Repere in Dezvoltarea Copiilor

Terapie prin muzica pentru copii cu dificultati de nvatare: Programul de nvatare la distanta
REPERE DE DEZVOLTARE
Reperele de dezvoltare observabile in primele 6 luni sunt incluse in Apendix 1
Lunile Sapte - Noua
DEZVOLTARE FIZICA
In aceasta perioada din viata, un bebelus incepe sa isi dezvolte abilitatile de care are
nevoie pentru a se misca in mediul inconjurator:
- se intoarce complet de pe fata pe spate si invers,

- poate incepe sa se tarasca pe podea cu stomacul ridicat si apoi sa isi miste
tot corpul prin camera,
- dezvolta miscari de tarare a picioarelor in asa fel incat reuseste sa se tarasca
inainte si inapoi,
- cu tarie crescuta in picioare si laba piciorului, isi poate purta propria greutate
cand este tinut de sub brat sau cu alt suport precum prinderea unui scaun,
- incepe sa se poata impinge singur sa stea in picioare si arata interes in
urcarea scarilor si balansare
La aceasta varsta, un bebelus incepe sa fie mai interesat de detaliile obiectelor

din jurul sau. Poate fi observat aratand cu degetul catre obiectele dorite sau
folosind o varietate de abilitati sa explore lucrurile din jurul sau:
- scutura, zguduie si izbeste jucariile (acum poate insfaca cu fermitate si nu

prea mai scapa obiecte din mana, decat daca intentionat!),
- trage de diverse parti ale unei jucarii sau de snurul unei jucarii,
- dezvolta o prindere tip cleste folosind degetul mare si un alt deget,
- isi impreuneaza mainile in mod intentionat,
- incepe sa mimeze actiuni precum a face cu mana.
DEZVOLTAREA LIMBAJULUI
Impreuna cu potentialul mai mare de a intelege mediul fizic inconjurator, dezvoltarea
verbala ajuta bebelusul sa inteleaga persoanele din jurul lui:
- este mai receptiv cand i se vorbeste si poate intelege simple comenzi precum
Uite! sau Vino aici si Nu!,
- striga pentru a castiga atentie!,
- pare de asemenea sa inteleaga tonurile diferite ale parintilor (ex: bucuros,
serios, surprins, etc),
- imita mult: imita sunetele parintilor, animalelor, chiar si deschide si inchide
gura cand observa pe cineva ca mananca,
- ii place sa asculte cantece si sa gangureasca in timpul lor, adesea repetand
acelasi sunet de multe ori (mai intai o silaba si apoi doua),
- este posibil ca in aceasta perioada sa auziti primul cuvant.
Source: Cawdron, E. & Quin, A. (2010) Child Development Milestones Interactive Music-Making for Practice. Greenwich 1
Music as Therapy International2011
DEZVOLTAREA JOCULUI
La inceput se poate observa ca un bebelus de sapte luni poate acorda atentie mai
mare jucariilor sale, poate muta o jucarie dintr-o mana in alta sau se poate juca putin
cu ea inainte de a o duce la gura. O luna mai tarziu si devine motivat sa se intinda in
toate directiile pentru jucariile aflate in preajma sa. Acum este curios de noi obiecte.
Este posibil sa prefere sa se joace doar cu o jucarie dar se va dezvolta in asa fel
incat sa poata manipula mai mult decat o singura jucarie precum sa loveasca doua
blocuri unul de celalalt.
Fascinatia lui de jucarii il conduce sa le descopere diferitele calitati. Spre exemplu, o

minge care se rostogoleste daca este impinsa; sunetul facut de doua obiecte lovite
unul de celalalt, etc. In orice caz, isi mentine incantarea pentru jocurile cunoscute si
demonstreaza recunoasterea si bucuria prin ras in momente potrivite.
De asemenea, in aceasta perioada un bebelus dobandeste intelegerea ca un obiect

continua sa existe chiar daca nu este la vedere - Permanenta obiectelor. Aceasta
deprindere deschide portita catre ascunderea si regasirea jucariilor. Se adauga o
noua bucurie de a arunca si privi cum cad jucariile si se vor putea observa jocurile
din carucior prin care el arunca toate jucariile si apoi striga sa se intoarca!
DEZVOLTAREA SOCIALA SI EMOTIONALA

Bebelusul acum doarme doar o data in timpul zilei deci mult mai mult timp este treaz.
Capacitatea lui de a intelege emotiile altora si a si le exprima pe ale sale creste
semnificativ:
- poate comunica daca e bucuros sau trist,
- se supara daca este oprit din ceea ce face,
- este foarte constient de laude si entuziasm,
- este mai empatic: se supara cand te vede suparat sau vede alti copii suparati.
Faptul ca acum isi aminteste fetele altor adulti inafara de cei care au grija de el (ex:
bona) poate explica o mai mare sensitivitate fata de straini. Desi un bebelus de
aceasta varsta poate initia contact social cu altii, poate fi timid si lipicios.
Desi nu se poate astepta de la un copil de aceasta varsta sa se joace in mod

cooperativ cu alti copii, devine totusi curios de alti copii si este posibil sa ii priveasca
insistent! Ii este dificil sa-si imparta bunurile cu altii si este posibil sa isi acopere sau
sa isi mute jucariile daca un alt copil se apropie.
Dezvoltarea sociala de a demonstra un mai puternic interes discriminatoriu in altii se
reflecta in fascinatia bebelusului cu diverse fete: folosirea mainilor pentru a-si explora
fata si fetele altora, privirea insistenta si cu real interes la imagini din oglinda sau
fotografii ale familiei.
Lunile zece doisprezece

DEZVOLTARE FIZICA
Pe masura ce increderea fizica a unui bebelus creste, se poate observa impingandu-
se cu o mai mare viteza (ori tarandu-se ori tarsaindu-si partea dorsala) si urcand pe
scari si apoi tarandu-se inapoi! Deja in masura sa stea in pozitie verticala, acum se
bucura sa priveasca lumea dintr-o pozitie verticala si poate demonstra semne de
mers independent (posibil sa poata merge daca un adult ii tine ambele maini sau
daca se impinge intr-o jucarie pe roti).
Impreuna cu aceste progrese, coordonarea mana/ochi se dezvolta de asemenea si

este demonstrata in noi activitati de joc preferate:
- ii place sa se joace cu jucarii care se misca pe covor,

