NR 5 An Scolar 2013-2014 PDF

Revista de matematica matHGaL
Motivarea elevilor pentru studiul matematicii prin jocuri logice

de Iuliana şi Adrian Turcu
Matematica ocupă un loc important în cadrul disciplinelor studiate în învăţământul

preuniversitar, iar performanţa elevilor în acest domeniu este un criteriu important pentru
evoluţia de-a lungul întregii vieţi a acestora. Tinând cont că matematica este recunoscută ca o
disciplină dificilă, aridă şi cu aplicaţii practice nu foarte uşor de abordat la clasă (spre
exemplu, din cauza timpului limitat), este foarte important ca profesorul să să fie preocupat
atât de parcurgerea integrală a materiei, de atingerea standardelor de performanţă dar şi de
cultivarea dragostei pentru matematică, pentru abordarea raţională, logică a problemelor
întâlnite.
Cum mă ajută matematica să îmi rezolv problemele? În primul rând îmi creează
un set de tipare mentale, pentru a putea găsi soluţii. Cu alte cuvinte, mă ajută să devin un
rezolvitor, astfel dacă pot rezolva o problemă cu uşurinţă, le pot rezolva şi pe cele de zi cu zi
mai uşor.
Ce au toate problemele în comun? Rezolvitorii foarte buni de probleme sunt
capabili să înţeleagă foarte bine aşteptările pe care le au la exerciţiile întâlnite, astfel
anticipând pregătirea rezolvării. A gândi este actul cel mai de preţ în soluţionarea celor mai
multe probleme din viaţă, fapt ce se dezvoltă prin matematică. După ce s-a făcut o examinare
a detaliilor, trebuie luate alegerile inteligente, după care urmează dezvoltarea unei strategii
urmând paşii şi planul fixat într-o ordine.
„Matematica şi jocurile sunt fraţi. Fraţi siamezi. Toate prefeţele cărţilor de jocuri
logice, de matematică distractivă, de amuzamente matematice, fac referire la valoarea
instructiv-educativă a jocurilor, la posibilitatea de a întredeschide, prin intermediul lor, porţi
spre matematica „serioasă”, majoritatea marilor matematicieni au elogiat rolul jocurilor
logice în antrenarea gândirii, în formarea plăcerii şi priceperii de a raţiona riguros, de a gândi
matematic” - Gheorghe Păun.
În continuare voi prezenta câteva trucuri matematice care pot fi utilizat cu succes în
orele desfăşurate cu clasele de gimnaziu.
1) Aflarea unei sume
În secret scrieţi numărul 78 pe o foaie de hârtie. Daţi foaia împăturită prietenului
dumneavoastră, acesta neavând voie să se uite la număr.
Acum arătaţi-i tabelul 5x5 alăturat. Spuneţi-i să încercuiască un număr şi să taie
numerele de pe aceeaşi coloană şi acelaşi rând cu acesta.
1
Va proceda la fel de încă 4 ori. La sfârşit el va aduna numerele încercuite, iar suma lor
este chiar numărul secret de mai devreme.
Exemplu:
Fig. 1 Fig. 2
Dacă şi-a ales numărul 14 va proceda la fel ca în Fig.1. În continuare, dacă şi-a ales numerele
13, 20, 23, 14 si 8, le va aduna (Fig. 2). Suma lor este 78.
Explicaţie
În cazul acestui pătrat, suma va fi întotdeauna 78.
Cum formăm un astfel de pătrat? Punem pe marginile
pătratului, în afară, numere oarecare, la fel ca în figura
alăturată. Adunăm numerele două câte două şi punem
suma în căsuţa corespunzatoare. (la prima căsuţă 14=6+8)
La final, adunând cele 5 numere alese, care se află pe
linii şi coloane diferite, însumăm de fapt numerele aflate
în afara pătratului şi suma obţinută este întotdeauna
aceeaşi indiferent de numerele alese din interiorul
pătratului.
2) Împărţirea cu 7, 11 şi 13.
Fiecare elev îşi alege un număr de trei cifre abc după care scrie numărul de şase cifre
abcabc şi se insistă asupra faptului că fiecare a ales ce număr a dorit. Se împarte numărul de
şase cifre la 7... exact, câtul obţinut se împarte la 11...exact şi noul cât se împarte la
13...exact. Surprinzător, ultimul cât este exact numărul de trei cifre scris iniţial.
Explicaţie:
2
abcabc  abc000  abc  abc  1001  abc  7 11 13

Operaţiile de împărţire la 7, 11 şi 13 conduc de fiecare dată la numărul inţial.
1) Am ales numere diferite dar am ajuns la acelaşi rezultat

Fiecare elev îşi alege un număr de trei cifre abc (diferenţa dintre a şi c va fi cel puţin
2) după care scrie numărul răsturnat cba . Având două numere, din cel mai mare îl scădem
pe cel mai mic. Rezultatul obţinut îl adunăm cu răsturnatul său. Toţi elevii vor obţine 1089.
Explicaţie
abc  cba  99  a  c  ; a  c  2;3; 4;5; 6;7;8;9 şi se verifică în fiecare caz.
2) Suma constantă
Fiecare elev costruieşte un tabel cu 4 linii şi 4 coloane şi scrie în primele două pătrăţele
din stânga-sus două cifre dintre cele de la 1 la 7(nu se acceptă 7 şi 7). Apoi fiecare
completează tabelul în continuare după următoarea regulă: adunăm ultimele două cifre scrise
şi dacă nu se depăşeşte 7 scriem exact suma obţinută, dacă se depăşeşte 7 se scrie suma
obţinută din care am scăzut 7. După completarea întregului tabel elevii sunt rugaţi să adune
numerele scrise în tabel. Surprinzător, toţi vor obţine suma 63.
Explicaţie
În şirul de numere care se formează, cifrele care apar au întotdeauna suma 63. Se poate
verifica pentru orice alegere a primelor două cifre.
Exemplu:
Suma cifrelor din table
este întotdeauna 63.
a B a+b 1 6 7 6
6 5 4 2
6 1 7 1
1 2 3 5
Utilizarea jocurilor matematice ca metodă de lucru poate avea ca efecte participarea

cu plăcere a elevilor la orele de matematică, atragerea unui număr mai mare de elevi în
desfăşurarea activităţilor, stimularea efortului pentru studiul matematicii şi nu în ultimul rând,
identificarea, motivarea şi susţinerea elevilor talentaţi. Astfel se dezvoltă dorinţa intrinsecă de
3
a rezolva, de a descoperi soluţii interesante la problemele de matematică, li se oferă elevilor

experienţe noi de cunoaştere, emoţii diferite.
Bibliografie:
[1] Paun Gheorghe- Intre matematica si jocuri , Editura Albatros, Bucuresti 1986.
[2] Martinov Armand- Matematica … o placere, Editura Sigma, Bucuresti, 2003.
profesori, Colegiul Naţional „Vladimir Streinu”

Şcoala Gimnazială Şerban Cioculescu
str. Cuza-Vodă, nr. 4A, cod 135200
Gaeşti, judeţul Dâmboviţa
e-mail:turcuadrian@yahoo.fr
Integrale “surori”
de Irina Oana Humă
Să se rezolve:
sin x
  sin x  e dx 
2 x
1) sin 2xdx 2) 3) dx
sin x  cos x
sin x e x  2x 2  5x  2
4)  1  sin 2x
dx 5)  e x  4x 2  2x  2
dx
La rezolvarea acestor integrale nu se pot aplica metodele cunoscute: integrarea

prin părți sau metoda schimbării de variabilă. Pentru acestea vom apela la așa zisa integrală
“soră”, o integrală care împreună cu cea inițială formează un sistem de tipul:
I  J  ...

I  J  ...
Una din aceste două ecuații duce la rezolvarea unei integrale imediate, din tabelul de
integrale iar cealaltă presupune rezolvarea unei integrale destul de simplă:
1) I   sin2xdx , J   cos xdx

2
 (cos  1dx  x  c
2
J I  x  sin2 x )dx  1
(sin 2x )' sin 2x

 (cos  cos 2xdx  
2
J I  x  sin2x )dx  dx   c2
2 2
J I x c1
{ J I 
sin 2 x
c2
2
4
Adunând ecuațiile obținem:

sin 2x 2x  sin 2x c1  c2
2J  x   c1  c2  J  
2 4 2
2x  sin 2x c1  c2 2x  sin 2x c1  c2
I  x  c1   I  
2 2 4 2
 sin x  e x dx , J   cos x  e x dx
2 2
2) I 
 (sin x  cos  e dx  e  c
x )e x dx 
2 2 x x
J I  1
J  I   ( cos x  sin
2
x )e dx   cos 2x  e dx
2 x x
Notăm integrala obținută cu A =  cos 2x  e dx iar pentru rezolvarea ei vom aplica metoda
x
de integrare prin părți:

A   cos2x  (ex )' dx  cos2x  ex   (cos2x)' exdx  cos2x  ex  2 (sin2x)exdx 
 cos2x  ex  2 sin2xexdx  cos2x  ex  2 sin2x(ex )' dx  cos2x  ex  2sin2x  ex  2 (sin2x )' exdx
J I e x c1
{ J I 
(cos 2x 2 sin 2x )e x
c2
5
x (cos 2x  2 sin 2x )e x (cos 2x  2 sin 2x  5)e x

2J  e   c2  c1   c2  c1
5 5
(cos 2x  2 sin 2x  5)e x c2  c1
J  
10 2
(cos 2x  2 sin 2x  5)e x c2  c1 (5  cos 2x  2 sin 2x )e x c2  c1
I  e x  c1    
10 2 10 2
sin x cos x
3) I   dx , J   dx
sin x  cos x sin x  cos x
sin x  cos x
I J   sin x  cos xdx   1dx  x  c 1
 
x x x  x
 2 2
sin x  sin(  x ) 2 sin cos
sin x  cos x 2 2 2
I J   sin x  cos x
  sin x  cos x
   
dx 
x  x x  x
2 sin 2 cos 2
2 2
5
 
cos sin(x  )
4 4 dx   
     tg(x  4 )dx   ln cos(x  4 )  c 2
sin cos(x  )
4 4
I J x c1
{ 
I J  ln cos(x  c2
4

x  ln cos(x  )
 4 c1  c2
2I  x  ln cos(x  )  c1  c2  I  
4 2 2
 
x  ln cos(x  ) x  ln cos(x  )
4 c1  c2 4 c1  c2
J  x  c1    
2 2 2 2
sin x cos x
4) I   1  sin 2x
dx , J   1  sin 2x
dx
sin x  cos x 1  sin 2x

I J   1  sin 2x
dx   1  sin 2x
dx  x  c1
2
sin x  cos x  1  sin 2x  (sin x  cos x )2  1  sin 2x 
 sin2 x  2 sin x  cos x  cos2 x  1  sin 2x  sin 2 x  cos2 x  1
sin x  cos x 1  sin 2x (1  sin 2x )(1  sin 2x )

I J   1  sin 2x
dx   1  sin 2x
dx  
(1  sin 2x )

1  sin2 2x cos2 x cos 2x

  1  sin 2x
dx   1  sin 2x
dx   1  sin 2xdx
 3   3  
cos 2x   cos 2x , x    2k ,  2k  , cos 2x   cos 2x, x    2k ,  2k 
 2 2   2 2 
Vom lua în considerare numai unul din cazuri, respectiv când cos 2x   cos 2x .
cos 2x (1  sin 2x )'
I J   1  sin 2x dx   1  sin 2x
dx  ln 1  sin 2x  c2
I J x c1
{ I J  ln 1 sin 2 x c2
6
x  ln 1  sin 2x c1  c2
2I  x  ln 1  sin 2x  c1  c2  I  
2 2
x  ln 1  sin 2x c1  c2 x  ln 1  sin 2x c1  c2
J  x  c1    
2 2 2 2
e x  2x 2  5x  2 2x 2  3x
5)  dx J 
e x  4x 2  2x  2 ,
e x
 4x 2  2x  2
dx
e x  2x 2  5x  3x  2
I J   e x  4x 2  2x  2
dx  x  c1
ex  8x  2
(ex  4x 2  2x  2)'
I J   x 2
 x 2
dx  ln ex  4x 2  2x  2  c2
e  4x  2x  2 e  4x  2x  2
I J x c1
{ I J  ln e x  4x 2 2x 2 c2
x  ln ex  4x 2  2x  2 c1  c2
x 2
2I  x  ln e  4x  2x  2  c1  c2  I  
2 2
x  ln ex  4x 2  2x  2 c1  c2 x  ln ex  4x 2  2x  2 c1 c2
J  x  c1    
2 2 2 2
Vă propun spre rezolvare următoarele exerciții:
1.  cos2 2xdx 
 cos 2x  e 2x dx 
2
2.
cos x
3.  cos x  sin x
dx 
e x  3x 2  8x  4
 e x  6x 2  4x  4
dx  profesor, Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu”
B-dul Traian, nr. 165, cod 610143

Piatra-Neamţ, judeţul Neamţ
e-mail: irina.michiu@gmail.com
7
CONCURSUL JUDEŢEAN DE MATEMATICĂ “MATHGAL”

prezentare de Florin Antohe
Sâmbătă 26 ianuarie 2013 s-a desfăşurat la Şcoala Gimnazială nr 5 Galaţi,

în colaborare cu inspectoratul şcolar judeţean Galaţi, a doua ediţie a concursului judeţean de
matematică MATHGAL. Concursul s-a adresat elevilor din clasele III-VIII şi a avut două
probe: individuală şi pe echipe. La proba individuală s-au înscris 400 de elevi , iar la proba pe
echipe 10 echipe.
Comisia de organizare a concursului a fost alcatuită din : Prof. Florin Antohe-
coordonatorul concursului, Prof. Daniela Nicolaev-Malaxa- director al şcolii 5, Prof.
Gavrilă Geo-Alex şi Prof. Lucia Popa- responsabila comisiei metodice Matematică şi
Ştiinţe.Preşedintele concursului a fost domnul profesor Bogdan Antohe de la C.N.M.K
Galaţi.
Comisia de selectare a subiectelor la proba individuală a fost formată din:
institutor Constantina Huluţaş, prof. învăţământ primar Tatiana Lăbuş, prof. Marius
Antonescu, prof. Bogdan Antohe, prof. Florin Antohe, prof. Daniela Nicolev Malaxa. La
proba pe echipe au lucrat: prof. învăţământ primar Tatiana Lăbuş, prof. Florin Antohe şi prof.
Gavrilă Geo Alex.
Subiectul probei individuale a constat în rezolvarea a 20 de itemi grilă , fiecare cu cinci
variante de răspuns. Fiecare item a fost notat cu 4 puncte ( în cazul unui răspuns corect),
penalizat cu un punct (în cazul unui răspuns greşit) şi 20 de puncte s-au acordat din oficiu. La
proba pe echipe au fost 3 probe a câte 45 de minute cu câte 3 probleme la care s-a cerut
soluţia completă.
Premiile acordate au fost în bani, la fiecare clasă având următorul cuantum: Premiul I- 100
ron, Premiul al II-lea – 75 ron şi Premiul al III-lea- 50 ron. De asemenea au fost oferite
menţiuni , la clasele III-IV (peste 75 de puncte), iar la ciclul gimnazial (peste 50 de puncte).
La proba pe echipe: Premiul I- 25 ron/ membru echipă, Premiul II- 20 ron/membru echipă,
Premiul al III-lea 15 ron/ membru echipă.
Toţi elevii au primit diplomă de participare.
Concursul a fost finanţat din vânzarea numărului 4 al revistei de matematică MATHGAL cât
şi din taxa de participare.
Premianţii concursului judeţean de matematică MATHGAL ediţia a II-a
Clasa a III-a
Premiul I: Buleti Daria Maria, Colegiul Naţional “Costache Negri” Galaţi

