Comedia O scrisoare pierduta de Ion Luca Caragiale

Reprezentata pe scena pentru intaia oara in 1884,opera literara O scrisoare

pierduta de I.L.Caragiale este o comedie de moravuri,in care sunt satirizate aspecte ale
societatii contemporane autorului,fiind inspirata din lupta electorala din anul 1883.
Tema comediei infatiseaza aspecte din viata politica (lupta pentru putere in contextul
alegerilor pentru Camera ,santajul,falsificarea listelor electorale)si de familiei(triunghiul
conjugal).Stefan Tipatescu si Zoe Trahanache ilustreaza imoralitatea vietii de familiei a
unor politiceni din societatea romaneasca a vremii.
Comedia este o specie a genului liric dramatic,care starneste rasul prin surprinderea
unor moravuri,a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate ,cu final fericit.
Personajele comediei apartin unor tipologii clasice,sursa principal a comicului fiind
contrastul dintre aparenta si esenta.Sunt prezente formele comicului:umorul,ironia si
diferite tipuri de comic(de moravuri,de situatie,de caracter,de limbaj si de nume).Fiind
un text dramatic ,comedia este destinata reprezentarii scenice ,dovada fiind
interventiile directe ale autorului in piesa(lista cu Persoanele de la inceputul piesei si
didascaliile/notatiile autorului),compoziatia in patru acte alcatuite din scene si
replici,dialogul si monologul(in discursul politic sau aparte)ca moduri de expunere
,limitarea actiunii in timp si spatiu.Comedia apartine realismului clasic ,principiile
promovate de societatea culturala Junimea si estetica realismului se regasesc in:critica
formelor fara fond si a politicienilor corupti,satirizarea unor aspecte sociale ,spiritul
de obervatie acut,veridicitatea obtinuta prin tehnica acumularii detaliilor
,individualizarea caracterelor prin limbaj.Tin de clasicism echilibrul compozitional si
generalitatea situatiilor si caracterelor(prostul fudul,canalia,incornoratul,cocheta
etc.)
Titlul pune in evidenta intriga si contrastul comic dintre aparenta si
esenta.Victoria politica se obtine,de fapt,prin lupta de culise,avand ca instrument al
santajului politico scrisoare pierduta pretextul dramatic al comediei.Articolul
nehotarat indica atat banalitatea intamplarii , cat si repetabilitatea ei(pierderile
successive ale aceleiasi scrisori,amplificate prin repetarea intamplarii in alt context,dar
cu acelasi efect). Actiunea comediei este plasata in capitala unui judet de munte,in
zilele noastre. Reperul spatial vag are efect de generalizare,iar timpul precizat este
sfarsitul secolului al 19lea,in perioada campaniei electorale,in interval de trei zile,ca in
teatrul clasic.
Subiectul desfasurat pe parcursul celor 4 acte,respecta momentele specifice
evolutiei sale si este determinat de intriga:pierderea scrisorii de dragoste de la prefect
de catre doamna Zoe Trahanache si gasirea ei de catre adversarul politic,care o
foloseste ca arma de santaj.Acest fapt ridicol starneste o agitatie nejustificata.
Desfasuararea actiunii prezinta modul in care indragostitii si sotul inselat raspund
santajului ,precum si reactiile celorlalte personaje in situatia de criza creata.Punctul
culminant adunarea electorala ,in care este declarat candidat Agamemnon
Dandanache,este urmat de un deznodamant fericit,in care scrisoarea revine la Zoe si
conflictele se sting intr-o impacare generala si neasteptata.Actiunea si conflictul sunt
folosite de dramaturg pentru a infatisa precaritatea morala a vietii politice si familiale
din vremea lui.Conflictul dramatic principal consta in infruntarea pentru putere politica
a doua forte opuse:reprezentantii partidului aflat la putere(prefectul Stefan Tipatescu
,Zaharia Trahanache presedintele gruparii locale a partidului-si Zoe ,sotia acestuia)si
gruparea independenta constituita in jurul lui Nae Catavencu ,ambitios avocat si
proprietar al ziarului Racnetul Carapatilor. Conflictul are la baza contrastul comic
dintre ceea ce sunt si ceea ce vor sa para personajele ,dintre aparenta si esenta.
Conflictul secundar este reprezentat de grupul Farfuridi Brazovenescu,care se teme de
tradarea prefectului.Limbajul personajelor ;notatiile autorului: Caragiale este considerat

