EXPERIENŢA DE A STA ȊN CARANTINĂ

Program masteral : Guvernare şi Societate - Teoria Generală a guvernării

Masterand : Matei Carmen Nicoleta

Cuprins
I. Introducere.....................................................................................................................................3
II. Obiective........................................................................................................................................5
III. Metodologie.................................................................................................................................6
IV. Analiză a datelor...........................................................................................................................8
V. Concluzii......................................................................................................................................11
VI. Limitele cercetării.......................................................................................................................12
VII. Anexe.........................................................................................................................................12
I. Introducere

Pandemia Covid 19, sau pandemia de coronavirus, cum mai este ea cunoscută, este o
pandemie care se manifestă la nivel global şi se află în plină desfăşurare. Prima dată a fost
identificată în ianuarie 2019, în oraşul chinezesc Wuhan şi în alte oraşe din jurul Hubei,
regiuni care n-au reuşit să ţină sub control focarul, virusul răspândindu-se cu repeziciune în
întreaga lume.
Infectarea cu SARS-CoV-2 se caracterizează prin sindromul respirator acut sever fiind
o boală foarte contagioasă, care afectează populaţia în mod diferit. Majoritatea persoanelor
infectate dezvoltă forme uşoare sau moderate ale bolii nefiind necesară spitalizarea. Cele mai
frecvente simptome sunt: febră; tuse; oboseală; pierderea gustului sau a mirosului. Simptome
mai puțin frecvente:dureri în gât; dureri de cap și dureri musculare; diaree; o iritație la nivelul
pielii sau o decolorare a degetelor de la mâini sau de la picioare; ochi roșii sau iritați.
Anii 2020 şi 2021 au fost ani marcaţi de pandemia de coronavirus la nivelul întregii
omeniri. Statele lumii şi-au evidenţiat ca principală preocupare eradicarea acesteia, sume
uriaşe de bani fiind alocate cercetării în acest sens. Virusul a cunoscut mai multe variante:
Alpha, Beta, Gamma Delta, Omicron, care au dus la infectarea a peste 253 milioane de
oameni, 5 miliarde dintre aceştia fiind cazuri mortale. Viteza de infectare, precum şi numărul
mare de cazuri raportate, multe dintre ele cu forme extrem de grave, au făcut ca această
pandemie să fie considerată ca fiind una dintre cele mai mortale din istoria omenirii.
Ȋn România, primele cazuri au fost confirmate pe 26 februarie 2020, în judeţul Gorj.
Guvernul României a luat o serie de măsuri preventive încă din data de 22 ianuarie 2020,
când a desemnat şase spitale de boli infecţioase din Timişoara, Constanţa, Cluj, Bucureşti, să
trateze pacienţii depistaţi cu coronavirus. Măsurile luate de autorităţile române au continuat
prin formarea unui comitet interministerial pentru monitorizarea și managementul
potențialelor infecții cu noul coronavirus, prin asigurarea permanentă a asistenţei medicale în
cadrul cabinetelor din aeroporturi, prin suplimentarea stocurilor de biocide la nivelul
Ministerului Sănătăţii, achiziționarea de kit-uri pentru diagnosticarea rapidă a cazurilor
suspecte, prin preocuparea sporită în procurarea mai multor echipamente medicale de
protecție, izolete, dezinfectant și echipamente de transport, pentru constituirea unor stocuri
de urgență, prin detaşarea de personal medical din cadrul direcţiilor de sănătate publică
pentru sprijinirea poliţiei de frontieră, etc.
 La 16 martie 2020, prin Decretul prezidenţial nr.195, Romania întră în stare de
urgenţă, perioadă în care au fost restrânse o serie de drepturi şi libertăţi fundamentale ale
cetăţenilor, „proporțional cu gradul de realizare al criteriilor prevăzute de art. 4 alin.
(4):a) libera circulație;b) dreptul la viață intimă, familială și privată;c) inviolabilitatea
domiciliului;d) dreptul la învățătură;e) libertatea întrunirilor;f) dreptul de proprietate
privată;g) dreptul la grevă;h) libertatea economică”1. Tot în timpul stării de urgenţă,
Autoritatea Naţională de Reglementare a emis decizii care interziceau anumite site-uri.
Aceste interdicţii şi-au pierdut valabilitatea pe 15 mai 2020, când starea de urgență a fost
înlocuită cu stare de alertă.
La nivelul Uniunii Europene, pentru desfăşurarea în condiţii de securitate sanitară a
călătoriilor pe timpul pandemiei, s-a convenit asupra unor abordări unitare a restricţiilor
privind libera circulaţie. S-a instituit un sistem de tip semafor care să claseze ţările în funcţie
de situaţia epidemiologică a fiecăreia.
După unsprezece luni de la depistarea primului caz de infectare cu SARS-CoV-2,
doua mari producătoare farmaceutice au anunţat lansarea pe piaţă a două noi vaccinuri.
Astfel, la 9 Noiembrie 2020, Pfizer împreuna cu firma germană BioNTech, specializată în
biotehnologie, anunţă că au dezvoltat primul vaccin anti COVID-19 cu o eficacitate de 95%
când este administrat in regim de 2 doze, iar la 16 noiembrie 2020, Moderna, firmă americană
specializată în biotechnologie, împreună cu Institutul Naţional de Sănătate al SUA anunţă, de
asemenea, obţinerea unui vaccin cu eficacitate de 94,5%. Pe lângă aceste două vaccinuri, în
România mai sunt utilizate pentru imunizarea populaţiei, vaccinul Oxford
University/AstraZeneca cu eficacitate de 60% şi vaccinul Janssen (Johnson & Johnson) cu
eficacitate 67%.
La 1 iulie 2021, a fost lansat la nivelul Uniunii Europene certificatul verde, un
document care cuprinde informaţii de natură să ateste dacă persoana titulară a fost vaccinată
anti-COVID-19, dacă a trecut printr-o infectare cu coronavirusul SARS-CoV-2 în ultimele
şase luni sau dacă are un rezultat negativ la un test PCR efectuat în ultimele zile. Valabil în
toate statele membre ale UE, plus Liechtenstein, Islanda şi Norvegia, scopul creării acestui
certificat a fost acela de a să facilita călătoriile în interiorul UE.