- apuca doua cuburi intr-o mana si incepe sa demonstreze mai mult interes in a
construi cu cuburi,
- se bucura de rime care implica coordonarea mainilor precum in jocul Fa o
prajitura! (Pat a cake),
- ii place sa descopere cutii, dulapuri si sertare. Este fascinat de recipiente si le
scutura in aer, incearca sa scoata capacele pentru a descoperi ce este
inauntru. Ii place sa puna un lucru in altul si poate construi un mic turn din
cuburi,
- se bucura de jocurile cu apa si poate turna dintr-un recipient in altul,
- poate pune forme simple intr-un sortator de forme,
- demonstreaza o buna coordonare a degetului mare cu degetul aratator si
este posibil sa poata insemna pe hartie cu creionul,
- da paginile unei carti cand stai cu el,
- poate incepe sa foloseasca o lingura pentru a mesteca si nu pentru a bate cu
ea.
La aceasta varsta, ganguritul bebelusului incepe sa capete ritm si va incepe sa
combine diferite silabe intr-un singur enunt (ex: ah-leh; muh-gah).Va folosi unul sau
doua cuvinte in mod consistent chiar daca nu mereu clare dar dezvoltandu-se pana
foloseste doua sau trei cuvinte pentru a numi obiecte cunoscute precum daddy sau
dog. Aceasta intelegere a etichetarii obiectelor este demonstrata de asemenea in
noua abilitate de a arata un obiect intr-o carte de imagini cand se mentioneaza
numele.
Abilitatile de ascultare de asemenea se dezvolta. Este posibil ca bebelusul:
- sa se opreasca din ceea ce face si sa asculte cand i se spune numele,

- sa asculte cu atentie cand un parinte ii vorbeste,
- sa isi miste corpul dupa ritmul muzicii. Ii place sa se joace cu jucarii muzicale
si experimenteaza cu propriile sunete pentru a le acompania.
Intelegerea verbala progreseaza de asemenea. Pe masura ce se apropie de un an,

bebelusul:
- va stii numele altor membrii ai familiei,

- va urma instructiuni simple,
- va incepe sa inteleaga instructiuni de baza pentru o actiune precum Fa cu
mana.
DEZVOLTAREA JOCULUI
La aceasta varsta, un bebelus petrece pana la o cincime din timpul in care este treaz
privind insistent si observand. Impreuna cu o perioada de concentrare in dezvoltare
(un copil de un an se poate concentra pe o activitate pentru cel putin un minut),
acestea au un impact semnificativ asupra jocului si abilitatii sale de a se amuza. Este
posibil sa se observe urmatoarele:
- interes in lucruri care se potrivesc (ex: cana si farfurie sau bucatele de

puzzle),
- effort depus in punerea formelor la locul potrivit intr-un puzzle (poate ezita
cand i se da un nou puzzle dar apoi aplica cunostintele existente),
- incearca sa impinga forme intr-un sortator de forme.
In ceea ce priveste jocul cu altii, bebelusul se va bucura sa priveasca adultii
cunoscuti si copiii facandu-si treburile zilnice si devenind parte acompanianta din
interactiunea sociala. Ii plac jocurile interactive precum jocul de-a bau si compania
altor copii. Merita mentionat ca un bebelus de aceasta varsta se va juca langa un
bebelus de aceeasi varsta dar va interactiona cu un copil mai mare.

La aceasta varsta se observa atasamentul si afectiunea corelata. Acest bebelus se
simte in siguranta cu parintii sai dar poate deveni ingrijorat cand e cu alte persoane
sau in situatii necunoscute. Va incepe sa imbratiseze si sa accepte sa fie imbratisat
si este posibil sa se cuibareasca langa persoana care ii citeste o poveste.
La aceasta varsta, bebelusul inca nu intelege efectul actiunilor sale asupra altora. In
orice caz, are incredere imensa in abilitatile sale si este frustrat cand nu isi poate
atinge scopul.Va incepe sa isi piarda cumpatul usor desi isi va reveni repede.
Lunile treisprezece optsprezece

DEZVOLTARE FIZICA
Pe masura ce copilul trece de un an, ambitiile sale fizice cresc si va fi observat
incercand manevre fizice mai dificile. Acestea pot include:
- incercarea de a urca scari in patru labe,

- incercarea de a intra si iesi din scaunul sau inalt,
- ingenunchierea la un scaun de la masa.
Mersul se poate observa acum dar cu suport initial pe un scaun si o jucarie pe roti.
Este mai stapan pe picioare dar inca poate cadea usor! In ciuda acestui fapt, va fi
determinat sa mearga singur, clatinandu-se prin casa in ciuda frecventelor cazaturi si
impiedecari. Pe masura ce echilibrul se imbunatateste, va putea:
- sa se opreasca in timpul mersului si sa se aplece sa ridice un obiect de pe

podea,
- sa incerce sa stea in picioare si sa loveasca o minge,
- sa incerce sa arunce o minge usoara de marime mijocie,
- sa isi ridice ambele maini in aer (ex: cand i se aduce un pulovar).
Pe masura ce se apropie de optsprezece luni, controlul fizic se imbunatateste si mai

mult. Acest lucru ii va permite:
- sa mearga cu incredere prin casa si afara,

- sa urce si sa coboare (cu suport),
- sa mearga repede catre tine de-a lungul camerei, cateodata inca instabil daca
merge prea repede,
- sa inceapa sa se urce pe echipamentul de pe terenul de joaca, cu
supervizare constanta,
- sa se bucure de jocul in piscina (sa stropeasca si sa loveasca in apa),

- sa reuseasca sa ridice jucarii si alte obiecte fara sa cada.
La aceasta varsta, un copilas poate intelege mai multe cuvinte decat poate spune,
inclusiv propriul nume si cateva instructiuni de baza (ex: Da drumul jucariei sau Ia
biscuitele). Isi dezvolta propriul uz al cuvintelor si poate spune cinci sau sase cuvinte
intr-un context potrivit si poate incepe sa invete numele partilor corpului. Aceasta
achizitionare de cuvinte este condusa de o fascinatie a limbii, fapt care se poate
observa cand asculta cu aviditate cand alti copii vorbesc intre el.
Ceea ce este anume relevant pentru crearea interactiva de muzica este bucuria
copilului de a crea sunete folosind instrumente muzicale si abilitatea lui de a crea
sunete melodioase cand aude muzica cunoscuta.Va incepe sa incerce sa cante
impreuna cu tine si ii place cand i se recita versuri familiare precum poezii pentru
copii. La optsprezece luni este posibil sa se alature cu sunete si gesturi potrivite.
Cand se apropie de optsprezece luni, limbajul expresiv al unui copilas face inca un
pas inainte. Este posibil sa fie auzit folosind in mod consistent sase sau sapte
cuvinte, combinand limbaj si gesturi pentru a-si exprima nevoile.
DEZVOLTAREA JOCULUI
Un copilas este acum capabil sa tina simultan doua obiecte in fiecare mana. El poate
tine strans in mana si foarte rar scapa lucrurile in mod accidental. El isi poate folosi
aceasta deprindere pentru a demonstra intelegerea obiectelor prin manipularea lor
cum se cuvine. Spre exemplu, bea dintr-o cana goala sau incearca sa isi perieze
parul cu peria, etc. Poate folosi cum se cuvine obiecte precum creionul si nu
neaparat pentru a le duce la gura. In aceasta perioada este posibil sa se bucure de
jocul cu obiecte cunoscute si sigure (ex: cratite) si poate incepe sa participe in
episoade scurte de joc pe roluri.
Impreuna cu dezvoltarea sa, este posibil sa se observe un interes in diverse tipuri de

joc motivate de dorinta de explorare precum:
- experiente multi-senzoriale (ex: vederea, simtul si sunetul hartiei rupte),

- impinge si trage jucariile intr-un mod mult mai controlabil datorita echilibrului
imbunatatit,
- explorarea manipularii diferitelor incarcaturi in timp ce muta colectii de jucarii
prin casa,
- pune si scoate diferite obiecte din recipient,
- se uita in cutii pentru a le manipula, miroase si gusta continutul.
Dezvoltandu-se si mai mult din punct de vedere al concentrarii, un copil poate acum
indeplini o sarcina cu incurajare, chiar si una de lunga durata. Poate sa isi
indeparteze privirea de la ce face si apoi sa se intoarca fara a fi distras.