Matei Rareş Andrei, Şcoala Gimnazială Gheorghe Marinescu Galaţi
Nămoianu Petre, Şcoala Gimnazială nr 24 Galaţi
Togea Maria Alexandra, Şcoala Gimnazială Gheorghe Marinescu Galaţi
Premiul al II-lea: Anghel Fabian, Şcoala Gimnazială „Miron Costin” Galaţi
Dobrin Ionuţ, Colegiul Naţional „Costache Negri” Galaţi
Murgoci Cristiana, Şcoala Gimnazială „Ştefan cel Mare” Galaţi
Premiul al III-lea: Furcilă Denisa Maria, Colegiul Naţional „Costache Negri” Galaţi
Clasa a IV-a
Premiul I: Tătaru Mihai Radu, Colegiul Naţional „Costache Negri” Galaţi

Premiul al II-lea: Chioralia Vlad Augustin, Colegiul Naţional „Costache Negri” Galaţi
Moraru Tudor George, Colegiul Naţional „Costache Negri” Galaţi
Năstase Andra Georgiana, Şcoala Gimnazială Gheorghe Marinescu
8
Premiul al III-lea: Pamfile Mirela Georgiana, Şcoala Sfântul Grigore Teologul Galaţi
Clasa a V-a
Premiul I: Ciupu Andrei, Şcoala Gimnazială nr 29 Galaţi

Premiul al II-lea: Dumitriu Alexandru, Şcoala Gimnazială nr 29 Galaţi
Premiul al III-lea: Comănici Rareş, Şcoala Gimnazială nr 29 Galaţi
Clasa a VI-a
Premiul I: Maftei Andrei, Şcoala Gimnazială nr 5 Galaţi

Secuianu Denis, Şcoala Gimnazială Iulia Haşdeu Galaţi
Premiul al II-lea: Hagiu Alin, Şcoala Gimnazială nr 5 Galaţi
Premiul al III-lea: Dragomir Rareş, Colegiul Naţional „Costache Negri” Galaţi
Clasa a VII-a
Premiul I: Hău Alexandru, Şcoala Gimnazială nr 29 Galaţi

Premiul al II-lea: Halip Alexandru, Şcoala Gimnazială nr 5 Galaţi
Premiul al III-lea: Tudor Dragoş, Şcoala Gimnazială Mihai Eminescu Galaţi
Clasa a VIII-a
Premiul I: Şotir Anca, Şcoala Gimnazială nr 29 Galaţi

Premiul al II-lea: Oană Diana, Colegiul Naţional „Costache Negri” Galaţi
Premiul al III-lea: Gafton Mihnea, Şcoala Gimnazială Mihai Eminescu Galaţi
În continuare vă prezentăm subiectele la proba individuală:
CONCURSUL JUDEŢEAN DE MATEMATICĂ MATHGAL

CLASA A III-A
1. Câte posibilităţi sunt pentru a  b  36 ?

A B C D E
2 1 3 4 Alt răspuns
2. Rezultatul exerciţiului 38   4  7   10   25  3  14  este:
A B C D E
3. Se dau numerele: a  3  2; b  3  4  1; c  5  9  20 . Rezultatul calcului c  b  3a este:
A B C D E
4. În curtea bunicii se află 10 găini, 2 iepuri, 2 căţei şi câţiva purceluşi, în total 44 picioare.
Câţi purceluşi se plimbă prin curte?
A B C D E
5. Mă gândesc la un număr, adaug încincitul lui 5, apoi adaug produsul numerelor 5 şi 8 şi
obţin 90. La ce număr m-am gândit?
A B C D E
9
6. Descăzutul este cu 10 mai mic decât dublul scăzătorului. Scăzătorul reprezintă

numărul pe care îl obţin adunând dublul lui 5 cu împătritul lui 5. Diferenţa celor două
numere este:
A B C D E
7. Suma predecesorului şi a succesorului numărului 999 este:
A B C D E
1998 998 1000 Alt răspuns
8. Mama primeşte de ziua ei 3 crizanteme albe, de 3 ori mai multe crizanteme galbene,
garoafe încincitul numărului de crizanteme albe, iar trandafiri dublul celui mai mic număr
impar. Câte flori a primit mama?
A B C D E
9. Ioana are 5 nuci, iar Elena cu 2 mai mult decât triplul nucilor Ioanei. Pentru o prăjitură ele
folosesc 15 nuci. Câte nuci le mai rămân?
A B C D E
10. Din 10 cuburi Codrin construieşte o căsuţă. El are mai puţin de 40 de cuburi. Câte căsuţe
ar putea construi?
A B C D E
11. Cel mai mare număr de trei cifre distincte mai mic decât 900 este:
A B C D E
899 789 897 898 Alt răspuns
12. Produsul a două numere este 18, iar câtul lor este 2. Care sunt numerele?
A B C D E
2 şi 9 6 şi 3 8 şi 2 9 şi 4 Alt răspuns
13. La recoltatul căpşunilor au participat 8 băieţi şi 9 fete, adunând în total 101 kilograme.
Câte kilograme a cules un băiat, dacă fiecare fată a cules 5 kilograme de căpşuni?
A B C D E
14. O carte are 100 pagini. Irina citeşte câte 10 pagini pe zi. Dacă a citit deja 4 zile, peste câte
zile va termina cartea?
A B C D E
15. Ce numere urmează: 80 72 64 ---- ---- ----?
A B C D E
57; 54; 51 61; 58; 55 60; 56; 52 56; 48; 40 Alt răspuns
16. Două veveriţe au împreună 60 alune. Dacă prima consumă cât dublul celei de a doua şi
fiecare rămâne cu 15 alune, câte alune a avut fiecare?
A B C D E
20 şi 40 30 şi 30 35 şi 25 45 şi 15 Alt răspuns
17. Cu cât este mai mare 421 decât răsturnatul său?
A B C D E
297 642 197 124 Alt răspuns
18. Din cel mai mare număr de 3 cifre impare diferite scade succesorul numărului 799.
Rezultatul este:
A B C D E
175 276 389 228 Alt răspuns
10
19. Primul termen este 814, iar al doilea termen este cu 696 mai mic. Care este suma ?
A B C D E
287 932 118 1510 Alt răspuns
20. Un croitor are un balot de 72 de metri de stofă din care taie zilnic câte 9 metri. Dacă
începe lucrarea luni , în ce zi va termina de tăiat materialul, lucrând câte 5 zile pe
săptămână?
A B C D E
miercuri vineri luni duminică Alt răspuns
Subiectele au fost selectate/elaborate de institutor Constantina Huluţaş.

CLASA A IV-A
1. Câte numere naturale cu trei cifre egale există?

A B C D E
2. Suma dintre cel mai mare număr natural par de trei cifre distincte şi cel mai mic număr
natural impar de două cifre egale este:
A B C D E
999 988 993 1 000 Alt răspuns
3. Rezultatul operaţiei 26 17  este:
A B C D E
43 242 442 1 000 Alt răspuns
4. Află termenul necunoscut din operaţia dată: 76  y : 4 . Valoarea lui y este:
A B C D E
5. Dacă înmulţim 45 cu 1000, obţinem:
A B C D E
450 4500 45000 1045 Alt răspuns
6. Suma a 4 numere consecutive este 102. Să se afle numerele.
A B C D E
23; 25; 27; 29 22; 24; 26; 28 24; 25; 26; 27 25; 25; 26; 26 Alt răspuns
7. Aproximează prin lipsă sau prin adaos la ordinul al şaselea numerele naturale:
123456; 876543.
A B C D E
120000 ; 123000; 123400; 100000; Alt răspuns
88000 877000 876500 900000
8. Cum se scrie în cifre numărul “unsprezece milioane unsprezece mii unsprezece”?
A B C D E
11111111 111111 11011011011 11011011 Alt răspuns
9. Doi fraţi au împreună 21 ani. Peste 21 ani ei vor avea împreună:
A B C D E
42 ani 82 ani 63 ani 84 ani Alt răspuns
10. Predecesorul unui număr natural este 10001. Care este succesorul lui?
A B C D E
10010 9999 10000 10002 Alt răspuns
11
11. Două lăzi cu fructe cântăresc 60 kg. O ladă goală cântăreşte 5 kg. Fructele dintr-o ladă
cântăresc:
A B C D E
20 kg 25 kg 55 kg 30 kg Alt răspuns
12. Suma dintre un număr natural, jumătatea sa şi sfertul său este 91. Care este numărul
iniţial?
A B C D E
13. Operaţia care nu are ca rezultat numărul 12 este :
A B C D E
6   3  1 57 6  23 6  2  3 Alt răspuns
14. Dacă mama are 38 de ani, iar tatăl cu 6 ani mai mult, peste câţi ani vor avea împreună un
secol?
A B C D E
82 ani 18 ani 9 ani 44 ani Alt răspuns
15. O carte costă 60 lei şi jumătate din valoarea ei. Câţi lei costă cartea?
A B C D E
16. Unul dintre aceste rezultate nu este egal cu celelalte. Care?
A B C D E
2120 212 10 21200 : 10 212  10 Alt răspuns
17. Trei canguri urcă o scară în salturi. Cel mic sare treptele din 2 în 2, mijlociul din 5 în 5,
iar cel mare din 6 în 6. Află numărul primei trepte pe care vor călca toţi trei.
A B C D E
18. În faţa blocului nostru se joacă 13 copii. Câte fete şi câţi băieţi sunt, dacă fiecare băiat are
2 surori şi numai 2 băieţi sunt fraţi?
A B C D E
11 băieţi şi 3 băieţi şi 7 băieţi şi 6 5 băieţi şi 8 Alt răspuns
2 fete 10 fete fete fete
19. În garderoba unei doamne se găsesc 5 sacouri, 7 bluze şi 4 fuste. Toate combinaţiile sunt
posibile. În câte moduri se poate îmbrăca această doamnă?
A B C D E
20. Suma dintre descăzutul, scăzătorul şi restul unei scăderi este 1010. Care este descăzutul?
A B C D E
504 502 503 505 Alt răspuns
Subiectele au fost elaborate de profesor pentru învăţământ primar Tatiana Lăbuş.

CLASA A V-A
1.Dacă  x  270 : 3   5  100  : 600  1 , atunci x 2 este:
A B C D E
2.Pentru numerotarea paginilor unei cărţi s-au folosit 315 cifre. Numărul de pagini al cărţii
este:
A B C D E
141 140 150 159 Alt răspuns
12
     
3. Calculând 2 6  310  5 7 : 2 6  39  55  70  2 2  1 : 15  2 3 obţinem:
A B C D E
4.Numărul n  1  71  7 2  73  ...  750 se divide cu:
A B C D E
5.Câte zerouri are la sfârşit numărul n  1 2  3  ...  95 ?
A B C D E
6.Restul împărţirii numărului A  1  2  3  ....  2009  2010  15 la 29 este:
A B C D E
7.Fie mulţimile A   x | x  ,5x  2  3 x 1 şi B   x | x  ,  2x  3 |18 . Atunci card AB 
A B C D E
8.Ordinea crescătoare a numerelor a  2001 ; b  2000  2000 ; c  200210  2001 este :
11 10 9
A B C D E
c;a;b a;b;c c;b;a b;a;c Alt răspuns
2013 2013 2013
9. Ultima cifră a sumei S  6  4  7 este:
A B C D E
10. Cifra a pentru care numărul A  2a 7  a5  3  a  26 să fie pătrat perfect este:
A B C D E
2009 2007
11.Restul împărţirii lui 3  2 la 5  2 este:
A B C D E
5 2 2006 4 2 2008 Alt răspuns
0
12.Rezultatul calculului 1998 1999  2 1997  1998 1997  2  2013 este:
A B C D E
13.Fie numărul x  102004  9 102000  2 .Suma cifrelor lui x este:
A B C D E
1800 18008 18000 2013 Alt răspuns
14.Valoarea lui x pentru care este adevărată egalitatea : 2  4   4  4  ...  4 2013   3 este:
2x 2
A B C D E
0 2012 1002 2014 Alt răspuns
15. Dacă se aşează câte un elev în bancă rămân 6 elevi în picioare, iar dacă se aşează câte 3
elevi în bancă rămân două bănci libere. Dacă xy este numărul de elevi atunci x  y :
A B C D E
2
16.Calculând 101 1001  11011:11 :10  9 obţinem:
A B C D E
1000 1001 999 100 Alt răspuns
17. Dacă împărţim un număr natural la 72 obţinem restul 68. Restul împărţirii aceluiaşi
număr la 24 este :
13
A B C D E
18. Dacă a  2  b  5 ; 2  a  b  4 , atunci 2  a 2  5  a  b  2  b 2 este :
A B C D E
19.Fie mulţimea A  9;59;109;....; 2009 .Al 30-lea element al mulţimii este:
A B C D E
1239 1379 1459 1789 Alt răspuns
20.Într-un bloc sunt 210 camere în 75 de apartamente cu 2, respectiv 3 camere. Dacă ab este
numărul apartamentelor cu 3 camere, atunci a  b 
A B C D E

CLASA A VI-A
1.Rezultatul calculului  20132  2013   2012 2  2012  este:

A B C D E
2.Suma cifrelor a, b , consecutive , astfel încât numărul 25a 7b să fie divizibil cu 15 este :
A B C D E
3.Dacă triplul complementului unui unghi este cu 450 mai mare decât jumătatea
suplementului său , atunci măsura unghiului este egală cu:
A B C D E
45 0
50 0
54 0
60 0 Alt răspuns
3a  3 2b  2 c 1
4.Fie a, b, c numere naturale nenule pentru care 2 2  2  4416 . Numărul
tripletelor pentru care propoziţia este adevărată este:
A B C D E
5.Care este produsul numerelor naturale nenule a, b cu proprietatea că  a; b   10 şi
3a  5b  180 ?
A B C D E
360 300 150 1800 Alt răspuns
6.Un segment [AB] are lungimea egală cu 260 cm. Dacă M este mijlocul segmentului [AB],
atunci segmentul [MB] are lungimea egală cu:
A B C D E
7.Se consideră numărul n  120 . Dacă adunăm cel mai mic pătrat perfect mai mare decât n
cu cel mai mare număr impar care divide n , obţinem numărul:
A B C D E
135 136 181 115 Alt răspuns
16 9 4
8. Rezultatul calculului : 2   : este :
81 4 9
14
A B C D E
9.Cel mai mare număr de trei cifre care împărţit la 5, la 6 şi la 7 dă resturile 1, 2 şi respectiv 3
este :
A B C D E
966 836 936 986 Alt răspuns
6 7
10. Care este a 2013-a zecimală a numărului  :
7 6
A B C D E
11. Fie unghiurile AOB, BOC , COD, DOE , EOA formate în jurul punctului O , astfel
încât m  AOB   2a; m  BOC   2a  2; m  COD   4a  4; m  DOE   8a  6 , iar
unghiul EOA este unghi drept. Numărul a este egal cu:
A B C D E
0
14 7 '30 '' 0
17 7 '30 '' 0
16 7 '30 '' 0
15 7 '30 '' Alt răspuns
12. Măsura unghiului format de acele unui ceasornic care arată ora 12 şi jumătate este:
A B C D E
150 0
60 0
90 0
165 0 Alt răspuns

13.Cardinalul mulţimii M  abcd | ab  2  cd este : 
A B C D E
2
14.Un dreptunghi are aria egală cu 30 cm . Mărind lungimea cu 2 cm, aria noului dreptunghi
este egală cu 40 cm 2 . Perimetrul dreptunghiului iniţial este:
A B C D E
15. Numărul A  32 n 5  7 n  63n 1  32 n 1  7 n  2 este divizibil cu:
A B C D E
16.Calculând 0,3  0, 2   0,5  0,1: 0,5  obţinem:
A B C D E
44 0,84 4,4 0,44 Alt răspuns
6n  20
17. Numărul valorilor naturale ale lui n , pentru care   este:
n3
A B C D E
2 2
18. Dacă a  2  b  8 ; 2  a  b  7 , atunci a  5  a  b  2  b este :
A B C D E
1 5 25 
19. Rezultatul calculului  0,  3   2,  45   0,1 26   :   2    1986 este:
3 11 198 
A B C D E
1986 1987 1324 1432 Alt răspuns
20.Dacă AB  CD  O , [OM este bisectoarea unghiului BOD , iar
2  m  AOC   3  m  BOC  , atunci m  COM  este:
15
A B C D E
1260 1440 1150 1650 Alt răspuns

