Titular disciplină: Lector univ. dr.

kinetoterapeut Anca Jianu

an III KT

METODE ȘI TEHNICI DE REEDUCARE NEUROMOTORIE

C8-10

Metoda Kabat de reeducare neuromotorie și aplicații ale acesteia în

patologia neurologică (6 ore)

Metoda Kabat se bazeaza pe principiul coform caruia cu cat bagajul informational este mai
mare (mai ales informatiile proprioceptive) cu atat contractia musculaturii este mai
puternica.
Exista cateva particularitati :
1. schemele de miscare realizate de membre se realizeaza in spirala sau pe diagonala. Aceasta
modalitate poarta numele de “schema de iradiere”.
2. Miscarile active se deruleaza intotdeauna de la distal catre proximal, in vreme ce
stabilitatea articulara se realizeaza invers.
3. Rezistenta maxima determina iradierea schemei de miscare.
4. Se folosesc tehnici de facilitare a miscarii si posturii :
-pozitionarea
-contactul manual
-intinderile musculare
-presiunile articulare
-rezistenta la miscare, etc.
In timpul derularii miscarii active pe diagonala trebuie sa se aplice urmatoarele :
 Pozitionarea pacientului :
- se poate utiliza reflexul tonic labirintic
-recuperarea flexiei se face din decubit ventral
- recuperarea extensiei din decubit dorsal
 Contactul manual
 Comanda verbala si tonalitatea vocii (forma de stimulare centrala)
 Tractiunea- de obicei activeaza raspunsul flexor
 Fixarea articulara- apropierea suprafetelor articulare-  activeaza raspunsul extensor.
Tractiunea presupune departarea suprafetelor articulare.
 Folosirea rezistentei maximale
 Sincronizarea normala a miscarii. Contractia musculara se realizeaza pe secvente care
decurg din miscari coordonate. Astfel se pot obtine miscari cursive, fara sacade si
acrosari.
 Derularea miscarilor se face de la distal catre proximal.
 Contractia repetata a muschilor slabi creste rezistenta acestora => creste pragul de
aparitie a oboselii.
 Inversarea lenta a sensului de miscare – determina stimulul schemei de miscare
agonista.
 Inversarea lenta cu opunere - realizeaza o contractie izotonica, urmata de o contractie
izometrica pe agonist.
  Recuperarea prin bio-feed-back (feedback sensorial) utilizeaza stimulul vizual sau
auditiv care exprima nivelul de intensitate a unei contractii. Acest bio-feed-back
urmareste la inceput initierea activitatii motorii elementare, performarea miscarilor
complexe controlate senzorial.

Dr. Herman Kabat a dezvoltat o metodologie de recuperare neuromotorie, pornind de

la studiile neurofiziologice ale mişcării, comportamentului motor şi invăţării motorii. Metoda
se aplică in:
- leziuni de neuron motor periferic,
- recuperarea insuficienţei motorii cerebrale,
- leziuni de neuron motor central.
Ea se bazează pe următoarele observaţii:
excitaţia subliminală necesară executării unei mişcări, poate fi intărită cu stimuli din alte
surse, care la randul lor intensifică răspunsul motor;
facilitarea maximă se obţine prin exerciţiu intens, cu maximum de efort, sub rezistenţă;
majoritatea mişcărilor umane se fac in diagonală şi spirală, chiar şi inserţiile musculare şi
ligamentare fiind dispuse in diagonală şi spirală.
Metoda foloseşte scheme de mişcare globală, plecand de la axioma: “Creierul ignoră
acţiunea proprie muşchiului, el recunoaşte numai mişcarea.
In fiecare schema de miscare globala exista:
- o componenta musculara principala care face, in principal, miscarea schemei
- o componenta musculara secundara, care actioneaza, de obicei, pe 2 scheme:
=> In cazul secventelor comune ale celor 2 scheme:
ex: 1. M. marele fesier – participa in principal la schema EXT- ADD – ROT. EXT. SOLD
dar participa si la EXT – ABD - ROT.INT SOLD;
2. in a 2-a schema marele fesier este secundar, iar fesierul mijlociu este principal.
3. faptul ca o miscare este realizata de mai multi muschi asigura miscarea, supletea si
fluiditatea necesara.
Orice deficit la orice muschi al schemei determina scaderea F. si alterarea coordonarii
miscarilor.

