Proiect privind Învățământul Secundar ( ROSE )

Schema de Granturi pentru Licee

Beneficiar : Colegiul Tehnic ,,Petru Poni”
Titlul subproiectului : ,,Cunoștințe temeinice pentru
progres (CTTP)”
Acord de grant nr. 504/SGL/RII din 1.10.2018

1
Operații cu numere reale Pag. 4-5
Ordonarea numerelor reale Pag. 5-7
Probleme propuse Pag. 7-8
Operații cu expresii algebrice Pag. 8-9
Probleme propuse Pag. 9-10
Modulul unui număr real Pag. 10
Intervale de numere reale Pag. 11-13
Probleme propuse Pag. 13-14
Progresii aritmetice, progresii geometrice Pag. 14-16
Puteri Pag. 17-18
Radicali Pag. 18-19
Logaritmi Pag. 20-21
Exerciții test Pag. 21-22
Matrice-noțiuni generale. Operații, proprietăți Pag. 23-25
Exerciții și probleme propuse Pag. 25-28
Determinanți. Proprietăți Pag. 28-31
Exerciții și probleme propuse Pag. 31-32
Aplicații ale determinanților în geometrie Pag. 42-33
Exerciții și probleme propuse Pag. 33-34
Inversa unei matrice. Ecuații matriceale Pag. 34
Exerciții și probleme propuse Pag. 35-36
Primitiva unei funcții Pag. 36-38
Integrala nedefinită Pag. 48-39
Calcul direct al integralei nedefinite Pag. 39-40
Integrarea prin părți Pag. 41-42
Schimbarea de variabilă Pag. 42-43
Integrale raționale – cazuri particulare Pag. 43-44
Exerciții test Pag. 45
Subiecte date la examene Pag. 46-47
Legi de compoziție. Proprietăți Pag. 47-50
Structuri algebrice Pag. 50-53
Probleme propuse Pag. 54-55

2
 .
Prof. Paloșanu Ioan – algebră clasa a IX a
Mulțimi de numere reale.
Progresii aritmetice. Progresii geometrice.

Prof. Albu Lucian – algebră clasa a X a

Puteri. Radicali. Logaritmi.

Prof. Drimbe Monica – algebră clasa a XII a

Legi de compoziție. Structuri algebrice.

Prof. Albu Lucian – analiză clasa a XII a

Primitivă. Integrala nedefinită – calcul.

3
 Mulțimi de numere reale

Mulţimi de numere: N Z Q R.
Noţiuni teoretice
OPERAȚII CU NUMERE REALE
1) Definiţie: Adunarea este operaţia care asociază la fiecare pereche (x,y) de
numere reale, numărul real notat x+y, numit suma lui x şi cu y.
Proprietăţile adunării.
Pentru orice numere reale a,b,c au loc proprietăţile:
A1) a+b= b+a ( comutativitate);
A2) (a+b)+c= a+(b+c) ( asociativitate);
A3) a+0=0+a=a ( 0 este element neutru la adunare);
A4) a+(-a)= (-a)+a=0 ( orice număr real a, are un opus, notat -a).
2) Definiție: Înmulțirea este operația care asociază la orice pereche (x,y) de
numere reale, numărul real notat xy, numit produsul lui x cu y.
Proprietăţile înmulțirii. Pentru orice x,y,z Î R avem :
I1) x· y= y·x ( comutativitate);
I2) ( x·y)·z=x·(y·z) (asociativitate);
I3) x·1=1·x=x ( 1 este element neutru la înmulţire);
1 1 1
I4) x × = × x = 1 , x≠0 ( orice număr real nenul are un invers ).
x x x
Legătura dintre adunarea și înmulțirea numerelor reale este dată de
proprietatea următoare :
P) x(y+z)=xy+xz ( înmulțirea este distributivă față de adunare).
3) Puterea cu exponent întreg.
Dacă aÎ R, nÎ N* definim =a·a·a·….·a (n factori) ; , a≠0.
1
Dacă aÎ R* şi nÎ N definim a - n =
an

Proprietăți ale puterilor cu exponent întreg

4
 1
P1) Dacă a Î R* şi nÎ N => a -1 = .
a
P2) Dacă a,b Î R şi m,n Î Z, atunci au loc proprietăţile:

a) b) a m : a n = a m- n ;
n
æaö an
c) ç ÷ = n , b≠ 0 d) (a· = e) ( =
èbø b

4) Rădăcina pătrată a unui număr real pozitiv x este numărul real pozitiv,
notat , al cărui pătrat este x.
Reguli de calcul cu radicali :
Fie a,b Î ( 0,∞). Atunci au loc proprietăţile:

a a
( a) =
n
a) · = ; b) = ; c) an .
b b

ïì c x , c ³ 0, x ³ 0
2

Deasemenea are loc și proprietatea : c x = í .

ïî- c x , cÐ0, x ³ 0
2

ORDONAREA NUMERELOR REALE

Dacă a şi b sunt două numere reale atunci este adevărată una şi numai una
din relațiile următoare : a>b sau a=b sau a<b.
Definiție: Se spune că numărul a este mai mic sau egal cu b şi scriem a≤b
dacă a<b sau a=b.
Relaţia ,, £” are următoarele proprietăţi:

1) a ≤ a, oricare ar fi a (reflexivitatea);
2) dacă a≤b şi b≤a, atunci a=b ( antisimetria);
3) dacă a≤b şi b≤c, atunci a≤c ( tranzitivitatea ).
Acestă relaţie ,,≤ ” se numeşte relaţie de ordine pe mulţimea numerelor reale.
Observaţie: Proprietatea 3 ( tranzitivitatea) este adevărată şi pentru relaţia
,,<”, adică dacă a<b şi b<c, atunci a<c.
Proprietăţi de legătură ale relaţiei de ordine,, ≤” cu operaţiile de adunare şi
înmulţire:
1) dacă a≤b, iar c un număr real oarecare, atunci a+ c ≤ b+c;
2) dacă a≤b şi c>0 atunci ac bc;
3) dacă a≤b şi c<0 atunci ac≥bc;
4) dacă a≤b şi c≤d atunci a+c≤b+d şi a-d≤b-c;

5
 5) dacă a,b,c,d sunt numere reale pozitive astfel încât a<b şi c<d atunci
a b
ac<bd, iar Ð .
d c
Observaţie 1: Proprietăţile 1,2,3,4,5 sunt valabile şi pentru relaţia ,,<”.
Observaţie 2: Dacă a şi b sunt numere reale, atunci a≤b dacă şi numai dacă
există numărul real c≥0 astfel încât b= a+c.

Inegalități remarcabile :
2ab a +b
1) £ ab £ ( inegalitatea mediilor);
a +b 2
2) ≥ ( inegalitatea Cauchy-Buniakovsky-
Schwartz);

3) + ≥ (inegalitatea lui Minkovski).

Probleme care se vor rezolva în clasă

1) Să se calculeze:

1 æ2 5 7 ö 12
(-3 +5) (-4) –[ 2-5 (-3) +8] · ( - 0,5) ; ( - + ) ; ç + -2 ÷: ;
2 è3 9 5ø 5
; ; ;
9 7 3 4
æ 1ö æ1ö æ1ö æ1 ö
4 × ç ÷ × ç ÷ ×163 ; 64 × ç ÷ × ç ÷ × 93 .
2

è 2ø è8ø è 18 ø è 12 ø

2 3
2) Comparați numerele: şi 3 ; 7 şi ; și .
5 7
3) Se dau numerele:

a= 1+ + , b= + - şi c=

6
 Să se calculeze: 2a-b ; -
1 1
4)Comparați numerele: a = + și b= (1- ) (1+ )– .
2+ 5 2- 5

5) Calculaţi media aritmetică şi media geometrică a numerelor a=3( -1) şi

b= 3( +1) .
6) Scrieți următoarele numere ca puteri cu baza 10: a) 0,1; b) 0,001;
1
c) ; d) 100000 .
10000
7) Scrieți următoarele numere ca puteri cu baza 2: a) 0,5; b) 0,25 .

8) Calculaţi: a) + + , nϵN* ;

b) · · …………….. .

2n 4
9) Aflaţi nϵN astfel încât a) £ ; b) 10< <100.
3 3
3a + 11b
10) Arătați că dacă a<b, atunci aÐ Ðb .
14

Probleme propuse
(
1) Calculați : ( -1 + 5 - 3 + 9 ) - ( 3 - 4 × ( -2 ) + 11) ; 5 2 + 3 - 5 3 ; )
200
æ 2 1ö æ 1ö 3
2
éæ 3 2 ö 169 ù
× é( -2 ) ù : ( 27 ) ;
3 5 2
3 × ç - ÷ - 1 ; ç 1 - ÷ + - 1 ; êç + ÷ : ú
è 3 3ø ë û
è 2ø 4 ëè 2 3 ø 36 û

1610 × ( 0, 25 ) × ( 0,5 ) ; 27 - 2 75 + 3 12; 7 + 2 14 - 5 21 + 6 35.

15 10

3 4
2) Comparați numerele : 5 şi 4 ; și .
5 7
3) Să se calculeze :

7
 1 1 6 5 1
a) + ;b) + - .
9-4 5 9+4 5 10 - 2 10 + 5 5 -2
4) Stabiliţi care din următoarele propoziţii sunt adevărate :

a) ( )
5 2 5 - 3 = 10 - 15; b) ( - )+ ( - )=1 ;

c) 32 24 : 8 6 = 4 6.

5) Calculați media aritmetică a numerelor:

a) 13; +6 şi -1- ; b) 10+2

6) Calculați media geometrică a numerelor :

a) şi ; b) 13- şi 13+
1
7) Scrieți ca puteri cu baza 10 numerele : 0,1; 0,01; 0,001; .
10000
8) Scrieți următoarele numere ca puteri cu baza 5: 0,2 ; 0,04 ; 0,008 .

9) Calculaţi: (-1 + (-1 + (-1 , k Î N*.

a2 + b2
10) Calculaţi: știind că a= 2 şi b= .
a 2 - b2

OPERAȚII CU EXPRESII ALGEBRICE

Expresii algebrice. Termeni asemenea. Operații cu expresii algebrice.
Definiție: Se numește expresie algebrică un produs în care factorii sunt
numere sau litere. Literele care apar în expresie reprezintă numere reale neprecizate.
Observație: Cu expresiile algebrice se pot efectua aceleași operații care se
efectuează cu numere reale. Aceste operații au aceleași proprietăți ca și operațiile cu numere
reale.
Termeni asemenea. Doi termeni ai unei expresii algebrice sunt asemenea
dacă au aceeași parte literală. Termenii asemenea se adună ( se reduc).
Formule de calcul prescurtat
1) (a+b)(a-b)= - ;

; ( a - b ) = a 2 - 2ab + b 2 ;
2
2) (a+b = +2ab +

8
3) (a+b = + ; (a-b = -3
4) ;

5) (a+b+c = ;
6) (a+b-c = + + +2ab-2ac-2bc;
7) = + + -2ab-2ac+2bc;
8)(x+a)(x+b)= +x(a+b)+ab .

Observație: În practică folosim frecvent diferite forme echivalente ale

acestor formule: ; s.a.

Probleme care se vor rezolva în clasă

a) Reduceți termenii asemenea din expresiile:
3x-5+10x-3-4x; 4a-5x+2a+5x-3a;

(-3
(2x+1;
(3x-2y)(4x+5y)-(-2x+3y)(3x-2y); (4m-n)(4m+n)-(3m+2n .
2 x - 3 3 - 4x x x +1 2x - 3 x - 4
b)Rezolvați ecuațiile: - = 1; - - = .
4 3 2 3 4 12
1 1
c) Să se calculeze: x 2 + 2
ştiind că x + .
x x
1
Apoi calculați și valoarea expresiei x 3 + .
x3
d) Descompuneti în factori expresiile:
a(a+b)-(2a+1)(a+b); (2x-3 (x+2
c)Rezolvaţi ecuaţiile:
(4x-1.
d) Menţionaţi condiţiile în care fracţiile date sunt definite și simplificati-le:

9
 ( 2 x - 3) ; 4 x 2 - 9 ;
2
25 x 2 x4 - 1
; .
5 x 2 + 5 x 6 x 2 - 9 x 4 x 2 - 12 x + 9 2 x3 + 2 x 2 + 2 x + 2
3- x 3+ 12 x
g) Se consideră expresia: E ( x ) = + + 2 , x ¹ ±3 .
3+ x 3- x x -9

2 (3 - x )
g.1) Arătaţi că E(x) = . g.2) Calculaţi E(3).
3+ x

Probleme propuse

3x - 2 4 x + 3 x -1
= 2 ; ( 2 x - 3) - ( x + 4 ) = 0 ;
2 2
a) Rezolvați ecuaţiile : - -
2 3 6
3m + 2n m - n 3 5
(3x+1; + -5 = 0; = ;
4 2 x-2 4
1 5 - 4x 2
( 5 x - 3) y + 3 ( 5 x - 3) = 0 ; - = ; 2 x2 + 6 x = 0 ;
4 x ( x - 1) 4 x ( x - 1) 4 x ( x - 1)

5 - x 3x - 2 3x2 - x + 1 6 x 2 - x + 3 2
= ; = ; x - 4 = 0 ; x 3 - x = 0.
4 2 2 4

x2 -1 x
b) Se consideră expresiile : E ( x) = 2 și F ( x ) = 2 .
x +1 x +1

æ1ö æ1ö
Calculați : E(-1) + F(1) ; E ç ÷ + F ç ÷ ; E(1)·F( .
è2ø è2ø
E ( x)
Rezolvați ecuaţiile : E(x)+F(x)=1 si .
F ( x)

c) Determinaţi xϵR pentru care: 2 x - 3 ³ 0 ; 5 x - 2Ð0 ; 3 - 4 x ³ 0 ;

x+3 3x -1
(2x-1 - (3+2x; -2Ð Ð3 ; 4 £ £ 6.
5 2

10
 MODULUL UNUI NUMĂR REAL
Definiție: Modulul numărului real x sau valoarea absolută a numărului x este:

|x| = .
Proprietăţi ale modulului :
1) |a|≥0 ( ) aϵR ;
2)|a|=0<=>a=0;
3)|a|=|-a| , ( ) aϵR ;
4) |a+b| ≤ |a| +|b| , ( ) a,bϵR;
5) |a·b|=|a|·|b|, ( ) a,bϵ R ;

6) , ( ) aϵR, ( ) bϵR* ;
7)|a|≤c <=> -c≤a≤c , c>0;
8)|a|≥c <=> a≤-c sau a≥c;

9) =|a| , ( ) aϵR.

