Relatia dintre doua personaje

O scrisoare pierduta
de Ion Luca Caragiale
Reprezentata pe scena in 1884, comedia,,O scrisoare pierduta” de
I.L.Caragiale este a treia piesa dintre cele patru scrise de autor si o
capodopera a genului dramatic.Este o comedie de moravuri inspirata din
lupta electorala din anul 1883, in care sunt satirizate apecte ale societatii
contemporane autorului.
Tema comediei infatiseaza aspect din viata politica( lupta pentru putere
in contextual alegerilor pentru Camera, santajul, falsificarea listelor
electorale) si de familie ( triunghiul conjugal).
Stefan Tipatescu si Zoe Trahanache ilustreaza imoralitatea vietii de
familie a unor politicieni din societatea romaneasca a vremii.
Stefan Tipatescu este prefectul judetului, dar intruchipeaza, in acelasi
timp, tipul donjuanului/al primului amorez.Autoritar in exercitarea
functiei publice, motiv pentru care adversarul Catavencu il
numeste,,vampire”, este slab in fata santajului emotional.
Zoe Trahanache este tipul cochetei si al femei voluntare.
Autorul ii fixeaza statutul social prin raportare la sotul ei,Zaharia
Trahanache, cel mai important om politic al judetului:,, sotia celui de
sus”.In ciuda faptului ca femeile nu aveau drept de vot la acea epoca,
Zoe ii poate manevra pe ceilalti dupa vointa sa ca pe niste marionete,
folosindu-se de pozitia de prima doamna a micului oras de provincie.
Tipatescu apartine tipului politic, dar, spre deosebire de ceilalti, este un
om instruit.Imoralitatea lui se manifeste in planul vietii de familie.Zoe si
Tipatescu nu fac greseli de exprimare, cu alte personaje ale comediei.
 Stalpi ai puterii locale si prieteni cu interese commune, Stefan Tipatescu
si Zaharia Trahanache alcatuiesc un triunghi conjugal impreuna cu Zoe,
sotia adulterine, fapt care le consolideaza relatia politica.
Intriga, pierderea scrisorii de amor, declanseaza actiunile
contradictorii ale amorezilor, care evidentiaza raportul neasteptat
caracter tare(Zoe)-caracter slab ( Fanica).Daca prefectul Tipatescu ii
cere politaiului Pristanda arestarea lui Catavencu si perchezitia locuintei
pentru a gasi scrisoarea, Zoe, dimpotriva, ordoana eliberarea lui, iar apoi
uzeaza de mijloacele de convingere, feminine pentru a-l determina pe
Tipatescu sa sustina candidatura avocatului din opozitie, in schimbul
scrisorii.
Principal trasatura a prefectului este impulsivitatea, observatie facuta
de Trahanache in mod direct, in aparte, in actul I:,,E iute!N-are cumpat.
Aminteri bun baiat, destept, de carte, dar iute, nu face pentru un
prefect.”
In fond, Tipatescu, de dragul unei femei, pe care este nevoit sa o imparta
cu altcineva, scrifica o cariera promitatoare la Bucuresti, asa cum
remarca acelasi Trahanache:,,Credeti d-voastra ca ar fi ramas el prefect
aici si nu s-ar fi dus director la Bucuresti, daca nu staruiam eu si cu
Joitica…si la drept vorbind, Joitica a staruit mai mult…”
Zoe, in schimb, in ciuda vaicarelilor, a lesinurilor, dar si a faptului ca e
considerate,, o dama simtitoare”, este in realitate,,femeia barbata”,
stapana pe sine, care stie foarte bine ce vrea si care ii manipuleaza pe toti
dupa propriile dorinte.Desi face parada de iubirea pentru Tipatescu si de
sacrificiile facute pentru el.(,, Omoara-ma pe mine care te-am iubit,
carea am jertfit totul pentru tine”, ii reproseaza ea prefectului, incercand
sa-l determine sa sustina candidature lui Catavencu).
Dincolo de aparente, in cuplul pe care Zoe il formeaza cu Tipatescu,
femeia este polul rational, puternic si care detine controlul asupra
relatiei.Onest politic, Tipatescu refuza initial compromisul si ii propune
lui Zoe o solutie disperata si romantic, aratandu-se gata sa renunte la tot
de dragul ei:,,Sa fugim impreuna…”.
Ea intervine insa energetica si refuza,, nebunia”, pentru ca nu doreste sa
renunte cu niciun pret la pozitia de prima doamna a orasului de
provincie.
In confruntarea dintre cei doi cu privire la sustinerea candidaturii lui
Catavencu, prefectul este caracterul slab pentru ca cedeaza pana la urma
de dragul lui Zoe.