Schemele de miscare cuprind:

- pozitia initiala – reprezinta pozitia de intindere, pozitia la care muschiul ajunge la
lungimea maxima.
- pozitia finala – muschiul ajunge la scurtarea maxima.
Aceste 2 pozitii extreme reprezinta capetele, limitele intregii amplitudini de miscare. Intre
aceste 2 limite exista o pozitie mijlocie.
Ex: schema FL., segmentul se aseaza in EXT maxima, apoi se ia in considerare ABD sau
ADD, iar ROT se considera ultima.
Cand incepe miscarea ordinea este inversa:
1. ROT va da caracteristica spirala a miscarii
2. ABD sau ADD
3. FL sau EXT.
Discutam despre schema agonista atunci cand miscarea se executa spre contractie (scurtarea
muschilor).
Discutam despre schema antagonista atunci cand muschii scurtati se alungesc (invers).
Manevrele Kabat se lucreaza pe anumite regiuni ale corpului si se tine cont de “cheia”
acelei scheme.
Ex: schema cap- gat si de trunchi sup.
1. FL. cap – gat spre dreapta
Principiile fundamentale sunt urmatoarele:
- majoritatea miscarilor umane se fac in diagonala sau spirala si orientarea muschilor, a
insertiilor si ligamentelor au directie diagonala sau spirala;
- pentru fiecare segment important al corpului (cap – gat, trunchi inferior, trunchi
superior si membre) exista 2 diagonale de muschi; fiecare diagonala avand cate 2
scheme antagoniste- una de flexie si una de extensie.
Fiecare schema, in spirala si diagonala, reprezinta o miscare cu 3 componente; cate o
componenta pt fiecare plan al spatiului FL sau EXT; ABD sau ADD; ROT INT sau ROT
EXT.
Prima schema: FL cap – gat dreapta
Poz. initiala ROT cap – gat, tr. superior spre stanga cu capul in hiperextensie lat.
stanga (priveste in spate peste umarul stang)
Pozitia finala. ROT cap dreapta, ROT si FL gat dreapta, privirea sa fie orientata in jos
la dreapta iar trunchiul superior face FL si ROT dreapta (tendinta este de a aduce umarul
stang spre soldul drept).
A doua schema: schema inversa de EXT. “Cheia”o reprezinta gatul.
Pozitia de start – devine pozitia finala si invers (plecat din pozitia de FL si ajunge in pozitia
de EXT)
2. Schemele trunchiului inferior si ale membrelor inferioare bilateral asimetrice
“Cheia”= membrul inferior
Ex: FL cu ROT de la stanga la dreapta
EXT de la dreapta la stanga
Posibilitatea diagonalelor opuse cu inversarea sensurilor. M. inferior corespunzator
miscarilor, se roteaza pe aceeasi directie.
3. M. superior si m. inferior
De obicei diagonala membrelor sunt analizate dupa articulatia considerata si numita “pivot de
actiune”.
Schemele de miscare ale membrelor cuprind:
pivotii proximali ( scapulo-humerala si resp. coxo-femurala).
Schema pt acesti pivoti : FL sau EXT; ABD sau ADD; ROT INT sau EXT.
b) pivotii intermediari; cotul, genunchiul.
Trebuie sa precizam pozitia lor. Pot fi flectate, extinse sau intinse.
ROT pivotilor intermediari mimeaza intotdeauna pivotul proximal (merge in acelasi sens)
pivotii distali: pumn, glezna – se aliniaza intotdeauna pivotilor proximali.

