METODOLOGIA MUNCII STIINTIFICE.

METODE SI TEHNICI DE MUNCA INTELECTUALA INDEPENDENTA

CAPITOLUL III Patranescu Nicoleta pedagogie anul I grupa 1

1.Pedagogia muncii intelectuale.Linii de convergenta

Este o ramura a stiintelor educationale,avand un statut si o structura interdisciplinara Obiectul de studiu este sistemul metodelor,tehnicilor procedeelor si normelor muncii intelectuale Procesul muncii intelectuale reprezinta drumul parcurs de subiect de la primirea sau cunoasterea de informatii la producerea de noi informatii cu valoare operationala pt procesul instructiv-educativ Asimilarea si exersarea tehnicilor de munca intelectuala devin doua din obiectivele prioritare ale invatamantului modern

 Autodidaxia() are o valoare de neinlocuit in orice sistem educativ ,a invata sa inveti este,in epoca moderna o insusire pedagogica pe care profesorul trebuie sa o posede in primul rand pt a o putea transmite mai departe-Ed.Faure

 A)a avea pregatirea necesara si capacitatea de a invata in mod constant,de a respecta specificul activitatii si libertatea celuilalt de a aduce o contributie personala la solutionarea problemelor de constiinta, avand simtul responsabilitatii comune B)a manifesta bucuria constienta de a putea rezolva probleme

Personalitati formate de specialistul vest-german Karl Steinburck pt profilul personalitatii omului

 C)a dispune de capacitatea de a gandi logic Principii in baza carora se poate proceda la proiectarea si implementarea formarii conceptiei informationale: Fiecare capacitate va fi aplicata la o anumita tema,disciplina si nu ca un exercitiu in sine,independent de un anume continut

 Elevul va fi orientat spre intelegearea semnului si a scopului asimilarii acelei capacitati operatorii,a.i progresiv,el sa-si apropie motivatia stapanirii si dezvoltarii ei. Cadrul didactic va acorda o atentie deosebita primelor etape ale exersarii corecte a deprinderilor de lucru,fiecare etapa fiind insotita de o evaluare

Competenta informationala si metodologica se prezinta astfel:

I Localizarea informatiilor
a)lucrul cu cartile b)gasirea informatiilor in enciclopedii si alte lucrari de referinta c)folosirea dictionarului d)lectura ziarelor ,revistelor e)cunoasterea modalitatilor de regasirea a unui material intr-o biblioteca f)cunoasterea de fapte din vizite pe teren g)capacitatea de selectie a mat h)fol.hartilor,globurilor etc.

II Evaluarea informatiilor
a)distanta intre fapte si fictiune b)distanta intre fapte si opinii c)comparatea informatiilor d)examinarea cauzelor contradictorii din dovezi e)alegerea celei mai oportune surse de info. f)examinarea materialului g)formularea unor concluzii

III organizarea informatiilor IV insusirea informatiilor prin lectura V obtinerea de informatii prin ascultare si observare VI comunicarea orala si in scris VII interpretarea ilustratiilor, diagramelor, tabelelor, graficelor VIII respecatrea normelor muncii in grup si colectiv IX formarea si dezvoltarea profilului si sensibilitatii informationale X formarea unui stil eficient al muncii intelectuale

Metodologia documentarii ,prelucrarii si organizarii informatiilor stiintifice

Fixarea si transmiterea informatiilor. Principalele tipuri de documente: documente primare-raportul stiintific si tehnic,proiectul si documentatia tehnica Documente secundare-surse rezultate din prelucrarea informatiilor cuprinse in documentele primare:cataloage,bibliografii. Documente tertiare -tratatele,dictionarele, enciclopediile

Sistematizarea,clasificarea si regasirea informatiilor

Clasificarea sau ordonarea-grupare in clase si subclase a informatiilor,permitiand apoi regasirea rapida a faptelor,ideilor,datelor Sistematizarea-realizarea unei alte operatii paralela cu clasificarea :indexarea

