Pedagogia ca stiinta a educatiei

Prof.univ.dr.Ecaterina Vrasams

Planul de idei

Ce este pedagogia si locul ei intre stiintele educatiei Dimensiunile pedagogiei ca stiinta si arta. Legatura pedagogiei cu alte stiinte. Sistemul stiintelor educatiei si extinderea domeniului de studiu al pedagogiei.

Ce este pedagogia si locul ei intre stiintele educatiei

Termen curent in a doua jumatate a secolului 19, conceptual de pedagogie apartine in special de cultura francofila. Anglo-saxonii si americanii folosesc mai curand termenul de educatie si educational. Pedagogia, ca principal tiina asupra educaiei a atins o demnitate epistemic prin ndeplinirea unor condiii legate de: - obiectul ei de interogaie, care este fenomenul complex, cu o multitudine de variabile, al educaiei - ofer cmpul unei analize teoretice, dar i empirice, care se materializeaz in norme acceptate i validate de practic.

 E. Durkheim a infiintat prima catedra de pedagogie. Este o disciplina central in stiintele care studiaza educatia. Defineste notiuni, legi cu caracter general ce guverneaza procesul educational folosind metode si tehnici pozitive de cercetare, dar facand apel si la filozofie.

Pedagogia se refera la o teorie generala a actului educatiei.

J. Luis GARCIA GARRIDO (1995)

Analizand tiinele educaiei consider c putem identifica trei grupe ale acestora 1. tiinele TELEOLOGICE in care intr filozofia i teleologia care propune scopurile 2.tiinele ANTROPOLOGICE, care se ocup de actorii procesului educativ prin biologie, psihologie, sociologie, antropologie 3. tiinele METODOLOGICE de tip didactic, politic, economie, planificarea educaiei, etc.

 Toate cele trei categorii sunt STIINE ANALITICE ale educaiei. La ele se adaug TINELE ANALITICO - SINTETICE ca istoria educaiei i pedagogia comparat i TIINELE SINTETICE ale educaiei cum sunt pedagogia general i pedagogia difereniat.

Momentele principale n constituirea pedagogiei ca tiin

Despre pedagogie ca tiin au vorbit mai inti HERBART i DISTERWEG. Primul considera c pedagogia este o tiin bazat pe etic i psihologie i al doilea vorbea de norme i principii.

 KANT considera ca pedagogia este tiin pentru c e bazat nu numai pe filozofie ci i pe art. Dar nu era suficient pentru a deveni o tiin. Statutul de tiin este dat de analiza tiinific a datelor educaionale. Acest lucru sa realizat odat cu primele studii asupra copilului i mai apoi cu studiile care au evideniat n sociologie mecanismele dezvoltarii sociale.

 Astfel, primele laboratoare de psihologie experimental unde au lucrat WUNDT, RIBOT, BINET, LAY, MEUMAN, CHRISMAN; CLAPAREDE i DECROLY i apoi cercetarile sociologice ale lui DURKHEIM i teoriile dezvoltate de J. DEWEY.au construit pas cu pas tiina pedagogiei.

Etapele
Sf. Secolului 19 primele laboratoare de psihologie experimentala. 1896, O. CHRISMAN. H.KAY, 1903, Secolul copilului, M. MONTESSORI, 1905. A.BINET si TH:SIMON

1. ED. CLAPAREDE lanseaza dupa 1907 <scoala pe masura>. Educatia functionala bazata pe psihologie functionala, satisfacerea intereselor si trebuintelor. El lanseaza si temenul de stiinte ale educatiei. Laboratorul de PEDOTEHNICA. El face deosebirea intre pedologie (stiinta pura) si pedotehnie (Stiinta aplicata). Prin teoriile lui C. a atras atenia asupra necesitii conoaterii copilului nainte de a-l educa i asupra pericolului de a-l concepe ca un adult n miniatur. El consider c situarea copilului n centrul sistemului educaional constituie o adevarat revoluie copernician.

 O.DECROLY. Interesul copilului si centrele de interes ca si o teorie globala a invatarii scris cititului. Interesul constituie corespondena dintre o tendin sau o nevoie prezent n subiect i obiectul sau comportamnetul care ii corespunde. Cele patru trebuinte fundamentale sunt
A trai A se apara A se odihni A munci

 E.DURKHEIM. Manifestand insatisfactie fata de caracterul filozofic al pedagogiei traditionale propune termenul de stiintele educatiei ca fiind mai adecvat. El se refera la o stiinta asupra societatii si nu asupra copilului. Se refera la actiunea sociala de formare a noilor generatii. Daca pedagogia priveste in viitor, stiintele educatiei sa priveasca in trecut si in prezent prin studiul sistemelor educationale.

 XYPAS, 1985, vorbeste de triunghiul pedagogiei. Dupa el pedagogia nu este o disciplina bine structurata. Este mai degraba un sistem de cunostinte amalgamate care au ca dominanta comuna educatia.