LA MEMBRUL SUPERIOR
Respectiv: la mb. sup. – supinatia cu deviatia radiala la nivelul pumnului se asociaza cu
flexie +ROT EXT in scapulo- humeral.
2) Pronatie cu deviatie cubitala a pumnului se asociaza cu EXT + ROT INT a scapulo-
humeralei (umar).
Respectiv: FL pumn se asociaza cu ADD scapulo-humerala(umar)
EXT pumn se asociaza cu ABD scapulo-humeral (umar)

LA MEMBRUL INFERIOR
a.FL plantara – glezna, picior se asociaza cu EXT soldului
b.FL dorsala  se asociaza FL soldului
c.Inversia si ADD piciorului se asociaza ADD si ROT EXT a soldului
d.Eversia si ABD picior se asociaza cu ABD si ROT INT a soldului.
Exista si ultimul nivel al pivotilor digitali care se aliniaza pivotilor proximali si distali.
Ex: la m.superior:
 FL si ADD degete se asociaza cu FL pumn care se asociaza cu FL umar
EXT + ABD degete se asociaza cu EXT pumn care se asociaza cu ABD umar
Deviatia radiala a degetelor se asociaza cu:
-deviatia radiala a pumnului si supinatie
-si cu FL si ROT EXT a umarului
Deviatia cubitala a degetelor se asociaza cu deviatia cubitala a pumnului +pronatie si
se asociaza cu EXT+ ROT INT umar.

MEMBRUL INFERIOR
Pivotii digitali
FL+ADD degete se combina cu FL plantara a gleznei + EXT sold
EXT+ABD degete se combina cu FL dorsala a gleznei+FL sold

DIAGONALELE KABAT
Se codifica dupa miscarea fundamentala, dupa extremitatile si dupa nr diagonalelor.
1. Diagonala 1 Flexie
Elemente= scapula- ridica+ABD+ROT in sus
Bratul – FL+ABD+ROT EXT
Cotul – FL sau EXT sau imobilizare
Pumn, degete – FL+ deviatia radiala
Police – ADD
2. Dg. 2 FL
Elemente = scapula – ridica +ADD+ROT in sus
Bratul – FL + ADD + ROT ext
Cotul – FL sau EXT sau imobilizare
Pumnul si degete – EXT+deviatia radiala
Police – extins
3. Dg. 1 EXT
Elemente = scapula – coborare +ADD+ROT in jos
Bratul – EXT+ABD+ROT INT
Cot – FL, EXT sau imobilizare
Pumn si degete – EXT+ deviatia cubitala
Police – ADD
4. Dg.2 EXT
Elemente = scapula – coborare + ABD + ROT in jos
Bratul – EXT + ADD + ROT INT
Cot – FL sau EXT sau imobilizare
Pumn si degete – FL + deviatia cubitala
Police – opozitia fata de celelalte degete

MEMBRUL INFERIOR
1. Dg. 1 FL extremitatea inferioara)
- pelvis – basculat inainte
- coapsa – FL +ADD+ ROT EXT
- genunchi – FL sau EXT sau imobilizare
- picior + degete – FL dorsala + inversie
2. Diagonala 2 de flexie
- pelvis – ridicare
-coapsa – FL + ABD + ROT INT
- genunchi – FL sau EXT sau imobilizare
 - picior + degete – FLdorsala + eversie
3. Diagonala I de extensie
- pelvis – basculat inapoi
- coapsa – EXT + ABD + ROT INT
- genunchi – FL sau EXT sau imobilizare
- picior si degete – FL plantara + eversie
4. Diagonala 2 de extensie
- pelvis – coborat
- coapsa – EXT+ADD + ROT EXT
- genunchi – FL sau EXT sau imobilizat
- picior + degete – FL plantara + inversie

Exista schema bilaterara simetrica a unei dg. I. sau II. la membrul superior sau la membrul
inferior => ambele membre executa aceasi dg. in acelasi sens.
Exista schema B.S. reciproca (B.S.R.)
Dreapta face DI. Fl si stanga face DI. EXT
sau
dg. DII.Fl – dreapta
DII. EXT – stanga

B.A. (bilaterala asimetrica)

D I. Fl – dreapta
D II. Fl – stanga

Schema B.A. reciproca (B.A.R.)

