UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.

ECHIPAMENTE, INSTALAȚII ȘI APARATE UTILIZATE ÎN TRATAMENTUL ȘI

RECUPERAREA AFECȚIUNILOR LOCOMOTORII ȘI NEUROLOGICE

Cuprins
0 2.1. Introducere
1 2.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare
2 2.3. Conţinutul unităţii de învăţare
2.3.1. Ortopedie și traumatologie, istoric
2.3.2. Investigarea bolnavilor cu patologii ale aparatului
locomotor și neurologice
2.3.2.1. Bolile sistemului osteo-articular, ale mușchilor și ale țesutului conjunctiv
2.3.2.2. Echipamente, aparate și instalații folosite în tratarea aparatului locomotor
2.3.3. Sistemul nervos
2.3.3.1. Afecțiunile sistemului nervos
2.3.3.2. Echipamente, aparate și instalații folosite în tratarea afecțiunilor sistemului
nervos
2.4. Îndrumar pentru verificare/autoverificare

2.1. Introducere

Aparatul locomotor este format dintr-o varietate și multitudine de

structuri care îndeplinesc roluri multiple în funcționarea normală a
organismului. Aceste structuri își îndeplinesc rolul și funcționează într-
un mod armonios și ca urmare a impulsurilor primite de la nivelul
scoarței cerebrale. Impulsurile ascendente și descendente ajung pe căi
diferite de la periferie la creier și în sens invers, spre efector. Dispunerea
apropiată a acestor elemente (aparatul locomotor și țesutului nervos),
face ca lezarea unora să influențeze de cele mai multe ori
funcționalitatea celorlalte și împreună a întregului organism.

2.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare

Obiectivele unităţii de învăţare:

După parcurgerea acestei unităţi de învăţare, veţi identifica:
 terminologia specifică unor afecțiuni ale aparatului locomotor
și ale sistemului nervos;
 pașii/etapele de lucru în vederea abordării unei conduite
terapeutice adecvate;
 contextul în care se impune operarea cu echipamente, instalații

28
 și aparate, în afecțiunile aparatului locomotor și afecțiunile
neurologice.

Competenţele unităţii de învăţare:

 asimilarea noilor cunoştinţe necesare în formarea studenţilor ca
viitori kinetoterapeuți
 dezvoltarea unor abilităţi de operare cu aparatele de recuperare

Timpul alocat unităţii: 3 ore

2.3. Conţinutul unităţii de învăţare

2.3.1. Ortopedie și traumatologie, istoric

„Ortopedie”- limba greacă: orthos–drept, corect;

paideia–educarea copiilor, instruire (ulterior a fost înţeles cu
sensul lat. pes., pedis–picior).
,,Traumatologieʼʼ - limba greacă: trauma – rană, leziune şi
logos – ştiinţă.
,,Neurologieʼʼ - gr. neuron – nerv, logos – știință Ramură a
medicinei care studiază formarea, structura, funcțiile și bolile
sistemului nervos

Termenul ortopedie a fost propus de renumitul savant şi chirurg

francez Nicolas Andry (1658-1747) (foto. 2.1).

Foto. 2.1. Nicolas Andry Foto. 2.2. „L’Ortopedie”

29
 Nicolas Andry este autorul cărții „L’Ortopedie”, publicată în
1741, fiind o introducere în ortopedie (foto.2.2). Aceasta
reprezintă o lucrare adresată medicilor, dar mai ales părinților și
cuprinde o parte de anatomie în care sunt descrise structura
scheletului uman și creșterea, și o altă parte dedicată corectări
deviațiilor coloanei vertebrale la copii. Este o lucrare valoroasă,
deoarece termenul ortopedie a fost preluat și a devenit o ramură
a medicinei care se preocupă de afecțiunile aparatului
locomotor. Una dintre gravurile conținute în lucrare și anume
copacul strâmb care este legat pentru a-și îndrepta trunchiul,
devine ulterior simbolul ortopediei (foto. 2.3) .

