Structura şi funcţiile pielii

Structura pielii
⚫ Structura tegumentului:
⚫ Epidermul
⚫ Dermul
⚫ Hipodermul/ Ţesutul subcutanat

⚫ Structura fanerelor:
⚫ Părul
⚫ Unghiile

⚫ Structura Anexelor cutanate:

⚫ Glandele sebacee
⚫ Glandele sudoripare

⚫ Vascularizaţia cutanată

⚫ Inervaţia cutanată
Structura pielii
⚫ Structura tegumentului:
⚫ Epidermul
⚫ Dermul
⚫ Hipodermul/ Ţesutul subcutanat

⚫ Structura fanerelor:
⚫ Părul
⚫ Unghiile

⚫ Structura Anexelor cutanate:

⚫ Glandele sebacee
⚫ Glandele sudoripare

⚫ Vascularizaţia cutanată

⚫ Inervaţia cutanată
 Structura epidermului
• Epiteliu scuamos stratificat, cu reînnoire continuă.

• Celula de bază: keratinocitul  straturi (structură/ funcţie) -

stadii diferite de diferenţiere:
• Stratul bazal (germinativ)
• Stratul spinos
• Stratul granulos
• Stratul lucios
• Stratul cornos

• Celule dendritice
Stratul bazal

⚫ 1 rând: Keratinocite:
⚫ celule cilindrice, nucleu mare ovalar, 1
nucleol important;
⚫ organite tipice, keratinosomi.
⚫ Tonofibrile - filamente fine de keratină -
benzi fine perinuclear;
⚫ Celule „întunecate”: puţine
⚫ celule mitotic active - celule stem:
⚫ nu se divid/ se divid foarte încet.
⚫ Formaţiuni de legătură:
⚫ desmosomi;
⚫ hemidesmosomi.
Coloraţie HE, 40 x.
Stratum corneum, Stratum granulosum, Stratum Malpighii, Stratum Basale
Stratul malpighian
⚫ 6-20 rânduri keratinocite:
⚫ celule poliedrice, nucleu rotund, clar, cu 1-2 nucleoli;
⚫ citoplasmă eosinofilă, mai condensată periferic;
⚫ tonofilamente - mai groase, mănunchiuri dense;
⚫ organite celulare: keratinosomi sau corpi Odland.
⚫ Formaţiuni de legătură:
⚫ desmosomii

Fixare cu glutaraldehyde-osmium, coloraţie toluidină, 612 x.

Stratum corneum, Stratum Malpighii
Keratinocit - Reţeaua de keratină
 Stratul granulos
⚫ 5-6 rânduri keratinocite:
⚫ celule romboidale, axul mare orizontal;
⚫ granule neregulate de keratohialină, bazofile;
⚫ nuclei - picnotici;
⚫ organitele celulare - degradate/ dispar.
⚫ Filamentele de keratină - groase.
⚫ Granulele lamelare - se agregă în ciorchine - fuzionează cu
membrana plasmatică - eliberează componenţii în spaţiul intercelular.

Coloratie HE, 40 x.
Stratum corneum, Stratum luciosum, Stratum granulosum
 Stratul lucios - discontinuu
⚫ Celule cu nucleu picnotic sau anucleate,
⚫ fără organite celulare,
⚫ filamente imersate într-o matrice cu eleidină.

Stratul cornos
⚫ 4-10 rânduri keratinocite:
⚫ celule turtite, lamelare, fără nucleu şi organite;

⚫ Membrana celulară - groasă, rezistentă; desmosomi modificaţi;

⚫ Tonofilamentele – pachete orizontale, înglobate într-o

substanţă interfibrilară densă.
⚫ Arhitectura - coloane verticale.
⚫ Stratum conjunctum (profund) şi disjunctum (superficial).
Tegument acral

Stratul cornos

Stratul lucios
Stratul granulos

Stratul spinos

Stratul bazal
Epidermul

Celule Langerhans

Keratinocite

Granule de melanină

Melanocite

Derm
Celule dendritice - Melanocitele
⚫ celule clare,
⚫ nucleu ovoid în MO,
⚫ DOPA pozitive, impregnaţie
argentică.
⚫ 5-10% din celulele stratului
bazal.