CLASA A VII-A
3 k 1 1 2k 1 k  k 1
1.Pentru k număr natural par nenul , expresia E    1    1    1 este:
5 3 15
A B C D E
4 1 1 1 Alt răspuns
 
15 3 3
2. Preţul unui obiect creşte cu 21 % şi apoi, noul preţ cu 44 %.Dacă mărim de două ori
succesiv preţul obiectului cu p % şi obţinem în ambele cazuri acelaşi preţ, atunci p este :
A B C D E
65 33 32,5 34 Alt răspuns
3. Suma cifrelor numărului A  2013  2  4  6  ...  4024 este:
A B C D E
1 1 1 2011
4. Soluţia naturală a ecuaţiei 1    ...   este :
1 2 1 2  3 1  2  3  ...  x 1006
A B C D E
1002 2013 2012 2010 Alt răspuns
5. Se consideră triunghiul isoscel ABC cu AB  AC . Fie D , mijlocul laturii  BC  şi
M mijlocul segmentului  AD şi N piciorul perpendicularei din D pe  BM  .Atunci
m  ANC  este :
A B C D E
0 0 0 0
6.Două robinete pot umple un bazin în 16 ore. Dacă robinetele sunt deschise timp de 12 ore şi
se opreşte primul atunci al doilea robinet va umple bazinul singur în 20 de ore. În câte ore ar
umple bazinul primul robinet dacă ar curge singur?
A B C D E
7. Care este cel mai mare dintre două unghiuri complementare ale căror măsuri sunt direct
proporţionale cu măsurile complementului şi respectiv suplementului lor?
A B C D E
0 0 0 0
15 15 15 15
8. Fie numărul n     .Atunci 62  n este:
2 17 17  32 32  47 47  62
A B C D E
9.Un romb are latura egală cu media proporţională a diagonalelor sale. Câte grade are măsura
unghiului ascuţit?
A B C D E
 2 1 3  1
10. Calculând    : obţinem:
5 3 12 75  12
16
A B C D E
11. Suma numerelor de forma ab , a  b , pentru care ab  ba  3  a  b    este:
A B C D E
127 124 68 234 Alt răspuns
12. Pe laturile AD şi CD ale unui paralelogram ABCD se construiesc spre exterior
triunghiurile echilaterale ADE şi DCF . Atunci triunghiul BEF este:
A B C D E
dreptunghic isoscel echilateral scalen Alt răspuns
13. Câte soluţii întregi are ecuaţia x  1  x  2  3 ?
A B C D E
una patru zero trei Alt răspuns
7225 28900 226576
14. Soluţia ecuaţiei    17 este:
11 23 x
A B C D E
0,5 2,5 1,5 3,2 Alt răspuns
15. Fie ABCD un dreptunghi şi M   AB  . Dacă MD  13 cm, MC  20 cm, AC  21 cm
atunci aria dreptunghiului ABCD este:
A B C D E
2 2 2 2
46 cm 112 cm 252 cm 324 cm Alt răspuns
16. În pătratul ABCD cu AB  12 cm se ia punctul N  AD astfel încât AN  8 cm şi
M mijlocul lui AB . Atunci aria triunghiului MNC este :
A B C D E
2 2 2 2
52 cm 60 cm 46 cm 72 cm Alt răspuns
6 11 11 32 33 22 24 16
17. Rezultatul calculului 81  9  8  2  2  3  3  4 este :
A B C D E
18. Fie ecuaţia: 2 xy  3 y  7 x  2; x, y   . Maximul sumei dintre x şi y este:
A B C D E
abc abc abc
19. Suma numerelor abc , pentru care are loc abc  2  3  ...  n  2 n  2n 1  1 este:
2 2 2
A B C D E
369 1245 547 896 Alt răspuns
   
20. Rezultatul calculului 32  96   126  8 63  27   2 24 7  372 este:
  
A B C D E
12 6 0 12 2 12 Alt răspuns
CLASA A VIII-A
1.Fie a, b   astfel încât a  b  1 şi b  1;3 .Atunci a2  b2  2b 1  a2  b2  6b  4a 13 

A B C D E
2 2 3 3 2 3 3 2 Alt răspuns
17
 x  1 2 x 2  x  2 x  1  2 x 2  5x  2
2. Forma cea mai simplă a expresiei E  x       este:
 2x 1 4x2 1 2 x 1  x2  2 x  8
A B C D E
x2 x2 x2 x 1 Alt răspuns
x4 x4 x4 x4
3. Suma numerelor n pentru care n 2  8n  37   este:
A B C D E
4. Numărul m  6  35    
14  10  6  35 este :
A B C D E
iraţional compus impar natural Alt răspuns
5. Dacă x  5  2 6  5  2 6 , atunci x 2 are valoarea:
A B C D E
5  3 8 10 Alt răspuns
6.Valoarea lui a   din  2;4    a;5    a; 4  este:
A B C D E
7. Pe planul pătratului ABCD se ridică perpendiculara ME , unde M   AC  .Dacă
AE  CE şi m  EBD   2  m  CAE  , atunci m  DE;  ABC   este:
A B C D E
60 0
75 0
90 0
30 0 Alt răspuns
8. Fie ABCDA ' B ' C ' D ' un paralelipiped dreptunghic cu AB  4 cm , BC  8 cm şi
AA '  12 cm . Tangenta unghiului dintre dreapta BD ' şi planul  DCC ' este:
A B C D E
2 10 10 10 5 10 Alt răspuns
3 5
9.Suma soluţiilor ecuaţiei 3 x  1  2  4 este:
A B C D E
2 1 3 5 Alt răspuns
10. Înălţimea tetraedrului regulat cu latura de 6 cm este:
A B C D E
2 6 3 3 2 4 Alt răspuns

11. Cardinalul mulţimii A  x   | x 5  2 6  3  3  x 4  2 3 este: 
A B C D E
1
12. Dacă în ABC , m  A   900 şi sin  C   , atunci tg 2 B este:
5
A B C D E
13. Dacă x  x  4   13  y  6  y  , atunci x  y este:
18
A B C D E
14. Pe planul triunghiului ABC cu AB  13 cm , AC  20 cm şi BC  21 cm se ridică
perpendiculara AM , cu AM  4 3 cm .Distanţa de la A la planul  MBC  este:
A B C D E
15. Fie DABC o piramidă triunghiulară regulată , cu baza ABC . m    AD; BC   este:
A B C D E
0 0 0 0
16. Cel mai mare număr natural care este soluţie a inecuaţiei x   x  3  2   0 este :
A B C D E
17. Rezultatul calculului  
52 17 2  52  82  32  132  32  52 : 0,1  4   0, 0  3 
1
este:
A B C D E
18. Numărul a  x3  6 x 2  11x  6 , oricare ar fi x   se divide cu :
A B C D E
19. Forma cea mai simplă a expresiei E  x   2

 x 2 3 x  1 x 2  3 x  4   2 x 2  3x  4
 este:
 x  3x  1 x 2  3x  6  6 x2  3x  2
A B C D E
2 2
1 x  3x  5 x 3 x  4 Alt răspuns
20. Fie cubul ABCDA ' B ' C ' D ' cu muchia AB  8 cm . Măsura unghiului dintre BC ' şi
CD ' este
A B C D E
0 0 0 0
De la o CLIPĂ, la ETERNITATE...
Unităţi de măsură pentru timp
de Lucia Popa
Unităţile de măsură ale timpului variază de la momentul infim până la intervale
interminabile de timp. Descrierile următoare încearcă să surprindă câteva aspecte ale acestei
largi entităţi cronologice.
O ATTOSECUNDĂ ( 10- 18 s, a miliarda parte din miliarda parte a unei secunde)
Cel mai scurt moment pe care oamenii de ştiinţă îl pot cronometra este măsurat în
attosecunde. O rază de lumină străbate în acest timp o distanţă echivlentă cu dimensiunea
unui atom. Cercetătorii au creat, folosind lasere de mare viteză, impulsuri luminoase care
durează în jur de 250 attosecunde. Deşi acest interval pare inimaginabil de scurt, el este cu
mult mai lung în comparaţie cu TIMPUL PLANCK – aproximativ 10-43 s) despre care se
crede că este cel mai scurt interval de timp posibil.
O FEMTOSECUNDĂ ( 10-15s, a milioana parte din a miliarda parte a unei secunde)
19
Lumina parcurge în acest timp o distanţă de 300 nm. Un atom dintr-o moleculă
termină complet o singură vibraţie a sa în 10 până la 100 de femtosecunde. Chiar reacţiile
chimice rapide (explozive) durează, în general, câteva sute de femtosecunde. Interacţiunea
luminii cu pigmenţii din retina ochiului uman – proces prin care devine posibilă vederea –
durează 200 femtosecunde.
O PICOSECUNDĂ ( 10-12s, a mia parte din a miliarda parte a unei secunde)
Quark-ul, o rară particulă subatomică, creată în acceleratoare de mare energie,
are durata de viaţă de o picosecundă. Lumina străbate în acest interval de timp un drum de
0,3 mm. Durata medie de existenţă a unei legături de hidrogen între două molecule de apă în
stare lichidă, la temperatura camerei, este de, aproxima-tiv, 3 picosecunde.
O NANOSECUNDĂ ( 10- 9s, a miliarda parte dintr-o secundă)
O rază de lumină străbate prin vid 30 cm în acest timp. Un microprocesor al
unui computer îndeplineşte o sarcină simplă, cum ar fi adunarea a două numere, într-un
interval de 2 până la 4 nanosecunde. Mezonul K, o altă particulă subatomică, are durata de
viaţă de 12 nanosecunde.
O MICROSECUNDĂ ( 10- 6s, a milioana parte dintr-o secundă)
O rază de lumină ar călători prin vid în acest interval de timp, 300 metri, adică de
3 ori lungimea unui teren de fotbal, iar o undă sonoră s-ar propaga pe o distanţă de 0,3 mm.
Flash-ul unui stroboscop comercial durează aproximativ o microsecundă. Un baton de
dinamită explodează în 24 microsecunde după ce fitilul a ars complet.
O MILISECUNDĂ ( 10-3s, a mia parte dintr-o secundă)
Cea mai scurtă expunere a unui aparat de fotografiat obişnuit. O muscă bate din
aripi o dată la 3 milisecunde. Lumina parcurge, în vid, 300 km. Luna, pe măsură ce se
îndepărtează foarte lent de Pământ
( cu 3 cm pe an) se roteşte mai încet în fiecare an cu 2 milisecunde.
O ZECIME DE SECUNDĂ
“Cât ai clipi” Urechea umană are nevoie de acest interval de timp pentru a
distinge un ecou de sunetul lui iniţial, care l-a generat. Voyager 1, cea mai rapidă sondă
spaţială creată de om, străbate în acest timp 2 km, în timp ce lumina parcurge 30 000 km. O
pasăre colibri bate din aripi în acest timp de 7 ori. Un diapazon vibrează la cea mai înaltă
frecvenţă, de 4 ori.
O SECUNDĂ
Cam atât durează o bătaie de inimă a unei persoane sănătoase. În medie,
americanii consumă 350 de felii de pizza în acest timp. Pământul se învârte în jurul Soarelui
30 de km, în timp ce Soarele călătoreşte în galaxie, cu întregul sistem solar, 274 km. Dar o
secundă nu este suficientă unei raze de lumină să ajungă de la Lună la Pământ (1,3 secunde).
Tradiţional, secunda reprezintă a 60-a parte din a 24-a parte din durata unei zile, dar fizica i-a
dat o definiţie mult mai precisă: o secundă reprezintă durata a 9 192 631 770 vibraţii ale unui
singur tip de radiaţie produsă de atomul de cesiu 133 (133Cs).
UN MINUT
Creierul unui nou-născut creşte cu 2 miligrame în acest timp. Inima unui şoarece
bate într-un minut de 1 000 de ori. O persoană obişnuită poate spune aproximativ 150 de
cuvinte sau poate citi 250 de cuvinte. Lumina emisă de Soare atinge Pământul în 8min20s.
Lumina reflectată de planeta Marte la opoziţie călătoreşte aproximativ 4 minute până la noi.
O ORĂ
Planeta noastră se roteşte într-o oră în jurul axei sale cu 150 (un fus orar). Acesta
este intervalul de timp necesar pentru ca o celulă reproducătoare să se dividă în două celule
fiice. O oră şi 16 minute este intervalul mediu de timp între 2 erupţii ale gheizerului Old
Faithful din Parcul Naţional Yellowstone, din SUA. Lumina reflectată de Pluto, cândva
20
considerat cea mai îndepărtată planetă din sistemul solar, atinge Pământul în 5 ore şi 20
minute.
O ZI
Pentru oameni, aceasta reprezintă probabil cea mai naturală unitate de timp,
durata unei rotaţii complete a Pământului în jurul axei sale. O zi solară (24 ore) reprezintă
durata unei rotaţii a planetei, în sistemul de referinţă legat de direcţia Pământ – Soare. O zi
siderală (23h 56min)reprezintă durata rotaţiei în sistemul de referinţă legat de stelele fixe.
Viteza de rotaţie a planetei noastre scade treptat datorită influenţei gravitaţio-nale a Lunii şi a
altor corpuri cereşti. Perioada de rotaţie a Pământului creşte din acest motiv cu 0,0023s/secol.
Într-o zi, inima umană bate de 100 000 de ori, în timp ce plămânii inspiră aproximativ 11 000
litri de aer. În acelaşi interval de timp, un pui de balenă albastră mai adaugă la greutatea sa
corporală încă 90 kg.
UN AN
Într-un an, Pământul efectuează o revoluţie completă în jurul Soarelui şi se
roteşte de 365,26 ori în jurul axei sale. Nivelul mediu al apelor oceanului creşte cu
aproximativ 2 milimetri, iar America de Nord se îndepărtează de Europa cu 3 cm. Lumina de
la Proxima Centauri, cea mai apropiată stea, atinge Pământul după 4,3 ani – în aproape
acelaşi interval de timp care le este necesar curenţilor de apă de la suprafaţa oceanului
planetar să circum-navigheze globul terestru.
UN SECOL (100 ani)
Luna se îndepărtează de Pământ cu 3,8 metri. Tot atât au durata de “viaţă”
compact-discurile şi CD-ROM-urile obişnuite. Foarte rar, un om atinge această vârstă, dar
ţestoasele gigante pot trăi până la 177 ani. Unele comete periodice revin în apropierea
Soarelui după o perioadă de aproximativ un secol. (ex. Halley, Ikeya-Seki, Swift-Tuttle, care
produce curentul meteoric Perseide). Planetei Saturn îi trebuie 90 de ani pentru a efectua o
rotaţie completă în jurul Soarelui.
UN MILION DE ANI (106 ani)
Cele mai mari stele, supergigante albastre, care sunt de milioane de ori mai
strălucitoare decât Soarele, ard şi dispar după acest interval de timp. O navă spaţială care ar
călători cu o viteză apropiată de cea a luminii nu ar reuşi să parcurgă nici jumătate din
distanţa până la galaxia Andromeda ( 2,6 milioane ani-lumină). Într-un milion de ani oraşul
Los Angeles, din cauza mişcării plăcilor tectonice, va ajunge la o distanţă de 40 km spre nord
faţă de actuala sa poziţie.
UN MILIARD DE ANI (109 ani)
Atât a durat ca Pământul, imediat după formarea sa, să se răcească , să se
acopere cu oceane, să dea naştere vieţii unicelulare şi să-şi schimbe atmosfera, din cea
primordială, de CO2, în una prielnică vieţii- bogată în oxigen. În acest timp, Soarele s-a rotit
de 4 ori în jurul centrului galaxiei noastre. Universul are o vârstă de 13,7 miliarde de ani,
Soarele s-a format acum 4,5 miliarde de ani, iar Pământul s-a format acum 4 miliarde de ani.
Soarele este la mijlocul existenţei sale, deci va mai dura încă aproximativ 5 miliarde de ani
până se va transforma într-o gigantă roşie, apoi într-o stea pitică albă, în centrul unei
nebuloase planetare, la sfârşitul existenţei sale. Astronomii cred că Universul va continua să
se extindă până se va stinge ultima stea ( peste 100 miliarde de ani) şi până când se va
evapora ultima gaură neagră (10100 ani ). Viitorul nostru se prefigurează înaintea noastră cu
mult mai mult timp decât trecutul, lăsat în urmă.
21
Cadrul conceptual al proiectării itemilor în proiectul internaţional

