r

Lab i int

ITINERARE
(Criptorebus: 5, 8, 1 = 3, 11) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

2 
3  
4  
5  
6  
7 
8  
27 9  
10  
11
 B
i R LABIRINT 27

CASA REBUSIŞTILOR
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

10

11
ORIZONTAL (Casa...): 1)Casă mare care imită
arhitectura medievală ■Clădire mare cu multe etaje.
2)Camere de locuit ■Sala din dreapta a palatului! 3)Colibă de vară ■Mobilă de toaletă. 4)Intrarea în bordei!
■Camere de spital. 5)Prima încăpere, mică, în care se intră într-o locuinţă venind de afară ■Stau în prag!
6)Căni! ■Perioadă de timp ■Garderobă, 18! ■Sere! 7)Stau fixe prin casă ■Posesiv. 8)Omul la casa lui, cu
toate dependinţele. 9)Încăpere într-o locuinţă sau într-un edificiu, care face legătura între intrare şi celelalte
încăperi ale clădirii ■Ţese! ■Cameră mică de culcare (reg.). 10)Părţile unei clădiri situate deasupra parterului
■A construi o casă. 11)Alt nume dat zeiţei Junona, care a avut un templu pe una din cele două coline ale
Capitoliului ■Construcţie anexă pe lângă casa gospodarului.
VERTICAL (...rebusiştilor): 1)Rebusistul Victor din Slobozia ■Indicii la enigme. 2)Element lexical folosit în
enigmistică ■Literă slavonă. 3)Enigma ilustrată din care se elimină o literă pentru a se obţine un alt cuvânt
■Rebusist oneştean stabilit în Franţa, la Toulouse (Ciprian). 4)Metagramă la sac ■Enigmă ilustrată obţinută din
două sau mai multe desene ■Primele
jocuri! 5)Emil Palade ■Publicaţiile
rebusiste „Alb şi Negru” şi „Labirint” ce
apar la Bârlad. 6)Pictor francez din sec.
18 ■Limbaj de programare, în
informatică. 7)Zar, ca monoverb reflexiv
■Gheorghe alintat ■Claudiu Cărăbuţ.
8)Enigmă din două cuvinte ■Joc
oltenesc. 9)Ceas ■Iosif, rebusistul de la
Cercul „Evrika”, din Lugoj. 10)Numele a
mai multor regi ai Norvegiei sau OVAL în
anagramă ■Enigme în versuri.
11)Jocurile de cuvinte încrucişate
■Ţesătură de bumbac apretată şi
înflorată sau metagramă la COT.
Dicţionar: IUNO, OTU, DELA, OLAV, CIT.
Serghei COLOŞENCO
Acuarelă de Daria-Elena BLEZA, august 2013,
expusă în cadrul Simpozionului „Casa
rebusiştilor”, 31 august – 1 septembrie 2013, la
Piştoaia-Oituz.

2
 B
i R LABIRINT 27

ITINERARII 1
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

(FANTEZIE)
2

ORIZONTAL: 1)Toboşarul dintr-o formaţie de jazz ■Ordin de alge 3

brune. 2)Scriitor român, autorul volumului „Solstiţii” (George) ■Jocuri 4
de pregătire. 3)Din capul locului! ■Conducători ■Post-scriptum (abr.).
5
4)A pune mărgelele pe aţă ■Garnitură de piese care se vând
împreună. 5)Judeţul Neamţ (abr.) ■Semn de dragoste. 6)Oameni din 6
panificaţie. 7)Sursă de căldură ■Oraş în Franţa. 8)Artistă renumită 7
■Unităţi de lungime. 9)Dumnealui ■Boală de piele ■Bogdan Cristea.
8
10)Capabilă să se dezvolte ■Lance. 11)Eseist, istoric literar român
(Tudor) ■Erbacee din zona alpină, cu flori portocalii sau roşii, dispuse 9
în capitule, numită şi struguraş. 10
VERTICAL: 1)Forme de relief de origine glaciară, cu contururi eliptice
11
■A se abate de la o anumită direcţie. 2)Scriitor francez (Edouard)
■Operetă de Kalman, pe libretul lui L. Stein şi B. Jenbach, cunoscută şi cu titlul de „Prinţesa ceardaşului”. 3)Tip
de răget ■Violet-deschis ■Judeţul Bistriţa-Năsăud (abr.). 4)Subprefectură în Turcia ■Metal moale, alb-argintiu,
ai cărui compuşi sunt folosiţi la fabricarea vopselelor, în medicină etc. 5)Lumea orientului apropiat ■Poalele
dealului! 6)Înfăţişată ■Bancnotă de o mie de lei. 7)Fondul Monetar Internaţional (siglă) ■Familia de plante
erbacee, din care fac parte lămâiul portocalul, grepfrutul. 8)Puse în cuie! ■Depozit natural ■Bis! 9)Răşchitor
mic (pl.) ■Nume dat plantelor cu părţile aeriene verzi, subţiri şi mlădioase (dim.). 10)Trăsuri elegante, pe arcuri,
folosite odinioară ■Elenca Voronca, autoarea unor „Studii în folclor’’, 2 volume.
Dicţionar: CAEN.
Florian PRICOP

LABIRINT 1
1 2 3 4

L A B
5 6 7

I
8

R
9

I
10

N T
11 12 13 14

ORIZONTAL: 1)Mese... ■... ■...luate împreună. 2

2)Pădurice de munte cu arbuşti fructiferi ■Sistem de
punctaj, la şah ■Face muzica. 3)Împăratul dintr-o 3
poveste de Ioan Slavici ■Persoane cu concepţii şi 4
moravuri austere. 4)Denumirea părţii asiatice a
5
Turciei ■A produce cuiva o suferinţă fizică. 5)Xenia X X
Grigorescu ■Aspect radiologic al nucleului foarte 6
vascularizat al osteomului osteoid (med.) ■Rasă de 7
iepuri de carne şi blană. 6)Polizaharidă care se V
găseşte în celulele lignificate ale lemnului, în paie etc. 8
■Organ de producere a sunetelor la păsări. 7)„New 9
Vision în Education Association”, Ethiopia (siglă) I
■Persoană virtuoasă. 8)Suprafaţă de pământ jilavă 10
■Linişte! ■Patru sculaţi din pat! 9)Simion Bratu 11
■Nisip (pop.) ■Termen comercial. 10)Apărut pe 12 I
neaşteptate ■În altă parte. 11)Încăpere în locuinţele
ţărăneşti pentru păstrarea alimentelor ■Numeralul care indică locul, ordinea unui obiect într-o serie. 12)Teren
sportiv amenajat cu tribune pentru spectatori ■În realitate.
VERTICAL: 1)Maşina în care se amestecă materiale pulverulente, granulare pentru a obţine un produs
omogen ■Un necunoscut. 2)Monstru fabulos din mitologia antică, cu corp de leu, cu cap de om şi aripi de
vultur ■Adept al frumosului. 3)Care poate fi închipuită vreodată. 4)„Laxmi Narayan Institute of Technology”,
India (siglă) ■Lucian Vasiliu ■Amuletă egipteană. 5)Vehicul care se deplasează prin aer ■Scrieri! 6)Becaţe!
■Uniformă (var.). 7)„Sudden Ionospheric Disturbances” (siglă) ■Ion negativ, care este atras de anod.
8)Suspendare temporară a unei activităţi ■Podiş muntos în Sahara. 9)Refren popular la cântecele olteneşti
■Eleganţă ■Goală. 10)Punct cardinal ■A încolţi şi a ieşi din pământ. 11)Un tip plimbăreţ ■Dumnealor.
12)Colonie grecească întemeiată de Sparta (î. Hr.) ■Caşcaval prăjit în grăsime, după ce a fost dat prin făină,
ou şi pesmet. 13)Unirea a două sau mai multe cauze înrudite pentru a fi soluţionate juridic împreună ■Aurel
Vlaicu. 14)Cristal cu o singură axă optică ■Strigătele de entuziasm.
Dicţionar: TAD, AIR.
Octavian DUMITRIU, Văleni de Vaslui

3
 B
LABIRINT 27 i R

NOAPTEA de MARTIE
Al. Macedonski

ORIZONTAL: 1)„Au să privească câte n-ar voi să vadă” 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

■Marele conducător de oşti al omenirii pe care poetul îi ura
1
„să renvieze-n mine”, alternând cu Cezar sau Nero.
2)Caracterul pe care-l are poetul ce vrea să-l lase ca o 2
enigmă posterităţii ■Inspiratoarele care „legănându-mă în 3
şoapte,/ Nu puteau ca să prevadă c-am să fiu un urgisit” 4
(sg.). 3)Vestul României! ■„Toţi îmi fură împotrivă, numai
doctorul, săracu’!/ Se-ncercase, făr’să ştie, să mă scape 5
de...” ■Pseudonim al pictorului Nicolae Tonitza. 4)Ţesătură 6
pusă la tarabă! ■„Mintea mea n-o să mai pună graniţi între 7
rău şi bine”. 5)„Îngheţată sărutare-şi-aplecase peste ea/ Şi
8
pe-obraz îi scuturase flori de vinete...”■Zgomotul pe care îl
va scoate „pieptul meu sub atingeri de dureri” (inf.). 6)Afluent 9
al Dunării în Germania ■Comună în Franţa ■Cap de listă! 10
7)„Regulator de circulaţie central”, la Căile Ferate (abr.) ■A
11
induce în eroare. 8)Bold ■Abreviere în inscripţiile latine
pentru „Jupiter Optimus Maximus” (= Iupiter foarte bun, foarte mare) ■„Eu eram din condamnaţi,/ Făceam parte
din ocnaşii ce pe şubrede picioare/ Îşi târăsc ale lor... ca ghiulele-obositoare” (sg.) ■De la (od.). 9)„Am de
moştenire tronuri pe-ale căror trepte/ Pun coroane... toţi feciorii de-mpăraţi” ■Imită zgomotul produs de aripile
unor păsări în zbor. 10)Malurile de pâraie pe care „o floare se înclină” ■„Şi ce luptă trebuieşte din ce sunt să fiu
iar...,/ Şi ce crude suferinţe până ce să trec abisul”(pl.; nom.). 11)Punct cardinal ■„Trebuia într-acea noapte ca
să sufle vântul rece,/Ca să viscolească-afară, ca şi azi,...”- primele două versuri ale poeziei.
VERTICAL: 1)Partea capului peste care moartea groaznică „îi scuturase flori vinete de zambile” mamei
poetului ■„Naştem oare pentru-a..., şi trăim ca să trăim?” întrebare pusă de poet, ca multe altele. 2)Omul cu
oile „înnegrit de soare”, cu care ar fi vrut poetul să se identifice ■Măsoară scurgerea timpului. 3)Horia Zilieru
■„Noapte, blestemată noapte, clipă rea şi nemiloasă,/ Înfiereze-te azi plânsul ca şi râsul meu...”, este cuvântul
cu care se încheie poezia ■Curent (abr.). 4)Luna ianuarie (presc.) ■Instrument de suflat în forma unui tub
foarte lung, făcut din coajă de tei sau din alt lemn la care ar vrea poetul să cânte „într-a codrului răcoare”.
5)Vântul care urma să sufle „într-acea noapte” ca „să viscolească-afară” (pl.) ■Măgar sălbatic. 6)„Pe când
apele, la..., vorba lor şi-o spun încet” ■Lumea în care trăise poetul „Ce mă face ca să sufăr, ca să râd sau ca
să casc”. 7)„Dă vântului, ce-i este..., parfumul ei” (pl.) ■Jos, pălaria! 8)A bate cuie de lemn la talpă (reg.)
■Pretexte (înv.). 9)Emilian Zamfirescu ■Costel Ghinea ■Silvian Iosifescu ■Vasile Alecsandri. 10)„Iar purtat
între...”, de-ofiţeri ■„muiaţi în.../ Mă plimbam din braţe-n braţe, fraged ca un trandafir”. 11)„Clipa rea şi...” din
finalul poeziei, ce-i aminteşte poetului de Calvarul biblic. 12)Parte a urzelii la războiul de ţesut (pl.) ■Imaginea
ciobanului „înnegrit de soare,/ Cu cămaşa desfăcută peste pieptu-i de...”.
Dicţionar: NNT, NAU, EZA, RIA, CUIA, ANZE.
Serghei COLOŞENCO

DIN GRAMATICĂ PE TALPA BOCANCULUI PE ŢĂRM

(Monoverb reflexiv: 5 – 9) (Biverb: 5, 7) (Triverb reflexiv: 6, 2, 5)

