Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Educație Fizică și Sport, Programul Kinetoterpia și motricitate specială

Examenul obiectiv al șoldului

Student: Pasvantu Beatrice Ionela

Grupa 202, Anul II
Curs: Kinetoterapia in afectiuni reumatologice

2019-2020
 Șoldul este una din cele mai
importante articulații ale corpului
uman. Permite persoanei să
efectueze activități normale, ca
mers, alergat sau sărit. Suportă
greutatea corpului și forța
exercitată de mușchii prezenți în
șold și picioare. Împreună cu
umărul, este una din cele mai
flexibile articulații care permite o
gamă largă de mișcări, și sprijin.
Articulația șoldului este realizată din
femur și osul pelvian. O structură
concavă prezentă în osul iliac,
cunoscută ca acetabul, formează un
fel de buzunar în care capul
femurului este prezent. Ambele
structuri iliace sunt acoperite cu un
strat de cartilaj puternic, dar lubrifiat, care oferă o suprafață netedă și perne, cât și evită frecarea dintre
oase, permițându-le să se gliseze unul de altul. Articulația este lubrifiată de lichidul sinovial produs de
membranele care înconjoară cartilajul.

Oasele extremităţii libere a membrului inferior sunt:

femurul, care formează scheletul coapsei; tibia şi
fibula, care alcătuiesc scheletul gambei; oasele
tarsiene, metatarsiene şi falangele, care alcătuiesc
scheletul piciorului. Tot în alcătuirea scheletului
extremităţii libere a membrelor inferioare mai intră şi
rotula sau patela, un os situat în tendonul muşchiului
cvadriceps femural. 

Femurul
Este un os lung ce prezinta o diafiza si doua epifize.

Orientare: se aseaza in sus extremitatea cu un cap;

-medial suprafata sferica articulara;

- posterior marginea cea mai aspra.

Epifiza superioara prezinta:

 - capul ce reprezinta 2/3 dintr-o sfera; este articular si prezinta foseta ligamentului capului.

- colul ce formeaza cu diafiza unghiul de inclinatie (125°-

130°); axul colului formeaza cu axul epifizei inferioare
unghiul de declinatie (12°).
Marirea unghiului de inclinatie are ca rezultat ducerea membrului
inferior in abductie (coxa valga). Micsorarea lui imprima adductia
membrului inferior (coxa vara).

Marirea unghiului de declinatie pune membrul inferior in rotatie

mediala. Micsorarea lui duce membrul inferior in rotatie laterala:

- trohanterul mare (lateral) pe care se insera muschii

pelvitrohanterieni; prezinta 3 fete (anterioara- externa,
posterioara -interna, superioara)
- trohanterul mic pe partea posteroinferioara a colului; da
insertie muschiului iliopsoas.
- Corpul este prismatic triunghiular. Prezinta trei fete
( anterioara, laterala, mediala ) si trei margini (mediala,
laterala, posterioara sau linia aspra).Linia aspra se bifurca
inferior si se trifurca superior. Pe aceasta linie aspra se insera
noua muschi ai coapsei.
- Epifiza inferioara este masiva, formata din doi condili.
Anterior condilii converg spre o suprafata articulara (fata patelara), iar posterior sunt
despartiti de fosa intercondilara.

Condilul medial este mai ingust si descinde mai jos decat cel lateral. Astfel coapsa formeaza cu
gamba un unghi obtuz de 170°-175° deschis lateral. Cand condilul medial descinde prea mult
rezulta o oblicitate mai mare a femurului cu proiectia mediala a genunchiului. Micsorarea
unghiului lateral sub 145° conduce la genu valgum. Invers cand unghiul dintre coapsa si gamba e
deschis medial se formeaza genu varum.
Fiecare condil are 3 fete:

- articulara;
- intercondilara (delimiteaza fosa intercondilara, pentru insertia ligamentelor incrucisate
ale genunchiului)
- cutanata prezita epicondili (respectiv medial si lateral), pentru insertia ligamentelor
colaterale ale articulatiei genunchiului.