De ce este PEDAGOGIA considerata stiinta

Obiectul ei de interogatie este fenomenul educativ si din unele consideratii empirice asupra acestui process elaborandu-se chiar norme educative, in masura in care au fost adoptate si practicate. Prezinta o serie de metode specifice pentru a cerceta si procesele paideutice. Dispune de un instrumentar investigativ, relativ autonom care studiaza fenomenul complexul al educatiei. Stabileste norme, legi care poarta denumirea de principii pedagogice, identificate la nivel structural si functional al educatiei in genere. Orice stiinta identifica legitati si norme ca sa cerceteze domeniul propriu.

Rezultatele cercetarii si reflexiei pedagogice sunt stocate in teorii ca ansambluri explicative, consistente, sistematice, capabile sa instrumenteze practica educatiei i s cerceteze fenomenul educational.

Ce studiaza pedagogia cu precadere

Esenta si trasaturile fenomenului educational Scopul si sarcinile educatiei Valoarea si limitele educatiei Continutul Principiile Metodele Formele de desfasurare a procesului paideutic

 Vladimir GHIDIONESCU definea pedagogia secolului XX ca o constructie in forma de copac. In primul rand a aparut PEDAGOGIA FILOZOFICA care studia cu precadere finalitatile educatiei (COROANA). Apoi a aparut PEDOLOGIA ca studiul copilului si ca masurarea acestuia (RADACINA) si abia in al treilea val s-a dezvoltat PEDAGOGIA EXPERIMENTALA (TULPINA) caracterizata de studiul fenomenelor educatiei.

Dimensiunile pedagogiei ca stiinta si arta.

Daca facem o sintez a diferelor opinii referitoare la pedagogie observam c sunt trei stratificari, fiecare cu modul sau de cunoastere
Pedagogia ca arta Pedagogia ca filozofie Pedagogia ca stiinta.

Putem sintetiza ca:

Pedagogia este stiinta pozitiv si integrat pentru ca integreaza cunostinte din mai multe alte stiinte. Ea este si practica, adic o actiune sistematica, care se manifest n arta de educare a copiilor. Este filozofie pentru ca nu se poate lipsi de o conceptie generala despre om si viata.

Emil Planchard
Pedagogie se ocupa, dup PLANCHARD, de - ceea ce este, existentialul, esentialul, planul descriptive - ceea ce trebuie sa fie metodele, regulile, teoriile, idealul, planul normativ - ceea ce se face practica, arta didactica, morala in actiune, planul etic si practic. De aceea este n acelai timp i o stiinta DESCRIPTIVA, i o TEORIE NORMATIVA dar i o REALITATE PRACTICA.

R.HUBERT.
Trebuie sa concepem ansamblul peadagogiei ca un edificiu cu mai multe etaje, unul rezervat stiintei, altul moralei sau filozofiei practice, al treilea tehnicilor si ultimul creatiei estetice. Privita astfel, nu ise poate aplica nici o calificare exclusiv, este stiinta si reflectie practica totodata.

Dar ce este pedagogul ?

Rolul pedagogului, dupa PLANCHARD, sarcinile lui sunt a studia datele concrete si conceptiile folozofice si religioase in raport cu educatia a deduce din aceste baze un ansamblu de principii orientative, de norme a le aplica, a le converti in eficientas educative si scolara.

Legatura pedagogiei cu alte stiinte.

Biologia pedagogia se bazeaza intai pe biologie pentru ca se ocupa de omul viu. Se folosesc cunostinte din biologia generala, biologia umana si din biologia educationala. Psihologia izvorul dezvoltarii este si pentru pedagogie cercetarea psihologica, psihologia experimentala. Antropologia Sociologia legaturile pedagogiei cu sociologia se refera la istoria institutiilor pedagogice, istoria doctrinelor, sociologia educationala, sociologia scolara. politologia

Conexiunile
Intradisciplinaritate care se refer la dezvoltarea unui aspect anumit din cadrul unei discipline. Interdisciplinaritate care studiaz aspecte de intersecie. Multidisciplinaritate-Pluridisciplinaritate. Acelai fenomen este analizat diferit in discipline diferite i se f ace un sumum de aspecte ale analizei. Transdisciplinaritate atunci cand o problema este analizata n aspectele ei diferite relevate de discipline diferite.

Sistemul stiintelor educatiei si extinderea domeniului de studiu al pedagogiei.

Adancirea gradului de institutionalizare a educatiei. Se dezvolta astfel grija de proiectare si sistematizare a influenterlor educative identificate la nivelul nonformal si la cel incidental. Scoala ca centru al influentelor prin care familia, comunitatea, societatea pot interveni. Studiul si analiza unor noi domenii care se nasc din laturi, forme, sarcini ale educatiei. Aparitia unor discipline noi.

Modelul ecologic al educatiei

E, educatul , copilul
I, Institutiile:Familia ,
scoala , comunitatea

SSocietatea prin cultura,

legislatie, normative

Bibliografie
Cezar Barzea, Arta si stiinta educatiei, EDP, 1995, p.28-30 E. Planchard, Pedagogie scoalara contemporana, p.29-40 i p.62 Sorin Cristea, Dictionar de termini pedagogici, EDP, 1998 si 2004, p.430-439