Ştefan-Cornel RODEAN, Sibiu

4
 B
i R LABIRINT 27

RÂNDUNELE 1
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

ORIZONTAL: 1)Scriitor român (Eusebiu), autorul poeziei 2

„Rândunica” ■Pseudonimul lui George Topîrceanu, cel care l-a
3
creat pe Rândunel. 2)Una din deliciile rândunelelor
■„...rândunicii”, denumire populară a volburei (pl.; neart.). 4
3)Fabulist român (Alecu), a scris „Cheltuitorul şi rândunica” 5
■Localitate în Danemarca. 4)Podoaba aruncată în mare de
eroina poeziei „Legenda rândunelei” de George Coşbuc 6
■Prozator german (Thomas), autorul nuvelei „Fericirea”, în care 7
facem cunoştinţă cu rândunicaEmmy. 5)Zborul rândunicii
■Mediul rândunicii de mare (pl.). 6)Râu în toponimia suedeză 8
■Yves Ormandy. 7)Compozitor român, autorul melodiei „Când 9
rândunelele se-ntorc” (Mişu) ■„Rândunea...-n zbor”, poezie de
10
Elena Farago (masc.). 8)Pe el ■Unul din duşmanii rândunelelor
■Coadă de rândunică! 9)Pasăre cu pene măslinii, albe sau 11
gălbui, cu coadă ca a rândunicii ■„...adolescenţei”, volum de Ion
Arieşanu, din care spicuim schiţa „Pui de rândunică” (neart.). 10)Lucrare de fortificaţie (reg.) ■Fenomen
meteorologic, care, ca şi ploaia, e prevenit de rândunele prin zborul lor razant cu pământul. 11)Scriitor
portughez (m. 1900) ■Zborul în văzduh al rândunelelor.
VERTICAL: 1)Parte a corpului care la rândunică e bifurcată (dim.) ■Ouăle rândunicii de mare. 2)Zeul dintr-un
basm egiptean, ce a preschimbat în rândunică pe fata care nu i-a împărtăşit dragostea ■„...şi rândunelele”,
fabulă de Alecu Donici (neart.). 3)Zeiţa care, după ce l-a sfătuit pe Ulise cum să procedeze cu peţitorii veniţi la
Penelopa, a luat chip de rândunică ■Cântec de slavă. 4)„Balade şi...”, de George Coşbuc din care face parte
poezia „Rada”, fata harnică din „zori, când pe sub streşini/ Încă doarme rândunica” (sg.) ■E prevăzută cu o
pânză numită rândunica, aşezată în vârful catargului. 5)Apă stătătoare ■Compozitor italian (1858-1924),
autorul operei „Rândunica”. 6)Pronume reflexiv ■„Ukrainian Education Center” (siglă). 7)Rândunel Petrescu
■Poet maghiar (Endre), autorul poeziei „Fèri şi rândunica” ■...rândunică, pasăre din regiunile boreale, cu ciocul
mai scurt decât capul, cu aripile terminate printr-un vârf lung şi ascuţit. 8)Ornament (abr.) ■Numărul lor la
rândunică în cuib este între 4 şi 6, albe cu puncte cenuşii, cafenii şi micuţe ■58 de rândunele! 9)Misterul care
dăinuie peste oficierea Marelui Maestru din Templul lui Hiram consacrându-l pe Manole, soţul lui Rândunel, şi
pe ceilalţi zidari din drama „Meşterul Manole”, de Victor Eftimiu ■E în pantă! 10)Dans spaniol ■Fiica lui
Pandion, transformată de zei în rândunică (mit.). 11)Rândunica de mare ■O scurtă plimbare.
Dicţionar: RIES, ECA.
Costel FILIUŢĂ

GINGĂŞIE DIN ION CREANGĂ

(Monoverb cu iniţială: (4), 2, 5 = 8) (Criptografie anagramată: 5, 6, 2, 3 = 5, 2, 4, 4)

GEOGRAFICĂ
(Triverb cu intars reflexiv: JXXXIXXXXXXXM = 7, 2, 4)
η
CARTE DE VIZITĂ
(4, 6)

EMIL ŢĂRANU

În ce lună e născut Emil?

5
 B
LABIRINT 27 i R

IN MEMORIAM

Ing. ION I. BADEA - TUZLA

Ne-a părăsit la 6 februarie 2014, lăsând un gol în lumea noastră rebusistă, ing. ION I. BADEA - TUZLA,
din Beclean.
S-a remarcat îndeosebi prin recordurile sale greu de egalat şi prin curiozităţile lingvistice şi matematice
pe care le-a abordat în cei peste 70 de ani de pasiune rebusistă.
Revistele „Labirint” şi „Rebus Magazin” i-au pus la dispoziţie spaţii pentru „perlele” sale rebusiste.
A fost membru la Guinness World Records.
În acest număr publicăm ultimele sale materiale trimise redacţiei pe 29 ianuarie 2014: cele trei careuri
de la p. 6-7.
xxx

PĂTRAT JOC SILABIC

1 2 3 4 5 6 7 8
TRIUNGHIULAR
1 S T R I N C H I
2 T R E M O L A T 1 2 3 4 5

3 R E Z U M A R E 1 RE
Surprinde la acest
4 I M U N I T A R 2 MA CA
pătrat cuvântul îngrilat la
5 N O M I N A T A 1 orizontal şi 1 vertical: 3 NI SI PA
6
monosilabic. 4
C L A T A R I T A NI NA TA
7 H A R A T I T I 5 RE NI VE LA RE
8 I T E R A T I V

METAGRAME DIACRITICE
CAREU METAGRAMATIC DIACRITIC, ORTOGRAFIC
ORIZONTAL: 1)Capitala Venezuelei ■Linişte (Scut!). 2)Nume 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
feminin (de la o piatră semipreţioasă) ■Localitate (ACEASTA) în nordul 1
Italiei. 3)Unealtă cu care se prind racii (var. cu ă) ■Talerul cântarului.
2
4)Pânza de bumbac, rară şi subţire ■Duri, puternici. 5)A orizontaliza
■Noroaie. 6)Vârf ascuţit şi înalt de stâncă. 7)Se bate ca să priceapă 3
iapa ■Dinastie manciuriană (1644-1911) ■Balaur (prin Oltenia). 4
8)Stană ■Notaţie mai veche pentru sunetul Do. 9)Şistare (reg.) 5
■Conurbaţie în NE Chinei. 10)Cuvânt cu care se alungă gâştele şi 6
raţele ■Desenator litograf care lasă urme şi pete pe hârtie, pe desene.
VERTICAL: 1)Medic român (1773-1828), unul din fondatorii spitalului 7
„Filantropia” din Bucureşti ■Linişte (chiar din linişte; prescurtare pentru 8
Ştefan) 2)A atârna ■Această (pop.). 3)Boală veche ■Gaură ce se face 9
în piatră care urmează a fi cioplită. 4)Peninsulă în SE Greciei mijlocii 10
■Scrumbii albastre slabe. 5)Plantă decorativă de origine tropicală ■A
păstra. 6)Vas petrolier. 7)Adjectiv posesiv (oraş la Niger) ■Pin (reg.) ■Acela (pop.). 8)Scriitor român (Radu;
1920-1962) ■Ţară biblică (Iov 1,1). 9)Situaţie ■Nătângă, naivă (reg.). 10)Limbă vorbită în insula BUKA
■Cuvertură pentru pat (reg.).
Dicţionar: ASTA, ŢIN, ĂLA, TAŞI, PAŢĂR, TAŞ, UŢ, TASI.
127
N.A.: La Guinness World Records am trimis CAREU METAGRAMATIC ORTOGRAFIC cu 2 variante de scriere (cu
aceleaşi cuvinte componente).
Considerând numai un gram o variantă, greutatea totală a variantelor ar fi de 85455 ori mai mare decât masa
Soarelui.

6
 B
i R LABIRINT 27

PERLE ALE ENIGMISTICII ROMÂNEŞTI

CAREURI METAGRAMATICE ORTOGRAFICE

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1 1
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6
7 7
8 8
9 9
10 10
11 11

ORIZONTAL: 1)Nume de botez, femin (derivat

de la fericire) ■Document. 2)Rai pentru Adam şi
Eva ■Peşti de apă dulce (liniştiţi). 3)Zăpadă
■Prinţesă care ar fi întemeiat Cartagina ■Simbol
pentru aluminiu. 4)Pană de despicat lemne
■Roşii de pe câmp sau din grădină ■Siglă pentru
„Intreprinderea de reparaţii auto”. 5)Greutatea
ambalajului mărfii ■Jale, suferinţă. 6)Pieptare
ţărăneşti ■Radical organic. 7)Operă de Giuseppe
Verdi ■Câinele raton. 8)Poftim! ■Copii care îl
reprezintă în artă pe zeul iubirii. 9)Organ de
maşină de formă cilindrică ■Irascibil. 10)Verbal
■A murui.11)Talger ■Tatăl lui Alexandru cel
Mare.
VERTICAL: 1)Teritoriu unde au luat naştere
oraşele-state: Byblos, Sidon, Tyr ş.a. ■Capabil.
2)Lucru vechi (fig.) ■Râs. 3)Lele (reg.)
■Hipocoristic feminin (ca al cântăreţei Drăgan)
■Oală. 4)Plantă textilă ■Bacara ■Localitate în
Nigeria. 5)Impozit ■Rareori. 6)Scriitoare română
(Carolina) ■Roman pedagogic al lui J.J.
Rousseau. 7)Împărat chinez din dinastia Han
■Lipsit de urechi (congenital). 8)O vorbă a
ardeleanului ■Indiferenţi faţă de etică. 9)Usturoi
■Care poate fi copiat. 10)Lac (mare) în Asia
Centrală ■Sturioni asemănători cu nisetrul.
11)Haină militară de odinioară ■Jgheab de scos
buştenii tăiaţi.
Dicţionar: DIDO, AMIL, ENOT, MACA, IRE, AIDI, ANOT.
ORIZONTAL: 1)Roman de Liviu Rebreanu ■Persice.
2)Căpetenie a poporului evreu, numit de Moise, IOSUA
■Cel mai mare grad în marina militară. 3)Hi! (murgule)
■Care a acumulat o oarecare experienţă (fig.) ■Poftim.
4)Cal de trei ani (pop) ■Fluviu în vestul Europei, navigabil.
5)Numele a patru monarhi germani ■Pui de leu. 6)A
şterge sau emana ■E un caz. 7)Stat pe ţărmul de Sud-est
al Peninsulei Arabia ■Localitate în nord-vestul Argentinei.
8)Întemeietor mitic al orşului Ninive ■Substanţe. 9)Pană
de despicat lemne ■Indicarea timpului precis pe
documente. 10)Chinuiri ■Imită plânsul copilului mic.
11)Grec ■Cneaz român, tatăl lui Iancu de Hunedoara.
VERTICAL: 1)Element halogen ■Zeflemitoare. 2)Osificat
■Prietenesc. 3)Nichel ■Sucală ■Neon. 4)Italian din
Arezzo ■Fluviu în Rusia, tributar Mării de Azov. 5)Orăşel
în sudul Norvegiei ■Insulă britanică. 6)Aparat de recepţie
■Natural. 7)Mare pictor român (Theodor) ■Râu în nordul
Italiei. 8)Unitate de informaţie ■Subunităţi de artilerie.
9)Alifie (reg.) ■Eşec. 10)Preoţi catolici sau anglicani care
fac parte din consiliul episcopal ■Produs avicol. 11)Avânt
■Nume feminin şi roman de Henriette Yvone Stahl.
Dicţionar: OSIA, TACO, NIN, OSIT, OTTA, MAN, TARO.
N.A.: Sunt 24 de litere interschimbabile (două câte două)
şi 79 de litere fixe. Cu aceleaşi cuvinte componente se poate
completa careul în 4096 de feluri (variante).
Pagini de

N.A.: Printr-o rezolvare corectă a acestui careu I. I. BADEA – TUZLA

veţi afla la orizontal: 1(I) şi 11(II) numele unei Număr de membru la Guinness
cunoscute şi talentate compozitoare şi soliste de World Records:
muzică uşoară din ţara noastră. 126121/21.04.2005

