Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ACTIVITATE METODICĂ
Durata: o zi
Locul de desfasurare: Sala de grupa
Scopul activităţii:
2
I.ACTIVITĂŢI LA ALEGEREA COPIILOR :
* Joc de mişcare :
OB:
se joacă, respectând regulile jocurilor de mişcare;
sa-şi consolideze deprinderile motrice învăţate: mers şi alergare
3
II. ACTIVITATI PE DOMENII EXPERIENTIALE: ( DOS)
Obiective operationale:
Sa numeasca titlul şi autorul povestirii ;
Sa afle mesajul povestirii cu ajutorul intrebarilor ;
Să sa aiba atitudini tolerante fata de alti copii care apartin diferitelor clase sociale;
Să redea linia povestirii, urmărind imaginile date;
Să denumească personajele prezente în povestea vizionata;
Să formuleze propoziţii simple corecte din punct de vedere gramatical;
Să răspundă corect întrebărilor adresate.
Obiective operationale:
Să recunoască şi să folosească în mod adecvat materialele puse la dispoziţie;
Să lipească corect hărtia colorata pentru realizarea podoabelor pentru pomul de iarnă;
Să execute individual şi pe grupuri mici, tema propusă;
Să-şi dezvolte gustul estetic şi îndemânarea.
DPM
Obiective operationale:
Sa execute mişcarile învatate, adecvate cantecului şi ritmului acestuia;
Creearea unei atmosfere distractive.
4
STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee: povestirea, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea,
metoda descoperirii, turul galeriei, jocul, lucrul individual, în perechi sau în grupuri mici,
Tehnica Blazonului
Resurse materiale: cuburi lego, planşe de colorat, creioane colorate, carioca,
acuarele, foi, pensule, şerveţele umede, plastilină, planşete, planşe ilustrând tema
propusă, coşuleţ cu întrebări, stimulente, hartie glase, foarfece, cartoane colorate, fişe de
lucru.
BIBLIOGRAFIE:
SCENARIUL ZILEI
ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ
5
Nr. Momentele Continut Strategia didactica Evaluare
Ctr. activitatii stiintific
Pregatirea copiilor Voi aseza mobilierul pentru începerea activităţii.
1. Moment pentru inceperea De asemenea solicit copiilor să adopte o pozitie Initiala (Observ
organizatoric activitatii corecta pe scaunele si să pastreze linsitea. comportamentul
Act. de dez.personala Educatoarea adresează preşcolarilor câteva copiilor)
Rutine si tranzatii întrebări ajutătoare pentru completarea calendarului
naturii: „ În ce anotimp suntem?, Cum este vremea
afară?, Cum ne îmbrăcăm? ”.
Intalnirea de grup.
Educatoarea invita copiii să participe la o Initiala (Observ
2. Captarea atentiei Sceneta - Teatru intamplare/ un mic spectacol. comportamentul
,, Patania marului” ( Anexa 2) copiilor)
Port o scurta conversatie cu copiii despre cele
intamplate la ,,teatru.’’
Anunt scopul activitatilor de astazi, obiectivele pe
3. care le au de realizat in cadrul sectoarelor, temele
Anuntarea temei Prezentarea centrelor de activitatii din fiecare sector. Partială
şi a obiectivelor activitate De asemenea enunţarea obiectivelor se va realize
în termini accesibili vârstei, preşcolarii reţinând că
în activitatea de faţă îşi vor aminti aspecte ale
anotimpului iarna, datinile şi obiceiurile de iarnă,
precum şi importanţa acestora.
4. Reactualizarea Joc-exerciţiu Invit copiii la centrul tematic dedicat anotimpului Parţială
cunoştinţelor iarna, unde sunt rugaţi să spună tot ce gândesc
atunci când aud cuvântul “IARNA”. Se relizează un
joc-exerciţiu: se afişează toate variantele de
răspuns, identificându-se aspecte caracteristisce ale
acestui anotimp, punându-se accent pe împodobirea
pomului de iarnă.
5. Dirijarea Copiii sunt îndemnaţi să realizeze prin îmbinări
invatarii şi Construcţii: „Sanute de cuburi Lego, precizând în acelaşi timp
obţinerea pentru copii” întrebuinţarea săniuţei. În timpul realizării săniuţei
performanţei copiii audiază cântcul “Săniuţa”.
Stiinta: Joc ,,Asa Da! Copiii vor selecta, dintre imaginile de pe masă,
Asa Nu!” imaginile cu copii ale caror drepturi sunt respectate
si le asează in panoul cu ,, ASA DA!” , iar
Artă : imaginile cu copii ale caror drepturi nu au fost
respectate le vor aseza la panoul ,,ASA NU!’’ Evaluare frontala,
individuală şi pe
Desen : “Împodobim Copiii vor primi câte o fişă pe care vor trebui să o grupuri
bradul” coloreze.
Un înger plânge
Era un ger grozav; ningea si incepuse a innopta: era ajunul Anului Nou. Pe frigul
acela sip e intunericul acela, merge ape o strada o biata fetita cu capul gol, si cu
picioarele goale. Avusese ea doar niste papuci cand please de-acasa, dar nu-I folosisera
mult: erau niste papuci mari, pe care mama ei ii rupsese aproape, si erau asa de largi
pentru ea, incat mititica-I pierdu grabindu-se sa treaca o strada, unde cat p-aci era sa fie
strivita intre doua trasuri. Unul din papuci nici nu-l mai gasise, iar celalalt il luase un
baiat care zicea ca vrea sa faca din el un leagan pentru copilul lui, cand o avea si el unul.
