Titular disciplină: Lector univ. dr.

kinetoterapeut Anca Jianu

an III KT

METODE ȘI TEHNICI DE REEDUCARE NEUROMOTORIE

C8-10

Metoda Kabat de reeducare neuromotorie și aplicații ale acesteia în

patologia neurologică (6 ore)

Metoda Kabat se bazeaza pe principiul coform caruia cu cat bagajul informational este mai
mare (mai ales informatiile proprioceptive) cu atat contractia musculaturii este mai
puternica.
Exista cateva particularitati :
1. schemele de miscare realizate de membre se realizeaza in spirala sau pe diagonala. Aceasta
modalitate poarta numele de “schema de iradiere”.
2. Miscarile active se deruleaza intotdeauna de la distal catre proximal, in vreme ce
stabilitatea articulara se realizeaza invers.
3. Rezistenta maxima determina iradierea schemei de miscare.
4. Se folosesc tehnici de facilitare a miscarii si posturii :
-pozitionarea
-contactul manual
-intinderile musculare
-presiunile articulare
-rezistenta la miscare, etc.
In timpul derularii miscarii active pe diagonala trebuie sa se aplice urmatoarele :
 Pozitionarea pacientului :
- se poate utiliza reflexul tonic labirintic
-recuperarea flexiei se face din decubit ventral
- recuperarea extensiei din decubit dorsal
 Contactul manual
 Comanda verbala si tonalitatea vocii (forma de stimulare centrala)
 Tractiunea- de obicei activeaza raspunsul flexor
 Fixarea articulara- apropierea suprafetelor articulare-  activeaza raspunsul extensor.
Tractiunea presupune departarea suprafetelor articulare.
 Folosirea rezistentei maximale
 Sincronizarea normala a miscarii. Contractia musculara se realizeaza pe secvente care
decurg din miscari coordonate. Astfel se pot obtine miscari cursive, fara sacade si
acrosari.
 Derularea miscarilor se face de la distal catre proximal.
 Contractia repetata a muschilor slabi creste rezistenta acestora => creste pragul de
aparitie a oboselii.
 Inversarea lenta a sensului de miscare – determina stimulul schemei de miscare
agonista.
 Inversarea lenta cu opunere - realizeaza o contractie izotonica, urmata de o contractie
izometrica pe agonist.
  Recuperarea prin bio-feed-back (feedback sensorial) utilizeaza stimulul vizual sau
auditiv care exprima nivelul de intensitate a unei contractii. Acest bio-feed-back
urmareste la inceput initierea activitatii motorii elementare, performarea miscarilor
complexe controlate senzorial.

Dr. Herman Kabat a dezvoltat o metodologie de recuperare neuromotorie, pornind de

la studiile neurofiziologice ale mişcării, comportamentului motor şi invăţării motorii. Metoda
se aplică in:
- leziuni de neuron motor periferic,
- recuperarea insuficienţei motorii cerebrale,
- leziuni de neuron motor central.
Ea se bazează pe următoarele observaţii:
excitaţia subliminală necesară executării unei mişcări, poate fi intărită cu stimuli din alte
surse, care la randul lor intensifică răspunsul motor;
facilitarea maximă se obţine prin exerciţiu intens, cu maximum de efort, sub rezistenţă;
majoritatea mişcărilor umane se fac in diagonală şi spirală, chiar şi inserţiile musculare şi
ligamentare fiind dispuse in diagonală şi spirală.
Metoda foloseşte scheme de mişcare globală, plecand de la axioma: “Creierul ignoră
acţiunea proprie muşchiului, el recunoaşte numai mişcarea.
In fiecare schema de miscare globala exista:
- o componenta musculara principala care face, in principal, miscarea schemei
- o componenta musculara secundara, care actioneaza, de obicei, pe 2 scheme:
=> In cazul secventelor comune ale celor 2 scheme:
ex: 1. M. marele fesier – participa in principal la schema EXT- ADD – ROT. EXT. SOLD
dar participa si la EXT – ABD - ROT.INT SOLD;
2. in a 2-a schema marele fesier este secundar, iar fesierul mijlociu este principal.
3. faptul ca o miscare este realizata de mai multi muschi asigura miscarea, supletea si
fluiditatea necesara.
Orice deficit la orice muschi al schemei determina scaderea F. si alterarea coordonarii
miscarilor.