SOLDUL - ARTICULATIA COXOFEMURALA

Articulatia coxofemurala este o articulatie sinoviala sferoida ce

leaga capul femural de osul coxal (bazin). Oasele de la acest
nivel se articuleaza in cavitatea articulara. Aceasta este
acoperita cu un strat de cartilaj hialin, cartilaj articular, care
acopera oasele cu un strat neted, reducand in acest fel
frictiunea din timpul miscarilor si de asemenea amortizeaza si
socurile.

Elementele articulatiei coxofemurale:

1.Capsula articulara
- este foarte densa si foarte rezistenta
- se intinde de la nivelul circumferintei acetabulului pana la
colul femural
- este alcatuita din fibre circulare si longitudinale care formeaza un colier in jurul colului
femural, cunoscut drept zona orbiculara.
- fibrele sale sunt consolidate prin intermediul a trei ligamente: ligamentul femural, ligamentul
pubo-femural si ligamentul ischio-femural.
2.Ligamentele
- ligamentul ilio-femural este portiunea ingrosata a capsulei articulare, care se intinde de la spina
iliaca a osului iliac pana la linia inter-trohanterica femurala, linie care separa cele doua
trohantere.
- ligamentul pubo-femural este o alta parte ingrosata a capsulei articulare care se intinde de la
nivelul partii pubiene a circumferintei acetabulului pana la colul femural.
- ligamentul ischio- femural leaga peretele ischiatic al acetabulului de colul femural
 - ligamentul capului femural: are aspectul unei benzi triunghiulare plate, intinsa de la nivelul
cavitatii acetabulului pana la fateta capului femural: foveea capitis.
- ligamentul transversal al acetabulului este foarte rezistent, sustinand labrumul acetabular si este
legat de ligamentul capului femural si de capsula articulara.
3.Labrumul acetabular
- este un inel alcatuit din cartilaj fibros si fixat pe circumferinta acetabulului.
Rezistenta capsulei articulare si modul in care femurul este inserat in acetabul, inclusiv muschii
care il inconjoara au ca efect o stabilitate extraordinara a articulatiei coxofemurale. Sunt permise
miscari in trei planuri, ca urmare a formei sferoide a acestei articulatii:
- flexia
- extensia
- abductia
- rotirea
Aceste miscari sunt insa limitate in amplitudine in functie de adancimea acetabulului.

Inspecția
 
1. pielea- verificăm dacă există modificări de
culoare, leziuni sau diformități
 
2. sistemul osos:
– lungimea membrului pelvin și compararea
ambelor membre
– poziția- rotația internă sau externă;
contracturile în flexie
– diformități
 
3. mersul:
– observarea mersului pacientului, rotația
piciorului în timpul mersului, rotația pelvisului
–  antalgic sau nu, scurtarea fazelor mersului
–  semn Trendelenberg, dat de slăbirea
musculaturii abductorie.

Palparea
 
Constă în analiza următoarelor elemente, posibile cauze ale durerii:
 
1. Marele trochanter și bursa
 
– durerea poate fi dată de bursite, tendinite, infecții sau fracturi
– șold în resort – tractul iliotibial poate provoca durere la trecerea peste marele trohanter.
  
2. Spina iliacă anterosuperioară
 
– durerea poate apărea aici în momentul leziunii sau smulgerii mușchiului croitor.
 
3. Tuberozitatea ischiadică
 
– durere în momentul leziunii sau tendinopatiilor de mușchi ischiogambieri.
 
4. Creasta iliacă
 
5. Tractul iliotibial și tensorul fasciei lata
 
 
Examenul neurovascular
 
Motor:
 adducția șoldului – nervul obturator
 abducția șoldului – nervul fesier superior
 flexia șoldului – nervul femural
 extensia șoldului – nervul fesier inferior.
 
Senzorial:
 coapsa anteromedială proximală – nervul genitofemural
 coapsa inferomedială – nervul obturator
 coapsa laterală – nervul femural cutanat lateral
 coapsa anteromedială – nervul femural
 coapsa posterioară – nervul femural cutanat posterior.
 
Puls:
 artera femurală.
 
Reflexe:
 fără.
 
 
Mobilitatea
 
Flexia: 120 – 135 de grade; testul Thomas evaluează contracturile în flexie
Extensia: 20 – 30 de grade
Abducția: 20 – 30 de grade
Rotația internă: 30 de grade
Rotația externă: 50 de grade