Prelucrarea,condensarea si organizarea informatiilor (PCO)

Cele mai uzuale metode,tehnici,scheme si produse logice rezultate din prelucrarea, condensarea si organizarea informatiilor:titlu, fisa,plan de idei,teze,rezumat,referat etc. A) titlul-consta in redarea informatiilor sub o forma concisa. B) fisa-modalitade de consemnare a rezultatelor lecturii sa studiului unui document,mai mutl sau mai putin detaliat. C)planul de idei-extragerea si prezentarea intr-o ordine logica a ideiilor de baza. D)teza-cuprinde formulari sintetice ale ideiilor de baza. E)rezumatul-evidentiaza contributia originala a autorului fara a se include elemente critice.

 Tipuri de rezumat-simplu-o singura fraza -indicativ-cuprinde si alte detalii de continut -informativ-cuprinde un volum mare de informatii Referatul-dezvoltam in scris mai mute lucrari apropiate tematic Tipuri de referate:indicativ(expunere sumara a continutului),educativ(discrieri insotite de aprecieri personale),de autor,de editor(mesajul are drept finalitate publicitate),complex(punere in evidenta a ineilor esentiale din mai multe lucrari,care abordeaza aceeasi tema)

Expierente de metodologia luarii notitelor

Tipuri principale de notite:-precise si fidele textului(50% din expresiile autorului) -prin parafraza (ut. cuv. si expresi in limbaj propriu) -sub forma schemelor(cunostinte intr-o forma grafica) -sub forma rezumatului Materializarea tehnicii de luare a notitelor presupune: a)prezenta materialelor suport b)punerea in pagina c)notarea ideiilor

Metodologia lecturii si studiului eficient

Studiul individual intensiv.conditii si instante optimizatoare: -a studia si a invata eficient presupune stapanirea unei intregi metodologii stiintifice -a invata sa studiezi constituie unul dintre obiectivel dificile si permanente ale intregii activitati scolare Prezentare a conditiilor studiului eficient: a)implicarea totala in studiu b)intervale variate de concentrare atentiei c)stabilirea unui timp limita pt repaus si refacere. d)determinarea temei aflata in studiu prin raspuns la intrebarile :ce?,cand?,cum?,in cat timp?.

Stradegia lecturii stiintifice

De la citire la lectura.indici calitativi si cantitativi Lectura stiintifica se distinge de citire ca proces general prin complexitate si scop Lectupa propriu-zisa urmeaza asimilarii corecte si profunde a mecanismelor citirii,deci este ulterioara citirii ca proces Indici valorici ai citirii: a)raportul dintre tipul citirii si viteza citirii b)coleratia intre exatitatea si corectitudinea citirii si viteza ei c)viteza lecturii-nr.de pagini citite x nr.de cuvinte/nr.de min d)raportul dintre calitatea lecturii si colectitudinea ei

e)debitul citirii-exprimat in calitatea si rapiditatea cu care se decodeaza simbolurile grafice pt a le transpune in simboluri fonetice f)nivelul mediu de citire a textelor scolaredeperminat prin Formula de lizibilitate a lui Ed.Fry g)nivelul de intelegere a textelor didactice-obtinut prinTehnica sa metoda cloze h)determinarea dificultatii textelor scolare-calculata prin Formula R.flech i)calitatea intelegerii unui material

 Conceptul de competenta pt lectura stiintifica -poate fi descompus in urmat lista de capacitati:observare ,identificare,descriere,clasificare,proectarea investigatiilor(punerea de intrebari),colectare datelor,interpretare datelor,comunicarea datelor,formularea concluziilor. Lectura stiintifica reprezinta un proces,o optiune,un labirint pe care il parcurgem,cel mai adesea,intr-un mod cu totul particular,irepetabil pana la un punct=>o munca intelectuala,deloc usoara