OECD-PISA
de Florin Antohe
Cadrul de proiectare a itemilor – Domeniul Matematică

Definiția PISA a deprinderilor de bază la Matematică (cultura matematică, alfabetizarea
la matematică - engl. mathematical literacy, fr. culture mathématique):
 “Alfabetizarea matematică reprezintă capacitatea individuală de a identifica și de a
înțelege rolul pe care îl joacă matematica în lume, de a formula judecăți bine
fundamentate, de a utiliza și de a se angaja în înțelegerea matematicii în moduri
care satisfac necesitățile vieții individului ca un cetățean constructiv, interesat și
reflexiv.”
  Formularea judecăților întemeiate pe date?
  Angajamentul în înțelegerea matematicii ca instrument de cunoaștere a vieții?
  Perspectiva cetățeniei active ?
Domeniul de referință la matematică operaționalizează trei componente:
- Situațiile sau contextele în care sunt localizate problemele (contexte: personale,
educaționale / ocupaționale, publice și științifice).
- Conținutul matematic necesar a fi utilizat pentru rezolvarea problemelor, structurat
prin patru elemente cuprinzătoare: cantitățile; spațiul și forma; schimbarea și relațiile;
probabilitățile).
- Competențele necesar a fi activate pentru a conecta lumea reală, în care sunt generate
problemele, cu matematica și, astfel, a rezolva aceste probleme .
Aspecte-cheie ale conținuturilor de tipul spațiul și forma:
- Recunoașterea formelor și a modelelor
- Descrierea, codificarea și decodificarea informațiilor vizuale
- Înțelegerea schimbărilor dinamice ale formelor
- Asemănări și deosebiri
- Poziții relative
- Reprezentările bidimensionale și tridimensionale și relațiile dintre acestea
- Navigarea / orientarea în spațiu
Aspecte-cheie ale conținuturilor de tipul Schimbarea și relațiile (vizează gândirea
funcțională):
- Reprezentarea schimbărilor într-o formă comprehensibilă (translația între
reprezentările de tip simbolic, grafic, algebric, geometric)
- Înțelegerea principalelor tipuri de schimbare
- Recunoașterea unor tipuri particulare de schimbare atunci când se manifestă
- Aplicarea tehnicilor dobândite pentru rezolvarea problemelor din lumea
înconjurătoare
- Controlarea universului în schimbare în avantajul individual și social
Aspecte-cheie ale conținuturilor de tipul Cantitățile (raționamentul cantitativ),
incluzând:
- Semnificația numerelor (inclusiv raționamentul direct, cel invers și cel inductiv)
- Înțelegerea semnificației operațiilor (inclusiv abilitatea de a face operații implicând
comparații, proporții și procentaje)
- Înțelegerea mărimii numerelor
- Calculele “elegante” (ex. Curba lui Gauss)
- Aritmetica mentală
- Estimările
22
Aspecte-cheie ale conținuturilor de tipul Probabilități , incluzând studiul matematic al

statisticii și al probabilităților:
- Gândirea statistică – parte a echipării mentale a fiecărui cetățean inteligent –
elemente-cheie:
- omniprezența variației în procese
- necesitatea datelor despre procese
- designul producerii datelor ținând cont de variații
- cuantificarea variațiilor
- explicarea variațiilor
- Gândirea probabilistă - studiul datelor și al întâmplării ca un întreg coerent Concepte
și activități:
- producerea datelor
- analiza datelor și vizualizarea / prezentarea datelor
- calculul probabilistic
- inferența
Procesele matematice în PISA:
Matematizarea: “activarea situațională a capacităților elevilor de a analiza, de a raționa
și de a comunica eficient ideile matematice pe măsură ce enunță, formulează, rezolvă și
interpretează problemele”
Pașii:
- Identificarea unei probleme din viața reală
- Organizarea problemei conform conceptelor matematice cu identificarea elementelor-
cheie matematice
- “Reorganizarea” graduală a realității prin procese precum formularea de ipoteze,
generalizarea și formalizarea, ce evidențiază caracteristicile matematice ale situației,
transformând problema din viața reală într-o problemă matematică reprezentând cu
acuratețe situația
- Rezolvarea problemei matematice
- Explicarea soluțiilor matematice în termenii situației reale, incluzând identificarea
limitelor soluției
Competențele matematice sunt grupate în trei clustere:
1. Reproducerea
2. Conexiunile
3. Reflecția
În PISA s-a optat pentru opt competențe matematice caracteristice:
- Gândirea și raționamentul
- Argumentarea
- Comunicarea
- Modelarea
- Enunțarea și rezolvarea problemelor
- Reprezentarea
- Utilizarea limbajului și a operațiilor simbolice, formale și tehnice
- Utilizarea instrumentelor și a echipamentelor (inclusiv instrumentele TIC)
Scopul studiului PISA privind matematica:
- Accentul cade pe cunoașterea și înțelegerea matematică aplicate în rezolvarea
problemelor rezultate din experiența de zi cu zi;
- Elevilor li se prezintă o varietate de probleme cu grade variate de indicații și de
structurare a rezolvării;
- Toate problemele au caracter autentic, pornind de la viața de zi cu zi, solicitând
elevilor să gândească, valorizând inclusiv calitatea lor de cetățeni;
23
- Sunt dezvoltați indicatori urmărind evidențierea gradului în care elevii pot utiliza ceea
ce au învățat pe cale formală, non-formală și informală (nu numai prin școală!) în
viață, în carieră etc.
Evaluarea PISA pentru domeniul matematică utilizează o combinaţie echilibrată de
itemi:
- Itemi subiectivi, cu răspuns construit (aproximativ 1/3)
- Itemi semiobiectivi, de tip closed constructed (aprox. 1/3)
- Itemi obiectivi, cu alegere multiplă, cu un singur răspuns corect (aprox.1/3)
În continuare voi prezenta câteva exemple (doar câteva din lipsa de spaţiu) de itemi pisa.
LICHENI
Un efect al încălzirii globale este acela că gheaţa unor gheţari se topeşte. La 12 ani după
ce gheaţa dispare , nişte plante mici, numite licheni, încep să crească pe stânci. Fiecare
lichean creşte aproximativ sub forma unui cerc. Relaţia dintre diametrul acestui cerc şi vârsta
plantei poate fi aproximată cu formula: d  7  t  12 , pentru t  12 , unde d reprezintă
diametrul plantei în mm şi t reprezintă numărul de ani care au trecut după ce gheaţa a
dispărut.
Întrebarea 1: LICHENI
Folosind formula, calculaţi diametrul licehanului la 16 ani după ce gheaţa a dispărut. Arătaţi
calculele efectuate.
Întrebarea 2: LICHENI
George a măsurat diametrul unor licheni şi a aflat că acesta este 35 mm. Cu câţi ani în urmă a
dispărut gheaţa în acel loc? Arătaţi cum aţi calculat.
TRAMBULINA
O trambulină pentru sărituri cu schiurile, are forma unui arc de cerc cu măsura 60º şi
raza 50 m. Arcul de cerc este tangent în E dreptei d, aceasta fiind paralelă cu dreapta BF.
Trambulina este susţinută de trei stâlpi, egal distanţaţi unul de altul. Cel mai scurt stâlp are
înălţimea de 10 m.
Întrebarea 1: TRAMBULINA
Calculează lungimea trambulinei şi apoi rotunjeşte rezultatul la cel mai apropiat întreg.
Întrebarea 2: TRAMBULINA
Află ce distanţă este între stâlpii de susţinere.
CUTREMURUL
La televizor a fost difuzat un documentar despre cutremure. Documentarul a inclus şi o
discuţie despre frecvenţa cu care acestea apar.
Un geolog a afirmat: “În următorii 20 de ani , şansele ca un cutremur să zguduie oraşul nostru
sunt de 2 la 3.
Întrebarea 1: CUTREMURUL
Care din următoarele afirmaţii reflectă cel mai bine ce a vrut să spună geologul:
2
A)  20  13,3 , deci în aproximativ 13-14 ani va fi un cutremur în oraş.
3
2 1
B) este mai mare decat deci poţi să fii sigur că va fi un cutremur în oraş în
3 2
următorii 20 de ani
24
C) Probabilitatea ca să fie un cutremur în oraş în următorii 20 de ani este mai mare ca

probabilitatea să nu fie acest cutremur.
D) Nu poţi prezice ce se va întampla , pentru că nimeni nu poate fi sigur când va avea loc
un cutremur.
GOSPODĂRIA LUI VIOREL

Pentru o mai bună gestionare a problemelor gospodăreşti, Viorel Metodius a
reprezentat într-un sistem de axe xOy zona în care locuieşte. A ales ca origine a sistemului
casa sa, iar axa Ox este îndreptată spre nord. O unitate de lungime înseamnă 1 dam în teren.
În acest sistem a reprezentat un bolovan B(2; 2), fântâna F(10; 2), un stejar S(15; 14) şi un
plop P(20; 25).
Întrebarea 1: GOSPODĂRIA LUI VIOREL

Calculează în metri pătraţi, ari şi hectare suprafaţa triunghiulară care are ca vârfuri bolovanul,
fântâna şi stejarul.
Întrebarea 2: GOSPODĂRIA LUI VIOREL
Care este distanţa dintre fântână şi stejar?
Întrebarea 3: GOSPODARIA LUI VIOREL
Verifica prin calcule dacă plopul , fântâna şi stejarul sunt reprezentate pe desen de puncte
coliniare.
profesor, Şcoala Gimnazială nr 5

str. Gorunului, nr. 6, cod 800437
Galaţi, judeţul Galaţi
e-mail:antoheflorin@yahoo.com
Utilizarea definiţiei derivatei în calculul limitelor de funcţii

de Viorica Lungana
În practică, rezolvarea problemelor de limite de funcţii, situaţii mai delicate apar în

0 
prezenţa cazurilor de nedeterminare: ;   ;0  ; ;1 ;0 0 ;  0 . De obicei, aceste cazuri, se
0 
pot rezolva prin diferite artificii de calcul, formule fundamentale sau le aducem la o forma
pentru a putea aplica regulile lui l’Hospital.
Multe probleme, în care se cere calculul limitei lui f  x  în punctul x  x0 , se pot
reduce, în mod convenţional, la definiţia derivatei funcţiei respective. Fireşte, trebuie luate
precauţiile necesare, în sensul aplicării corecte a definiţiei şi a asigurării că funcţia este
derivabilă în punctul respectiv.
Voi prezenta câteva exemple pentru a pune în evidenţă necesitatea folosirii corolarului
teoremei lui Lagrange:
1. Studiem continuitatea şi derivabilitatea
 x2, dacă x  1
funcţiei f :    , f ( x )   .
 ln x  x , dacă x  1
25
Pe intervalele  ,1, 1,   funcţia f este continuă, este derivabilă. Problema continuităţii şi
a derivabilităţii se pune în punctul x  1 .
Studiem continuitatea funcţiei în punctul x  1 :
lim f (x)  lim f  x  f (1)  1  funcţia este continuă în punctul x  1 . Pentru orice
x1 x1
x1 x1
 2 x, dacă x  1

x  1 avem: f ( x)   1 . Deci lim f ( x)  lim 2 x  2 şi
 x  1, dacă x  1 x 1
x 1
x 1
x1
1 
lim f ( x)  lim   1  2 . Putem spune că funcţia este derivabilă în punctul x  1 ?
x 1 x 1 x
x 1 x 1  
 x  1, dacă x  0
2. Fie funcţia f :   , f ( x)   ; f  x  1 .
 x  1, dacă x  0
Din lim f ( x)  lim  x  1  1 şi lim f ( x)  lim  x  1  1 . Rezultă că funcţia nu este
x0 x0 x0 x0
x 0 x0 x 0 x 0
continuă în punctul x  0 . Să aplicăm definiţia:

f ( x )  f (0) x 1  1
f s(0)  lim  lim 1
x 0
x 0
x0 x0
x0
x
.
f ( x )  f (0) x 11
f d (0)  lim  lim  
x 0
x 0
x0 x0
x 0
x
Rezultă că funcţia este derivabilă sau nu este derivabilă în punctul x  0 ?
 2 1
 x  sin , dacă x  0
3. Fie funcţia f :   , f ( x )   x .
 0, dacă x  0
1
lim f ( x)  lim x 2 sin  0  f (0)  f este continuă în x  0 .
x0 x0 x
1 1 1 1 1
Pentru x  0 , f   x   2 x  sin  x 2  2  cos  2 x sin  cos .
x x x x x
1
Dar lim cos nu există  lim f ( x) nu există.
x0 x x 0
1
x 2 sin  0
f ( x )  f (0) x 1
Aplicând definiţia f (0)  lim  lim  lim x sin  0 , deci
x 0 x0 x0 x x0 x
funcţia este derivabilă în punctul x  0 .
Deci, dacă aplicăm definiţia derivatei unei funcţii într-un punct şi dacă
f ( x )  f ( )
lim există şi este finită, atunci funcţia f este derivabilă în  şi
x  x 
f ( x )  f ( )
f     lim .
x  x 
Problema se pune în celelalte cazuri când f s( )  f d ( ) ,

f s( )  lim f ( x)  lim f ( x)  f d ( ) . Se impune o anumită condiţie.
x  x 
x  x 
Un corolar al teoremei lui Lagrange dă răspunsul la această problemă:
26
Corolar: Dacă I   interval,   I un punct şi f : I   o funcţie cu

proprietăţile:
1) f este continuă pe I ,
2) f este derivabilă pe I    ,
3) lim f ( x ) există (finită sau infinită)
x 
Atunci, există şi f ( x ) şi avem f ( )  lim f ( x ) .

x 
După cum se observă, din exemplele date, condiţia de continuitate a funcţiei f este
obligatorie. Iar în ultimul exemplu corolarul ne oferă o condiţie suficientă ca f să fie
derivabilă în punctul  (f continuă în  şi să existe în  limita lim f ( x ) ), dar această
x 
condiţie nu este şi necesară.
Deci, ideea folosirii derivatei în calculul limitelor diferitelor funcţii se bazează pe
f ( x )  f ( )
definiţia derivatei unei funcţii într-un punct lim  f    .
x  x 
Exemple:
0 f (x) f ( x )  f ( ) f ( x )  f ( )
lim
Оbservație: lim f ( x ) 0
x   x   x  x  f ( ) , cu x   .
 lim  lim  
x  g ( x ) x g ( x ) x   g ( x )  g ( ) g ( x )  g ( ) g ( )
lim
x  x  x   x 
1 x  x2 1
1. lim
x0 x
Rezolvare: Fie funcţia f :   , f ( x )  1  x  x 2 este continuă în x  0 şi f 0  1,
1  x  x2 1 f ( x)  f (0) 1
rezultă că lim  lim  f (0)  ;
x0 x x0 x0 2
1  2x 1
f ( x)  , f (0)  .
2 1  x  x2 2
1 x
2. lim este finită sau infinită ?
x 1 x
x 1
1  sin
2
x
Rezolvare: Funcţia f :   , f ( x )  sin este continuă pe  şi
2
 x
f ( x)  cos , f  1  0 .
2 2
1 x 1 1 1 1 1
lim  lim  lim  lim     .
x 1  x xx11 x x 1 x  xx11 f ( x)  f (1) f d (1) 0
x 1
1  sin sin 1 x 1
sin  sin
2 2 2 2 x 1
x 1 x 1
1 x
Deci, lim   .
x 1 x
x 1
1  sin
2
27
cos x  sin x
3. lim .
x
 