Un copilas incepe sa demonstreze o dorinta puternica de a deveni independent (ex:
incearca sa ajute cand este imbracat, vrea sa manance singur, tine o cana, etc). Nu
e surprinzator ca in momentul cand nu poate sa indeplineasca sarcini de unul singur
sau nu este lasat sa faca cum vrea! frustrarea este evidenta si poate face crize
de plans daca devine prea mult pentru el. In cautarea lui de a fi independent, trebuie
sa inceapa sa afle daca activitatile sunt sigure sau nu.
In ciuda acestei determinari de a fi independent, un copilas poate demonstra o faza

temporara de atasament de un parinte si poate fi infricosat de straini.
La aceasta varsta, un copilas are un simt dezvoltat de sine. Cu acesta poate aparea:
- constientizarea ca este un individ cu preferinte proprii (ex: mancare sau jucarii

anume),
- recunoasterea ca numele lui e diferit de al altora,
- semne de gelozie cand parintii acorda atentie altora.
Deprinderile sociale progreseaza semnificativ si copilasul poate:
- sa se bucure de natura sociala a unei mese in familie,

- sa invete deprinderi precum salutarea altei persoane prin hello,
- sa inmaneze jucarii altor copii,
- sa se joace alaturi de alti copii, invatand prin a-i privi cum interactioneaza si
se joaca cu jucarii.
Lunile nouasprezece douazeci si unu

DEZVOLTARE FIZICA
Devine mai fluent si mai aventuros in miscarea sa in jur. Increderea in sine s-a
dezvoltat pana acum in asa fel incat poate incerca sa combine sa se invarta
impreuna cu un obiect sau sa mearga intr-o directie diferita sau sa exploreze o zona
mai mare din jurul sau. Controlul imbunatatit al corpului si membrelor precum si
echilibrul pot inlesni activitati precum impinsul, trasul si caratul jucariilor precum si
combinarea activitatilor. Poate:
- face o alta activitate in timp ce merge precum trage de o jucarie in spatele lui
in timpul miscarii,
- escala peste mobilier: sa urce si sa coboare de pe un scaun,
- sa nu mai cada atat de des in timp ce merge/alearga si poate folosi o gama
variata de echipamente de pe terenul de joaca,
- se bucura sa alerge singur intr-un parc sau in gradina,
- merge cu spatele pentru cativa pasi.
In general incepe sa foloseasca cuvintele impreuna, sa formeze propozitii scurte si o
dorinta de dezvoltare a acestei abilitati este prevalenta in aceasta perioada, dupa
cum urmeaza:
- are un vocabular extins de duzine de cuvinte, in general substantive care

descriu clase generale de obiecte, spre exemplu: masina pentru toate
vehiculele sau casa pentru toate cladirile.
- pune cuvinte impreuna pentru a forma expresii de doua cuvinte,
- incearca sa se alature in cantece,
- observa personaje cunoscute si obiecte in carti cu imagini si incearca sa le
numeasca,
- este interesat de conversatii si incepe sa deprinda conventiile de conversatie
precum raspunsul si asteptarea raspunsului,
- intelege ca vorbirea este un contact social precum si comunicarea nevoilor.
DEZVOLTAREA JOCULUI
Cand se apropie de douazeci si unu de luni, este interesat de alte materiale si pe
masura ce isi imbunatateste coordinarea, se imbunatateste si abilitatea de a face
diverse lucruri folosind materiale. La aceasta varsta, copilasul poate:
- sa se bucure de jocul cu materiale de modelat spre exemplu: plastelina,

clei, nisip, apa face forme si deseneaza pe suprafete.
- cu mingea: ii place sa o roteasca, sa o arunce, cateodata prinde mingii mai
mari. Unii copii pot deja sa manipuleze mingii mici.
- pune cinci cuburi mici unul peste altul pentru a forma un turn si apoi pana la
varsta de doi ani, reuseste cate sase sau mai multe.
- toarna apa corect dintr-un recipient intr-altul fara a stropi prea mult,
- deseneaza din ce in ce mai mult cu creionul pe hartie.
Incepe sa se joace imaginativ cu jucariile intrucat incepe sa isi dezvolte capacitatea

de gandire simbolica. Copilasul demonstreaza ca incepe sa inteleaga ca jucariile in
miniatura reprezinta obiecte si persoane din lumea reala. Pe masura ce i se dezvolta
curiozitatea, copilasul devine din ce in ce mai explorativ si incepe sa isi foloseasca
toate simturile pentru a invata despre lumea in care traieste si are mai multa
incredere in explorarea noilor medii inconjuratoare. De asemenea se dezvolta:
- abilitatile de rezolvare a problemelor ii permit sa completeze un panou simplu

este capabil sa se joace cu aceste jucarii la aceasta varsta,
- un interes in ceea ce se intampla afara si sa exploreze dulapuri inchise,
- atentia si determinarea; este mai motivat sa termine o sarcina provocatoare.
Jocul pe roluri si jocul pretins va folosi obiecte din apropiere si doar pentru o scurta
durata (ex: pretinde ca doarme pentru cateva momente, se intinde si isi inchide ochii,
trage plapuma (daca e in apropriere). Urmatoarele activitati se pot observa in
aceasta perioada:
- aranjeaza jucarii in grupuri cu inteles care reprezinta situatii zilnice si poate fi

derutat de marimea jucariei in comparatie cu marimea sa (ex: poate incerca
sa se aseze intr-un pat pentru papusi),
- pretinde a conduce o masina si scoate sunete potrivite daca masina are
scaun si pretinde sa invarta de volan,
- Pretinde ca ridica o carte, ia loc si se preface ca citeste.
- Poate urma o simpla poveste, se bucura cand i se citeste cu voce tare si se
uita la fotografii, se bucura de apropierea fizica de un adult in timpul acestei
activitati,
- In apropierea varstei de doi ani, va incepe sa mimeze obiectele absente.