INTERVALE DE NUMERE REALE

Fie a,bϵR, a<b. Intervalele sunt submulţimi ale mulțimii numerelor reale, pe
care le putem grupa astfel:
1) Intervale mărginite
[a,b]={xϵR| a≤x≤b} interval închis;
(a,b)={ xϵR| a<x<b} interval deschis;
[a,b)={xϵR|a≤x<b} interval închis în a, deschis în b;
(a,b]={ xϵR|a<x≤b} interval deschis în a, închis în b.
2) Intervale nemărginite
[a,∞)={xϵR| x≥a} ;
(a,∞)={xϵR|x>a};
(-∞,b]={xϵR|x≤b};
(-∞,b)={xϵR|x<b };0

11
R=(-∞,∞).
3) Intervale simetrice
Definiție. Fie aϵ(0,∞). Un interval de formă [-a,a] sau (-a,a) se numeşte
interval simetric: [-a,a]={xϵR|-a≤x≤a}={xϵR| |x|≤a} ; (-a,a)={xϵR|-a<x<a}={ xϵR|
|x|<a}.
Operații cu intervale de numere reale
Fie I şi J două intervale de numere reale
a) Reuniunea intervalelor

I J={x|xϵI sau x
b) Intersecția intervalelor
I J={x|xϵI şi xϵJ}
c) Diferența intervalelor

I J={x| xϵI si x∉ J}

d) Complementara unui interval

Dacă I<J, complementara intervalului J în raport cu intervalul I este mulțimea
CI(J)=I J.

Observație: În practică folosim frecvent reprezentarea grafică a intervalelor

pe axa reală pentru operații cu intervale.

æ 1ö é 1 2ù é 1 1ö
În figura de mai sus, avem : I = ç -1, ÷ , J = ê - , ú . I Ç J = ê - , ÷
è 5ø ë 2 3û ë 2 5ø

12
 Probleme care se vor rezolva în clasă

1) Comparați numerele: a=|-1- | şi b=(1+ ; a = 1 - 5 , b = -1 - 5 .

2)Calculați: |2 -3| - |- | + 3|1- ; +( )

3) Explicitați modulele : x + 1 ; 3 - 2 x ; x - 2 + 5 - x .

4) Să se rezolve ecuaţiile următoare în R :

|x-1| = 7 ; |2x-1|=3 ; |4x-3|=x-2; x - 2 + x - 3 = 5; x 2 - 2 x + 1 = 7 .

5) Să se determine soluţiile inecuaţiilor: x - 1 £ 5; 2 x - 1 Ð7 .

6) Fie A={ xϵR /-3≤4x-1≤5} şi B={xϵR | |5x+2|<3} .

a) Să se scrie A şi B ca intervale de numere reale.
b) Să se calculeze A B şi A B .
7) Folosind definiția intervalului de numere reale, să se expliciteze:

é 4 2ù
x Î ê - , ú ; x [2,5]; xϵ(- , ∞) ; x (3,∞).
ë 3 7û

æ 1 1ö
8) Fie I n = ç 4 + , 6 - ÷ , nϵN* .
è n nø

a) Determinați I1 şi I2 . b) Determinați I1∩ I2 .

æ 1 1ö
9) Fie I n = ç 5 - ,5 + ÷ unde nϵN* .Determinați intervalele I10 ; I100
è n nø

Comentariu :interval centrate in 5, vecinătăți ale lui 5.

é x + 1 3x + 4 ù
10) Determinaţi xϵR astfel încât să existe intervalul I = ê , .
ë 2 2 úû

Probleme propuse

1) Explicitați modulele: |x-9| ; |4-3x|; |x-2|+|x-5|.

13
 2) Să se rezolve următoarele ecuaţii în R:

|x-3|=5 ; =5 ; + =4;
|x-3|=3x-1 ; |x-4| +|y-3| + |z-2|=0 .
3) Să se determine soluțiile următoarelor inecuații: |2x+3|<7; |x+3|>1.

ì 6 ü
4) Fie mulţimile: A= { x|-8<x<2} şi mulţimea B= í x Î R / - Ðx £ 1ý
î 5 þ
a) Scrieţi aceste mulțimi sub forma de intervale.
b) Determinați mulțimea A∩B.
c) Determinați A∩B∩Z.

ì 5x + 7 ü
5) Determinaţi mulţimea A= í x Î R / -9Ð Ð16 ý .
î 2 þ
a) Scrieţi mulţimea A ca interval.
b) Exprimați mulțimea A cu ajutorul modulelor.
c) Determinați A∩N.
6) Fie A={xϵR| |3x-1|≤3}.
a) Exprimați mulțimea A cu ajutorul intervalelor.
7) Stabiliți valoarea de adevăr a următoarelor relaţii :
é 2 4ù 5 é 2 4ù é 2 4ù
2 Ï ê- , ú ; Î ê- , ú ; p Î ê - , ú .
ë 3 3û 4 ë 3 3û ë 3 3û
æ 1 1ö
8) Fie mulțimea I n = ç 5 + , 7 - ÷ , nϵN*.
è n nø

a) Determinați I1,I2, I3.

b) Calculați I1∩I2 ; I2 .

æ 1 1ö
9) Exprimați cu ajutorul modulului x Î ç 3 - ,3 + ÷ .
è 10 10 ø

Progresii aritmetice. Progresii geometrice.

Noțiuni teoretice.

14
 Definiție 1: Un șir de numere reale este o succesiune de numere reale de forma
a 1 , a2 , a3 ,..., an ,... realizate după o anumită regulă, fiecare element ocupând un loc bine
determinat.
Șirul se notează (an), nϵN* sau (an).
Indicele fiecărui termen se numește rangul termenului.
Termenul an se numește termenul general al șirului.
Șirul nu este o mulțime.
Moduri de definire a unui șir
a) Șiruri definite descriptiv : se dă primul termen și câțiva termeni care-l
succed, din care se desprinde o regulă generală.
b) Șiruri definite cu ajutorul unei formule
Ex.: an=2n+3, nϵN*. Aceasta se numește formula termenului general și din ea
obținem orice termen al şirului.
c) Șiruri definite printr-o relație de recurență
O relație de recurență este o formulă cu ajutorul căreia se determină orice termen
al şirului în funcție de termenii precedenți.

Progresii aritmetice.
Definiție 2: Un șir (an) de numere reale în care orice termen al său se obține
din precedentul adunat cu același număr fixat se numește progresie aritmetică.
an= an-1 + r, ( ) nϵN, n≥2.
Numărul r se numește rația progresiei aritmetice: r = an-an-1; n≥2.
Proprietăți:
1)Formula termenului general :
an = a1 + ( n - 1) × r , n≥2 .

an -1 + an +1
2) (an) este progresie aritmetică <=> an = , "n ³ 2 .
2
3) Dacă sunt numere în progresie aritmetică atunci avem :

a1 + an = a2 + an -1 = a3 + an -2 = ... = ak + an - k +1 .

4) Suma primilor n termeni dintr-o progresie aritmetică:

Sn = a1 + a2 + a3 + ... + an . Atunci S n =
( a1 + an ) × n .
2
Progresii geometrice

15
 Definiția 3: Un șir de numere (bn) cu primul termen nenul și orice alt termen
începând cu al doilea se obține din precedentul înmulțit cu același număr nenul, se
numește progresie geometrică.
bn=bn-1·q , nϵN, n≥2, q≠0.
bn
q se numește rație și q = , n≥2.
bn -1

Proprietăți
1) Formula termenului general bn=b1· , n≥2
2) Șirul cu termeni strict pozitivi (bn) este progresie geometrică <=>
bn = bn-1 × bn +1 , n≥2 .

3) Suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice

Sn=b1+b2.........+bn, se calculează astfel Sn= .

Probleme care se vor rezolva în clasă
1)Se consideră șirul (an) cu termenul general an=3 -n, nϵN*.
a) Să se calculeze suma a 2 -4a3 + 5a10 .

b) Să se calculeze an +1 - a n .

c) Să se verifice daca numerele 120 și 224 sunt termeni ai șirului.

1 1 1
2) Se consideră șirul definit descriptiv , , ,....
1× 2 2 × 3 3 × 4
a) Determinați termenii de rang 4,5 și 6.
b) Determinați formula termenului general.
3) Să se determine primul termen și ratia progresiei aritmetice definită astfel :
a 1 , a2 ,19, 25,31,....

4) Într-o progresie aritmetică (an) cunoaștem a4 = 18, a6 = 28 . Să se determine

primul termen, rația progresiei și S 10 .

5) Să se determine rația unei progresii aritmetice (an) în care

6) Să se determine xϵR pentru care 2x-1,x+3,5x-4 sunt în progresie aritmetică.
7) Calculați suma 1+5+9......+93.
8)Determinați b1 și b2 din progresia geometrică b1,b2, 24,36,54......
9)Într-o progresie geometrică (bn) cunoastem b2=6,b5=48. Determinați b1,q,S5.
Probleme propuse pentru acasă

16
 3n - 2
1) Fie șirul cu termenul general an = , n ³ 1.
2+n
a) Să se calculeze a1 + 2a2 - a3 .

b) Determinați a10 .
2) Fie șirul cu termenul general xn=6-4n.
a) Care din următoarele numere sunt termeni ai sirului: -102, -132,100,150?
b) Calculați xn+1 – xn.
3) Fie șirul definit prin recurenta a1=1; an+1=an-1.
Calculați 2a2 + a 3 .

4) Într-o progresie aritmetică (cn) cunoastem doi termeni c3 = 7 și c5 = 13 .

Determinați primul termen, rația progresiei precum și c10, S10

5) Să se calculeze suma 6+16+26+.....+136.

6) Să se rezolve ecuația 1+7+13+....+x=280.
7) Să se determine xϵR pentru care numerele x-1, 3x+5, 2x-3 sunt în progresie
aritmetică.
8) Arătați că sirul (yn) definit yn= 2n-5 este o progresie aritmetică.
9) Determinați primii cinci termeni ai progresiei geometrice în care b1=6 și
q=2.
10) Să se găsească b1 și q dacă într-o progresie geometrica (bn) avem:

11) Să se calculeze: 2+ + +…..+ .

12) Să se calculeze 1+3+ + +……….+ .

Puteri

17
 Calculați, dacă puteți, în două moduri : 28 + 210 , 28 × 210 . Ce observăm ? În cazul
primei expresii trebuie să folosim definiția puterilor. În cea de a doua situație, cu definiția
avem de efectuat un calcul cam incomod. Folosind o proprietate foarte cunoscută a puterilor,
nu avem nici o problemă.

Definiție puteri. a m = a × a × a × .... × a, produsul având m factori.

Exemple : 35 = 3 × 3 × 3 × 3 × 3; ( -2 ) = ( -2 ) × ( -2 ) × ( -2 ) × ( -2 ) ;
4

6
æ1ö 1 1 1 1 1 1
ç ÷ = × × × × × .
è5ø 5 5 5 5 5 5
În diverse calcule cu puteri, folosim proprietățile puterilor. Majoritatea acestor
proprietăți se cunoaște din școala gimnazială.
Puteri-proprietăți :

am × a p = am+ p ;
am
= a m- p , a ¹ 0;
ap
(a )
p
m
= a m× p ;

( a × b)
m
= a m × bm ;
m
æaö am
ç ÷ = , b ¹ 0.
èbø bm

Primele trei proprietăți ne spun și ce operații putem face, permanent, cu puterile :

înmulțire, împărțire, ridicare la putere.
Vă propun exercițiul următor.

