PROGRAME DE

EDUCARE PENTRU
VIITORII PATINTI
ADOPTATORI
Referat realizat in cadrul
optionalului de Adoptie si
plasament familial
REALIZAT DE:
CRISAN ADINA ALINA
CSAK RALUCA ANCA
Gr.B Sgr.B2

Stimate parinte adoptator, acceptand
un copil ai facut un pas important
caci in viata ta si a familiei tale s-au
deschis perspective fundamenta
schimbate.
(Turiceanu Loredana,2005)
 ADOPTIA
Este o alegere definitiva, bine gandita, dorita, voita,
organizata si gestionata in interesul superior al
copilului.
Adoptia este considerata ca un act de iubire pe care

cuplul il realizeaza fata de copil.

Cuplul trebuie sa fie pregatit si constient ca se vor

confrunta in mod inevitabil cu o serie de aspecte si

problemati:
Ex: dezvaluirea originilor, rezidenta culturala,
marginalizarea, problematica etniei si scolarizarea.
MOTIVELE ALEGERII ADOPTIEI
Realizarea rolului de parinte
Completarea identitatii personale
Necesitatea de a impartasi dorintele
partenerului de cuplu
Necesitatea unui copil ca partener de
viata
Necesitatea de a substitui copilul pierdut
Necesitatea unui copil ca partener pentru
copilul adoptat.
 NASTEREA UNEI FAMILII
Sosirea copilului adoptat reprezinta pentru familie o
reala ocazie de schimbare.
Numai familia poate oferi copilului stabilitatea

relatiilor interpersonale, asigurand formarea si

consolidarea identitatii de sine si a sentimentului de
securitate.
Parintii adoptatori trebuie sa fie constienti si de faptul
ca vorbirea, comunicarea verbala este intotdeauna
insotita de o atitudine metacomunicativa fata de care
limbajul nu s-ar realiza.
 DEZVALUIREA ADOPTIEI
Inca se mai intalnesc cupluri care afirma
ca nu este necesar sa dezvaluie copiilor
lor realitatea adoptiei.
Informarea este o problema de mare
relevanta in adoptie.
Este vorba de a-I povesti copilului despre
originile sale inca de la inceputul
experientei de incredintare pre-
adoptiva, indiferent de varsta acestuia.
 CUM VORBIM COPIILOR MICI
SI PRESCOLARI DESPRE
ADOPTIE
Ceea ce se urmareste este creearea unei
atmosfere comfortabile, accesibile in care
copilul sa isi poata exprima toate
nedumeririle si in care sa oferim
raspunsuri corespunzatoare gradului de
intelegere al copilului la momentul
respectiv.
Lasam copilul sa conduca el discutia

atunci realitatea adoptiei devine parte

integranta a intelegerii propriei persoane.
 CUM VORBIM COPIILOR DE VARSTA
SCOLARA DESPRE ADOPTIE
Aparitia gandirii logicein timpul copilariei mijlocii
adauga o noua dimensiune intelegerii de catre
copil a sentimentelor legate de adoptie.
Copiii isi dau seama ca pentru a fi ales ca membru
adoptat cineva a ales mai intai sa nu-I creasca.
Odata ce ei devin constienti de intelesul mesajului
copil ales, copiii incep sa se intrebe ce s-a
intamplat , de ce si mai ales cine este de vina.
Copiii trebuie sa inteleaga si faptul ca adoptia
presupune doua evenimente separate:
-decizia parintilor biologici de a-I da spre adopptie
-decizia parintilor adoptatori de a-I adopta.
 CUM VORBIM CU
ADOLESCENTII DESPRE
ADOPTIE
Cel mai bun mod de a aborda o discutie cu
copilul tau este metoda DEVREME,DES,
SINCER.
Este bine sa nu amanam prea mult o astfel de
discutie, ci sa se aminteasca si cu alte ocazii
cat mai des.Acest gen de discutii trebuie sa se
bazeze intotdeauna pe sinceritate.
 CUM AJUTAM VIITORII PARINTI ?

O modalitate importanta de a ajuta viitorii

parinti adoptatori este folosirea discutiilor de
grup.(Smith,2003).Aceste grupuri au o foarte
mare relevanta in special pentru familiile care
doresc sa adopte copii cu nevoi speciale.In
aceste sedinte participantii revin de mai
multe ori la distinctia vitala dinre modul in
care adultii percep si-si controleaza lumea lor
si inabilitatea unui copil de a gandi,
comunica, analiza si descurca cu
sentimentele.

Pentru cuplurilecare sunt foarte ferme
in dorinta de a adopta sugari sau copii
foarte mici se tin sedinte separate.
Noii parinti vor castiga incredere si in
cunoasterea si intelegerea copiilor
adoptati si vor dori sa-si asume
responsabilitatea pentru luarea
deciziilor, rezolvarea problemelor si
actionare ca parinti.
 m.David
considera
Pregatirea unei familii sau persoane pentru
adoptatoarepresupune trei pasi:
PRIMUL- cel in care familia sau persoana isi
depune candidatura pentru a adopta un
copil si totodata momentul in care le este
propus un copil spre adoptie.
Este un pas de informare si propunere.
CEL DE-AL DOILEA PAS-este un pas de
reflexie in legatura cu un copil anume
pentru care a stabilit familia de adoptie.
Familia poate sa isi faca o idee personala
despre copil.

AL TREILEA PAS-presupune intalnirile
prealabile dintre copil si familia adoptatoare.
INTREBARI CARE SI LE POT PUNE PARINTII
ADOPTATORI:
Ce tulburari psihologice sunt mai des intalnite
la copilul adoptat?
Cum se manifesta?
Ce putem face?
De ce copilul nostru spune multe minciuni?
etc.

Interventia asistentei sociale se concentreaza
asupra ajutarii viitorilor adoptatori de a decide
daca sunt in stare si vor sa faca fata sarcinilor
suplimentare impuse de parentatea adoptiva, si
ii pregateste sa se ocupe adecvat de aceste
sarcini sprijinindu-I atunci cand isi construiesc
noile familii.
 concluzii
In societatea noastra mai intampinam inca
multe dificultati privind adoptia, dar ne
da dreptul la optimism faptul ca parintele
adoptator nu mai este singur. El poate
privi cu realism si in mod pozitiv
problema adoptiei iar dificultatile care
apar dealungul acestui drum atat de
frumos dar atat de dificil de gestionat pot
fi solutionate cu ajutorul specialistilor din
adoptie, intotdeauna disponibili in asi
oferi sprijinul.
 bibliografie
David M,1994(3 rd Ed)- Le placement familial.
De la pratique a la theorie,ESF, Paris.
Smith C.R, 1993- Adoptie si plasament familial.
Cum si de ce?, ed. Alternative, Bucuresti.
Turiceanu L,2005- Adoptia- implinirea unui vis
prin iubire( Manual pentru asociatia parintilor
adoptatori),ed. Humen, Iasi.