Multe dintre urmatoarele activitati indica o crestere a vointei si de asemenea o o
tarie de caracter:
- se dezvolta durata atentiei in special daca copilasului ii place activitatea si un

adult cunoscut este in apropiere,
- face eforturi de a-ti atrage atentia pentru vorbire sau joc, apreciaza compania
ta,
- persista in decizii provocatoare cu care nu este de acord,
- incepe sa interactioneze cu alti copii care are nevoie de mult ghidaj social,
- poate intelege simple reguli dar nu le respecta mereu,
- arata ca este aproape pregatit sa inceapa sa fie invatat la olita la aceasta
varsta insa nu este posibil un control complet,
- Se bucura de securitatea unei rutine zilnice.
Lunile douazeci si doi douazeci si patru

DEZVOLTARE FIZICA
Combinarea diferitelor miscari este acum posibila si continua sa isi castige
increderea. Isi dezvolta echilibrul si il experimenteaza in multiple feluri. Urmatoarele
abilitati sunt o noutate la aceasta varsta:
- alearga cu incredere si cade rar inca are nevoie sa se concentreze,

- se misca repede intr-o linie dreapta,
- danseaza pe muzica,
- poate prinde si arunca o minge daca sta asezat,
- isi poate ajusta echilibrul pe un leagan,
- impinge o jucarie cu pedale cu picioarele desi nu poate inca sa invarta
pedalele,
- poate sta intr-un picior in timp ce il foloseste pe celalalt sa loveasca o minge.
Deprinderile motrice se dezvolta si sunt relevante in special pentru a tine in mana

instrumente mici si a le manipula. De asemenea:
- priveste in carti pentru cateva minute: studiaza fotografiile, indica catre

imagini care il capteaza interesul si da paginile,
- poate participa cu mai mult succes la procesul de imbracare si dezbracare,
- combina degetul aratator cu degetul mare pentru a prinde si ridica obiecte
mici,
- primeste si transmite obiecte din mana ta in a lui si vice versa,
- creeaza sunete ritmice cu instrumente muzicale precum toba sau tamburina.
Vocabularul cuprinde la aceasta varsta cel putin 200 de cuvinte, adesea combinate
in propozitii scurte. Dezvoltarea rapida a limbajului la aceasta varsta se leaga de
intensa intelegere si constientizare a mediului sau (vedeti mai jos - Dezvoltarea
jocului). Copilasul va identifica cu precizie obiectele puse in fata lui si probabil va
reusi sa numeasca partile corpului. Va incerca sa produca marea majoritate a
sunetelor, adesea pronuntand gresit unele consoane precum c si s. Va experimenta
cu combinatii diferite de cuvinte (cateodata combinatii incorecte). Va asculta cu mare
interes conversatiile altor persoane si va privi limbajul corporal in timpul
conversatiilor.
DEZVOLTAREA JOCULUI
Acum ca jocul simbolic este intr-un stadiu avansat, copilasul dezvolta diferite
modalitati de a se juca cu obiecte si intelege mult mai multe despre acestea. Este
avid de informatii si va adresa multe intrebari despre mediul inconjurator. Alte cateva
dezvoltari in aceasta perioada:
- este entuziasmat de jocul imaginativ: creeaza povesti si scene folosind jucarii

sau figurine pentru a le pune in scena,
- intelege faptul ca daca manipuleaza un obiect, poate sa invete mai multe
despre acesta, spre exemplu: invarte un obiect pentru a-l privi mai bine,
- te priveste indeaproape si apoi te copiaza pentru a invata mai multe
deprinderi,
- intelege din ce in ce mai bine explicatiile,
- poate sa retina si sa povesteasca evenimente din trecut.

Este clar ca relatiile cu alte persoane se dezvolta in asa fel incat:
- poate plange daca este separat temporar de parinte imediat ce nu-l mai poate
vedea,
- poate fi timid cu persoanele straine,
- se bucura de compania altor copii; ii este dificil sa imparta jucariile si nu se
joaca inca in mod cooperative,
- se poate hrani singur cu lingura,

- procesul de invatare la olita este in curs de desfasurare dar controlul nu este
inca total,
- vrea sa ajute sa se spele singur si sa isi spele dintii,
- se bucura de responsabilitatea de a derula mici sarcini.
Lunile douazeci si cinci treizeci

DEZVOLTARE FIZICA
Mai multe combinatii de miscari sunt acum posibile. Acest succes in dezvoltarea
miscarii implica mai multa indrazneala si copilasul va vrea mai multa independenta si
asadar va dezvolta o latura foarte exploratoare. Copilasul s-ar putea sa poata face
urmatoarele:
- sa sara pe o distanta scurta dintr-o pozitie in picioare si cu putin exercitiu va

putea sa sara peste un obstacol la inaltime mica,
- se poate misca in jurul obstacolelor in timp ce indeplineste o alta sarcina, spre
exemplu impinge o roaba de jucarie prin camera fara a o izbi de mobilier,
- poate face plimbari scurte fara sa foloseasca caruciorul,
- poate urca scarile din casa fara suportul unui adult,
- sta pe varful picioarelor fara suport pentru cateva secunde.
Manipularea jucariilor mici este mult mai usoara, succesul este mai mare deci
interesul se dezvolta in aceste zone si urmatoarele deprinderi se pot observa:
- a stabilit o preferinta ferma pentru o anume mana,

- apuca creioane sau pensule cu degetele si poate insemna in mod controlat,
spre exemplu poate copia o linie verticala care a fost desenata pentru el si
este incantat sa poata el desena sau picta,
- face fata mult mai bine in construirea jucariilor, jocurilor, puzzle care are piese
care se potrivesc,
- poate inchide si deschide nasturi mari,
- reuseste sa puna margele mari pe un siret,
- poate incepe sa invete cum sa foloseasca alte tacamuri inafara de lingura.
Unii copilasi acum experimenteaza o explozie a limbajului! La aceasta varsta,
copilasul foloseste limbajul acumulat pentru a-si extinde complexitatea jocului
imaginativ precum imbracatul elegant
- se bucura de conversatii simple cu adultii cunoscuti si alti copii,

- are un vocabular de cateva sute de cuvinte,
- adreseaza intrebari si asculta cu atentie la raspunsuri,
- beneficiaza de discutarea propriilor activitati cu parintele si va intelege mai

mult dintr-un program la televizor, spre exemplu daca se discuta cu el ulterior,
- isi aminteste putine informatii personale precum varsta si numele sau si se
poate identifica intr-o fotografie,
- incepe sa foloseasca pronume precum el sau tu si prepozitii precum in sau
pe,
- adora sa i se citeasca povesti inainte de a adormi,
DEZVOLTAREA JOCULUI
Diverse arii de invatare se dezvolta rapid in jurul obiectelor si functiile acestora dar
ideile mai abstracte sunt inca dificil de inteles, spre exemplu un copilas poate
intelege ca monezile sunt bani dar va intelege foarte putin despre valoarea acestora.
Alte abilitati posibile la aceasta varsta sunt:
- un copilas de 2-3 ani se bucura de jucarii precum mingea, jocurile mari de

constructii, potrivirea si sortarea jocurilor, legarea jucariilor una de alta,
impinsul si trasul camioanelor, jocul cu nisip si apa, jocuri simple pe
calculator, instrumentele muzicale si cartile,
- poate incerca sa loveaca o minge dar de obicei intra in ea. Poate arunca o
minge fara sa cada dar nu o poate inca prinde,
- poate sta pe o tricicleta, o poate manevra cu picioarele, poate pedala si
conduce dupa colturi,
- la doi ani poate construi turnuri din 6-7 cuburi. Pana la trei ani, progreseaza la
9-10 cuburi,
- incepe sa potriveasca culorile, spre exemplu gaseste doua cuburi de aceeasi
culoare,
- sorteaza obiecte in functie de caracteristici. Spre exemplu, poate diviza
jucariile in functie de forma precum animale/masini.