4 x
4
Rezolvare: Funcţia f :   , f ( x )  cos x  sin x este continuă şi derivabilă pe  , deci şi
      2 2
în x ; f    0 ; f (x) sin x cos x, f ( ) sin cos    2
4 4 4 4 4 2 2

f (x)  f ( )
lim
cos x sin x
 lim 4  f      2 .
   
x
4 x x
4 x  4
4 4
2 tgx  2
4. lim .

x 
4 x
4
Rezolvare: Funcţia f :   , f ( x )  2tgx este continuă şi derivabilă pe  , deci şi în

    tg 1
x ; f    2 4  21  2; f ( x )  2
 2tgx  ln 2 ;
4 4 cos x
 
 tgx f  x  f  
 
f   
1
2
tg
4
1
 ln 2   21  ln2  4ln 2 ; lim
2 2
 lim  4   f      4ln2.
 x  4
 4  cos2  1 x
4 x

4 x  
4 2 4 4
3
x  x 2
5. lim
x 1 x 1
1 1
Rezolvare: Funcţia f :  0,     , f ( x )  x  3 x  x 2  x 3 este funcţie continuă

pe intervalul 0,  şi derivabilă pe intervalul 0,  .
1 
 1  1 1 1 2 1 1 1 1 5
f  x   x2  x3   x 2  x 3   ; f (1)  2 ; f  1   
  2 3 2 x 3 3 x2 2 3 6
x  3 x 2 f ( x)  f (1) 5
lim  lim  f  1  .
x 1 x 1 x 1 x 1 6
3 3
27  x  27  x
6. lim
x0
x  23 x 4
Rezolvare: Funcţiile f :   , f ( x )  3 27  x şi g :   , g ( x)  3 27  x sunt
continue pe  , deci şi în x  0 ; sunt derivabile în x  0 .
1 1 1 1 1 1
f  x  ; f 0   ; g x  ; g0   ;
3 3  27  x 
2 3  9 27 3  3  27  x 
2 3 9 27
1 1 2
f   0  g 0    .
27 27 27
28
3
27  x  3 27  x 3
27  x  3 27  x 1 3
27  x  3  3 27  x  3
lim  lim  lim  lim 
x0
x  2 3 x4 x 0

x 1 23 x  x 0 1 23 x x 0 x
 1  3
27  x  3 3
27  x  3  1  f  x   f (0) g ( x)  g (0) 
  lim   lim  lim    lim  lim 
 x 0 1  2 3 x   x 0 x x0 x  1  0 x 0
  x  0 x0 x  0 
2
 f   0  g 0  .
27
7. lim
x 
x
5 5
 x4 1  x 
Rezolvare: Observăm că x nu tinde către o valoare finită, atunci vom face următoarea
transformare:
5
1 1
   x   x  1 1 5
5
y5  y  1 1
 1 1 0
 
lim
x 
 5 5 4
x 


x  x  1  x  lim x  5 1   5  1  lim
x x 
x  1
 lim
y 0 y

f  y   f 0 1 1
 lim  f  0  ; am notat  y ; când x  , y  0 .
y 0 y0 5 x
Funcţia f  y   5 y 5  y  1 este continuă şi derivabilă în y  0 .
5 y4  1 1
f  y  ; f   0  .
4 5

55 y5  y 1 
sin x
8. lim 3
x0
1  sin x  1
Rezolvare: Funcţia f ( x)  3 1  sin x este funcţie continuă şi derivabilă pe  , deci şi
în x  0 .
1 1
f  0   3 1  0  1; f   x   ; f   0  .
3 3 1  sin x 
2 3
sin x
sin x x
Observăm că: lim 3  lim 3 .
x  0 1  sin x  1 x0 1  sin x  1
x
3
sin x 1  sin x  1 f ( x)  f (0) 1
Dar lim  1 . Calculăm lim  lim  f  0  .
x0 x x  0 x x  0 x0 3
Bibliografie:
[1]. C.V.Crăciun, Gazeta Matematică, nr. 5/1980
[2]. Gh. Cenuşă, D.P. Vasiliu, C. Protopopescu, Teste-grilă de matematică pentru candidaţii
la admiterea în învăţământul superior, 1993
29
[3].Gh. Gussi, O. Stănăşilă, T. Stoica, Elemente de analiză matematică, Manual pentru clasa a
XI-a, E.D.P. R.A., Bucureşti, 1994
[4]. Andrei Vernescu, Analiză matematică, vol.2, Editura PANTHEON, Bucureşti, 1995.
profesor, Colegiul Naţional „Al. D. Ghica”,

str. Viitorului, nr. 78, cod 140072,
Alexandria, judeţul Teleorman
e-mail:vioricalungana@yahoo.com
Metode şi principii în demonstrarea inegalităţilor algebrice

de Claudia Pascariu
1. Metoda directă constă în efectuarea calculelor şi transformarea inegalităţilor prin

echivalenţe aduse la forma cea mai simplă după care se foloseşte ipoteza sau proprietatea
 A  B 2  0 sau   A  B 2  0 .
1.1 Dacă a   , atunci a 2  1  2a ; ( =, a=1 ).
2
Soluţie: Inegalitatea din enunţ se mai scrie : a 2  2a  1  0  a  1  0 ; inegalitate
adevărată.Cazul de egalitate are loc dacă şi numai dacă a-1=0, adică a=1.
1.2. Dacă a, b, c   atunci a 2  b 2  c 2  ab  bc  ca ; ( =, a=b=c )

Soluţie: Inegalitatea din enunţ devine succesiv
2 2 2
a 2  b 2  c 2  ab  bc  ca  2a 2  2b 2  2c 2  2ab  2bc  2ca  a  b   b  c   c  a   0
inegalitate adevărată.
Cazul de egalitate are loc dacă şi numai dacă a  b  b  c  c  a  0 adică a  b  c .
2. Metoda bazată pe reducerea la o inegalitate cunoscută sau substituirea în

inegalitatea cunoscută.
Această metodă constă în transformarea inegalităţii date în inegalităţi echivalente până
obţinem o inegalitate cunoscută sau invers.
2.1. Dacă a, b, c  * , atunci:
a  b  c  1  1  1   9 , (=,a=b=c).
a b c
1 1 1 1
Soluţie: Aplicăm inegalitatea mediilor şi avem: a  b  c  33 abc şi   3 de
a b c 3
abc
unde prin înmulţire obţinem inegalitatea din enunţ.
1 1 1
Cazul de egalitate are loc dacă şi numai dacă a=b=c şi   , adică a=b=c.
a b c
3 abc
Observaţie: Inegalitatea din enunţ este echivalentă cu  , adică
1 1 1 3
 
a b c
inegalitatea dintre media armonică şi cea aritmetică.
2.2. Fie G centrul de greutate al triunghiului ABC. Notăm cu A1 , B1 , C1 punctele de
intersecţie ale dreptelor AG,BG,CG cu centrul cercului circumscris triunghiului ABC. Să se
demonstreze inegalitatea:
AG  BG  CG  GA1  GB1  GC1 . În ce caz avem egalitate?
30
Soluţie: Avem:
a2  b2  c2 1
 
GA  GA1  r G    OG 2  R 2   R 2 
9

 R 2  AG 2  BG 2  CG 2 de
3

1 1
unde GA1  
3
GA 2  GB 2  GC 2 
GA
deci:
1  1 1 1 

GA1  GB1  GC1  AG 2  BG 2  CG 2  
    AG  BG  CG în virtutea
3  AG BG CG 
 1 1 1 

inegalităţii lui CEBÂŞEV deoarece mulţimile GA 2 , GB 2 , GC 2 şi  , ,  sunt
 GA GC GB 
invers ordonate.
Egalitatea are loc dacă şi numai dacă GA=GB=GC, adică triunghiul ABC este echilateral.
3. Metoda bazată pe “spargerea” inegalităţilor.

Această metodă se reduce la următoarele implicaţii
i) a  b şi c  d  a  c  b  d
unde a,b,c,d sunt numere reale. Inegalitatea din concluzie se verifică cu egalitate dacă şi
numai dacă a=b şi c=d.
ii) a  b şi c  d  ac  bd
unde a,b,c,d sunt numere reale pozitive. Inegalitatea din concluzie este verificată cu egalitate
dacă şi numai dacă a=b şi c=d.
Aceste inegalitati admit extinderi.
Mai întâi revenim asupra inegalităţii 2.2.
Avem a 2  b 2  2ab, b 2  c 2  2bc, c 2  a 2  2ca care însumate dau inegalitatea 2.2.
3.1. Dacă a, b, c   atunci (a+b)(b+c)(c+a)  8abc. (=,a=b=c)

Soluţie: Avem a  b  2 ab , b  c  2 bc , c  a  2 ca de unde prin înmulţire obţinem
inegalitatea din enunţ.
Cazul de egalitate are loc dac şi numai dacă a=b=c.
3.2. Dacă a, b  * astfel încât a 2  b 2  1 , atunci :
1  2
ab  2  2 ,  , a  b   . V.ZIDARU

ab  2 
Soluţie: Dacă aplicăm inegalitatea mediilor direct rezultă o inegalitate mai slabă.
2 1 1 1 2
Deci dacă a  b   2  .
2 ab 2 2 ab 2
Folosind “spargerea” şi apoi inegalitatea mediilor:
1 1 1 1 ab  1  1
ab  ab    33  1   
ab 2 2ab ab 2 2ab 2 2ab  2 2  ab
1  1  1 3 2  1  3 2 2
36  1     21     2  2 2
8  2 2  ab 2  2 2 2 2
2
Cazul de egalitate are loc dacă şi numai dacă a  b  .
2
4. Maximul produsului pentru o sumă constantă.
Fiind două mărimi variabile a căror sumă este constantă, maximul produsului celor două
mărimi este atins numai atunci când factorii sunt egali.
31
4.1. Dintre toate dreptunghiurile de acelaşi perimetru p, pătratul are aria maximă.
1
Soluţie: Notând cu L lungimea iar cu l lăţimea unui dreptunghi, atunci L  l  p (constant)
2
1 p
şi deci max(A)=max(Ll)= p 2 valoare atinsă pentru L  l  .
16 4
5. Minimul sumei pentru un produs constant.
Fie n numere reale positive x1 , x 2 ,..., x n pentru care x1 x 2 ...x n  p (constant) ; suma
S= x1  x 2  ...  x n este minimă numai când x1  x 2  ...  x n  n p .
5.1. Dintre toate dreptunghiurile de arie dată pătratul are perimetrul minim.
Soluţie: Într-adevăr, dacă L este lungimea şi l este lăţimea unui dreptunghi atunci din
Ll=constant, vom deduce că L+l este minimă dacă şi numai dacă L=l.
profesor, Şcoala Gimnazială „Mihail Sadoveanu Galaţi”,

str. Mihail Sadoveanu, nr. 16, cod 800460,
Galaţi, judeţul Galaţi
e-mail:claudia_pascariu@yahoo.co.uk
Test pentru evaluarea naţională

propus de Marius Antonescu
SUBIECTUL I - Pe foaia de examen scrieţi numai rezultatele.
1.Rezultatul calculului 33 : (3 + 3 + 3) este … R I

2.Dacă suma a trei numere este 33, atunci o treime din media lor E
aritmetică este …
3.Soluţia ecuaţiei 3x = 33 : 3 este …
4.Aria unui pătrat cu latura 3 cm este … cm2 .
5.Se consideră prisma triunghiulară regulată UNTREI din figura 1. U T
Dacă UN = 3 cm, atunci EI = … cm.
6.În tabelul următor sunt prezentate temperaturile înregistrate la ora figura 1
trei după amiază în trei zile ale unui an. Conform tabelului pe 3 N
martie s-au înregistrat … C.
Ziua 3 ianuarie 3 martie 3 iulie

Temperatura – 3 C 3 C 33 C
SUBIECTUL II - Pe foaia de examen scrieţi rezolvările complete.
1.Desenaţi, pe foaia de examen, un tetraedru regulat şi notaţi-l TREI.

2.Un călător a parcurs un traseu în trei ore. În prima oră 3 km din traseu, în a doua oră 3 km,
din traseu, iar în a treia oră o treime din traseu. Câţi kilometri a parcurs călătorul în a treia
oră?
3.Se consideră mulţimea: A   x   / 3  3  x  3  3  3 . Câte numere întregi divizibile cu
trei se găsesc în mulţimea A?
2
 3: 3 3: 3  x  3  3
4.Fie expresia E(x) =    , unde x   \ {3}.
 x 3 x 3  33:3
a) Arătaţi că E(x) are valoare constantă pentru orice x   \ {3}.
32
x 3
b) Rezolvaţi ecuaţia E  x   3  3.
3
5.Se consideră funcţia f :    , f (x) = 3x – 3. Determinaţi tangenta unghiului dintre
graficul funcţiei f (x) şi axa absciselor.
SUBIECTUL III - Pe foaia de examen scrieţi rezolvările complete.
1.În figura 2, este reprezentată schematic o jucărie I în formă de cub I E

SPUNTREI cu lungimea segmentului PI = 3 3 dm.
a) Aflaţi lungimea muchiei jucăriei.
b) Determinaţi sinusul unghiului dintre PI şi planul TREI. T R
c) Determinaţi distanţa de la vârful E la un punct A situat pe
TE, ştiind că măsura unghiului dintre planele INU şi INA
este 6730. N U
2.În figura 3, pătratul TREI este reprezentarea schematică a unei
piese de puzzle cu latura 3 cm în care patrulaterul DATR este colorat S figura 2 P
în roşu, triunghiul IEA în galben , iar triunghiul DER în albastru.
TI I E
Pe latura TI se află punctul A astfel încât  3 , BC // TR (B  AI şi C 
TA
ER) astfel încât BC = 3  BD, unde {D} = AE  BC. D
B C
a) Aflaţi aria triunghiului galben. A
AE
b) Determinaţi valoarea raportului . T R
AD figura 3
c) Determinaţi aria suprafeţei colorate în roşu.
Testul propus de domnul profesor Marius Antonescu este extras din
lucrarea „Matematică. Evaluarea Naţională 2014 pas cu pas” apărută la editura
Rovimed în octombrie 2013 şi coordonată de domnul profesor Florin Antohe. Cei
interesaţi pot cumpăra lucrarea la preţul de 19 ron (preţul este mai ridicat deorece
culegerea este color). Comenzile se fac pe adresa: antoheflorin@yahoo.com.
SOLUŢIILE PROBLEMELOR PROPUSE

în MATHGAL nr 4/2012
Clasa a V-a
Problema G:131, pagina 41

Fie şirul de numere naturale: 2, 9, 16, 23, 30, ... .
a)Verificaţi dacă numărul 6060 este termen al şirului.
b) Câţi termeni ai şirului sunt mai mari decât 50 şi mai mici decât 500?
c) Calculaţi suma S = 2 +9 + 16 + 23 + 30 + ... + 695 .
Elena Boghe, profesor, Târgovişte
Soluţie. Fiecare termen al şirului este de forma 7n  5 , n  * .
a) 7n  5  6060 implică n   , deci 6060 nu este termen al şirului.
b) 7  8  5  51  50 şi 7  72  5  499  500 , deci 72  8  1  65 termeni ai şirului au
proprietatea cerută în enunţ.
c) S = (7∙1 – 5) + ( 7∙2 -5) + ( 7∙ 3 -5) + ... + ( 7∙ 100 -5) = 7(1+2 +3+... +100) – 100 ∙5 =
7∙100∙101:2 – -500 = 7∙50∙101 -500 = 34850.
33

