbenă
galbenă, gră
grăsoasă
soasă
• Chiar şi în zonele cu hematopoieză
hematopoieză activă
activă, adipocitele ocupă
ocupă 1/2
1/2 din vol. normal al
măduvei

odificări la nivelul mă
Modifică măduvei osoase: acute, megaloblastice şi unele leucemii
osoase: anemii hemolitice acute,

HISTOLOGICĂ A MRH
STRUCTURA HISTOLOGICĂ

Învelită într-o capsulă

Învelită capsulă (endost)
endost)
Stromă
trom ă , parenchim ş i sinusoide

Endostul: reticulină, de colagen

Endostul: fibre de reticulină

Stroma: ţesut reticular (re

Stroma: (reţţea de fibre de reticulină
reticulină, mai evidentă
evidentă în jurul capilarelor sinusoide
şi endostului)
endostului)

susţinere sau se
*Celulele reticulare - rare (pot fi celule propriu-zis stromale cu rol de susţ
diferenţiază
diferenţ iază în celule cu proprietăţ
proprietăţii de fagocitoză
fagocitoză, asemă
asemănătoare Mf)
Mf)
*Celulele şi fibrele formează
formează o
structură asemă
structură asemănătoare unui “spongiu”
spongiu” traversat de capilare sinusoide

VASCULARIZAŢIA MĂ
VASCULARIZAŢ MĂDUVEI

◘ măduvă
La nivelul diafizelor, arterele nutritive → mă duvă; se ramifică
ramifică radiar spre endost - artere
capilarizează
radiare - se capilarizează

◘ Capilarele:
Capilarele: de tip sinusoid; confluează în venule → canale venoase → vena centrală
sinusoid; confluează centrală a
măduvei → venele nutritive

Capilarele sinusoide :
căptuş
♦ perete discontinuu, că ptuşit de endoteliu dispus pe m.b.
m.b. şi un strat extern format din celule
adventiţiale = celule reticulare (participă
adventiţ participă la formarea reţ
reţelei reticulare a stromei şi pot
 stimulează hematopoieza CSFs , IL-5, IL-7)
elibera factori care stimulează IL-7)
Celulele parenchimului se dispun sub forma unor “cordoane” spaţiile dintre capilarele
cordoane” în spaţ
sinusoide sau între sinusoide şi os
Celulele parenchimului: celule nehematopoietice şi hematopoietice

Celulele nehematopoietice

- CELULE RETICULARE NEFAGOCITARE -

MACROFAGE
- CELULE ADIPOASE -
MASTOCITE

Celule reticulare nefagocitare

- nr prelungiri, se dispun printre celulele parenchimului;
parenchimului; produc
creştere hematopoietică
factori de creş hematopoietică
Macrofagele - dimensiuni mari, forme
neregulate cu numeroase prelungiri;
prelungiri ; -
citoplasma
citoplasma: vacuole,
vacuole, incluziuni de material fagocitat (pe
(pe frotiuri col. Giemsa incluziuni de
hemosiderină de culoare galben – brună
hemosiderină brună).
- Mf : rol în reglarea mielopoi creştere hematopoetică
mielopoiezei, elib. factori de creş hematopoetică (IL-1),
(IL-1), CSF
Celulele adipoase
născut (la
- absente la nou nă săpt:
(la 2 să pt: 15%, după 70 ani > 75%)
15%, de la 18 ani 20-65%, după 75%)
- sunt în contact intim cu celelalte celule ale parenchimului hematopoi
hematopoietic:
etic: Mf,
Mf, capilare
sinusoide
Mastocitele se dispun în jurul arteriolelor şi sinusoidelor

Celulele hematopoietice
► PRECURSORII CELULELOR MIELOIDE: MIELOIDE: aparţ parţin diferitelor lineaje aflate în diferite
diferenţiere
stadii de diferenţ
Celulele granulocitopoietice, formele cele mai tinere, se dispun în cuiburi în jurul
trabeculelor osoase şi arterelor mici, pereţii sinusoidelor;
mici, departe de pereţ sinusoidelor; celulele mature
migrează spre sinusoide, unde intră
migrează intră în curentul sanguin
Eritroblastele se dispun în 1-2 rânduri centrate de 1-2 Mf.Mf. Formele mai mature, reticulocitele
vecinătatea sinusoidelor
situate în vecină
Megacariocitele situate adiacent sinusoidelor în lumenul că cărora emit prelungiri
citoplasmatice pentru a forma plăplăcuţ
cuţe sanguine pe care le eliberează
eliberează prin aperturile din
transcelulară)
endoteliu (migrare transcelulară