Foto.2.3. Simbolul ortopediei 1743

„L’Ortopedie ou l’art de prévenir et de coriger dans les enfants,

les deformites de corps, le tout par des moyens à la portée des
Péres et des Méres et de tout les Personnes qui desenfants a
elever”.
 Fondatorul medicinei raţionale, Hipocrate (460 î.Hr.), autorul
a 60 de lucrări de medicină; are lucrări despre fracturi – „De
fractures”, leziunile articulaţiilor – „De articulis”, principiul
pârghiei în aparatul locomotor – „Vectiarius”.
 Aurelius Cornelius Celsus (cca 60 î. Hr. – 20 d. Hr.). El nu a
fost medic, ci un erudit latin, denumit ,,Cicero al medicinei”. El
a definit cele patru semne cardinale ale inflamaţiei: rubor et
tumor, cum calore et dolore.
 Galen, ilustru medic antic, îi aparţin termenii cifoză,
scolioză, lordoză (în deformaţiile coloanei vertebrale). O mare
valoare au lucrările sale în patologia musculară; el a introdus în
medicină termenul „tonus muscular”.
 Preocupările în domeniul ortopediei și traumatologiei în
România, sunt greu de apreciat unde își au începuturile. Se
consideră (Prof. Dr. Dan V. Poenaru; http://www.viata-
medicala.ro/*articleID_5308-dArt.html) că în anul 1869, doi
tehnicieni ortopediști străinii Trapizanni și Brhöm, veniți de la
Paris, deschid în București un magazin de instrumentar
chirurgical și de piese prefabricate pentru confecționarea
30
 protezelor și ortezelor.
 În anul 1905 primul chirurg ortoped român, dr. Ion
Ghiulamila absolvent al Facultății de Medicină din București,
cu specializare în ortopedie la Berlin, își organizează un institut
de ortopedie. ,,Structura acestei prime unităţi de ortopedie şi
traumatologie din România cuprindea o mică sală de operaţii,
un cabinet de radiologie, o sală de gimnastică medicală, masaj şi
fizioterapie, o sală pentru gips şi un atelier de orteze şi
protezeʺ. 
 În anul 1920, se deschide la Cluj primul spital public din
țară, acesta fiind condus de către medicul Alexandru D.
Rădulescu. Spitalul avea o dotare semnificativă, fiind dotat cu
două săli de operație, aparatură de mecanoterapie activă și
pasivă complexă, sală de electrofizioterapie, laborator clinic,
atelier de ergoterapie, școală primară, spații pentru helioterapie.
 La Timișoara în anul 1925 dr. Nikolaus Hoffmann, într-un
cabinet privat practica o gamă largă de tratamente pentru
afecțiuni ca: luxația congenitală de sold, scolioze, cifoze,
picior strâmb congenital, TBC osteoarticular, cura chirurgicală a
hallux valgusului. Cabinetul dispunea și de un atelier unde se
confecționau corsete și proteze.

2.3.2. Investigarea bolnavilor cu patologii ale aparatului

locomotor și neurologice

Investigarea bolnavilor cu patologie a aparatului locomotor:

 cunoașterea anamnezei și evoluția patologiei bolnavului;
 inspecţia clinică;
 palparea focarului patologic;
 auscultarea;
 evaluarea mobilității articulare;
 evaluarea forței musculare;
 efectuarea investigaţiilor antropometrice;
 investigaţii paraclinice necesare (radiologie, ecografie,
rezonanţă magnetică nucleară, scintigrafie etc.).

2.3.3. Bolile sistemului osteo-articular, ale mușchilor și ale

țesutului conjunctiv

Aparatul locomotor al corpului uman constituit din aproximativ

206 oase, 310 articulaţii, 439 muşchi, tendoane, nervi periferici, vase
sangvine, cu un specific anatomic şi funcţional, este afectat de diverse
patologii, cu particularităţi de manifestare şi evoluţii diferite.
După International Statistical Classification of Diseases and Related
Health Problems (ICD) această clasificare reprezintă fundamentul
statistic al sănătății. Aceasta cartografiază condiția umană de la naștere
la moarte: orice rănire sau boală pe care o întâlnim în viață - și orice ar
putea să provoace moartea - este codificat în această clasificare.
Codurile ICD pot avea o importanță financiară enormă, deoarece

31
acestea sunt folosite pentru a determina unde să se investească cel mai
bine resursele care sunt din ce în ce mai puține. În țări precum SUA,
între timp, codurile ICD reprezintă fundamentul facturării asigurărilor
de sănătate și, astfel, sunt legate în mod critic de finanțările din
domeniul sănătății.