7

LABIRINT 27
Medalion enigmistic
EUGEN DIRADURIAN
Exemplu de scrupulozitate
La strălucirea rebusismului în ţara noastră o
contribuţie de seamă a avut şi inginerul Eugen Diradurian
de la Piteşti. El este un produs al celei de a doua jumătăţi a
acestui secol şi, în linii generale, a urmat traiectoria
obişnuită, de la dezlegător la autor şi creator de probleme
rebusiste trecând, inevitabil, prin pasiune şi având asupra sa
zestrea sacră a talentului, a fanteziei a ingeniozităţii şi
geamantanul doldora de cunoştinţe de tot felul cărora le
spunem „cultură” şi care, în rebusism este absolut necesară.
Mai departe, portretul lui Eugen Diradurian se
defineşte prin careurile de cuvinte încrucişate publicate în
revistele de specialitate, prin apetenţa pentru careurile de
definiţii, dar şi pentru enigmistică, prin ideea de
performanţă, care l-a urmărit în creaţiile sale, adică de a
atinge nivelul cel mai ridicat din punct de vedere calitativ.
Dar aşa ceva se poate spune despre mulţi alţi rebusişti
din ţara noastră...
Unde este acel ceva care-l singularizează pe Eugen
Diradurian şi îl deosebeşte de ceilalţi?
Această latură personală a lui Eugen Diradurian, care
l-a consacrat pe drept cuvânt ca pe un corifeu al
rebusismului, este preocuparea pe care a dovedit-o studiind
fenomenul rebusist sub diferite aspecte, formulând definiţii,
concepte şi creând baze temeinice pentru aprofundarea
domeniului. Ne trebuia o teoretizare a rebusismului şi
Diradurian şi-a adus contribuţia în această direcţie prin
studiile întreprinse.
Acum, să le luăm pe toate pe rând.
Pasiunea pentru careurile de definiţii – a dat
posibilitatea lui Diradurian să se exprime într-un mod
propriu. Meşteşugul încrucişarii poate să-l dobândească
oricine. Meşteşugul definiţiei este însă altceva. Pentru
definiţii trebuie să ai şi vocaţie!
Când, pe vremuri, revista „Rebus” publica cu
precădere careuri de definiţii, după părerea mea a făcut o
greşeală, pentru că nu oricine poate să creeze definiţii. A
făcut-o şi pentru că, oricum, era mai uşor de verificat în
redacţie un careu de definiţii decât un careu tematic... Nu
neg însă că, chiar şi cu forma adoptată de redacţii, ideea de
definiţie rebusistă a făcut progrese şi a fost acceptată de
marele public pentru că au ieşit la iveală talentele.
Ca să-l înţelegeţi pe Eugen Diradurian, vă rog să-i
urmăriţi diferitele sale definiţii:
AMANET= Speranţă de supravieţuire în cancerul
pecuniar;
AJUTOR = Împrumut fără dobândă din Fondul
Omeniei;
AN = Grăunte de nisip pe plaja eternităţii;
AVARIE = Colaps mecanic cu efect paralizant;
RUTĂ = Dor de ducă desenat pe hartă;
RAFALĂ = Elan luat de vânt în zborul spre nicăieri;
IARBĂ = Covor verde ţesut în gherghef de lut;
IRIZARE = Cocktail de culori într-un pahar de
lumină;
8
B
i R
Vasile TURCULESCU
IDIOT = Călător fără voie prin noaptea iraţionalului;
IESLE = Borna de la kilometrul zero al Creştinătăţii;
INS = Steaua fără nume în spectacolul străzii;
AMENINŢĂRI = Gloanţe oarbe în războiul nervilor;
ATENA = Leagăn balcanic pentru democraţie în
scutece;
ARCA = Menajerie de lemn patronată de Dumnezeu;
ERETIC = Aşchia care sare departe de trunchiul
credinţei;
ERE = Fiicele timpului măritate cu nemurirea;
ESEURI = Broderii literare cu fir de gând profund;
TÂMP = Barcagiul nopţii vâslind pe râul absurdului;
TALER = Moneda forte la Banca Ipocriziei;
STAMINĂ = Bărbăţie nebănuită a gingaşelor flori;
SMERENIE = Reverenţă spirituală la întâlnirea cu
Sfântul Duh;
SMOG = Văl cernit pe chipul îndurerat al marilor
oraşe;
CRAI = Fluture înamorat de o grădină întreagă;
CIMITIR = Ţara umbrelor cu garsoniere;
COBAI = Martir involuntar pe altarul ştiinţei;
COŢCAR = Enciclopedie de trucuri dintr-o
enciclopedie de cartier;
ANA = Cărămidă vie pentru zidul ortodoxiei;
BEC = Soare artificial în universul domestic;
BOTEZ = Poarta de intrare în lumea creştinătăţii;
DICŢIONAR = Sanctuar zămislit pentru nemurirea
cuvintelor;
ELEGIE = Pasărea tristeţii închisă în colivia rimelor;
FRENEZIE = Patosul pasiunii pe strada sufletului
meu;
GAMA = Codul genetic al vieţii muzicale;
GENUNE = Oală de lut cu fundul nicăieri;
GAZONARE = Transplant de păr pe o chelie de lut;
LACRIMI = Fiicele durerii ucise cu zâmbetul pe buze;
LICEENE = Căprioare romantice rumegând iarba
cunoaşterii;
MUCENIC = Punte a suspinelor pe drumul credinţei;
MOARTE = Examenul de absolvire a vieţii;
NOROC = Pasărea fericirii poposind pe căciula unui
fitecine;
OŢET = Vlăstar de viţă atinsă de boala timpului;
PLOI = Pânze ale tristeţii ţesute în ghergheful
bacovian;
RĂBDARE = Mantia tenacităţii pentru frigul
aşteptării;
ZBENGUIALĂ = Mişcare browniană în pantaloni
scurţi;
ZVONURI = Gloanţe de catifea pe ţeava bârfei;
EŞUARE = Moartea jalnică a marilor ambiţii.
Originalitatea definiţiilor date de Eugen Diradurian
este evidentă. Aceasta a fost şi calea prin care şi-a găsit
notorietatea şi locul în lumea rebusistă.
 B
i R
Despre rebusism, în general, şi despre diferitele feluri
de probleme rimate nu prea avem o istoriografie de proporţii,
deşi avem ceva. Pentru că nu putem ignora cele două lucrări
de bază care i-au consacrat pe autori: „Îndreptar rebusist”, de
dr. Nicolae Andrei (1980) şi dicţionarele sale de cuvinte de 3
şi 4 litere, sau „Ghidul enigmistului”, de Gheorghe Sanda
(1977), lucrări care vor trebui reeditate.
Domeniul acesta merită să fie studiat în continuare şi
l-a preocupat şi pe Eugen Diradurian, care în revista „Rebus”
a publicat studiul intitulat „Careuri tematice”, într-un ciclu
de şase articole începând din decembrie 1987 până în martie
1988, în numerele 731-737.
Careul tematic este forma prin care se realizează cel
mai bine obiectivele instructive, educative şi culturale ale
rebusismului. Să nu uităm că întregul nostru tezaur folcloric
de ghicitori şi cimilituri are drept fundament şi pretext, tema.
După apariţia cuvintelor încrucişate în 1925 şi după
inevitabilul exerciţiu de încrucişare, s-a ajuns la ideea de
titlu al careului şi, ulterior, de temă, adică de conţinut.
Meritele primelor jocuri de cuvinte încrucişate cu temă
din ţara noastră revin lui Constantin Cojan, care a publicat în
revista „Realitatea Ilustrată”,nr. 32 din 25 august 1928 două
grile reprezentând pe Mihai Eminescu şi pe Vasile
Alecsandri, cu titluri din poeziile acestora. Aceeaşi revistă,
„Realitatea Ilustrată”, avea să lanseze în anul 1929 primul
careu tematic pentru compunători, reprezentând desenul unui
şarpe uriaş pe care era trasată o grilă ce trebuia completată
cu cel mai mare număr de denumiri de reptile. Concursul a
fost câştigat de S. Breiman.
Diradurian, în studiul său despre careul tematic, atrage
atenţia asupra capacităţii de comunicare a acestora îmbinând
utilul cu plăcutul şi având calitatea de informare, testare şi
consolidare a cunoştinţelor.
Avea dreptate Tristan Bernard când spunea: Din
cuvintele încrucişate se dobândesc atâtea cunoştinţe utile, că
aproape mă ruşinez să vă dau exemple. Performanţa lui
Diradurian este atunci când abordează tema careurilor de
definiţii în studiul intitulat „Definiţia... definiţiei”. Studiu de
proporţii, cuprinzând 49 de pagini de articole în revista
„Rebus”, pe o perioadă de 3 ani, începând din 1989 şi până
în luna martie 1992.
Ideea de bază era aceea de teoretizare a modalităţilor de
formulare a definiţiilor, pentru a le conferi un act de
identitate.
Aşa cum un fenomen natural este transpus într-o lege
fizică, tot aşa activitatea rebusistă, în speţă definiţia, trebuie
să-şi găsească o haină teoretică prin care să-i confere
legitimitate intelectuală.
Munca depusă de Diradurian în această direcţie a fost
imensă şi l-a dus, în cele din urmă, în corelaţii surprinzătoare
cu figurile de stil existente în literatură. Veţi găsi astfel
exemplificări ale metaforelor, alegoriilor, metonimiei,
evidenţiind încă o dată esenţa literară a creaţiei rebusiste.
O asemenea demonstraţie a definiţiei rebusiste nu cred
că s-a mai făcut nicăieri în lume, deşi referiri generale s-au
mai făcut tot în ţara noastră, şi mă refer, în primul rând, la dr.
Nicolae Andrei.
Îmi vine chiar să cred că definiţia rebusistă a ajuns la
stadii care nu-şi găsesc similitudini nici chiar în gama foarte
largă şi bogată a figurilor de stil şi aş atrage atenţia în
9
LABIRINT 27
această privinţă asupra definiţiilor profesorului Nicolae Şut
din Dej, caracterizate printr-o inventivitate ieşită din
comun.
Eugen Diradurian este şi autorul unui volum în
manuscris intitulat „Scriitorii şi rebusismul”. Presupun că
în această privinţă trebuie să se bazeze tot pe problema
definiţiilor, dacă ne gândim că primul scriitor care s-a
implicat în rebusism este Tudor Arghezi, cu al său volum
intitulat „Cuvinte potrivite... şi încrucişate”. Exemplul lui
Arghezi a fost urmat şi de alţi scriitori, iar unii au exprimat
idei interesante asupra fenomenului rebusist în ciclul de
interviuri din revista „Rebus” sub genericul Oameni de
ştiinţă, artă şi cultură despre rebusism.
Aş vrea să semnalez aici şi un scurt dar senzaţional
studiu în manuscris al lui Diradurian, care formulează o
ipoteză pentru corectarea unei anagrame celebre, veche de
400 de ani, aşa numită anagramă Pierre de Ronsard – Rose
de Pindare, care, după cum se vede, lasă în afară două
litere: RR.
Nu pot dezvălui aici mai mult despre lucrarea lui
Diradurian înainte de publicarea ei, dar ţin din toată inima
să-l felicit pentru ideea şi ingeniozitatea sa.
Eugen Diradurian este şi autorul unui careu de
performanţă rebusistă, 15x15 cu 17 puncte negre, publicat
în revista „Rebus”, nr. 437 din 5 septembrie 1975, adică în
perioada acerbei lupte dusă pe atunci de Ştefan Olteanu, I.I.
Badea-Tuzla, dr. Nicolae Andrei şi alţii. Recordul absolut
la această dimensiune va fi realizat, până la urmă de dr.
Nicolae Andrei, cu un careu de 15x15 cu 15 puncte negre şi
cinci cuvinte lungi, în „Magazin rebusist”, nr. 34/1992.
Prodigioasa activitate rebusistă a lui Eugen
Diradurian i-a adus, fără discuţie, satisfacţii şi bucurii.
În 1985 a ocupat locul I la concursul de creaţie „Nory
Bedighian”, organizat de Cercul Rebusist Bucureşti.
La întâlnirea rebusistă de la Brăila, din luna octombrie
1988, a fost distins cu trofeul „Stiloul de aur”, distincţie
internaţională.
În decembrie 1993 i s-a conferit Premiul revistei
„Rebus” pe 1993, festivitate ce a avut loc în sala
Amfiteatru a Teatrului Naţional din Bucureşti.
Eugen Diradurian vede progresul rebusismului cu
condiţia adaptării la evoluţia ştiinţifică a societăţii şi
mijloacele moderne de comunicare şi informare. Trebuie să
învăţăm să facem jocuri pe calculator, adaptându-ne
instrumentelor de lucru ale copiilor şi tineretului. Eugen
Diradurian crede că Asociaţia Rebusiştilor trebuie să-şi
deschidă o pagină pe internet. Fără asemenea adaptări
careul de cuvinte încrucişate poate rămâne o sferă de
interes doar pentru câteva generaţii şi acestea din ce în ce
mai bătrâne...
Eugen Diradurian este în toată plenitudinea forţelor
sale creative.
S-a născut la Constanţa la 24 iunie 1948. Este
absolvent al Institutului Politehnic Bucureşti, Facultatea
Metalurgie, 1980.
Eugen Diradurian are în faţă încă o jumătate din
secolul 21, în care poate să-şi desfăşoare activitatea
creativă rebusistă în care şi-a demonstrat talentul.
Îi doresc lui Eugen Diradurian să fie, mai departe, un
corifeu al rebusismului, aşa cum a fost şi până acum.
 B
LABIRINT 27 i R

ROMB TRIUNGHI
ORIZONTAL ŞI VERTICAL: 1)Cai! 2)Lovit cu ORIZONTAL ŞI VERTICAL: 1)Distrugători.
crosa. 3)Joc de cărţi. 4)Investigare. 5)Poezii şi picturi. 2)Redobândire. 3)Adunare generală. 4)Vânzători în
6)Galanţi. 7)Unire. 8)Iertări. 9)Greşeli. 10)Esenţă de librării. 5)Indiferenţi. 6)Bune de scărmănat. 7)Blugi
cireş! 11)Singuri! autohtoni. 8)State. 9)Ceasuri. 10)În tren! 11)Unici!