► LIMFOCITELE - iau naş naştere din celula stem limfoidă

limfoidă (derivată
derivată din celula stem
pluripotentă
pluripotentă ); CFU-Ly generează
genereaz ă : cel. B - progenitoare şi cel. T- progenitoare
maturează printr-un numă
Cel. B - progenitoare se maturează număr de stadii intermediare, Atg-
independente în Lf B, în micromediul mă măduvei;
duvei; pe calea sângelui ajung în organele
limfoide periferice
migrează pe calea sângelui la timus,
Cel. T- progenitoare migrează suferă un proces de maturare
timus, unde suferă
 Atg-independentă; din timus, pe cale sanguină
Atg-independentă sanguină, ajunge în organele limfoide periferice

► PRECURSORII MONOCITELOR:
MONOCITELOR: monoblast, promonocit, monocit

ÎN PREPARATELE HISTOLOGICE Măduva se prezintă

Mă prezintă
ca un ţesut puternic celular,
celular, majoritatea celulelor- dimensiuni relativ mici, dispuse în
insule; dispersat megacariocite şi celule adipoase izolate sau grupate
insule;

conţin un tip de celule predominante în diferite stadii de evoluţ

Insulele celulare conţ evoluţie, în centru
aflându-se 1- 2 Mf

Celulele granulocitare : nucleu mare, omogenă (celulele

mare, rotund, eucrom, cu citoplasma omogenă (celulele tinere)
granulaţii specifice în citoplasmă
sau nucleu segmentat, cu granulaţ citoplasmă

citoplasmă puternic bazofilă

Elementele normoblastice tinere : citoplasmă bazofilă şi nucleu rotund, eucrom,
nucleolat; celulele în maturare - nucleu picnotic, pe cale de eliminare şi citoplasma
acidofilă, fă
acidofilă fără granulaţ
granulaţii

Măduva galbenă
două feluri de mă
La adult două măduvă
duvă: roş
roşie şi galbenă
galbenă, care se transformă
transformă una în alta, ca urmare a
cerinţ
cerinţ elor hematopoietice
- măduva roş
roşie: intens
hematopoietică
hematopoietică - măduva galbenă
galbenă cea mai mare
înlocuită cu ţesut adipos
parte a fost înlocuită
- măduva galbenă
galbenă: în
condiţii de stimulare, pot prolifera celule nediferenţ
condiţ nediferenţiate → celule mieloide
funcţii importante ale
- funcţ
măduvei galbene: ‫٭‬depozit pentru gră
grăsime
‫٭‬rezervă
rezervă de ţesut hematopoietic (în hemoragii masive sau distrugeri excesive de eritrocite
formează celule sanguine)
formează sanguine)

Măduva cenuşie

formă de involuţ
- formă involuţie a mă
măduvei hematogene în procesul de îmbă
îmbătrânire
- cea măduvei suferă
cea mai mare parte a mă suferă o transformare gelatinoasă
gelatinoasă şi datorită
datorită culorii
numită „mă
caracteristice este numită „măduva cenuş
cenuşie”
- reducerea elementele hemato-formatoare şi hiperplazia structurilor stromale

naştere prin diferenţ

Precursorii diferitelor serii iau naş diferenţierea progenitorilor
- elemente tinere - identificabile
morfologic pe frotiu serie proeritroblaşti,
- celule cap de serie:
: proeritroblaş
 mieloblaşti, monoblaş
mieloblaş monoblaşti, megacarioblaş
megacarioblaşti

urmează etapele de proliferare, diferenţ

Toate liniile mieloide urmează diferenţiere şi maturare cu formare în final
a unor celule mature, funcţionale, incapabile de diviziune
mature, funcţ

Celulele precursoare

nu se reînnoiesc
identificabile morfologic,
morfologic, aparținând
aparținând unei singure linii hematopoietice, diferenţiate
hematopoietice, total diferenţ
dezvoltării celulelor sâ
Criterii morfologice ale dezvoltă sângelui