 Artropatii infecțioase
 Poliartropatii infecțioase
 Artroze
 Alte afecțiuni ale articulațiilor
 Tulburări ale țesutului conjunctiv sistemic
 Dorsopatii prin deformare
 Spondilopatii
 Alte dorsopatii
 Afecțiuni ale mușchilor
 Afecțiuni ale sinoviei și tendonului
 Alte afcțiuni ale țesuturilor moi
 Afecțiuni ale densității și structurii oaselor
 Condropatii
 Alte boli ale sistemului musculo-scheletal și ale țesutului
conjunctiv (https://mediately.co/ro/icd/M00-M99/bolile-
sistemului-osteo-articular-ale-muschilor-si-tesutului-
conjunctiv).

2.3.4. Echipamente, aparate și instalații folosite în

tratarea aparatului locomotor

În decubit, așezat sau ortostatism, pe loc sau în mișcare corpul

este apreciat în raport cu o poziție considerată normală. Această poziție
considerată normală apreciază aliniamentul capului, coloanei vertebrale
și bazinului, al membrelor superioare și inferioare. Abaterea de la aceste
poziții, dar și menținerea lor un timp mai îndelungat face ca la nivelul
țesuturilor moi, iar în timp și la nivelul articulațiilor și oaselor să apară
modificări care devin structurale.
Pozițiile patologice ale corpului uman se impune să fie influențate
cu ajutorul unor metode și tehnici specifice pentru a fi readuse aproape
de normal sau la normal. Unele metode și tehnici folosesc echipamente,
aparate și dispozitive general utilizate în kinetoterapie sau specifice.
Rastel pentru materiale, confecționat din lemn, cu rolul de a
organiza locul de desfășurare al terapiei poate conține(fig. 2.4):
 bastoane confecționate din lemn sau material plastic, având
culori și dimensiuni diferite;
 cercuri de gimnastică confecționate din lemn sau material
plastic, având culori și dimensiuni diferite;
 măciuci de gimnastică confecționate din lemn sau material
plastic, având culori, forme și dimensiuni diferite;
 coardă gimnastică confecționată din bumbac sau material
sintetic de lungime, grosime și culoare diferită;
 mingi pentru gimnastică și pentru terapie confecționate din
burete, plastic sau piele de dimensiuni și greutăți diferite;
 greutăți pentru articulații de mărimi și greutate diferită;

32
 Fig.2.4. Rastel pentru bastoane, cercuri, mingi, greutăți

 greutăți pentru pumn de mărimi și greutate diferită (fig. 2.5);

Fig. 2.5. Greutăți pentru pumn

 mingi gomflabile pentru gimnastică și pentru terapie, de

dimensiuni și forme diferite (fig. 2.6);

33
 Fig.2.6. a,b,c. Mingi pentru terapie

 mingi pentru gimnastică și pentru terapie confecționate din

plastic sau piele de dimensiuni și greutăți diferite (fig. 2.7
a,b,c,d,e);

34
Fig. 2.7. a,b,c,d,e Mingi pentru gimnastică și pentru terapie de diferite
greutăți

 bancă pentru gimnastică și pentru terapie confecționată din

lemn de dimensiuni și greutate diferită (fig. 2.8);

Fig. 2.8. Bancă de gimnastică

 dispozitive pentru educarea mersului confecționate din lemn

de dimensiuni și greutăți diferite (fig. 2.9 a,b);

Fig. 2.9. a.