⚫ Melanosomi: structuri
ovoide legate de membrană,
evoluţie în 4 stadii -
migrează de-a lungul
prelungirilor dendritice -
transferaţi keratinocitelor -
apocopaţie.
Evidenţierea pigmentului in stratul bazal
 Celulele dendritice - Celulele Langerhans
⚫ printre keratinocite (stratul spinos), în foliculii piloşi, glandele
apocrine, la nivelul mucoaselor.
⚫ palid colorate, nucleu lobulat.
⚫ DOPA negative şi aurofile.
⚫ coloraţii speciale (ATP-ază, alfa D manozidază, fluorescenţă cu
L-DOPA sau anticorpi monoclonali).
⚫ organitele specifice - Granulele Bierbeck - bastonaş/ rachetă (ME);
⚫ “Celule santinelă” - prezentare Ag.

Celule Langerhans
Celule dendritice

⚫ Celulele Merkel
⚫ printre keratinocitele bazale.
⚫ citoplasma palid colorată, nucleul lobulat, numeroase
prelungiri dendritice, desmosomi, numeroase granule
intracitoplasmatice care conţin catecolamine; legături cu
terminaţii nervoase (axon terminal) - funcţie senzorială.

⚫ Celulele dendritice nedeterminate

⚫ Alte celule dendritice:

⚫ Celulele cu văl: din limfa care drenează pielea.
⚫ Celulele interdigitate: normal în organele limfoide.
⚫ Celulele reticulare dendritice.
 Zona bazală dermo-epidermică
⚫ filamentele intermediare ale keratinocitelor bazale
⚫ hemidesmosomii
⚫ membrana bazală: 3 straturi
⚫ lamina lucida: laminină şi nidogen
⚫ lamina densa: colagen de tip IV
⚫ lamina fibroasă: fibrile de ancorare, colagen tip IV, microfibrile din
derm
⚫ filamentele de ancorare – conectează hemidesmosomii la lamina
densa
⚫ fibrilele de ancorare Keratinocit Hemidesmozom
bazal
⚫ plăcile de ancorare
⚫ molecule ale matricei extracelulare
a dermului papilar Lamina Laminină
lucida
⚫ microfibrile elastice
Lamina Colagen tip IV
densa proteoglicani

Fibrile de ancorare
Sub-lamina
densa Colagen tip VII
 Structura dermului
⚫ derm papilar - derm reticular:

⚫ Elemente celulare;
⚫ Componentă fibroasă;
⚫ Substanţa fundamentală.
 Structura dermului
Elementele celulare
⚫ Fibroblastele şi fibrocitele:

⚫ Histiocitele (forma fixă) şi macrofagele (forma mobilă).

⚫ Mastocitele:

⚫ granule cu structură lamelară sau granulară la microscopul

electronic
⚫ secretă amine cu acţiune vasoactivă.

⚫ Celule migrate în derm: plasmocite, limfocite, celule cromafine, PN.

 Structura dermului
Componenta fibroasă
⚫ Fibrele de reticulină - Fibrele colagene - Fibrele elastice

Substanţa fundamentală
⚫ Constituenţi: MPZ acide, proteine, electroliţi, vitamine, într-o
suspensie apoasă.
A. 10% formalin, H. & E., 612 x.
B. 10% formalin, Pinkus' acid orcein-Giemsa, 612 x.
Rolul coloraţiilor speciale. A – epiderm, derm; B - fibrele elastice, de colagen (orceina - elastic fibers).
 Structura hipodermului
⚫ Lobuli grăsoşi separaţi de travee de ţesut conjunctiv, cu
elemente vasculo-nervoase.
⚫ Adipocitul (lipocitul) – celula structurală
De reţinut!
⚫ Epiderm: keratinocite + celule dendritice (melanocitul)
⚫ Strat bazal

⚫ Strat spinos

⚫ Strat granulos

⚫ Strat lucios - discontinuu

⚫ Strat cornos

⚫ Zona bazală dermo-epidermică

⚫ Derm: celule + fibre + matrice
⚫ Hipoderm: lipocite
Structura pielii
⚫ Structura tegumentului:
⚫ Epidermul
⚫ Dermul
⚫ Hipodermul/ Ţesutul subcutanat

⚫ Structura fanerelor:
⚫ Părul
⚫ Unghia

⚫ Structura anexelor cutanate:

⚫ Glanda sebacee
⚫ Glandele sudoripare

⚫ Vascularizaţia cutanată

⚫ Inervaţia cutanată
 Părul
⚫ Părul propriu-zis: medulara + corticala + epidermicula
⚫ Foliculul pilos:
⚫ Teaca epitelială internă: cuticula, stratul Huxley, stratul Henle
⚫ Teaca epitelială externă
⚫ Teaca fibroasă - condensare a dermului.
⚫ Segmentele foliculului pilos pe vertical:
⚫ bulbul
⚫ istmul
⚫ infundibulumul
Structura pielii
⚫ Structura tegumentului:
⚫ Epidermul
⚫ Dermul
⚫ Hipodermul/ Ţesutul subcutanat

⚫ Structura fanerelor:
⚫ Părul
⚫ Unghia

⚫ Structura anexelor cutanate:

⚫ Glanda sebacee
⚫ Glandele sudoripare

⚫ Vascularizaţia cutanată

⚫ Inervaţia cutanată
 Unghia
⚫ Lama ungheală se poate diviza în 3 zone:
⚫ onichină - extensie continuă în lungime.
⚫ rădăcina, lunula, marginea liberă
⚫ Matricea ungheală:
⚫ contact direct cu falanga distală; generează lama ungheală.
⚫ Patul ungheal:
⚫ epiteliu acoperind un derm direct în contact cu falanga distală.
⚫ 3 repliuri - delimitează şanţuri ungheale.
⚫ Repliul supraungheal
⚫ Repliurile laterale
⚫ Hiponichium-ul constituie o extensie subungheală a epidermului.
Structura pielii
⚫ Structura tegumentului:
⚫ Epidermul
⚫ Dermul
⚫ Hipodermul/ Ţesutul subcutanat

⚫ Structura fanerelor:
⚫ Părul
⚫ Unghia

⚫ Structura anexelor cutanate:

⚫ Glanda sebacee
⚫ Glandele sudoripare

⚫ Vascularizaţia cutanată

⚫ Inervaţia cutanată
 Glanda sebacee
⚫ Glande holocrine, acinoase.
⚫ faţă, scalp, piept, spatele superior; asociate foliculilor piloşi.
⚫ Structura acinului:
⚫ membrană bazală,
⚫ celule ovale nediferenţiate la periferie, celule diferenţiate acidofile
centrale,
⚫ nucleul mic, întunecat,
⚫ citoplasmă redusă;
⚫ conduct de deschidere în folicul.
Structura pielii
⚫ Structura tegumentului:
⚫ Epidermul
⚫ Dermul
⚫ Hipodermul/ Ţesutul subcutanat

⚫ Structura fanerelor:
⚫ Părul
⚫ Unghia

⚫ Structura anexelor cutanate:

⚫ Glanda sebacee
⚫ Glandele sudoripare

⚫ Vascularizaţia cutanată

⚫ Inervaţia cutanată
 Glandele sudoripare
⚫ Glandele sudoripare atrichiale (ecrine): 2-5 milioane,
diseminate.
⚫ glomerul:
⚫ celule clare, secretorii, piramidale, cu mitocondrii abundente;
⚫ strat discontinuu de celule mioepiteliale;
⚫ membrană bazală;
⚫ celule întunecate, mai mici, cuboidale sau piramidale, cu
granule închise, periferice, secretoare de mucus;
⚫ conduct sudoripar dermic: 2 straturi de celule epiteliale cuboide
+ membrană bazală;
⚫ conduct intraepidermic: 1 rând de celule epiteliale, fără
membrană bazală.
Glande sudoripare ecrine
⚫ Glandele sudoripare epitrichiale (apocrine): axile, areola
mamară, perineu, organe genitale, stinghie, aria
periombilicală.
⚫ mai mari, se deschid în canalul folicular.

⚫ Glandele sudoripare apo-ecrine (50% din glandele axilare

la adulţii cu hiperhidroză): conduct lung care se deschide
direct la suprafaţa cutanată.
Glande sudoripare apocrine
Structura pielii
⚫ Structura tegumentului:
⚫ Epidermul
⚫ Dermul
⚫ Hipodermul/ Ţesutul subcutanat

⚫ Structura fanerelor:
⚫ Părul
⚫ Unghia

⚫ Structura anexelor cutanate:

⚫ Glanda sebacee
⚫ Glandele sudoripare

⚫ Vascularizaţia cutanată

⚫ Inervaţia cutanată
 VASCULARIZAŢIA PIELII
⚫ Plexul hipodermic:
⚫ artere musculo-cutanate - reţeaua hipodermică; fiecare arteră însoţită
de 2 vene

⚫ Plexul dermic profund:

⚫ pleacă din plexul hipodermic prin „artere în candelabru” - reţea în
dermul profund, fiecare arteriolă dublată de 2 venule

⚫ Plexul subpapilar:
⚫ ia naştere din arterele în candelabru, fiind o reţea densă de vase mici

⚫ Plexul papilar:
⚫ metarteriolă şi capilare

⚫ Vasele limfatice
⚫ Structura histologică a vaselor cutanate:
⚫ arteriole:
⚫ intima (celule endoteliale) +tunica medie + adventice
⚫ venele: structură asemănătoare
⚫ capilarele: structură asemănătoare
Vascularizaţia pielii
Structura pielii
⚫ Structura tegumentului:
⚫ Epidermul
⚫ Dermul
⚫ Hipodermul/ Ţesutul subcutanat

⚫ Structura fanerelor:
⚫ Părul
⚫ Unghia

⚫ Structura anexelor cutanate:

⚫ Glanda sebacee
⚫ Glandele sudoripare

⚫ Vascularizaţia cutanată

⚫ Inervaţia cutanată
Inervaţia pielii
⚫ somatică senzorială: fibrele senzoriale
⚫ autonomă vegetativă

⚫ Structura histologică a organelor terminale (capsulă şi porţiune centrală):

⚫ terminaţii nervoase înconjurate de condensări lamelare ale ţesutului
conjunctiv şi celule schwaniene
⚫ Corpusculii Meissner: alungiţi sau ovoizi, în papilele dermice ale pielii
degetelor

⚫ Organele terminale mucocutanate (glomus): localizate la nivelul

buzelor, pleoapelor, canalului anal, glandului, clitorisului

⚫ Corpusculii Vater-Pacini: ovoizi sau sferici turtiţi, situaţi în dermul

profund şi hipoderm, pe suprafeţele de presiune, areole, regiunea
anogenitală

⚫ Corpusculii Krause: formă neregulată, rotunjită, structură fibrilară,

numeroşi pe limbă, marginea buzelor
⚫ Corpusculii Ruffini: situaţi în dermul profund; ramificaţii nervoase
amielice
 De reţinut!
⚫ Structura părului: tija + foliculul pilos: teci suprapuse + rădăcina
⚫ Structura aparatului unghial:
⚫ lama unghială + patul unghiei + repliuri + hiponichium

⚫ proximitatea articulatiei interfalangiene

⚫ Glanda sebacee: glandă holocrină + zonele seboreice

⚫ Glandele sudoripare:
⚫ Ecrine - diseminate

⚫ Apocrine - asociate firului de păr

⚫ Apo-ecrine - glande ectopice

⚫ Vascularizaţia: plexuri suprapuse

⚫ NU - în epiderm

⚫ Inervaţia: organite specializate

FIZIOLOGIA PIELII
Fiziologia pielii
1. Procesul de keratinizare
2. Melanogeneza
3. Producerea fanerelor
a. Părul

b. Unghiile

4. Producerea secreţiilor sebacee

5. Producerea secreţiei sudoripare
Keratinocit - Reţeaua de keratină
Procesul de keratinizare
⚫ formă de diferenţiere a keratinocitelor;

⚫ 3 sisteme de filamente:
⚫ microfilamente (6 nm);

⚫ filamente intermediare (8-10 nm) - keratinele;

⚫ microtubuli (25 nm).

⚫ Procesul de keratinizare:
⚫ fenomene degenerative;

⚫ procese sintetice.
 Procesul de keratinizare
⚫ Procese degenerative: Membrana
îngrosata

⚫ nuclei, organitelor
Descarcare
celulare, membrane keratinosomi

plasmatice, desmosomilor. Nucleu Corpi lamelari

degenerat
Keratinosomi

⚫ Procesele sintetice: Tonofilamente

⚫ filamente intermediare de
Aparat Golgi
keratină;
Corpi lamelari
⚫ sinteza keratinosomilor.