Mărimea celulei: celulele imature sunt mai mari

Afinitatea tinctorială: celulele tinere sunt bazofile, apoi trec spre normocromie
Structura nucleului:
nucleului:
Configuraţia cromatinei: celule tinere, cromatina mai puţ puţin condensată
condensată
Dispariţia nucleolului: semn de trecere de la un stadiu imatur la forme apropiate de cea
adultă
adultă
Lobulaţia nucleului: granulocitele dobâ lobulată în cursul dezvoltă
dobândesc forma lobulată dezvoltării
Pierderea nucleului: roşie
nucleului: seria roş
Prezenţa produşilor de diferenţiere
Granule citoplasmatice pentru granulocite
Hemoglobina pentru seria roş roşie

naştere din CFU-S:

2 tipuri de celule progenitoare unipotente care iau naş
- BFU-E - cei mai tineri progenitori
ai seriei eritrocitare - CFU-E - progenitori mai
diferenţiaţ
diferenţ iaţi

ERITROCITARĂ
SERIA ERITROCITARĂ

ransformările
Transformă rile celulelor
celulelor nucleate în cursul procesului de maturare

► ↓ progresivă
progresivă a dimensiunilor celulei
şi nucleului
► ↑ progresivă
progresivă a cantităţ
cantităţii cromatină nucleară
ii de cromatină nucleară condensată
condensată
► ↓ progresivă
progresivă a raportului N/C

progresivă a conţ
► ↑ progresivă conţinutului de Hgb (aspect roz pe frotiuri), în paralel cu ↓ ARN-ului
ribozomal (colorat în albastru) → aspect policromatofil al celulei

Eritrocitopoieza cuprinde şase celule

Sectorul de diviziune
♦ PROERITROBLAST (pronormoblast)
pronormoblast)

♦ ERITROBLAST BAZOFIL (normoblast bazofil)

♦ ERITROBLAST POLICROMATOFIL
POLICROMATOFIL (normoblast policromatofil)

Sectorul de maturare
♦ ERITROBLAST OXIFIL (normoblast oxifil)

♦ RETICULOCIT

♦ HEMATIE

Maturarea eritrocitelor

Sectorul de diviziune
PROERITROBLAST (Pronormoblast ) - Ø: 16 µ liber şi
25µ pe frotiu
- nucleul
nucleul: mare,
mare, eucrom, nucleolat, 2 nucleoli
- citoplasma: redusă, bazofilă
citoplasma: redusă bazofilă, cu granule (siderozomi)
(siderozomi)

PROERITROBLAST

Ø: 16 – 25 μ
N: rotund, eucrom
Nucleoli: 2
fină
Cromatina: fină
bazofilă
Citoplasma: bazofilă
N/C 8 : 1
Măduvă
duvă: 1 %
Sânge: 0 %

ERITROBLASTUL BAZOFIL (Normoblastul bazofil)

- mai mic decât proeritoblastul ( 10 – 15 µ )
- nucleul:
nucleul: mai dens,
dens, heterocromatic, nucleoli greu vizibili
- citoplasma: redusă, moderat bazofilă
citoplasma: redusă bazofilă (nr. poliribozomi)
continuă să
- Hbg continuă să se formeze,
formeze, dar este
mascată de bazofilie
mascată
mitoză
- se divide prin mitoză

ERITROBLAST BAZOFIL

Ø: 10 - 15 μ
N: mare, rotund
Nucleoli: greu vizibili
fină
Cromatina: fină
bazofilă, nu prezintă
Citoplasma: moderat bazofilă prezintă granule
N/C 6 : 1
Măduvă
duvă: 1– 4 %
Sânge: 0 %

ERITROBLASTUL POLICROMATOFIL (Normoblastul policromatofil)

- Ø: 10 -12 µ
- nucleul
nucleul mai intens cromatic, heterocrom, excentric,
excentric, mai mic
- nucleol: nu este vizibil
- citoplasma: acidofilă dat. Hb, dar se gă
citoplasma: acidofilă găsesc urme de bazofilie datorită
datorită poliribozomilor
după ebl. policromatofil nu mai au loc diviziuni
- după

