Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Am ales să realizez caietul școlii din localitatea mea natală, deoarece acestă zonă o
cunosc cel mai bine și astfel am putut obține informații de calitate din surse verificate.
Structura Domnești
Structura Sântioana
Director,
Prof. Ignat George
Semnătura titularului fişei
postului de luare la cunoștință
.................................. Prof. ...................................
Data
Regulamente interne:
REBULAMENT DE ORDINE INTERIOARĂ
An școlar 2018-2019
CAPITOLUL I DISPOZITII GENERALE
Art. 1. Prezentul Regulament de Ordine Interioara conţine norme privind desfăşurarea
activităţilor instructiv – educative cu caracter şcolar şi extraşcolar, a activităţilor de natura
administrativă, financiar – contabile şi de secretariat din cadrul ȘCOLII GIMNAZIALE
MARISELU, fiind elaborat in conformitate cu Legea Educației Naționale nr. 1/2011 și
Statutul personalului didactic şi Regulamentul de Organizare şi Functionare a Unitatilor de
Învăţământ Preuniversitar aprobat prin Ordinul 5079/31.08.2016 și Legea nr. 53/2003 - Codul
muncii modificata prin Legea nr. 88/2018.
Art. 2. Respectarea prezentului Regulament este obligatorie pentru directori, personalul
didactic de predare, personalul didactic auxiliar şi nedidactic, elevi şi părinţi.
Art. 3. Regulile de disciplina şi obligatiile reciproce ale intregului personal, precum şi
ale elevilor şi părinţilor care decurg din prezentul Regulament sunt stabilite în vederea
desfăşurarii în conditii optime şi la standarde ridicate de calitate a procesului instructiv –
educativ, precum şi a activităţilor conexe care se desfasoara în cadrul şcolii.
Art. 4. Prevederile prezentului Regulament se pot modifica şi/sau completa ulterior ori
de cate ori este cazul, la initiativa a 2/3 din numarul membrilor Consiliului de Administraţie şi
cu consultatrea organizaţiilor sindicale din cadrul şcolii. Modificarile şi/sau completarile
ulterioare vor fi aduse la cunoștința întregului personal şi a elevilor în termen de 3 zile de la
efectuare.
Art. 5. Prevederile prezentului Regulament se aplica şi personalului angajat temporar,
în regim de cumul sau cu norma incompleta, persoanelor detasate în unitate, studentilor aflati
în practică pedagogică şi îndrumatorilor acestora, precum şi personalului angajat pentru
prestarea de servicii şcolii.
Art. 6. Conducerea şcolii va coordona negocierea actualului Regulament in cadrul
Consiliului de Administraţie, Consiliului Elevilor, Comitetului de Părinţi şi Consiliului
Profesoral, cat şi prelucrarea sa de catre toti învăţătorii şi profesorii diriginţi la clase, tuturor
elevilor şi părinţilor acestora sub semnătură. Un exemplar din Regulament va exista la
biblioteca şcolii putând fi consultat de orice angajat al şcolii, de elevi şi de părinţi.
Art. 7. Regulamentul de Ordine Interioara este adoptat în conformitate cu legislatia în
vigoare şi nu i se substituie acesteia; necunoasterea prevederilor prezentului Regulament nu
absolva personalul şcolii, elevii şi părinţii acestora de consecintele încalcarii lui.
Art. 8. Conducerea şcolii, învăţătorii şi profesorii diriginţi au obligatia prelucrarii
prezentului Regulament tuturor elevilor şi părinţilor acestora. Prelucrarea prezentului
Regulament către personalul didactic auxiliar şi nedidactic se va efectua de catre conducerea
şcolii.
CAPITOLUL II PERSONAL DIDACTIC, DIDACTIC AUXILIAR ŞI NEDIDACTIC
Art. 9. Întregul personal al şcolii are obligatia sa manifeste un comportament de înaltă
ținută morală şi profesionala atat în cadrul şcolii cat şi în afara ei, astfel încat sa contribuie la
mentinerea şi dezvoltarea capitalului de imagine de care se bucură şcoala.