Schemele de miscare cuprind:

- pozitia initiala – reprezinta pozitia de intindere, pozitia la care muschiul ajunge la
lungimea maxima.
- pozitia finala – muschiul ajunge la scurtarea maxima.
Aceste 2 pozitii extreme reprezinta capetele, limitele intregii amplitudini de miscare. Intre
aceste 2 limite exista o pozitie mijlocie.
Ex: schema FL., segmentul se aseaza in EXT maxima, apoi se ia in considerare ABD sau
ADD, iar ROT se considera ultima.
Cand incepe miscarea ordinea este inversa:
1. ROT va da caracteristica spirala a miscarii
2. ABD sau ADD
3. FL sau EXT.
Discutam despre schema agonista atunci cand miscarea se executa spre contractie (scurtarea
muschilor).
Discutam despre schema antagonista atunci cand muschii scurtati se alungesc (invers).
Manevrele Kabat se lucreaza pe anumite regiuni ale corpului si se tine cont de “cheia”
acelei scheme.
Ex: schema cap- gat si de trunchi sup.
1. FL. cap – gat spre dreapta
Principiile fundamentale sunt urmatoarele:
- majoritatea miscarilor umane se fac in diagonala sau spirala si orientarea muschilor, a
insertiilor si ligamentelor au directie diagonala sau spirala;
- pentru fiecare segment important al corpului (cap – gat, trunchi inferior, trunchi
superior si membre) exista 2 diagonale de muschi; fiecare diagonala avand cate 2
scheme antagoniste- una de flexie si una de extensie.
Fiecare schema, in spirala si diagonala, reprezinta o miscare cu 3 componente; cate o
componenta pt fiecare plan al spatiului FL sau EXT; ABD sau ADD; ROT INT sau ROT
EXT.
Prima schema: FL cap – gat dreapta
Poz. initiala ROT cap – gat, tr. superior spre stanga cu capul in hiperextensie lat.
stanga (priveste in spate peste umarul stang)
Pozitia finala. ROT cap dreapta, ROT si FL gat dreapta, privirea sa fie orientata in jos
la dreapta iar trunchiul superior face FL si ROT dreapta (tendinta este de a aduce umarul
stang spre soldul drept).
A doua schema: schema inversa de EXT. “Cheia”o reprezinta gatul.
Pozitia de start – devine pozitia finala si invers (plecat din pozitia de FL si ajunge in pozitia
de EXT)
2. Schemele trunchiului inferior si ale membrelor inferioare bilateral asimetrice
“Cheia”= membrul inferior
Ex: FL cu ROT de la stanga la dreapta
EXT de la dreapta la stanga
Posibilitatea diagonalelor opuse cu inversarea sensurilor. M. inferior corespunzator
miscarilor, se roteaza pe aceeasi directie.
3. M. superior si m. inferior
De obicei diagonala membrelor sunt analizate dupa articulatia considerata si numita “pivot de
actiune”.
Schemele de miscare ale membrelor cuprind:
pivotii proximali ( scapulo-humerala si resp. coxo-femurala).
Schema pt acesti pivoti : FL sau EXT; ABD sau ADD; ROT INT sau EXT.
b) pivotii intermediari; cotul, genunchiul.
Trebuie sa precizam pozitia lor. Pot fi flectate, extinse sau intinse.
ROT pivotilor intermediari mimeaza intotdeauna pivotul proximal (merge in acelasi sens)
pivotii distali: pumn, glezna – se aliniaza intotdeauna pivotilor proximali.

