$**-

SPLINA
- este cel mai mare organ limfoid secundar. situat pe traiectul circula{iei sanguine. Nr,t
are vase limfatice, astfel astfel inc6t antigenele acced la splin[ numai pe cale
sanguind.

Structura generali
- este organ parenchimatos invelit intr-o ccpsuld corlunctivo-tnusculard din care se
desprind septuri care compartitnenteazd incomplet parenchimul. Capsula 9i septurile
sunt alcatuite din fesut conjunctiv dens gi o cantitate variabild de fibre musculare
netede. Septurite con{in vase sanguine (artere, vene) qi nervi.
- Parenchimul splenic are 2 cornponente distincte, denumite dupd aspectul lor
macroscopic pulpa atbd qi pulpa roSie. Pulpa albd, care este componenta limfoidl a
splinei, apare la examenul macroscopic sub forma unor puncte albicioase fine
diseminate in toatd masa splenicd. Restul parenchimului, situat intre aceste
formaliuni, reprezintL pulpa roSie, denumitl astfel datoritd culorii sale roqii-violacee.
in condifii fiziologice, pulpa alb[ reprezint5 doar ZAYo ditt volumul parenchimului
splenic, dar volumul ei cregte mult (peste 50%) in cursul inflamaliilor.
Vascularizafia spl inei.
Artera splenicd pltrunde in splinl prin hil gi se ramificd in artere septale. DupI ce
acestea p[rdsesc septurile se ramific[ in arteriole care intrd in parenchimul splenic, (
arleriole cenlrale ale pulpei albe. Aici ele se inconjoard de manqoane de limfocite,
numite teci limfatice periarteriale.
in grosimea tecilor limfatice periarteriale, la periferia lor, se dezvoltE din loc in loc
foliculi limfoizi care au tendin{a de a deplasa excentric arteriola centralI. Aceqti foliculi
limfoizi, numili corpusculi Malpighi, au o structur6 asemdn6toare cu cea a foliculilor
limfoizi din ganglionii limfatici, prezentiind un centru germinativ clar gi o zon6 periferic6
intunecatd -cortex. Spre deosebire de foliculii limfoizi din gangloni, corpusculii Malpighi
confin o arteriold situat[ de obicei excentric. Ei sunt vascularizafi de arteriolele foliculare,
ramuri colaterale din arteriola centrald a pulpei albe.
Arteriola centrald a pulpei albe se divide in mai multe ramuri care pirdsesc {esutul
limfoid gi ajung in pulpa rogie unde se termind sub forma qrteriolelor penicilate (numite
astfel pentru cE se ramihc[ cdte 4-5 dintr-un singur punct, ca firele unei pensule).
Din arteriolele penicilate s6ngele este drenat in sinusurile splenice venoose (care sunt
parte componentd a pulpei ropii a splinei).
Dupd modalitatea de deschidere a arteriolelor penicilate in sinusurile venoase se descriu

3 tipuri de circula(ie in splinS:

l. circulolia tnchisd: arteriolele penicilate se deschid direct in sinusoide (conform
acestei teorii sdngele nu pdrdsegte niciodatd vasele)
2- circulalia deschisd, valabild pentru splina uman6: sdngele trece din arteriolele
penicilate in cordoanele Billroth ale pulpei roqii qi apoi reintr[ in sinusurile venoase.
3. eirculalia de tip intermediar - aonform acestei teorii, circulafia este desohisfl cfind
splina e relaxat[, destinsd, plin6 cu sdnge Si inchisd cdnd splina e contractatS, cu o
 cantitate redus6 de sange (arteriolele penicilate se conecteazS direct
ctt sinusurile
venoase).
Din sinusuri sdngele este drenat in venelepulpei roSii cate pdtrund in septuri furmAnd
venele septale. Din acestea ia naq;tere vena splenicri ce pirdseqte splina prin hil'