ERITROBLAST POLICROMATOFIL

Ø: 10 – 12 μ
N: mai mic, rotund,
rotund, excentric
Nucleoli: 0
condensată
Cromatina condensată
Citoplasma:
Citoplasma: bleu-
bleu-gri
N/C 4 : 1
Măduvă
duvă: 10 - 20 %
Sânge: 0 %

Sectorul de maturare
ERITROBLAST OXIFIL (Normablastul oxifil) -
Dimensiuni mai mici:
mici: 8 -10µ
condensată, picnotic, fă
- Nucleul excentric, cu cromatina condensată fără nucleoli, tinde să
să pă
părăsească
sească
celula - Citoplasma: roz
Bazofilia celulei scade şi cantitatea de Hb creş
creşte → culoarea citopl. ~ cu cea
cea a reticulocitului
- Nu se mai divide - În
final, eliminaţi cu o cantitate redusă
final, nucleii sunt eliminaţ redusă de citoplasmă
citoplasmă şi sunt ingeraţ
ingeraţi de Mf
asociate cu stroma mămăduvei

ERITROBLAST OXI
OXIFIL
FIL

Ø: 8 - 10 μ
N: rotund,
rotund, excentric
Nucleoli: 0
condensată complet
Cromatina condensată
Citoplasma:
Citoplasma: roz-portocaliu
N/C 0,5 : 1
Măduvă
duvă: 5 – 10 %
Sânge: 0 %

RETICULOCITUL

- Ø:
Ø: 7-10 µ - în sângele periferic 0,5 -
2 % de hematii colorează cu coloranţ
- se colorează coloranţi
evidenţiază
vitali (albastru crezil sau albastru de metilen): evidenţ iază o reţ
reţea filamentoasă
filamentoasă, reticulară
reticulară
violetă (rest de ARN şi poliribozomi)
de culoare violetă
rămân în mă
Reticulocitele ră măduva osoasă
osoasă 1 - 2 zile, după
după care sunt eliberate în sângele periferic,
unde rărămân 1 zi în circulaţ
circulaţie, după
după care se matureză
matureză devenind eritrocite

creşte foarte mult în anemii tratate corect; reticulocitoza confirmă

Nr. lor poate creş confirmă eficacitatea
tratamentului - anemie regenerativă

RETICULOCIT

Ø: 7 - 10 μ
N: NU
Nucleoli:
Nucleoli: NU
Cromatina:
Cromatina: NU
Citoplasma roz-portocaliu
N/C NU
Măduvă
duvă: 1 %
Sânge: 0,5 – 2 %
Concluzii:
Concluzii:
Stadiile din procesul de eritropoi eză sunt manifestă
eritropoieză manifestări morfologice ale sintezei hemoglobinei

dată de concentraţ
Bazofilia citoplasmei este dată concentraţia de ARN în poliribozomii care sintetizează
sintetizează Hb –
marcată în normoblastul bazofil
bazofilia cea mai marcată

HEMATIA - Ø 7,6 µ;
µ; în frotiu : 8,5 µ
ormă de lentilă
- Formă lentilă biconcavă
biconcavă
ţ
- În coloraţ
colora ia Giemsa colorează în roş
se colorează roşu că
cărămiziu
3
- ♂ : 5 mil /mm
- ♀ : 4,5 mil /mm3

ERITROCIT

Ø: 7 – 8 μ
N: NU
Nucleoli:
Nucleoli: NU
Cromatina:
Cromatina: NU
Citoplasma roz-portocaliu
N/C NU
Măduvă
duvă: NU
Sânge: tip celular predominant

CORELAŢII CLINICE
CORELAŢ
Variaţii de formă
Variaţ formă şi mă
mărime ale hematiilor
Variaţ
Variaţ ii de formă
form ă – ă
poichilocitoză
poichilocitoz
sferice - sferocitoza formă de seceră
în formă seceră
- drepanocite sau falciforme etc

Variaţii de mă
Variaţ mărime – anizocitoză
anizocitoză

atorită unor procese defectuoase de maturare, pot persista resturi nucleare sau de structuri
Datorită
citoplasmatice:
citoplasmatice:
- corpusculii bazofili Jolly (resturi de nucleu)
- inelele lui Cabot, membrană nucleară
Cabot, resturi de membrană nucleară sub formă
formă de inele, în formă
formă de 8,
granulaţii bazofile formate din resturi de ARN caracteristice intoxicaţ
granulaţ intoxicaţiilor cu Pb