Art. 10. Toate cadrele didactice şi didactice auxiliare au datoria de a-şi desfăşura
activitatea profesională în raport cu misiunea instituţiei din care fac parte în scopul realizarii
obiectivelor generale şi a celor specifice prevazute în Planul Managerial de activitati elaborat
de conducerea şcolii şi aprobat de Consiliul Profesoral. Membrii personalului didactic,
didactic auxiliar şi nedidactic au obligatia de a-şi acorda respect reciproc şi de a colabora în
vederea sarcinilor profesionale ce le revin.
Art. 11. Toti salariatii şcolii au datoria de a se preocupa de conservarea şi
îmbunatatirea bazei materiale a şcolii şi de a utiliza cu responsabilitate resursele materiale din
dotare. Responsabilii comisiilor metodice vor desemna persoanele din cadrul catedrelor care
vor fi responsabile de pastrarea laboratoarelor, cabinetelor şi a patrimoniului aferent. Salile de
clasa vor fi în responsabilitatea directa a educatoarelor, învăţătorilor şi profesorilor diriginţi,
care au obligatia de a recupera de la colectivele respective contravaloarea daunelor produse.
Art. 12. Este interzis consumul de bauturi alcoolice sau prezenţa sub influenţa alcoolului în
incinta şcolii. Fumatul este interzis în incinta școlii.
Art. 13. Organizarea unor reuniuni cu caracter privat ocazionate de diverse sărbatori se
va desfăşura fara exceptie în afara orelor de curs şi va trebui să aibă aprobarea Consiliului de
Administraţie al şcolii.
Art. 14. Organizarea oricărui tip de manifestare colectivă cu caracter extraşcolar, care
se va desfăşura prin implicarea de cadre didactice / nedidactice şi elevi ai şcolii, va fi supusa
aprobării Consiliului de Administraţie. Organizatorii au datoria de a aduce la cunoştinţa
conducerii şcolii intentia organizării unor astfel de manifestari cu cel putin 5 zile lucrătoare
înainte de desfăşurarea evenimentului şi de a obtine avizul pentru organizarea acesteia. În caz
contrar, toate responsabilitatile revin persoanelor care au organizat actiunea respectiva.
Art. 15. Durata timpului de muncă al personalului didactic este, în medie, de 170 de
ore pe lună, cu durata programului de lucru de 40 ore pe săptămână. În programul săptămânal
de lucru sunt incluse: activităţi de predare, activităţi de pregătire a lecţiilor, activităţi de
corectare a lucrărilor scrise, activităţi de perfecţionare (de formare continuă), activităţi de
diriginţie şi consiliere vocaţională a elevilor, activităţi în afara clasei şi extraşcolare
(extracurriculare), activităţi desfăşurate ca educator/ învăţător /profesor de serviciu, activităţi
desfăşurate în cadrul catedrei metodice şi în comisiile pe domenii din care face parte,
participarea la şedinţele consiliilor profesorale, de administraţie, activitatile de voluntariat sau
la activităţile prilejuite de Zilele Scolii.
Art. 16. În cazul în care un membru al personalului şcolii nu poate fi prezent la
program din motive medicale, este de datoria sa să anunţe conducerea şcolii la începutul zilei
respective. Neanunţarea în prealabil a absenţei se consideră absenţă nemotivată. Concediile
medicale trebuie aduse la secretariatul unității în termen de maxim 3 zile de la eliberarea
acestora de medic.
Art. 17. Cadrelor didactice care nu-şi desfășoară una sau mai multe ore din lipsa
întregului colectiv de elevi şi nu au consemnat absentele în catalog la toti elevii ce absenteaza,
li se va retine din salariu ora/orele astfel neefectuate. Aceste cadre didactice au obligatia de a
ramâne în şcoală pe toata durata programului lor și de a da o notă în care să explice cursul
evenimentelor.
Art. 18. Personalul didactic are dreptul de utilizare a tuturor echipamentelor din dotare
care le sunt necesare în procesul instructiv – educativ şi pentru propria perfectionare cum ar
fi: calculatoare, aparatura audio – video sau de laborator etc.
Art. 19. Profesorii diriginţi au obligatia de a tine evidenţa învoirilor medicale şi de la
părinţi într-un dosar special care va sta în şcoală şi va putea fi consultat de catre directori,
profesorii clasei şi/sau părinţi.