Pulpa albi
- reprezintd lesuttil lim/oitt al spline.i care are particularitatea de a fi structurat in.iurul
vaselor sanguine de tiP arterial
- are 2 componente:
arteriolele
I. tecile limfatice periarleriale - man$oane de limfocite care inconjoar6
cu limfocite T
centrale ale pulpei albe. Reprezintd zone timodependel,,e, populate
mici, de memorie.
corpusculii Malpigh f- foliculi limfoizi dezvoltali in grosimea tecilor
limfatice
Z.
peiiarteriale, strlbdtu{i excentric de o arteriola. Corpusculii sunt zone

rimoindependente, populate cu limfocite B'

reticular format din celule reticulare cu
Jesutul limfoid este suslinutde lesttr conjunctiv
prelungiri anastomozate qi din fibre de reticulin['
Pulpa rogie
- este alcdtuitd din 2 comPonente:
l - sinusurile splenice venoase (componenta vasculard)
parenchimatoasd)
2. cordoanele Billroth, situate intre sinusurile venoas e (componenta
1. Sinusurile venoase
sunt capilare sanguine cu o Structurd speciala a peretului, care
permite fluxul
-
bidirec(ional de sdnge intre lumenul sinusurilor 9i cordoanele Billroth.
sunt tapetate de celule endoteliale alungite, fusiforme, dispuse discontinuu
in axul
- rcalizeazd
lung al vasului. Celulele endoteliale con{in miofilomente a cdtor contracfie
temporar spqlii intre selulele encloteliale. Ele se sprijin[
pe o membrand bszald
discontinud, alc[tuitd din fibre de reticulinE dispuse circular in
jurul lumenului,
asemenea unui un grilaj. Prin ochiurile acestui grilaj 9i prin spa{ile
dintre celulele
endoteliale trec elementele figurate ale s0ngelui din lumenul sinusurilor
in cordoanele
Billroth gi invers. Spa{iile dintre celulele endoteliale sunt inguste (2pm)' astfel
incAt
sinusurilor'
numai celulele flexibile pot trece ugor din cordoanele splenice in lumenul
Hematiile devenite rigide datoritd defectelor de conformalie ale moleculei
de
venoase gi sunt
hemoglobind nu pot trece printre celulele endoteliale ale sinusurilor
hemoliticc'
retinuie ti distruso local in numdr mare, detarminAnd aparitia anemlci
2. Cordoanele Billroth
- zone de parenchim care ocupd spa{iile dintre sinusuri
- sunt alcdtuitedint-o relea dubld, formati din fibre de reticulini 9i din celule reticulare
provenite din
fixe. in ochiurile acestei re{ele se gdsesc elementefigurate ale sdngelui
sinusurile venoase, formfind o populafie foarte heterogen6 do eelule:
hematii
 - grallrrlQCite
- linr fbc rte
- ttlonoctle. care se transfbrntd. in rrtat'trtlage ctrt{onale cu rot irr fagocit^area
arttigenelor a.j urtse ai ci qi distmger-ea hernat i ilor inrbiitrAn ite
- trorrrbocile
- pla.snrocite - foar-te active la acest nrvel (produc anticorpi)
Zona marqinale
- este zona rle tanzitie dintre pulpa albd Ei cea rogie Aici linrlbcitele scad nunre:ic, dar
macrolagele active sunt itr nurli.r ntare.
- contine un .sittu.s nrurginal care primeEte s6nge direct din arteriola central[ a pulpei
albe printr-o colaterall a acesteia. in acest fel, zona rnarginald re[ine o cantitate mare
rle antigene circulante, jucAnd urr rol irnportant in activitalea inrunologic[ a splinei
Func[iile splinei:
l. Funcfia imunitari: intervine in rdsputtstrl inrun mediat umoralprin limfocitele B din
colpusculii lvtalpighi qiin rdspurtsul inruil me<Jiat celular prin limfbcitele T din teacile
Iimfatice periarteriale.
2. Fiiiru iiioiogic. reaiizea:zi epurureu sdtigeiui tie criiiigerteie plirunse irr circulalia
sanguinS, cu ajutorul macrofagelor cordonale gi din zona rnarginali.
3. Distruc(ia hernatiilor imbih'ffnite. Fiind mai oufin flexibile. acestea sunt relinute de
reteaua reticulinic[ din cordoane qi apoi fagocitate de macrofage.
4. Funcfie hentatopoieticl numai in perioada embrionar[. Capacitatea splinei de a
foriria ceiuie saiiguine dispai'e ciupi iiagiere dar poate s5 reapar[ it pulpa rogie in
anumite condifi patologice - in cursul leucemiilor sau dupi hemoragii mari, cdnd splina
reiniliazi producerea de granulocite qi entrocite (ntetaplazie mieloidd)
5. Func(ie de rezervor sanguin. Datontl structurii spongioase a pulpei rogii, splina
depoziteazd singe care poate fi redat circulatiei. Aceastd funclie este totu$i slabd la
om si mult mai evidenti la animale.
Ablalia splinei este compatibild cu viata; funcfiile ei pot fi preluate de alte lesuturi qi
organe limfoide secundare.