LA MEMBRUL SUPERIOR
Respectiv: la mb. sup. – supinatia cu deviatia radiala la nivelul pumnului se asociaza cu
flexie +ROT EXT in scapulo- humeral.
2) Pronatie cu deviatie cubitala a pumnului se asociaza cu EXT + ROT INT a scapulo-
humeralei (umar).
Respectiv: FL pumn se asociaza cu ADD scapulo-humerala(umar)
EXT pumn se asociaza cu ABD scapulo-humeral (umar)

LA MEMBRUL INFERIOR
a.FL plantara – glezna, picior se asociaza cu EXT soldului
b.FL dorsala  se asociaza FL soldului
c.Inversia si ADD piciorului se asociaza ADD si ROT EXT a soldului
d.Eversia si ABD picior se asociaza cu ABD si ROT INT a soldului.
Exista si ultimul nivel al pivotilor digitali care se aliniaza pivotilor proximali si distali.
Ex: la m.superior:
 FL si ADD degete se asociaza cu FL pumn care se asociaza cu FL umar
EXT + ABD degete se asociaza cu EXT pumn care se asociaza cu ABD umar
Deviatia radiala a degetelor se asociaza cu:
-deviatia radiala a pumnului si supinatie
-si cu FL si ROT EXT a umarului
Deviatia cubitala a degetelor se asociaza cu deviatia cubitala a pumnului +pronatie si
se asociaza cu EXT+ ROT INT umar.

MEMBRUL INFERIOR
Pivotii digitali
FL+ADD degete se combina cu FL plantara a gleznei + EXT sold
EXT+ABD degete se combina cu FL dorsala a gleznei+FL sold

DIAGONALELE KABAT
Se codifica dupa miscarea fundamentala, dupa extremitatile si dupa nr diagonalelor.
1. Diagonala 1 Flexie
Elemente= scapula- ridica+ABD+ROT in sus
Bratul – FL+ABD+ROT EXT
Cotul – FL sau EXT sau imobilizare
Pumn, degete – FL+ deviatia radiala
Police – ADD
2. Dg. 2 FL
Elemente = scapula – ridica +ADD+ROT in sus
Bratul – FL + ADD + ROT ext
Cotul – FL sau EXT sau imobilizare
Pumnul si degete – EXT+deviatia radiala
Police – extins
3. Dg. 1 EXT
Elemente = scapula – coborare +ADD+ROT in jos
Bratul – EXT+ABD+ROT INT
Cot – FL, EXT sau imobilizare
Pumn si degete – EXT+ deviatia cubitala
Police – ADD
4. Dg.2 EXT
Elemente = scapula – coborare + ABD + ROT in jos
Bratul – EXT + ADD + ROT INT
Cot – FL sau EXT sau imobilizare
Pumn si degete – FL + deviatia cubitala
Police – opozitia fata de celelalte degete

MEMBRUL INFERIOR
1. Dg. 1 FL extremitatea inferioara)
- pelvis – basculat inainte
- coapsa – FL +ADD+ ROT EXT
- genunchi – FL sau EXT sau imobilizare
- picior + degete – FL dorsala + inversie
2. Diagonala 2 de flexie
- pelvis – ridicare
-coapsa – FL + ABD + ROT INT
- genunchi – FL sau EXT sau imobilizare
 - picior + degete – FLdorsala + eversie
3. Diagonala I de extensie
- pelvis – basculat inapoi
- coapsa – EXT + ABD + ROT INT
- genunchi – FL sau EXT sau imobilizare
- picior si degete – FL plantara + eversie
4. Diagonala 2 de extensie
- pelvis – coborat
- coapsa – EXT+ADD + ROT EXT
- genunchi – FL sau EXT sau imobilizat
- picior + degete – FL plantara + inversie

Exista schema bilaterara simetrica a unei dg. I. sau II. la membrul superior sau la membrul
inferior => ambele membre executa aceasi dg. in acelasi sens.
Exista schema B.S. reciproca (B.S.R.)
Dreapta face DI. Fl si stanga face DI. EXT
sau
dg. DII.Fl – dreapta
DII. EXT – stanga

B.A. (bilaterala asimetrica)

D I. Fl – dreapta
D II. Fl – stanga

Schema B.A. reciproca (B.A.R.)

D I. Fl – dreapta
d II. EXT – stanga