Art. 20. Activităţile extracurriculare pe care profesorul diriginte le organizează cu
colectivul de elevi trebuie să se desfasoare în afara orelor de curs, cu exceptia unor
evenimente speciale care trebuie comunicate şi aprobate de consilierul educativ si mai apoi de
conducerea şcolii.
Art. 21. În cazul în care desfăşurarea consiliilor profesorale se suprapune cu anumite
ore de curs, profesorii care predau la clasele respective au obligaţia de a recupera orele
pierdute, prezenţa la consiliile profesorale fiind obligatorie.
Art. 22. Cadrele didactice au obligaţia de a stabili şi promova în relatia cu elevii şi
părinţii acestora principiile corectitudinii şi respectului reciproc, de a manifesta transparenţă şi
deschidere pentru comunicarea bilaterală. Este interzis personalului din Şcoala Gimnazială
Mariselu să adreseze cuvinte jignitoare şi/sau umilitoare elevilor, sa recurga la agresiuni fizice
sau gesturi care să exceadă relatia educator – elev.
Art. 23. Nu este permisă întarzierea cadrelor didactice la ora de curs şi nici utilizarea
telefonului mobil pe parcursul acesteia. Este interzisă învoirea sau scoaterea de la program a
cadrelor didactice. Este interzisă părăsirea claselor în timpul programului. Întârzierile repetate
duc la retinerea din salariu a orei/orelor respective.
Art. 24. Cadrele didactice sunt obligate să semneze zilnic condica de prezenta.
Art. 25. Toate cadrele didactice sunt obligate să prezinte rezultatele analizelor
medicale la inceputul anului şcolar.
Art. 26. Cadrele didactice răspund de corectitudinea mediilor încheiate iar invatatorii
si dirigintii claselor raspund de trecerea acestora în registrul matricol în termenul stabilit de
conducerea unității.
Art. 27. Întreg personalul unitatii şcolare are obligatia de a-şi desfăşura activitatea
astfel încat sa fie aplicate şi promovate normele specifice de asigurare a calitatii în
învăţământul preuniversitar.
Art. 28. Nerespectarea prevederilor acestui regulament se consideră abatere
disciplinară şi se sancţionează potrivit Statutului Personalului Didactic.
Biblioteca şcolară / Centrul de documentare şi informare
Art. 29 (1) În unitatea de învăţământ se organizează şi funcţionează centrul de
documentare şi informare, pe baza Regulamentului de organizare şi funcţionare a centrelor de
documentare şi informare, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(2) În centrul de documentare şi informare pot activa, în condiţiile legii, atât profesorul
documentarist, cât şi bibliotecarul şcolar.
(3) Bibliotecarul şcolar şi profesorul documentarist sunt angajaţi în condiţiile
prevăzute de lege şi se subordonează directorului unităţii de învăţământ.
(4) În conformitate cu prevederile legale, în unităţile de învăţământ se asigură accesul
gratuit al elevilor şi al cadrelor didactice la Biblioteca Şcolară Virtuală şi la Platforma şcolară
de e-learning înfiinţată de Ministerul Educaţiei Naționale.
(5) Platforma şcolară de e-learning este utilizată de către unitatea de învăţământ,
pentru a acorda asistenţă elevilor în timpul sau în afara programului şcolar ori pentru cei care,
nu pot frecventa temporar şcoala, din motive de sănătate.
Art. 30. Bibliotecile din Şcoala Gimnazială Mariselu contribuie efectiv la formarea
elevilor, alături de procesul de predare-învăţare.
Art. 31. Biblioteca funcţionează potrivit solicitărilor elevilor şi cadrelor didactice.
Art. 32. Biblioteca primeşte şi împrumută cărţi în orice moment din cele 8 ore de
activitate.
Art. 33. Programul bibliotecarei este între 8:00 – 14:00.
Art. 34. Bibliotecara anunţă noutăţile din bibliotecă sau prezintă anumite cărţi
periodic.
Art. 35. Bibliotecara înregistrează şi întocmeşte situaţiile necesare privind comenzile
de manuale.