 Principii care fac lecturarea mai usoara: -lectura stiintifica este un proect -lectura stiintifica nu este de tip cocnitiv,ci apeleaza la intregul arsenal receptiv al lectorului -lectura stiintifica ramane dominata de elementele mentale -este fundamental exploratorie -este una de asimilare,cu orientare spre completare informativa,cronologica in anumite secvente -are un aspect creativ cititorul socoteste mesajul un punct de plecare,o poarta de intrare in alte probleme -implica prezenta unor obiective extrase

 Elemente de tehnologia lecturi :-tehnica baleajului orizontal -tehnica parcursului flexibil -metoda cuvintelor chee Tehnica parcursului vertical Lectura stiincifica se bazeaza pe chestionare permanenta,pe reformulari,pe retinerea unor aspecte care ne apropie obiectiv de mesaj ,ne stimuleza la o atitudine critica si la un comportament creativ

Fazele lecturii stiintifice

Faza sintetica sau lectura de suprafata Faza analitica sau lectura de adancime Faza sintetic-evoloativa-formarea unor judecati de valoare asupra lucrarii Planificarea-implica intocmirea si respectarea unui plan de lectura saptamanal Adaptarea la mesaj-parcurgerea prefetei si tablei de materii Citirea activa a textului-notarea datelor bibliografice ,a tezelor,temelor si pasajelor semnificative sub o forma condensata Evaloarea au loc operatii de constituire a planului lucrarii

 Lectura de antrenare-urmareste pregatirea subiectului pt abordarea unui text,prin mobilizarea atentiei Lectura de formare-se aplica lucrarilor fundamentale,manualelor,cursurilor Lectura de informare-se recomanda in cazul unor lucrari de ultima ora,aplicandu-se procedee cunoscute Lectura de desprindere pentru lucrarile de cultura generala Tehnici de lectura raida si eficienta:lectura urmareste formarea la elevi a unei anumite maniere de a recepta.gandi ,rezolva si evaloa mesajul continut de un text.depasire studiului de asimilare se face prin intrarea progresiva a elevului in rolul de rector avizat

Metodele,tehnicile si procedeele de lectura rapida propuse de specialisti

1)tehnica elaborari de ansamblu-consta in lectura pe verticala si culegerea celor mai importante date 2)tehnica interogatiei sau a chestionarii-conta in intrebari,sumare,evaluari asupra valorii textului 3)tehnica citiri desfasurate-consta in lectura in gand sau cu voce tare,dar integrala si desfasurata pe etape,conform principiilor citirii rapride 4)tehnica recapitularii 5)tehnica revenirii asupra lecturii 6)tehnica lecturi integrale rapide-consta intr-un complex de procedee stiintific fundamentale cu ajutorul caruia pot fi insusite si preluate cat mai eficient 7)tehnica lecturi accelerate sau tehnica lecturi dinamice si intensive aplicare acestei teme se face respectand o serie de conditii

Metodologii ale muncii intelectuale productive

Schema generala a etapelor de parcurs in eleborarea lucrarii cuprinde: -alegerea temei sau explorarea proiectului -strangerea bibliografiei si studiului ei general -intocmirea planului de cercetare si abordare -abordarea experimentala/cercetarea de teren -prelucrarea,interpretarea si formularea tezelor principale privind rezolvarea problemei -redactarea materialului in prima forma -redactarea materialului in a 2-a forma -pregatirea pt comunicare/publicare in formele cunoscute

 O lucrare buna trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:

Organizarea continutului-prezentarea ideilor formulate,cu rol de a-l orienta pe cititor spre continutul lucrarii Lizibilitatea-reflecta dificultatile implicate in lectura si intelegerea ideilor Stilul limbajului-calitatea cuv utilizate,caracterul personal sau impersonal,modul formal sau colocvial,prietenos sau ostil,concret;fiecare afirmati trebuie dovedita Densitatea informatiilor-cantitatea de dat noi avansate printr-un nr de cuvinte Material accesoriu-informatii cu valoare explicativa sau recreativa Material grafic si ilustrativ-mijloace vizuale ce directioneaza atentia spre o informatie specifica