1
DECRET nr. 195 din 16 martie 2020privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, EmitentPreşe3dintele României, publicat
în Monitorul Oficial nr.212 din 16 martie 2020
II. Obiective

Ȋn cadrul acestei teme de cercetare mi-am propus să aflu experienţa trăita de

persoanele care s-au aflat in carantină pe perioada pandemiei de coronavirus, decizie de
carantinare impusă din cauza aflării în una dintre situaţiile:
- Se aflau pe teritoriul unei ţări care a instituit carantina la nivelul unei regiuni sau
carantină generală a întregului teritoriu deţinut de statul respectiv;
- S-au întors dintr-o călătorie efectuată pe teritoriul unei ţări cu risc epidemiologic
ridicat (rată mare de infectare);
- au fost „contacţi” ai unei persoane din anturaj confirmate cu infecţie de tip
coronavirus;
- au locuit cu persoane confirmate cu SARS COV-2;
- au fost infectaţi cu SARS COV-2.
Pentru atingerea temei de cercetare propuse, am încercat să răspund la următoarele
întrebări:
- ce situaţii şi ce stări au experimentat oamenii pe perioada aflării în carantină ca
urmare a deciziei autorităţilor de carantinare a unei regiuni sau a întregului teritoriu?
- cum au resimţit oamenii perioada carantinării individuale instituită la întoarcerea
dintr-o ţară cu risc epidemiologic?
- ce experienţe au avut persoanele carantinate ca urmare a faptului că au fost contacţi
ai unor persoane din anturaj (colegi, prieteni, cunoştinţe) infectate cu virusul SARS COV-2?
- ce experienţe au avut persoanele carantinate ca urmare a faptului că au fost infectate
cu SARS COV-2 sau au locuit cu persoane infectate cu virusul SARS COV-2?
- ce cred oamenii referitor la izolarea impusă de autorităţi ca urmare a pandemiei,
chiar dacă ei nu au experimentat direct acest lucru?
III. Metodologie

Ca să descopăr experienţa trăită de oameni pe perioada cât s-au aflat în carantină, am

ales ca metodă de cercetare interviul. Mi-am făcut un plan de întrebări , dar am optat pentru
interviul online de tip jurnalistic, semi-structurat pentru a le permite intervievaţilor să-şi
împărtăşească experienţa în mod liber şi cât mai amănunţit. Ȋn funcţie de răspunsurile lor şi
de interesul meu legat de tematica lucrării, am adresat întrebări suplimentare sau am renunţat
la unele dintre ele.

A:Grilă de întrebări:
1.Introducerea – prezentarea intervievatorului si a agendei de lucru
- Bună! Eu sunt Carmen! Fac o temă de cercetare şi pentru realizarea ei am nevoie de
ajutorul tău. Trăim o perioadă complicată din punct de vedere epidemiologic, omenirea
trecând printr-o pandemie considerată a fi, după numărul mare de decese, cea mai agresivă
din istoria omenirii. Mi-as dori să aflu şi părerea ta legată de acest subiect, de aceea, pentru
discuţia de azi, mi-am propus să punctăm împreună lucrurile care te-au marcat psihic,
emoţional sau care te-au limitat în vreun fel în această perioadă precum şi despre modul în
care ţi-a fost afectată viaţa de zi cu zi. Mulţumesc că ai acceptat să îmi acorzi acest interviu!
2.Ȋntrebări scurte, de acomodare
- Locuieşti în mediul rural sau urban?
- Lucrezi în mediul rural/urban? Muncă fizică sau muncă de birou?
- Pe perioada stării de urgenţă (lockdown), perioada de carantină ai consumat-o în locuinţa
de reşedinţă sau mai ai o locuinţă la curte într-un alt mediu (litoral, munte, casă
bunici/părinţi)?
- Ȋn perioada stării de urgenţă, ai lucrat fizic sau de la domiciliu? Acum lucrezi fizic sau de
acasă?
3.Ȋntrebări senzoriale, perceptive, de observaţie
- Cum ţi s-au părut oamenii în perioada stării de urgenţă instituită la 16 martie 2020 ?
- Cum arăta oraşul/comuna/cartierul în perioada în care oamenii au fost în carantină generală?
4. Ȋntrebări propriu-zise, care ţin de tema de cercetare
- Cum te-a afectat din punct de vedere psihic perioada în care a fost instituită de către
autorităţi carantina generală?
- Ai fost în izolare şi ca urmare a infectării tale, a unei persoane din anturaj sau a unei
persoane din familie?
- Ai fost în carantină ca urmare a vizitării unei ţări aflate în zona de risc epidemiologic? Ȋn ce
scop te-ai deplasat în acea ţară?
- Cum i-a afectat pe ceilalţi membrii ai familiei perioada în care tu ai fost în carantină?
- La câte dintre activităţile tale zilnice, obişnuite a trebuit să renunţi în perioada în care ai fost
în carantină?
- Pe câte dintre activităţile uitate de o bună bucată de vreme le-ai reluat în perioada
carantinei? Câte lucruri noi, pe care nu le-ai mai experimentat niciodată, le-ai încercat în
carantină?
- Cine te-a aprovizionat cu produsele de strictă necesitate în perioada cât ai fost în carantină?
- Ai folosit reţelele de socializare mai mult în perioada în care ai fost în carantină?
- Ţi-ai sunat cunoscuţi sau ai comunicat prin mesaje cu persoane cu care n-ai mai
interacţionat de o lungă perioadă de timp (câţiva ani)?
5. Ȋntrebări conclusive, de încheiere
- Consideri că era necesară carantinarea generală de la jumătatea lunii martie a anului 2020?
- Ţi se par bune măsurile luate de autorităţi, crezi că ele duc spre eradicarea pandemiei?
- Ce măsuri, crezi tu, că ar mai trebui implementate de autorităţi pentru o mai bună gestionare
a pandemiei?
6. Terminare interviu
- Mulţumesc încă o dată pentru participare! La revedere!