AMIGDALELE
Sunt fonnaliuni limfoide dispuse in jurul orificiului buco-faringian. Existi 3 tipuri de
amigdale, denumite dupd localizare:
. amigdale palatine
. amigdaie iinguaie
' arnigdala furingiani
Inrpreund alcdtu iesc c e rcu I a n tigda I ian tF a ld e ye r
Amigdalele palatine
in num[r de dou6, sunt localizate in perefii laterali ai orofuringelui, in lojile amigdaliene.
Sunt acoperite pe fala lor liber[ de epiteliu de tip bucal, stratificat pavirnentos
nekerutinizal, care se invagineaz[ in lesutul conjunctiv subiacent, formind 10-20 de
Sunt acoperite pe fala lor liberl de epiteliu de lip bucal, ,ttratifical pctvimenlos
nekeralinizul, care se invaginea'zd ir"t !esutrrl coniunctiv subiacent, furmAnd l0-20 de
criple amigdaliene adinci. in lurrenul criptelor se acumuleazd celule epiteliale
descuamate, limlbcite, bacterii.
'l- qi B
in grosimea cpitcliului sc gascsc macrofagc qi o anumitl propo(ie dc limfocitc
recirculante. Macrol-agele refin pe supralafa lor antigenele vehiculate transepitelial gi Ie
prezintd, limlocitelor intraepiteliale, impiedicdnd astfel pltrunderea antigenclor prin
aceast[ baricrd epiteiiald.
Imediat sub epiteliu se glse;te lesulul linrfuid om;gdalian lbnnat din:
foliculi lirnloizi
- lesut interlolicular
Foliculii lirnfoizi:
- jurul criptelor, pe toatd lungimea lor
sunt aqezafi in
- au centri genninativi rnari datoritd stimulSrii antigetrice pennanente a
amigdalelor
- reprezintd, zone timoindepenclente, populate de limfocite B
1, esutul interfolicular este infiltrat difuz cu limfocite, reprezentdrtd o zond
timodependenld, in care sunt re{inute limfocitele T circulante
fesutul limfoid al amigdalei este separat de lesuturile subiacente (glande salivare,
mugclri) printr-un strat de lesut conjunctiv dens care formeazd o pseudocapsuld groas6.
Aceasta permite enucleerea uqoard a amigdalei in cursul intreven{iilor chirurgicale.
Pseudocapsula arnigdaliand acfioneazd totodatd ca o barierd impotriva disemin[rii
infec[iil or amigdaliene.
Func(ii : amigdala palatind asigur[ imunitatea cavitdlii bucofaringiene. Prin limfocitele B
din ariile timoindependente, ea are o capacitate mare de sintez[ a anticorpilor, mai ales
IgE, dar qi IgA, care se dispun la suprafa{a mucosei orofaringiene, asigurdnd apdrarea
locald.
Amigdalele linguale
. in num[r de dou6, situate labaza limbii
, mai mici comparativ cu celelate tipuri de amigdale
. acoperite la suprafalI de epiteliu de tip bucal (stratificat pavimentos nekeratinizat)
, prezintd o singurd cript6.
Amigdala faringiani
. unicd, situati in peretele superoposterior al faringelui
. este acoperitd de epiteliu de tip respirator fuseudostratificat cilindric ciliat)
r nu are cripte