NORMOCITE
Dimensiuni comparabile cu ale nucleului unui lf
lf

MODIFICĂRI ALE CONŢ

MODIFICĂ CONŢINUTULUI ÎN Hb
NORMOCROMIE
(eritrocite normocrome)

Hipocromie
Deficienţa de fier
Deficienţ
Thalasemie
sideroblastică
Anemie sideroblastică
Intoxicaţie cu Pb
Intoxicaţ
Boli cronice

MODIFICĂRI ALE FORMEI ŞI CULORII ERITROCITELOR

MODIFICĂ

Acantocite
proiecţii neregulate, variabile ca formă
Eritrocite cu proiecţ formă, nr, lăţ
lăţime
ime si lungime (ex.
splenectomie, malabsorbţţie,
plenectomie, malabsorb ie, boli severe de ficat)
ficat)

Echinocite
proiecţii scurte, egal distanţ
Eritrocite cu contur crenelat, proiecţ distanţate (ex. uremie hemolitică
uremie,, anemie hemolitică
microangiopatică, artefacte de realizare a frotiului)
microangiopatică frotiului)

Modificări ale formei şi culorii eritrocitelor

Modifică
Drepanocite
formă alungită
Eritrocite cu formă alungită, cu terminaţ
terminaţii ascuţ
ascuţite; pot fi curbate sau în formă
formă de S
(Hemoglobinopatia S:S: siclemie)
siclemie)

INCLUZIUNI ÎN ERITROCITE
Corpii Howel-Jolly
nchisă, spre violet
Culoare: închisă
Compoziţie: ADN
Compoziţ ADN (spelenectomia
(spelenectomia,, anemia megaloblastică, anemia hemolitică
anemia megaloblastică hemolitică)

granulocitară reprezentată
Seria granulocitară reprezentată prin 6 celule
♦ Sectorul de diviziune
mieloblastul promielocitul
mielocitul

♦ Sectorul de maturare
metamielocitul granulocitul
nesegmentat granulocitul segmentat
 GRANULOCITARĂ
SERIA GRANULOCITARĂ

Transformările produse în cursul ciclului

Transformă ciclului de maturare:

după stadiul de promielocit : reducerea progresivă

după progresivă a bazofiliei citoplasmei,
citoplasmei, paralel cu mărirea
cantităţii
cantităţ cromatină nucleară
ii de cromatină nucleară condensată
condensată

apariţia granulaţ
apariţ granulaţiilor citoplasmatice azurofile (granula
(granulaţţii primare)
primare) în stadiul de promielocit,
promielocit,
rămân vizibile în mielocit, însă
care ră însă dispar în etapele ulterioare
apariţia granulaţ
apariţ granulaţiilor specifice în stadiile de mielocit şi metamielocit
modificarea nucleului în stadiul de metamielocit (aspect în „U” sau „C” al nucleului)
progresivă a nucleului în formă
segmentarea progresivă formă de „U” în stadiul de granulocit, cu formarea a 2 -
5 lobuli

Sectorul de diviziune
MIELOBLASTUL
- celula cap de serie
• Ø: 10 – 20 μ
• nucleul : mare, eucrom, multinucleolat (4 - 5 nucleoli)
redusă, moderat bazofilă
• citoplasma redusă bazofilă, agranulară
agranulară

MIELOBLAST

Ø: 10 – 20 μ
N: rotund/oval
Nucleoli: 2 - 5
fină
Cromatina fină
Citoplasma
bazofilă
moderat bazofilă
Granule absente
N/C 4:1
Măduvă
duvă: 0 -1 %
Sânge: 0 %

PROMIELOCITUL - mai mare decât mieloblastul

• nucleul - mare,
mare, rotund sau oval, cu cromatina mai dens difuză şi nucleolii mai puţ
densăă , difuză puţin
clari
bazofilă, prezintă
• citoplasma - în general bazofilă prezintă granulaţ
granulaţii dense azurofile (granulaţii
primare) membrană
primare), nespecifice - tip de lizozomi primari, delimitate de o membrană

