Extra text 3

Genul dramatic cuprinde operele literare scrise cu scopul de a fi reprezentate pe scena fie pe ca sunt scrise
in proza sau in versuri. Actiunea piesei este plasata ,,in capital unui judet de munte, in zilele noastre’’.
Reperul spatiual vag are un efect de generalizare , iar timpul precizat este sfarsitul secolului al XIX-lea, in
perioada campaniei electorale.
Personajele de comedie actioneaza stereotip si simplist fara sa evolueze pe parcursul operei , apartinand
tipologiei clasice deoarece au o dominanta in caracter: Zoe fiind tipul cochetei sau adulterina. In
opera ,,O scrisoare pierduta’’ de Ion Luca Caragiale personajele se apropie de realism , fiind
individualizate prin limbaj si prin elemente de statut social si psihologic. Pompiliu Constantinescu spune
despre Zoe ,,- Cu Zoe Trahanache, pasim in marea burghezie dintr-un oras de provincie.[..] Prestigiul ei
social, vointa ei de sotie a unui sef de organizatie, e mai presus de pasiune-’’.
Agamemnon Danadanache face parte dintre personajele create genului caragilian. Acesta ii face aparitia
in punctul culminant al operei ,fiind anuntat numele lui si fiind sustinut de comitet.Agamemnon
accentueaza tensiunea odata cu venirea lui ,chiar daca este mai prost decat Farfundi si canalie decat
Catavencu. Autorul rezuma la diverse mijloace de comic caracterizand personajul si ridiculizandu-l.
Faptul ca vorbeste sasait si peltic sporeste efectul comic oferit. Dandanache da dovada de naivitate atunci
cand le spune lui Tipatescu si doamnei Trahanache cum a reusit sa obtina postul politic. Se poate observa
de a lungul conflictului dramatic tentative lui de a obtine o poztie superioara. Nu reuseste ceea ce il
determina sa apeleze la un miljoc de santaj cu o scrisoare. Acesta este foarte mândru de ingeniozitatea sa,
în ciuda ironiei afișate și a dezaprobării celor doi interlocutori. Atitudinea pe care o are autorul fata de
Dandanache se poate observa prin intermediul comicului. Are loc comical de nume , starnind rasul prin
aluzie la termenul dandana , iar personajul generand multe incarcaturi.
” Agamița Dandanache e mai mult un bâlbâit și un mărginit mintal, simbol trist al necesităților
electorale și lamentabil exponent de clasă. El comite nedelicatețea de a se sluji la infinitiv de o scrisoare
compromițătoare, căzută în mâinile sale, dar se pune întrebarea dacă personal are destul proces mintal
pentru a-și da seama de natura morală a faptelor. ” - G. Călinescu.
Modalitatile de carcterizare directe se fac prin replicile celorlalte personaje si evidentiaza , spre exemplu,
bunatatea cochetei: ,,Madam Trahanache, esti un inger!’’(Catavencu), In sanatatea coanii Joitichii! Ca e
(sughite) dama buna! ( Cetateanul Turmentat) sau prin autocaracterizare ,,Eu sunt o femeie
buna...’’Caracterizarea indirecta are loc prin intermediul limbajului , al gesturilor sau prin atitudine.
Dandanache utilizeaza santajul cu o scrisoare exact ca si Catavencu , diferenta fiind ca Agamemnon nu
inapoiaza scrisoarea , caracterizandu-l ca fiind josnic si viclean.
Personajele create de Ion Luca Caragiale actioneaza dupa principiul scopul scuza mijloacele. Zoe
Trahanache traieste fara mustrari de constiinta si se preocupa mai degraba de pastrarea imaginii publice
intrucat lumea orasului are o pasiunea comuna aceea fiind barfa. Interventiile Zoei demonstreaza puterea
pe care o are o femeie voluntara. Cocheta actioneaza pentru salvarea proprie , conducand din umbra si toti
recunoscandu-i pozitia.
 EXTRA TEXT 5

