Sunteți pe pagina 1din 40

MIGRAȚIA

perspective teoretice
și abordări practice
Ce este migrația?
Migrația reprezintă strămutarea – în principiu voluntară și permanentă - a unor persoane într-o
nouă locație.
În funcție de direcția deplasării migrația poate fi considerată din două perspective:
Emigrația: migrarea dintr-o locație (părăsirea unei țări pentru a se muta în alta).
Imigrația: migrarea către o locație (mutarea într-o țară nouă).
În aceiași locație „A” pot coexista indivizi care migrează în ambele direcții:
• Emigrant: din locația A → locația B (români care migrează în occident)
• Imigrant: din locația C → locația A (sri-lankezi care migrează în România)
Diferența dintre numărul de imigranți și numărul de emigranți este migrația netă .
Ce este migrația?
Din perspectiva strămutării migrația poate fi :
internă: deplasarea în interiorul unui stat sau a unui continent
(migrația moldovenilor spre București în anii ̍80 sau migrația românilor
în UE după 2000)
sau
externă: strămutarea într-un alt stat sau continent.
Migrația – o permanență istorică
De când primii hominizi au început să se răspândească din Africa,
oamenii au fost într-o permanentă mișcare.

Astăzi, după cifrele OIM, aproximativ 3 la sută din populația lumii – în


jur de 260 de milioane de oameni - trăiesc în afara țării lor de origine.

Indiferent dacă este voluntară sau forțată, migrația a modelat și


modelează lumea.
Migrația timpurie a oamenilor
Out of Africa
Marile migrații de la sfârșitul antichității
Migrația romilor pe parcursul unui mileniu
Factorii care influențează politica și migrația
• Factorii geografici
• Amplasarea geografică
• Clima
• Bogățiile naturale
• Factorii biologici
• Ierarhia
• Sex și gen
• Rasă
• Vârstă
• Molimele (ciuma, holera, febra tifoidă, SIDA, SARS-CoV2)
• Factorii psihologici
• Mentalitățile
• Atitudinile politice
• Factorii economici
• Gradul de dezvoltare economică
• Starea economică a individului
Factorii geografici ai politicii și migrației
Factorii geografici: resursele naturale
Factorii geografici: clima
Factorii biologici: ierarhia
Piramida găinilor
Factorii biologici: rasa
Stereotipurile rasiale
Există rase?
Dacă există, care sunt acestea?
Factorii biologici: rasa
Lucy cea mai veche strămoașă
(Lucy In The Sky With Diamonds

Reconstituirea primei
strămoașe, care a trăit
acum 3,2 milioane de
ani pe teritoriul actual
Etiopiei, realizată la
Muzeul național al
naturii și științei de la
Tokio
Arborele evolutiv al hominizilor
Genomul uman
Despre etnie, rasă și origine. Un exercițiu
privind 6 generații (20x6=120 de ani)

Copil

Părinte Părinte 2
1

Bunic 3 Bunic 4
Bunic 1 Bunic 2

Străbunic7 Străbunic8
Străbunic5 Străbunic6

Străbunic1 Străbunic2 Străbunic3 Străbunic4

Ssb1 Ssb1 Ssb1 Ssb1


3 4 5 8
Ssb1 Ssb1 Ssb1
Ssb9
0 1 2
Ssb3 Ssb4 Ssb5 Ssb6 Ssb7 Ssb8
Ssb1 Ssb2

Sssb Sssb Sssb Sssb Sssb Sssb Sssb Sssb


25 26 27 28 29 30 31 32
Sssb Sssb Sssb Sssb Sssb Sssb Sssb Sssb
17 18 19 20 21 22 23 24
Sssb Sssb Sssb Sssb Sssb Sssb Sssb Sssb Sssb Sssb Sssb Sssb
Sssb Sssb Sssb Sssb 5 6 7 8
1 2 3 4 9 10 11 12 13 14 15 16
Distribuția cromozomului Y în Europa
Ernst Georg Ravenstein și tentația clasificării
Deși geografia nu se interesează de o teorie cuprinzătoare a migrației, în a doua jumătate
a secolului al XIX-lea în acest domeniu au apărut cele celor 11 „legi” migratorii publicate
de Ernst Georg Ravenstein (geograf și cartograf germano-englez care a trăit între 1834
-1913) în 1885.
Aceste „legi” se află la baza studiilor privind migrația contemporană.
„Legile” Ravenstein pot fi clasificate în trei categorii:

• Cauzele migrației

• Distanța parcursă

• Caracteristicile migranților
„Legile” migrației ale lui Ravenstein
Distanța parcursă
1. Cei mai mulți migranți parcurg distanță mici.
2. Migrațiile pe distanțe lungi sunt caracteristice celor care se deplasează spre orașele mari.
3. Majoritatea migrațiilor se desfășoară în procese pas cu pas
Cauzele migrației
4. Cauzele majore ale migrației sunt economice.
5. Migrație dinspre zonele rurale spre cele urbane este cea mai importantă numeric.
Caracteristicile migranților
6. Majoritatea migranților internaționali sunt bărbați tineri cu vârste între 20 și 45.
7. Migrația crește în volum ca urmare a dezvoltării industriale și a îmbunătățirii și democratizării
transportului.
8. Femeile sunt mult mai predispuse să migreze în raport cu bărbații din țările lor.
9. Fiecare flux migratoriu produce cel puțin un reflux.
Clasificarea teorii despre migrație
Teorii pivot despre cauzele și factorii migrației internaționale
• Cauzele apariției și persistenței migrației
• Factorii macro și micro economici și sociali ai migrației

Cercetări empirice fondate pe teorie


• Studiile empirice asupra migrației realizate în Africa sau Europa
• Studiile monografice asupra migrației dintr-o țară
Teorii despre cauzele migrației

1. Teoria economică neo-clasică (Lewis, 1954*; Todaro 1976**)


Se concentrează doar asupra factoriilor macroeconomici și macrosociali care produc migrația :
1. diferențele geografice;
2. diferențele de vârstă;
3. ocuparea forței de muncă;
4. oportunitățile de investiții de capital.
Push and pull factors (factori care facilitează migrația) sunt factori prezenți în țările de origine (de exemplu, sărăcie,
șomaj) care împing oamenii să plece spre locuri cu caracteristici atractive, de ex. nivel ridicat de viață sau
oportunități de muncă.
Decizia de a emigra este individuală: cercetarea se centrează asupra maximizării veniturilor și dezvoltarea abilităților.
Costul migrației: costurile percepute atât financiare cât și psihologice sunt determinante în decizia de a migra.

William Arthur Lewis Economic Development with Unlimited Supplies of Labor (premiul Nobel pentru economice
în 1979)
Michael P. Todaro Internal Migration in Developing Countries: A Review of Theory, Evidence, Methodology and
Research Priorities
Critica teorie neo-clasice
• Modelul de bază al teoriei neoclasice subliniază că migrația rezultă din diferențele
salariale interregionale, distanța dintre locul de origine și cel destinație și condițiile
pieței muncii, cum ar fi rata șomajului ca factori care determină migrația
• Cu toate acestea, această abordare neoclasică a fost supusă criticilor, deoarece a fost
acuzată că reduce mecanic factorii determinanți ai migrației, ignorând imperfecțiunile
pieței, omogenizând migranții și societățile de migranți și fiind ”anistorică și statică”
(Kurekova, 2011).
• De asemenea, aceste teorii tind să considere migranții ca indivizi atomizați, care
maximizează doar utilitatea. Teoriile neo-clasice tind să ignore alte motive ale
migrației și apartenența migranților la grupuri sociale specifice precum ”gospodăria,
familia și comunitatea” (De Haas, 2010).
• Mai mult, cercetările au demonstrat că relația liniară dintre salarii și migrație nu
explică faptul că cei mai săraci indivizi nu migrează și nici cele mai sărace țări nu
trimit cea mai mare forță de muncă (Faist, 2000).
Noua teorie economică a migrației
2. New Economics of Migration Theory (NELM) (Stark, 1981)
Noua teorie economică a migrației are un punct de plecare diferit față de teoria economia
neoclasică.
Conform acestei teorii, decizia de a migra nu este luată de actori individuali izolați: este
rezultatul unei decizii colective de a maximiza veniturile și oportunitățile de angajare și de a
minimiza riscurile.