B: Descriere subiecţi:
Subiect 1- bărbat, 39 ani, de profesie economist, lucrează în achiziţii şi locuieşte în Marea
Britanie, într-o regiune urbană (Viorel);
Subiect 2- femeie, 43 ani, de profesie psiholog cu atestare în kinetoterapie, locuieşte
temporar, pe perioada contractului de angajare, în Marea Britanie, mediu urban. (Mirela);
Subiect 3- femeie, 42 de ani, de profesie economist, lucrează într-o instituţie publică,
locuieşte în România,mediul urban.(Mădălina);
Subiect 4, băiat, 17 ani, elev la liceu, locuieşte în Marea Britanie, în mediu urban (Luca);
Subiect 5, fată, 11 ani, elevă de gimnaziu, locuieşte în mediu urban, în Marea Britanie
(Daria);
Subiect 6, bărbat, 31 ani, inginer, manager vânzări, locuieşte în România, mediu urban
(Cristian);
Subiect rezervă 1, femeie, 25 de ani, specialist în administraţie publică, manager vânzări,
mediu urban (Denisa);
Subiect rezervă 2, femeie, 53 ani, jurist, lucrează într-o instituţia publică, locuieşte în
mediul urban, dar are o proprietate în mediul rural în care îşi petrece aproximativ doua
weekend-uri pe săptămână. (Corina)

IV. Analiză a datelor

Ȋn cadrul temei de cercetare m-am confruntat cu dorinţa subiecţilor de a împartăşi cât