Dupa ce apare Dandanache si confunda gazdele, crezand ca Zoe e sotia
lui Tipatescu, Zoe devine foarte agitata de teama lui
Catavencu .Tipatescu incearca sa o linisteasca cu indemnuri
ridicule:,,Nu fi copila!”.
Odata ce reintra in posesia scrisorii compromitatoare, Zoe devine
triumfatoare, se comporta ca o adevarata doamna, isi recapata
superioritatea la care renuntase pentru scurt timp in timp ce Tipatescu se
retrage, ca si inainte, in umbra ei.
Finalul comediei aduce impacarea ridicola a adversarilor, fara a se
schimba cu ceva situatia initiala ( triunghiul conjugal):,,Zoe si Tipatescu
contempla de la o parte miscarea.”
Titlul sugereaza ideea ca victoria politica se obtine, de fapt,
prin lupta de culise.Instrumentul santajului politic este ,, o scrisoare
pierduta”- pretextul dramatic al comediei si sursa a nelinistilor
amorezilor.
Actiunea comediei este plasata,,in capital unui judet de munte,
in zilele noastre”.Reperul spatial vag are efect de generalizare, iar
timpul precizat este sfarsitul secolului al 19-lea, in perioada campaniei
electrole.
Subiectul, desfasurat pe parcursul celor patru acte, respecta
momentele specific evolutiei sale si este determinat de intriga: pierderea
scrisorii de dragoste de la prefect de catre doamna Zoe Trahanache si
gasirea acesteia de catrea adversarul lor politic, care o foloseste ca arma
de santaj.Acest fapt ridicol starneste o agitatie
nejustificata.Desfasurareaa actiunii prezinta modul in care,,
indragostitii” si sotul inselat raspund santajului, precum si reactiile
celorlalte personaje in situatia de criza create.Punctul culminant-
adunarea electorala, in care este declarant candidat Agamemnon
Dandanache, este urmat de un deznodamant fericit, in care scrisoarea
revine la Zoe si conflictele se sting intr-o impacare generala si
neasteptata.
Conflictul dramatic principal consta in infruntarea pentru putere
politica a doua forte opuse: reprezentantii partidului aflat la
putere( prefectul Stefan Tipatescu, Zaharia Trahanache si Zoe, sotia
acestuia) si gruparea independent constituita in jurul lui Nae Catavencu ,
ambitios avocet si proprietar al ziarului,, Racnetul Carpatilor”.
Conflictul are la baza contrastul comic dintre ceea ce sunt si ceea ce vor
sa para personajele, dintre aparenta si esenta.Conflictul secundar este
reprezentat de grupul Farfuridi-Branzovenescu, care se teme de tradarea
prefectului.
Caragiale este considerat cel mai mare creator de tipuri din literature
romana.In general, personajelee de comedie actioneaza stereotip,
simplist, fara a evolua pe parcursul actiunii; ele apartin tipologiei clasice
pentru ca au o dominant de caracter.
In ,, O scrisoare pierduta”, personajele se aproprie de realism, sunt
individualizate prin limbaj si prin elemente de statut social si
psihologic.
Modalitatile de caracterizare specific personajului dramatic sunt
limbajul si indicatiile scenice.Desi nu sunt sanctionati prin comicul de
limbaj ca arivistii, amorezii sunt personaje cu carte, ironizate pentru
legatura extra-conjugala prin comicul de nume.Asa se explica
discrepanta comica dintre prenuma si diminutivul familiar.
Notatiile autorului caracterizeaza personajele indirect, prin gesture
si mimica, ca inn scena etalarii arsenalului feminine pentru a-l convinge
pe Tipatescu:,,plange”, ,, zdorbita”, iar im lista cu Persoanele de la
inceputul piesei, alaturi de numele suggestive pentru tipologia comica,
prin statutul lor social: Stefan Tipatescu,, prefectul judetului”, adica unul
dintre stalpii puterii locale, dar cu gandire de stapan medieval;Zoe
Trahanache ,, sotia celui de sus”, adica a lui Trahanache, ceea ce arata
pozitia ei de prima doamna a judetului, dar poate fi si o sugestie a
capacitatii ei de manipulare si chiar a adulterului.
Cuplul Zoe-Tipatescu traieste fara mustrari de constiinta; cei doi se
preocupa doar de pastrarea aparentelor, a imaginii publice, pentru ca
lumea orasului de provincie are o singura pasiune, barfa, devenita un
inamic de temut pentru Zoe, pe care farsa electorala o pune astfel in
pericol.
Interventiile ei dezvaluie alta fateta a universului caragialian: puterea pe
care o are femeia voluntara.Cocheta actioneaza pentru propria salvare,
conduce din umbra si se imbina cu cea politica in comedia,, O scrisoare
pierduta’’ de I.L.Caragiale.