Art. 36. Plecările din unitate ale persoanei care răspunde de biblioteca școlii se fac cu
avizul conducerii şcolii.
Compartimentul secretariat
Art. 37 (1) Compartimentul secretariat cuprinde postul de secretar.
(2) Compartimentul secretariat este subordonat directorului unităţii de învăţământ şi
îndeplineşte sarcinile stabilite de reglementările legale şi/sau atribuite, prin fişele postului,
persoanelor menţionate la alin. (1).
(3) Secretariatul funcţionează în program de lucru cu elevii, părinţii, tutorii sau
susţinătorii legali sau alte persoane interesate din afara unităţii, potrivit unui program de lucru
aprobat de director, în baza hotărârii Consiliului de administraţie.
Art. 38 Compartimentul secretariat are următoarele responsabilităţi:
a) asigurarea transmiterii informaţiilor la nivelul unităţii de învăţământ;
b) întocmirea, actualizarea şi gestionarea bazelor de date de la nivelul unităţii de
învăţământ;
c) întocmirea, înaintarea spre aprobare directorului şi transmiterea situaţiilor statistice
şi a celorlalte categorii de documente solicitate de către autorităţi şi instituţii competente, de
către Consiliul de administraţie ori de către directorul unităţii de învăţământ;
d) înscrierea preşcolarilor/elevilor pe baza dosarelor personale, ţinerea, organizarea şi
actualizarea permanentă a evidenţei acestora şi rezolvarea problemelor privind mişcarea
preşcolarilor/elevilor, în baza hotărârilor Consiliului de administraţie;
e) înregistrarea şi verificarea dosarelor pentru acordarea burselor sau a altor drepturi
care se acordă elevilor, potrivit legii;
f) rezolvarea problemelor specifice pregătirii şi desfăşurării examenelor şi evaluărilor
naţionale, ale examenelor de admitere şi de ocupare a posturilor vacante, conform atribuţiilor
specificate în fişa postului;
g) completarea, verificarea şi păstrarea în condiţii de securitate a documentelor,
arhivarea documentelor create şi intrate în unitatea de învăţământ, referitoare la situaţia
şcolară a elevilor şi a statelor de funcţii pentru personalul unităţii;
h) procurarea, completarea, eliberarea şi evidenţa actelor de studii şi a documentelor
şcolare, în conformitate cu prevederile "Regulamentului privind regimul juridic al actelor de
studii şi al documentelor de evidenţă şcolară în învăţământul preuniversitar", aprobat prin
ordin al ministrului educaţiei naţionale;
i) selecţionarea, evidenţa şi depunerea documentelor şcolare la Arhivele Naţionale,
după expirarea termenelor de păstrare, stabilite prin "Indicatorul termenelor de păstrare",
aprobat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale;
j) păstrarea şi aplicarea sigiliului unităţii şcolare, în urma împuternicirii, în acest sens,
prin decizie emisă de director, pe documentele avizate şi semnate de persoanele competente;
procurarea, deţinerea şi folosirea sigiliilor se realizează în conformitate cu reglementările
stabilite prin ordinul ministrului educaţiei naţionale;
k) întocmirea şi/sau verificarea, respectiv avizarea documentelor/documentaţiilor;
l) asigurarea asistenţei tehnice pentru emiterea/adoptarea actelor de autoritate, pentru
încheierea contractelor sau a altor acte juridice care dau naştere, modifică sau sting raporturile
juridice dintre şcoală şi angajaţi, părinţi sau alte persoane fizice sau juridice;
m) întocmirea, la solicitarea directorului, a statelor de personal pentru toţi angajaţii
unităţii de învăţământ;
n) întocmirea, actualizarea şi gestionarea dosarelor de personal ale angajaţilor unităţii
de învăţământ;
o) calcularea drepturilor salariale sau de altă natură;
p) gestionarea corespondenţei unităţii de învăţământ;
q) întocmirea şi actualizarea procedurilor activităţilor desfăşurate la nivelul
compartimentului, în conformitate cu prevederile legale;
r) păstrarea legăturii cu toate compartimentele de specialitate din cadrul
inspectoratului şcolar, din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale sau din cadrul altor
instituţii şi autorităţi competente în soluţionarea problemelor specifice;
s) rezolvarea oricăror altor probleme care, potrivit actelor normative în vigoare,
contractelor colective de muncă aplicabile, hotărârilor consiliului de administraţie sau
deciziilor directorului, sunt stabilite în sarcina sa.