mai mult din experienţele trăite de ei şi a povesti cât mai multe aspecte despre perioada de
pandemie, perioadă pe care o traversăm. Această situaţie mi-a înlesnit munca şi m-a ajutat
să găsesc răspuns la întrebările de la care am pornit pentru realizarea lucrării. Astfel, la
întrebarea „ce situaţii şi ce stări au experimentat oamenii pe perioada aflării în carantină ca
urmare a deciziei autorităţilor de carantinare a unei regiuni sau a întregului teritoriu” am
primit răspunsuri unitare, oamenii confruntându-se, în acele perioade, cu stări dintre cele mai
neplăcute, cum ar fi frica de necunoscut, stări de panică, anxietate, îngrijorare cu privire la
viaţa lor sau a persoanelor dragi. Frica de necunoscut era manifestată nu doar în raport cu
virusul nou şi boala declanşată de acesta, dar şi faţă de măsurile drastice luate de autorităţi.
Subiecţii mei au depăşit perioada relativ uşor. Majoritatea au lucrat fizic pe perioada stării de
urgenţă, iar lucrul acesta i-a ajutat în sensul că le-a ameliorat stările mai puţin de dorit prin
care au trecut. Deşi păstrează amintirea neplăcută a acelei perioade, subiecţii consideră că a
fost necesară, unul dintre ei afirmând că o nouă stare de urgenţă în care să se instituie
carantina generală ar fi, poate, soluţia care ar grăbi eradicarea pandemiei.
Dacă perioada de carantină generală a fost suportată mai uşor datorită instituirii sale la
modul unitar, celelalte situaţii care presupuneau izolarea au fost mai greu de îndurat. La
întrebarea „ce experienţe au avut persoanele carantinate ca urmare a faptului că au fost
infectate cu SARS COV-2 sau au locuit cu persoane infectate cu virusul SARS COV-2?” am
avut ceva mai mult de lucru fiindcă majoritatea subiecţilor au fost infectaţi, astfel că mi-a fost
mai greu să-i duc spre zona experienţelor trăite în izolare şi să-i fac să renunţe la a îmi
împărtăşi stările şi trăirile resimţite în momentul simptomatic al bolii. Amintirile în care au
suferit fizic nu făceau obiectul cercetării mele, iar pe subiecţi îi întrista şi-i făcea ca trăirile
legate de perioada de carantină de dinaintea declanşării bolii sau după ce aceasta a devenit
asimptomatică să se estompeze, ori tocmai aceasta era sfera mea de interes pe baza căreia îmi
doream construcţia lucrării. Am reuşit, totuşi, să trag următoarele concluzii:
- Oamenii tineri au suportat mai greu carantina fiindcă le-a fost limitată posibilitatea
realizării unor activităţi considerate obişnuinţă pentru ei, cum ar fi interacţiunea cu alţi tineri
în cadrul şcolilor/facultăţilor, cafenelelor, cinematografelor, sălilor de sport, petreceri, etc.
Izolarea în sine nu a fost atât de rea pentru ei, cât lipsa socializării. Subiect rezervă 1, Denisa,
mi-a spus că perioada de carantină a fost pentru ea „un exerciţiu de a mă găsi pe mine şi a
ajunge să-mi placă să stau în izolare”. Tot ea, referindu-se la pandemie, în general, a declarat
că a simţit că „anul trei de facultate i-a scăpat printre degete”. Pentru ea, perioada de
carantină a fost grea şi pentru că nu a putut merge să-şi vadă părinţii care locuiesc în altă
localitate. Un alt subiect, elev de liceu, mi-a spus, la un moment dat, că lipsa colegilor şi a
prietenilor precum şi imposibilitatea de a întreprinde activităţi împreună cu aceştia l-a
plictisit. Pentru el, perioada de carantină a fost caracterizată, în principal, prin plictiseală
(Subiect 4). Pentru băieţelul de 11 ani al unuia dintre subiecţi, perioada de stat în casă nu a
fost atât de deranjantă, pentru că oricum nu ieşea nici înainte, el fiind obişnuit să
interacţioneze cu alţi copii, în special prin intermediul jocurilor online. I-a lipsit, totuşi şcoala
în format fizic. Având la îndemână aceste trei experienţele, am tras concluzia că izolarea a
fost suportată relativ uşor de copii-elevi de gimnaziu, pentru că au folosit perioada pentru mai
multe jocuri online, ceva mai neplăcută pentru copii-elevi de liceu,pentru că lipsa activităţilor
i-a plictisit, dar pentru studenţi, izolarea pare că fost foarte grea. Faptul că nu s-au putut
vedea faţă-n faţă cu prietenii, colegii, cunoscuţii, că nu au putut participa la diferite petreceri,
precum şi dorul de părinţii, au dus la sentimente de tristeţe, regrete durere şi monotonie.
- Oamenii maturi au considerat perioada de carantină ca o oportunitate de a se ocupa
de activităţi care le erau dragi, dar din lipsa timpului, acestea erau realizate superficial, cum
ar fi săditul de noi plante, tratamente speciale pentru cele deja existente (Subiect 2) , dar şi
pentru activităţi asupra cărora nu se mai aplecaseră de lungi perioade de timp, cum ar fi o
carte citită sau chiar odihna. Şi-au petrecut timpul în care nu aveau simptome de boală nici ei
şi nici vreun membru al familiei, fiindcă atunci, cu siguranţă şi-ar fi îndreptat atenţia către
acesta, făcând lucruri frumoase, relaxându-se şi odihnindu-se. Cea mai mare neplăcere a
perioadei, pentru subiecţii maturi, a fost grija pentru aprovizionarea cu produse de strictă