Experientele se pot extinde la aceasta varsta pentru ca parintii devin si ei mai
aventurosi cu cei mici si copilasii sunt si ei avizi de noi experiente inafara casei,
precum la gradina zoologica. Una dintre cele mai mari reusite la aceasta varsta este
ca incep sa se bucure de lucrurile facute impreuna cu alti copii deci relationarea cu
alti copii prin joc este importanta la aceasta varsta. Se pot observa urmatoarele:
- poate inca sa fie lipit de parinte cand este lasat in grija altei persoane,
- incepe sa dobandeasca deprinderi sociale de baza precum impartirea in
timpul jocului cu alti frati sau alti copii,
- este mai dornic sa se joace cu alti copii; certurile sunt inca frecvente,
- insista in a-si incerca propria vointa dar se poate intrista daca experimenteaza
frustrare si esec,
- este predispus la atacuri de plans cand nu reuseste sa faca cum doreste,
- din ce in ce mai activ in a se imbraca si dezbraca, spre exemplu poate sa isi

scoata sosetele si pulovarul cand se pregateste de culcare,
- atribuie calitati umane obiectelor inanimate ca expresie a imaginatiei active si
poate ca o modalitate de intelegere a mediului inconjurator, spre exemplu
poate fi ingrijorat ca o jucarie poate fi trista daca este lasata acasa,
- incepe sa dezvolte o intelegere mai larga a timpului. Spre exemplu, poate
probabil sa distinga intre azi si maine.
Lunile treizeci si unu treizeci si sase

DEZVOLTARE FIZICA
Echilibrul este acum bun deci o gama variata de activitati fizice se dezvolta dupa cum
urmeaza:
- sare de la o inaltime mica, spre exemplu - un singur pas fara sa isi piarda
echilibrul,
- va incerca activitati provocatoare de echilibrare, spre exemplu mersul sau
saritul pe un bustean dar este posibil sa nu reuseasca acest lucru
dovedeste imbunatatirea increderii in sine,
- isi mentine echilibrul pentru cateva secunde pe un singur picior,
- poate merge pe varful degetelor pe podea fara sa se balangane prea mult,
- poate folosi scarile si toboganele de pe un teren de joaca mare,
- alearga repede si cu incredere,
- poate folosi pedalele unei jucarii cu pedale pentru a se misca inainte,
- poate copia miscari cu precizie si participa in intregime la cantece de actiune.
Abilitatea de a derula diverse actiuni si imbunatatirea abilitatii de a alege cuplate cu o

buna concentrare conduc la dezvoltarea urmatoarelor activitati:
- poate construi un turn de mai mult opt cuburi,

- poate incepe sa poata taia hartie cu o foarfeca pentru copii dar este o
activitate provocatoare,
- termina jigsaw-uri simple,
- desenele sunt din ce in ce mai putin aleatorii si se poate determina subiectul
datorita unui control mai bun asupra mainii sale,
- poate copia forme simple pe care tu le-ai desenat,
- indeplineste sarcini simple in casa precum asezarea tacamurilor pe masa sau
a jucariilor intr-o cutie,
- beneficiaza de un echipament de joaca mai variat si activitati artistice la un
grup de joaca sau la gradinita.
La aceasta varsta se poate observa dezvoltarea gramaticala. Nu va fi aplicata cu
succes deplin dar se observa o explorare a regulilor. Pronumele sunt folosite adesea
precum eu si mie dar nu mereu corect. Copilasul isi poate aminti ceva ce ati facut
impreuna ieri si poate fi in masura sa povesteasca evenimente dintr-un trecut mai
indepartat. Poate de asemenea sa anticipeze consecintele actiunilor sale, spre
exemplu va stii ca daca loveste cana, lichidul din ea se va varsa si va putea
exprima acest lucru dupa ce se intampla. In plus, copilul:
- are un vocabular de peste 1000 de cuvinte,

- iti da instructiuni cu incredere,
- este pregatit sa asculte povesti mai complexe cu mai multe capitole,
- adreseaza intrebari frecvente despre intelesul cuvintelor necunoscute pe care
le-au auzit folosite de parinti sau alte persoane,
- poate memora informatii precum numele unui obiect prin repetarea acestuia.
De asemenea poate retine povesti si numele cartilor.
DEZVOLTAREA JOCULUI
La aceasta varsta, natura jocului ramane la fel dar totul se extinde. Spre exemplu,
copilul este bucuros sa se joace singur pentru o perioada mai lunga sau se poate
juca cu alti copii pentru o perioada mai lunga si in general va tolera bine aceste
activitati. Va construi cu mai multe cuburi, va identifica mai multe jucarii si asa mai
departe.

La aceasta varsta, copilul detine un sens distinctiv de sine insusi si este protectiv cu
lucrurile personale si spatiul propriu. In plus, el poate:
- compara doua obiecte din punct de vedere al marimii si inaltimii desi nu

mereu corect,
- creeaza povesti simple din imaginatie,
- fi invatat la olita: este curat si uscat in timpul zilei,
- formeaza o prietenie speciala cu un anume copil,
- este mult mai constient de sentimentele altor persoane si face eforturi sa-si
ofere ajutorul si sa consoleze alt copil daca este necajit,
- este mai increzator in situatii noi si in crearea de relatii inafara familiei
imediate,
- respecta mai mult regulile familiei si face mai putine atacuri de plans,
- se bucura sa aleaga singur cu ce vrea sa se imbrace si ce vrea sa manance.
Trei cinci ani

DEZVOLTARE FIZICA
Pe masura ce dezvoltarea fizica este rapida, copilul reuseste mai usor sa controleze
situatii. Se joaca la o scala mai mare si in general foarte fizica. Copii de aceasta
varsta se bucura sa sara pe distante mici fara sa cada si va merga cu tricicleta cu

incredere. Se pot de asemenea misca in jurul obiectelor cu incredere.
La aceasta varsta diferentele individuale sunt majore din punct de vedere al
achizitionarii limbajului si varsta de dezvoltare a sunetelor poate varia pana la trei
ani. In orice caz, urmatoarele dezvoltari ale limbajului se pot observa in anii
premergatori scolii:
Varsta Dezvoltarea comunicarii