MIELOCITUL
- celula cheie (ultima care se divide şi prima care se maturează
maturează)
 • semnele
semnele de maturare: apariţia de granulaţii specifice: neutrofile, eozinofile şi bazofile
maturare: apariţ
• mielocitele sunt mai mici ca dimensiuni (12-18 µ) µ)
bazofilă
• citoplasma mai slab bazofilă
formă de potcoavă
• nucleul : escavat, în formă potcoavă
ranulaţiile specifice (cele
• granulaţ granulaţii sunt cele neutrofile, cele mai mari
(cele mai mici granulaţ
bazofile, eozinofile intermediare)
intermediare)

Sectorul de maturare

METAMIELOCITUL
după repetate diviz
- după iuni, mielocitul devine mai mic şi nu se mai divide
diviziuni,

rezultă din diviziunea mielocitelor - forme juvenile de granulocite, cu

Metamielocitele rezultă
granulaţii specifice
granulaţ

• formă de potcoavă
Nucleul, la început în formă potcoavă continuă
continuă să
să se lobuleze, cu vârsta câş
câştigând o
lobulaţie caracteristică
lobulaţ caracteristică (3-5 lobi) Metamielocitul bazofil se
diferenţiază
diferenţ iază de celelalte două
două - nucleul nu se divide în lobuli distincţ
distincţi

• colorează eozinofil, se vă
Citoplasma se colorează văd încă
încă granulaţ
granulaţii azurofile, ală
alături de granulaţ
granulaţii
specifice

GRANULOCITUL NESEGMENTAT
celulă care poate fi gă
• Prima celulă găsită
sită în sângele periferic
leucocitară: GNe
• Formula leucocitară GNeSg
(N = 0 - 5 %)
%)

Apariţia unui numă

Apariţ număr mai mare de celule imature în sânge - “deviere spre stânga” a formulei
leucocitare

Granulocite segmentate
Granulocitele neutrofile

• 45 - 80% din elementele sanguine albe circulante

• Ø: B < N < E
neutrofile (10 -12 µ)
 bazofile (8 -10 µ) eozinofile (12
-14 µ)

• Nucleul: legaţi prin punţ

Nucleul: polilobat (2 - 5 lobi), legaţ punţi fine de cromatină
cromatină - cu cât celulele sunt mai
mature, cu atât nucleul este mai segmentat

Granulaţiile citoplasmatice: gr. azurofile (1/3) și gr. specifice

• Granulaţ
Granulaţiile specifice :
Granulaţ - MO:
MO: mici,
mărime şi egal distribuite, de culoare violacee în col. May - Grü
egale ca mă Grünwald Giemsa

NEUTROFIL

Granulocitele eozinofile - la adult 2 – 4

% ; la copil 2 – 6 % - Ø: 12-14 µ

• Nucleul:
Nucleul: în general bilobat
Granulaţiile citoplasmatice:
• Granulaţ citoplasmatice:
coloraţia May-Grü
MO (coloraţ May-Grünwald Giemsa) cărămizie stră
Giemsa) - culoare că strălucitoare, mari, egale ca
mărime, egal distribuite în citoplasmă
citoplasmă
Granulaţiile conţ
Granulaţ onţin peroxidază
peroxidază

fagocitează complexe antigen-anticorp

• Eozinofilele fagocitează
Numărul lor creş
Numă creşte în procese alergice şi în boli parazitare

Eozinofil

Granulocitele bazofile
0,5 % din nr. de granulocite
Ø: 8 -10µ ● Nucleul:
Nucleul: trilobat (nucleu în
treflă), fă
treflă fără nucleoli
Granulaţiile citoplasmatice :
● Granulaţ

MO (col
(col MG
MGG): - bazofile, inegale ca
mărime şi inegal distribuite, acoperă
acoperă suprafaţ
suprafaţa nucleului;
nucleului;
granulaţiile se colorează
- granulaţ colorează metacromatic cu albastru de toluidină
toluidină (în roş
roşu violet),
violet), PAS
pozitive
Conţin:
- Conţ heparină, histamină
in: heparină histamină, serotonină
serotonină
ME: alcătuite din numeroase granule fine, rotunde, strâns împachetate
ME: alcă

leagă IgE pe suprafaţ

● Bazofilele lea suprafaţa lor, eliberează
eliberează granule, ca ră
răspuns la acţ
acţiunea antigenului
care a determinat anterior formarea de Ig
viaţă:: 1 - 2 ani
● Durata de viaţă