D I. Fl – dreapta
d II. EXT – stanga

MISCARILE CLASICE

Despicatul este miscarea ca la spartul lemnelor. Presupune FL trunchiului superior si a

membrelor superiore, solidarizate prin prinderea cu o mana a celuilalt pumn.

Despicatul spre dreapta

Pozitia initiala : EXT tr. se asociaza cu D I. EXT E.S. dreapta cu D II. E,E.S. stanga si miscarea
se duce spre soldul drept.
Liftingul -miscare inversa despicatului. Plec din pozitia FL tr. + membre solidarizate si ma
duc asociat cu DII. FL, E.S. dreapta + DI. FL, E.S. stanga si miscarea este de ridicare spre
dreapta.

FL trunchiului inferior si EXT trunchiului inferior

Fl trunchiului inferior (FTI)
Schemele flexoare asimetrice ale membreului inferior
Ex: FL la dreapta trunchiului
Dg.II, F, EI drepte
DI. F, EI stangi
E.T.I. (extensia trunchiului inferior)
Scheme extensoare asimetrice ale membrului inferior
DI. E, EI dreapta
DII. E, EI stanga

Dacă vorbim despre schemele cap, gât şi trunchi superior, cheia acestor scheme este gâtul:
1. Marea majoritate a mişcărilor umane care se fac pe diagonală şi spirală, respecta
orientarea muşchilor, a inserţiilor şi lig care au această orientare
2. Pt fiecare segment important al corpului cap, gât, trunchi superior, trunchi inferior şi
membre, există 2 diagonale de mişcare fiecare având câte două scheme antagoniste pe
flexie şi pe extensie
3. Fiecare schemă în spirală şi în diagonală dezvolta o mişcare cu 3 componente
o Flexie /extensie
o Abducţie/adducţie
o Rotaţie externă/internă
Dpdv practic, fiecare schemă are o componentă musculară principală care face în principal
mişcările schemei. Există şi o componentă musculară secundară care acţionează în două
scheme de mişcare în cadrul secventelor comune ale acestor două scheme.
Exemplu:
Marele fesier participa mai ales la schema – extensie, adducţie, rotaţie externă şold dar şi la
schema – extensie, abducţie, rotaţie internă.
În această a doua schemă, muşchiul principal este fesierul mijlociu iar fesierul mare participa
secundar, în vreme ce în prima, el este componenta principală.
O mişcare este realizată de mai mulţi muşchi fapt ce asigură supleţea şi fluiditatea mişcării.
Orice deficientă la oricare muşchi al schemei determina scăderea forţei şi coordonării
mişcării.
Orice schemă de mişcare cuprinde:
- Poziţia iniţială – reprezintă poziţia de întindere, de alungire maximă a muşchiului
- Poziţia finală care reprezintă poziţia de scurtare maximă
Între cele două poziţii se derulează întreaga amplitudine de mişcare, între ele se afla poziţia
medie /mijlocie.
Concluzie:
Dacă schema de mişcare este de flexie, segmentul se aşeză în extensie maximă şi apoi se iau
în considerare mişcările de abd/add, dacă schema cuprinde mişcarea de abducţie, segmentul
se aşează în add maximă.
Rotaţia se ia în considerare ultima.
Când mişcarea începe să se deruleze, ordinea este inversă, întâi rotaţia apoi abd şi add şi la
fină flexia şi extensia.
Rotaţia care intră în joc prima, da caracteristică spirală a mişcării. Faţă de aceste principii de
bază şi de metodologia clasică a diagonalelor, există schema agonistă. Atunci când mişcarea
se execută prin contracţie de scurtarea muşchilor şi există schema antagonistă derulată în
sensul invers în care muşchii scurtaţi se alungesc.
Schemele de facilitare kabat se pot realiza:
· Pasiv - de către kineto
· Activ - prin mişcare liberă fără rezistenţă sau ghidaj
· Activo-pasiv care se poate face liber sau cu ghidaj
· Activ cu rezistenţa care urmăreşte creşterea forţei şi îmbină contracţia izotonică cu
rezistenţă cu contracţia izometrică care presupune menţinerea poziţiilor extreme.
Schemele cap gât şi trunchi superior
Cheia o reprezintă gâtul
Ex: pozitia de start, presupune cap, gât, trunchi superior la stânga
Cap hiperextensia laterală stânga (pacientul priveşte în spate peste umărul stâng), se derulează
mişcarea şi ajunge în pozitia finală: rotaţie cap dr, rotaţie, flexie dr (privirea în dreapta în jos)
trunchiul super - flexie şi rotaţie dr.
Poziţia finală orientează umărul st spre şoldul dr.
Există şi schema inversă de mişcare în care poziţia de start va fi pozitia finală din schema
anterioară iar mişcarea va aduce segmentele în pozitia iniţială din mişcarea anterioară.
Schemele trunchiului inferior şi membrelor infer asimetrice
Cheia este membrul inferior
Realizăm flexie şi rotaţie la st de o parte, extensie la dr de partea opusă. Cele 2 membre vor
executa mişcări în sensuri opuse.
Membrele superioare şi cele inferioare
Mişcările se analizează în funcţie de articulaţiile luate în considerare aceste articulaţii poartă
numele de pivot de acţiune:
· Pivot proximal –
o Scapulo-humeral pt membrul superior
o Coxofemurala pt membr infer
Schema pt pivoţii proximali presupune:
o Flexie/extensie, abd cu add, rotaţie internă sau externă.
· Pivoţii intermediari care sunt articulaţiile
o Cotului sau genunchi,
o Ele se pot afla în flexie sau extensie sau poate fi fix.
Rotaţiile pivotului intermediar urmează pivotul proximal
· Nivelul pivoţilor distali – pumn şi gleznă care se aliniază pivoţilor proximali.
Exemple:
Pentru membrul superior
· Supinaţia cu deviaţia radială a pumnului se asociază cu flexie şi rot extern în umăr
· Pronaţia şi deviaţie cubitală pumn se asociază cu extensie şi rot internă umăr
· Flexia pumnului se asocieaza cu adducţia s-h
· Extensia pumnului cu abducţia s-h.