Descrierea curriculumului
Școala Gimnazială Mărișelu:
preșcolar: educatoare - Suciu Lidia Patricia
cls. pregătitoare: 19 ore/săptămână / învățătoare - Csizmadia Lucica Mihaela
cls.I – 20 ore/săptămână / învățătoare - Csizmadia Lucica Mihaela
cls. a II-a – 20 ore/săptămână / învățătoare - Csizmadia Lucica Mihaela
cls. a III-a – 20 ore/săptămână / învățător - Turșan Vasile Grigore
cls. a IV – 21 ore/săptămână / învățător - Turșan Vasile Grigore
cls. a V-a – 26 ore/săptămână / diriginte - Mocodean Alina Daniela / opțional
integrat limba franceză
cls. a VI-a – 28 ore/săptămână / diriginte - Barteș Maria Iuliana / opțional integrat
limba română
cls. a VII-a – 29 ore/săptămână / diriginte - Cheța Corina Raluca / opțional
matematica
cls. a VIII a – 29 ore/săptămână / diriginte - Reman Ioana / opțional matematică
Structura Domnești
preșcolar: educatoare - Cherecheș Doina
preșcolar: educatoare - Chisa Anca Georgeta
clasa pregătitoare – 19 ore/saptamana / învățătoare - Farcaș Ionela Mariana
clasa I – 20 ore/saptamana / învățătoare - Bălaș Iulia Teodora
clasa a II-a – 20 ore/saptamana / învățătoare - Scurtu Adela Raluca
clasa a III-a – 20 ore/saptamana / învățătoare - Feier Camelia Tiberia
clasa a IV-a – 21 ore/saptamana / învățător - Ometiță Maxim
Structura Sîntioana
preșcolar: educatoare - Timari Emilie Ștefanie
Scurtă istorie a comunității:
Informații despre comună:
Aşezarea apare în documente sub denumiri diverse: Nagyfalu, Magna Villa, Nusfalau.
Cea mai timpurie ştire documentară despre localitate datează din 1243, când regele Bela al
IV-lea a donat unui nobil un loc de 20 de zile de arat aflat în satul Nagyfalu. În 1332,
aşezarea figurează în registrul de dijme papale, ceea ce dovedeşte existenţa unei comunităţi
catolice de oaspeţi (saşi), primul preot fiind Hermann. Testamentul lui Nicolaus de Apa din
1447 acorda o parte din avere pentru biserica din Mărişelu. În 1453, Mărişelu intră alături de
alte sate din zona Bistriţei în stăpânirea lui Iancu de Hunedoara. La 1602, sasii din Mărişelu
dispar şi satul este populat de către români. În 1621, magistratul Bistriţei permite aşezarea în
localitate a unor familii venite din Moldova, iar în 1724 un grup de români din Vermeş se
stabilesc în acelaşi sat. Odată cu înfiinţarea graniţei militare, satul Nusfalau este inclus în zona
Regimentului român de graniţă. La 1642, erau înregistrate 19 familii. Conscripţia din 1733
înregistrează Nusfalaul ca sat românesc cu 66 familii şi 2 preoţi. În 1835, erau 622 locuitori,
iar la 1900 trăiau 825. Recensământul din 1906 consemnează 185 de case cu 797 locuitori
(763 greco-catolici, 9 ortodocsi, 3 evanghelici şi 2 evanghelici reformaţi, 20 de israeliţi). În
1930, erau 757 locuitori, iar în 1956 doar 580. O biserică de lemn s-a ridicat în 1892.
