Sunteți pe pagina 1din 5

Studiu de caz

Numele copilului: J.V.L.


Data naşterii: 31.12.2014
Diagnostic: Tulburare pervazivă de dezvoltare cu retard al limbajului expresiv
Data evaluării: 19.01.2020

Copilul, a fost înscris în activitatea unui centru de terapie pentru autism începând
cu luna decembrie 2017, în vederea evaluării, a stabilirii şi demarării programului de
intervenţie.
Programul de intervenţie, bazat pe principiile analizei comportamentale aplicate s-
a desfăşurat fără întreruperi majore începând cu luna ianuarie 2018. copilul a recuperat
constant deficitelede pe toate nivelurile dezvoltării, însă întâmpină dificultăţi majore în
generalizarea achiziţiilor, dificultăţi datorate în general hiperactivităţii şi gradului redus
de concentare al atenţiei.
Începând cu luna ianuarie 2020 urmează cu însoţitor cursurile unei grădiniţe cu
program normal din cadrul învăţământului preşcolar de masă. Nu poate fi lăsat fără
supraveghere, se adaptează din ce în ce mai uşor la schimbările din mediu şi poate
participa la activităţi comune ale preşcolarilor.
În continuare, în ciuda tuturor progreselor, copilul nu prezintă un nivel
satisfăcător al atenţiei, autonomiei personale, iar în cazul limbajului, deşi la nivel receptiv
cunoaşte aproximativ 100 de cuvinte, la nivelul expresiv întârzierile de dezvoltare sunt în
continuare pregnante. De asemenea, trebuie menţionate momentele în care poate avea
comportamente agresive (lovit copiii peste faţă, sau tras de păr) sau heteroagresive (îşi
muşcă mâinile).
Din punctul de vedere al comportamentelor ritualice, obsesive, a nu conteni să
bată fiecare lucru care îi ajunge în mână reprezintă unul dintre obstacolele cele mai
dificile de trecut în cadrul relaţiei terapeutice.

Pentru evaluare s-au folosit Fişa de Dezvoltare Psihomotrică Portage pentru copii
cu deficienţe şi Testul CARS pentru copii cu autism, observaţia în mediu structurat şi
nestructurat, precum şi interviuri cu părinţii şi însoţitorii, precum şi Scala de Evaluare a
Comportamentelor Autistice (59 de puncte).

În urma acestor demersuri, se constată următoarele:


- în urma evaluării cu Testul CARS a rezultat un scor total de 33 puncte (autism
mediu);
- în urma aplicării Fişei de Dezvoltare Psihomotrică Portage au rezultat
următoarele:
o V.C. (vârsta cronologică): 5 ani şi 1 lună;
o V.M. (vârsta mentală): 3 ani şi o lună ;
o Q.D. (coeficient de dezvoltare): 61 – retard uşor;

Socializare (2 ani 12 luni):


- contact vizual bine dezvoltat; priveşte adultul atunci când se insistă sau când
doreşte să ceară ceva adultului;
- răspunde la nume, întorcându-se spre cel care îl strigă şi susţine contactul vizual
pentru câteva secunde, aşteptând continuarea interacţiunii;
- se desparte uşor de părinţi sau persoana în îngrijirea căreia se află doar dupa o
perioadă de adaptare semnificativă cu noul spaţiu şi cu persoanele necunoscute; la
intrarea în grădiniţă nu au existat probleme semnificative;
- iniţiază într-o formă precară contactul fizic cu adulţii; acceptă contactul fizic
iniţiat de aceştia;
- nu salută adulţii familiari, sau saluta doar dacă i se aminteşte acest lucru;
- se lasă antrenat cu uşurinţă în activităţile iniţiate de adulţi; rămâne în sarcină un
timp suficient pentru explorare asupra obiectului;
- nu protestează când i se înlocuieşte jucăria şi acceptă cu uşurinţă o altă jucărie în
schimbul celei prezente;
- acceptă prezenţa altor copii în preajma sa, şi interacţionează precar cu aceştia;
aşteaptă să-i vină rândul;
- după ce se acomodează la mediul nou încearcă să îl exploreze activ, dar atenţia
nu-i rămâne concentrată asupra unui obiect/jucărie mai mult de câteva secunde;
- înţelege interdicţia, când i se spune „nu” şi încearcă să se conformeze celor
indicate de adult;
- execută comenzi ale adultului, chiar şi comenzi simple înlănţuite, dar uneori cu
mare întârziere;
- este atras de muzică, poate asculta un cântecel timp de 5 minute, poate cere ca un
cântec preferat să continue;
- poate interacţiona cu alte persoane în jocuri care implică sarcini comune (jocuri
cu mingea, construit împreună); poate da mingea unui adult când i se cere;

Limbaj (2 ani şi 3 luni):


- imită spontan şi la cerere cuvinte simple (maxim 3 silabe);
- poate da sau arăta la cerere obiecte familiare când sunt denumite; poate arăta şi
numi culorile şi formele geometrice;
- foloseşte cuvinte pentru a îşi manifesta nevoile sau pentru a cere ceva (apă, suc,
papa, pişu) sau pentru a chema o persoană apropiată;
- poate indica şi denumi la cerere dar şi spontan obiecte din mediu: masă, scaun,
uşă, casă;
- indică şi denumeşte la cerere şi spontan părţile corpului;

Autoservire (2 ani şi 9 luni):