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
1
2
2
3
3
4
4
5
5
6
6
7
7
8
8
9
9
10
10
11
11

PĂTRAT ARITMOGRIF SILVIC

rebus scrabble 2 16

1 2 3 4 5 6 7 5 12 13 6 6 11 11 10

1 8 7 12 13 11 10 10 12
A A C E I L M
2 A I M N N T U A 1 2 3 4 1 5 6 7 B
3 A C D I I N R 9 3 14 7 4 3 17 4

4 A C O R R T U 10 4 3 11 15 4 3 3
5 A A A E M N T
11 3 3 3 8 5
6 A C I L M O T
5 10
7
A E E I R T T

Introduceţi în careu 7 cuvinte, de 7 litere, realizate din Înlocuind cifrele prin litere veţi afla de la A la B
grupele date pentru liniile şi coloanele indicate de cifre. numele unui mare poet român, cel care a scris şi
Atenţie, dintr-o grupă pot fi formate mai multe cuvinte „Povestea codrului”, iar pe vertical, opt cuvinte legate la
corecte, dar numai unul poate fi introdus în grilă. tema propusă.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 FENTE pe GAZON
1
ORIZONTAL: 1)Delegat la întâlniri internaţionale. 2)Tras în afara
2 porţii ■A bate pe la porţi. 3)Presat ■Fundaş de demult... în nocturnă.
3 4)Acţiune complet negândită ■Driblat ■Nr. 3 şi 4 la balon!
5)Pătrundere în adâncime! ■Apărarea şi atacul. 6)Fluierată.
4 7)Avantajul echipei tinere ■Lovit. 8)Personalitatea tricoului ■Prima
5 „repriză” a unui campionat. 9)Bat în retragere! ■A solicitat intervenţia
medicului. 10)A anula un gol ■Unitatea echipei.
6
VERTICAL: 1)Procedee pentru îmbunătăţirea condiţiei fizice.
7 2)Remarcat în deplasare ■Întrecut. 3)Linia înaintării ■Joc specific sud-
8
americanilor. 4)Capacitate de orientare ■Lumină pentru „nocturnă”.
5)Faze ■Jenat de bocanc. 6)Galeria feroviară ■Salutul echipei!
9 7)Campionul ■Fentează şi duc (fem.; pl.). 8)Bară cu gol ■Un fel de
10 blocaje împotriva atacurilor în valuri. 9)Metalul în formă superioară
■Câştigă pe teren propriu. 10)Jucător atras de un club ■Tras lateral!
Dicţionar: TAB.
Pagină de Emanoil STERESCU, Curtea de Argeş

10
 B
i R LABIRINT 27

ENIGMISTICĂ... de Dumitru DAVID

DE LA „ALB ŞI NEGRU” „LABIRINT”
(Triverb: 9, 2, 6) (Triverb reflexiv: 7, 2, 5)

DE DRAGOSTE PESCĂREASCĂ
(Criptorebus: 9, 3, 6 = 4, 4, 2, 4, 4!) (Criptorebus: 5, -1, 6 = 3, 2, 2, 5!)

FELINE ACTRIŢĂ DE COMEDIE

(Criptografie: 6, 3, 5, 4, 7) (Biverb reflexiv: 6, 10)

AGRICOLĂ DE DOUĂ FELURI

(Rebus: 3, 3, 3?) (Triverb: 3, 1-3-1)

11
 B
LABIRINT 27 i R

Brâncoveanu şi criptografia
Din jurnalul întim pe care domnitorul Constantin Brâncoveanu îl
redacta, în parte, scris în limbajul cifrelor, am descoperit alfabete
secrete care ilustrau raporturile personale ale acestuia. Analizând
semnele care compun aceste cifruri, aflăm despre sistemul cifrat folosit
de Constantin Brâncoveanu într-un raport din timpul domniei lui
Şerban Cantacuzino, când făcea parte din divanul domnesc în calitate
de logofăt, înainte de a veni pe scaunul Ţării Româneşti.
Din cele două alfabete criptografice ale domnitorului muntean,
primul a fost folosit în perioada 1695-1699, iar al doilea începând cu
anul 1707.
Brâncoveanu, în cel de-al doilea alfabet criptografic, a modificat
cifrul, pe care-l utiliza până în 1707, iar semnelor existente le atribuie o
altă semnificaţie. Acest dublu sens al semnelor criptografice au ridicat
multe dificultăţi la descifrare.
Notele pe care Constantin Brâncoveanu le scria în jurnalul său
intim nu relevă niciun detaliu istoric de mare importanţă.
Prima criptogramă datează din 12 aprilie 1695:
„Aprilie 12, vineri, au purces Stoian vătaf de călăraşi de la Potlogi, cu Ibrahim Caus
care venise pentru cară şi cu iei s-au trimis şi CĂRŢILE SOLULUI ENGLEZ FIAMENG”.
Solul englez Fiameng era secretarul lordului Paget, ambasadorul Angliei la Constantinopol.
Din însemnările domnitorului muntean la 12 aprilie (stil vechi), solul sosise la Curţile domneşti din
Potlogi. Însemnarea este interesantă deoarece este singurul document care menţionează numele lui
Fiameng.
O altă criptogramă, cea mai bogată în date de altfel, poartă data de 15 septembrie 1695. Ea
dă o expunere amănunţită şi succintă a bătăliei de la Lugoj (10 septembrie 1695). Versiunea pe care
ne-o dă Brâncoveanu este inexactă. Generalul Veterani a căzut eroic sub o salvă de muschete.
Din punct de vedere istoric textul nu aduce nimic nou, este interesant din punct de vedere
criptografic, căci ni se dezvăluie un amănunt al cifrului. În text, Veterani este indicat printr-un pătrat
între două puncte. Acesta era un procedeu foarte răspândit în vremea aceea. Pentru prima dată a
fost folosit în secolul al XIV-lea în rapoartele de ambasadă veneţiene. Mai semnalăm că printre
documentele cifrate primite de ţarul Petru cel Mare din Ţara Românească se găseşte şi o
corespondenţă grecească din anul 1700 în care numele contemporanilor sunt redactate la fel prin
semne asemănătoare.
Sistemul folosit de Brâncoveanu este elementar. Slovele textului clar sunt înlocuite prin cifre,
litere şi semne convenţionale.
Desigur că n-a avut cunoştinţă de nici unul din tratatele de criptografie ce se puteau consulta
pe vremea lui.
Există o asemănare izbitoare între cifrul de însemnări şi un altul folosit într-un raport al
capuchehaiei lui Şerban Cantacuzino. Acest cifru a fost dezlegat de Nerva Hodoş în 1900.
Al. I. Odobescu în comentariile ce însoţesc prima ediţie a „Însemnărilor de taină ale lui
Constantin Brâncoveanu” spune în privinţa criptogramelor: „Cheia lor ne rămâne necunoscută şi
putem numai bănui că sub dânsele se ascunde ceva din acele uneltiri pe care Brâncoveanu voia să
le tăinuiască şi a căror divulgare a grăbit trista lui sfârşire”.
Astăzi, însă, când taina a fost dezlegată, ne declarăm dezamăgiţi de textul lor. Nu ne rămâne
decât satisfacţia de a fi adăugat la istoria criptografiei româneşti o pagină destul de săracă.
=====

PALATUL... ...LUI VODĂ

(Scart anagramat: XXXXXLXX = 7) (Monoverb ilustrat cu incastru anagramat:
3 + 4 + 3 : XXXXXXXXXNX = 11)

VORBITOR DE LIMBI STRĂINE

Pagini de Serghei COLOŞENCO

12
 B
i R LABIRINT 27

CONSTANTIN BRÂNCOVEANU
(1654-1714)

ORIZONTAL: 1)Boier cărturar din Ţara Românească, fost 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

cronicar al curţii lui Constantin Brâncoveanu, relatând
1
evenimentele de la începutul domniei lui Brâncoveanu, 1688,
până în preajma mazilirii acestuia, 1714; a scris „Istoria 2
domniei lui Constantin Basarab Brâncoveanu voievod” (Radu) 3
■Dedesubt. 2)Unul din cei patru băieţi ai lui Constantin
Brâncoveanu, ceilalţi fiind Constantin, Ştefan şi Matei 4
■„Casa...”, clădirea pe care voia domnitorul s-o înalţe în 5
incinta Academiei Domneşti ce urma să cuprindă toate 6
tipăriturile şi manuscrisele vremii, provenite şi din donaţii
(nom.). 3)Una din cele şapte fete ale lui Brâncoveanu, născută 7
în 1698, măritată cu Şerban Greceanu ■Soţia domnitorului, 8
fiica lui Neagu, postelnicul din Negoieşti şi nepoata lui Antonie
9
Vodă din Popeşti, domn al Ţării Româneşti, în anii 1669-1672.
4)Istoric român, autorul titlurilor „Diplomaţia românească sub 10
Constantin Brâncoveanu” şi “Opera lui Constantin 11
Brâncoveanu în Orientul Apropiat” (Virgil) ■Funcţia avută de
12
Grigore Brâncoveanu, urmaş al domnitorului. 5)Vârf în Bucegi
(2505 m) ■Conducător ■Unul dintre apropiaţii lui Constantin-vodă Brâncoveanu, preocupat să investească în
tipărirea cărţilor (Apostol). 6)Purtător de sânge brâncovenesc din a şasea generaţie, prin alianţă matrimonială
■Moşia lui Brâncoveanu din Dolj, amplasată în apropierea Jiului de Jos. 7)Drepţi ■Bune! ■Constantin
Daicoviciu. 8)Vase mari cu vele construite în vremea lui Brâncoveanu în şantierul naval otoman de la Giurgiu
cu care a fost înzestrată flota fluvială; în 1698 ele „umblau pe Dunăre pentru paza hoţilor” (sg.) ■Istoric român
(Lia), menţionată de Constantin Balan în „Aspecte economice din Ţara Românească în epoca
brâncovenească”. 9)Mănăstirii Sf... de la Athos i-au fost donate de C. Brâncoveanu moşiile confiscate de la
aga C. Bălăceanu, ucis în lupta de la Zărneşti (1690) contra nemţilor ■Ilie Oprea ■Scaun hipic (var.).
10)Marele vizir al Turciei care împreună cu sultanul Ahmed al III-lea şi cu ambasadorii străini au asistat la
decapitarea lui Constantin-vodă Brâncoveanu, a celor patru fii şi a credinciosului său sfetnic, clucerul Ianache
Văcărescu, la 15/26 august 1714 ■Istoric, coautor al volumului „Constantin vodă Brâncoveanu. Viaţa. Domnia.
Epoca”, 1969 (P.I). 11)Sat pe Argeş, în Dâmboviţa, unde C. Brâncoveanu a construit un palat, în 1698,
monument de artă bizantină ■În volumul „Constantin Brâncoveanu”, 1989, este prezent cu studiul „Modelul
cultural brâncovenesc” (Alexandru). 12)Jumătate de drug! ■Istoric bucureştean, publică în 1883 „Acte
privitoare la un depozit de bani al lui Constantin vodă Brâncoveanu la Zecca Veneţiei” (Constantin) ■La Potlogi!
VERTICAL: 1)Urmaş al lui Constantin Brâncoveanu la tron, fondatorul spitalului din Bucureşti ce i-a purtat
numele (m. 1827) ■Estetician care în „Barocul ca tip de existenţă” (1999) scrie că strălucirea stilului
brâncovenesc apare ca expresia unei „explozii de strălucire” în epocă (Edgar). 2)Apare Raluca! ■Slujitor
domnesc însărcinat cu paza graniţelor şi cu supravegherea punctelor vamale amintit în „Elemente noi în oastea
lui Constantin Brâncoveanu”, de C. Rezachievici. 3)Celebra temniţă în care a fost aruncat Brâncoveanu,
strămutat apoi în cea de la Bostangi başa de lângă prima poartă a Seraiului ■Primii la viteză! 4)Bucătărie (reg.)
■Veche unitate de măsură de capacitate pentru vin, folosită în Transilvania (sec. 18-19) ■Pe ele. 5)„Comisia
Naţională de Statistică” (siglă) ■Numele pedestraşilor din oastea lui Constantin Brâncoveanu (sg.). 6)Înalta
şcoală domnească, adăpostită în clădirile mănăstirii Sf. Sava din Bucureşti, sprijinită băneşte şi spiritual de
Constantin Brâncoveanu, la care au predat profesori de înaltă clasă din Europa, unde au studiat fiii domnului, fii
de boieri şi vlăstare din familii modeste (pl.) ■Caprigi-başa Mustafa a fost cel care l-a adus pe Brâncoveanu
arestat şi dus cu întreaga familie la Constantinopol, la 24 martie 1714, când a fost mazilit. 7)Cunună! ■Adiere
de zefir! ■Rege al Ciprului şi părinte al lui Adonis (mit.). 8)„Judecata din...”, scena biblică, operă a lui Pîrvu
Mutu, în pridvorul bisericii Fundenii Doamnei, din Ilfov, din vremea lui Constantin Brâncoveanu ■Stana
Brâncoveanu ■La Mogoşoaia! 9)Cută! ■Puiul oii ■Sistem de scriere coreeană. 10)Domn al Ţării Româneşti,
(1678-1688), unchiul lui Brâncoveanu pe linie maternă. După moartea acestuia, Constantin Brâncoveanu a
ocupat scaunul domnesc la 29 octombrie 1688, având 34 de ani ■Destul, în mijloc! 11)Urmaş de-al familiei
Văcărescu, clucer, sfetnic credincios al lui Constantin Brâncoveanu, decapitat la 15/26 august 1714 ■În stoc!
12)Filolog român, coautor al „Bibliografiei româneşti veche. 1508-1830”, în care sunt amintite preocupările
cărturăreşti ale lui Constantin Brâncoveanu (Ion) ■Critic de artă, publică în 1971 volumul „Arta
brâncovenească” (Vasile).
Dicţionar: LEHR, VIT, CUNA, ICCE, EFI, IDU, ESTU.