Aflaţi numerele de forma abc şi x,y numere naturale ştiind că 4( abc +7 x )=2013-6 y .
Cristian Grecu, profesor, Târgovişte
x y x y
Soluţie. 4( abc +7 )=2013-6  4( abc +7 )+6 =2013
Numărul din stânga este par , iar numărul din dreapta impar deci y=0  4( abc +7 x )=2012.
x=0  abc =502; x=1  abc =496 ,x=2  abc =454 , x=3  abc =160; x  4 nu avem
soluţie.
Problema G: 136, pagina 41

Să se arate că numărul 1692012 se poate scrie ca o sumă de trei pătrate perfecte.
Florin Antohe, profesor, Galaţi
Soluţie.
2 2 2 2
1692012  134024  134022 132  132011   32  42  122   132011  3  132011  4   132011 12 
Clasa a VI-a
Problema G: 138, pagina 42

1 3 5 7 51 1 4 7 10 25
Comparaţi numerele a şi b dacă: a =    ...  şi b =    ...  .
3 5 7 9 53 2 5 8 11 26
2n  1
Soluţie. Deducem că a are 26 termeni de forma , n   * iar b are 9 termeni de
2n  1
3n  2 1 1 1 1 1 25 25 25 25
forma , n   *. a >    ...  = 26  = 8,(6) iar b<    ...  =
3n  1 3 3 3
 3 3 26 26
 26 26

26 termeni 9 termeni
25
9 = 8,65, deci a>b.
26

Fie numerele raţionale pozitive nenule x, y, z astfel încât
xy yz zx
  . Să se demonstreze că numărul y este
2009 y  2010 x 2010 z  2011 y 2011x  2009 z
media aritmetică a numerelor x şi z .
Soluţie. Din egalitatea primelor două rapoarte obţinem:
x z
2010 xz  2011xy  2009 yz  2010 xz  2011xy  2009 yz  2011x  2009 z  
2009 2011
Din egalitatea ultimelor două rapoarte obţinem :

y x
2011xy  2009 yz  2010 xz  2011xy  2009 yz  2010 xz  2009 y  2010 x  
2010 2009
Din egalitatea primului şi ultimului raport obţinem :
34
y z
2011xy  2009 yz  2009 yz  2010 xz  2011xy  2010 xz  2011 y  2010 z  
2010 2011
Observăm că :
x  2009  k 
x y z  xz
   k  y  2010  k   y  .
2009 2010 2011 2
z  2011 k 
Clasa a VII-a
Problema G :143 , pagina 42

a b b a 1  1
Dacă a, b  0 , arătaţi că  a  b   .
ab 2 2
2 2
( a  b) ab ( a  b) ab 1  2 1 
Soluţie. +  a b +b a ; + =  a  b   a  b  
2 8 2 8 2  2 
1  1  1  1 1  1  2a b 2b a 
  2ab  a  b)  =  ab  a  ab  b      = a b +b a .
2  2  2  2 2  2  2 2 

În exteriorul rombului ABCD, cu m(  A) = 1350 şi AB = a, se construieşte pătratul BCMP.
2
Demonstraţi că (1  )a  BD  2a .
2
Soluţie. m(  DCP) = m(  BCD) + m(  BCP) = 1350 +450 = 1800 , deci punctele A,C,P
sunt coliniare.Notăm BM∩CP = {O}. În ∆DBM, [DO] este înălţime şi mediană, deci ∆DBM
BD  DM 2 BD
este isoscel cu [BD] ≡ [DM]. În ∆DBM, DO < = =BD. Dacă notăm cu a
2 2
a 2 a 2
lungimea laturii rombului ABCD, DO = DC+ CO = a  . Obţinem că a  < BD (1).
2 2
Pe de altă parte, BD < AB+AD = 2a (2). Din (1) şi (2), rezultă relaţia din enunţ.

2012
16  60  9  72  7  40  A 
Fie numărul A= .Arătaţi că 1   este raţional.
17  120  7  24  8  60  3 
15  1  ( 6  3)  ( 5  2) 15  1  6  3  5  2
Soluţie. A= = =
15  2  ( 6  1)  3  5 15  2  6  1  3  5
15  5  3  1  6  2 5 ( 3  1)  ( 3  1)  2 ( 3  1)
= = =
15  5  ( 3  1)  ( 6  2 ) 5 ( 3  1)  ( 3  1)  2 ( 3  1)
35
( 3  1)( 5  1  2 3  1 ( 3  1)( 3  1) 4  2 3
= = 2
= =2- 3
( 3  1)( 5  1  2) 3 1 3 1 2
2012 2012 2012
 A   2 3  2  2 2012
1   = 1  
 =   = 1006
 3  3   3 3
Clasa a VIII-a

Dacă x, y   şi xy  3x  2 y  6 , determinaţi perechile de numere întregi care sunt soluţii
ale ecuaţiei x  y  5  3 xy .
Soluţie. Relaţia xy  3x  2 y  6 este echivalentă cu  x  2  y  3  0 . Analizăm cazurile:
1) x  2  0 şi y  3  0 ; 2) x  2  0 şi y  3  0 .
y 5
În primul caz, x  y  5 = ( x  2)  ( y  3)   x  y  5 . Din x = , cu x,y din  , x
3y 1
x  2 şi y  3 , rezultă  x; y    2; 1 ; 1; 2  .
x 5
În al doilea caz, x  y  5  x  y  5 . Din y  , cu x, y din  , x  2 şi y  3 ,
3x  1
rezultă  x; y    .

2 2
9 x  2 y  6 x  3 y  4  0
Rezolvaţi sistemul: 
36 x 2  2 y 2  24 x  3 y  4  0

Soluţie. Prelucrând prima ecuaţie a sistemului obţinem :
 3y 
9 x 2  2 y 2  6 x  3 y  4  (3 x  1) 2  2   y 2    5  0
 2 
Împărţind la 2 a doua ecuaţie obţinem :
3y  3y 
18 x 2  y 2  12 x   2  2  (3 x  1) 2   y 2    4  0
2  2 
Sistemul iniţial devine :
 2  2 3y   2  2 3y 
(3 x  1)  2   y  2   5  0 (3 x  1)  2   y  2   5
     
 
2  (3x  1) 2   y 2  3 y   4  0 2  (3x  1) 2   y 2  3 y   4
  2    2 
 3y 
Notăm (3 x  1) 2  a şi  y 2    b 
 2 
2
a  2  b  5 (3 x  1) 2  1  3 x  1  1  x 
  a  1; b  2; 3
2  a  b  4 3 x  1  1  x  0
36
3y 3  41 3  41
y2   2  0  2  y 2  3  y  4  0  y1  ; y2  .
2 4 4
 2 3  41   2 3  41   3  41   3  41  
Soluţiile sistemului vor fi : S=  ; ; ; ; 0; ; 0; .
 3 4   3 4   4   4  
Probleme propuse
CICLUL PRIMAR
P:70 În expresia 8  30  48 : 8  2 , puneţi paranteze astfel încât să se obţină:

a) cel mai mic număr posibil b) cel mai mare număr posibil
Denisa Maria Tălpău, elevă, Galaţi
P:71 Trei copii aveau împreună 1500 lei. După ce a cheltuit fiecare aceeași sumă de bani, le-
au rămas respectiv sumele: 212 lei, 365 lei și 116 lei. Câți lei a avut fiecare la început?
Tatiana Lăbuş, profesor învăţământ primar, Galaţi
P:72 La concursul de matematică , Evaluare în educaţie, am obţinut 100 de puncte. Alina ,

colega mea de două ori mai puţin, iar Cristi cu 20 de puncte mai mult decât Alina. Câte
puncte a obţinut Cristi?
Denisa Maria Tălpău, elevă, Galaţi
P:73 Aflaţi cât costă o carte şi cât costă un caiet, dacă două cărţi costă mai mult decât două
caiete cu 20 de lei, iar o carte şi un caiet costă 30 de lei.
Lenuţa Gavriliu, învăţător, Galaţi
P:74 Un teren în formă dreptunghiulară are lungimea de 7 dam și lățimea cu 6 m mai mică.
Terenul se înconjoară cu 6 rânduri de sârmă. Câți metri de sârmă sunt necesari?
P:75 Aflaţi câte pagini a citit fiecare dintre doi copii, ştiind că Mitruţ a citit de 3 ori mai mult
decât George, iar împreună au citit 84 de pagini.
Angela Grecu, profesor învăţământ primar , Galaţi
P:76 Într-o volieră locuiesc împreună 82 de iepuri și fazani. Știind că împreună au 214
picioare, câți iepuri și fazani sunt în această volieră?
P:77 Un număr adunat cu sfertul lui este egal cu 95. Care este numărul?
Alexandru Meran, elev, Galaţi
P:78 Scrieţi numărul 169 ca o sumă de trei termeni, încât fiecare termen să fie triplul
precedentului.
Cecilia Păduraru, profesor învăţământ primar, Galaţi
P:79 Tatăl unui băiat are 53 de ani, iar baiatul 11 ani. Cu câţi ani în urmă tatăl avea de 7 ori
vârsta băiatului?
Crina-Roxana Tătaru, elevă, Galaţi
37
P:80 Micşorând cu 10 triplul unui număr, obţinem un număr cu 100 mai mare decât dublul
numărului iniţial. Aflaţi numărul iniţial.
Simona Andraş, profesor învăţământ primar, Galaţi
Clasa a V-a
G:157 Calculaţi următoarele sume:

a) A  1  3  5  ...  2011
b) B  56  61  66  ...  2011
c) C  3131  3151  3171  ...  32011
Dan Matica, profesor, Arad
G:158 Arătaţi că numărul a  122n 3  22n1  62n 3 este pătrat perfect,  n   şi aflaţi
numărul divizorilor lui a .
Onu Alexandru, elev, Galaţi
G:159 Fie numerele m  3  32  33  ...  32012 şi n  7  7 2  73  ...  7 2012 . Arătaţi că există

p număr natural astfel ca p 3 | m  n .
Grecu Cristian, profesor, Târgovişte
G:160 Determinaţi cel mai mare număr abcd , care împărţit la bcd ne dă câtul a  1 şi restul
a2.
G:161 Aflaţi restul împărţirii numărului n  15  152  153  ...  152001 la 241.
Bogdan Antohe, profesor, Galaţi
G:162 Fie şirul 2, 7, 24, 77, ....

a) Care este următorul termen al şirului?
b) Este 6553 termen al şirului?
c) Arătaţi că diferenţa dintre al 2012- lea temen şi al 1012-lea termen al şirului este divizibilă
cu 5.
Grecu Cristian, profesor, Târgovişte
Clasa a VI-a
G:163 Determinaţi a, b, c  * ştiind că sunt direct proporţionale cu numerele bc  1 , ca  1 ,

a b c
ab  1 şi că numărul    .
a 1 b 1 c 1
Carmen Crafcenco, profesor, Galaţi
G:164 Fie ∆ ABC isoscel ([AB]≡[AC]). Construim punctul M care este simetricul lui B faţă
de A. Fie AP // BC, P  MC. Perpendiculara din M pe AC intersectează AP în T. Demonstraţi
că:
a) ∆BCM este dreptunghic.
b) ∆MTC este isoscel.
c) TC este perpendiculară pe AB.
38
ab ba
G:165 Determinaţi suma numerelor ab , astfel încât  .
4a  4b 7 a  7b
G:166 Să se afle toate perechile de numere naturale pentru care suma dintre produsul şi
diferenţa lor este egală cu 2009.
Crina Roxana Tătaru, elevă, Galaţi
499 1 1 1 1 2008
G:167 Să se demonstreze inegalitatea:  2  2  2  ...  2
 .
1000 2 3 4 2009 2009
George Butură, elev, Galaţi
G:168 Numerele xyzt , xzt şi xy  yx sunt divizibile cu 7. Determinaţi valorile cifrelor x şi

3z  t
y şi arătaţi că fracţia nu este ireductibilă.
2 z  3t
Crafcenco Carmen, profesor, Galaţi
Clasa a VII-a
G:169 Să se arate că pentru orice număr natural n  1 , numărul 111...144...4

  este irațional.
n ori 2 n ori
Emilia Şerbu, profesor, Galaţi
32 n
G:170 Aflaţi valorile numărului natural n pentru care  .
3 3 n
G:171 Ariile a trei pătrate sunt proporţionale cu numerele 9,16 şi 25, iar diferenţa dintre cel
mai mare şi cel mai mic perimetru de pătrate este 16. Determinaţi lungimea laturii celui mai
mare pătrat.
Diana Pamfile, elevă, Galaţi
G:172 În triunghiul ABC avem m  ABC   2  m  ACB  .Să se arate că:

a) AC 2  AB 2  AB  BC
b) AB  BC  2  AC
Emilia Şerbu, profesor, Galaţi
G:173 Determinaţi card{a   | a  n2  2014n , n  *} .

Agenna Nicoleta Ionescu, profesor, Bucureşti
G:174 Comparaţi numerele:

1 2 2008 2009 2010
A   ...    şi
2 3 3 4 2009  2010 2010  2011 2011  2012
1 2 3 2009 2010  1005
B  1    ...    .
2  1 2 1 2  3 1  2  ...  2009 1  2  3  ...  2010  1006
39
Clasa a VIII-a
2 2 2
G:175 Dacă x  7 y  5  0 şi x   16;5 atunci  x  5  4 y2   x  16   4  y  3 =?
G:176 Simplificaţi expresia E  x  

x 2
 5 x  3 x 2  5 x  7   3
.
x 4  5x3  5 x2  5 x  6
Marius Antonescu, profesor, jud. Argeş
G:177 În cubul ABCDA ' B ' C ' D ' , distanţa dintre BD ' şi B ' C este 10 2 . Calculati distanţa
de la C ' la planul BCD ' .
G:178 Să se determine funcţia liniară f :    , astfel încât:

3 f  x  2 f 1 x  2x 3 2;   x 
1  1  4n
G:179 Demonstraţi că pentru orice n   , are loc relaţia: n  n  ...  n  n  .
2
3 3
G:180 Să se arate că numărul A   3n  1  3n  1  7  9n  13 , este divizibil cu 6,
 n  
Clasa a IX-a
L:83 Să se demonstreze că a b  c  2 2
  b c 2
 a 2   c  a 2  b 2   6abc , oricare ar fi
numerele reale a , b, c  0 .
Arleziana Udma, profesor, Roşiorii de Vede
2013 2013 2013 2013 2013

L:84 Fie expresia: E(a)  2013
 2012 1  2011 2  ........  2 2011  , a  * .
a 1 a  a a a a a a  a2012
Determinaţi valoarea expresiei pentru a= 2014 .
Agenna Nicoleta Ionescu, profesor, Bucureşti
1 1 1
L:85 Fie a, b, c numere reale pozitive astfel încât :    1.
1 a 1 b 1 c
Să se arate că a 2  b 2  c 2  12 .
40
ba c b a c
L:86 Dacă a, b, c  0 , arătaţi că: 2
 2  2  0.
a  ab b  bc c  ac
 x  4  2x  1
L:87 Să se rezolve ecuaţia:    5 , unde  a  reprezintă partea întreagă a numărului a.
 3 
Daniela Diaconu, profesor, Piatra-Neamţ.
Clasa a X-a
Im z 5
L:88 Să se determine min şi valoarea lui z pentru care se realizează minimul.
z  Im5 z
Florin Ciortan, profesor, Mircea Vodă, Brăila
L:89 Comparaţi numerele reale a  2012 2012! şi b  2013 2013! .