necesitate, pentru că trebuia să apeleze la alte rude din afara familiei sau prieteni, cunoscuţi,
vecini. Dacă această problemă s-a rezolvat relativ bine pentru toţi subiecţii mei, fie
comandând online, fie prin grija cunoscuţilor, am întâlnit şi situaţii de criză, cum ar fi „bine,
bine, dar cine duce gunoiul?”, cum mi-a spus una dintre intervievate (Subiect rezervă 2) .
Dacă o sacoşă cu produse putea fi uşor lăsată pe covoraşul de la intrare, fără ca persoana care
a adus-o să interacţioneze direct cu familia carantinată, deoarece aceştia deschideau uşa
numai după ce aducătorul produselor dispărea, pentru sacul cu gunoi, situaţia a fost ceva mai
complicată până s-a găsit o persoană care, echipată cu mască şi mănuşi de protecţie să se
ofere să ridicat de câteva ori gunoiul. Pentru o familie compusă din trei membrii, aşa cum a
fost cazul subiectului meu, perioada de carantină poate fi destul de lungă, pentru că membrii
intră în carantină în momentul în care primul dintre ei se pozitivează, dar pe măsură ce devin
pozitivi si ceilalţi, perioada de carantina creşte. Subiectul meu a stat în carantină 18 zile, în
loc de 14 zile, cât era reglementat de autorităţi ca perioadă de carantină. Pentru o perioadă
atât de lungă de timp, gunoiul devine într-adevăr o problemă.
La întrebarea „cum au resimţit oamenii perioada carantinării individuale instituită la
întoarcerea dintr-o ţară cu risc epidemiologic?” nu am reuşit să răspund fiindcă nici un
subiect nu s-a aflat într-o astfel de situaţie ca să-mi poată împărtăşi din experienţa lui. Nici la
întrebarea „ce cred oamenii referitor la izolarea impusă de autorităţi ca urmare a pandemiei,
chiar dacă ei nu au experimentat direct acest lucru?”nu am reuşit să răspund fiindcă toţi
subiecţii au experimentat direct izolarea impusă de autorităţi. Pentru răspunsul la această
întrebare am nevoie de subiecţi aflaţi în ţări în care nu a fost instituită o astfel de măsură.
Ȋn cadrul temei de cercetare, pe lângă subiectul de interes in realizarea acesteia, am
aflat şi alte lucruri de la subiecţii mei. Am aflat că, în anul 2020, anul de debut al pandemiei,
nici un subiect nu a mers în concediu/vacanţă/excursie. Nu au făcut-o în primul rând de frica
pozitivării cu coronavirus, dar şi pentru că în acel an exista o imprevizibilitate în ceea ce
privea măsurile de protecţie sanitară, una dintre cele mai greu de suportat fiind cea în care
masa putea fi servită doar în camera de hotel, restaurantul acestuia fiind dezactivat, precum şi
interzicerea plimbărilor după o anumită oră sau chiar posibilitatea închiderii hotelurilor din
zona de destinaţie, ca urmare a instituirii carantinei zonale . Anul doi al pandemiei, a venit cu
ceva mai multă relaxare a măsurilor de protecţie sanitară şi, implicit şi cu oportunitatea
vacanţelor de care au uzat aproape toţi subiecţii. Ceea ce au observat toţi intervievaţii care au
mers în vacanţe în anul 2021 a fost asemănarea între petrecerea concediilor înainte de anul
2020 şi petrecerea concediului în anul 2021, măsurile restrictive vizând doar purtatul măştii
în hotel, restaurant sau alte spaţii închise şi folosirea dezinfectantul de mâini.
Cum subiecţii intervievaţi de mine sunt şi persoane care locuiesc şi muncesc în Marea
Britanie, am putut afla câte ceva despre felul cum alte autorităţi gestionează situaţia
pandemică. Astfel, în Marea Britanie, au fost luate măsuri nu atât de restrictive comparativ cu
cele luate de guvernul român, ei putând merge, pe perioada în care s-au aflat în lockdown la
plimbare în parcuri, condiţia fiind ca activitatea să fie efectuată doar de membrii familiei, fără
interacţiunea cu membrii altor familii, mergând, astfel, pe ideea de buclă. Tot sistemul de
buclă a fost implementat şi în scoli, păstrând în felul acesta, interacţiunea între elevii din
cadrul buclei, cu interzicerea categorică a migrării membrilor de la o buclă la alta. O altă
măsură luată de guvernul britanic, de care am aflat prin intermediul interviurilor realizate de
mine, a fost aceea a raţionalizării alimentelor. Acest lucru, dar şi organizarea magazinelor
prin care permiteau un număr limitat de cumpărători, a făcut ca în lockdown, în fata
magazinelor cu produse alimentare, să se formeze cozi la care se putea sta şi câteva ore.
Există o teorie a conspiraţie legată de apariţia virusului care a declanşat pandemia,
după cum există o grămadă de variante ale motivului pentru care guvernele lumii recomandă
vaccinarea la scară largă. Această teorie a conspiraţiei pare să circule în toate mediile, în
rândul tinerilor, dar şi al adulţilor, în ţara noastră, dar şi în alte ţări, respectiv Marea Britanie,
ţară în care locuiesc o parte dintre subiecţii mei.
Ȋn fine, ultimul lucru aflat în cadrul interviurilor, a fost referitor la cei care au
experimentat boala cauzată de infectarea cu SARS COV-2, şi-anume faptul că după ce
simptomele evidente ale bolii au trecut, perioada de izolare s-a terminat, subiecţii au resimţit
încă slăbiciune şi oboseală o perioadă de câteva luni după infectare.