13
 B
LABIRINT 27 i R

1
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
DE DRAGOSTE
2
ORIZONTAL: 1)O tainică iubire ■Marea iubire a lupului de
3 mare. 2)O afecţiune deosebită (pl.) ■Motiv de discordie între
4 zeiţe. 3)Personaj din „Vechiul Testament” ■Coboară dragostea în
suferinţă (pl.). 4)Scurt raid! ■O iubire de legendă (mit.) ■Început
5
de idilă!5)E răpitoare ■De... dragoste. 6)Frumuseţi de poveste
6 ■Iubitul naşului din Palermo! 7)Adorate din inimă! ■Pagini de
7 roman! 8)Havana, dragostea mea! ■Un tip deosebit de frumos
şi... distins. 9)Iubirea de semeni ■Inima Gretei! 10)Una scumpă
8
şi de nepreţuit ■Pecetea tinerilor însurăţei.
9 VERTICAL: 1)Cuprins de fiorii dragostei. 2)Dă guriţă la portiţă
10
■Aproape plin de fior! 3)Ea şi Luna! ■Ceva de neînţeles. 4)O
mare aglomeraţie de stele ■Venit... cu capra! 5)Tunde scurt!
■Sfârşitul unor idile! ■A se face frumos. 6)Să mergem la ţară! ■Vânătorul de mândruţe. 7)O strânsă legătură
între Ion şi Ela! ■Dânşii. 8)Scumpă la vedere. 9)Dintr-un stimul! ■Semn de preţuire deosebită. 10)A fost răpit...
de Elena ■Marea dragoste a MIORIŢEI. 11)L-au lăsat toate muierile ■Craiul din cartier.
Dicţionar: ONAM.

PENTRU OAMENI 1
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

2
ORIZONTAL: 1)Un om cu inima mare. 2)Geniul primei copilării ■Îs
ca nişte paiaţe. 3)Un om de cuvânt ■O frumuseţe de om. 4)Ţine de 3
un anumit tipic ■Omul nostru din... Germania ■Nu rezistă în faţa
4
niciunei muieri. 5)O femeie plină de puritate sufletească. 6)Un om
condamnat fără judecată ■Omul de lângă mine. 7)Trecut la cap! 5
■Sau. 8)Oameni de nădejde. 9)Om cu mare influenţă (pl.). 10)Nu le 6
bate nimeni la cap ■Un om de nimic.
VERTICAL: 1)Oameni de spirit. 2)Om la apă ■Capse! 3)E un 7
diletant ■Un om la casa lui. 4)Om din Banat ■Femei cu carte. 5)Ins 8
din Osetia ■Categoric. 6)Om şi fiară ■Vechile chilii de penitenţă.
9
7)Cap de artist! ■Om de rasă. 8)Un om stăpânit ■Oameni ridicaţi pe
vapoare (sg.). 9)Oameni de excepţie ■Codiţă de fetiţă! 10)Oameni 10
de nesuferit ■Isteţ la cap!

1
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
ÎN FAMILIE
2 ORIZONTAL: 1)O mamă mai aparte ■Fiinţă adorată. 2)Prima
3 plăsmuire biblică ■Se simt bine alături de fraţi. 3)Taţi de ocazie
■Vers închinat veşniciei omului. 4)Luate de guler! ■Lac în
4
Suedia. 5)Mai mult decât buna ■Inima lui Leon! 6)Buni la
5 schimb în Japonia ■De neam mare (înv.). 7)Surorile din
6
dreapta! ■Pune bazele unei noi case. 8)Tunsă mai scurt! ■Dă
binecuvântarea însurăţeilor. 9)Alintatul meu frate ■Prinse la
7 brâul finilor! 10)Un tată mai deosebit ■Familie de limbi papua.
8 11)Înrudite cu nişte fructe ■Copilaşul mamei (pop.).
VERTICAL: 1)Îs ca nişte ţaţe ■A suspina uşor. 2)Călcatul în
9
străchini, într-o familie ■Început de răfuială! 3)Palatul unor
10 FEŢI-FRUMOŞI (pl.). 4)E destul de imoral! ■Micuţul căţel al
mamaiei! ■Frate cu Mircea cel Bătrân. 5)Un vecin din Evul
11
mediu ■Ziua de... apoi. 6)Naşi care şi-au pierdut capul! ■A se
lega sufleteşte ■Inimă de poet! 7)Dat în judecată. 8)Inima lui Miron! ■Al doilea fiu al lui Adam (leg.) ■Ea şi
numai ea! 9)Fosta-i lele ce ai fost ■Domni din familia noastră românească. 10)Însurăţei prin Bărăgan (pl.) ■O
familie mai aparte. 11)În familie! ■Tată de copii! ■Trup de fată!
Dicţionar: ASN, TSA, ANGA, ABEL.
Careuri de Laurian BUTURE, Bacău

14
 B
i R LABIRINT 27

SEMNAL

Revista de divertisment „Turburele” a intrat în al cincilea an de

viaţă, ajungând deja la numărul 14. Şi-a luat numele de la localitatea
Turburea (Gorj), în care s-a retras părintele său, umoristul Nelu Vasile
(NEVA). Publicaţia, care continuă să ne uimească prin vervă satirică şi
originalitate, are colaboratori misterioşi, care îşi ascund identitatea din
raţiuni…umoristice. Pe coperta 1, pentru a dovedi că râsul îi însoţeşte
pe români pretutindeni, sunt prezentate reviste cu acelaşi profil, din
Oltenia: „Constelaţii diamantine” (lunar electronic, cu două pagini de
epigrame), „Lumea epigramei” (trimestrial realizat de Viorel Martin),
„Jurnal de piftii” (Marian Dobreanu), „Ceaşca de cafea” (în formatul
„Biletelor de papagal”, realizată de George Drăghescu), 3 volume
importante pentru aria tematică: „Epigramele gorjenilor de ieri şi de
azi” („cu un studiu critic şi autocritic despre contribuţia gorjenilor la
propăşirea epigramei”), „Gorjul umoristic” (cu „un istoric la zi al
umorului gorjean”), „Antologie de umor electoral politicos” (Emil Ianuş şi Nelu Vasile), precum şi
sora mai mare, cunoscuta publicaţie bârlădeană „Labirint” (variantă…hibernală, 20 de pagini alb-
negru şi color).
În primele pagini din „Turburele” sunt omagiaţi epigramişti celebri, precum Ion Cănăvoiu,
Alexandru Calotescu-Neicu şi Adrian Becherete. Chiar şi paginile de enigmistică, realizate de...
Vali Leneşu, Evelin Laşu, Lelia Venus, Lis Veleanu, N.V. Turbureanu, NEVA şi Serghei Coloşenco,
sunt ilustrate atât în antet cât şi în subsol, cu definiţii din „Dicţionarul impertinent al limbii
române” (autor, Mihai Frunză din Brăila) şi din „Sclipiri de artificii” (Alexandru Hanganu, Brăila).
Coperta 4 („Citeşte şi dă mai departe”), prezintă ultimele apariţii editoriale din segmentul
umorului, lucrări binecuvântate de cititori pentru veselia, ironia şi satira pe care le promovează.

=====

Ziua Culturii Naţionale şi ziua de naştere a Luceafărului poeziei

româneşti au fost sărbătorite de maestrul Serghei Coloşenco în felul în
care ne-a obişnuit spiritul său inegalabil: apariţia plachetei cu numărul
18, dedicată vieţii şi operei lui Mihai Eminescu. Liderul enigmisticii
pregăteşte placheta cu numărul 100 din colecţia sa de autor.
Revenind la „Mihai Eminescu XVIII” (Editura SFERA, 2014),
mărturisim că nerăbdarea ne-a purtat creionul şi guma spre mijlocul
lucrării, încercându-ne puterea, mai întâi, cu îndrăgitele careuri „Şi
dacă...” şi „Sara pe deal”. Toate producţiile te trimit, inevitabil, la
„Opere complete”, întrucât implică informaţii nu numai despre poezii,
ci şi despre proza, publicistica şi proiectele dramatice ale miracolului
de la Ipoteşti.
Cei doi tehnoredactori, Constantin Romete şi Bogdan Artene,
îşi arată şi de data asta, clasa ridicată, consfinţind o echipă de
profesionişti înzestraţi cu har şi inteligenţă.
Dacă cineva se va încumeta, vreodată, să scrie o istorie a enigmisticii româneşti, va trebui
să scoată în evidenţă cultura şi tenacitatea lui Sergiu, acest bulimic al rebusului, modest şi lipsit
de ambiţia realizării sociale, cu o tinereţe sufletească neatinsă de convenţii şi fasoane. Un prieten
al tuturor.
Elis. P.

Plachetă aniversară oferită de Redacţia revistei „Labirint” lui

Dumitru David cu prilejul zilei sale de naştere: 15 martie 2014.

15
 B
LABIRINT 27 i R

HANU-ANCUŢEI
Au trecut 85 de ani de când Mihail Sadoveanu a dăruit literaturii române minunatele povestiri
de la „Hanu-Ancuţei”, rostite molcom şi cu har de oameni de altădată.
Întâmplarile cuminţi sau năpraznice încântă şi astăzi pe cititorii dornici să se lase purtaţi de
cuconu Mihai în lumea fermecată a Moldovei.
Era imposibil ca împătimitul rebusist Serghei COLOŞENCO, om al cărţii, să nu marcheze în
maniera sa absolut originală acest moment.
Astfel că: „Hanu-Ancuţei”, „Iapa lui Vodă”, „Haralambie”, „Balaurul”, „Fântâna dintre
plopi”, „Cealaltă Ancuţă”, „Judeţ al sărmanilor”, „Negustor lipscan”, „Orb sărac”, „Istorisirea
Zahariei Fântânarul” şi-au găsit locul pe vertical şi orizontal şi în numeroase enigme în placheta
„Hanu-Ancuţei”, Biblioteca „Rebus” nr. 93, Editura „Sfera”, 2013.
Placheta, apărută într-o excelentă condiţie grafică, oferă dezlegătorului posibilitatea de a
revedea textele sadoveniene într-o manieră incitantă şi relaxantă în acelaşi timp.
Ritta MINTIADE