27 × ( 2-3 ) 38 × 9 4 210 × 46
5
7
æ1ö
Exercițiu. Calculați : a) ; ; 8 ×ç ÷ .
211 275 8 è 16 ø

éë a 3 + b3 + 3ab ( a + b ) ùû
12

b) .
( a 2 + 2ab + b2 )
10

În continuare încercați să faceți calculul : 26 × 2 × 3 2 . Îl puteți efectua ?

Să vă ajut. Alte proprietăți ale puterilor :
1
a- n = , a ¹ 0, n Î N ;
an
a 0 = 1, a ¹ 0;
p
n
A p = A n , A Î (0, ¥), n ³ 2.

18
 Cred că acum se poate, nu-i așa ?!
Exerciții. Calculați :
5 -2
æ 9ö æ1ö 2× 3 2× 2 10n - 15n
a) 2 × 3 × 6 × ç ÷ × ç ÷ 12 ; b)
6 8 4 10
; c) n n ;
è 4ø è8ø 8× 3 2 2 -3

n +1 n+ 2 n +3 n+4
d) 2 - 2 + 2 - 2 .

Radicali

Radicalii constituie o altă noțiune folosită mult în matematică. Ce trebuie să

cunoaștem la radicali ?
Definiția radicalului :

A = B Û B2 = A ; 3
A = B Û B3 = A.
Voi aplicați instinctiv această definiție când avem sub radical pătrate perfecte :

36 = 6 Û 62 = 36.
3
Cum procedăm în cazul lui 8 ? Conform definiției radicalului avem :
3
8 = x Û x 3 = 8. Evident x = 2.

Condiție de existență. Sunt cazuri când, având un radical, trebuie mai întâi să
punem condiția de existență pentru acel radical. Cea mai cunoscută situație de acest gen o
constituie rezolvarea ecuațiilor iraționale.
Dacă în exercițiu avem radicalul de ordin 2, atunci, la nevoie, se pune mai întâi
condiția : N : N ³ 0. Exemple : a) x 2 - 3x : x 2 - 3x ³ 0 ;

ìx + 2 ³ 0
b) x + 2 + x2 - 1 : í 2 .
îx -1 ³ 0
În cazul radicalului de ordin 3 nu se pun condiții de existență. Adică sub radicalul
de ordin 3 poate exista orice număr real :
3
8 = 2 Û 23 = 8,
3
0 = 0 Û 03 = 0, .
-64 = -4 Û ( -4 ) = -64
3 3

19
 Puteți calcula expresia : 5 64 - 3 81 + 4 49 ? Evident că da. Ce facem în cazul
următor : 2 8 - 4 18 + 3 50 ? Cred că știți că se poate scoate factor de sub radical. Adică
avem nevoie și de proprietățile radicalilor.
Proprietățile radicalilor.

a) a × b = a × b cu a, b ³ 0 ; 3
a×b = 3 a × 3 b ;
a a a 3a
b) = cu a pozitiv, b strict pozitiv ; 3 = .
b b b 3b

Proprietatea a) ne ajută să scoatem factor de sub radical :

8 = 4×2 = 4 × 2 = 2 2 ; 48 = 16 × 3 = 16 × 3 = 4 3.

Acum puteți rezolva exercițiul propus mai sus.

Tot proprietatea a) ne arată cum să înmulțim doi radicali :

a × b = a × b ( exemplu : 5 × 3 = 15 ).

Așadar rezolvați exercițiul următor.

( )( ) ( ) -( )
2 2
Să se calculeze : a) 6 + 3 -1 6 - 3 + 2 ; b) 6+ 3 6- 3 .

6+2 6 -1 2 3
Dacă dorim să calculăm : a) + ; b) - , ce folosim
2 3 5- 3 6+ 4
de la radicali ? Raționalizarea, ați ghicit. Adică eliminarea radicalului (radicalilor) de la
numitorul unei fracții. Sunt mai multe cazuri, dar măcar două trebuie să le cunoașteți bine.

A A A B
a) : amplificăm fracția cu B și obținem = .
B B B
N N
b) sau : amplificăm, în primul caz, cu A - B (expresia
A+ B A- B
conjugată), iar în al doilea caz cu A + B (expresia conjugată).
Pe lângă cele două exerciții propuse mai sus, încercați :
4 4
5- 3 5+ 3 æ 1 ö æ 1 ö
a) + ; b) ç ÷ +ç ÷ .
5+ 3 5- 3 è 3- 2ø è 3+ 2 ø

Logaritmi

20
 Logaritmul este o noțiune matematică pretențioasă ce se studiază în clasa a X a și
se folosește apoi permanent în matematică. Analiza matematică, de exemplu, din clasele XI,
XII este ,,nedespărțită” de logaritm.
Ce se studiază la logaritm ?
1) Definiția logaritmului.
2) Condiții de existență.
3) Proprietățile logaritmilor.
4) Schimbarea bazei unui logaritm.

Definiția logaritmului. log a N = c Û a c = N .

Calculați log 2 8. Avem : log 2 8 = x Û 2 x = 8. Deci x = 3.

Condiții de existență. Logaritmul este noțiunea cea mai ,,pretențioasă” din acest
punct de vedere.
log a N : 0 < a, a ¹ 1, 0 < N .

Așadar încercați exercițiul. Pentru ce valori ale lui x există logaritmii :

a) log 2 ( x 2 + x - 2 ) ; b) log 4 x-8 10 ; c) log x + 2 ( x 2 - 3x + 2 ) .

Vă dau un sfat : repetați mai întâi, temeinic, inecuația de gradul I, inecuația de

gradul II și sistemele de inecuații. Le-ați studiat în clasa a IX a.
1
În continuare, vă propun : calculați log 2 ; log 2 8 . O mână de ajutor : pe
64
lângă definiția logaritmului, veți folosi și proprietăți ale puterilor. Repetați, mai întâi, aceste
proprietăți.
Proprietățile logaritmilor.

a) log a ( A × B ) = log a A + log a B ,

A
b) log a = log a A - log a B,
B

c) log a Am = m × log a A, cu A, B strict pozitivi, a Î ( 0, ¥ ) \ {1} .

Acum puteți face calculul de mai sus, mai ușor ? Eu spun că da.

În continuare să încercăm exercițiul : calculați log 3 18 - log 3 162 + log 3 243.

Atenție mare la calcule !
Hai să vă reamintesc acest lucru extrem de important :

log a ( A × B ) = log a A + log a B Þ log a A + log b B = log a ( A × B ) ;

A A
log = log a A - log a B Þ log a A - log a B = log a ;
a B B

21
 log a Am = m × log a A Þ m × log a A = log a Am .

Am folosit proprietatea de simetrie a egalității.

Acum reluați exercițiul propus mai sus și vedeți dacă obțineți același rezultat.
Verificați egalitatea : log 8 27 - log 27 8 = 0. Cred că puteți aplica într-o oarecare
măsură proprietăți ale logaritmilor, dar, parcă lipsește ceva!
1
Formula de schimbare a bazei unui logaritm : log a b = . Iată că
log b a
egalitatea propusă se verifică foarte ușor.

Calculați : 3log 8 27 - 4 log 25 32.

Rezolvați ecuația : log 2 x + log x 2 = 2.

Avem doi logaritmi particulari :

1) a = 10 : log10 N = lg N ( notația curentă );

2) a = e unde e = 2, 718 : log e N = ln N ( notația curentă ).

Primul este logaritmul zecimal, iar al doilea logaritmul natural. Acest logaritm
natural este folosit cu predilecție în clasele a XI a și a XII a.
Proprietățile sunt cele cunoscute, doar că se exprimă puțin altfel :
lg1 = 0;lg10 = 1;ln1 = 0;ln e = 1;

A
lg ( A × B ) = lg A + lg B; ln = ln A - ln B etc.
B

Exerciții test
1) Calculați
( 210 - 1) × ( 29 - 1) × ( 28 -1) ; ( 210 - 1) × ( 29 - 1) × ( 28 - 2 ) ×... × ( 2-9 -1) × ( 2-10 -1) ;
8
æ1ö
3 × 9 × 27 × ç ÷ .
8 8 8

è 81 ø
25n - 15n 6n + 6n+1 + 6n+ 2
2) Calculați : n n ; n .
5 -3 12 + 12n+1 + 12n+ 2
a8 - 1
3) Arătați că : ( a + 1) × ( a + 1) × ( a + 1) =
2 4
, a ¹ 1.
a -1

( ) ( ) ( )( )
3 3
4) Calculați : 3 +1 + 3 -1 ; 8+ 6- 2 × 8- 6+ 2 ;

22
 4 4
æ 5 + 1 ö æ 5 -1 ö
4 12 - 6 75 + 5 27 ; çç ÷÷ - çç ÷÷ .
è 2 ø è 2 ø
1 1 1 1
5) Numărul a = + + + ... + este întreg ?
1+ 2 2+ 3 3+ 4 15 - 16
6) Arătați că numărul 1 + 3 + 5 + .... + 35 este un număr natural.
7) Să se calculeze : log 2 48 - log 2 192 + log 2 16 ; 4log 2 8 - 6 log 2 16 ;
log 3 45 - log 3 135 - log 3 9 ; 5log 9 27 + 6log 27 9 ; log 218 - 2 log 2 24 + log 2 32 .
8) Calculați următoarele sume de logaritmi :
1 2 3 1
lg + lg + lg + ... + lg ; ln e + ln e 2 + ln e3 + ... + ln e 20 .
2 3 4 10
9) Fie a = log9 x și b = log 3 x 27 . Determinați relația dintre a și b.
2

24 × 3 4
10) Calculați : a) 1732 - 522 ; b) log 2 .
2× 2
y z x
lg lg lg
11) Să se verifice egalitatea: x z
×y x
×z y
= 1 , x, y, z Î ( 0, ¥ ) .
2
12) Calculați - 4log125 625.
log8 128

CAPITOLUL I. MATRICE. OPERAȚII CU MATRICE

PROPRIETĂȚI.
23
 Breviar teoretic

Definiție. Fie m,n Î N*. Se numeşte matrice de tipul (m,n) sau matrice cu m linii
şi n coloane cu elemente din mulțimea C o funcție A: {1,2,..., m} x {1,2,..., n} ® C,dată de
relația
A(i,j) = aij, aij Î C.
æ a 11 a 12 ...........a 1n ö
ç ÷
ç a 21 a 22 ...........a 2n ÷
Vom nota pe A sub forma A = ç .
............................... ÷
ç ÷
ça a m2 ...........a mn ÷ø
è m1
Cazuri particulare:
æ a 11 ö
ç ÷
ç a 21 ÷
I. Dacă n=1, o matrice de tipul (m,n) se numeşte matrice coloană A= ç ÷.
...
ç ÷
ça ÷
è m1 ø
II. Dacă m=1, o matrice de tipul (m,n) se numeşte matrice linie, ea având
următoarea formă A= ( a11 , a12 , a13 ,..., a1n ) .
III. Dacă m=n, o matrice de tipul (m,n) se numeşte matrice pătratică de ordin n

æ a 11 a 12 ...........a 1n ö
ç ÷
ç a 21 a 22 ...........a 2n ÷
A= ç .
............................... ÷
ç ÷
ça a .......... .a ÷
è n1 n2 nn ø

La o matrice pătratică elementele de forma aii formează diagonala principală a

matricei, iar elementele de forma a1n, a2n-1, a3n-2,...,an1 formează diagonala secundară.
Într-o matrice pătratică suma elementelor de pe diagonala principală se numeşte
n
urma matricei sau traseul matricei: å a ii = Tr(A).
i =1

Mm,n (C) este prin notaţie mulţimea tuturor matricelor de tipul (m,n).
Dacă m=n, Mn (C) este mulţimea matricelor pătratice de ordinul n.
Mm,n (R) – mulţimea tuturor matricelor de tip (m,n) cu elemente reale.
Mm,n (Q) – mulţimea tuturor matricelor de tip (m,n) cu elemente raţionale.
Mm,n (Z) – mulţimea tuturor matricelor de tip (m,n) cu elemente întregi.

Egalitatea matricelor

24
 æ a 11 a 12 ...........a 1n ö æ b11 b12 ...........b1n ö
ç ÷ ç ÷
ç a 21 a 22 ...........a 2n ÷ ç b 21 b 22 ...........b 2n ÷
Fie A= ç și B= ç .
............................... ÷ ............................... ÷
ç ÷ ç ÷
ça a ...........a ÷ çb b ...........b ÷
è m1 m2 mn ø è m1 m2 mn ø

A=B dacă şi numai dacă aij= bij, (" ) i = 1, 2,…, m şi (" ) j = 1, 2,…, n.