V. Concluzii
Oamenii tineri au suportat mai greu perioada de carantină, indiferent că a fost vorba
de carantină generală, de carantină individuală sau împreună cu familia;
Izolarea impusă de autorităţi în data de 16 martie 2020 a fost mai uşor suportată de
toţi subiecţi decât perioada în care aceştia au fost în carantină individuală sau împreună cu
familia;
Anul 2020 a fost un an fără concedii. Ȋn al doilea an pandemic, vacanţele au fost
petrecute aproape la fel ca înainte de debutul pandemiei;
Şi alte guverne se confruntă cu greutăţi în gestionarea măsurilor de protecţie sanitară,
iar aceste măsuri pot fi chiar mai rele decât în România.
VI. Limitele cercetării
Am ales 6 subiecţi cu care să discut şi care să mă ajute în atingerea obiectivelor
propuse în cadrul lucrării. Am ales 2 bărbaţi, 2 femei şi doi copii, băiat, respectiv fată. Nu am
reuşit să-mi sincronizez timpul cu cel al subiecţilor bărbaţi, ca urmare, pentru a nu risca
depăşirea termenului de finalizare a lucrării, am renunţat la ei. Cu subiectul nr. 3, Mădălina
am avut o înregistrare foarte slabă, sunetul fiind aproape inexistent, astfel că n-am putut
reasculta şi analiza interviul realizat cu ea. Subiectul nr. 5, Daria, a renunţat în ziua
interviului. Ea era subiectul cu vârsta cea mai mica, ca urmare nu am mai insistat, deşi ar fi
fost destul de interesant de aflat care a fost percepţia ei referitoare la perioadele de
carantinare, fiind singurul subiect dintre cei cu care mi-am propus să discut, care a trecut prin
trei perioade de izolare: o dată în lockdown, a doua oară când a fost depistată sora ei cu
coronavirus, ea rămânând negativă pe toată perioada carantinării şi a treia oară când a fost
nevoită să stea în carantina la venirea în România.
La întrebarea „cum au resimţit oamenii perioada carantinării individuale instituită la
întoarcerea dintr-o ţară cu risc epidemiologic?” nu am reuşit să răspund fiindcă nici un
subiect nu s-a aflat într-o astfel de situaţie ca să-mi poată împărtăşi din experienţa lui. Nici la
întrebarea „ce cred oamenii referitor la izolarea impusă de autorităţi ca urmare a pandemiei,
chiar dacă ei nu au experimentat direct acest lucru?”nu am reuşit să răspund fiindcă toţi
subiecţii au experimentat direct izolarea impusă de autorităţi. Pentru răspunsul la această
întrebare aş fi avut nevoie de subiecţi aflaţi în ţări în care nu a fost instituită o astfel de
măsură.