BĂRBAŢII DE LA HAN 1
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

ORIZONTAL: 1)„Cea dintâi povestire, pe care Mihail Sadoveanu 2

o scrie încă din 1921 este brodată pe o anecdotă auzită de la un
bătrân prietin”, scrie Profira Sadoveanu, fiica, în noiembrie 1956 (3 3
cuv.). 2)Cei doi Leondari, Gheorghie şi Haralambie ■Călugărul 4
rămas fără părinţi de copil din „Haralambie”. 3)Boierul de la
Fierbinţi, pe Siret, din „Judeţ al sărmanilor”, în povestea spusă de 5
Costandin Moţoc, pedepsit de haiducul Vasile cel Mare ■Din 6
Timişeşti! 4)„International Telecommunication Union” (siglă)
■Pieptarul din postav „civit cu nasturi rotunzi de argint”, purtat de 7
căpitanul Neculai Isac. 5)Bunurile pe care le aduce de la Lipsca 8
negustorul ieşean Dămian Cristişor cu carele, poposind la
Hanu-Ancuţei (sg.; Negustor lipscan) ■Oamenii din satul natal al 9
lui Haralambie, Bozieni (sg.). 6)Cum voia să pară Salomia faţă de 10
Costandin (Orb sărac) ■Eroul din „Cealaltă Ancuţă”, „om înalt şi
voinic-subţire în mijloc, lat în spate [...], era om frumos şi 11
îndrăzneţ” (Toderiţă). 7)Oprea Eremia ■Postura lui Vodă Calimah 12
la nunta lui Ilieş Ursachi cu frumoasa fiică a boierului Dimachi
Mârza (Istorisirea Zahariei Fântânarul) ■Eugen Zamfir. 8)Pentru puţin! ■Scoaterea apei din fântână pentru a o
curăţa. 9)Fiica boierului Dimachi Mîrza, iubită de Ilieş Ursachi, spre desperarea părinţilor ■Localitate în Maroc.
10)Şeful gărzii domniei, Gheorghie, „om mare, cu mustaţă neagră”, frate cu hoţul Haralambie. Din porunca lui
Vodă Ipsilant îl ucide şi-i duce capul la domnie. Pentru iertarea sufletului celui rătăcit, ctitoreşte la Iaşi biserica
Sfântul Haralambie la care merge să se-nchine călugărul Gherman, fiul lui Haralambie ■Ion Strătilă.
11)„Lacrima pământului”, cum o numeşte Zaharia Fântânarul ■Ţiganul de la curtea boierului Năstasă Bolomir
care voia să-l ucidă pe Ifrim, zodierul (Balaurul). 12)Prietenul francez al jupânului Dămian! ■Păcătos.
VERTICAL: 1)Solomonarul din „Balaurul”, tatăl lui moş Leonte Zodierul ■Caracterul povestirilor spuse la foc,
la vin şi la pui fripţi pe ţiglă de muşterii, la hanul Ancuţei. 2)„Dihania furtunii” din „Balaurul”, care l-a surprins şi
ucis pe boierul Bolomir ■Locul unde a ciocănit Haralambie când s-a întors la casa din Bozieni, unde voia să se
ascundă de frica poterei. 3)Spaţiul natural nu departe de Păstrăveni unde boierul Dimachi Mîrza a organizat
pentru Vodă Calimah o vânătoare domnească (Istorisirea Zahariei Fântânarul) ■Copacii din jurul fântânii unde
s-au întâlnit Neculai Isac şi Marga, loc tragic pentru ţigăncuşă. 4)Avantaj ■Construcţia făcută de Zaharia, din
ultima povestire a volumului, în poiana lui Vlădica Sas, anume pentru Vodă Calimah. 5)Veche regiune în Asia
Mică ■Teren neproductiv. 6)Stau în vale! ■Cristea Stoian ■Patrupede cu barbă. 7)„Răzăşul cel uscat” de la
Drăgăneşti din ţinutul Sucevei, prieten cu Neculai Isac, este povestitorul şi eroul întâmplării din bucata „Iapa lui
Vodă”, întâmplare de pe vremea „celeilalte Ancuţe” ■„Orb...”, povestirea în care uncheşul Costandin
povesteşte „cu dar de la Dumnezeu” o întâmplare din vremea lui Duca-Vodă. 8)Cap de vrabie! ■Lupei,
patrupedul ce-l însoţeşte pe Neculai Isac la întâlnirea căpitanului cu Marga la fântâna dintre plopi (dim.) ■Apare
moş Irimia! 9)Prefix cu sensul „de şarpe” ■Omul liber, cum era comisul Ioniţă de la Drăgăneşti din „Iapa lui
Vodă” ■Din capul locului! 10)Negustorul ieşean ajuns la han venind de la Lipsca cu marfă, „un bărbat bărbos”,
caracterizat de moş Leonte zodierul: „Omul care vorbeşte şi râde în cea dintâi clipă când te-a văzut, nu are
întru sine nici viclenie, nici ascunziş” (Negustor lipscan) ■Flăcăul din „Istorisirea Zahariei Fântânarul”, care se
va căsători cu fiica boierului Dimachi Mîrza. 11)Vârste ■„Boierul mare şi fudul” de la Tupilaţi, a cărui tânără
nevastă îl înşeală cu Alixăndrel Vuza, sfârşind tragic din cauza „fiarei” chemată de solomonar, ori de
„drăcuşorul cel balan” (Balaurul).
Dicţionar: SLA, AMI, IRI, OFI.

16
 B
i R LABIRINT 27

LITERARĂ
ORIZONTAL:Scriitori români clasici şi contemporani.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1 1

2 2

3 3

4 4

5 5

6 6

7 7

8 8

9 9

10 10

11 11

VERTICAL: 1)Parte a stânei unde se prepară
brânzeturile ■Interior (presc.). 2)Câine de vânătoare
■Tip de navă folosită în trecut, asemănătoare bricului.
3)Persoane erudite ■Perioada împreunării animalelor.
4)Noiembrie în popor ■Femeie leneşă (reg.). 5)În
şubă! ■Erbacee cultivate în ţările calde. 6)Cod
aeroport Changzhi (China) ■Poet român (Tiberiu) ■La
fel. 7)Etaj ■Liric rus (Serghei). 8)Piatră preţioasă de
diferite culori ■Cod aeroport Daegu (Coreea de Sud).
9)A se revolta ■Adunare (abr.). 10)Una la oglindă!
■Întrebare ■A holba ochii (fam.). 11)Transportă!
■Fierar ■Singură.
Dicţionar: SNAU, MELA, CIH, TAE, ANU.
VERTICAL: 1)Geamuri ■Consilier municipal. 2)A
amâna de pe o zi pe alta ■Formă de relief, mai mică
decât dealul. 3)Populaţia celtică din Antichitate, care a
trăit şi pe teritoriul Daciei ■Supus. 4)Animal domestic
din specia bovinelor ■Nicolae Petraşcu ■Bolduri.
5)Ioan Scurtu ■Centaur ucis de Heracles (mit.) ■Birlic.
6)„Columbia Faculty Practice Organization” (siglă)
■Inflorescenţă a grâului. 7)Scriitor şi regizor turc (Ileri
Atil Cayan) ■Localitate în Myanmar. 8)Petre Luscalov
■Pronume personal ■Căţel! 9)Sabie romană ■Omul
care biciuia sclavii. 10)Căruţe mari prin Moldova
■Localitate în Danemarca. 11)Membru al unei bresle
fiscale (od.) ■Cazma (reg.).
Dicţionar: INAC, NOBU, UGE.

Serghei COLOŞENCO

ANAGRAME
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1
2
3
ÎNCRUCIŞATE
4
ORIZONTAL: 1)CREA ■AMĂRÂT. 2)POTERĂ ■TOCĂ. 3)MALA
5
■TORACE. 4)IAR ■TAS ■ULM. 5)POCĂIT. 6)PRESĂ ■SĂLTA.
6 7)URBANI. 8)RÂS ■IOT ■ACT. 9)PALIER ■BALE. 10)CURE
7 ■RUTINĂ. 11)SEPALĂ ■LAŞI.
VERTICAL: 1)PLOSCĂ ■PALE. 2)ARAP ■PERUCI. 3)TREIME
8
■ARSE. 4)REA ■ROB ■PUL. 5)PĂSTRA. 6)TĂIAT ■ROATĂ.
9 7)CĂTINĂ. 8)ROM ■UŢA ■SUL. 9)MOŢA ■CILIAR. 10)TĂTUCĂ
10 ■ALBI. 11)CALE ■ETANŞA.
11 Costel FILIUŢĂ

17

LABIRINT 27
POSTURA (INGRATĂ) DE EPIGRAMIST
Unui coleg epigramist
Colegul meu, ca autor,
Desigur că e plin de har
Şi-adună foarte mult umor...
Păcat că e involuntar.
Sorin OLARIU
Unui pediatru cu veleităţi de epigramist
M-a atacat, mai ieri, un adversar,
Cu zâmbet inocent ca de sugar.
Eu l-aş putea combate fără milă
Dar cresc mortalitatea infantilă!
Grigore LUPESCU
Confraţilor epigramişti
Din Infinitul dat şi nouă,
Toţi am putea urca Olimpul...
Ne e potrivnic numai TIMPUL,
Acuma, de exemplu, plouă!
Vasile Til BLIDARU
Unui coleg slab epigramist
Niţel de-mi este peste mână
Catrene să-i dedic vreo două,
E că mă tem să nu rămână
Ca un viţel la… poanta nouă!
Gheorghe MITROAICA
Epigramele unui coleg
Locu-n care şi le scrie
Este unul cam ciudat,
Mai ales că şi el ştie
C-altceva se face-n pat.
Mircea MICLE
Novicele şi consacraţii
Să demonstrez talentul meu
Eu recunosc că-mi este greu,
Voi sunteţi mari şi evident
N-aveţi nevoie de... talent.
Ionel ANDRAŞONI
Reciprocitate confraternă
„Talentatului confrate...”
Mi-a scris el pe-al său volum
Şi cum credeţi că se poate
Să-i fi scris şi eu... altcum.
Iulian BOSTAN
Unui confrate epigramist
Tolba goală de o ai,
Cu săgeţi, amice-ncarc-o,
De nu poţi, nu-i nici un bai,
O să te ajute Larco!
Vasile LARCO
Autoportret de epigramist
Stimaţi confraţi, băgaţi de seamă,
Deşi vă scriu din altă ţară,
Aş vrea să ştiţi că-n epigramă
Eu n-am rămas pe dinafară.
Sorin OLARIU
Între profesie şi pasiune
Secretul vervei mele sper
Că l-aţi ghicit, dar mai insist:
În epigrame-s inginer
Şi-n tehnică... epigramist!
Ion GROSU
Narcisism
Chiar dacă-n viaţă-am avansat,
Am coborât, am mai urcat,
N-am fost nicicând în primii trei...
Mereu am fost mai sus ca ei!
Val ANDREESCU
Autoportret
C-arăt aşa, nu-s vinovat,
Să ştiţi că toată tevatura
A început, sunt informat
Când Clenciu mi-a făcut... figura.
Gheorghe ENĂCHESCU
Autoportret
Epigramist ca Albu E
În toată lumea nu mai e:
Frumos, deştept, inteligent,
La ce-i mai trebuie talent?
Eugen ALBU
Autoportret
Priveam oglinda şi cu tact
Mă comparam cu Crevedia,
Dar ce să vezi, eram exact
P.Cincinat... minus chelia!
Constantin PĂUN
Autoportret
Epigrame-am scris o droaie,
Parodii, cronici rimate!...
Toate însă sub o ploaie
De cuvinte-ncrucişate!
Nicolae ANDRONESCU
Sunt un jurnalist „vestit”
Scriu articole şi glume,
Zi şi noapte, scriu mereu.
Scriu pentru întreaga lume,
Însă... le citesc doar eu...
Nelu POCHEA
18
B
i R
Urmaşilor lui Păstorel
Voi în zadar mai aspiraţi
Ca în Parnas să vă-nălţaţi
Că genialul Păstorel
A tras şi scara după el.
Gheorghe PĂUN-ULMU
De ce scriu epigramă membrii UER
Azi, când nu ne mai e teamă
Spunem lumii, ca să ştie:
Pentru că trăim o dramă,
Vrem mai multă comedie!
Ştefan BUZĂRNESCU
La “Balul epigramiştilor”
Epigramişti, ţinute elegante
Cu toţii foarte, foarte şugubeţi
Rasol de rime şi ghiveci de poante
Iar la sfârşit… plăcintă de săgeţi!
Gheorghe GURĂU
Soarta epigramistului
Abil în poante şi butadă,
Neîntrecut în duh şi glume;
Putea s-ajungă scuar sau stradă,
Dar n-a rămas decât un nume.
Vasile VOROBEŢ
Autoironie
Ca morar, de bună seamă,
Munca mea nu e uşoară
Fi’ndcă eu, în epigramă,
Fac pe toţi, de râs, să... moară!
Ion MORARU
Unui foarte talentat amic
„E lung pământul, ba e lat”,
Zicea poetul inspirat.
Eu zic, de-al tău talent sătul:
Pământul nu-i adânc destul!
Florin ROTARU
Testamentul umoristului
Am lăsat ca testament,
Pe când voi pleca din lume,
Să nu-mi faceţi monument,
Ci să mă-nhumaţi în glume.
Mihai CUCEREAVII
Epitaful unui epigramist
Aşa cum stai, întins pe spate,
C-un testament, pe piept, legal,
Te-aşteaptă o eternitate...
Să-l corectezi gramatical.
Laurenţiu ORĂŞANU
Pagină realizată de Nelu VASILE
 B
i R LABIRINT 27

FANTEZII
O CIUDĂŢENIE REBUSISTĂ! 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1
ORIZONTAL: 1)Colecţionară de cărţi. 2)Mod ad litteram de
aplicare a legii. 3)Stau în mijlocul leneşilor! ■A-şi arunca privirea... 2
politicos! 4)Vârsta ţiganilor! ■Duceau solii la domnitori (var.). 3
5)Posibilă boală de stomac ■Toate maşinile auto. 6)Văzută la
orizont ■Elan făcut cu lene! 7)Scurtează zborul ■Trage la rece. 4
8)Merge ca încuietoare ■Bisată la cântare! 9)Apare în fruntea flotei 5
■Întoarce avionul la coborâre. 10)Poziţie de stat ■Un fel de calotă
6
craniană.
VERTICAL: 1)Sistem în doi ■Bani câştigaţi la şah (sg.). 2)Repetată 7
după doi ani ■E fără dubiu omor! 3)Iniţiere în Brâncuşi! ■Cine nu 8
întreabă ce? ■Ţinută fără mâini. 4)Bilet luat la noroc ■Spus
degeaba. 5)Spărgător american celebru! ■A seduce în timp! ■E un 9
început. 6)Stă mai sus de sat ■Adevărul pus în evidenţă de spanioli 10
(fem.). 7)Dublura tatei! ■Dă luciu ţesăturilor. 8)A trage de fire
■Miezul răvaşelor! 9)Spusă la lectură ■Suprafaţa corpului. 10)Pus împreună cu noi ■Merge la echitaţie.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 JOC CU VORBE!
1
ORIZONTAL: 1)Ieşire din ocean (pl.) ■Spuse în şagă! 2)Duce
2
trena la nuntă ■Moment dintr-o întrecere de lungă durată. 3)A
3 împodobi cămaşa ■Deosebit de dulce. 4)E o stricată în felul ei
4 ■Intrate în urechi (sg.). 5)Exclamat aievea ■Ruj dat pe margini!
6)Văzute în zare! ■Marcaje dincolo de buturi. 7)Unită la mijloc! ■A
5 se înnemuri. 8)Vorbă spusă în ciudă ■Codul aeroportului Tampico
6 (Mexic). 9)E bun pentru reprodus ■Nu ţine de cald. 10)O şi e!
■Vorbe simple.
7
VERTICAL: 1)Opreşte trenul ■E pusă alături. 2)Vechii poştaşi
8 ■Extrase din text! 3)Li se urcă la cap învingătorilor ■Anticipează
9
returul. 4)Fereastră oarbă (pl.) ■Anticipat de fum. 5)Figuri de
oameni supărăcioşi ■Mijloc de luxură! 6)Perete nepătat! ■Mâţişorul
10 din alun. 7)E pusă la spate ■Dau strălucire obiectelor meşterite.
8)Zău aşa ■E copt bine. 9)Nu-i primit în nici-o ţară ■Capetele
capătului! 10)Închide maşina ■Îţi trece prin cap.
Dicţionar: TAM.