Matrice remarcabile
æ1 0...........0 ö
æ 0 0...........0 ö ç ÷
ç ÷ ç 0 1...........0 ÷
ç 0 0...........0 ÷ ç 0 0.....1....0 ÷ - matricea unitate.
On = ç - matricea nulă; In =
.......................÷ ç ÷
ç ÷ ç ...................... ÷
ç 0 0...........0 ÷
è ø ç ÷
è 0 0...........1 ø

Operații cu matrice
I. Adunarea matricelor
____ ____ ____ ____
Fie A, B Î Mm,n(C),A= (ai,j), i= 1, m , j= 1, n și B= (bi,j),i= 1, m , j= 1, n . Matricea
C = (cij ) , i= 1, m ,j= 1, n ,ci,j = ai,j + bi,j se numește suma matricelor A și B și se notează cu
____ ____

C=A+B.
Proprietăți:
1. Adunarea este asociativă: (A+B) + C = A + (B+C), (" ) A,B,C Î Mm,n(C).
2. Adunarea este comutativă: A+B = B+A, (" ) A,B Î Mm,n(C).
3. Adunarea prezintă un element neutru, matricea nulă Omn : A+ Omn =
Omn +A=A, (" ) A Î Mm,n(C).
4. Orice matrice are o opusă : (" ) A Î Mm,n(C) , ($) B Î Mm,n(C) astfel încât A+B=
not.
B+A = Omn ; B = -A=(-ai,j) şi se numeşte opusa lui A.

II. Înmulțirea matricelor

____ ____ ____
Fie A Î Mm,n(C) şi B Î Mn,p(C),A = (aij), i= 1, m , j= 1, n și B = (bjk), j= 1, n ,
____ ____ ____
k= 1, p . Matricea C Î Mm,p(C), C= (cik), i= 1, m , k= 1, p , definită astfel
cik = ai1 × b1k + ai 2 × b2 k + ai 3 × b3k + ... + ain × bnk
se numește produsul dintre matricea A și matricea B (în această ordine).Notăm C=AB.
Proprietăți:
1.Înmulţirea este asociativă: A.(BC)= (AB) .C, pentru AÎ Mm,n(C), B Î Mn,p(C),
C Î Mp,q(C).
2.Înmulţirea este distributivă faţă de adunare și la stânga și la dreapta:
A.(B+C) = A.B + A.C, A Î Mm,n(C),B,C Î Mn,p(C);
(B+C) .A = B.A+ C.A, B,C Î Mm,n(C), A Î Mn,p(C).
3.În mulţimea Mn(C) matricea In este element neutru: A.In= In∙A= A.

25
 III. Înmulţirea cu scalari a matricelor
____
Fie α Î C, A Î Mm,n(C).Matricea α A Î Mm,n(C), α A = ( α aij), i= 1, m ,
____
j= 1, n se numește produsul dintre numărul α (sau scalarul α ) și matricea A.
Proprietăți:
1. 1.A = A, A Î Mm,n(C).
2. Dacă a,b Î C, AÎ Mm,n(C), atunci (a+b) .A = a.A + b.A.
3. Dacă a,b Î C, AÎ Mm,n(C),atunci (a.b) .A = a(b.A).
4. Dacă A,B Î Mm,n(C), a Î C,atunci a(A+B) = aA+aB.
5. Dacă A Î Mm,n(C), B Î Mn,p(C), a Î C, atunci a(A.B) = (a.A)B = A(a.B).

IV. Puterea unei matrice

Fie A Î Mn(C). Se definește A0=In și An = A × A × ... × A , "n Î N * .
de n ori A
n +1 *
Se observă că A = A × A, "n Î N .
n

V. Transpusa unei matrice

____ ____
Dacă A Î Mm,n(C), A = (aij), i= 1, m , j= 1, n , matricea t A ,obținută din matricea
A prin schimbarea liniilor în coloane (sau a coloanelor în linii) se numește transpusa matricei
date A.

I. Se dau matricele:
æ6ö
æ 2 - 3 ö B = æç 1 - 2 -1ö ç ÷
A = çç ÷÷ , ç5 ÷÷ , C = ç 0 ÷ , D = (- 4 1 3 2) .
è1 4 ø è 0 -1 ø ç1÷
è ø
a) Să se precizeze tipul fiecărei matrice;
b) Să se determine elementele: a22 , a12 , b23 , b11 , c31 , d13 ;
2 2
c) Calculați: a21 + a12 + b12 + c21 + d14 .
æ 3 - 2 1ö
ç ÷
2. Fie matricea A = ç 2 - 1 1 ÷ . Să se precizeze :
ç - 2 2 0÷
è ø
a) Diagonala principală; b) Diagonala secundară; c) t A ; d) Tr(A).
æ4 - a 3 + x ö
3. Se consideră matricea A = çç ÷÷ Î M2 (R).
è 2b - 5 - c ø

a) Să se determine valorile parametrilor a,b,c,x pentru care A este matricea nulă;

26
 b) Să se determine valorile parametrilor a,b,c,x pentru care A = I2.
4. Să se determine valorile parametrilor reali din egalitățile de matrice:

æ2 + x 3 ö æ 5x + 6 2 y - 3 ö æ 5 3 ö æ 2x + 3 2 y - x ö
a) çç ÷÷ = çç ÷÷ ; b) çç 2 ÷÷ = çç ÷.
è5 - x 4 + yø è 2y 10 - y ø è x - 1 - 3ø è 0 - 3 ÷ø

5. Să se determine valorile parametrilor reali din egalitățile de matrice:

æ 4 - 6 y 2 ö æ 2x 6 2 ö æ 2x + 7 y - 3 ö æ - 5x -3 ö
ç ÷ ç ÷ ç ÷ ç ÷
a) ç 3 - 2x 2z ÷ = ç 3 - x2 - 10 ÷ ; b) ç 0 3y - 2÷ = ç 0 1 ÷.
çt + 1 y2 1 ÷ø çè 4 1 1 ÷ø ç z 2 - 4x 2 ÷ø çè 2 z - 1 3 x + 5 ÷ø
è è

6. Se dau matricele:

æ 3 - 1ö
æ 1 4 1ö æ1 2 3 ö ç ÷
A = çç ÷÷ , B = çç ÷÷ , C = ç 2 0 ÷.
è - 2 -1 0ø è5 0 -1 ø ç-1 2 ÷
è ø

Să se calculeze:
a) A + B, A - B, A- t C , B + t C ;
b) Să se determine matricea X Î M 2,3 (R ) ,dacă 2X+3A=4B.

7. Se consideră matricele:

æ 2 m - 2 2ö æ n m 1 -1ö æ -1 - 4 -1 1 ö
ç ÷, ç ÷, ç ÷
A = ç 4 - 1 2m 5 ÷ B = ç - 4 0 6 - 3 ÷ C = ç 0 -1 - m 2÷ .
ç 2 10 - 12 1 ÷ ç -1 - 5 6 0 ÷ø ç p 5 - 6 1 ÷ø
è ø è è
Să se determine m, n, p astfel încât A+ B = C .
8. Calculați produsele de matrice A × B și B × A unde: A = æçç ö
2 1 1
÷÷ şi
è 3 0 1 ø
æ 3 1ö
ç ÷
B = ç 2 1÷ .
ç1 0÷
è ø

æ 1 0ö æ 2 -1 ö
9. Să se calculeze A2 și A3 pentru: a) A = çç ÷÷ ; b) A = çç ÷ .
è - 1 1ø è 0 - 2 ÷ø

æ - 3 - 5ö æ -1 4ö
10. Fie matricele A = çç ÷÷ şi B = çç ÷÷ . Se cere:
è 2 4 ø è 0 7 ø
a) AB + B2 ; b) tA - 8B.

27
 æ1 2ö æ 3 1ö æ 1 - 3 ö
11. Dacă x, y Î Â și x çç ÷÷ + y çç ÷÷ = çç ÷÷ , atunci să se calculeze
è0 1ø è 0 1ø è 0 - 1 ø
x 2 + y 2 - xy.

12. Să se determine x, y, z, u, v, w Î Â dacă avem egalitatea:

æx - 2y 3z ö æ1 -2 2 ö æ5 -2 18 ö
2 çç ÷÷ + 3 çç ÷= çç ÷.
è- 3 2 -1 ø èu v - 3w ÷ø è- 3 -5 - 11÷ø

æ 1 12 ö
13. Să se rezolve ecuația X 2 = çç ÷÷ , unde X este o matrice pătratică de
è- 4 1 ø
ordinul 2 cu elemente numere reale.

14. Să se găsească matricea X, în fiecare din cazurile:

æ1 0 - 1ö æ -1 3 ö æ1 -2 ö æ3 -3 ö
a) çç ÷÷ X = çç ÷÷ ; b) çç ÷÷ X = çç ÷÷ ;
è1 -1 2ø è6 0 ø è -1 0 ø è -1 1 ø
æ2 1 ö æ8 ö
æ1 0 - 1ö æ 1 3 - 1ö ç ÷ ç ÷
c) çç ÷÷ X = çç ÷÷ ; d) ç1 -2 ÷X = ç -1 ÷.
è1 -1 2ø è -1 0 1ø ç -1 0 ÷ø ç- 3 ÷
è è ø
æ- 2 1ö æ 1 - 3ö
15. Fie matricele A = çç ÷÷ şi B = çç ÷÷ . Dacă avem funcția
è 2 0ø è- 2 4 ø
definită f ( X ) = X 2 - 2 X + 3I 2 ,să se calculeze f ( A) + f (B ) .

æ1 0 2ö
ç ÷
16. Fie A= ç 2 1 - 1 ÷ Î M3(Q). Dacă f ( X ) = X 2 + 3 X + I 3 , să se
ç3 -1 3 ÷ø
è
calculeze f(A).
17. Să se determine puterea n a matricelor A Î M2(R):
æ2 0 ö æ0 -1 ö æ1 a ö
a) A = çç ÷÷ ; b) A = çç ÷÷ ; c) A = çç ÷.
è0 3 ø è1 0 ø è0 1 ÷ø

18. Să se determine puterea n a matricelor A Î M3(R):

æ1 0 1 ö æ1 1 0 ö
ç ÷ ç ÷
a) A = ç 0 0 0 ÷ ; b) A = ç 0 1 1 ÷.
ç1 0 1 ÷ø ç0 0 1 ÷ø
è è

æ1 + 3a 6a ö
19. În mulțimea M2 (R) se consideră matricea X (a ) = çç ÷÷ , a Î Â.
è - 2 a 1 - 4a ø
a) Pentru orice a, b Î Â , să se arate că X (a ) × X (b ) = X (a + b - ab ) .
b) Să se determine ( X (1)) .
2

28
 c) Să se demonstreze că pentru orice n Î N * , ( X (1)) = X (1) .
n

æx-2 1 ö
20. Se consideră matricea A = çç ÷, x Î Â.
è 1 x - 2 ÷ø
a) Să se verifice egalitatea A 2 = (2 x - 4 ) × A - (x 2 - 4 x + 3) × I 2 ;
b) Să se determine x Î Â pentru care A 2 = 2 A .

CAPITOLUL II
DETERMINANTUL UNEI MATRICE PĂTRATICE DE ORDIN CEL MULT 3.
PROPRIETĂȚI.

Breviar teoretic
Fie A = (aij ) Î M n (C ) o matrice pătratică. Vom asocia acestei matrice un număr
notat det(A) numit determinantul matricei A. Realizăm acest lucru prin recurență. Este o
manieră de a prezenta determinantul unei matrice.
Definiția 1. Dacă A = (a11 ) Î M 1 (C ) este o matrice pătratică de ordinul întâi,
atunci det( A) = a11 .
Observație. Vom mai nota det(A) și cu A sau a ij .
Definiția 2.
æa a12 ö
Fie matricea pătratică de ordinul doi A = çç 11 ÷ . Numărul real de forma
è a 21 a 22 ÷ø
a11 a12
d= = a11 a 22 - a12 a 21 se numește determinantul de ordin doi sau determinantul
a 21 a 22
matricei de ordinul doi A. El se mai notează cu det A sau det (A).

Definiția 3.
æ a11 a12 a13 ö
ç ÷
Fie matricea A = ç a 21 a 22 a 23 ÷
ça a 32 a 33 ÷ø
è 31

Numărul real de forma

a11 a12 a13
d = a 21 a 22 a 23 = a11 a 22 a 33 + a12 a 23 a 31 + a 21 a 32 a13 - a13 a 22 a 31 - a11 a 32 a 23 - a 33 a 21 a12
a 31 a 32 a 33

29
se numește determinantul de ordinul 3 sau determinantul matricei pătratice de ordinul trei A.

Reguli de calcul pentru determinantul de ordinul trei

1. Regula lui Sarrus :

- se copie sub determinant primele două linii;

- se face produsul elementelor de pe diagonala principală și paralelele cu ea care se
însumează, se scad produsele elementelor de pe diagonala secundară și paralelele cu ea.

Exemplu de calcul al determinantului de ordin trei folosind regula lui Sarrus :

2. Regula triunghiului

Această regulă de calcul constă în obținerea celor șase produse prin construirea
unor triunghiuri care au vârfurile elemente din determinant. Produsul elementelor de pe
diagonala principală și ,,vârfurile „triunghiurilor ce au baza paralelă cu aceasta se însumează,
iar cele de pe diagonala secundară și ,,vârfurile" triunghiurilor ce au baza paralelă cu aceasta
se scad.

3. Regula minorilor sau dezvoltarea determinantului după elementele unei

linii sau coloane.