3 Vocabular de 900-1000 cuvinte
Se joaca cu cuvintele si sunetele
Urmeaza comenzi in doua stagii
4 Vocabular de 1500-2000 de cuvinte
Adreseaza multe, multe intrebari
Povesteste intamplari din trecutul recent
5 Vocabular de 2100-2200 cuvinte
Discuta sentimente
Urmeaza comenzi in trei pasi
DEZVOLTAREA JOCULUI
Copiii de aceasta varsta favorizeaza jocul afara, constructiile, jocuri pe masa si pe
podea si jocuri socio-dramatice cu copii de aceeasi varsta. Acestea sunt in general
elaborate si continua de la o zi la alta si sunt caracterizate de o intelegere crescuta a
nevoii de discutii, planificare, impartire, asteptare a randului si respectare a regulilor
jocului.
Jocurile de constructii implica cararea de blocuri mari, scanduri si placaje pentru a

construi case, navete spatiale, masini, spitale, magazine si alte structuri pentru a
derula multe activitati imaginative in general implicand alti copii.
Foloseste deprinderi motrice in activitati artistice simple, se bucura de folosirea

foarfecii si margelelor. De asemenea se bucura de calculatoare, instrumente
muzicale, etc.
Pana la varsta de 4 ani, urmatoarele activitati sunt frecvente:
- copiii pot pune in scena spectacole de papusi si programe de televizor pe

care le-au vizionat,
- in timp ce se joaca in grup, isi atribuie fiecaruia roluri si adesea un singur copil
ia marea majoritate a deciziilor cu privire la cine joaca si ce rol,
- lumea imaginativa a copilului este atat de dinamica incat uneori poate aparea
confuzie intre ce este adevarat si ce este fictive.

Pe masura ce interesul si intelegerea jocului imaginativ se dezvolta, copilul poate
face fata emotiilor puternice.
Pana la cinci ani, personalitatea mai bine definita a copilului il determina sa fie mai
deschis din punct de vedere social decat era la varsta de doi ani.
Key Reference texts:

Sheridan, M. (1999) Play in Early Childhood: From Birth to Six Years. Abingdon: Routledge.
Sheridan, M. (2008) From Birth to Five Years: Children's Developmental Progress. 3rd edn. Abingdon:
Routledge.
Woolfson, R.C. (2001) Bright Baby: Understand and stimulate your childs development. London:
Hamlyn.
Woolfson, R.C. (2001) Bright Toddler: Understand and stimulate your childs development. London:
Hamlyn.
Department for Children, Schools and Families (2008) Statutory Framework for the Early Years
Foundation Stage Setting the Standards for Learning, Development and Care from birth to five DCSF
Publications
APENDIX 1
De la nastere la trei luni

DEZVOLTARE FIZICA
Miscarile unui bebelus sunt in mare masura raspunsuri reflexive (involuntare).
Acestea includ:
- inghite lapte,
- suge obiecte moi in gura,
- isi arunca mainile si picioarele in aer cand este surprins (Reflexul Moro),
- isi misca picioarele intr-o actiune de mers daca labele picioarelor intra in
contact cu o suprafata plata,
- isi intoarce capul ca si cand ar cauta sanul in momentul cand i se mangaie
obrazul (Reflexul Rooting),
- strange obiectele puse in pumnul sau dar nu le poate tine.
La aceasta varsta, un bebelus isi va fixa privirea pe obiecte pozitionate la 25cm
departare de fata sa.
Intre 1 si 3 luni, raspunsurile fragede reflexive incep sa se diminueze si cateva

miscari voluntare incep a fi demonstrate. Spre exemplu:
- isi ridica capul cativa centimetri cand este cu fata in jos,

- da din maini si loveste cu picioarele in aer cu un control din ce in ce mai
crescut,
- incearca sa se intoarca pe o parte cand este pe spate,
- isi poate misca din ce in ce mai mult corpul in patut,
- se uita cu interes la propriile maini,
- isi intinde mainile catre sursa de mancare,
- continua sa fie usor surprins de sunete subite: se tensioneaza, tremura,
clipeste, isi intinde bratele si poate plange.
La aceasta varsta, un bebelus se va bucura sa fie tinut in pozitie verticala si va
incepe sa isi sustina greutatea propriului cap. Iti poate fixa atentia pe obiectele din
apropierea fetei sale (circa 20cm), lucru care se dezvolta in abilitatea de a privi un
obiect in miscare. Pana la varsta de trei luni, un bebelus poate incepe sa incerce sa
plaseze obiectele din apropiere in gura pentru a le explora proprietatile.
Din prima zi de viata, bebelusul este atras de stimuli sociali. Acest lucru este
demonstrat de:
- incearcarea de a se uita la tine cand ii vorbesti,

- recunoaste vocea parintilor si poate distinge intre intensitati ridicate si joase,
- mentine contactul vizual daca este tinut aproape de fata ta,
- gangureste si isi misca buzele si limba in raspuns la vorbele

parintilor/ingrijitorilor.
In prima luna, bebelusul scoate sunete guturale cand este bucuros si plange cu
putere cand ii este foame sau nu este confortabil. (Demn de mentinut este ca
bebelusii care au probleme cu auzul plang in acest mod reflexiv). In orice caz, intre 1
si 3 luni, sunetele vocale ale bebelusului devin din ce in ce mai variate in sunet si
intentie. Spre exemplu:
- foloseste o gama variata de plansete pe care ingrijitorii incep sa le distinga

(spre exemplu: planset de foame, plictiseala, oboseala si discomfort),
- scoate un sunet cand e bucuros, lucru care se dezvolta mai tarziu in cateva
sunete identificabile dar fara inteles si apoi doua sunete distincte precum
oooh si aaah,
- la aproximativ trei luni, gangureste in raspuns la sunete,
- este motivat sa repete sunete cand persoanele zambesc si ii vorbesc.
La aceasta varsta, un bebelus va incepe sa isi miste ochii pentru a cauta sursa
zgomotului, va observa gesturile si limbajul corporal al celor care ii vorbesc si
raspunde pozitiv sunetelor linistitoare. Pe masura ce abilitatile sale de ascultare se
imbunatatesc, un bebelus va tacea cand aude un sunet scurt si de la trei luni se
bucura sa asculte cantecele care ii sunt cantate.
DEZVOLTAREA JOCULUI
Mary Sheridan este convinsa sa sunetele unui bebelus in raspuns celor care au grija
de el sau ii vorbesc sunt raspunsuri clare la o stimulare placuta. Cladind pe aceste
abilitati, bebelusul va invata repede sa atraga atentia care impreuna cu raspunsurile
consecvente ale adultilor poate fi vazuta ca un stagiu fraged de joc.
Doua repere cheie de dezvoltare la acest nivel sunt:
- la sase saptamani, cand bebelusul este ridicat si un cunoscut ii vorbeste