1 x 1
L:90 Rezolvaţi ecuaţia : logx  logx1 1
2002 2002x
Daniela Diaconu, profesor, Piatra-Neamţ
 
L:91 Să se arate că dacă x   0,  , atunci are loc dubla inegalitate :
 4
2 2
cos  sin x   sin  cos  tgx    .
2
2 2 2
L: 92 Dacă z1 , z 2 , z 3 C astfel încât z1  z 2  z 3  0 şi z1  z 2  z 3  1 , atunci
z1  z 2  z 3  {0;2}
Clasa a XI-a
 3  1
L:93 Să se arate că ecuaţia X 2020    , nu are soluţii în M 2 (Q).
0 0 
L:94 Să se rezolve sistemul:

 x  2 y  mz  m  2

3 x  4 y  (m  4) z  m  8 , m  R. Discuţie.
(m  4) x  (m  1) y  (m  2) z  m

Irina Humă, profesor, Piatra-Neamţ
41
a  0 b 
 
L:95 Fie A=  0 ab 0  . Calculaţi A n .
 b 0 a   

Nicuşor Zlota, profesor, Focşani
L:96 Să se determine funcţiile derivabile f :  0;     cu proprietăţile :

1  x  2  2x 
a) f 0  0 b) f '  x   f '    f '   ,    x   0;  
3  3 3  3 
Alexandru Popa, profesor, Arad
 1
cos , pentru x  0
L:97 Să se arate că funcţia f :    , definită prin: f  x    x are
0, pentru x  0
proprietatea lui Darboux.
Daniela Diaconu, profesor, Piatra-Neamţ
Clasa a XII-a

3
sin 2012 x 1
L:98 Să se calculeze:   dx .
 sin x  cos x 2013x  1
2012 2012

3
 

 2 y  z  4
  
L:99 Rezolvaţi în Z5 sistemul  x  y  4 z  0
   
4 x  2 y  2 z  3

Bogdan Antohe , profesor, Galati
4cos x  6sin x
L:100 Să se calculeze :  5cos 2 x  12sin 2 x  4sin x  6 cos x  13 dx .
Nicuşor Zlota, profesor, Focşani
L:101 Să se determine funcţiile continue f :    care verifică:

f  x  f  y   f  
x 2  y 2 ,    x, y  
Valentin Ciortan, student, Galaţi
L:102 Fie G, un grup cu proprietatea caă există a  G , astfel încât ax  x 4 a, () x  G.
Să se rezolve în G ecuaţiile 1) x 5  e. 2) x 7  a.
Corneliu Mănescu-Avram , profesor ,Ploieşti
42
Astrofizică în sprijinul pregătirii elevilor pentru concursuri şcolare
1. Descoperirea stelelor variabile Galaţi V1 şi Galaţi V2

În luna septembrie 2013 a fost confirmată descoperirea a două stele variabile la
Observatorul Astronomic Galaţi de către muzeograful Ovidiu Tercu, coordonatorul
Observatorului Astronomic și Alex Dumitriu, membru al Astroclubului “Călin Popovici”.
Observațiile astronomice au fost realizate în luna august, cu telescopul principal al
observatorului, cu diametrul oglinzii principale de 40 cm și camera CCD SBIG STL-6303e,
iar analiza datelor a fost realizată în luna septembrie.
Datele au fost raportate către Asociația Americană a Observatorilor de Stele
Variabile (AAVSO — American Association of Variable Stars Observers), unde au fost
incluse în baza de date internațională a stelelor variabile, confirmându-se astfel descoperirea.
Cei doi descoperitori au propus ca cele două stele să poarte numele Galaţi V1 şi
Galaţi V2 (V semnifică faptul că steaua este variabilă). Cele două stele sunt circumpolare
pentru un observator din România, aflându-se în constelaţiile Cassiopeia şi Andromeda. Ele
îşi modifică strălucirea periodic, prima având o perioadă de 2,88 ore, respectiv, 2,38 ore. Din
ceea ce se cunoaște, Galați V1 și Galați V2 sunt singurele stele cu nume românești, în afara
de steaua Sanduleak—69° 202, care a explodat sub forma supernovei SN 1987A. Acea stea a
fost catalogată în Statele Unite ale Americii, de către astronomul american de origine română,
Nicholas Sanduleak.
2. Ce sunt stelele variabile?
Pentru cei pasionaţi de astronomie, dar şi pentru elevii care doresc să participe la
Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică, consider că este un bun prilej să fac o prezentare
mai detaliată a subiectului.
Făcând abstracţie de scintilaţia stelelor, produsă de curenţii din atmosfera terestră, stelele ne
apar cu aceeaşi strălucire, constantă în timp. Numai observaţiile îndelungate şi minuţioase,
adesea făcute cu receptoare de mare sensibilitate, ne arată că există un număr mare de stele a
căror strălucire nu rămâne constantă. Ele au fost numite stele variabile.
După natura fenomenelor care produc variaţia de strălucire, stelele variabile se
împart în două categorii: pseudo-variabile (extrinseci) şi variabile pulsante (intrinseci).
Stelele pseudo-variabile sunt de fapt stele duble cu eclipsă, a căror variaţie de strălucire este
dată de eclipsarea reciprocă a celor două componente din sistem.
În ceea ce priveşte stelele variabile intrinseci, variaţia strălucirii lor este legată de procesele
fizice din interiorul fiecărei stele. Aceste stele se extind, mărindu-şi dimensiunile, apoi, după
un timp, se contractă, micşorându-se. În acelaşi timp şi alţi parametri ai stelei se modifică, de
exemplu temperatura, presiunea, densitatea, viteza radială a suprafeţei. Acest fenomen se
numeşte pulsaţie stelară.
Stelele Galaţi V1 şi Galaţi V2 fac parte din categoria stelelor pulsante de tip Delta
Scuti, cu o perioadă de ordinul orelor şi o amplitudine a variaţiei mai mică de 0,9m (unităţi de
magnitudine).
Prima stea variabilă a fost descoperită în 1596 în constelaţia Cetus (Balena), unde
a apărut ca o stea de magnitudine 2 (asemenea stelei Polaris), ca, după câteva luni, să dispară
complet, sub limita vizibilităţii. Această stea a fost numită Mira Ceti (în arabă, Minunea din
Cetus). Observaţiile ulterioare au arătat că strălucirea ei variază periodic, cu o perioadă de
331 zile, steaua continuând să rămână vizibilă la minimul strălucirii, fiind observabilă prin
telescoape puternice.Măsurând intensitatea luminii stelei Mira, se obţine graficul variaţiei
magintudinii în timp:
43
( Pe axa orizintală, Data Iuliană indică timpul prin numărarea continuă a zilelor începând cu
ora 12h TU din 1 ianuarie 4713 î.e.n. Este un sistem de măsurare a timpului folosit frecvent
în astronomie.)
De-a lungul timpului au fost descoperite multe alte stele care prezintă o variaţie puternică a
strălucirii.
În ultima ediţie a catalogului de stele variabile (General Catalogue of Variable Stars) sunt
cuprinse aproape 40 000 de stele variabile din galaxia noastră, 10 000 din alte galaxii şi încă
alte 10 000 despre care se presupune că ar fi variabile şi sunt cercetate în continuare, pentru
confirmare.
3. Clasificarea stelelor variabile intrinseci
Stelele care îşi extind şi îşi contractă periodic straturile de la suprafaţă, pot
avea pulsaţii radiale sau non-radiale. La o pulsaţie radială, steaua îşi păstrează forma sferică,
iar la o pulsaţie non-radială, forma stelei deviază de la forma sferică periodic.
Următoarele tipuri de variabile pulsante se deosebesc prin perioada pulsaţiilor,
masa lor şi stadiul de evoluţie în care se găsesc.
I. Cefeidele – stele cu perioada de pulsaţie între 1 şi 70 zile şi cu o variaţie între 0,1 şi 2
magnitudini. Se numesc astfel după steaua Delta Cepheus, prima stea variabilă de acest tip,
studiată. Sunt stele masive, cu luminozităţi între 100 şi 10 000 luminozităţi solare, care ajung
la clasa spectrală F la maxim şi G sau K la minim. Curba de lumină prezintă unele
particularităţi remarcabile: la toate cefeidele creşterea strălucirii este mai rapidă decât
descreşterea, strălucirea maximă se atinge la dimensiunea minimă şi la temperatura maximă.
Luminozitatea acestor stele este direct proporţională cu perioada pulsaţiei. De

exemplu, o cefeidă cu perioada de 3 zile este de 800 ori mai strălucitoare decât Soarele, iar
una cu perioada de 30 zile, este de 10 000 de ori mai strălucitoare.
Deci, dacă este identificată o asemenea stea într-o galaxie îndepărtată,
măsurarea perioadei permite determinarea luminozităţii stelei, care duce la calcularea
distanţei până la acea galaxie.
II. Stele asemănătoare cefeidelor:
a) Variabilele RR Lyrae ( numite şi “variabile de roi”) sunt stele cu o perioadă între 0,05 şi
1,2 zile, masive şi fierbinţi (clasa spectrală A). Luminozitatea lor este cuprinsă în limite
44
foarte strânse, în jurul a 100 luminozităţi solare. Aceste stele supergigante au străluciri
suficient de mari pentru a putea fi observate de la distanţe considerabile. Henrieta Leavitt a
stabilit, în urma unui studiu statistic, că toate cefeidele satisfac o relaţie liniară de forma: M =
a + b· logP, unde a şi b sunt constante care se determină observaţional, M este magnitudinea
absolută, iar P este perioada de variaţie.
Pentru stelele RR Lyrae din Norul Mare a lui Magellan, o galaxie satelit al galaxiei noastre,
formula Leavitt se scrie: M = - 2,81 log P – (1,43± 0,1).
Determinând prin observaţii magnitudinea aparentă m a stelei, se poate, apoi, afla distanţa r
până la stea: lg r =1 + 0,2 (m - M)
b) Tipul δ Scuti ( cefeide pitice) sunt stele din clasa spectrală F ( puţin mai mari decât
Soarele),cu perioade foarte mici (între 2 şi 8 ore). Au curbe de lumină neregulate, consecinţă
a suprapunerii mai multor fenomene oscilatorii cu perioade diferite. Din acest tip fac parte
Galaţi V1 şi Galaţi V2.
III. Variabile lung-periodice

a) Tipul RV Tauri sunt variabile supergigante galbene, cu perioada cuprinsă între 30 şi 150
zile. Variaţia poate depăşi 3 clase de magnitudini şi se remarcă prin minime foarte adânci şi
rapide. Perioadele nu sunt riguros constante, ceea ce sugerează că învelişul stelei are o
pulsaţie non-radială.
b) Stelele tip Mira, cu perioade între 80 - 1000 zile şi o amplitudine a variaţiei mai mare de
2,5m. Sunt cele mai puţin studiate variabile din cauza perioadelor foarte mari. Sunt stele
supergigante din clasa spectrală M (roşii).
Deşi mai sunt şi alte categorii de stele cu o comportare aproape periodică, nu le vom încadra
în grupa celor pulsante din cauză că nu au perioada constantă un interval suficient de mare de
timp.
Amintesc şi faptul că “pulsarii” nu intră în această categorie. Ei emit intensitatea maximă a
radiaţiei în domeniul radio, cu perioade de ordinul a 10-2 – 10-1 secunde şi sunt stele
neutronice. Se formează în urma colapsului gravitaţional al nucleelor de stele, rămase după
45
explozii de tip supernovă. Perioadele de pulsaţie sunt de fapt perioade de rotaţie rapidă ce
caracterizează un asemenea corp.
4. Mecanismul pulsaţiilor stelare
Studiul stelelor variabile se bazează pe curba lor de lumină. Dacă acestui grafic îi asociem
şi determinările din analiza spectrală, putem obţine date extrem de importante asupra
fenomenelor care se petrec în interiorul unei astfel de stele, cauza pulsaţiei intrinseci.
O stea obişnuită este o sferă de gaz în echilibru hidrostatic, în care forţele de presiune
internă, produse de energia reacţiilor nucleare, şi cele gravitaţionale, se află în echilibru. Am
putea crede că pulsaţia stelei are drept cauză variaţia fluxului energetic produs în nucleu.
Acest raţionament este eronat pentru că fluxul energetic nuclear se păstrează constant.
Astrofizicienii şi-au dat seama că variaţia de strălucire este produsă de fapt, de rata cu care
energia “scapă” din stea.
Dacă în straturile exterioare ale stelei există condiţii ca fluxul intern radiativ să fie “blocat”,
energia internă temperatura şi presiunea cresc brusc şi forţele de presiune înving forţele
gravitaţionale. Steaua îşi măreşte dimensiunile, răcindu-se treptat la suprafaţă. Presiunea
internă scade şi ajunge egală din nou cu presiunea gravitaţională., dar inerţia face ca steaua
să-şi continue expansiunea. Gravitaţia devine la un moment dat suficient de puternică pentru
a învinge forţele de presiune, steaua începe să se contracte. Contracţia nu se opreşte în
momentul stabilirii echilibrului, inerţia face ca steaua să continue contracţia.
În principiu, procesul declanşării pulsaţiilor seamănă cu mişcarea unui resort elastic
deformat de greutatea unui corp şi scos din poziţia de echilibru (pendul elastic). Un asemenea
sistem fizic pierde treptat energie prin acţiunea forţelor de frecare, oscilaţiile fiind amortizate
în timp. În cazul stelelor, menţinerea pulsaţiilor timp îndelungat (milioane de ani) nu se poate
explica decât prin existenţa unui mecanism care transmite energie suplimentară şi întreţine
pulsaţiile.
GRAVITAŢIE
GRAVITAŢIE
PRESIUNE
PRESIUNE
Încă din anii 1960, astronomul american John Cox a emis ideea că ionizarea heliului în stea
este cheia înţelegerii funcţionării Cefeidelor. Stratul de heliu aflat aproape de suprafaţa stelei
este ionizat la contracţia stelei şi devine opac pentru fluxul de radiaţii din interior. Prin
urmare, energia acumulată în interior în timpul contracţiei va fi reţinută până în momentul
dilatării, când transparenţa creşte şi cantitatea de energie reţinută va fi eliminată. Mecanismul
menţinerii oscilaţiilor constă în mărirea considerabilă a opacităţii în timpul contracţiei şi
micşorarea sa în timpul dilatării.
Zona de HeII (heliu ionizat) este principala responsabilă de menţinerea pulsaţiei stelei, iar
perioada de pulsaţie depinde de adâncimea în înveliş a acestei zone. Existenţa într-o stea a
stratului de He parţial ionizat depinde de masa stelei şi de temperatura medie la suprafaţă,
care trebuie să fie între 5000 şi 8000 K. În diagrama de stare a stelelor, diagrama Hertzsprung
46
– Russell, există o regiune cu aceste caracteristici deasupra secvenţei principale, populată de

cefeide şi de stelele RR Lyrae (banda de instabilitate).
5. Probleme propuse:
1. Utilizând informaţiile din graficele referitoare la cefeide din acest material, să se deducă
distanţa la care se află steaua δ Cephei faţă de noi.
2. Dacă o stea RR Lyrae are perioada P = 0,55 zile şi se află în roiul globular M13 din
Hercules, aflat la distanţa de 25 890 ani-lumină de noi, să se determine magnitudinea
aparentă a stelei. Poate fi văzută cu
ochiul liber?
3. Magnitudinea vizuală absolută a unei
stele de tip RRLyrae se modifică între
0,6 şi 0,3. Între ce limite variază
perioada sa de pulsaţie? Care este
variaţia relativă a razei acestei stele?
Considerăm că temperatura la suprafaţă
rămâne aproximativ constantă.
4. Un astronom priveşte prin Hubble
Space Telescope pentru a vedea o stea
ca Soarele la o distanţă de
100 000 pc. Strălucitoarele Cefeide au
luminozitatea maximă de 30 000 de ori
mai mare decât cea a Soarelui. Utilizând
pentru Soare magnitudinea absolută +5,
calculează magnitudinea absolută a
acestor Cefeide. Cât de departe se poate
vedea o Cefeidă prin HST?
5. Deduceţi din următoarea diagramă tipul de stea variabilă şi intervalele de variaţie ale
luminozităţii, temperaturii şi dimensiunilor acestei stele:
Bibliografie:
“Pulsaţii stelare – teorie matematică” – Nicolaie Lungu – 1982
“Astrophysics is easy” – Mike Inglis – 2007
www. aavso.org
Material realizat de profesor Lucia Popa,

Şcoala Gimnazială nr. 5 Galaţi
Concursul judeţean de matematică MATHGAL-ediţia a III-a

25 ianuarie 2014
Catedra de matematică a Şcolii Gimnaziale nr 5 Galaţi organizează în data de

25 ianuarie 2014 concursul judeţean de matematică MATHGAL.
Comisia de organizare a concursului:
Preşedintele concursului: prof. Bogdan Antohe – C.N.M.K Galaţi.
Coordonatorul concursului: prof. Florin Antohe- Şcoala Gimnazială nr 5 Galaţi.
Director al Şcolii Gimnaziale nr 5: prof. Daniela Nicolaev Malaxa.
Comisia de selectare a subiectelor:
institutor Constantina Huluţaş- clasa a III-a.
prof. învăţământ primar Tatiana Lăbuş- clasa a IV-a.
prof. Bogdan Antohe- clasa a V-a.
47
prof. Marius Antonescu- clasa a VI-a.

prof. Florin Antohe- clasa a VII-a.
prof. Daniela Nicolaev Malaxa- clasa a VIII-a.
Concursul are două probe.