VII. Anexe
Subiect 1 (Viorel);
Ȋntrebări propuse pentru interviu:
- Cum este tratată de autorităţi în Marea Britanie problema pandemiei de coronavirus?
- Tu eşti cetăţean englez, dar ştiu că o parte importantă a populaţiei care se află în Marea
Britanie locuieşte temporar, ca urmare a unor contracte de muncă. ştiu că aceşti lucrători sunt
de etnii diferite, de rase diferite, dar mai ales, de religii diferite. Care este gradul de încredere
pe care întreaga populaţiei care locuieşte şi munceşte în această ţară o acordă autorităţilor?
- Care dintre restricţiile impuse de guvernul britanic în perioada în care ţara s-a aflat în
lockdown te-au afectat cel mai tare?
- Ȋţi place să călătoreşti şi ştiu că obişnuiai să vizitezi, împreună cu familia, multe locuri
aflate în afara ţării în care tu locuieşti. Cum a afectat pandemia aceste vacanţe cu care eraţi
voi obişnuiţi?
- Tu ai avut în familia ta cazuri de infectări cu SARS COV-2. Cum te-au afectat situaţiile în
care s-au aflat acei membrii ai familiei tale care au trecut prin boală?
- Când ai fost contact direct, ca urmare a pozitivării unor membrii ai familiei tale, ai fost
carantinat şi tu? Au existat interdicţii pe care autorităţile le-au instituit asupra ta?
- Din punct de vedere psihic, perioada carantinării te-a afectat in vreun fel?
- Din interacţiunea ta cu alte persoane ţi-ai putut face o părere cu privire la ceea ce
experimentează oamenii, în general, mai ales dacă au fost şi forţaţi să nu îşi părăsească
locuinţa o perioadă de timp. Cum ţi s-au părut oamenii în aceste vremuri? Ce crezi că i-a
marcat cel mai mult sau ce le-a adus cele mai mari neplăceri în aceşti doi ani pandemici?
Subiect 2 (Mirela);
Ȋntrebări propuse pentru interviu:
- Ȋn Marea Britanie, autorităţile au fost preocupate în a găsi soluţii pentru traversarea
perioadei de pandemie şi au ca prioritate eradicarea acesteia?
- La locul tău de muncă au apărut restricţii de vreun fel. E ceva ce te limitează mai mult acum
decât înainte de apariţia pandemiei?
- Ştiu că Marea Britanie s-a aflat in lockdown. Cum te-a afectat acea perioadă de carantină?
- Care este gradul de încredere pe care populaţia stabilă sau temporară a acestui stat il au în
autorităţi? Sunt respectate cu stricteţe recomandările autorităţilor?
- Ce cred oamenii obişnuiţi despre apariţia pandemiei?
- Ȋn Marea Britanie circulă teorii ale conspiraţiei referitoare la pandemie şi vaccinarea
împotriva ei?
- Un membru al familiei tale s-a infectat cu SARS COV-2. Cum te-a afectat acest lucru? A
fost luată, de către autorităţi, vreo măsură de carantinare sau izolare pentru tine? Cum te-a
afectat carantina?
- Din interacţiunea ta cu alte persoane ţi-ai putut face o părere cu privire la ceea ce
experimentează oamenii, în general, mai ales dacă au fost şi forţaţi să nu îşi părăsească
locuinţa o perioadă de timp. Cum ţi s-au părut oamenii în aceste vremuri? Ce crezi că i-a
marcat cel mai mult sau ce le-a adus cele mai mari neplăceri în aceşti doi ani pandemici?
Subict 3 (Mădălina);
Ȋntrebări propuse pentru interviu:
- Deşi se aflase de noul coronavirus şi efectele negative ale acestuia asupra sănătăţii încă din
decembrie 2019, şi se anunţase din februarie 2020 apariţia şi în România de cazuri de oameni
infectaţi cu acest virus, decizia autorităţilor de a declara în 16 martie 2020, carantina pe
întreg teritoriul ţării, a luat cumva prin surprindere populaţia. Cum ai primit această măsură
luată de Guvernul României?
- Ȋn perioada stării de urgenţă ai ieşit din casă? Cu ce frecvenţă şi în ce scop?
- Ştiu că te-ai aflat pentru scurt timp în carantină ca urmare a pozitivării unui membru al
familiei tale. Ȋmi poţi povesti mai multe despre perioada aceea?
- Ai doi copii minori, elevi de gimnaziu. Ce ai observat că i-a afectat mai tare, faptul că nu
aveau voie să părăsească locuinţă sau imposibilitatea de a participa online la toate orele de
curs?
- Ȋn perioada în care ai fost carantinată ştiu că te-ai infectat şi tu cu virusul SARS COV-2.
Bănuiesc că perioada de boală n-a fost o experinţă de care vrei să povesteşti, dar dupa ce ti-ai
revenit, cum ai simţit restul carantinei? Cum te-a afectat aceasta din punct de vedere fizic,
psihic sau emoţional?
- Exceptând perioada simptomatică a bolii, când probabil, ţi-a fost rău, în perioada
nesimptomatică a carantinarii ai simţit la nivel psihic vreo diferenţă faţă de cealaltă perioadă
de carantină, cea din starea de urgenţă?
- Din interacţiunea ta cu alte persoane ţi-ai putut face o părere cu privire la ceea ce
experimentează oamenii, în general, mai ales dacă au fost şi forţaţi să nu îşi părăsească
locuinţa o perioadă de timp. Cum ţi s-au părut oamenii în aceste vremuri? Ce crezi că i-a
marcat cel mai mult sau ce le-a adus cele mai mari neplăceri în aceşti doi ani pandemici?
Subiect 4 (Luca);
Ȋntrebări propuse pentru interviu:
- Eşti în Marea Britanie de peste 5 ani. Ȋnveţi în această ţară, practic este ţara care te-a format
şi te va forma pe mai departe. Ai reuşit să îţi faci o părere despre măsurile luate de autorităţi
în ceea ce priveşte pandemia în care ne aflăm?
- Ştiu că şi Marea Britanie s-a aflat în lockdown ca aproape toate statele lumii. Cum ai simţit
acea perioadă? Te-a afectat în vreun fel? Ai reuşit să îi faci faţă într-un mod uşor sau ai făcut
eforturi pentru a o depăşi?
- Ȋn decursul anului 2020 ai fost plecat în vacanţă/excursie? Cum s-a desfăşurat deplasarea?
- Ai trecut prin boală, fiind primul din familia ta cu rezultat pozitiv la testarea COVID.
Exceptând zilele in care te-ai simţit rău, ce alt inconvenient ţi-a adus perioada de carantinare?
- Ȋn perioada cât ai fost izolat, cum s-au desfăşurat orele de scoală?
- Ce crezi tu că ar grăbi eradicarea pandemiei? Cu ce măsuri crezi că ar putea veni în plus
autorităţile din ţările afectate de pandemie pentru a depăşi cât mai repede situaţia pandemică?
- Din interacţiunea ta cu alte persoane ţi-ai putut face o părere cu privire la ceea ce
experimentează oamenii, în general, mai ales dacă au fost şi forţaţi să nu îşi părăsească
locuinţa o perioadă de timp. Cum ţi s-au părut oamenii în aceste vremuri? Ce crezi că i-a
marcat cel mai mult sau ce le-a adus cele mai mari neplăceri în aceşti doi ani pandemici?
Subiect 5 (Daria);
Ȋntrebări propuse pentru interviu:
- Locuieşti şi trăieşti în Anglia. Trebuie să fi auzit despre pandemie fie de la scoală, fie din
