O scrisoare pierduta

de I. L. Caragiale

Opera literara,"O scrisoare pierduta" de I.L.Caragiale, este o comedie de moravuri , in care sunt
satirizate defecte umane, prin intermediul unei radiografii a societatii romanaesti de la sfarsitul sec. al XIX-lea.
Comedia este specia literara a genului dramatic, in versuri sau in proza, in care personajele sunt puse
in situatii de viata care starnesc rasul.
Perioada culturala careia ii apartine aceasta opera literara este a "marilor clasici", comedia
incadrandu-se in realism prin: verosimilitatea actiunii (este inspirata din farsa electorala din 1889),
veridicitatea personajelor, incadrate in tipologii umane (tipul incornoratului-Zaharia Trahanache; tipul junelui
prim-Stefan Tipatescu, tipul cochetei si al adulterinei- Zoe Trahanache, tipul politicianului demogog, Farfuridi,
Branzovenescu), prin tematica sociala.
Fiind o comedie, autorul volorifica tipurile de comic: de caracter (falsitate, coruptie, demagogism);
de moravuri (triunghiul amoros, de situatie (pierderea si gasirea scrisorii), de limbaj ("enteresul si iar
enteresul", "curat-murdar"), de nume (Zaharia: zahariseala, Trahanache, de la trahana, care este o coca moale;
Farfurdi: farfurie, de unde deducem caracterul plat, lipsit de calitati, Catavencu: ca mahalagioaica, vorbeste
mult si prost). Prin comic se intelege o categorie estetica costruita pe contrastul dintre esenta si aparenta.
Titlul operei scoate in evidenta motivul central al piesei de teatru, scrisoarea de dragoste. Articolul
nehotarat "o" sugereaza ideea ca un fapt banal, cum este pierderea unei scrisori de dragoste, poate provoca
puternice conflicte politice si sociale (santaj politic).
Tema piesei este lupta pentru puterea politica. Aceasta este infatisata prin conflictul dramatic
principal dintre tabara politicienilor aflati in partidul de la conducerea tarii (Trahanache, Tipatescu, Farfurdi) si
politicienii aflati in opozitie (Nae Catanescu).
Din punct de vedere structural, comedia are patru acte, in care sunt relatate intamplarile
desfasurate "in capitala unui judet de "munte", in preajma alegerilor pentru functie de deputat.
Actiunea poate fi organizata pe momentele subiectului:
Expozitiunea prezinta discutia lui Tipatescu, prefectul judetului, cu omul sau de nadejde, Pristanda,
"politaiul orasului"; intriga consta in pierderea scrisorii de amor primita de Zoe de la amantul sau, Tipatescu;
desfasurarea actiunii infatiseaza santajul politic (Nae Catanescu ii santajeaza pe Zoe si pe Zaharia, incercand
sa obtina pentru sine functia de deputat); punctul culminant poate fi rezumat la proverbul romanesc:"Cand
doi se cearta, al treilea castiga!" (in lupta dintre Nae Catanescu si Farfuridi, castigator iese Agamita
Dandanache); deznodamantul se realizeaza pe tiparul comediei, si anume, dupa cearta si violenta, ambele
tabere inchina pahare de sampanie si se veselesc impreuna.
O scena reprezentativa pentru tema comediei se gaseste in actul I, scena a III-a. Aici, Trahanache il
informeaza pe Tipatescu de fapul ca a fost martorul unei "veritabile plastografii". Fireste, Fanica se precipita,
dar Trahanache, cu o atitudine de om politic abil, versat in a pastra aparentele, il sfatuieste sa aiba “putintica
rabdare”. Ironic e faptul ca sotul inselat il linisteste pe amantul sotiei. In fapt, nimic nu este ceea ce pare in
aceasta piesa de teatru. Ideea ca influentul Zaharia Trahanache nu crede in relatia extraconjugala a nevestei se
bazeaza, mai degraba, pe dorinta de a pastra linistea familiei si a afacerilor de familie. Dezvaluirea
adevaratelor relatii dintre ei trei (trunghiul conjugal) nu ii aduce niciun beneficiu.
O alta scena reprezentativa este din finalul comediei. In lupta declansata la aflarea castigatorului,
Catavencu pierde palaria in care se gaseste scrisoarea de amor. Nimic nu este intamplator. Cetateanul
turmentat ia palaria, gaseste scrisoarea si o inapoiaza coanei Joitica. Santajul fiind stins, in lipsa probei
principale, Catavencu nu mai are ce altceva sa faca decat sa isi felicite adversarii politici. Asistam, inca o data,
la falsitate, demagogism.
Caracterizare- Zoe Trandanache:
-- personajul principal feminin al piesei de teatru;
-- reprezinta tipului cochetei si al adulterinei.
-- D.P.D.V social,este sotia celui mai influent om al judetului, Z.T, si amanta prefectului;
-- D.P.D.V psihologic, Zoe este un personaj "plat", avand aceleasi trasaturi de la inceputul pana la
sfarsitul operei(ea doreste sa controleze si sa fie puternica).
 -- D.P.D.V moral, este un personaj viciat,o parvenita, dupa cum ii spune si numele (Joitica este nume din
mahala).
-- principala sa tasatura de caracter este ipocrizia, deoarece ea vrea sa para o doamna,o femeie
respectabila,dar e vicleana si increzuta(2 scene).
-- prin caracterizare directa,cetateanul turmentat ii realizeaza portretul:"In cinstea coanei Joitichii, ca e
dama buna!"