Actiunea piesei este plasata ,,in capital unui judet de munte, in zilele noastre’’. Reperul spatiual vag are
un efect de generalizare , iar timpul precizat este sfarsitul secolului al XIX-lea, in perioada campaniei
electorale.
Titlul pune in evidenta intriga si contrastul comic dintre aparenta si esenta , iar lupta politica purtandu-se
prin lupta de culise avand ca instrument santajul politic ,, o scrisoare pierduta’’ , fiind un pretext dramatic
al comediei. Articolul nehotarat din titlu arata atat banalitatea intamplarii cat si repetabilitatea acesteia ,
fiind accentuate prin repetitia pierderii aceleasi scrisori.
Subiectul este desfasurat pe parcursul celor patru acte , respectand momentele evolutiei sale , si fiind
determinat de intriga: pierderea scrisorii de dragoste de la prefect de catre doamna Zoe Trahanache si
gasirea acesteia dee catre adversarul lor politic, care o foloseste ca arma de santaj. Desfasurarea actiunii
prezinta modul in care indragostitii si sotul inselat raspund santajului, precum si reactiile celorlalte
personaje in situatia de criza creata. Punctul culminant este reprezentat de adunarea electorala, in care este
declarat candidat Agamemnon Dandanache, care este urmat de un deznodamant fericit in care scrisoarea
revine la Zoe si conflictele se termina printr-o impacare generala si neasteptata.
Conflictul dramatic principal consta in infruntarea pentru puterea politica a doua forte opuse:
reprezentantii partidului aflat la putere , format din prefectul Stefan Tipatescu, presedintele gruparii locale
a partidului Zaharia Trahanache si sotia lui Zoe, iar pe cealalta parte gruparea independenta constituita in
jurul lui Nae Catavencu. Acesta este un avocat ambitios si , de asemenea proprietarul ziarului Racnetul
Carpatilor. Conflictul are la baza un contrast comic dintree ceea ce sunt personajele si ceea ce vor sa
para ,care se mai numeste si contrastul dintre aparenta si esenta . Conflictul secundar cuprinde grupul
Farfuridi-Branzovenescu care se teme de tradarea prefectului.
Tensiunea dramaica este sustinuta gradat prin inlantuirea evenimentelor care conduc spre rezolvarea
conflictului, in finalul fericit al piesei , si prin tehnica amplificarii treptate a conflictului numita si tehnica
bulgarelui de zapada.
Tema comediei consta in satirizarea vietii publice si de familie a unor politicieni din societatea
romaneasca de la sfarsitul secolului al XIX lea. Comedia infatiseaza aspecte din viata politica ( precum
lupta pentru putere in contextul alegerilor pentru Camera, santajul si falsificarea listelor electorale) si de
familie (ceea ce priveste triunghiul conjugal) a unor politicieni corupti.
Creatia dramatica are impuse niste limite intrucat timpul si spatiul nu sunt precizate exact. Actiunea
comediei este plasata ,,in capital unui judet de munte, in zilele noastre’’. Reperul spatial vag are efect de
generalizare adica evenimentele se pot petrece oriunde in tara , timpul fiind precizat la sfarsitul secolului
al XIX-lea , in perioada campaniei electorale in interval de trei zile.
 EXTRA TEXT 6