35
 Fig. 2.9. b.
Fig. 2.9. a,b Dispozitive educarea mersului

Imaginile sunt preluate: https://www.artimex-sport.ro/ro/produse/plan-

de-reeducare-a-mersului-tip-bare-paralele-recuperare-pediatrica

 saltele pentru gimnastică și pentru terapie confecționate din

burete de dimensiuni, consistență, culori și greutăți diferite (fig.
2.10 a,b,c);

Fig.2.10. a,b,c Saltere pentru terapie

 masă Bobath pentru terapie cu cadru confecționat din lemn

sau metal de dimensiuni și culori diferite (fig. 2.11);

36
Fig.2.11. Masă Bobath pentru terapie

 masă pentru terapie cu cadru confecționat din lemn sau metal

de dimensiuni, formă și culori diferite (fig. 2.12 a,b);

fig. 2.12.a

fig. 2.12.b
Fig. 2.12. a,b Masă simplă și modulară pentru terapie și masaj

 dispozitive pentru locomoție asistată: cârje de mers

reglabile, cadre de mers și fotolii rulante confecționate din
materiale ușoare (fig. 2.13);

37
Fig.2.13. Dispozitive pentru locomoție asistată

 corsete, orteze, gulere, susținători plantari și încălțăminte

ortopedică confecționate din materiale speciale (fig. 2.14 a,b);

Fig.2.14. a Corsete, gulere de tipuri diferite

38
Fig. 2.14. b Orteze, susținători plantari și încălțăminte
ortopedică

Pentru corectarea deviațiilor coloanei vertebrale se

folosesc metode și tehnici diferite care implică aparatură
specifică.
Abaterile de la poziția normală a corpului pot determina
deformări de grade diferite, care implică o intervenție mai
riguroasă din partea kinetoterapeutului (fig. 2.15)

Fig. 2.15. Poziția normală a corpului și abaterile de la normal

39
 Pentru deviațiile de coloană vertebrală metoda Schroth
folosește dispozitive specifice de recuperare (fig.16). Acestea sunt
reprezentate de:
1. scăunel cu dimensiuni standard
2. săculeți cu perle de polistiren
3. cilindri de mărimi și diametre standard
4. minge Bobath și mingi de mărime medie
5. bastoane de lngime mare 2 m
6. spalier
7. masă Bobath
8. curea pentru fixare
9. oglindă
10. benzi elastice

Fig. 2.16 Echipament specific metoda Schroth

 dispozitiv pentru corectarea deviațiilor coloanei vertebrale

tip FED (fig. 2.17 a,b);

40
Fig. 2.17 a,b Dispozitiv pentru corectarea deviațiilor vertebrale tip
FED

 spaliere standard sau de marimi diferite confecționate din

lemn (fig. 2.18 a,b);

Fig. 2.18 a,b Spaliere standard sau de marimi diferite

confecționate din lemn

 cușca Rocher de marimi diferite confecționat din metal sau

panouri pentru terapie cu scripeți (fig. 2.19 a,b);

Fig. 2.19 a

41
 Fig. 2.19 b
Fig. 2.19 a,b Cușca Rocher de marimi diferite confecționat din
metal sau panouri pentru terapie cu scripeți

 Greutăți de forme și mărimi diferite confecționate din metal

sau pânză (fig. 2.20 a,b);

Fig. 2.20 a,b Greutăți de forme și mărimi diferite confecționate

din metal sau pânză;

42
  Corzi elastice de forme rezistență și mărimi diferite
confecționate din cauciuc (fig. 2.21 a,b);

Fig. 2.21 Corzi elastice

 Flexoare de forme, rezistență și mărimi diferite (fig. 2.22

a,b);

Fig. 2.22 a,b Flexoare

 Dispozitive pentru tonifierea musculaturii flexorare de

forme, rezistență și mărimi diferite (fig. 2.23 a,b);

Fig. 2.23 a,b Dispozitive pentru tonifierea musculaturii

flexorare

 Roată recuperare umăr (fig. 2.24 a,b);

43
 Fig. 2.24 a,b Roată recuperare umăr

 Pedalier recuperare membre inferioare (fig. 2.25 a,b);

Fig. 2.25 a,b Pedalier recuperare membre superioare și

inferioare

 Stepper recuperare membre inferioare (fig. 2.26 a,b);

44
Fig.2.26 a,b Stepper recuperare membre inferioare

 Dispozitiv recuperare membre inferioare (fig. 2.27 a,b);

Fig. 2.27 a,b Dispozitiv recuperare membre inferioare

 Bicicletă ergometrică (fig. 2.28 a,b);

Fig. 2.28 a,b Bicicletă ergometrică

 Bandă de mers și alergare (fig. 2.29 a,b);