Cea mai veche mărturie documentară a satului este consemnată în 1332, în registrele
de dijme papale. În 1453, satul este atribuit lui Iancu de Hunedoara, alături de alte aşezări din
districtul Bistriţei. În 1496, în localitate se instalează populaţie maghiară, în urma depopulării
satului după incursiunile tătarilor. Biserica rămâne însă în cadrul cultului evanghelic. În 1867,
în locul vechii biserici s-a construit actuala biserică. În 1733, sunt înregistrate 3 familii de
români în Jeica. Populaţia aşezării creşte de la 390 locuitori în 1720 la 625 în 1850. În 1940,
biserica din Jeica ţinea încă de biserica luterană. În 1900, Jeica cuprindea 145 gospodării cu
684 de suflete.
Atestarea documentară a aşezării datează din 1319, când moşia este atribuită familiei
nobiliare Kocis. În 1445, satul ajunge în stăpânirea lui Iancu de Hunedoara. Într-un document
din anul 1482, apare greavul din Bârla într-o dispută cu vecinii din Simioneşti, asupra unor
proprietăţi. Dacă la 1600 satul avea 30 de familii, incidentele legate de acţiunile trupelor lui
Basta şi ciuma care le-a însoţit au depopulat satul, iar populaţia săsească nu mai este amintită.
În 1721, satul avea numai 11 familii pentru ca, în circumscripţia lui Klein din 1733 să fie
înregistrate 25 de familii de români cu 2 preoţi (părintele Blaga şi părintele Simion) şi o
biserică din lemn. La 1900, satul cuprindea 101 case care adăposteau 450 locuitori (256
ortodocsi, 190 greco-catolici şi 4 izraeliţi).
Cea mai timpurie atestare a satului datează din 1245, când este consemnat satul
Sceuivan, iar în 1315 se vorbeşte de ,,propus de Sceuivan” aparţinând domeniilor regale. In
1488, Sântioana este înregistrată între parohiile care ţin de capitolul de Chiroleşti biserica
fiind amintită la 1494. În 1453, Sântioana este înregistrată ca ţinând de districtul săsesc al
Bistriţei. La 1602, după expediţiile militare ale lui Basta şi după ciuma care a făcut victime,
populaţia săsească dispare, Sântioana devenind sat românesc. La 1642, are doar 12
gospodării, iar în 1733 erau înregistrate 35 de familii româneşti de rit unit cu 2 popi, Ioan şi
Filimon. La înfiinţarea graniţei militare, Sântioana intră între satele militarizate.
Recensământul din 1835 înregistrează 334 de suflete cu 1 biserică din lemn, ridicată în 1780.
În 1900, satul avea 117 case cu 491 locuitori (474 greco-catolici, 7 evanghelişti şi 8 izraeliţi).
Pe teritoriul satului s-a aflat o mănăstire care, la 1765 deţinea o pădure mici şi 7 stupi, iar în
1781, într-un act este amintită ,,pădurea mănăstirii”. Când au ieşit saşii din acest sat, un
rebrişorean cu numele Ştefan Bobarna a clădit biserica ,,din averea sa” (conf. V. Sotropa-
Contribuţii la istoria bisericească). Biserica ortodoxă din lemn, azi dispărută, atestată încă de
la începutul secolului al XVII-lea, exista încă în secolul al XVIII-lea. În biserica nouă se pot
vedea icoanele din lemn: Isus Pantocrator şi Sfânta Paraschiva, caracteristice pentru stilul
icoanelor transilvănene de la începutul secolului al XVIII-lea.
Aşezarea a făcut parte, în Evul Mediu, din teritoriul comitatului Dabaca. În 1291,
regele Ungariei, Andrei al III-lea, trece ,,Villa Neech” (satul Neţeni) între posesiunile
episcopului de Alba Iulia, alături de Herina şi Domneşti, acordând privilegii celor ce s-ar fi
aşezat pe aceste pământuri. În 1341, voievodul Transilvaniei încerca să ia prin forţă aceste
moşii de la episcopia de Alba Iulia, fapt care provoca reacţia dură a papei, care-l amintea cu
exocomunicarea. În 1343, moşia episcopală este dăruită unui nobil şi rămâne în continuare sat
iobăgesc. În 1719, comunitatea adoptă ritul greco-catolic, preot fiind popa Vasile. Biserica de
lemn cu hramul ,,Sfântu Dumnitru” înălţată la 1890, a suferit transformări şi înoiri repetate,
astfel încât ea nu mai păstrează aproape nimic din elementele iniţiale, decât în mare forma
planului. Recensământul din 1720 consemna în Neţeni 111 locuitori, la 1850 erau 207
locuitori iar la 1900 erau 325 (310 greco-catolici şi 15 evrei).