 Programarea informatiilor-reprezentarea informatiilor in grupuri Feedback-ul-raportul dintre informatie (intrebareraspuns),calitatea intrebarilor pretext provoaca, atentioneaza,motiveaza procesele cognitive Rezumate partiale si/sau totale-variate ca forma,loc si continut,constituind un ajutor pretios pt intelegere,retentie,pt analiza si fixare Auxiliarele lucrarii-toate mijloacele ajutatoare din carte/lucrare ce favorizeaza gasirea si intelegerea rapida a informatiilor Caracteristici fizice-marime,pagini,diviziuni,culoare

Consultarea,utilizarea si realizarea bibliografiei lucrarilor

Procesul de formare si perfectionare presupune o munca de documentare in lit stiintifica.Totalitatea documentelor consultate sau recomandate pt diferite scopuri,unitare ca realizare,alcatuieste bibliografia sau aparatul bibliografic Principiile cercetarii bibliografice: -precizarea clara a subiectului pt care este cautata inf -identificarea tipurilor de publicatii care contin informatia necesara -alegerea celei mai eficiente metode de cercetare a surselor info-ale -reducerea timpului si efortului de gasire si alicare a informatiilor culese -tinerea unei evidente exacte si completarea doc considerate utilizabile ,intr-un dosar al temei

Fazele intocmirii unei bibliografii:

a)fixarea documentului problemei b)faza bibliografiei exhaustive,constand in 2 operatii: -stabilirea modului de notare a dif tipuri de referinte bibliografice -intocmirea de fise ale bibliografei exhaustive c)faza bibliografiei selective,cu stabilirea criteriului dominant de selectionare d)faza finisarii bibliografiei: -numerotarea referintelor principale -adnotarea referintelor secundare -intocmirea indexurilor

Tehnica fisarii unui document bibliografic

In faza de documentare bibliografica,oricarui material i se face o fisa individuala. In privinta descrierii bibliografice se impun cateva norme cu privire la ce se scrie in fisa individuala a lucrarii consultate Pentru carti-descrierea se face dupa pagina de titlu,nu dupa coperta,in urmatoarea ordine: (i)numele autorului,urmat de prenume,intre acestea virgula,iar la sf se pune punct sau virgula (ii)titlul lucrarii-se scrie integral,se poate sublinia (iii)subtitlul-cuprinde elemente ce insotesc titlul (iv)datele de aparitie-localitatea,editura,anul aparitiei,nr pag

Tehnica integrarii bibliografiei intr-o lucrare didactico-stiintifica

Citatul-este un fragment dintr-o lucrare, reprodus exact in alta lucrare,menit a sublinia si concretiza o idee,un punct de vedere,etc Conditiile citarii:-sa fie completa si exacta ,pt a putea fi verificata -sursa de baza sa fie controlata de insusi autorul care o citeaza -textul se reproduce fara nici o modificare,chiar daca s-au strecurat unele greseli -sublinierile personale in cititat se fac prin marcarea intre paranteze sau asterisc,la subsol -adaugirile in int unui citit se pun intre paranteze drepte -marimea citatului cel putin o prop,cel mult careva fraze -inainte sau dupa scrierea citatului se recomanda un scurt comentariu -intercalarea uni citat in alt citat se face cu ghilimele le:<<..>> -sf unui citat se marcheaza printr-un semn conventional sau nr