⚫ anvelopa celulară. Tonofilamente

RER
⚫ proteinele granulelor de
keratohialină. Mitocondrie

⚫ sinteza keratinei.
Tonofilamente

Ribosomi
Procesul de keratinizare
⚫ Reglarea procesului de keratinizare:
⚫ factori de activare: estrogenii, corticosteroizii, extractele
timice, presiunea mecanică, radiaţiile solare;
⚫ factori de inhibiţie: hormonii tiroidieni, vitamina A, retinoizii.
De reţinut!
⚫ Keratinizarea - caracteristică epidermului
⚫ Diferenţierea celulelor epidermice

⚫ Procese degenerative - distrugerea organitelor celulare +

legăturilor intercelulare
⚫ Procese sintetice - sinteza de keratină
Fiziologia pielii
1. Keratogeneza
2. Melanogeneza
3. Producerea fanerelor
a. Părul

b. Unghiile

4. Producerea secreţiilor sebacee

5. Producerea secreţiei sudoripare
 Melanogeneza
⚫ producere a pigmentului melanic (melanină).

⚫ Celulele implicate – melanocitele

⚫ 1 melanocit + 36 keratinocite din jur = unitatea epidermică de
melanină.
⚫ Transferul pigmentului - fagocitare (apocopaţie).

⚫ pigmentarea pielii - nivelul pigmentului transferat keratinocitelor.

⚫ Melanosomii
⚫ organite specializate - 4 stadii succesive.

⚫ stadiul I: sferici

⚫ stadiul II: ovali (elipsoidali),

⚫ stadiul III: parţial melanizaţi,

⚫ stadiul IV: complet melanizaţi.

 Melanogeneza - Diferenţa de culoare
⚫ Pielea albă ⚫ Pielea neagră
⚫ Melanocitele - mai mici, mai ⚫ Melanocitele - mai mari, mai
putine dendrite, cantitate mai dendritice, cantitate mai mare
mică de melanină de melanină.
⚫ Melanosomii - mai mici, ⚫ Melanosomii - mai numeroşi,
agregaţi în grupuri de 2-3, mai mari, conţinut mai mare
legati de fagolisosom - de melanină, dispersaţi
degradarea mai rapidă. individual - degradaţi mai lent.
 Melanogeneza - Melanina
⚫ Sinteza melaninei (calea clasică Mason-Raper)
⚫ tirozina - dopachinonă – leucodopacrom – dopacrom – 5,6
dihidroxiindol – indol5,6chinonă – melanocrom – melanină;
⚫ Tirozinaza.

⚫ Forme de melanină
⚫ Eumelaninele - brună sau neagră, insolubile în toţi solvenţii - calea
clasică Mason-Raper.
⚫ Phaeomelaninele - culoare galben-roşie, solubile în alcali diluaţi -
altă cale de sinteză.
⚫ Neuromelaninele - derivate din tirozină sub acţiunea tirozin
hidroxilazei.
⚫ Tricromii - phaeomelanine de greutate moleculară joasă - părul roşu.
 Melanogeneza - Reglare
⚫ Factorii care stimulează melanogeneza
⚫ hormonii (melanotropine, MSH);

⚫ radiaţiile ultraviolete;

⚫ alţi factori care stimulează melanogeneza: estrogenii, estrogenii

şi progesteronul, ACTH-ul, prostaglandinele E2 şi D2, Cu, As,
azotiperita, PUVA (psoraleni plus UVA).

⚫ Factori care inhibă melanogeneza:

⚫ tiamina, acidul ascorbic, hidrochinona, Hg, Ag ş.a.
De reţinut!
⚫ Melanogeneza:
⚫ Unitatea epidermică de melanină

⚫ Sinteza melaninei - culoarea pielii şi fanerelor

⚫ Tipul melaninei

⚫ Caracteristicile melanosomilor

⚫ Factorii de reglare:

⚫ Stimulare: hormonali + UV

⚫ Inhibare.
Fiziologia pielii
1. Keratogeneza
2. Melanogeneza
3. Producerea fanerelor
a. Părul

b. Unghiile

4. Producerea secreţiilor sebacee

5. Producerea secreţiei sudoripare
Producerea părului
⚫ funcţie specifică a pielii.

⚫ Rata de creştere:
⚫ Scalp: rată zilnică medie de 0,37 mm; F > B
⚫ Corp: B > F.
⚫ Androgenii - stimulatori
⚫ Estrogenii - inhibitori.

⚫ Tipuri de păr:
⚫ lanugo;
⚫ vellus;
⚫ păr intermediar;
⚫ păr terminal.
Părul - ciclul evolutiv
3 faze:
⚫ de creştere (anagen),

⚫ de involuţie (catagen),
anagen
⚫ de moarte (telogen).

⚫ Scalp:
⚫ anagenul 3-5 ani, 85%

⚫ catagenul 2-3 săptămâni,

catagen ⚫ telogenul 3-4 luni,

⚫ Sprâncene, trunchi, membre:

⚫ Anagen: 6 luni

telogen ⚫ Catagen + telogen: 6 luni.