Definiție.
Pentru o matrice pătratică de ordinul n A = (aij )nxn , se numește minorul
elementului aij, determinantul de ordin n-1 care se obține din determinantul inițial prin
eliminarea liniei i și a coloanei j și se notează cu dij.
Numărul d ij = (- 1) d ij se numește complementul algebric al elementului aij.
i+ j

Valoarea detreminantului de ordinul trei este egală cu suma produselor

elementelor unei linii și complemenții algebrici corespunzători:
a11 a12 a13
d = a21 a 22 a23 = a11d 11 + a12d 12 + a13d 13
a31 a32 a33

(dezvoltarea determinantului d după prima linie).

30
 Proprietățile determinanților

Proprietatea 1
Dacă într-un determinant toate elementele unei linii sau coloane sunt nule, atunci
determinantul este nul.

Proprietatea 2
Dacă un determinant are două linii sau doua coloane identice, atunci valoarea
determinantului este zero.

Proprietatea 3
Dacă elementele a două linii sau coloane ale unui determinant sunt proporționale,
atunci determinantul este nul.

Proprietatea 4
Dacă o linie sau o coloană a unui determinant este o combinație liniară de
celelalte linii sau coloane, atunci determinantul este nul.

Proprietatea 5
Dacă toate elementele unei linii sau coloane ale unui determinant sunt înmulțite
cu un număr k , atunci valoarea determinantului se multiplică cu .
Observație:
Această proprietate permite scoaterea unui factor comun pe o linie sau pe o
coloană, fapt care face ca în continuare calculele să fie mai simple.

Proprietatea 6
Determinantul unei matrice este egal cu determinantul matricei transpuse:
.

Proprietatea 7
Dacă într-un determinant se permută între ele doua linii sau două coloane, atunci
determinantul obținut este opusul determinantului inițial.

Proprietatea 8
Dacă într-un determinant se adună la elementele unei linii sau coloane elementele
altei linii sau coloane, înmulțite eventual cu un același număr, atunci valoarea determinantului
nu se schimbă.

Proprietatea 9
Dacă , atunci .

Proprietatea 10
Într-un determinant suma produselor dintre elementele unei linii (sau coloane) și
complemenții algebrici ai elementelor corespunzătoare de pe altă linie (sau coloană) este nulă.

31
 1. Calculați determinanții de ordinul 2:
-3 1 2! 1! 6 2 3x 1 5- 2 3
a) ; b) ; c) ; d) ; e) .
1 2 3! 2! 3 2 1 3 x+1 -2 5+ 2
2. Rezolvați ecuațiile:
2x - 1 x 2 x 2 x( x + 2) - 1 x -1 x - 2
a) = 0 ; b) = 0 ; c) = -19.
5 1 1 1 2x x + 3
3. Calculați determinanții de ordinul 3 folosind cele trei metode de calcul:
1 5 -1 1 -2 6 1 1 i 1! 2! 1!
a) 0 2 1 ; b) 1 4 - 1 ; c) i 2 - 3 ; d ) 3! - 2! 1! .
1 -1 -1 1 - 5 11 -1 3 i - 2! 1! 3!
4. Rezolvați ecuațiile:
2 2 0 1 x-3 1 2 x 2
7 2
a) 3 x 1 = ; b) - 2 x + 2 0 = 5 ; c ) x 2 2 = 0 .
3 1
1 3 1 2 4 -1 2 2 x
1 1 1
5. Fie determinantul D ( x ) = 1 2 4 .
1 x x2
a) Calculați D(3);
b) Calculați D(x).
æ 3a a +1 - 2 ö
ç ÷
6. Fie matricea A = ç 2a + 3 2 - 3 ÷.
ç 1 a + 1 a - 2 ÷ø
è
a) Pentru a=1 calculați detA;
b) Calculați detA.
æ5 -1 1ö æ1 1 1ö
ç ÷ ç ÷
7. Fie matricele A = ç 1 1 2 ÷ , B = ç 0 1 1 ÷ .
ç2 2 0÷ ç2 2 0÷
è ø è ø
a) Verificați dacă este adevărată relația: detA +detB= -27;
b) Calculați det AB- det(A-B)2.
1 1 1
8. Să se arate că dacă x Î Â , atunci: 1 x 2 x - 1 £ 0.
1 2 x - 1 3x - 2
1 -2 3
9. Să se rezolve ecuaţia 2 1 1 = m 2 - 3m, unde m Î Â .
m -1 4

32
 10. Folosind proprietățile determinanților, să se arate că :

z x+ y 3 3 2 5
a) x y + z 3 = 0, b) a b a + b = 0.
y x+z 3 2a 3b 2a + 3b
1 1 a
11. Se consideră determinatul D ( a) = 1 a 1 , unde a este număr real.
a 1 1
a) Să se calculeze determinantul pentru a = -1;
b) Să se demonstreze că D(a) = -(a - 1) (a + 2), pentru orice a număr real;
2

c) Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația D ( a ) = - 4 .

a b c
12. Se consideră determinatul d = 1 1 1 , unde a, b, c Î Â* .
1 1 1
a b c
a) Să se calculeze determinantul d pentru a = 1, b = -1, c = 1;
b) Să se verifice dacă d =
(a - b )(a - c )(b - c ) , "a, b, c Î Â* .
abc

Breviar teoretic
1. Ecuația unei drepte în plan
x y 1
Ecuația dreptei determinate de două puncte A(xA,yA) și B(xB,yB) este: x A yA 1 = 0 .
xB yB 1

2. Condiția de coliniaritate a trei puncte

xA yA 1
Condiția de coliniaritate a trei puncte A(xA,yA), B(xB,yB), C(xC,yC) este: x B y B 1 = 0.
xC yC 1

3. Distanța de la un punct la o dreaptă

33
 Distanța de la punctul A(xA,yA) la dreapta (h ) : ax + by + c = 0 se determină prin formula :
ax A + by A + c
d ( A, h ) = .
a2 + b2
4. Aria unei suprafețe triunghiulare
Aria suprafeței triunghiulare (ABC), cu vârfurile A(xA,yA), B(xB,yB), C(xC,yC) se
xA yA 1
1
determină cu ajutorul formulei A( ABC ) = D , unde D = x B y B 1.
2
xC yC 1

1. Fie punctele A(-3,-2), B(1,2), C(4,0).

a) Reprezentați punctele în reperul cartezian xOy.
b) Scrieți ecuația dreptei AB.
c) Calculați distanța de la punctul A la dreapta BC.
d) Calculați aria triunghiului ABC.
2. Se dau punctele A(-1,-2), B(2,0) , C(3,6), D(-1,3).
a) Reprezentați punctele în reperul cartezian xOy.
b) Scrieți ecuațiile laturilor patrulaterului ABCD.
c) Scrieți ecuațiile diagonalelor patrulaterului ABCD
d) Comparați aria triunghiului ABC cu aria triunghiului BDC.
e) Scrieți ecuația medianei corespunzătoare laturii AC în triunghiul ABC.
3. Se consideră punctul A(-2,3) și punctul B(2,4). Să se determine parametrul real
m astfel încât punctul M(m,m+1) să fie coliniar cu A și B.
4. Verificați dacă punctele de mai jos pot fi coliniare:
a) A(-1,1), B(1,3), C(2,4).
b) A(1,2), B(-2;1), C(-3;2).
c) A(m,m-1), B(-2m,-2m-1), C(3m-1,3m-2).
5. Se consideră punctele A(2,m), B(-1,m) și C(0,5). Să se determine parametrul
real m astfel încât aria triunghiului ABC să fie 10.
6. În reperul cartezian xOy avem punctele A(-3,2), B(-1,5) şi C(x+2, -3x), cu x un
număr real.
a) Să se afle aria triunghiului OAB.
b) Să se afle x real pentru care punctele A, B, C sunt coliniare.
7. În reperul cartezian xOy se consideră punctele O(0,0) și An (n,2n + 1), n Î N .
a) Să se scrie ecuația dreptei A1 A2 .
b) Să se calculeze aria triunghiului OA1 A2 .
c) Să se arate că punctele A1 , A2 , A3 sunt coliniare.

34
 8. În reperul cartezian xOy se consideră dreptele AB:x+2y-6=0 și BC:3x-y-4=0.
a) Să se determine coordonatele punctului B.
b) Să se calculeze distanța de la punctul M(2,1) la dreapta BC.
c) Să se afle aria triunghiului OMB.

CAPITOLUL III. INVERSA UNEI MATRICE. ECUAȚII MATRICEALE

Breviar teoretic
Definiție. O matrice pătratică A este inversabilă dacă există o matrice de același
tip, notată cu A -1 , cu proprietatea A × A -1 = A -1 × A = I n , unde In este matricea unitate.
Teorema 1. Inversa unei matrice pătratice, dacă există, este unică.
Teorema 2. O matrice A Î M n (C ) este inversabilă dacă și numai dacă det(A) este
diferit de 0 (în acest caz, matricea A se numește nesingulară sau nedegenerată).
æ 1 ö
Are loc următoarea egalitate A-1 = çç ÷÷ × A*, unde A* este matricea adjunctă
è det(A) ø
a matricei A.
Elementele matricei adjuncte A* sunt complemenții algebrici ai elementelor
matricei transpuse t A .
Teorema 3. Dacă A, B Î M n (C ) sunt inversabile au loc relațiile:

a) (A -1 ) = A ; b) ( A × B ) = B -1 × A -1 .
-1 -1

Ecuații matriceale. Dacă A,B sunt inversabile, atunci:

a) soluția ecuației A∙X=C este X= A -1 × C ;

b) soluția ecuației X∙A=C este X= C × A -1 ;

c) soluția ecuației A∙X∙B=C este X= A -1 × C × B -1 .

35
 æ 2 5ö æ8 - 5 ö
1. Fie A = çç ÷÷ . Arătați că B = çç ÷÷ , este inversa matricei A.
è3 8 ø è- 3 2ø
2. Să se determine care din următoarele matrice sunt inversabile:
æ 2 1 - 1ö æ3 - 2 0ö
æ3 - 4ö æ - 2 - 5ö ç ÷ ç ÷
a) çç ÷÷ ; b) çç ÷÷ ; c) ç 1 2 3 ÷ ; d) ç 1 1 1 ÷ .
è1 2 ø è 2 5 ø ç3 1 1 ÷ ç1 1 1 ÷
è ø è ø

3. Să se determine inversa următoarelor matrice:

æ 0 0 - 1ö æ 2 3 0ö
æ2 -1ö æ 0 4ö ç ÷ ç ÷
a) A = çç ÷÷ ; b) B = çç ÷÷ ; c) C = ç 0 - 2 - 5 ÷ ; d) D = ç 1 - 1 2 ÷ .
è6 - 2ø è-1 5ø ç2 1 3 ÷ø ç 0 - 2 1÷
è è ø

4. Să se determine x Î Â pentru care matricele sunt inversabile:

æ 1 4 ö æ 2 2x - 5 x ö æ 2 1 x ö
æ 1 -x ö ç ÷ ç ÷ ç ÷
a) a) ç ÷ ; b ) ç 2 3 ÷ ; c) ç 0 2x 2 ÷ d ) ç -1 3 2 ÷ .
è 2 -2 ø ç x -8 ÷ ç
è ø è -1 2 3 ÷ø çè 1 1 4 ÷ø
æ3 - 2ö
5. Fie matricea A = çç ÷÷ .
è1 1 ø
a) Calculați det (A).
b) Calculați A-1.
æ -1 0ö
c) Rezolvați ecuația matriceală X·A= çç ÷÷ .
è 0 0 ø
æ 0 0 ö æ 1ö
0
6. Se consideră matricele A = çç ÷÷ , B = çç ÷÷ și C = AB-BA.
è 1 0 ø è 0 0 ø
a) Să se verifice că AB≠BA.
b) Să se calculeze C2.
c) Să se arate că C este inversabilă și să se calculeze inversa ei.

æ - 1 1 3ö
ç ÷
7. Se consideră matricele A = ç - 2 2 6 ÷ și B = A – I3 .
ç - 3 3 9÷
è ø
a) Să se arate că A nu este inversabilă.
1
b) Să se arate că B -1 = A - I 3 .
9
æ2 1 -1 ö
ç ÷
8. Fie A = ç1 2 1 ÷ Î M3(R).
ç1 1 a ÷ø
è
a) Determinați a astfel încât A să fie inversabilă;

36
 æ -1 1 2 ö
-1
ç ÷
b) Pentru a=2 determinați A şi rezolvați ecuația AX = ç 0 1 3 ÷.
ç1 -1 2 ÷
è ø

9. Să se rezolve ecuațiile matriceale:

æ1 1 ö æ3 - 7ö æ1 1 ö æ1 2 ö æ 2 - 3ö æ 5ö
a) çç ÷÷ × X = çç ÷÷ ; b) X × çç ÷÷ = çç ÷÷ ; c) çç ÷÷ × X = çç ÷÷ .
è 0 1ø è5 - 4ø è 2 1ø è 0 3 ø è1 4 ø è 6ø
10. Să se rezolve ecuațiile matriceale:
æ1 2 -1 ö æ - 1 0 - 3ö æ- 3 2 1 ö æ 3 2 1ö
ç ÷ ç ÷ ç ÷ ç ÷
a) ç1 0 2 ÷ × X = ç 5 1 4 ÷ ; b) X × ç 2 1 0 ÷ = ç 4 - 1 0 ÷ ;
ç -1 ç ÷
è - 1 1 ÷ø ç1 1 4 ÷
è ø ç 1 0 0 ÷ çè - 2 0 1 ÷ø
è ø
æ1 - 1 2 ö æ0 1 1 ö æ3ö
ç ÷ æ 1 - 3 2ö ç ÷ ç ÷
c) X × ç1 0 - 1 ÷ = çç ÷÷ ; d) ç 2 - 1 1 ÷ × X = ç - 4 ÷ .
ç ÷ 2 0 0ø ç ÷
ç1 - 1 1 ÷ è ç1 1 4 ÷ ç5÷
è ø
è ø è ø

Primitiva unei funcții

Mai întâi repetă derivatele funcțiilor elementare, reguli de derivare și (eventual)

derivate de funcții compuse. Folosim intens derivatele pe parcursul acestui capitol.
Definiție. Fie funcția f : I ® R, I Ì R. Spunem că F : I ® R este o primitivă a
funcției date f dacă : 1) F este derivabilă pe I ;

2) F ¢( x ) = f ( x ), "x Î I .