• Extinderea factorilor la nivel macro: adică volatilitatea / eșecurile piețelor locale (agricole).
Lipsa asigurării riscului de trai și a accesului la credit. Remitențele emigranților ca asigurare
de risc pentru membrii gospodăriei care nu migrează.
• Emigrarea individului este rezultatul luării deciziilor gospodăriei. Emigrația contribuie la
diversificarea surselor de venit și la diferențierea profilurilor de risc de venit. Remitențele
sursă constantă de venit.
Teorii despre perpetuarea migrației
Factorii care inițiază migrația pot fi diferiți de cei care perpetuează migrația

3. Teoria rețelelor sociale (Hugo, 1981; Massey 1990) se concentrează asupra


factoriilor de nivel micro:
1. legăturile dintre migranți și prietenii / familia lor de acasă inițiază noi mișcări de migrație.
2. Existența aceste rețele sociale scade riscurile / costurile pentru noii veniți și conduc la extinderea
acestor rețele în locurile de origine și destinație și la fluxuri de migrație potențiale mai mari.
Această teorie oferă o perspectivă dinamică aspra migrației: mediul de luare a deciziilor
se schimbă în timp, scăzând pragurile pentru cei care vor migra mai târziu. Această
teorie insistă asupra procesului de luare a deciziilor individuale / gospodărești și pentru
explicarea dimensiunii, compoziției, caracteristicilor de calitate ale rețelelor sociale.
Teorii despre perpetuarea migrației
4. Teoria instituțională se concentrează asupra proceselor la nivel macro:
perpetuarea migrației ar fi efectul consolidării circuitelor de migrație informală și
ilegală și al intervenției organizațiilor care se ocupă de protejarea migranților
nedocumentați.
De exemplu. deși traversarea Mediteranei este expresia activității unor organizații
criminale care fac contrabandă cu migranți (migrant smuggling) aceasta devine
sursa de activitate a altor organizații (Charitas).
În acest tip de teorii nu sunt deloc luate în calcul deciziile luate la nivel individual
sau de gospodărie.
Teorii despre perpetuarea migrației
5. Teoria cumulativă a cauzelor (Myrdal, 1957)se concentrează asupra proceselor socio-
economice la nivel macro;
fiecare act de migrație are ca rezultat modificarea contextului social în care sunt luate deciziile de migrare
ulterioare, făcând noi mișcări mai probabile.
Șase factori socioeconomici principali din zonele de origine sunt afectați, ducând la noi fluxuri de migrație:
1. distribuția veniturilor;
2. distribuția pământului,
3. distribuția regională a capitalului uman,
4. organizarea agriculturii,
5. cultura migrației,
6. semnificația socială a muncii și a locurilor de muncă specifice.
Această teorie dă puțină atenție procesului de luare a deciziilor la nivel individual sau de
gospodărie.
Teorii despre perpetuarea migrației
6. Teoria sistemului de migrație (Kritz și Zlotnik, 1992) se concentrează atât asupra
factorilor de nivel macro, cât și de nivel micro încercând să integreze unele dintre teoriile
anterioare de nivel macro și micro.
Problema cheie în această teorie constă în identificarea și examinarea fluxurilor stabile de
migrație dintre locurile de origine și destinație pentru a explica inițierea și perpetuarea
migrației.
Astfel, un „sistem internațional de migrație” constă din conectarea unui anumit set de regiuni
centrale de primire din țările de destinație cu un set de regiuni centrale de trimitere din țările
de origine.
Sarcina cercetătorului constă în identificarea, examinarea și relaționarea proceselor de
migrație în zonele de trimitere și primire.
Această teorie ține cont de procesele de luare a deciziilor la nivel individual și de gospodărie.
Agregarea spațială și temporală a migrației în Europa di
perspectiva teoriei sistemului de migrație

Întindere și adâncime fenomenului


- Sistem de migrație este format din țări
din Africa de Nord și de Vest, Sud-Estul
Mediteranei și țările UE
- Țări de origine / de destinație:
- Regiuni specifice din țări
EM/LD

EM/MD

RM/MD RM/LD
Aksaray
Larache
EM/MD
RM/MD

RM/MD
RM/LD

EM/LD
RM/LD

RM/MD
RM/LD

RM/MD
EM/LD
EM/MD
Principiile Crucii Roșii internaționale
privind migrația

1. Concentrarea pe nevoile și vulnerabilitățile migranților

2. Includerea migranților în programele de asistență umanitară

3. Susținerea aspirațiilor migranților

4. Recunoașterea drepturilor migranților

6. Construirea unor parteneriate pentru sprijinirea migranților

7. Acțiunea umanitară de-a lungul traseelor ​migratorii

8. Asistarea migranților în cazul reîntoarcerii lor în țările de origine

9. Asigurarea sprijinului pentru populațiile strămutate

10. Diminuarea presiunii migratorii asupra comunităților de origine

S-ar putea să vă placă și