Producerea părului
⚫ Reglarea creşterii părului

⚫ influenţele genetice, sănătatea generală, nutriţia, climatul, UV,

IR, sistemul nervos, unele medicamente ş.a.

⚫ influenţele hormonale:
⚫ Androgenii:

⚫ creşterea părului pubian, axilar, din barbă;

⚫ inhibă foliculii piloşi genetic predispuşi de la nivelul

scalpului;
⚫ Stimulatori: corticosteroizii, ACTH-ul, hormonii tiroidieni,
somatotropul.
De reţinut!
⚫ Funcţie specifică pielii

⚫ Tipuri de păr: lanugo, velus, intermeiar, terminal

⚫ Fazele evolutive: anagen, catagen, telogen

⚫ Scalp: cad zilnic 50-100 fire

⚫ Factori de reglare: genetici, hormonali, stres, nutriţionali

Fiziologia pielii
1. Keratogeneza
2. Melanogeneza
3. Producerea fanerelor
a. Părul

b. Unghia

4. Producerea secreţiilor sebacee

5. Producerea secreţiei sudoripare
Producerea unghiei
⚫ Onichina;

⚫ Rata de creştere a unghiei:

⚫ Mâini - medie 0,5-1,2 mm/săptămână;

⚫ picioare - de 2 ori mai încet.

⚫ Accelerată: vara, climat cald, a doua decadă a vieţii, sarcina,

posttraumatic, post avulsie.
⚫ Încetinită: înfometarea, boli infecţioase;

⚫ Disfuncţia matricei - şanţuri orizontale (liniile Beau).

⚫ Distrofia unghiei - inflamaţii repetate/ cronice.
Producerea fanerelor - unghia
⚫ Unghia - funcţii:
⚫ rol de protecţie;

⚫ fineţea sensibilităţii tactile pulpare;

⚫ prehensiune;

⚫ unealtă personală;

⚫ rol estetic.
De reţinut!
⚫ rata creştere: mâini > picioare;
⚫ Factori stimulatori: sarcina, posttraumatic;
⚫ Factori inhibitori: carenţiali, infecţioşi;
⚫ Roluri: protecţie/ prehensine/ tactil/ unealtă/ estetic.
Fiziologia pielii
1. Keratogeneza
2. Melanogeneza
3. Producerea fanerelor
a. Părul

b. Unghia

4. Producerea secreţiei sebacee

5. Producerea secreţiei sudoripare
 Producerea secreţiei sebacee
⚫ Tipul secreţiei - holocrin.
⚫ Compoziţia chimică a sebumului
⚫ amestec complex: trigliceride, fosfolipide, esteri de colesterol,
esteri de ceruri, squalen, acizi graşi.
Producerea secreţiei sebacee
⚫ Controlul secreţiei de sebum
⚫ Stimulatori:
⚫ hormonii androgeni;
⚫ Inhibitori:
⚫ estrogenii exogeni;
⚫ postul;
⚫ retinoizii exogeni;
⚫ injuriile externe;

⚫ Factorii locali:
⚫ lipoliza microbiană;
⚫ tensiunea intrafoliculară.
De reţinut!
⚫ Secreţie holocrină
⚫ Amestec complex de lipide
⚫ Reglare: factori endogeni şi exogeni

⚫ Funcţiile sebumului:
⚫ barieră de protecţie la suprafaţa pielii

⚫ reglarea absorbţiei percutanate

⚫ acţiune antimicrobiană, antifungică prin eliberarea unor AG

nesaturaţi
⚫ precursor al vitaminei D
Fiziologia pielii
1. Keratogeneza
2. Melanogeneza
3. Producerea fanerelor
a. Părul

b. Unghia

4. Producerea secreţiei sebacee

5. Producerea secreţiei sudoripare
Producerea seceţiei sudoripare ecrine
⚫ Tipul secreţiei - merocrin.

⚫ Reglare :
⚫ stimuli colinergici, α şi β adrenergici, alţi neurotransmiţători (peptidul
vasoactiv intestinal, adenozintrifosfat - ATP).
⚫ Acetilcolina periglandulară este stimulantul major al secreţiei sudorale
ecrine.

⚫ Formarea sudorii ecrine - două etape:

⚫ secreţia sudorii primare de către glomerulul secretor, izotonică cu
plasma;
⚫ Reabsorbtia electrolitilor - soluţie hipotonă, care este sudoarea finală.