45
 Fig. 2.29. Bandă de mers și alergare

 Verticalizatoare (fig. 2.30 a,b);

Fig. 2.30. a,b Verticalizatoare

 Rulouri pentru recuperare (fig. 2.31 a,b);

Fig. 2.31. a,b Rulouri pentru recuperare

46
 2.3.3. Sistemul nervos

Din punct de vedere structural sistemul nervos este

împarțit în:
- sistem nervos central (SNC), format din encefal și măduva
spinării
- sistemul nervos periferic, format dintr-o componentă
somatică (nervii spinali și cranieni) și componenta vegetativă
(SNV - simpatic și parasimpatic) (fig.2.32).
Funcțional, sistemul nervos prezintă o rețea de neuroni
interconectați între ei, având o cale de conducere a informațiilor
culese de la periferie sau de la organele interne, un sistem de
analiză și procesare a acestora și un sistem care după ce s-a
stabilit un răspuns, îl trimite înapoi către periferie sau spre alte
orgame pentru a declanșa reacția dorită.
Calea senzitivă, aferentă este formată din trei neuroni: unul
periferic și doi centrali.
Calea motorie, eferentă este formată din doi neuroni: unul
central și unul periferic.

Fig. 2.32. Sistemul nervos central și periferic

2.3.3.1. Afecțiunile sistemului nervos
După  International Statistical Classification of Diseases
and Related Health Problems (ICD), bolile sistemului nervos se
clasifică astfel:
 Boli inflamatorii ale sistemului nervos central
 Atrofii sistemice afectând în special sistemul nervos central
 Alte boli degenerative ale sistemului nervos
 Boli demielinizante ale sistemului nervos central
 Tulburări episodice și paroxistice
 Afecțiunile nervilor, radăcinilor și ale plexurilor nervoase

47
  Polineuropatii și alte afecțiuni ale sistemului nervos periferic
 Afecțiuni ale joncțiunilor mioneurale și musculare
 Paralizia cerebrală și alte sindroame paralitice
 Alte afecțiuni ale sistemului nervos
https://mediately.co/ro/icd/G00-G99/bolile-sistemului-
nervos

Paralizia cerebrală reprezintă o afecțiune neurologică cu

incidență crescută, cauza acestei suferințe fiind prenatală, perinatală sau
postnatală și poate fi:
 spastică - leziune la nivelul emisferelor cerebrale
 tetrapareză
 dipareză
 hemipareză
 diskinetică – lezarea ganglionilor bazali
 ataxică (cerebeloasă) – leziune la nivelul cerebelului
Afectarea neronului motor periferic cuprinde afecțiunile
neuromusculare și reprezintă o patologie foarte des întâlnită.
 Paralizia plexului brahial
 Paralizia plexului lombar
 Sindromul dureros de membru fantomă
 AMS (amiotrofia musculară spinală)
 Polineuropatii și alte afecțiuni
 Traumatisme vertebromedulare (TVM)
 Miastenia
 Afecțiuni musculare
 Distrofiile
 Miopatii congenitale

2.3.3.2. Echipamente, aparate și instalații folosite în

tratarea afecțiunilor sistemului nervos

În funcție de informațiile culese în urma procesului de

investigare a subiectului (vezi 2.3.2. Investigarea bolnavilor cu patologii
ale aparatului locomotor și neurologice), kinetoterapeutul va gândi un
program de terapie personalizat.
Programul de stimulare poate să cuprindă exerciții cu o
dificultate progresivă și cu un nivel de încărcare adaptat scopului
urmărit. Pentru aceasta pot fi alese echipamente, instalații și aparate care
au fost amintite în prima parte a acestei unități de învățare, dar și alatele
care sunt specifice afecțiunilor neurologice și care sunt prezentate în
continuare.

 Indego – este un exoschelet (fig. 2.33 a,b);

Terapia Indego® dă clinicienilor posibilitatea de a oferi o terapie
de mers individualizată, personalizată în traumatismele măduvei
spinării, accidente vasculare cerebrale și afecțiunile neuronului motor
central. Dispozitivul permite deplasarea pe teren plat a subiectului, fără
denivelări sau diferențe de nivel mari. Este necesar ca persoana care îl
folosește să fie asistată de către un însoțitor care a fost în prealabil
instruit pentru a aplica exoscheletul și a face reglajele legate de
48
lungimea pasului, unghiurile de flexie și extensie, dar și în procedura de
ridicare sau așezare pe un scaun.