cel mai mare creator de tipuri din literatura romana. Personajele de comedie sunt de
regula plate,ele apartin tipologiei clasice,au o dominanata de caracter.In O scrisoare
pierduta personajele se apropie de realism,fiind individualizate prin limbaj si prin
elemente de statut social si psihologic.Limbajul personajelor este principala modalitate
de individualizare a caracterelor clasice si procedeu de caracterizare
indirecta.Notatiile autorului caracterizeaza personajele atat indirect,prin gesturi si
mimica,cat si direct ,intrucat in lista cu Persoanele de la inceputul piesei,alaturi de
numele sugestive pentru tipologia comica,apare si statulul lor social.
Stefan Tipatescu este prefectul judetului,asa cum noteaza autorul in lista cu
Persoanele de la inceputul piesei,dar intruchipeaza ,in acelasi timp ,tipul donjuanului/al
primului amorez.
Zoe Trahanache este tipul cochetei si al femeii voluntare.Unicul personaj feminin al
comediei,apare ultima pe lista cu Persoanele de la inceputul piesei.Autorul ii fixeaza
statutul social prin raportare la sotul ei,Zaharia Trahanache,cel mai important om politic
al judetului:sotia celui de sus.In ciuda faptului ca femeile nu aveau drept de vot la
acea epoca,Zoe ii poate manevra pe ceilalti dupa vointa sa ca pe niste marionete,
folosindu-se de pozitia de prima doamna a micului oras de provincie.De aceea ii trimite
lui Catavencu:eu te aleg ,eu si cu barbatul meu;mie sa-mi dai scrisoareaTipatescu
apartine tipului politic,dar,spre deosebire de ceilalti este un om instruit, educat.
Imoralitatea lui se manifesta in planul vietii de familie.Zoe si Tipatescu nu fac greseli de
exprimare,ca alte personaje ale comediei.Desi nu sunt sanctionate prin comicul de
limbaj ca arivistii,amorezii sunt personaje cu carte,ironizate pentru legatura extraconjugala prin comicul de nume:asa se explica discrepanta comica dintre prenume(ceea ce
vor sa para)si diminutvul familiar(ceea ce sunt Zoe-Joitica,Stefan-Fanica.
Stalpi ai puterii locale si prieteni cu interse comune,Stefan Tipatescu si Zaharia
Trahanache alcatuiesc un triunghi conjugal impreuna cu Zoe,sotia adulterina,fapt care le
consolideaza relatia politica,asa cum sotul incornorat oberva cu naivitate:Pentru
mine sa vie cineva sa banuiasca pe Joitica,ori pe amicul Fanica,totuna eE un om cu
care nu traiesc de ieri,de alaltaieri,traiesc de opt ani,o jumatate de an dupa ce m-am
insurat a doua oara.De opt ani traim impreuna ca fratii,si niciun minut n-am gasit la
omul acesta macar atatica rau.
Intriga,pierderea scrisorii de amor,declanseaza actiunile contradictorii ale amorezilor care evidentiaza raportul neasteptat caracter tare(Zoe)-caracter slab (Fanica).
Daca prefectul Tipatescu ii cere politaiului Pristanda arestarea lui Catavencu si
perchezitia locuintei pentru a gasi scrisoare,Zoe dimpotriva,ordona libertatea lui,iar
apoi uzeaza de mijloacele de convingere feminine pentru a-l determina pe Tipatescu sa
sustina candidatura avocatului din opozitie,in schimbul scrisorii.Principala trasatura a
prefectului este impulsivitatea,obervatie facuta de Trahanache in mod direct,in
aparte:E iute!N-are cumpat.Aminteri bun baiat,destept,cu carte,dar iute,nu face pentru
un prefect.In fond Tipatescu traieste o drama.De dragul unei femei,pe care este nevoit
sa o imparta cu altcineva ,sacrifica o cariera promitatoare la Bucuresti ,asa cum remarca
acelasi Trahanache:Credeti d-voatra ca ar fi ramas el prefect aici si nu s-ar fi dus
director la Bucuresti,daca nu staruiam eu si cu Jioticala drept vorbind ,Joitica a staruit
mult
In opinia mea ,urarea rostita de Cetateanul turmentat la sfarsitul comediei In
sanatatea coanii Joitichii!ca e dama buna,exprima principala calitate a personajului
feminin,imortalizat de criticul G.Calinescu prin sintagma domina bona.Crispata
,incordata pe parcursul intregii comedii,Zoe devine la sfarsitul piesei ,cand orice motiv
de ingrijorare dispare,generoasa ,fermecatoare,spunandu-I lui Catevencu:Eu sunt o
femeie bunaam sa ti-o dovedesc.Acum sunt fericita..Putin imi pasa daca ai vrut sa-mi
faci rau si n-ai putut.Nu ti-a ajutat Dumnezeu ,pentru ca esti rau;si pentru ca eu voi sami ajute totdeauna ,am sa fiu buna ca si pana acuma.Finalul comediei aduce impacarea
ridicola a adversarilor.Odata ce intra in posesia scrisorii compromitatoare, Zoe devine

triumfatoare,se comporta ca o adevarata doamna,isi recapata superioritatea la care

renuntase pentru scurt timp,face promisiuni linistitoare pentru ceilalti(Du-te si ia loc in
capul mesii;fii zelos,asta nu-I cea din urma Camera!ii spune lui Catavencu),in timp ce
Tipatesu se retrage ,ca si inainte ,in umbra ei.
Lumea eroilor lui Caragiale actioneaza dupa principiul scopul scuza mijloacele .
Cuplul Zoe-Tipatescu traieste fara mustrari de constiinta ,preocupandu-se doar de
pastrarea aparentelor ,a imaginii publice,pentru ca lumea orasului de provincie are o
singura pasiune,barfa,devenita inamic de temut pentru Zoe,pe care farsa electorala o
pune astfel in pericol.Interventiile ei dezvaluie alta fateta a universului caragialian:
puterea pe care o are femeia voluntara.Cocheta actioneaza pentru propria salvare,
conduce din umbra si toti ii recunosc pozitia.Astfel,imoralitatea casnica(triunghiul
conjugal vechi de opt ani are deja un aspect casnic)se imbina cu cea politica in comedia
O scrisoare pierduta de I.L.Caragiale.