⚫ Celulele întunecate ale glomerulului secretor ecrin secretă mucină.

⚫ Contracţia glomerulului prin celulele mioepiteliale joacă un rol redus în

eliminarea secreţiei sudorale la suprafaţa pielii.

⚫ Creşterea sudoraţiei este datorată în special măririi ratei şi nivelului sudorii

secretate de celulele palide, ca răspuns la stimuli sudoriferi.
⚫ Controlul secreţiei sudorale ecrine
⚫ factori termici: determină sudoraţia pe întreaga
suprafaţă a corpului, în special pe piept, spate, frunte,
scalp şi în axile;
⚫ exerciţiul fizic: determină sudoraţia pe întreaga
suprafaţă a corpului;
⚫ factorii emoţionali: determină sudoraţia în special pe
palme, tălpi şi în axile.
⚫ Fiziologia glandelor sudoripare apocrine
⚫ Tipul secreţiei este holomerocrin sau „decapitare-secreţie”
(partea luminală a celulei este distrusă).
⚫ Caracterele şi compoziţia sudorii apocrine
⚫ Secreţia sudorală apocrină este redusă cantitativ, mai
vâscoasă, lăptoasă, mirositoare, fluorescentă, cu un pH
alcalin.
⚫ Compoziţia chimică nu poate fi bine precizată din cauza
dificultăţilor de colectare a unei secreţii pure, sudoarea
apocrină fiind amestecată cu sebum şi secreţie sudorală
ecrină.
⚫ Mirosul particular este datorit acţiunii florei bacteriene din
ductul folicular şi de la suprafaţa pielii, cu producerea de
acizi graşi, amoniac şi alte substanţe odorifere.
⚫ În controlul secreţiei sudorale apocrine sunt implicaţi:
⚫ factori emoţionali (numai după pubertate): secreţia poate fi
stimulată de epinefrină sau norepinefrină; agenţii inhibitori ai
neuronilor adrenergici şi medicamentele blocante ale receptorilor
adrenergici inhibă secreţia sudorală apocrină;
⚫ factorii hormonali: dezvoltarea glandelor sudoripare apocrine
este dependentă de hormonii sexuali şi nu menţinerea activităţii
lor funcţionale.
De reţinut!
⚫ Producerea de keratină
⚫ Melanogeneza
⚫ Producerea fanerelor
⚫ Părul

⚫ Unghia

⚫ Producerea secreţiei sebacee

⚫ Producerea secreţiei sudoripare
Funcţiile pielii

Funcţia pielii Structura

Barieră mecanică Epiderm + Derm
Permeabilitate Epiderm
Protecţie antiinfecţioasă Epiderm + Dermul
Termoreglare Epiderm + Derm + Hipoderm
Senzorială Epiderm + Derm + Hipoderm
Protecţie UV Epiderm
Regenerare/ Reparare Epiderm + Derm
Estetică Epiderm + Derm + Hipoderm
Producere Vitamina D Derm
Funcţia de barieră - Barieră fizică
⚫ Pielea - barieră bidirecţională - intrarea / pierderea apei şi
electroliţilor
⚫ Bariera = epidermul
⚫ materialul cornos (keratinocitele) - keratinogeneza

⚫ materialul intercelular (lipidele) - corpii Odland - fillagrina

⚫ Absorbţia percutană:
⚫ Diferă funcţie de zonă

⚫ Gradul de liposolubilitate
Funcţia de barieră - Barieră chimică
⚫ Stratul cornos intact - impiedică pătrunderea
microorganismelor
⚫ Sebumul - antibacterian, antifungic
⚫ Peptide antimicrobiene: defensine, catelicidine
⚫ Cantitate crescută: foliculi piloşi, glande sudoripare
Funcţia de barieră - Ultraviolete
⚫ Lumina: radiaţii IR + lumina vizibilă + radiaţii UV
⚫ UVB - pătrund în epiderm - arsură solară

⚫ UVA - pătrund profund, derm - modificări cronice

⚫ Melanina - procesul de melanogeneză

⚫ Barieră proteică - la nivelul stratului cornos
⚫ Absorb UV
Termoreglare
⚫ Pierderea/ conservarea căldurii
⚫ Termoreceptori: cald/ rece - hipotalams - transpiraţie + frison
⚫ Pierderea căldură: radiaţie / convecţie/ conducţie/ evaporare
Funcţie mecanică
⚫ Antitraumatică:
⚫ Derm: fibre + substanţa fundamentală - tonus +
elasticitate
⚫ Hipoderm
Funcţia imună
⚫ Celule
⚫ Molecule