 Bibliografia scrisa la subsolul paginii-se srie conform paginii de titlu Cand reproducerea unui citat nu s-a facut direct dupa original,bibliografia de la subsol cuprinde intai referinta originalului,urmata de referinta documentului intermediar Notele de subsol:-contra-se scrie inaintea numelui autorului si semnifica faptul ca se citeaza o lucrare in care este exprimat un punct de vedere contrar celui expus -cf sau conf-se ut daca trimiterea se face la o lucrare cu oarecare deosebiri in privinta problemei dezbatute -pro-se ut pt a atrage atentia asupra unei lucrari din care sunt prelucarate unele idei si pt care autorul nu arata legatu -comp-se fol cand referinta citata este o lucrare in care autorul exprima un punct de vedere diferit

Tehnica intocmirii listei bibliografice

Cand bibliografia nu este mentionata in subsol se pot ut nurmat moduri de scriere a bibliografica: -bibliografie generala alfabetica-toti autorii se terc in ordinea alfabetica a numelui -bibliografie tematica-se scriu autorii tot in ordinea alfabetica,dar se respecat criteriul diviziunilor lucrarii -bibliografie grupata-respecta gruparea documentelorbibliografice dupa anumite criterii: lucrari de cultura generala si social-politica,lucrari de specialitate,studii,articole din reviste de specialitate

Pregatirea si sustinerea publica a lucrarilor

Principalele probleme cu care se confrunta cel care pregateste si sustine public o lucrare ,oral sau scris sunt: a)cunoasterea caracteristicilor obiective si subiective ale activitatii si participantilor -cunoasterea aspectelor generale de continut,tematica,obiective -cunoasterea aspectelor organizatorice:locul,timpul -cunoasterea conditiilor specifice de realizare:sala,clasa -cunoasterea conditiilor materiale si posibilitatilor de utilizare -cunoasterea participantilor care au de realizat expuneri inainte sau dupa noi

 b)pregatirea metodologica si a elementelor de continut.Particularitati ce se impun: -realizati planul sau structura ideilor intr-o forma scrisa -in debut se recomanda sa se inceapa cu enuntul ideii principale,a liniilor mari ale temei alese,evitandu-se prezentarea lucrurilor prea complicate sau a argumentelor slabe,pt ca ele pot influenta intreaga expunere -in tratarea propriu-zisa se recomanda: Asigurarea unei succesiuni convenabile a argumentelor Adaptarea problemelor tratate de interesele participantilor Evitarea insistentei prelungite pe elementele cunoscute de auditoriu si trecerii rapide peste cele necunoscute

 c)sustinerea prin citire a unui material sau cum se citeste un material:-recomandari pt o lectura eficienta: -parcurgerea-inainte de expunere a intregului material scris -realizarea unui contact vizual tonic si afectiv cu auditoriul -introducerea trebuie sa capteze atentia si interesul cititorului -nu se insista cu explicatii asupra titlului -nu se va intra direct in subiect,ci se prezinta planul,folosindu-se de tehnica lansarii intrebarii si a raspunsului -etc

d)expunerea orala-prezinta unele particularitati: -utilizarea planului este o cerinta,o conditie de baza a expunerii -introducerii I se va acorda o mai mare importanta decat in lectura -tonul va fi familiar,clar,accentuat,cu apel la elemente de umor si formule imprevizibile -indicarea drumului pe care-l veti urma, anuntand planul -revenirea la anumitea perioade de timp asupra celor expuse,fara a va scuza pt repetitie -accesibilitatea libajului -controlarea permanenta a reactiilor participantilor;etc

Organizarea si conducerea reuniunilor si dezbaterilor

Fazele desfasurarii unei conferinte-dezbatere: Faza I:conferentiarul-instructor prezinta participantilor metoda care va sta la baza dialogului Faza II:conferentiarul-instructor expune sintetic unele informatii,solicita participantilor informatii de baza Faza III:participantii se pot grupa cate 8-10,in functie de interese,fiecare grup construieste cate un nucleu de informatii Faza IV:conferentiarul-instructor face din nou o scurta expunere sinteza asupra informatiilor nou aparute,a naturii raspunsurilor,solutiilor;se pot recomanda surse bibliografice