1
Exemple : f ( x ) = ® F ( x) = ln x , x Î (0, ¥ );
x
f ( x ) = cos x ® F ( x ) = sin x , x Î R.

Ce observi ? Perechile de funcții ( f ,F) le regăsim în tabloul derivatelor

funcțiilor elementare ! În tot capitolul vom folosi următoarele primitive uzuale bazate doar pe
derivatele acestor funcții elementare.

37
Derivatele funcțiilor elementare Primitive uzuale

x¢ = 1 x¢ = 1

( x )¢ = n × x
n n -1
,n Î N æ x n +1 ö¢
ç ÷ =x
n

è n +1 ø
( x )¢ = r × x
r r -1
,r Î R
æ x r +1 ö¢
÷ =x
r
ç
( x )¢ = 2 1 x è r +1 ø

( a x )¢ = a x × ln a, a strict pozitiv
( 2 x )¢ = 1
x

( e )¢ = e
x x æ a x ö¢
÷ =a
x
ç
è ln a ø
1
( ln x )¢ =
x ( e )¢ = e
x x

( sin x )¢ = cos x 1
( ln x )¢ =
x
( cos x )¢ = - sin x
( sin x )¢ = cos x
1
( tgx )¢ =
cos 2 x ( - cos x )¢ = sin x
1
( ctgx )¢ = - ( tgx )¢ =
1
sin 2 x
cos 2 x
1
( arcsin x )¢ = 1
1 - x2 ( -ctgx )¢
sin 2 x
1
( arctgx )¢ = ( arcsin x )¢ =
1
1 + x2
1 - x2
1
( arctgx )¢ =
1 + x2

Vezi cât de mult ne ajută derivatele din clasa a XI a ?!

Exerciții. 1) Se dau funcțiile:

38
 F ( x ) = ln x, x Î R
f ( x) = x, x Î R
x5
f ( x) = sin x, x Î R F ( x) = , x Î R
5
1
f ( x) = , x Î (0, ¥) F ( x ) = 1, x Î R
x
2x
f ( x) = 2 x , x Î R F ( x) = ,xÎR
ln 2
f ( x) = x 4 , x Î R F ( x ) = cos x, x Î R.

a) Alegeți perechile de funcții ( f ,F) unde F este o primitivă a funcției f .

Argumentați răspunsul dat.
b) Luați apoi fiecare din cele 10 funcții date. Calculați pentru fiecare funcție
derivata acesteia. Determinați, unde se poate, și o primitivă pentru
respectiva funcție.
2) Fie funcțiile f , F : R ® R, f ( x ) = x 2 × e x , F ( x) = x 2 × e x - 2 ( x × e x - e x ) .
Arătați că F este o primitivă a funcției f .

Integrala nedefinită

Știm că o funcție dată admite o mulțime de primitive. Aceasta se numește

integrala nedefinită a funcției respective :

ò f ( x)dx = F ( x) + C.
Avem două proprietăți ale integralei nedefinite pe care le vom folosi permanent în
calculul integral :

ò ( f ( x) ± g ( x) )dx = ò f ( x)dx ± ò g ( x)dx,

ò c × f ( x)dx = c × ò f ( x)dx, c Î R.
Exerciții. Să se calculeze :

æ 1 ö 2
ò 2 x dx; ò çè1 + ÷dx; ò ( 3sin x - cos x )dx; ò ( 2 + x )dx; ò 1 + x 2 dx; ò ( x - 3)dx.
3 x 2 -3

xø

Eu zic că vă descurcați fără probleme. Sunt primii voștri pași în acest calcul
integral.
39
 Calcul integral direct

Vă propun acum următoarele integrale :

2x +1
æ1 1ö
ò çè x + x
2 ÷
ø
( )
dx; ò x - x dx; ò 2
1
sin x × cos x
2
dx; ò 2 dx.
x

Le puteți calcula folosind doar primitivele uzuale și proprietățile integralei definite

?
Metoda de calcul integral în care folosim :
1) tabelul primitivelor uzuale,
2) proprietăți ale integralei nedefinite,
3) diverse formule matematice cunoscute:
A 1 A± B A B 1 p
= A× , = ± , n = a - n , n A p = A n ,sin 2 x + cos 2 x = 1
B B C C C a
( B ¹ 0, C ¹ 0, a ¹ 0, A Î (0, ¥), x Î R )

se numește calcul direct.

Cred că acum vă veți descurca atât cu integralele propuse mai sus cât și cu
æ 1 1 ö 2x + 5x 1 - x2
următoarele : ò çè x 3 x ÷ø ò
+ dx; x × xdx; ò ( tg 2
x + 1)dx ; ò 3x dx ; ò x 4 dx.
Doresc să fac, în continuare, o observație extrem de importantă. Acel faimos,
dar și foarte dificil, tablou de integrale nedefinite (se găsește în fiecare manual, așa-i ?!) nu
este necesar. Nu trebuie memorată nici o formulă ! Exagerez ?! Deloc.
1
Să mă explic. Avem : ò cos xdx = sin x + C ; ò dx = 2 x + C.
x

f ( x ) = cos x ® F ( x ) = sin x ® ò cos xdx = sin x + C ;

1 1
f ( x) = ® F ( x) = 2 x ® ò dx = 2 x + C .
x x
De ce învățăm noțiunea de primitivă a unei funcții ? De ce trebuie să cunoaștem
definiția integralei nedefinite ? Ca să le aplicăm. Subliniez încă o dată importanța deosebită în

40
tot calcul integral a tabloului primitivelor uzuale (obținut lejer din tabloul derivatelor
funcțiilor elementare).
Să mergem acum mai departe. Avem :

ò tgxdx = - ln cos x + C; ò ctgxdx = ln sin x + C.

Nu suntem obligați, prin programă, să învățăm metoda schimbării de variabilă ?
sin x
În cazul primei integrale, avem : ò tgxdx = ò cos xdx
cos x = t
- sin xdx = dt
.....................
Simplu, nu ?! Și a doua se tratează exact la fel.
Vă plac formulele, din tabloul de integrale nedefinite, bineînțeles :

1 1 x 1 1 x-a
òx 2
+a 2
dx = arctg + C ; ò 2
a a x -a 2
dx = ln
2a x + a
+ C.

( Cea de a doua e frumoasă tare !)

Oare nu se discută, în mod special, integralele raționale ?! Aici avem
răspunsul. Puțin mai jos în acest ghid remedial.
1 x
Mai avem și ò
a2 - x 2
dx = arcsin C. Cu artificiul de la integralele raționale,
a
cazul particular c) și schimbarea de variabilă, obținem lejer formula dorită.
Singurele formule pe care trebuie să le memorăm, din acest tabel, sunt:

ò
1
x +a
2 2 (
dx = ln x + x 2 + a 2 + C ; ò ) 1
x -a
2 2
dx = ln x + x 2 - a 2 + C .

( Seamănă foarte mult, nu?!).

Mai folosim și memorarea în matematică. Dar mai mult logica!

Integrarea prin părți

41
 Este una dintre metodele importante de calcul integral, dar care creează multe
probleme elevilor. Motivul principal este confuzia între primitivă și derivată. Vom folosi
formula de integrare prin părți :

ò f ¢( x) × g ( x)dx = f ( x) × g ( x) - ò f ( x) × g ¢( x)dx.
f ( x)
În aplicații avem ò f ( x) × g ( x)dx sau ò g ( x) dx. Deci cum procedăm ?
Ne bazăm mult pe proprietatea principală a noțiunii de primitivă, mai exact pe

( F ( x) )¢ = f ( x ), "x Î I ,

înlocuind una din cele două funcții, f ( x ) sau g ( x) , cu derivata primitivei

folosindu-ne de tabelul primitivelor uzuale :

ò f ( x) × g ( x)dx = ò F ¢( x) × g ( x)dx = F ( x) × g ( x) - ò F ( x) × g ( x)dx.

( f ( x ) = F ¢( x) conform definiției primitivei unei funcții ).

Exemplu :

ò x cos xdx = ò x sin¢ xdx = x sin x - ò x¢ sin xdx = x sin x - ò sin xdx = x sin x + cos x + C .
Vă propun, în continuare, integralele :

ò xe dx; ò x 3 ln xdx; ò x cos xdx; ò ln xdx .

x

Doar formula de integrare prin părți nu e suficient. Ce mai trebuie să știm în

cazul acestei metode de calcul integral ?
1) În destule situații, se repetă metoda de câte ori este nevoie ( ca la l’Hospital , nu?
).
ln x 1 1
2) ò x
dx = ò ln x × dx = ò ln x × ln ¢ xdx = ln 2 x - ò ln ¢ x × ln xdx = ln 2 x - ò ln xdx .
x x
Luam egalitatea formată din primul membru și ultimul membru :

ln x ln x
ò x
dx = ln 2 x - ò
x
dx .

ln x
Avem aici o ecuație de gr. I cu necunoscuta ò x
dx . Prin urmare obținem :

ln x
2ò dx = ln 2 x + C
x
ln x 1 2
ò x dx = 2 ln x + C.

42
 3) În cazul integralelor ,,trigonometrice”, procedăm astfel :

¢ ¢
ò cos xdx = ò cos x × cos xdx = ò ( sin x ) cos xdx = sin x cos x - ò sin x × ( cos x ) dx =
2

ò
= sin x cos x + sin 2 xdx .

Folosim formula fundamentală a trigonometriei și înlocuim pe sin 2 x :

sin 2 x + cos 2 x = 1 Þ sin 2 x = 1 - cos 2 x .

ò cos xdx = sin x cos x - ò (1 - cos x )dx . Apoi continuăm conform

2 2
Așadar obținem :
situației de la punctul anterior.

Încercați-vă acum forțele cu următoarele integrale :

ò x e dx; ò x cos xdx; ò sin x cos xdx; ò sin 2 xdx; ò e x sin xdx.
2 x 2

Schimbarea de variabilă

Se bazează pe formula :

ò ( f o j )x ×j ¢ ( x ) dx = ( F o j )( x ) + C ,
adică ò f (j ( x ) ) × j ¢ ( x ) dx = F (j ( x ) ) + C.
Expunem folosirea acestei metode pe un caz particular :

ò sin
2
x cos xdx :

j ( x ) = sin x = t ( pentru ușurința exprimării vom renunța la j ( x ) )

cos xdx = dt ( conform noțiunii de diferențială a unei funcții )

Înlocuim în integrala dată și obținem :

t3
ò t dt = 3 + C .
2

sin 3 x
Avem apoi rezultatul final : ò sin 2 x cos xdx = + C.
3

43
 În sfârșit, putem calcula (aproape) orice integrală.

ln 3 x ex sin x
ò x ò ( ) ò 1 + e x dx;
4
+ ò 1 + cos
2
Exerciții. Calculați : dx; x x 3 dx; 2
dx;
x
2 2x + 2
ò xe dx; ò x x 3 + 1dx; ò
x2
dx.
x + 2x + 4
2

La finalul acestei metode de calcul integral, vă propun :

1 + tg 2 x
ò tgx dx; ò ( tg x + tg x )dx.
2 4

Uitați-vă cu multă atenție peste derivatele studiate în clasa a XI a.

Integrale raționale – cazuri particulare

Sunt integrale a căror metodă de calcul se cunoaște din start. Două exemple
concludente:

ò x 2 + a dx, a ¹ 0 ; òx x 2 + a dx, p ³ 1, a ¹ 0 ;
p
1)

ò a - x 2 dx, a strict pozitiv; ò x p a - x 2 dx, p ³ 1, a strict pozitiv.