Fig. 2.33. a,b Indego

Mișcarea spre înainte sau spre înapoi a trunchiului reprezintă

modalitatea de a controla exoscheletul. Aplecarea trunchiului determină
o înclinare la nivelul centurii care fixează zona lombosacrală și astfel
provoacă flexie din partea aparatului la nivelul șoldului și genunchiului.
Verticalizarea centurii oprește sau încetinește aceste mișcări. Pentru a
putea fi folosit acest echipament, pacientul trebuie să folosească
membrele superioare pentru lua sprijin pe cârje sau un cadru de mers.

 Lokomat pentru recuperarea membrelor inferioare (fig.

2.34 a,b);
Modelul de mers fiziologic este asigurat de exoscheletul reglabil
individual, combinat cu susținerea greutății corporale în dinamică.
Lokomat oferă o distribuție naturală a presiunii plantare, feedback
senzorial și deplasări fiziologice pe verticală în timpul ciclului complet

49
de mers.
Unghiurile articulațiilor șoldului și genunchiului pot fi, de
asemenea, ajustate individual în timpul antrenamentului pentru a se
adapta nevoilor specifice pacienților.
În timpul recuperării, pacienții trebuie să fie provocați la și dincolo
de capacitățile lor individuale. Viteza, încărcarea și suportul robotic pot
fi reglate pentru a determina în mod optim intensitatea terapiei .

Fig. 2.34 a,b Lokomat

 G-EO Evolution pentru recuperare membre inferioare (fig.
2.35 a,b);
 Acest  sistem are capacitatea de a ajuta pacienții să reînvețe
mersul la nivelul solului  și de a-și recupera abilitatea de urcare și
coborâre  a scărilor prin programele  complexe integrate.
Acest robot poate fi utilizat în recuperarea pacienților cu afecțiuni
precum:
- tetraplegia;
- hemiplegia;
- leziuni de nervi periferici;

50
- scleroza laterală amiotrofică;
- atrofii musculare;
- alte patologii neuro-musculare în care mersul este alterat sau pierdut.

 
Fig. 2.35 a,b G-EO Evolution

 Andago pentru recuperare mersului (fig. 2.36);

Andago utilizează tehnologia robotică mobilă pentru a înțelege
intenția de mișcare a pacientului și pentru a-l urmări în mod activ,
oferind în același timp suport dinamic al greutății corporale.
Andago V2.0 oferă terapeuților un instrument versatil pentru
antrenarea mersului pe jos, înlăturînd discrepanța dintre mersul cu
trepied și mersul liber.

Fig. 2.36 Andago

 Erigo sistem de verticalizare a pacienților (fig. 2.37 a,b);

Dispozitiv pentru mobilizarea timpurie și sigură a pacienților.
Permite mobilizarea și verticalizarea pacienților imobilizați cu o
capacitate mică de interacțiune sau fără capacitate de interacțiune.
Mișcarea membrelor inferioare și încărcarea piciorului, reprezintă
stimuli importanți pentru sistemul nervos central.
Aceasta duce la activarea musculară, îmbunătățirea funcției
pompei musculare și întoarcerea venoasă, rezultând în final o stabilitate
cardiovasculară îmbunătățită. Prin urmare, pacienții verticalizați cu
51
Erigo, în general, nu suferă o scădere a tensiunii arteriale. Ei tolerează
poziția verticală mai bine decât pacienții tratați pe mese convenționale
de înclinare fără o funcție de trecere și o încărcare ciclică a picioarelor.
Imagini preluate : https://www.researchgate.net/figure/Erigo-
components_fig5_325999200 .