Bazofil
MEGACARIOBLASTUL (celula
(celula progenitoare
unipotentă: CFU-MK)
unipotentă CFU-MK)
voluminoasă decât blaş
● Ø (25 - 40µ), mai voluminoasă blaştii altor serii ●
nucleul: mulţi lobi, rap.
nucleul: mai mulţ rap. N/C este
este↑ endomitoză devine
prin endomitoză devine
mare şi nucleul apare poliploid
mai mare ●
citoplasma: bazofilă, acumulează
itoplasma: bazofilă acumulează granule azurofile

diferenţiază
Megacarioblastele se diferenţ iază în MEGACARIOCITE (40 -100 µ)µ), fiecare cu un nucleu
lobulat
ME: complex Golgi bine dezvoltat, multe M, RER abundent şi mulţ
ME: mulţi lizozomi
Trei tipuri de megacariocite:

MEGACARIOCITUL BAZOFIL : mai mare decât

bazofilă, poate conţ
megacarioblastul, nucleu polilobat, citoplasma intens bazofilă conţine câteva
granulaţii azurofile
granulaţ

MEGACARIOCITUL GRANULAR : rap.

rap. N/C este ↓, nucleu
(celulă poliploidă
multilobat (celulă poliploidă), citoplasma acidofilă
acidofilă, plină
plină de granule,
granule, iar când acestea se
grupează (10 -12), megacariocitul devine
grupează

MEGACARIOCITUL TROMBOCITOGEN

► Maturarea nucleului : prin endomitoze → celulă

celulă poliploidă
poliploidă
constă în creş
Maturarea citoplasmei constă creşterea progresivă
progresivă a volumului ei şi scă
scăderea bazofiliei

► Megacariocitele: lângă sinusoide în care pă

Megacariocitele: localizate lângă pătrund prelungirile lor. De-a lungul
demarcaţie, prelungirile se fragmentează
canalelor de demarcaţ fragmentează în proplă
proplăcuţ
cuţe
degenerează şi sunt fagocitate de Mf
► Fiecare Mk + nucleul degenerează

PLĂCUŢELE SANGUINE

- fragmente citoplasmatice (anucleate)

formă rotundă
- formă rotundă sau ovalară
ovalară - Ø: 2-5 µ → 30 µ
grămezi, rar individual
- în frotiuri apar agregate în gră
coloraţie Giemsa: albastru violet
- în coloraţ -
roşie – purpurie sau violet - granulomer – şi o
formate dintr-un centru granular, de culoare roş
zonă periferică
zonă periferică, omogenă
omogenă, slab bazofilă
bazofilă – hialomer
 (plăcuț
Plachetele (plă cuțele) sanguine
ME: numeroşi microtubuli circumscriu plă
ME: numeroş plăcuţ
cuţa la periferie şi îi dau formă
formă
plasmatică -
sub membrana plasmatică
actină
microfilamente de actină ş i ă
miozină
miozin

reţeaua interfilamentoasă
În reţ interfilamentoasă se dispun granule: (δ), granule α, granule
granule cu miez dens (δ
λ

Granulele cu miez dens (granule δ, Ø =100 -150nm)

conţin:
- conţin: Ser, ADP, ATP şi Ca

Granulele α (300 – 500 nm) conţ

conţin diferite substanţ
substanţe legate de coagularea sângelui, factori care
neutralizează
neutralizeaz ă heparina - cresc
vasculară, au rol în adezivitatea plachetară
permeabilitatea vasculară plachetară şi sunt chemotactici pentru
neutrofile - rol în procesul de reparare a vaselor

Granulaţiile λ (lizozomi) conţ

Granulaţ conţin enzime hidrolitice
rezorbţia cheagului
- Rol în rezorbţ

granulomer: mitocondrii şi glicogen, enzime pentru catabolizarea glicogenului

În granulomer:

Megakariocite

Celulele bipotente CFU-GM se divid şi dau naş

naştere la CFU-G şi la CFU-M→ Monoblast →
Promonocit→Monocit
romonocit→Monocit

PROMONOCITUL celulă
- celulă
mare (16 -18 µ) - nucleu rotund,
rotund,
excentric - citoplasma: albăstruie cu
itoplasma: albă
numeroase granule azurofile