Pentru membrul inferior

· Flexia plantara e asocieaza cu extensia şoldului
· Flexia dorsală se asociază cu flexia şoldului
· Inversia şi adducţia piciorului se asocieaza cu adducţia şi rot externă a şoldului
· Eversia şi abducţia piciorului se asocieaza cu abducţia şi rot internă a şoldului

Există şi pivoţii digitali în care mişcarea se aliniază pivoţilor proximali şi distali.

Membrul superior presupune următoarele combinaţii:
- Flexie şi adducţie degete se asociaza cu flexie pumn şi flexie umăr
- Extensie cu abducţie se asociaza cu extensia de pumn şi cu abducţie umăr
- Deviaţia radială a degetelor asociată cu deviaţia radială a pumnului şi supinaţie se
asociaza cu flexie şi rot externă umăr
- Deviaţia cubitală a degetelor, asociată cu deviaţia cubitală a pumnului plus pronaţie se
asociaza cu extensie şi rot internă umăr.
Dacă ne referim la police:
- Abducţia policelui se asocieaza cu deviaţiile cubitale, cu pronaţia şi cu extensia şi rot
internă a umărului
- Adducţia policelui se asocieaza deviaţiilor radiale şi supinaţiei antebraţului şi se
asocieaza flexie şi rot externe a umărului
La membrele infer:
- Flexie puls adductie degete se asociaza cu flexie plantara gleznă, se asociaza cu
extensie şold
- Extensia plus abducţia degetelor se asociaza cu flexie dorsală glezna şi cu flexie şold