ÎŢI ÎNTOARCE CUVÂNTUL! 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1
ORIZONTAL: 1)I-a totul asupra sa. 2)Se dovedeşte primejdios
2
(pl.). 3)Ofertă din ziar! ■Intră în sfera comicului. 4)Deplasează
secreţiile din organism ■Merge la potcovit. 5)A trece pe la moară 3
■Îşi acoperă goliciunea. 6)Ia apă din vadră ■Are destul timp. 7)Pune 4
frâna la bicicletă ■Acerbă în sine! 8)Situaţie dezonorantă ■Crai de
altădată (pl.). 9)Dau ocol tablourilor ■Animale citate în voie! 5
10)Trece puhoi ■Chiar aşa de... popular. 6
VERTICAL: 1)Proprietarii apidelor. 2)Păşune trecută ■Miez de
7
cocă! 3)Car ce-a dispărut! ■Merge la muncă. 4)Ademeneşte mâţa
■Pui de somn. 5)Punct de atracţie pentru albine ■Merg la rude (sg.). 8
6)Permite împerecherea animalelor ■O altă livadă ■E încet şi nu-i
9
arde de joacă! 7)Se împrăştie la vânătoare (pl.) ■Dor de dus! 8)Ţine
de piept ■Spus în lipsă. 9)Învârte roata (pl.) ■Restricţie alimentară. 10
10)Rânjete livreşti.
Careuri de Nelu VASILE, Turburea, Gorj

19
 B
LABIRINT 27 i R

PERLĂ COPERTĂ LITERARĂ

(Monoverb ilustrat: 3 – 9) (3; 6, 8)

DIN MITOLOGIE
(Monoverb cu întrebare şi răspuns reflexiv: 2, 5 = 7)
Se vor afla două titluri din lirica eminesciană.

POMICOLĂ
(Rebus: 3, 4, 6, 2)

Ce constelaţie e aceasta?
θ
CARTE DE VIZITĂ ILUSTRATĂ
(Rebus criptografic: 5, 9; 10; 6)

LA BĂTAIE 1
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

ORIZONTAL: 1)Armă cu bătaie lungă ■Bătea cândva la porţile 2

inamicului. 2)Ne bate în piept... toată viaţa ■A bate cu mănuşi. 3
3)Cete... aduse la secţie! ■Bate toate cărţile ■Începutul unui conflict!
4)Lovitură primită de la viaţă ■Sunt în ordine! 5)Bătute la spate ■I se 4
bate şaua ca să priceapă şi ea câte ceva. 6)Mers la hipodrom, cu o 5
uşoară bătaie din copite ■Eliminat din luptă. 7)Trage cu piciorul
6
■Potrivite la picioare. 8)Trup gol! ■Bate... prin Alaska. 9)Prezent la
toate repetiţiile ■Răul cel mai mare (pl.). 10)Utile la bătut ţambalul. 7
VERTICAL: 1)Bătut în cap ■Zgomot auzit la bătaia ceasului. 8
2)Grasul care iese la bătaie ■A bate din copite. 3)Intrare în panică!
■Coboară de la munte ■România... în Europa! 4)Bătut... zdravăn 9
■Ansamblul unor ramuri productive. 5)Lovituri date în mod repetat 10
■Te obligă să te potoleşti. 6)Bătut... amical ■Oponentul RAPIDULUI.
7)În centrul unei urbe! ■Se ia la bătaie cu tot atacul. 8)Redă o lovitură cu pumnul ■Om brutal. 9)Lumea ieşită
la drumul mare ■Femei lipsite de afecţiune. 10)Aduce egalarea ■Ne bat la cap.
Claudiu SOFRONE, Bucureşti

20
 B
i R LABIRINT 27

CUGET ROMÂNESC
ORIZONTAL: 1)Nu schimbă nimic într-un om, sunt ca nişte 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
furtuni pe care, odată trecute, le uităm ca şi când n-am fi fost
prinşi chiar în mijlocul lor, unde putem muri (Marin Preda) 1
■Încolţită de lup crezu că are şi ea dreptul de a ieşi urlând 2
înaintea haitei de lupi. Nu mă întrebaţi ce s-a petrecut cu dânsa
(pl.; N. Iorga). 2)Romancier al unei idei (L. Blaga) ■Surâsul 3
morţii (M. Eminescu). 3)O generalizare colectivă a unor idealuri 4
individuale, luate ca norme (P. Comarnescu) ■Întinsă la pământ.
5
4)Puternic la cap! ■Oricât de neînsemnat, e o formă a morţii (A.
Baranga) ■Când ţii norocul în palmă şi te are la mână (T. 6
Muşatescu). 5)Figură complimentară ■Animatoarea cafelelor cu 7
lapte (T. Muşatescu). 6)Tot vertebră este, desigur însă mult mai
complexă, ca un guvern faţă de un simplu minister (R. Dianu) 8
■Oameni oarecare ■Teze! 7)Figură de stil ■Primele în clasă! 9
■Acordă note bune. 8)Moartea unui sunet (L. Blaga) ■Cele
10
viabile sunt creaţii ale unor artişti care şi-au umplut sufletul cu
ideile veacului lor (A. Cotruş). 9)E sufletul comerţului, dar în 11
literatură e cârja cerşetorului (I. Chendi). 10)E un cititor mai
inteligent, care explică, înţelege şi propagă frumosul (pl.; P. Constantinescu) ■La mare înălţime. 11)Han vechi
■Om naufragiat pe uscat (T. Muşatescu).
VERTICAL: 1)Sentimentul care scoate pălăria şi apleacă spinarea (T. Arghezi) ■Club auto român. 2)Acţiune
ce se opune vărsării ■Capul răutăţilor! 3)Fantomele propriei noastre minţi-valori cu totul subiective (P.
Constantinescu) ■Individul în sufletul căruia se dă o luptă între drepturile naturii şi morala curentă şi pe care o
rezolvă urmând natura şi respectând teatral opinia publică (G. Călinescu). 4)Curierul de ambele sexe ■Cel ce
ştie să scoată melodii din coardele simţirii (pl.; fem.; V. Conta). 5)Dacă ale sfinţilor ar fi sfinte, sfinţii le-ar fi luat
cu dânşii la cer (sing.; N. Iorga) ■Repriză de joc ■Un om rece. 6)Un om bine făcut ■O iei din loc! 7)Purtat la
cravată ■Sunt lacrimi ascunse şi mute/ ce nasc şi ce mor neştiute (C. Pavelescu). 8)Cel mai răsărit dintre
punctele cardinale (T. Muşatescu) ■Şase în viaţă! ■Pom uscat! 9)Viaţă în deşert ■La nimeni nu este mai tare
decât la cei cu adevărat puternici, încrezuţi şi brutali (A. Ivasiuc). 10)E mai presus de orice, mai presus chiar
de întregul univers (O. Goga) ■Desăvârşirea unui scriitor de teatru (V.I. Popa) ■Avansaţi înainte! 11)E una din
armele timidităţii (E. Lovinescu).
Gheorghe NEMEŞ, Siliştea Crucii, Dolj

TITLURI DIN „HANU-ANCUŢEI” ENIGMĂ

(Rebo cu incastru reflexiv: XXX + XXXOX = 8) (Biverb dublu eliptic: OXXXX + XXXXXXX + XXXĂ = 5, 9)

CARTE DE VIZITĂ ZOO

(8; 3, 5)
(Triverb reflexiv: 7, 7, 4)

RALUCA BURLĂ
BORŞA

21
 B
LABIRINT 27 i R

1
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
FIASCO
2
ORIZONTAL: 1)Rezultatele muncii pe teren ■Borş gol! 2)Piatra care
nu distruge viţa-de-vie ■Tată denaturat! 3)Treptele unui podium (sg.)
3 ■A se trata cu nămol. 4)Cinci cupe! ■Cunoscuta divă a ecranului
4 ■Marea întâlnire cu fotbalul (abr.). 5)A lua parte la o recepţie ■Mai
marele echipei. 6)Apare la picior când talpa e mai lată ca pantoful ■A
5 se pregăti pentru bucate. 7)Soluţii pentru fixat buclele. 8)Au stat ceva
6 mai mult. 9)Pierdere în pădure ■Roata strungarului... de la oi.
10)Numai unu şi unu ■Răspunde la o solicitare.
7 VERTICAL: 1)Expediţie cu caracter militar ■Nume de liric la vechii
8 celţi. 2)Pe capul celor cu moaţe ■Una pusă lângă ou! 3)Ajutor la masă
pentru o barză chioară ■Receptor pentru undele de înaltă frecvenţă
9
(pl.). 4)Stau în căruţă... în mijlocul drumului! ■Limba... apaşilor (pl.).
10 5)Parolă de legătură (fem.) ■Farfurie... zburătoare. 6)Neam din
Venezuela! ■Prima variantă a MIORIŢEI. 7)Cameră de luat vederi pe
timp de noapte ■Se ridică cel mai repede... de la masă. 8)Părţile cu soţ! ■Esenţă scumpă de răşină. 9)Masă
pe bază de peşte (pl.) ■Oferă variante. 10)Un fel de pânză viu colorată ■Colectiv de dame.
Teodor HEDEŞIU, Târgovişte