Proba individuală.
La proba individuală poate participa orice elev care achită taxa de participare de 12 RON.
Înscrierea la proba individuală se face completând fişa de înscriere, care va fi depusă
împreună cu taxa de concurs la secretariatul şcolii. Elevii din judeţ se înscriu prin trimiterea
de către profesorul îndrumător a unui tabel (format Excel) de tipul:
Nr crt Nume şi prenume Clasa Localitate Şcoala Profesor
Subiectul probei individuale va fi alcătuit din 20 de itemi tip grilă cu cinci variante de răspuns
Pentru fiecare item rezolvat corect se acordă 4 puncte, iar pentru fiecare item greşit se scade
un punct. Întrebările fără răspuns nu se vor puncta sau depuncta. Din oficiu se acordă 20 de
puncte.Proba de concurs începe la ora 10:00. Durata probei este de 2 ore. La fiecare clasă se
vor acorda premiile I,II,III şi un număr de menţiuni, care va fi stabilit de către coordonatorul
concursului în funcţie de numărul participanţilor. În afară de aceste premii se vor acorda:
două premii de excelenţă (pentru cel mai mare punctaj la ciclul primar şi al doilea punctaj la
gimnaziu) şi Marele Premiu al concursului ( se va acorda elevului de gimnaziu cu cel mai
mare punctaj din concurs). Pentru a obţine Marele Premiu un elev trebuie să aibă punctaj
peste 85 de puncte.
Perioada de înscriere este cuprinsă între 2 decembrie 2013 şi 17 ianuarie 2014, însă înscrierile
se vor sista în momentul atingerii capacităţii maxime a şcolii. Având în vedere perioada
destul de mare de înscriere dorim ca aceasta să fie respectată, în caz contrat este posibil să
apară disfuncţionalităţi în desfăşurarea concursului.
Programa de concurs:
Clasa a III-a:Materia claselor precedente şi materia semestrului I.
Clasa a IV-a:Materia claselor precedente şi materia semestrului I.
Clasa a V-a: Materia parcursă pe semestrul I: până la capitolul fracţii.
Clasa a VI-a: Algebră: până la media aritmetică ponderată a numerelor raţionale
pozitive.Geometrie: până la capitolul Perpendicularitate.
Clasa a VII-a: Algebră: până la capitolul calcul algebric.
Geometrie: până la asemănarea triunghiurilor.
Clasa a VIII-a: Algebră: până la capitolul funcţii.
Geometrie: Până la capitolul calcul de arii şi volume în poliedre.
Proba pe echipe.
Proba pe echipe se adresează doar elevilor din ciclul gimnazial.
Echipele vor fi formate din 4 elevi (câte unul din fiecare clasă).
Componenţii echipelor care nu au participat la proba individuală vor achita taxa de
participare de 12 ron/elev. Proba pe echipe are trei runde a câte 30 de minute fiecare. Se vor
acorda premiile 1,2,3 şi o menţiune.
48
REVISTA DE MATEMATICA MATHGAL
REGULAMENT
Concursul judeţean de matematică MATHGAL - 25 ianuarie 2014
1.La concurs poate participa orice elev din clasele III-VIII din judeţul Galaţi.
2.Taxa de înscriere este 12 lei.
3.Proba de concurs se va desfăşura pe 25 ianuarie 2014 între orele 10:00-12:00 la Şcoala
Gimnazială nr 5 Galaţi , situată pe Strada Gorunului nr 6B.
4.Proba de concurs constă într-un test cu 20 de probleme de tip grilă.
5.Fiecare problemă are un singur răspuns corect. Dacă alegeţi mai multe variante problema
va fi considerată rezolvată greşit.(chiar daca printre variantele alese este şi cea corectă).
6.Fiecare elev primeşte o singură foaie cu răspunsuri.Datele din foaia de răspunsuri se
completează cu majuscule. Mare atenţie la completarea foii de răspunsuri.
7. Alegerea variantei considerate corecte se face prin umplerea integrală a căsuţei
corespunzătoare.
Să considerăm că problema 1 are răspunsul corect B, iar problema 2 răspunsul corect D.
A B C D E
1
2
8.Punctajul final se calculează astfel: 20 + 4 înmulţit cu numărul de răspunsuri corecte – 1
înmulţit cu numărul de răspunsuri greşite. Mai clar pentru o problemă rezolvată corect se
acordă 4 puncte, iar pentru una rezolvată greşit se scade un punct. Întrebările fără răspuns nu
se punctează sau depunctează.
9.Dacă doi sau mai mulţi elevi au acelaşi punctaj, atunci mai bine clasat este cel care are cel
mai mic număr de răspunsuri greşite. Dacă egalitatea persistă, atunci mai bine clasat este
elevul care are cel mai mare număr de răspunsuri corecte la problemele cele mai dificile.
10.Copiatul, vorbitul în timpul concursului, sau folosirea calculatorului, telefonului sunt
interzise.Orice nelămurire o adresaţi supraveghetorului din sala de concurs. Nu aveţi voie să
puneţi întrebări despre modul de rezolvare a problemelor. Nu folosiţi alte foi decât cele
primite: foaia de concurs care reamintim trebuie completată cu mare grijă şi ciorne.
11.Supraveghetorul vă poate muta din bancă sau elimina din concurs în cazul încălcării
prezentului regulament.
12. Bifaţi răspunsurile corecte cu pixul sau stiloul. Nu are importanţă culoarea.
13. Nu aveţi voie să predaţi lucrarea, decât după o ora de la începerea concursului (ora
11:00).
14. Răspunsurile corecte vor fi afişate după finalizarea concursului.
15. Elevii care consideră că au fost evaluaţi incorect pot depune contestaţii în 30 de minute de
la afişarea rezultatelor (la sediul şcolii). Pentru depunerea unei contestaţii se va completa o
cerere care va fi procurată de la secretariat şi se va achita taxa de 5 ron. În cazul în care
contestaţia este admisă elevul va primi banii înapoi.
15.Toţi elevii participanţi vor primi diplomă de participare.
16.Cuantumul premiilor va fi stabilit după finalizarea înscrierilor.
17. Prin semnarea fişei de înscriere (care se va găsi pe site-ul concursului
http://mathgal.yolasite.com ) şi achitarea taxei de concurs se consideră că elevul este de acord
cu prezentul regulament.
49
Calculaţi suma primelor n numere naturale consecutive.
Violeta Anton- profesor Şcoala Gimnazială nr 5 Galaţi
S=1+2+3+…+n
Date de intrare: n (întreg)
Date de ieşire: s (întreg)
Date de manevră: I (întreg)
Folosind Folosind Folosind Folosind formula

structura structura structura lui Gauss
repetitivă cu repetitivă cu test repetitivă cu test
număr cunoscut iniţial final START
de paşi START START ‐ citeşte n;
START ‐ citeşte n; ‐ citeşte n; ‐ s←
‐ citeşte n; ‐ s ←0; ‐ s ← 0; (n*(n+1))/2;
‐ s ← 0; ‐ i ←1; ‐ i ←1; ‐ scrie s;
‐ pentru i←1 la ‐ cât timp i <= ‐ repetă STOP
n execută n execută s ← s + i;
s ← s + i; s ← s + i; i ←i + 1; program suma4;
‐ scrie s; i ←i + 1; până când i>n; var s, n: integer;
STOP ‐ scrie s; ‐ scrie s; begin
STOP write(‘Introduceti
program suma1; STOP nr. n: ‘);
var s, i, n: program suma2; program suma3; read(n);
integer; var s, i, n: var s, i, n: s:= (n*(n+1))/2;
begin integer; integer; write(‘Suma nr.
write(‘Introduceti begin begin este: ‘, s);
nr. n: ‘); write(‘Introduceti write(‘Introduceti end.
read(n); nr. n: ‘); nr. n: ‘);
s:=0; read(n); read(n);
for i:=1 to n do s:=0; s:=0;
s:=s + i; i:=1; i:=1;
write(‘Suma nr. while i <= n do repeat
este: ‘, s); begin s:=s + i;
end. s:=s + i; i:=i+1;
i:=i+1; until i>n;
end; write(‘Suma nr.
write(‘Suma nr. este: ‘, s);
este: ‘, s); end.
end.
50
La rezolvarea problemelor propuse în revista MATHGAL nr 4/2012 s-au remarcat în

mod special următorii elevi:
1.Buleti Daria Alexandra -75 puncte (a rezolvat corect toate problemele de la ciclul
primar şi prima problema de la clasa a V-a).
La ciclul gimnazial s-au remarcat elevii: Halip Alexandru, Tătaru Crina, Maftei
Andrei, Hagiu Alin, Onu Alexandru, George Butură, Meran Alexandru, Denisa Tălpău.
Colectivul redacţional este aproape sigur că şi alţi elevi au rezolvat problemele propuse
în numărul 4 al revistei, însă nu au reuşit să le trimită la redacţie. Aşteptăm în
continuare rezolvări ale problemelor pe adresa antoheflorin@yahoo.com (ori
tehnoredactate, ori scrise de mână şi scanate, ori prin poştă pe adresa şcolii, ori aduse la
secretariatul şcolii. Succes şi spor la rezolvarea problemelor!
51

NR 5 An Scolar 2013-2014 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NR 5 An Scolar 2013-2014 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista de matematica matHGaL

Motivarea elevilor pentru studiul matematicii prin jocuri logice

Matematica ocupă un loc important în cadrul disciplinelor studiate în învăţământul

abcabc  abc000  abc  abc  1001  abc  7 11 13

1) Am ales numere diferite dar am ajuns la acelaşi rezultat

Utilizarea jocurilor matematice ca metodă de lucru poate avea ca efecte participarea

a rezolva, de a descoperi soluţii interesante la problemele de matematică, li se oferă elevilor

profesori, Colegiul Naţional „Vladimir Streinu”

La rezolvarea acestor integrale nu se pot aplica metodele cunoscute: integrarea

1) I   sin2xdx , J   cos xdx

(sin 2x )' sin 2x

Adunând ecuațiile obținem:

de integrare prin părți:

x (cos 2x  2 sin 2x )e x (cos 2x  2 sin 2x  5)e x

sin x  cos x 1  sin 2x

sin x  cos x 1  sin 2x (1  sin 2x )(1  sin 2x )

1  sin2 2x cos2 x cos 2x

Vă propun spre rezolvare următoarele exerciții:

B-dul Traian, nr. 165, cod 610143

CONCURSUL JUDEŢEAN DE MATEMATICĂ “MATHGAL”

Sâmbătă 26 ianuarie 2013 s-a desfăşurat la Şcoala Gimnazială nr 5 Galaţi,

Premiul I: Buleti Daria Maria, Colegiul Naţional “Costache Negri” Galaţi

Premiul I: Tătaru Mihai Radu, Colegiul Naţional „Costache Negri” Galaţi

Premiul I: Ciupu Andrei, Şcoala Gimnazială nr 29 Galaţi

Premiul I: Maftei Andrei, Şcoala Gimnazială nr 5 Galaţi

Premiul I: Hău Alexandru, Şcoala Gimnazială nr 29 Galaţi

Premiul I: Şotir Anca, Şcoala Gimnazială nr 29 Galaţi

În continuare vă prezentăm subiectele la proba individuală:

CONCURSUL JUDEŢEAN DE MATEMATICĂ MATHGAL

1. Câte posibilităţi sunt pentru a  b  36 ?

6. Descăzutul este cu 10 mai mic decât dublul scăzătorului. Scăzătorul reprezintă

CONCURSUL JUDEŢEAN DE MATEMATICĂ MATHGAL

1. Câte numere naturale cu trei cifre egale există?

CONCURSUL JUDEŢEAN DE MATEMATICĂ MATHGAL

CONCURSUL JUDEŢEAN DE MATEMATICĂ MATHGAL

1.Rezultatul calculului  20132  2013   2012 2  2012  este:

CONCURSUL JUDEŢEAN DE MATEMATICĂ MATHGAL

1.Fie a, b   astfel încât a  b  1 şi b  1;3 .Atunci a2  b2  2b 1  a2  b2  6b  4a 13 

19. Forma cea mai simplă a expresiei E  x   2

Cadrul conceptual al proiectării itemilor în proiectul internaţional

Cadrul de proiectare a itemilor – Domeniul Matematică

Aspecte-cheie ale conținuturilor de tipul Probabilități , incluzând studiul matematic al

C) Probabilitatea ca să fie un cutremur în oraş în următorii 20 de ani este mai mare ca

GOSPODĂRIA LUI VIOREL

Întrebarea 1: GOSPODĂRIA LUI VIOREL

profesor, Şcoala Gimnazială nr 5

Utilizarea definiţiei derivatei în calculul limitelor de funcţii

În practică, rezolvarea problemelor de limite de funcţii, situaţii mai delicate apar în

continuă în punctul x  0 . Să aplicăm definiţia:

Problema se pune în celelalte cazuri când f s( )  f d ( ) ,

Un corolar al teoremei lui Lagrange dă răspunsul la această problemă:

Corolar: Dacă I   interval,   I un punct şi f : I   o funcţie cu

Atunci, există şi f ( x ) şi avem f ( )  lim f ( x ) .

Rezolvare: Funcţia f :  0,     , f ( x )  x  3 x  x 2  x 3 este funcţie continuă

profesor, Colegiul Naţional „Al. D. Ghica”,

Metode şi principii în demonstrarea inegalităţilor algebrice

1. Metoda directă constă în efectuarea calculelor şi transformarea inegalităţilor prin

1.2. Dacă a, b, c   atunci a 2  b 2  c 2  ab  bc  ca ; ( =, a=b=c )

2. Metoda bazată pe reducerea la o inegalitate cunoscută sau substituirea în

3. Metoda bazată pe “spargerea” inegalităţilor.

3.1. Dacă a, b, c   atunci (a+b)(b+c)(c+a)  8abc. (=,a=b=c)

profesor, Şcoala Gimnazială „Mihail Sadoveanu Galaţi”,

Test pentru evaluarea naţională