Introducere in pedagogie i teoria curriculumului Semestrul 1 Prof.univ.dr.

ECATERINA VRASMA Note de curs _______________________________________________________________________ Cursul 4

Pedagogia ca stiinta a educatiei

Planul de idei 1. 2. 3. 4. Ce este pedagogia si locul ei intre stiintele educatiei Dimensiunile pedagogiei ca stiinta si arta. Legatura pedagogiei cu alte stiinte. Sistemul stiintelor educatiei si extinderea domeniului de studiu al pedagogiei.

1. Ce este pedagogia si locul ei intre stiintele educatiei Agoge-paidos conducerea copilului. Discursul asupra pedagogiei tine de planul metateoretic, adica de dimensiunea reflexiva. Termen curent in a doua jumatate a secolului 19, conceptual de pedagogie apartine in special de cultura francofila. Anglo-saxonii si americanii folosesc mai curand termenul de educatie si educational. Pedagogia, ca principal tiina asupra educaiei a atins o demnitate epistemic prin ndeplinirea unor condiii legate de: - obiectul ei de interogaie, care este fenomenul complex, cu o multitudine de variabile, al educaiei - ofer cmpul unei analize teoretice, dar i empirice, care se materializeaz in norme acceptate i validate de practic. E. Durkheim a infiintat prima catedra de pedagogie. Pedagogia se refera la o teorie generala a actului educatiei. Este o disciplina central in stintele care studiaza educatia. Defineste notiuni, legi cu caracter general ce guverneaza procesul educational folosind metode si tehnici pozitive de cercetare, dar facand apel si la filozofie. J. Luis GARCIA GARRIDO (1995) analizand tiinele educaiei consider c putem identifica trei grupe ale acestora 1. tiinele TELEOLOGICE in care intr filozofia i teleologia care propune scopurile 2.tiinele ANTROPOLOGICE, care se ocup de actorii procesului educativ __________________________________________________________________ Introducere in pedagogie i teoria curriculumului Semestrul 1 Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA Note de curs 1

Introducere in pedagogie i teoria curriculumului Semestrul 1 Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA Note de curs _______________________________________________________________________ prin biologie, psihologie, sociologie, antropologie 3. tiinele METODOLOGICE de tip didactic, politic, economie, planificarea educaiei, etc. Toate cele trei categorii sunt STIINE ANALITICE ale educaiei. La ele se adaug TINELE ANALITICO SINTETICE ca istoria educaiei i pedagogia comparat i TIINELE SINTETICE ale educaiei cum sunt pedagogia general i pedagogia difereniat. Momentele principale n constituirea pedagogiei ca tiin Despre pedagogie ca tiin au vorbit mai inti HERBART i DISTERWEG. Primul considera c pedagogia este o tiin bazat pe etic i psihologie i al doilea vorbea de norme i principii. KANT considera ca pedagogia este tiin pentru c e bazat nu numai pe filozofie ci i pe art. Dar nu era suficient pentru a deveni o tiin. Statutul de tiin este dat de analiza tiinific a datelor educaionale. Acest lucru s-a realizat odat cu primele studii asupra copilului i mai apoi cu studiile care au evideniat n sociologie mecanismele dezvoltarii sociale. Astfel, primele laboratoare de psihologie experimental unde au lucrat WUNDT, RIBOT, BINET, LAY, MEUMAN, CHRISMAN; CLAPAREDE i DECROLY i apoi cercetarile sociologice ale lui DURKHEIM i teoriile dezvoltate de J. DEWEY.au construit pas cu pas tiina pedagogiei. O abordare istorica a fenomenului aparitiei PEDAGOGIEI ne duce la identificarea primelor etape dupa cum urmeaza: 1. Sf. Secolului 19 primele laboratoare de psihologie experimentala. 1896, O. CHRISMAN. 2. H.KAY, 1903, Secolul copilului, 3. M. MONTESSORI, 1905. 4. A.BINET si TH:SIMON 5. ED. CLAPAREDE lanseaza dupa 1907 <scoala pe masura>. Educatia functionala bazata pe psihologie functionala, satisfacerea intereselor si trebuintelor. El lanseaza si temenul de stiinte ale educatiei. Laboratorul de PEDOTEHNICA. El face deosebirea intre pedologie (stiinta pura) si pedotehnie (Stiinta aplicata). Prin teoriile lui C. a atras atenia asupra necesitii conoaterii copilului nainte de a-l educa i asupra pericolului de a-l concepe ca un adult n miniatur. El consider c situarea copilului n centrul sistemului educaional constituie o adevarat revoluie copernician. - O.DECROLY. Interesul copilului si centrele de interes ca si o teorie globala a invatarii scris cititului. Interesul constituie corespondena dintre o tendin sau o nevoie prezent n subiect i obiectul sau comportamnetul care ii corespunde. Cele patru trebuinte fundamentale sunt __________________________________________________________________ Introducere in pedagogie i teoria curriculumului Semestrul 1 Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA Note de curs 2