Aceste clase de integrale se calculează prin părți. Însă doar metoda în sine nu e
suficientă. Trebuie să mai cunoaștem, în plus, câteva lucruri specifice (artificii matematice).
P ( x)
2) Integralele raționale : ò Q( x)dx, unde P( x ), Q( x) sunt două polinoame. Ele se
calculează prin metoda schimbării de variabilă și, evident, o serie de lucruri specifice. În cazul
integralelor raționale avem cazuri particulare precum și cazul general.
Așadar să tratăm cazurile particulare de la integralele raționale.
1
a) ò x + adx, a ¹ 0. E suficientă doar metoda de schimbare de variabilă.
1
b) ò ( x + a) n
dx, a ¹ 0, n ³ 2. Folosim schimbarea de variabilă și câteva lucruri

învățate la calculul direct. Destul de ușor !

44
 1
c) òx 2
+ a2
dx, a ¹ 0.

1
Explicăm pe un caz particular : òx 2
+4
dx .

Mai întâi se scoate constanta 4 factor forțat. Scoaterea de factor forțat noi am
întâlnit-o și la calculul limitelor de funcții. Factorul forțat se scoate la fel ca și factorul comun.
1 1 1 1 1 1
òx 2
+4
dx = ò
æx 2
ö
dx = ò 2 dx = ò
4 x 4 æ x ö2
dx.
4 ç + 1÷ +1 ç 2 ÷ +1
è 4 ø 4 è ø

x
De aici încolo folosim schimbarea de variabilă, având j ( x ) = .
2
1
d) ò ax 2
+ bx + c
dx, a ¹ 0.

Este cazul cel mai dificil. Se pleacă cu ecuația atașată numitorului, având de tratat
trei subcazuri. Prezint, pe scurt, pe exemple concrete.

1 1 1
òx 2
+ x-2
dx
- 6x + 9
dx òx 2 ò x - 4x + 5
2
dx

x 2 + x - 2 = 0 : rădăcini reale și
x 2 - 6 x + = 0 : rădăcini reale x 2 - 4 x + 5 = 0 : rădăcinile nu
diferite și egale sunt reale
x1 = 1, x2 = -2 x1 = x2 = 3 Se folosește forma canonică a
Folosim formula de
Folosim formula de funcției de gr. II :
descompunere a trinomului de descompunere a trinomului
2
gr. II în factori : de gr. II în factori : æ b ö -D
ax + bx + c = a ç x + ÷ +
2
ax 2 + bx + c = a ( x - x1 )( x - x2 )
x 2 - 6 x + 9 = ( x - 3)
2
è 2a ø 4 a
x + x - 2 = ( x - 1)( x + 2 ) x - 4 x + 5 = ( x - 2) + 1
2 2
Avem : 2

Se continuă conform cazului 1 1

general ! ò x 2 - 6 x + 9dx = ò ( x - 3)2 dx Avem 1: 1
Recunoaștem cazul particular ò x - 4x + 5
2
dx = ò
( x - 2) + 1
2
dx
de la punctul b). Continuăm folosind schimbarea
de variabilă:
x-2= t
....................

Exerciții test

45
 1) Determinați funcția f dacă f ¢( x ) = x - 3 x și f (2) = 1.
2

2) Se dă funcția f : R ® R, f ( x) = e -3 x × cos x. Să se determine a, b Î R pentru

care funcția F : R ® R, F ( x ) = e -3 x × ( a cos x + b sin x ) este o primitivă a lui f .
2
æ x xö
3) Calculați primitiva funcției f : R ® R, f ( x) = ç sin - cos ÷ .
è 2 2ø

òx ln xdx; ò x 3 xdx ; ò cos3 x sin xdx; ò xe1- x dx ;

2
2
4) Să se calculeze :
æ 3 ö cos x 1
ò tgxdx; ò çè 2 x - ÷dx; ò ( x + 2 )e dx; ò sin 3 xdx ; òx
2 x
dx.
3
xø
2
+ 16

Observație. Sunt integrale de rutină. Deci trebuie să vă descurcați fără probleme!

Dar, atenție, veți folosi toate metodele de calcul integral învățate.
x 1 1
5) Calculați : ò sin ( ln x )dx; ò cos3 xdx; ò dx; ò dx; ò x - x dx ;
1+ x 4
x (1 + ln x ) e +e
tg 2 x + 1 x x +1
ò tgx dx; ò 1 - x 4 dx; ò arcsin xdx; ò x × arctgxdx; ò 1 + x2 dx .
Observație. Vă reamintesc faptul că la calculul integral direct ați învățat că,
în unele cazuri, funcția de sub integrală trebuie mai întâi modificată!
6) Să se calculeze : ò ln ( x 2 + 1)dx; ò sin 2 x cos3 xdx; ò ( tg 2 x + tg 4 x )dx; ò x ln ( x + 1)dx ;
sin 2 x x
òx ln 2 xdx; ò dx; ò
cos 2 x ò
dx; sin 3xdx; ò e 2 x sin xdx.
2

1 + sin x
2

Observație. Țin să precizez că unele integrale se calculează folosind simultan

cele două metode : integrarea prin părți, schimbarea de variabilă.
1 2x -1 x 1 1
7) Calculați : ò dx; ò dx; ò dx; ò 2 dx; ò 2 dx.
3x + 1 x+2 ( x - 3) x +2 x - 4x + 4
4

Observație. Sper că ați observat că toate sunt integrale raționale!

1
8) Calculați : ò xe - x dx; ò x 3 x 2 + 1dx; ò cos x × ln ( sin x )dx; ò dx ;
4 - x2
cos x x-2
ò tg ( sin x )dx; ò x2 - 4 x 2 dx.
( )
Dacă știți să le rezolvați, aproape, pe toate nu veți avea nici o problemă la
bacalaureat.

Subiecte examene
Bac. iunie 2010

1) Calculați : log 2 8 + 3 27.

46
 1
2) Se dă funcția f : (0, ¥) ® R, f ( x ) = x + . Calculați
x ò f ( x) × ln xdx.

Bac. august 2010

ïì x + 3, x Î [1, ¥ )
2

Se dă funcția f : R ® R, f ( x) = í .
ïî2 x, x Î ( -¥,1)

Calculați ò x × f ( x)dx pentru x Î [1, ¥ ) .

Bac. iunie 2011

( ) (
1) Calculați : log 7 3 + 2 + log 7 3 - 7 . )
2) Se consideră funcția f : R ® R, f ( x) = x 2 + 10. Determinați o primitivă a lui
f.

Bac. iulie 2012

1) Arătați că 2-1 + 2-2 = 0, 75.

2) Se consideră funcția f : R ® R, f ( x ) = x × e x .

a) Arătați că F : R ® R, F ( x ) = xe x - e x + 2012 este o primitivă a funcției f .

b)Calculați ò f (ln x)dx.
Bac. iulie 2013
( )
Arătați că : 3 2 - 2 + 3 2 = 6.

Bac. iulie 2014

x2
Se consideră funcțiile f : R ® R, f ( x) = e x - x și F ( x ) = e x - - 1.
2
a) Arătați că F este o primitivă a funcției f .
b)Calculați ò F ( x)dx.
Bac. iulie 1998 – profil economic

x2 + x + 2
Se consideră funcția f : R - {1} ® R, f ( x ) = . Calculați ò f ( x)dx.
x -1

47
 Bac. august 1998 – profil economic

Se consideră funcția f : R ® R, f ( x) = ( x - 1) e - x . Calculați ò f ( x)dx.

Legi de compoziție

1. Definiție. Notații.
2. Exemple.
3. Tabla unei legi de compoziție.
4. Parte stabilă.
5. Proprietăți generale.
6. Problemă rezolvată.

1. Def . Fie M o mulţime nevidă . O funcţie ϕ: M´M®M care asociază oricărui

element (x,y)ÎM´M unicul element ϕ(x,y)ÎM se numeşte lege de compoziţie (internă) pe
M.

Elementul ϕ (x,y) se mai notează şi cu x*y, x o y, x^y, x T y, x Ñ y, x Dy, x Ä y,

x Å y etc. şi se citeşte ,,x compus cu y”.
2.Exemple de legi de compoziție:
a) Adunarea numerelor pe N, Z, Q, R sau C.
b) Înmulțirea numerelor pe N, Z, Q, R sau C.
c) Compunerea funcțiilor pe F(A)-mulțimea funcțiilor f:A A.

48
d) Adunarea matricelor pe (Z), (Q), (R), ),.

e) Înmulțirea matricelor pe (Z) (Q), (R), (C).

3. Tabla unei legi de compoziție.

Fie M={ , , …… } și o lege de compoziție

ϕ: M´M®M pe M. Tabla acestei legi de compoziție este:

4. Def. Fie M o mulțime nevidă şi „*” o lege de compoziție pe M. Orice

submulțime nevidă H a lui M se numește parte stabilă a lui M în raport cu legea de compoziţie
„*” dacă pentru (") x,yÎH Þ x* yÎH. În acest caz aceeași lege „*”, definită însă pe
H´H®H, se numește lege de compoziție indusă de „*” pe submulțimea H.
Exemplu de parte stabilă: mulțimea 2Z (mulțimea numerelor întregi pare)
este parte stabilă a mulțimii Z (mulțimea numerelor întregi) în raport cu adunarea numerelor.
Contraexemplu : mulțimea 2Z+1 (mulțimea numerelor întregi impare) nu
este parte stabilă a mulțimii Z (mulțimea numerelor întregi) în raport cu adunarea numerelor
deoarece suma a doua numere impare nu este un număr impar, ci par.

5. Proprietăți generale ale legilor de compoziție.

49
 Def 1. Fie M o mulțime nevidă şi „*” o lege de compoziție pe M. Spunem că
legea „*” este asociativă dacă si numai daca (x* y)* z = x* (y* z), (") x,y,zÎM.
Dacă legea de compoziție „*” este asociativă ,atunci în loc de (x* y)* z sau x* (y* z), putem
scrie x* y* z, adică putem suprima parantezele cu condiția să menținem ordinea în care se
compun elementele. Proprietatea se menține pentru un număr finit de elemente.
Def 2. Fie M o mulțime nevidă şi „*” o lege de compoziție pe M. Spunem că
legea „*” este comutativă dacă si numai daca x* y= y* x, (") x,yÎM.

Def 3. Fie M o mulțime nevidă şi „*” o lege de compoziție pe M. Spunem că

legea „*” are element neutru dacă si numai daca ($) eÎM astfel încât x* e= e* x=x, (")
xÎM. Acest e se numește element neutru față de operația „*”. Elementul neutru față de
adunare se notează cu 0 și se numește elementul zero (nul) , iar față de înmulțire se notează cu
1 și se numește elementul unitate.
Teorema. Dacă o lege de compoziție are element neutru, atunci acesta este unic.
Obs. Dacă o lege de compoziție este comutativă, atunci pentru determinarea
elementului neutru este suficient să se rezolve ecuația x*e= x ( atenție la ,,,împărțirea” cu 0),
iar dacă legea nu este comutativă se rezolvă ambele ecuații x*e=x și e*x=x, apoi se arată că
aceste ecuații au aceeași soluție e ÎM.
Def 4. Fie M o mulțime nevidă și „*” o lege de compoziție pe M asociativă și
cu element neutru e. Vom spune că un element xÎM este simetrizabil în raport cu legea de
compoziție ,,*” dacă si numai daca ($) x¢ÎM astfel încât x* x¢= x¢* x=e, (") xÎM. x¢ se
numește simetricul lui x față de operația „*”.
Teoremă. Simetricul unui element, dacă există, este unic.
Obs. Pentru determinarea simetricului unui element x în caz că legea este
comutativă e suficient să se rezolve ecuația x*x¢= e (pentru a-l determina pe x' )( atenție la
,,împărțirea” cu 0), iar dacă legea nu este comutativă se rezolvă ambele ecuații x*x¢=e și
x¢*x=e, apoi se arată că cele două ecuații au aceeași soluție x'ÎM. Notație : pentru o lege de
compoziție „*” definită pe M , asociativă și cu element neutru, notăm cu U(M) mulțimea
elementelor simetrizabile ale lui M față de „*”, așadar avem U(M)={xÎM| ($) x¢ÎM astfel
încât x* x¢= x¢* x=e, (") xÎM}.
6. Pe R se consideră legea de compoziție x*y= xy + 2x + 2y + 2, (") x,yÎR.
Se cere:
a) Să se arate că x*y= (x + 2)(y + 2) – 2 , (") x,yÎR.

b) Să se arate că mulțimea H = (-2,+¥) este parte stabilă a lui R în raport cu

legea „*”.
c) Să se arate că legea este asociativă.
d) Să se arate că legea este comutativă.
e) Să se determine elementul neutru al legii „*”.

50
 f) Să se determine simetricul lui 5 în raport cu legea de compoziţie „*”.

g) Să se arate că x*(-2)= -2 , (")xÎR.

h)Să se calculeze (-2011)*(-2010)*…*0*1*…*2011.