- manifestă autonomie în comunicarea majorităţii dorinţelor dar este nevoie ca un
adult să bănuiască ce îşi doreşte în fiecare situaţie; totuşi, în unele momente poate
cere spontan ceva anume (mers la toaletă, apă, mîncare);
La masă:
- se poate hrăni singur cu mâna şi cu lingura;
- se poate şterge singur la gură;
- semnalizează spontan adultului că îi este foame;
La baie:
- are nevoie de ajutor la spălatul pe mâini, pe faţă şi pe dinţi;
- se şterge parţial cu prosopul;
Toaletă:
- are control sfincterian, semnalizează spontan nevoia de a folosi toaleta, atât verbal
cât şi prin gesturi; foloseşte cererea de a merge la toaletă ca şi modalitate de a
evada din sarcină în cadrul terapiei;
Îmbrăcat/dezbrăcat:
- are nevoie de ajutor pentru toate obiectele de îmbrăcăminte, atât pentru îmbrăcat
cât şi pentru dezbrăcat;
- întinde mâinile şi picioarele când este îmbrăcat;
- poate realiza singur mai multe tipuri de încuietori (fermoare, capse, scai);
Pericole:
- se poate feri de unele pericole manifestând teamă; nu poate face clar distincţia
între substanţe, situaţii sau locuri periculoase şi cele care sunt sigure, de aceea
necesită supraveghere permanentă;
- are nevoie să fie însoţit de fiecare dată când iese din casă,are nevoie de
supravegherea adultului atunci când se află în compania altor copii;

Cognitiv (3 ani):
- se poate concentra la sarcină simplă pentru a o duce la bun sfârşit, în condiţiile în
care este recompensat;
- acceptă relativ uşor sarcini noi;
- execută diferite comenzi simple şi chiar cîteva sarcini cu două comenzi;
- poate rula plastilină, în timp ce stă la masă, fără ajutor fizic;
- numără până la 10 imitativ; numără 10 obiecte de acelaşi fel;
- mâzgăleşte, însă nu poate controla mişcarea creionului; poate face puncte sau
trasa linii, nu poate imita mişcări drepte sau circulare cu creionul; nu poate desena
figuri simple în imitaţie; nu poate colora în contur;
- asociază obiecte unu-la-unu;
- nu poate realiza incluziunea pe categorii;
- poate recunoaşte culorile de bază şi formele geometrice; recunoaşte cifrele şi
câteva litere (vocalele);
- se poate orienta după atributele de bază ale obiectelor: mare/mic, lung/scurt,
închis/deschis;
- nu se poate orienta după poziţiile spaţiale exprimate în limbaj (pune sticla pe/sub
masă);
Motor (4 ani şi 6 luni):
Grosieră:
- merge şi aleargă independent;
- se dă în balansoar;
- coboară şi urcă scările cu alternarea picioarelor, sprijinindu-se de balustradă;
- nu poate sări peste obstacole; nu poate sări de la înălţimea de 20 de cm.;
- poate face genoflexiuni;
- aleargă cu coordonarea mişcărilor braţelor;
- loveşte mingea cu piciorul atunci când aceasta stă pe loc dar şi când este în
mişcare;
- poate prinde mingea când aceasta îi este aruncată; poate arunca mingea altcuiva;
- poate pedala pe tricicletă;
Fină:
- se poate folosi de pensa digitală pentru a apuca un obiect mic;
- nu poate apuca creionul corect decît după insistenţe;
- poate executa mişcări de înşurubare/deşurubare;
- poate despacheta un obiect mic;
- nu poate tăia cu foarfeca;
- poate modela plastilină

Din completarea Scalei de Evaluare a Comportamentelor Autistice au rezultat


următoarele comportamente cu frecvenţă permanentă:
- privire inadecvată;
- intoleranţă la schimbare, la frustrare;
- activitate senzorio-motorie stereotipă;
- tulburări ale despoziţiei;
- tulburări ale conduitei alimentare;

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În urma evaluării realizate în cadrul centrului, concluzia este de recomandare a


continuării terapiei conform planului de intervenţie personalizat axat pe:

Socializare:
- creşterea duratei contactului vizual;
- dobândirea unor comportamente elementare pentru cooperarea cu adultul la unele
activităţi, dezvoltarea abilităţilor de participare la lecţii;
- dezvoltarea atenţiei voluntare;
- dezvoltarea abilităţilor de joc independent şi diversificarea jucăriilor;
- încurajarea jocului cu alţi copii în medii cât mai diferite;
- salutarea la cerere şi spontană a adulţilor şi copiilor;
- înţelegrea şi respectarea obligatorie a interdicţiei dată de către orice adult;
- încurajarea cererii şi ofertei de consolare în mod adecvat;
- recompensarea pozitivă a oricărei reuşite a copilului, indiferent cât de mică este
aceasta;
Limbaj:
- învăţarea treptată receptiv/expresivă a denumirii unor obiecte noi, culori, forme,
persoane;
- învăţarea şi identificarea atributelor;
Autoservire:
- să se descalţe independent;
- să ajute adultul la înccălţat;
- să se spele şi să se şteargă singur;
- să înceapă să folosească furculiţa;
Cognitiv:
- potrivirea (obiecte, forme geometrice, culori);
Motor:
- imitaţia: imitaţia acţiunii cu obiectele şi a desenului;

Toate abilităţile pe care le câştigă vor trebui apoi folosite şi exersate în cele mai
variate situaţii şi în prezenţa sau la cererea a persoane diferite pentru a uşura
generalizarea acestora.
De asemenea, este necesară limitarea apariţiei comportamentelor nedorite
(autoagresivitatea, plânsul) prin ignorarea acestora şi substituirea cu comportamente
acceptate social acolo unde este posibil.

Psiholog:
19.01.2020

S-ar putea să vă placă și