Introducere in pedagogie i teoria curriculumului Semestrul 1 Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA Note de curs _______________________________________________________________________ o A trai o A se apara o A se odihni o A munci - E.DURKHEIM. Manifestand insatisfactie fata de caracterul filozofic al pedagogiei traditionale propune termenul de stiintele educatiei ca fiind mai adecvat. El se refera la o stiinta asupra societatii si nu asupra copilului. Se refera la actiunea sociala de formare a noilor generatii. Daca pedagogia priveste in viitor, stiintele educatiei sa priveasca in trecut si in prezent prin studiul sistemelor educationale. - XYPAS, 1985, vorbeste de triunghiul pedagogiei. Dupa el pedagogia nu este o disciplina bine structurata. Este mai degraba un sistem de cunostinte amalgamate care au ca dominanta comuna educatia. De ce este PEDAGOGIA considerata stiinta C.CUCOS identifica conditiile pe care le indeplineste pedagogia pentru a fi desemnata ca stiinta a. Obiectul ei de interogatie este fenomenul educativ si din unele consideratii empirice asupra acestui process elaborandu-se chiar norme educative, in masura in care au fost adoptate si practicate. b. Prezinta o serie de metode specifice pentru a cerceta si procesele paideutice. Dispune de un instrumentar investigativ, relativ autonom care studiaza fenomenul complexul al educatiei. c. Stabileste norme, legi care poarta denumirea de principii pedagogice, identificate la nivel structural si functional al educatiei in genere. Orice stiinta identifica legitati si norme ca sa cerceteze domeniul propriu. d. Rezultatele cercetarii si reflexiei pedagogice sunt stocate in teorii ca ansambluri explicative, consistente, sistematice, capabile sa instrumenteze practica educatiei i s cerceteze fenomenul educational. Ce studiaza pedagogia cu precadere Esenta si trasaturile fenomenului educational Scopul si sarcinile educatiei Valoarea si limitele educatiei Continutul Principiile Metodele Formele de desfasurare a procesului paideutic 3

__________________________________________________________________ Introducere in pedagogie i teoria curriculumului Semestrul 1 Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA Note de curs

Introducere in pedagogie i teoria curriculumului Semestrul 1 Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA Note de curs _______________________________________________________________________ E. PLANCHARD spune ca pedagogia stiintifica ca atare este alcatuita dintr-un ansamblu de elemente imprumutate de la diferite alte stiinte, elemente care, supuse exigentelor problemelor educative, dobandesc prin aceasta un nou aspect si o semnificatie speciala. Vladimir GHIDIONESCU definea pedagogia secolului XX ca o constructie in forma de copac. In primul rand a aparut PEDAGOGIA FILOZOFICA care studia cu precadere finalitatile educatiei (COROANA). Apoi a aparut PEDOLOGIA ca studiul copilului si ca masurarea acestuia (RADACINA) si abia in al treilea val s-a dezvoltat PEDAGOGIA EXPERIMENTALA (TULPINA) caracterizata de studiul fenomenelor educatiei.

2. Dimensiunile pedagogiei ca stiinta si arta. Daca facem o sintez a diferelor opinii referitoare la pedagogie observam c sunt trei stratificari, fiecare cu modul sau de cunoastere Pedagogia ca arta Pedagogia ca filozofie Pedagogia ca stiinta. LAENG, 1974 numea acest model al sedimentelor. KHELLER, 1974 considera ca fiecare actiune educativ poate antrena simultan 5 tipuri de cunoastere o revelat o intuitiv o rational o empiric o instituit E. PLANCHARD, 1968, elaboreaza ca model al pedagogiei un sistem binar, al unei pedagogi INTEGRALE structurata pe doua axe Filozofia bazata pe finalitati stiinta relativ la cunoasterea realitatii concrete

Putem sintetiza ca: Pedagogia este stiinta pozitiv si integrat pentru ca integreaza cunostinte din mai multe alte stiinte. Ea este si practica, adic o actiune sistematica, care se manifest n arta de educare a copiilor. Este filozofie pentru ca nu se poate lipsi de o conceptie generala despre om si viata. Ce fel de stiinta este pedagogia ? __________________________________________________________________ Introducere in pedagogie i teoria curriculumului Semestrul 1 Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA Note de curs 4