DEZLEGĂRI
P.1: PE FAŢĂ: AMENINŢĂTOR, LAGAR, ERUPE, IR, POTAI, RP, MOT, DUS, PIU, ENOT, STIL, B, N, CER, ANUAL, TAINIC, STEI, AST,
MAC, ARC, TP, RELAS, OA, ORBI, IVAR, R, RECTIFICARE. ITINERARE: CĂI NECUNOSCUTE (câine cunoscut e) P.2: CASA
REBUSIŞTILOR: CASTEL, BLOC, INCAPERI, LA, OTAC, LAVOAR, BOR, REZERVE, ANTREU, RA, U, NI, EV, GB, SR, MOBILE, TAI, C,
GOSPODAR, HOL, TS, ETAC, ETAJE, CLADI, IUNO, ACARET. P.3: ITINERARII (fantezie): DRUMMER, FUCALE, DRUMUR, AMICALE,
LO, CAPI, PS, INSIRA, SET, NT, SARUTAT, I, E, M, BRUTARI, SOBA, CAEN, DIVA, METRI, EL, RAIE, BC, VIABILA, SULITA, VIANU,
RUSULITA. LABIRINT: MS, LABIRINT, CU, AFINET, ELO, TON, LIMIR, SPARTANI, ANATOLIA, DUREA, XG, NIDUS, REX, XILAN,
SIRINX, O, NVEA, CASTA, REAVANA, ST, RU, SB, ARINA, PER, ITIT, AIUREA, A, CELAR, ORDINAL, STADION, AIEVE. P.4: NOAPTEA
de MARTIE: OCHI, MACEDON, BIZAR, MUZA, A, RO, NEVOI, NNT, ABA, CARACTER, ZAMBILE, GEME, NAU, EZA, LI, N, RCC, INSELA,
AC, IOM, ZI, OT, SECULARE, FAL, TARMURI, VISE, EST, NEAPARAT. DIN GRAMATICĂ: GENITIVAL. PE TALPA BOCANCULUI:
ŢINTE STELATE. PE ŢĂRM: FALEZE DE NISIP. P.5: RÂNDUNELE: CAMILAR, TOP, OMIDA, POALE, DONICI, RIES, INEL, MANN, T, T,
RAPID, APE, ALV, U, YO, R, IANCU, USOR, IL, ACERA, CA, CIOVICA, ANI, RADAN, TUNET, ECA, INALT, A. GINGĂŞIE: PLĂPÂNDĂ
(pată la panda). GEOGRAFICĂ: MURGENI ŞI BLAJ (Alb şi negru). DIN ION CREANGĂ: CAPRA CU TREI IEZI (cinci zaruri pe eta). CARTE
DE VIZITĂ: LUNA MARTIE. P.6: METAGRAME DIACRITICE: CARACAS, ST, AGATA, ASTA, RACILA, TAS, ATICA, TARI, CALA, TINE,
A, A, TANC, P, SA, TIN, ALA, STANCA, UT, STARE, LUDA, TASI, PATAR. P.7: CAREURI METAGRAMATICE ORTOGRAFICE: (1):
FELICIA, ACT, EDEN, LINI, A, NEA, DIDO, AL, IC, MACI, IRA, C, DARA, AMAR, ILICE, AMIL, AIDA, ENOT, J, NA, AMORASI, AX,
IRITABIL, P, ORAL, LIPI, TALER, FILIP. (2): ION, IRANICE, OSIA, AMIRAL, DI, RODAT, NA, TRETIN, RON, I, OTTO, BAN, RADIA, DATIV,
OMAN, N, TACO, NIN, MATERII, IC, DATARE, C, CANONIRI, OA, ELEN, VOICU. P.10: ROMB: C, PUC, TAROC, TESTARE, PASTELURI,
CURTENITORI, COALIZARE, CRUTARI, ERORI, IRE, I. TRIUNGHI: PRAPADITORI, RECAPATARE, ACAPARARE, PAPETARI, APATICI,
DARACE, ITARI, TARI, ORE, RE, I. PĂTRAT: AMICALE, MINUNAT, IDRACI, CURATOR, ANATEMA, LACOMIT, ETIRATE.
ARITMOGRIF SILVIC: STEJAR, LUMINIS, MOLIZI, CONURI, CRENGI, FRASIN, RACHITA, ALUNIS; EMINESCU. FENTE pe GAZON:
TRANSLATOR, RATAT, SUTA, APASAT, BEC, TIC, DUS, LO, AD, LINII, L, M, SUIERATA, ELAN, LEZAT, NUMAR, TUR, TAB, OPERAT,
ETANSA, INS. P.11: DE LA „ALB ŞI NEGRU”: STĂNCESCU ŞI ŞERBAN. „LABIRINT”: REVISTĂ DE REBUS. DE DRAGOSTE: ŢINE
RELU LA RELA, LELE! (tinerelul are lalele). PESCĂREASCĂ: DAN SĂ IA LEASA (dânsa-i aleasa). FELINE: PISICI, LEI, TIGRI, RÂŞI,
PANTERE. ACTRIŢĂ DE COMEDIE: TAMARA BUCIUCEANU. AGRICOLĂ: CÂT ARĂ SIN? (catâr+asin). DE DOUĂ FELURI: AŞA, Ş-
AŞA-S. P.12: PALATUL...: POTLOGI (poliglot). ...LUI VODĂ: BRÂNCOVEANU (bou+vacă+ren). P.13: CONSTANTIN BRÂNCOVEANU:
GRECEANU, SUB, RADU, CARTE, I, ILINCA, MARIA, G, CANDEA, BAN, OMU, SEF, MANU, RALI, MISINA, ERECTI, BE, CD, T, CAIC,
LEHR, PAVEL, IO, SEA, ALI, PANAIT, G, POTLOGI, DUTU, UG, ESARCU, OT. P.14: DE DRAGOSTE: AMANTA, PIPA, MALADII, MAR,
ONAM, DORURI, RD, ELENA, ID, ERETE, EROS, ZANE, CLAN, F, A, I, ORA, OMA, TIGARA, FAIN, OMENIE, RET, DRAGA, INELE.
PENTRU OAMENI: UMANITAR, S, MAMA, IROZI, ORATOR, BEL, RIT, SAS, IN, INOCENTA, I, SARIT, AMIC, TR, T, ORI, I, I, SINCERI,
POTENTATI, ISTETE, LAS. ÎN FAMILIE: MAMICA, IDOL, ADAM, SURORI, TUTORI, ODA, ULE, O, O, ASN, STRABUNA, EO, IENI, NOBL,
T, RI, MIREASA, O, TSA, ALTAR, FRATIOR, IN, TATANE, ANGA, AFINE, BAIET. P.16: BĂRBAŢII DE LA HAN: IAPA LUI VODĂ, FRATI,
ORFAN, RADUCAN, IMI, ITU, ILIC, I, MARFA, TARAN, REA, CATANA, OE, NAS, EZ, S, R, PTR, SLEIT, AGLAITA, SLA, LEONDARI, IS,
APA, PARLEA, AMI, VICIOS. P.17: LITERARĂ (1): COSBUC, BRAD, AGARBICEANU, SAVU, HARSU, ARAMA, TIC, F, R, NANU, LUCA,
ISTRATE, LEU, ENE, NASTA, R, A, MANEA, Z, IURES, NEAGU, N, ULICI, DAN, TITA, ANANIA. (2): SLAVICI, PAS, TANASE, PIRU, ISAC,
PILLAT, CARAION, UBA, L, T, L, ALMAS, EMINESCU, L, O, POP, ILEA, EVU, SIN, O, R, DIMA, COTRUS, ILICA, BLAGA, LALESCU, REU.
ANAGRAME ÎNCRUCIŞATE: CARE, ARMATA, OPERAT, OTAC, LAMA, ATROCE, ARI, STA, MUL, P, TOPICA, T, SPERA, ATLAS, U,
BRANUI, A, ARS, TOI, CAT, PIELAR, LABE, ECRU, TAURIN, LEAPSA, SILA. P.19: O CIUDĂŢENIE REBUSISTĂ!: BIBLIOTECA,
BIROCRATIC, NE, Z, A, ITI, ANI, USARI, RANZA, PARC, L, ZARE, EA, RAID, REN, L, I, LACAT, AA, AMIRAL, VRIE, LOC, PALARIE. JOC
CU VORBE!: GOLFURI, AG, ALAI, ETAPA, RAURA, AMAR, ACRITA, ATA, AIDOMA, RJ, AR, ESEURI, NIT, INRUDI, E, UF, TAM, D,
XEROX, RECE, AX, CUVINTE. ÎŢI ÎNTOARCE CUVÂNTUL!: ACAPARATOR, PERICULOSI, IA, SATIRIC, CIL, T, CAIA, URUI, SEC, N, L,
CANA, ERA, TORPEDO, ER, OCARA, RIGI, R, RAME, OI, INEC, TOCMA. P.20: PERLĂ: NESTEMATĂ (N este mâţă). COPERTĂ
LITERARĂ: ECO, ANDREI MUREŞANU. DIN MITOLOGIE: LUCARII (îi Racul). POMICOLĂ: PĂR CAUT, OŢETAR AM (parc
auto+teta+ram). CARTE DE VIZITĂ ILUSTRATĂ: ADELA VRÂNCEANU, FARMACISTA, NICULA (A+Delavrancea+nufăr+maci+Stan+i+culă).
LA BĂTAIE: TUN, BERBEC, INIMA, BOXA, CT, ATU, CO, N, DRAMA, DI, ITE, IAPA, S, TRAP, RANIT, OLOG, RIME, TP, MALAMUT, IAR,
TIRANI, CIOCANELE. P.21: CUGET ROMÂNESC: RĂZBOAIE, OI, ESEIST, SOMN, STIL, LATA, D, PU, ESEC, ZAR, EPITET, VACA, CAP,
TIPI, TZ, TROP, CL, TON, ECOU, OPERE, A, RECLAMA, A, CRITICI, MAL, RATES, EPAVA. TITLURI DIN „HANU-ANCUŢEI”:
COROPCAR (rac+porc). CARTE DE VIZITĂ: BALAURUL; OM SĂRAC. ENIGMĂ: SCART ANAGRAMAT (Oscar+tanagră+mâţă). ZOO:
REPTILE PERUANE RARE. P.22: FIASCO: SCORURI, BS, ALAUN, ATAT, LOC, INTINA, VP, STEA, CM, AUDIA, CLUB, RIS, M, ARA,
BIGUDIURI, A, URIASI, E, RARIS, OCOL, DOI, CERERE. P.23: METICULOZITĂŢI: PEDANTERII (perii+Dante). FORESTIERĂ: VINDE
CHERESTEA. ÎN OPOZIŢIE: CASA, ZIDAR, APARTE, ORE, NELIPSIT, C, A, UD, TRAPE, PT, BRETON, VO, GREA, RT, AVARA, LAN,
PARADA, TIP, ORAS, SCARA, RAC, MISTER. P.23: ZOO: ŢAPI + CATÂRI (tătari + pisică).

22
 B
i R LABIRINT 27

Apariţii rebusiste, 2013-2014, la Editura „Sfera” din Bârlad

(continuare din numărul trecut)

ZOO
(Triverb epentetic:
XXOOOOOOXXX = 4, 2, 6)

23
 B
LABIRINT 27 i R

PE FAŢĂ
Definiţiile careului de pe coperta I.

ORIZONTAL: 1)Ceva de speriat. 2)Lucrează cu fusul ■A ieşi pe coş. 3)Face faţă ■Alt gen de maidanezi ■În
spatele corpului! 4)Mai presus de orice ■Te plouă în casă ■Amestecul puilor! 5)Vânător prin deltă ■Se
exprimă în scris. 6)Tăria din butoi ■Aşa cum se numără împlinirile. 7)Nu intră în vederile noastre ■Colţ natural.
8)Astăzi pe la prânz! ■Roşcatul din câmp ■Face parte din cerc. 9)Un ţap de bere... gol! ■Partea statului
■Întâlnită prin Ardeal! 10)A lua vederi ■Asigurare la stat. 11)Notă dată la corectare.
VERTICAL: 1)Asigură funcţionarea maşinii. 2)Seamănă cu ursul ■Dure şi cu neregularităţi. 3)Încadrate în
lege! ■Prezintă lipsuri prin părţile active ■Banc sec! 4)Cunoscut crescător de porci ■Plasat în faţă ■Respectă
tradiţia. 5)Actor de ocazie ■Apreciate după sunet. 6)Bun de tipar ■Titlu teocratic. 7)Cutia din dotare ■Au şi ei
unele lipsuri. 8)Măsuri pentru tărie! ■Exemplu personal ■Dus legat la gură. 9)Chemare de aproape ■Se vinde
la sticlă ■Întâlnite prin oraş! 10)A trage cu maşina ■Te fuduleşti cu ele. 11)Sporeşte numărul cititorilor.
Încrucişare: Costel FILIUŢĂ
Definiţii: Dumitru DAVID

METICULOZITĂŢI
(Monoverb epentetic: XXOOOOOXXX) ÎN OPOZIŢIE
ORIZONTAL: 1)Proprietate de stat ■Lucrează la
casă. 2)Atrage atenţia ■Precizate la timp. 3)Se ţine
scai. 4)Nu-i pasă că-l plouă ■Deschideri în adâncime.
5)Pentru puţin! ■Situat în frunte. 6)Aşa vine vorba!
■Apăsătoare ■Locuiesc la parter! 7)Una care strânge
instinctiv ■Aici se coace pâinea în cuptor. 8)O pompă
militară ■Unul de-al nostru. 9)Departe de ţară ■Are
casă la bloc. 10)Model regresiv ■Încă nu se cunosc
(sg.).
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

2
FORESTIERĂ 3
(Biverb: 5, 9)
4

„Labirint”, revistă trimestrială. 10

Anul VI, nr. 27, martie 2014.
Editor: Academia Bârlădeană.
Redacţia: Serghei Coloşenco
(redactor şef), Bogdan Artene,
Costel Filiuţă, Constantin Romete.
* de bile. 6)Bagajele cunoştinţelor ■Cazuri de forţă
Tipărit la S.C. IRIMPEX S.R.L.
Bârlad
e-mail: scirimpex@yahoo.com
ISSN 1584-8361
VERTICAL: 1)Se ţine de băut ■Vas de mare
(capacitate). 2)Curs curent (pl.) ■Greutate specifică.
3)Întâiul la întâlnire ■Ţine de o anumită cultură. 4)Fără
cultură ■Mai marele nostru. 5)Timp limitat! ■Producător
majoră. 7)De necrezut ■Aruncaţi-o la coş! 8)Unul care
promite ■Comandă de oprire. 9)În toiul verii! ■Lansarea
acţiunilor. 10)Trecut prin apropiere ■Tuns, ras şi frezat.
Dumitru DAVID