Fetita mergea cu picioarele ei goale, rosii-vinete de frig; si-n sortul ei vechi tinea
srans un vraf de cutii cu chibriturisi mai avea si-n mana o cutie. Fusese o zi rece pentru
dansa si nimeni nu-I cumparase in ziua aceea nimic, si n-avea prin urmare nici un ban; si-
i era foame si frig tare. Biata fetita! Fulgii de zapada cadeau pe parul ei lung sib alai, care
se incretea frumos pe langa ceafa, dar nu se gandea ea acum la parul ei cret. Luminile
luceau pe la ferestre, miros de fripturi se raspandeau in strada; era ajunul Anului Nou,
iata la ce se gandea ea.
Se opri si se ghemui intr-ul colt dintre doua case, din care una iesea in strada mai
mult ca cealalta. Isi stranse piciorusele sub dansa. Frigul o patrundea din ce in ce mai
mult, si totusi nu-i venea sa se duca acasa; aducea in apoi toate chibriturile, si nici un
banut macar. Tatal sau are s-o bata; si afara de asta, si acasa nu era tot asa de frig? Ei
locuiau tocmai sub acoperisi si vantul sulfa in voie, cu toate ca fusesera astupate
crapaturile cele mari cu paie si cu trente vechi. Manutele ei erau aproape inghetate de
frig. A! Un chibrit aprinsle-ar putea face bine. Dac-ar indrazni sa scoata unul, numai unul
din cutie, sa-l zgarie de zid si sa-si incalzeasca degetele! Scose unul: Harsti! Cum mai
trosni, si cum se aprinse! Chibritul ardea ca o lumanarica, tinu manuta deaasupra flacarii.
Ce lumina ciudata. I se paru fetitei ca sta langa o soba mare de fier, care avea deasupra un
capaclucios de arama. Inauntru ardea focul si era asa de cald; dar ce-I oare asta? Fetita isi
intindea acum piciorusele ca sa si le incalzeasca sip e ele; flacara se stinse si soba pieri;
fetita ramase stand cu ramasita de chibrit in mana.
Harscai un altul, care se aprinse, straluci, si zidul in care batea lumina se facu
straveziu ca o panza subtire. Fetita putu vedea pana-ntr-o odaie unde era o masa acoperita
c-o fata alba, pe care sclipeau portelanuri subtiri; in mijloc era o gasca fripta umpluta cu
prune si mere care raspandeau un miros placut; si., lucru de necrezut, deodata gasca sari
de pe masa, si veni cu furculita si cutitul in spinare pana la biata fetita. Chibritul se stinse:
si nu mai avu in fata ei decat zidul rece si gros.
Mai aprinse inca unul. Deodata se vazu sezand sub un pom frumos de Craciun; e
mult mai mare si mai impodobit decat a vazut prin geamuri la negustorul cel bogat. Mii
de lumanarele ardeau pe crengile verzi, si poze de tot felul, ca cele ce impodobesc
ferestrele pravaliilor, pareau ca-i zambesc. Fetita ridica amandoua mainile: chibritul se
stinse: toate lumanarelele din pom se inaltau tot mai sus, tot mai sus, si ea vazu deodata
ca luminitele acelea erau stele. Una din ele cazu si trase o dunga mare de foc pe cer.
“A murit cineva”, isi zise micuta; caci bunica ei, care fusese foarte buna pentru
dansa si care acum nu mai traia, ii spusese adesea : ”Cand cade o stea, un suflet se inalta
la Dumnezeu”.
Mai trase inca un chibrit pe zid: si se facu o lumina mare, in mijlocul carea era
bunica eiin picioare, si era asa de stralucitoare, o privea bland si duios!
- Bunica, striga fetita, ia-ma cu tine. Cand s-o stinge chibritul, stiu ca n-o sa te mai
vad. Ai sa pieri si tu din fata ochilor mei, ca si soba de fier, ca si gasca fripta, ca si
frumosul pom de Craciun. Si aprinse repede toate chibriturile ce-I mai ramasese in cutie,
caci voia sa vada mereu pe bunica ei. Se facu o lumina ca ziua. Niciodata bunica nu
fusese asa frumoasa, asa de mare. Ea lua pe fetita in bratele ei, si amandoua zburau vesele
in stralucirea aceea, asa sus, asa sus, si nu mai era acolo nici frig, nici foame, nici griji;
erau la Dumnezeu.
Dar in coltul dintre cele doua case, cand se lumina de ziua, zacea jos fetita, cu
obrajii rosii, cu zambetul pe buze. . . . moarta, moarta de frig, in cea din urma noapte a
anulul. Ziua Anului Nou o gasi acolo zgribulita cu gramajoara ei de cutii cu chibrituri,
din care o cutie fusese arsa.
“A vrut sa se incalzeasca”! zise cineva. Nimeni nu stia ce frumuseti vazuse fata,
si-n ce stralucire intrase impreuna cu bunica, in ziua Anului Nou.