Comedia este o specie a genului dramatic , care starneste rasul prin surprinderea unor moravuri, a unor
tipuri umane sau a unor situatii neasteptate , cu final fericit. Personajele comediei apartin unor tipologii
clasice , iar sursa principala a comicului este contrastul dintre aparenta si esenta. Alte forme ale comicului
prezente sunt : umorul , ironia si alte iferite tipuri de comic. Comedia este destinata reprezentarii scenice.
Textul dramatic este destinat scenei intrucat are interventii directe ale autorului in piesa precum lista cu
personajele de la inceputul operei sau didascalii. Opera este imprtia in patru acte alcatuite din scene si
replici avand ca principal mod de expunere dialogul care se impleteste cu monologul.
Comedia aprtine realismului clasic deoarece critica politicienii corupti , satirizeaza anumite aspect sociale
are un spirit de observatie acut si prezinta o veridicitate obtinuta prin tehnica acumularii detaliilor si
individualizarea personajelor.
Sursele comicului sunt variate: de moravuri, de situatie , de intentie, de character , de limbaj si de nume.
Acestea servesc intentia autorului de a satiriza defectele omenesti puse in evidenta de Campania
electorala.
Comicul de moravuri vizeaza viata de familie ( ceea ce priveste imortalitatea triunghiului conjugal) si
viata politica ( cee ace priveste santajul , coruptia si falsificarea listelor electorale).
Comicul de situatie sustine tensiunea dramatica prin intamplari neprevazute , construite dupa scheme
comice clasice : pierderea si gasirea scrisorii, acumularea progresiva , coincidenta , repetitia , confuzia,
triunghiul conjugal. Intriga piesei porneste de la ceva banal: pierderea unei scrisori intime,
compromitatoare pentru reprezentantii locali ai partidului aflat la putere, si gasirea ei de catre adversarul
politic care o foloseste ca arma de santaj. Acest fapt ridicol starneste o agitatie nejustificata si se rezolva
printr-o impacare generala si neasteptata.
Comicul de intentie arata cum atitudinea scriitorului fata de personaje se reflecta in vobirea lor.
Utilizarea neologismului adanceste contrasul comic. Personajele mai modeste in pretentii sunt ironizate
bland: ele doar pronunta gresit ( Pristanda, Cetateanul Turmentat). In schimb ambitiosul Catavencu ,
incult, dar snob cu pretentii de eruditie , este satirizat nemil atunci cand scriitorul il pune sa atribuie
sensuri gresite neologismelor. Un singur personaj este grotesc: Dandanache ,, alesul’’ trimis de centru.
Sebil cu o vorbire incoerenta , este incapabil de a asimila neologismul, pe care il inlocuieste cu interjectia.
Titlul scoate in evidenta intriga si contrastul comic dintre cee ace vor sa fie personajele si cee ace sunt
defapt , iar lupta politica purtandu-se prin lupta de culise avand ca instrument santajul politic ,, o scrisoare
pierduta’’ , fiind un pretext dramatic al comediei. Articolul nehotarat din titlu arata atat banalitatea
intamplarii cat si repetabilitatea acesteia , fiind accentuate prin repetitia pierderii aceleasi scrisori.
Prin toate aceste mijloace piesa provoaca rasul dar in acelasi timp atrage atentia cititorilor sau
spectatorilor in mod critic asupra comediei umane , lumea eroilor lui Creanga fiind formata din personaje
ce obtin functii politice sau avantaje prin mijloace josnice.
 EXTRA TEXT 2

GABRIEL DANCI: presedintele organizatiei sportive

ION NARCIS: inginer
ADA DANCI:sotia presedintelui
TUDOR STANCIU: jurist , director-proprietar al ziarului ,,Timpurile noastre’’
MARCEL: institutor, colaborator la acel ziar
MARIAN: asemenea lui Marcel

HORIA GEORGE: medic neurolog

IANIS LEONARD: autoritate publica

SPECTATORI

UN TANAR SPORTIV

IONUT GICA: sportive retras

BATRAN

(La marginea unui oras mic, in zille noastre)

ACTUL I

(Un teren de sport sintetic bine ingrijit , langa o cladire uriasa , inconjurat de un gard ruginit si stramb
si cu lumini care functioneaza din cand in cand)

SCENA I

GABRIEL, putin nervos se plimba nervos in afara terenului in drum spre biroul sau dinauntru cladirii
uriase , avand in mana o copie a ziarului ,,Timpurile noastre’’.