MONOCITUL (15 µ) - nucleu excentric, oval

fără nucleoli
sau incizat, fă abundentă, de culoare
- citoplasma abundentă
albastru - gri cu numeroase vacuole şi granule care dau aspect de sticlă
sticlă mată
mată
află în circulaţ
- se află circulaţie 13 – 36 ore - monocitele nou
intră în ţesutul conjunctiv şi se diferenţ
formate intră diferenţiază
iază în MACROFAGE
MONOCIT

măduvă
În mă duvă există
există un alt raport decât în sânge al elementelor sanguine
realizează prin puncţ
Mielograma se realizează puncţie sternală
sternală sau din creasta iliacă
iliacă
demonstrează raporturile
Mielograma demonstrează raporturile între :
- diferite serii celulare
- celulele mature şi tinere
Numărul de celule circulante ră
Numă rămâne constant tot timpul, deoarece celulele din cele două
două
află în echilibru
compartimente se află

Distribuţia celulelor hematopoietice în parenchimul MRH

Distribuţ

1. Nr. total de celule

granulocitopoieză (formare de neutrofile, bazofile, eozinofile)
a. 60% situate în granulocitopoieză
eritrocitopoieză (formare de eritrocite)
b. 30% în eritrocitopoieză
trombocitopoieză, monocitopoieză
c. 10% în trombocitopoieză monocitopoieză şi limfopoieză
limfopoieză (formare de plachete,
monocite, limfocite)
2. Raportul mieloid/eritroid
mieloid/eritroid (M/E)
(M/E):: volumul total (sau nr) de celule care sunt angajate în
granulocitopoieză
granulocitopoiez ă raportat la eritropoieză în
volumul total (sau nr) de celule angajate în eritropoieză
MRH
a. Normal raportul M/E :1→ 4 :1)
M/E 3 :1 (2 :1→
b. Raport > (ex.M/E indică diminuarea eritrocitopoiezei sau creş
(ex.M/E 8:1) indică creşterea
mieloidă cronică
granulocitopoiezei (ex. leucemia mieloidă cronică)
c. Raport < (ex.M/E indică creş
(ex.M/E 1:5) indică creşterea eritrocitopoiezei (ex.
scăderea granulocitopoiezei
policitemie) sau scă

mielogramă exprimă
Alte raporturi în mielogramă exprimă numă
numărul de celule mature şi imature:
granulocitară: 64/36 cel.
- seria granulocitară cel. mature/cel.
mature/cel. imature
monocitară: 80/120
- seria monocitară 80/120 cel.mature
cel.mature// cel. imature
Numărul mitozelor:
Numă mitozelor: granulocitară: la
- seria granulocitară
1000 celule sunt 5 - 6 mitoze
eritrocitară : la 1000 celule sunt 15 -18 mitoze
- seria eritrocitară
puţine: la 100 celule nucleate se gă
Megacariocitele sunt cele mai puţ găsesc ~ 2 MK

Modificările de la nivelul mă
Modifică măduvei se reflectă
reflectă în grade diferite şi la nivelul sângelui periferic →
studiază atât frotiul sanguin periferic cât şi
pentru a stabilii un diagnostic hematologic, se studiază
cel medular

Mielograma
Celule eritropoietice
 Eritroblaşti bazofili (ş
Eritroblaş (şi proeritroblaste) 3% (0,2 - 4%)
Eritroblaşti policromatofili
Eritroblaş 12% (6 -18%)
Eritroblaşti ortocromatofili
Eritroblaş 3% (1 - 5%)
Celule granulopoietice
(şi mieloblaste)
Promielocite (ş 3% (0,4% - 5%)
Mielocite
Neutrofile 12 % (5 -19%)
Eozinofile 1,5% (0,5 - 3%)
Bazofile 0,3% (0 - 0,5%)
Metamielocite (toate tipurile) 8% (4 -15%)
Celule nesegmentate 24%
Neutrofile 18% (13 - 20%)
Eozinofile 2% (0 - 6%)
Bazofile 0,2% (0 - 5%)
Limfocite 10% (10 -16%)
Monocite 2% (0 - 6%)
Plasmocite 0,3% (0 - 2%)

Frotiu medular
granulocitară
Frotiu medular - seria granulocitară
eritrocitară
Frotiu medular – seria eritrocitară