Dacă inscripţiile române amintesc de exploatările de sare din acest loc, apariţia
aşezării în documentele feudale înregistrează satul ca aşezare aflată pe teritoriul comitatului
Dabaca, care ajunge în 1228 în stăpânirea episcopiei de Alba Iulia. În 1246, regele Ungariei
pentru a încuraja repopularea domeniilor episcopiei, între care şi Billak, acordă locuitorilor
care au mai rămas sau care se vor aşeza în aceste locuri libertatea de a fi judecaţi doar de
propriul jude sau de către episcop. În 1343, moşia Billak ajunge în stăpânirea nobilului
Andreas de Gumbas, iar în 1402 încape pe mâna nobililor de Sintereag. În 1411, moşia Billak
intră în posesia familiei Thomas Farkas care, în anul 1510 vinde o parte din moşie judelui
bistriţen Fabian Erben. La 1622, satul a fost atât de distrus încât populaţia locuia în gropi şi în
câmp, iar preotul ţinea slujbe în pădure. În 1717, un incendiu de proporţii a afectat din nou
localitatea. Pe la 1800, apele Şieului au distrus castelul grofului Lazăr şi biserica evanghelică
situată pe malul apei. În 1877, după un lung proces de compensare cu groful Lazăr se obţine o
suprafaţă de teren pentru construirea şcolii, casei parohiale şi bisericii. Biserica în stil
neoromanic a fost construită în 1899 cu ajutorul asociaţiei Gustav Adolf. O biserică de lemn
cu hramul ,,Sfânta Ana” a fost edificată în 1839. Satul avea în primele decenii ale secolului al
XVIII-lea 300 locuitori, conscripţia lui Klein amintind şi o biserică greco-catolică şi o casă
parohială a acestora. În 1831, erau consemnaţi 439 locuitori, iar în 1892 erau recenzate 142
case cu 715 suflete (327 români, 326 germani, 25 maghiari, 28 ruteni şi alţii, cu un teritoriu de
3473 jugăre. La 1903, erau 270 greco-catolici, 430 evanghelici, 8 romano-catolici şi 17 evrei.
Alte activități specifice școlii: Festivalul – concurs de teatru ”La hanul lui Mânjoală”
Ajuns la ediția a VII-a, singurul festival de acest gen din mediul rural, din județ și poate din
țară.
Imagini de la ediția a VII-a a Festivalului – concurs de teatru ”La Hanul lui Mânjoală”, 2019
Inițiatorii acestui festival sunt profesorii Turșan Grigore și Ometiță Maxim, care au
făcut ca acest festival de teatru să crească de la o ediție la alta.
Trofeele oferite câștigătorilor Festivalului – concurs de teatru ”La hanul lui Mânjoală”
O colaborare fructuoasă intre oficialitățile locale, directorul Școlii gimnaziale Mărișelu și
inițiatorii Festivalului – concurs ”La hanul lui Mânjoală”, 2016
Plantare puieți 2015 în colaborare cu Tășuleasa Social, s-au plantat 52500 de puieți
într-o singură zi și au fost implicați 7000 de elevi și profesori (cifrele reprezintă totalul celor
care au participat, incluzând și alte școli).
Plantare puieți 2015
Cei mai buni 10 elevi au participat la o Tabără școlară. Asfel au fost recompesați
pentru rezultatele școlare bune și au mers gratuit în tabără.
Tabăra top 10, 2018
În cadrul Școlii Altfel, în 2019 s-au desfășurat activități recreative și educative
interesante: alimentație sănătoasă, ce pot face două mâini dibace, codul bunelor maniere,
ecologizare, jocurile copilăriei, look pentru sănătate, lumea basmelor, obiecte în miniatură, se
apropie Paștile, tenis de câmp, tenis de masă, vreau să fiu fotbalist.
Turșan, V. G., (2018). Mărișelu, 100 de ani în 100 de pagini. Bistrița: Editura George Coșbuc.