Rezolvare : a) (x+2)(y + 2) – 2= xy + 2x + 2y + 4 –2 = xy + 2x + 2y + 2= x*y, (")x,yÎR

și folosind simetria relației de egalitate avem x*y= (x + 2)(y + 2) – 2 , (") x,yÎR.
b) Trebuie să arăt că (") x,yÎH Þ x*yÎH. Fie x,yÎH Þ x,yÎ(-2,+¥)Þx> –2
şi y> –2 Þ x+2>0 şi y+2>0. Atunci x*y= (x + 2)(y + 2) – 2 > – 2 Þx*y> – 2 Þ adică
x*yÎ(– 2 ,+¥)=H Þ x*yÎH.

c) Trebuie arătat că (x*y)*z= x*(y*z), (") x,y,zÎR. (x*y)*z=[(x+2)(y+2) -

2]*z=[(x+2)(y+2) – 2+2](z+2) – 2 =(x+2)(y+2)(z+2) – 2 (1). Apoi x*(y*z)= x*[(y+2)(z+2) –
2] =(x+2)×[(y+2)(z+2) – 2+2] – 2 =(x+2)(y+2)(z+2) – 2 (2). Din relațiile (1) și (2) rezultă că
legea este asociativă.
d) Trebuie arătat că x*y= y*x, (") x,yÎR. Folosindu-ne de faptul că înmulțirea
numerelor reale este comutativă, obținem x*y= (x + 2)(y + 2) – 2= (y+ 2)( x+ 2) – 2= y*x,
(") x,yÎR
e) Trebuie arătat că ($) eÎR astfel încât x*e= e*x= x , (") xÎR. Pentru că legea
este comutativă îl voi determina pe e din egalitatea x*e= x. Așadar x*e= xÞ(x+2)(e+2)–2 = x
Þ (x+2)(e+2)–2–x = 0 Þ (x+2)(e+2)–(x+2) = 0 Þ (x+2)(e+2–1) = 0 Þ(x+2)(e+1) = 0 Þ
e+1=0 ( deoarece un produs de două numere reale este zero dacă cel puțin unul dintre factori
este zero, iar cum x poate fi orice număr real este posibil ca x¹-2 și deci x+2¹0 și pentru ca
produsul (x+2)(e+1) să fie zero obligatoriu trebuie ca e+1=0). Obținem astfel că e= –1, eÎR.
f) Fie a simetricul lui 5 în raport cu legea „*”. Conform definiției avem că 5*a=
=a*5=e. Pentru că legea este comutativă îl voi determina pe a doar din egalitatea 5*a= e.
Avem 5*a= e Þ (5+2)( a+2)–2= –1 Þ 7( a+2)=1Þ a+2=1/7 Þ a=1/7–2 ÎR. Facem și
proba: 5*(1/ 7–2)=(5+2)( 1/7 –2+2) – 2 =7×(1/ 7) – 2= 1– 2= – 1= e (q.e.d.).

g) x*(-2)= (x +2)(-2+2) – 2 =0 – 2 = – 2, (")xÎR.

h) Folosind punctul anterior avem (-2011)*(-2010)*…*0*1*…*2011= (-2011)*(-
2010)*…*(-3)*(-2)*(-1)*0*1*…*2011= [(-2011)*(-2010)*…*(-3)*(-1)*0*1*…*2011]*(-
2)= - 2. Am folosit aici faptul că legea „*”este asociativă și comutativă.

Structuri algebrice

51
 1. MONOIZI: definiție, exemple.
2. GRUPURI: definiție, exemple.
3. INELE: definiție, exemple.
4. CORPURI: definiție, teoremă, exemple.
5. PROBLEMĂ REZOLVATĂ.

1. Definiția monoidului. Fie M ¹ Ø pe care s-a definit o lege de compoziție

internă notată cu “*”. Spunem că perechea (M,*) se numește monoid dacă și numai dacă sunt
îndeplinite simultan: a) legea “*” este asociativa pe M; b) legea “*” admite element neutru in
mulțimea M.
Dacă, în plus legea „*” este comutativă, atunci monoidul (M,*) se numește
monoid comutativ.
Exemple de monoizi comutativi:
a) (N,+),(Z,+),(Q,+),(R,+),(C,+), unde ”+” este operația de adunare.
b) (N, ),(Z , ),(Q , ),(R ),(C, ), unde “ “este operația de înmulțire.
c) Adunarea matricelor

pe (Z), (Q), (R), ),.

Exemple de monoizi necomutativi:

Înmulțirea matricelor pe (Z) (Q), (R), (C).

2. Definitia grupului. Fie G¹ Ø pe care s-a definit o lege de compoziție
internă notată “*”. Spunem că perechea(G,*) se numește grup dacă și numai dacă sunt
îndeplinite simultan: a) legea “*” este asociativă pe M; b) legea “*” admite element neutru în
M; c) orice element al lui G este simetrizabil în raport cu legea de compoziție “*”.
Dacă, in plus legea „*” este comutativă atunci grupul (G,*) se numește grup
comutativ sau grup abelian.

Exemple de grupuri comutative:

a) Grupuri aditive:
52
 (N,+),(Z,+),(Q,+),(R,+),(C,+), unde”+” este operația de adunare a numerelor din mulțimile
respective;

(R),+ ), ,+) unde ”+” este operația de adunare a matricelor cu

elemente din mulțimile respective.

( +) grupul claselor de resturi modulo n unde ={Ô, ,………, } este mulțimea

tuturor claselor de resturi care se pot obtine la împărțirea oricărui număr întreg prin n.
Adunarea a două clase de resturi se definește astfel : + = , unde r este restul împărțirii lui
a+b la n .
b) Grupuri multiplicative: (Q\{0} , ),(R\{0} ),(C\{0}, ), unde “ “este
operația de înmulțire.
Exemple de grupuri necomutative:
Grupul aplicațiilor bijective ale unei mulțimi cu cel puțin trei elemente: B(A)=( f:A A /f
bijectivă}, împreună cu operația de compunere a funcțiilor.
3. Definiția inelului. Fie A¹ Ø pe care s-au definit două legi de compoziție
interne notate astfel „*” și „°”.

Spunem că tripletul (A, *,⁰ ) se numește inel dacă si numai dacă sunt îndeplinite simultan

condițiile : a) (A,*) este grup abelian; b) (A, °) este monoid; c) “⁰ “ este distributivă față de

“*”.
Dacă , în plus, monoidul (A, °) este comutativ, atunci inelul se va numi inel comutativ.
Exemple de inele:
(Z,+, , ) (Q,+, , ) (R,+, , ) (C,+, , ) inele numerice;

(Z[i],+, ) inelul întregilor lui Gauss, unde Z[i]={a+bi/a,b Є Z};

( +, ) inelul claselor de resturi modulo n (vezi la grupuri cine este si cum e

definită operatia “+”. Rămâne de definită înmulțirea claselor de resturi : · = ,unde r este
restul împărțirii lui ab la n.
4. Definiția corpului. Fie K¹ Ø pe care s-au definit două legi de compoziție
interne notate astfel „*” și „°”.

53
Spunem că tripletul(A, *,⁰ ) se numește corp dacă și numai dacă sunt îndeplinite simultan

condițiile : a) (A,*) este grup abelian cu elementul neutru notat ;b) (A/{ , 0) este

grup cu elementul neutru ; c) “⁰ “ este distributivă față de “*”.

Dacă operația „°” este comutativă, atunci corpul se numește comutativ.

Teoremă (Wedderburn). Orice corp finit este comutativ.
Exemple de corpuri:
(Q,+ , ) (R,+ , ) (C,+, ) corpuri numerice;

( +, ) corpul claselor de resturi modulo p (p număr prim pozitiv).

5. PROBLEMĂ REZOLVATĂ.

ìï æ x oö üï
Se dă mulțimea M = í A( x, y ) = çç ÷÷ x, y Î R ý .
ïî è0 yø ïþ

1) Să se arate că (M,+, ) este inel comutativ.

2) Este (M,+, ) corp ?
Rezolvare:
1) Verificăm că mulțimea M e parte stabila a lui (R),n=2 în raport cu adunarea și
înmulțirea matricelor de ordin doi.
Fie A(x,y),B(s,t) Є M .Trebuie să demonstrăm ca suma, respectiv produsul lor sunt tot
în mulțimea M.

A(x,y)+B(s,t)=C(x+s,y+t) cu x+s,y+t Є R pentru că x,y,s,t Є ,deci matricea C(x+s,y+t) Є

M.

A(x,y) B(s,t)=D(xs,yt) cu xs,yt Є pentru ca x,y,s,t Є deci matricea D(xs,yt) Є M .

54
Se știe ca adunarea tuturor matricelor este asociativă ,comutativă și cum M e parte stabila a lui
(R), n=2, în raport cu adunarea rezultă ca ea este este asociativă, comutativă și pe
mulțimea M.
Elementul neutru este matricea nulă O=A(0,0), deci este din M.
Oricare matrice A(x,y) Є M admite o matrice simetrică in raport cu adunarea si
anume pe -A=A(-x,-y) deci -A Є M.
Din cele de mai sus rezultă, conform definiției că (M,+) este grup abelian. (1)
Se știe ca înmulțirea tuturor matricelor este asociativă și cum M e parte stabilă a
lui (R),n=2, în raport cu înmulțirea rezultă ca ea este este asociativă si pe M.
Verificăm comutativitatea înmulțirii matricelor pe mulțimea M.

Fie A(x,y), B(s,t) Є M. Avem A(x,y) B(s,t)=D(xs,yt)=D(sx,ty)=B(s,t) A(x,y) .Deci

înmulțirea pe M este comutativă.
Elementul neutru este matricea unitate I=A(1,1) ,deci este din M.

Din cele de mai sus rezultă, conform definiției, că (M , ) este monoid comutativ.(2)
Se știe ca înmulțirea tuturor matricelor este distributivă față de adunarea tuturor
matricelor din si cum M e parte stabila a lui (R),n=2, in raport cu adunarea si
înmulțirea matricelor de ordin doi rezultă ca înmulțirea rămâne distributivă față de adunare si
pe mulțimea M.(3)

Din afirmațiile .(1) ,(2) ,(3) deducem, conform definiției că (M,+, ) este inel
comutativ. (4)
2) Cum detA(x,y)=xy ≠0 pentru oricare x ≠0 și y≠0, rezultă ca matricea A(x,y) ≠ O este
æ1 1ö
inversabilă. Se deduce ușor ca = A ç , ÷ care este deci din M. (5)
èx yø

Din afirmațiile (4) și (5) rezultă, conform definiției, că (M,+, ) corp.

Probleme propuse

1) Pe mulțimea G = (4, ¥ ) se dă legea de compoziție definită astfel :

xTy = xy - 4 x - 4 y + 20, "x, y Î G .

a) Arătați că xTy = ( x - 4 ) × ( y - 4 ) + 4, "x, y Î G .

55
 b) Determinați elementul neutru al legii.

xTxT24
c) Rezolvați ecuația 14 Tx = 4 .
K3
x de 2017 ori

ìï æ 1 x - 1ö üï
2) Se dă mulțimea M = í A( x ) = çç ÷÷ x Î Â * ý .
ïî è0 x ø ïþ

Să se arate că (M , ×) este grup comutativ.

3) Pe mulțimea R definim operația: x*y=xy-5x-5y+30 , "x, y Î R .

a) Să se verifice că x*y=(x-5)(y-5)+5,oricare x,y din R.

b) Să se calculeze x*(+5), x din R.
c) Știind ca legea dată este asociativă, să se calculeze :
(-2009)*(-2008)*....*(2008)*(2009).
d) Determinați elementul neutru al legii.
e) Determinați elementele simetrizabile în raport cu legea.

3) Pe mulțimea R considerăm legea de compoziție definită astfel :

x o y = xy - 2 x - 2 y + 6, "x, y Î R , asociativă și cu element neutru.
a) Să se calculeze x o y - ( x - 2 )× ( y - 2) .
b) Să se determine x Î R cu proprietatea x o y = x, " y Î R .
c) Să se determine soluțiile ecuației x o ( x + 1) o ( x + 2) o ... o ( x + 2018) = 2 .
5) Determinați valorile reale ale lui m pentru care legea de compoziție
x * y = mx + y + 1 , "x, y Î R este asociativă .
6) a) Determinați simetricul elementului x = 2 în raport cu legea de compoziție
asociativă x * y = 2 xy - 6 x - 6 y + 21 , "x, y Î R .
b) Rezolvați ecuația x*x=10.

7) Pe mulțimea R definim operația: x*y= 2xy-6x-6y+21.

a) Să se verifice că x*y=2(x-3)(y-3)+21,oricare x,y din R.
b) Să se rezolve ecuația x*x=11 cu x din R.
c) Știind ca legea dată este asociativă, să se calculeze :

1* 2 * 3 * 4 *...* 2009 .

8) Pe mulțimea R definim operația: x*y=xy+4x+4y+12.

a) Să se verifice că x*y=(x+4)(y+4)-4, oricare x,y din R.
b) Să se calculeze x*(-4), x din R.
c) Știind ca legea dată este asociativă, să se calculeze :
(-2009)*(-2008)*...*(2008)*(2009).

56
 9) Determinați elementele simetrizabile în raport cu adunarea și înmulțirea
claselor de resturi din Z 3 , Z 4 .
ìï æ 2- x 1- x ö üï
10) Fie mulțimea M = í A( x, y ) = çç ÷÷ x, y Î R \ {0}ý .
ïî è 2( x - 1) 2 x - 1ø ïþ

Arătați că (M , ×) este grup comutativ.

57