familie. Tu ce crezi că este această pandemie?
- Autorităţile britanice au decretat lockdown pentru o perioadă de timp. Acest lucru a
presupus şi carantinarea locuitorilor acestei ţări. Tu ce ai făcut în perioada în care Anglia era
în lockdown? Ce te-a incomodat în acea perioadă? Ce interdicţii ai avut?
- Pe parcursul pandemiei, în perioadele în care s-a făcut scoală cu prezenţă fizică ai sesizat
vreo diferenţă în manifestările şi comportamentul vostru, al elevilor, dar şi al profesorilor
raportat la perioada de dinaintea declanşării pandemiei? Aveţi mai multe interdicţii acum
decât înainte?
- Familia ta a fost în carantină şi datorită faptului că s-au infectat cu COVID. Ţie nu ţi-a ieşit
rezultat pozitiv la nicio testare COVID, nu te-ai îmbolnăvit şi nu ai avut nici un simptom,
dar ai fost obligată de autorităţi să stai în carantină. Cum a fost acea perioadă? Ce poţi să îmi
povesteşti de atunci?
- Anul trecut ai călătorit în mai multe locuri, în vacantă. Ai fost la plajă împreună cu familia
ta. Cum a fost călătoria comparativ cu deplasările făcute înainte de pandemie?
- Tot anul trecut ai venit şi în România. Ştiu că atunci ai intrat direct în carantină fiindcă
veneai dintr-o ţară aflată în zona de risc epidemiologic ridicat. N-ai putut să părăseşti casa,
respectiv curtea locaţiei în care ai fost carantinată. Cum a fost atunci? Ce ţi-a plăcut la acea
perioadă şi ce nu ţi-a plăcut?
- Ca o concluzie, tu te-ai aflat în carantină de trei ori pe parcursul anului trecut. O dată când
ţara în care locuieşti s-a aflat în lockdown, a doua oară când jumătate din membrii familiei
tale s-au infectat, iar a treia oară atunci când ai venit în România. Care dintre cele trei situaţii
te-a afectat mai mult? Care nu ţi-a plăcut deloc-deloc?
Subiect 6 (Cristian);
Ȋntrebări propuse pentru interviu:
- Ȋn momentul în care s-a anunţat public faptul că lumea se confruntă cu o pandemie
provocată de o nouă formă de coronavirus, ai crezut că această pandemie îţi v-a schimba
obiceiurile zilnice şi-ţi va limita drepturile fundamentale?
- Ȋn perioada cuprinsă între 16 martie -13 mai 2020, în România a fost instituită starea de
urgenţă prin care erau limitate drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, printre care şi
libertatea de deplasare a persoanelor în afara gospodăriilor proprii, cu unele excepţii. Cum te-
a afectat carantinarea din acea perioadă? Cum ai trăit-o, ce experienţe ai avut vis-a vis de
aceasta?
- Ȋn afară de perioada de carantină generală impusă de autorităţi, ai mai avut vreo experienţă
de acest gen?
- Ştiu că tu călătoreşti mult în afara ţării, pandemia ţi-a limitat aceste deplasări?
- Ai avut rude, prieteni, cunoştinţe care au fost în izolare? Cum te-a afectat pe tine
carantinarea lor?
- Din interacţiunea ta cu alte persoane ţi-ai putut face o părere cu privire la ceea ce
experimentează oamenii, în general, mai ales dacă au fost şi forţaţi să nu îşi părăsească
locuinţa o perioadă de timp. Cum ţi s-a părut lumea în aceste vremuri? Ce crezi că a marcat
cel mai mult sau ce a adus cele mai mari neplăceri oamenilor în aceşti doi ani pandemici?
Subiect 7 (Denisa);
Ȋntrebări propuse pentru interviu:
- Eşti o persoană tânără de aceea presupun că înainte de pandemie aveai un ritm de viaţă ceva
mai alert şi o petrecere a timpului liber specific vârstei. Cum ai reuşit să te adaptezi acestor
restricţii impuse de autorităţi?
- Anul trecut, în România, a fost declarată starea de urgenţă. Pe toată durata acesteia, (două
luni), părăsirea locuinţelor era strict interzisă, cu câteva excepţii, printre care şi asigurarea
continuităţii la locul de muncă. Cum te-a afectat pe tine perioada aceea?
- Ȋn afara perioadei de carantinare instituită pe întreg teritoriul Românei, carantinarea
individuală a Bucureştiului, oraş în care tu locuieşti şi lucrezi, ţi-a afectat stilul de trai sau
modul de îndeplinire a sarcinilor de serviciu?
- Ai fost vreodată carantinată individual ca urmare a faptului că ai fost contact direct cu o
persoană depistată pozitiv la testarea pentru COVID sau ca urmare a faptului că ai locuit cu o
persoană infectată?
- Din interacţiunea ta cu alte persoane ţi-ai putut face o părere cu privire la ceea ce
experimentează oamenii, în general, mai ales dacă au fost şi forţaţi să nu îşi părăsească
locuinţa o perioadă de timp. Cum ţi s-au părut oamenii în aceste vremuri? Ce crezi că i-a
marcat cel mai mult sau ce le-a adus cele mai mari neplăceri în aceşti doi ani pandemici?
Subiect rezervă (Corina);
Ȋntrebări propuse pentru interviu:
- Deşi se aflase de noul coronavirus şi efectele negative ale acestuia asupra sănătăţii din
decembrie 2019 şi se anunţase încă din februarie 2020 apariţia şi în România de cazuri de
oameni infectaţi cu acest virus, decizia autorităţilor de a declara, în 16 martie 2020, carantina
pe întreg teritoriul ţării, a luat prin surprindere populaţia. Cum ai primit această măsură luată
de Guvernul României?
- Ȋn perioada stării de urgenţă ai ieşit din casă? Cu ce frecvenţă şi în ce scop?
- Ştiu că te-ai aflat pentru scurt timp în carantină ca urmare a pozitivării unui membru al
familiei tale. Ȋmi poţi povesti mai multe despre perioada aceea?
- Ai un copil minor, elev de gimnaziu. Ce ai observat că l-a afectat mai tare în perioada
carantinării, faptul că nu avea voie să părăsească locuinţă sau imposibilitatea de a participa la
orele de curs?
- Ȋn perioada în care ai fost carantinată ştiu că te-ai infectat şi tu cu virusul SARS COV-2.
Bănuiesc că perioada de boală n-a fost o experienţă de care să vrei să povesteşti, dar după ce
ţi-ai revenit, cum ai simţit restul carantinei? Cum te-a afectat aceasta din punct de vedere
fizic, psihic, emoţional?
- Exceptând perioada simptomatică a bolii, când probabil, ţi-a fost rău, în perioada
nesimptomatică a carantinarii ai simţit la nivel psihic vreo diferenţă faţă de cealaltă perioadă
de carantină, cea din starea de urgenţă?
- Din interacţiunea ta cu alte persoane ţi-ai putut face o părere cu privire la ceea ce
experimentează oamenii, în general, mai ales dacă au fost şi forţaţi să nu îşi părăsească
locuinţa o perioadă de timp. Cum ţi s-au părut oamenii în aceste vremuri? Ce crezi că i-a
marcat cel mai mult sau ce le-a adus cele mai mari neplăceri în aceşti doi ani pandemici?