Introducere in pedagogie i teoria curriculumului Semestrul 1 Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA Note de curs _______________________________________________________________________ - desigur nu o stiinta a naturii sau numai a educatiei in sensul sociologic ci mult mai mult pentru c realizeaz o sintez superioara a celor doua dimensiuni. Pedagogie se ocupa, dup PLANCHARD, de - ceea ce este, existentialul, esentialul, planul descriptive - ceea ce trebuie sa fie metodele, regulile, teoriile, idealul, planul normativ - ceea ce se face practica, arta didactica, morala in actiune, planul etic si practic. De aceea este n acelai timp i o stiinta DESCRIPTIVA, i o TEORIE NORMATIVA dar i o REALITATE PRACTICA. R.HUBERT. Trebuie sa concepem ansamblul peadagogiei ca un edificiu cu mai multe etaje, unul rezervat stiintei, altul moralei sau filozofiei practice, al treilea tehnicilor si ultimul creatiei estetice. Privita astfel, nu ise poate aplica nici o calificare exclusiv, este stiinta si reflectie practica totodata. Dar ce este pedagogul ? Rolul pedagogului, dupa PLANCHARD, sarcinile lui sunt - a studia datele concrete si conceptiile folozofice si religioase in raport cu educatia - a deduce din aceste baze un ansamblu de principii orientative, de norme - a le aplica, a le converti in eficientas educative si scolara. De discutat c Exista o lunga traditie, in parte justificata de dispret fata de pedagogi si pedagogie . Sensul peiorativ al cuvantului de pedagog in dictionar. In antichitate era un sclav de origine obscura. Apoi, pedantii de la ERASMUS erau acelasi lucru cu pedagogii. In general erau sclavi eliberati. Ca orice stiinta si pedagogia trece de la - implicit la explicit - ocazional la sistematic - empiric la rational. 3. Legatura pedagogiei cu alte stiinte. __________________________________________________________________ Introducere in pedagogie i teoria curriculumului Semestrul 1 Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA Note de curs 5

Introducere in pedagogie i teoria curriculumului Semestrul 1 Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA Note de curs _______________________________________________________________________ Educatia este in atentia si a altor discipline stiintifice ca - Biologia pedagogia se bazeaza intai pe biologie pentru ca se ocupa de omul viu. Se folosesc cunostinte din biologia generala, biologia umana si din biologia educationala. - Psihologia izvorul dezvoltarii este si pentru pedagogie cercetarea psihologica, psihologia experimentala. - Antropologia - Sociologia legaturile pedagogiei cu sociologia se refera la istoria institutiilor pedagogice, istoria doctrinelor, sociologia educationala, sociologia scolara. - politologia Conexiunile acestora cu fenomenul educational nasc discipline cuprinse in termenul de stiinte ale educatie si se caracterizeaza prin - Intradisciplinaritate care se refer la dezvoltarea unui aspect anumit din cadrul unei discipline. - Interdisciplinaritate care studiaz aspecte de intersecie. - Multidisciplinaritate-Pluridisciplinaritate. Acelai fenomen este analizat diferit in discipline diferite i se f ace un sumum de aspecte ale analizei. - Transdisciplinaritate atunci cand o problema este analizata n aspectele ei diferite relevate de discipline diferite. 4. Sistemul stiintelor educatiei si extinderea domeniului de studiu al pedagogiei. Cel putin trei directii determina dezvoltarea pedagogiei actual 1. Adancirea gradului de institutionalizare a educatiei. Se dezvolta astfel grija de proiectare si sistematizare ainfluenterlor educative identificate la nivelul nonformal si la cel incidental. Scoala ca centru al influentelor prin care societatea poate interveni. 2. Studiul si analiza unor noi domenii care se nasc din laturi, forme, sarcini ale educatiei. 3. Aparitia unor discipline noi.

Bibliografie Cezar Barzea, Arta si stiinta educatiei, EDP, 1995, p.28-30 __________________________________________________________________ Introducere in pedagogie i teoria curriculumului Semestrul 1 Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA Note de curs

Introducere in pedagogie i teoria curriculumului Semestrul 1 Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA Note de curs _______________________________________________________________________ E. Planchard, Pedagogie scoalara contemporana, p.29-40 i p.62 Sorin Cristea, Dictionar de termini pedagogici, EDP, 1998 si 2004, p.430-439

__________________________________________________________________ Introducere in pedagogie i teoria curriculumului Semestrul 1 Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA Note de curs