urmeaza o interactiune plina de viata. Aceasta implica privirea, ascultarea,
vocalizarea si miscarile corporale simultane,
- apoi, la 10-12 saptamani, coordonarea maini/ochi permite bebelusului sa se

angajeze in activitati de joc care sunt directionate cu un anume scop si
controlate vizual. Spre exemplu, daca sta pe burta ridicandu-si capul si se
reazama pe brate in timp ce zgarie suprafata pe care sta. Se bucura sa
priveasca si sa asculte simultan miscarile propriilor degete.
Cand ajunge la varsta de trei luni, un bebelus va imita actiuni precum inchiderea si
deschiderea gurii sau scoaterea limbii. Pe masura ce intelege din ce in ce mai mult,
poate incepe sa experimenteze entuziam in anticiparea unei actiuni (spre exemplu
cand vede cadita de baie). Aceasta abilitate de a anticipa reflecta o memorie
imbunatatita si jocuri precum jocul de-a bau incep sa capete sens. Memoria
imbunatatita ajuta bebelusul sa recunoaca muzica familiara de la varsta de trei luni.

In prima saptamana, un bebelus trece prin perioade variate de alerta dar doarme
80% din zi in aproximativ 8 perioade de somn. Lumea lui sociala e mica si initial se
bucura doar de compania mamei. In orice caz, un bebelus stabileste rapid o

interactiune cu ingrijitorii lui prin contact vizual sau facial spontan. Legaturile
emotionale intre bebelus si ingrijitorii sai sunt intarite de natura regulata a acestor
interactiuni.
In prima saptamana, expresia emotionala a bebelusului este limitata la doua

activitati:
- plange cand nu este fericit sau comfortabil

- isi misca mainile si picioare de entuziasm
Este demn de mentionat ca din punct de vedere al crearii interactive de muzica, un
bebelus se bucura sa asculte muzica din prima saptamana si este alinat de sunete
continue in fundal precum o masina de spalat sau un motor auto.
Un repertoar de abilitati sociale si emotionale se dezvolta intre o luna si trei luni.

Acestea includ:
- raspunsul pozitiv cand i se vorbeste sau cand i se canta,

- mentinerea si incheierea unui contact vizual in mod intentionat in timpul
interactionarii sociale,
- primele zambete (in jur de 6 saptamani) si mai tarziu zambeste in raspuns la
zambetul altor persoane,
- hranirea devine o experienta sociala si bebelusul se uita la tine in timp ce il
hranesti sau ii vorbesti.
Pana la trei luni, un bebelus detine o gama variata de expresii faciale pentru a-si
exprima dispozitia si in general plange mai rar. Poate sta treaz pentru perioade mai
lungi daca se interactioneaza cu el si va incerca sa atraga atentia adultilor
diferentiind intre persoanele cunoscute prin vaz si vocea acestora. Poate chiar sa
distinga intre fete de femei si de barbati!
Lunile patru sase

DEZVOLTARE FIZICA
Miscarile sunt acum mai putin reflexive si mai mult receptive inclusiv:
- sta in pozitie ridicata cu suport, mai tarziu impingandu-si picioarele de patut si

pana la sase luni poate sta singur in fund fara suport,
- mai tarziu isi poate ridica capul, pieptul si umerii de pe podea daca sta cu fata in
jos,
- se intoarce de pe partea stanga pe dreapta si inapoi fara ajutor si mai tarziu se
misca pe covor prin rostogolirea si intoarcerea corpului, si ulterior arata prime
semne de mers de-a busilea tragandu-si un genunche catre stomac,
- poate incepe sa se intoarca de pe burta pe spate,
- se impinge in patut si isi poate tine picioarele in aer si apoi face miscari
energetice pentru a se impinge pe podea,
- capul nu ii cade cand este tinut in brate si isi poate intoarce si misca capul in
toate directiile; isi poate mentine capul cu incredere cand este sprijinit vertical,
- insfaca intentionat; nu mai este un reflex.
Raspunsul la stimuli incepe a fi din ce in ce mai intentionat si cu un anume scop

sugerand ca obiectele au un mai mare inteles pentru bebelus precum si relatia
acestor obiecte cu mediul inconjurator:
- misca jucarii mici in mainile sale si ulterior va putea sa tina in mana o jucarie;
apuca cu fermitate si nu vrea sa o lase din mana,
- vederea se imbunatateste si se isi poate fixa atentia pe obiecte apropiate sau
distante la fel de bine ca un adult si te va privi miscandu-te prin casa,
- incepe sa isi foloseasca mainile in sincronie, trecand un obiect dintr-o mana in
alta,
- incearca sa se hraneasca singur isi pune mancare in gura cu degetele,
apuca sticlele sau lingura.
In aceasta perioada bebelusul incepe sa gangureasca si sa rada din ce in ce mai
mult in special ca raspuns catre parinti. La aceasta varsta frageda, bebelusii pot
incepe sa reactioneze la tipul de muzica pe care il asculta, un exemplu al muzicalitatii
lui innascute care nu poate fi invatata. Comunicarea dispozitiei sale se realizeaza
atat prin miscare precum si prin expresie verbala:
- zambet cert cand este amuzat si vocalizeaza pentru a atrage atentia

parintilor. Ulterior, rade cand este bucuros, tipa cand este furios,
- demonstreaza incantare prin miscari entuziasmate si expresii faciale;
gangureste cand se joaca bucuros,
- ulterior va produce o serie de sunete cu consoane precum d,m,b iar mai
tarziu cu alte vocale si consoane precum f,v,ka, da, ma,
- foloseste trei sau patru sunete cand gangureste combinand vocale si
consoane,
- vocalizeaza cand ii vorbesti, poate ganguri in timpul pauzelor tale si mai apoi
isi poate sincroniza vorbirea cu a ta precum intr-o conversatie,
- poate imita expresiile verbale si observa reactia ta,
- asculta cu intensitate si poate asculta la fel de bine ca un adult,
- poate incepe sa inteleaga ce inseamna nu,
- poate diferentia intre tonuri vocale femeiesti si barbatesti,
DEZVOLTAREA JOCULUI
Sheridan descrie faptul ca in jur de patru luni, bebelusul isi foloseste mainile in
diferite feluri in timp ce dobandeste coordonare intre maini si ochi si este posibil sa isi
deschida si sa isi impreuneze mainile in mod alternativ. Mai tarziu, la sase luni
bebelusul se bucura de un control crescut al miscarilor (miscarile nu mai sunt

reflexive ci intentionate) care ii permite sa se intinda dupa jucarii. Alte repere:
- se joaca cu jucariile cu un scop si nu doar pentru a le duce la gura,

- isi aminteste cum sa se joace cu o anume jucarie intr-un mod anume,
- incearca sa insface obiecte din apropierea sa, lucru care se dezvolta mai
tarziu si bebelusul isi ridica mainile catre obiectul din apropiere si ajunge la el
cu precizie,
- priveste cu insistenta la locul de unde a cazut un obiect si mai tarziu incepe
sa se uite dupa un obiect care i-a cazut din maini si ulterior priveste cu
atentie,
- ii este dificil sa lase ceva din maini in mod voluntar.