Fig. 2.37 a,b Erigo

 Armeo pentru recuperare membrului superior (fig. 2.38

a,b);
Prin asigurarea suportului pentru greutatea brațului, Armeo
Spring le permite pacienților să utilizeze toate funcțiile motorii rămase
și îi încurajează să obțină un număr mai mare de mișcări 3D de acces și
apucare, pe baza obiectivelor terapeutice specifice.
Întrucât întreaga activitate în timpul formării se bazează pe
mișcările proprii ale pacientului, această pregătire repetitivă duce la
rezultate mai bune și mai rapide pe termen lung.

52
 Fig. 2.38. a,b Armeo

 Pro-Kin 252 pentru recuperarea tonusului muscular și a

echilibrului (fig. 2.39);
Sistemul Pro-kin 252 reprezintă vârful de gamă al evaluării și
antrenamentului, al echilibrului static și dinamic (proprioceptiv).
Acesta combină componente noi şi inovaţii tehnologice, cum ar fi
opţiunile de control stabilizate electronic la 50 de nivele diferite.
Sistemul stabilometric este o platformă extrem de precisă. Controlul
instabilităţii – 50 de nivele de instabilitate.

Modalităţi de stabilitate posibile

 Dinamic total
 Bloc monoaxial faţă-spate
 Bloc monoaxial stânga-dreapta
 Static total (stabilometric)
 Dinamic: 15° de înclinare de la poziţia orizontală către toate
direcţile: pas de 0.1°
 Frecvenţă de eşantionare: 20 Hz
 Capacitatea de încărcare: 150 kg
 Sistem pneumatic automat

53
  Monopodal şi bipodal

Fig. 2.39. Pro-Kin

 ISO SHIFT pentru recuperare tonusului muscular și a
echilibrului (fig. 2.40);

ISO SHIFT este primul dispozitiv de antrenament funcțional din

lume cu sistem de exerciții libere, care încorporează capacitatea de
recunoaștere a mișcării și antrenarea echilibrului. Cu ajutorul unor
cabluri de rezistență cu geometrie variabilă, acesta este dedicat
antrenării izotonice a membrelor superioare și inferioare.ISO SHIFT
este în special potrivit pentru medicină sportivă, recuperare medicală și
terapie ocupațională.

Fig. 2.40. ISO SHIFT

54
 Fig. 2.40. ISO SHIFT

 Walker View bandă pentru recuperarea mersului și

alergării (fig. 2.41 a,b);
Walker View este o bandă de mers și alergare complet echipată
Woodway cu o platformă PC integrată capabilă să evalueze simultan
atât analiza mersului cât și mișcarea tuturor părților corpului. Monitorul
de 47ʺ, poziționat în partea din față a sistemului de vizualizare Walker,
este o oglindă digitală care oferă pacientului un feedback puternic
privind controlul și analizarea poziției sale în mișcare.

Fig. 2.41. a,b Walker View bandă pentru recuperarea mersului și

55
 alergării
 Nirvana - dispozitiv medical de recuperare (fig. 2.42 a,b);
NIRVANA este un dispozitiv medical bazat pe realitatea virtuală
proiectat special pentru a susține recuperarea motorie la pacienții cu
tulburari neuromotorii.
Ea accelerează procesul de recuperare prin susținerea alegerilor
terapeuților cu privire la activitatea cea mai potrivită pentru pacient.
NIRVANA este un sistem complet neinvaziv care funcționează
într-un mediu realist. Utilizează stimularea neuro-senzorială și
adaptează nivelul de dificultate al fiecărui exercițiu la abilitățile nou
dobândite ale pacientului, în timp real.

Fig. 2.42 a,b Nirvana

 Bazin cu bandă de mes sau alergare integrată (fig. 2.43 a,b);

Proiectat pentru a asigura hidroterapie în poziție verticală, acest
model funcțional are toate atributele necesare pentru un tratament
eficient, utilizat în exerciții de recuperare și fitness, folosind o bandă de
alergare subacvatică.
Cu dotări opționale precum, curenți de apă, sistem de înclinare a
benzii, bare de susținere suplimentare, FOCUS este utilizat în întreaga
lume ca banda de alergare subacvatică cea mai eficientă. 
Bazinele cu bandă de alergare intergrată FOCUS sunt recomandate
pentru următoarele afecțiuni:
- Recuperare motorie postoperatorie (genunchi, șold, gleznă)
- Tulburări neurologice

56
- Reglarea greutății corporale
- Probleme de coordonare și echilibru
- Pacienții de toate vârstele și toate capabilitățile fizice, beneficiază de
acest produs de referință, ușor de utilizat.