Funcţia endocrină
⚫ Producerea de vitamina D
Funcţia senzorială
⚫ Reţea densă, tridimensională, de termnaţii nervoase aferente/
eferente + receptori specializaţi
⚫ Atingere/ vibraţie/ presiune/ temperatură/ durere/ prurit
Meissner

Paccini
Funcţie de comunicare/ sociosexuală
De reţinut!
⚫ Structura tegumentului:
⚫ Epidermul
⚫ Dermul
⚫ Hipodermul/ Ţesutul subcutanat
⚫ Structura fanerelor:
⚫ Părul
⚫ Unghiile
⚫ Structura Anexelor cutanate:
⚫ Glandele sebacee
⚫ Glandele sudoripare
⚫ Vascularizaţia cutanată
⚫ Inervaţia cutanată

⚫ Funcţiile pielii: barieră mecanică, permebilitate, protecţie

antiinfecţioasă, protecţie UV, termoreglare, senzorială,
regenerare, estetică

⚫ Keratinizarea/ Melanogeneza
Anatomia pielii: suprafaţă, grosime, greutate
⚫ aspect anatomic variabil cu: regiunea topografică, vârsta, sexul, rasa.
Suprafaţa (adult de talie medie) = 1,8 m2
⚫ regula multiplului lui 9 a lui Wallace:

Grosimea pielii = 5 mm (palme, tălpi) → 0,2-0,5 mm (pleoape, prepuţ);

mai subţire la copii, bătrâni şi femei
Greutate = 1/15 din greutatea totală a corpului (4-5 kg la adult)
⚫ greutatea pielii + hipoderm  20 kg
Anatomia pielii: culoare
⚫ Factori care influenţează culoarea pielii:
⚫ dispersia luminii prin epidermul keratinizat
⚫ cantitatea de melanină produsă de melanocite
⚫ numărul şi proprietăţile melanosomilor
⚫ vascularizaţia dermului
⚫ concentraţia sângelui în oxihemoglobină şi hemoglobină redusă
⚫ cantitatea de caroten din stratul cornos şi hipoderm

⚫ la rasa albă, femeile şi copiii au pielea mai deschisă la culoare

⚫ pe anumite zone topografice (areole mamare, perineu, părţile
descoperite), culoarea pielii este mai închisă
⚫ prin absorbţia UV cu lungime de undă scurtă, melanina protejează
epidermul inferior şi dermul de injuria solară acumulativă
⚫ distribuţia geografică a pigmentaţiei mai intense a pielii corespunde
cu regiunile cele mai intens însorite.
Anatomia pielii: relief cutanat
Suprafaţa pielii: proeminenţe, depresiuni şi orificii.

⚫ Proeminenţe:
⚫ tranzitorii (contracţia muşchilor arectori ai părului)
⚫ permanente (produse de marile piuri de flexie, de pliurile
secundare; acestea sunt liniile de tensiune elastică cutanată şi
crestele papilare)
⚫ crestele papilare => dermatoglife (palme, tălpi) specifice fiecărui
individ

⚫ Depresiuni/ şanturi ale pielii:

⚫ structurale: adânci (inghino-crurale, submamare, interfesiere)
⚫ superficiale, fine scurte şi numeroase (cadrilajul normal)
⚫ depresiuni de locomoţie (în jurul articulaţiilor)

⚫ Orificiile cutanate sau porii sunt depresiuni infundibulare

reprezentând locul de deschidere a foliculilor pilosebacei sau a
glandelor sudoripare; la nivelul marilor orificii naturale, pielea se
continuă cu semimucoasele şi mucoasele.
Anatomia pielii: distribuţia pilozităţii
⚫ piele: glabră/ păroasă

⚫ rol estetic

⚫ până la pubertate: peri la nivelul scalpului, sprâncenelor şi

genelor

⚫ după pubertate: la ambele sexe axilar şi pubian, iar la bărbat

şi la nivelul feţei şi pieptului

⚫ pe restul suprafeţei cutanate sunt peri fini, cu excepţia:

palmelor, tălpilor, glandului penisului, feţelor dorsale ale
ultimelor falange, joncţiunilor muco-cutanate (complet
glabre).