La aceasta varsta, va incepe sa inteleaga sunetele cunoscute inclusiv propriul nume
si isi va intoarce capul cand isi aude numele. De asemenea este posibil sa isi poata
recunoasca fata in fotografii. Deja raspunde la tipul de muzica ascultat si poate fi
alinat prin cantece blande. Bebelusul cauta activ si raspunde la interactiune in diferite
feluri:
- foloseste expresiile faciale pentru a-si pastra atentia si zambeste, vocalizeaza

pentru a atrage atentia,
- chicoteste spontan cand este fericit si apoi chicoteste in anticipare cand te
indrepti spre el,
- rade tare cand e gadilat,
- se relaxeaza cand i se canta, gangureste si se opreste din plans in raspuns la
muzica cunoscuta,
- se poate atasa de o jucarie de plus sau alta paturica si ii place sa le aiba
aproape in timpul somnului,
- se poate juca de unul singur pentru perioade scurte,
- poate fi rusinos in compania persoanelor straine, poate deveni nelinistit in
compania strainilor si poate plange,
- se poate ingrijora in anumite situatii, spre exemplu cand se muta intr-o pozitie
ciudata,
- se uita cu curiozitate la reflectia proprie in oglinda si mai tarziu isi va
recunoaste fata intr-o fotografie sau oglinda,
- se uita cu curiozitate la obiecte si mai tarziu isi va concentra atentia mai bine,
- poate dormi de doua sau trei ori pe zi si poate fi alert timp de o ora,
- ii place sa exploreze cand are ocazia si arata mai multa curiozitate tuturor
obiectelor din jur,
- incepe a fi intarcat prin introducerea mancarurilor solide.

Repere in Dezvoltarea Copiilor

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Repere in Dezvoltarea Copiilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Terapie prin muzica pentru copii cu dificultati de nvatare: Programul de nvatare la distanta

Lunile Sapte - Noua

- se intoarce complet de pe fata pe spate si invers,

La aceasta varsta, un bebelus incepe sa fie mai interesat de detaliile obiectelor

- scutura, zguduie si izbeste jucariile (acum poate insfaca cu fermitate si nu

Fascinatia lui de jucarii il conduce sa le descopere diferitele calitati. Spre exemplu, o

De asemenea, in aceasta perioada un bebelus dobandeste intelegerea ca un obiect

DEZVOLTAREA SOCIALA SI EMOTIONALA

Desi nu se poate astepta de la un copil de aceasta varsta sa se joace in mod

Lunile zece doisprezece

Impreuna cu aceste progrese, coordonarea mana/ochi se dezvolta de asemenea si

- ii place sa se joace cu jucarii care se misca pe covor,

Abilitatile de ascultare de asemenea se dezvolta. Este posibil ca bebelusul:

- sa se opreasca din ceea ce face si sa asculte cand i se spune numele,

Intelegerea verbala progreseaza de asemenea. Pe masura ce se apropie de un an,

- va stii numele altor membrii ai familiei,

- interes in lucruri care se potrivesc (ex: cana si farfurie sau bucatele de

DEZVOLTAREA SOCIALA SI EMOTIONALA

Lunile treisprezece optsprezece

- incercarea de a urca scari in patru labe,

- sa se opreasca in timpul mersului si sa se aplece sa ridice un obiect de pe

Pe masura ce se apropie de optsprezece luni, controlul fizic se imbunatateste si mai

- sa mearga cu incredere prin casa si afara,

- sa se bucure de jocul in piscina (sa stropeasca si sa loveasca in apa),

Impreuna cu dezvoltarea sa, este posibil sa se observe un interes in diverse tipuri de

- experiente multi-senzoriale (ex: vederea, simtul si sunetul hartiei rupte),

DEZVOLTAREA SOCIALA SI EMOTIONALA

In ciuda acestei determinari de a fi independent, un copilas poate demonstra o faza

- constientizarea ca este un individ cu preferinte proprii (ex: mancare sau jucarii

Deprinderile sociale progreseaza semnificativ si copilasul poate:

- sa se bucure de natura sociala a unei mese in familie,

Lunile nouasprezece douazeci si unu

- are un vocabular extins de duzine de cuvinte, in general substantive care

- sa se bucure de jocul cu materiale de modelat spre exemplu: plastelina,

Incepe sa se joace imaginativ cu jucariile intrucat incepe sa isi dezvolte capacitatea

- abilitatile de rezolvare a problemelor ii permit sa completeze un panou simplu

- aranjeaza jucarii in grupuri cu inteles care reprezinta situatii zilnice si poate fi

DEZVOLTAREA SOCIALA SI EMOTIONALA

- se dezvolta durata atentiei in special daca copilasului ii place activitatea si un

Lunile douazeci si doi douazeci si patru

- alearga cu incredere si cade rar inca are nevoie sa se concentreze,

Deprinderile motrice se dezvolta si sunt relevante in special pentru a tine in mana

- priveste in carti pentru cateva minute: studiaza fotografiile, indica catre

- este entuziasmat de jocul imaginativ: creeaza povesti si scene folosind jucarii

DEZVOLTAREA SOCIALA SI EMOTIONALA

- se poate hrani singur cu lingura,

Lunile douazeci si cinci treizeci

- sa sara pe o distanta scurta dintr-o pozitie in picioare si cu putin exercitiu va

- a stabilit o preferinta ferma pentru o anume mana,

- se bucura de conversatii simple cu adultii cunoscuti si alti copii,

- beneficiaza de discutarea propriilor activitati cu parintele si va intelege mai

- un copilas de 2-3 ani se bucura de jucarii precum mingea, jocurile mari de

DEZVOLTAREA SOCIALA SI EMOTIONALA

- din ce in ce mai activ in a se imbraca si dezbraca, spre exemplu poate sa isi

Lunile treizeci si unu treizeci si sase

Abilitatea de a derula diverse actiuni si imbunatatirea abilitatii de a alege cuplate cu o

- poate construi un turn de mai mult opt cuburi,

- are un vocabular de peste 1000 de cuvinte,

DEZVOLTAREA SOCIALA SI EMOTIONALA

- compara doua obiecte din punct de vedere al marimii si inaltimii desi nu

Trei cinci ani

varsta se bucura sa sara pe distante mici fara sa cada si va merga cu tricicleta cu

Varsta Dezvoltarea comunicarii

Jocurile de constructii implica cararea de blocuri mari, scanduri si placaje pentru a