Fig.2. 43 a,b Bazin cu bandă de mers sau alergare integrată

2.4. Îndrumar pentru verificare/ autoverificare

Sinteza unităţii de învăţare 2

 În această unitate de învăţare, studenţii își însușesc informații despre istoricul afecțiunilor
locomotorii, fiind informați despre termenii care se folosesc în recuperarea medicală.
 Sunt prezentate clasificări internaționale ale afecțiunilor locomotorii și neurologice.

57
  De asemeni se face o prezentare a aparatelor care pot fi alese în programul de recuperare a
deviațiilor de coloană vertebrală și a afecțiunilor neurologice care au o incidență crescută.

 Concepte cheie:
Ortopedie, traumatologie, neurologie

- Ortopedie - limba greacă: orthos–drept, corect; paideia–educarea copiilor, instruire (ulterior a

fost înţeles cu sensul lat. pes., pedis–picior).
- Traumatologie - limba greacă: trauma – rană, leziune şi logos – ştiinţă.
- Neurologie - gr. neuron – nerv, logos – știință Ramură a medicinei care studiază formarea,
structura, funcțiile și bolile sistemului nervos.

Întrebări de control şi teme de rezolvat

1. Prezentaţi obiectivele unității de învățare.
2. Ce aparate puteți folosi pentru creșterea amplitudini flexiei în articulația glenohumerală?
3. Din ce poziții poate fi stimulat mușchiul fesier mijlociu când are valoarea forței 2?
4. Ce aparat puteți folosi pentru posturare în deviația de coloană vertebrală?
5. Cum puteți alungi o coloană vertebrală cifozată cu ajutorul unui rulou?
6. Ce aparate folosiți pentru scăderea spasticității mușchiului flexor comun al degetelor?
7. Ce dispozitiv alegeți pentru a reduce încărcarea pe membrul inferior după o entorsă?
8. Ce echipament folosiți pentru a crește stabilitatea articulației genunchiului?
9. Din ce poziții alegeți să lucrați cu un pacient care a avut o fractura de femur și ce dispozitive
folosiți?
10. Ce echipamete folosiți pentru verticalizarea unei persoane care a avut un accident vascular
cerebral?

Teste de evaluare/autoevaluare
 Răspundeţi adevărat (dacă consideraţi că propoziţia este adevărată) sau fals (dacă
consideraţi că propoziţia este falsă).

1. Pentru creșterea stabilității articulației genunchiului trebuie tonifiați mușchii cvadriceps și

ischiogambieri.
2. Corsetele se folosesc pentru tonifierea musculaturii paravertebrale.

 Alegeţi varianta corectă!

3. Abductorii șoldului pot fi tonifiați din:
a) Decubit ventral c) Atârnat
58
b) Ortostatism cu lanț cinematic închis la d) Patrupedie
nivelul membrelor inferioare

4. Pentru reeducarea echilibrului în ortostatism folosiți:

a. hidrokinetoterapia.
b. aparate gipsate pentru trunchi.
c. exerciții de reeducare a flexiei/extensiei piciorului.

Bibliografie obligatorie
- Alexe, D., Iulian., 2013, Echipamente, Instalații și Aparatură Specifică În Kinetoterapie,
Editura Alma Mater, Bacău
- Ciocoi-Pop, R., 2008, Metode de evaluare şi explorare în kinetoterapie, Editura Riso-Print,
Cluj-Napoca.
- Cordun, M., 2009, Kinantropometrie, Editura CD Press, Bucureşti.
- Cordun, M., 2011, Bioenergetică şi ergometrie în sport, Editura CD Press, Bucureşti.
- Dan, M., 2005, Introducere în terapia ocupaţională, Editura Universităţii din Oradea,
Oradea.
- Marcu, V., Dan, M., 2007, Kinetoterapie/Physiotherapy, Editura Universităţii din Oradea,
Oradea.
Moțet, D., 2009, Enciclopedia de kinetoterapie vol. 1, vol. 2, Editura SEMNE București.

59