Chestionarul lui Gaston Berger

Scopul: stabilirea formulei caracterului dumneavoastră .Testul nu caută să pună în evidenţă nici
calităţi ,nici defecte ,ci numai feluri de a fi şi de a simţi ,care pot avea toate, în funcţie de
circumstanţe avantaje sau inconveniente.

Cotarea

Dup ce aţi notat toate răspunsurile, faceţi totalul pentru fiecare coloană şi înscrieţi-1
dedesubt. Împărţiţi apoi la zece numărul obţinut şi rotunjiţi la unitate (de exemplu, pentru un
total de 74 veţi obţine 7,4 pe care îl veţi rotunji la 7).
Notaţi în grila de mai jos rezultatele cu un punct, apoi legaţi punctele între ele, pentru a
exprima grafic mai bine rezultatele.

9 E A S L M/V Av Is T Pi

Întrebările sunt repartizate în nouă coloane, fiecare coloană reprezintă un factor – de

unde literele care le desemnează:
 E pentru factorul emotivitate,
 A pentru factorul activitate,
 S pentru factorul secundaritate,
 L pentru lărgimea câmpului conştiinţei,
 M/V pentru polaritatea Marte-Venus,
 Av pentru aviditate,
 Is pentru interesele senzoriale,
 T pentru tandreţe,
 Pi pentru pasiunea intelectuală.

Interpretarea rezultatelor

Analiza caracterului făcută de Gaston Berger se bazează pe lucrările lui Heymans şi ale
colaboratorului său Wiersma, ale căror principii au fost introduse în Franţa de Rene Le Senne.
Heymans şi Wiersma au pus la punct un chestionar cu 90 de întrebări asupra trăsăturilor de
personalitate.
Analiza statistică a răspunsurilor la chestionare (trimise la 3000 de medici) permite punerea în
evidenţă a trei tipuri de reacţii caracteriale: emotivitatea, activitatea, ecoul.
Emotivitatea
„Numim emotiv, scrie Gaston Berger, un individ care se tulbură în situaţii în care cea mai mare
parte a indivizilor sunt calmi, sau care, în circumstanţe date, este mai emoţionat decât media.
Non-emotivul este, dimpotrivă, dificil de emoţionat, emoţiile sale nefiind prea violente [...];
diferenţele de emotivitate dau naştere la scandaluri şi neînţelegeri între indivizi. Emotivul, care
îşi blestemă emotivitatea atunci când suferă, o consideră dacă nu ca un bun, cel puţin ca o
valoare preţioasă. Non-emotivul i se pare când un ipocrit care îşi disimulează sentimentele,
când o fiinţă anormala, nu tocmai umană”.
Activitatea
„Este activ, ne spune R. Le Senne, omul pentru care apariţia unui obstacol duce la
intensificarea activităţi cheltuite în direcţia indicată de obstacol; este inactiv cel pe care
obstacolele îl descurajează. Pentru indivizii cu caracter activ, şi mai ales superactiv, obstacolul
poate fi motivul de a fi interesat de o întreprindere care, fără obstacol, nu i-ar fi tentat. Alpinistul
îşi face un scop din dificultatea care trebuie învinsă: este un activ. Dacă un poet renunţă la
poezia înălţimilor pentru cea care le visează, aceasta înseamnă că este un inactiv”.
Ecoul
Tot ce ni se întâmplă în fiecare zi are un ecou care se prelungeşte mai mult sau mai puţin în
existenţa noastră mentală. în funcţie de temperament, acest „ecou" poate avea durate diferite.
Unii reacţionează pe loc, viu, apoi uită de ce au reacţionat: reacţia lor este „primară”. Alţii
reacţionează mai lent; dar ceea ce li s-a întâmplat rămâne mai multă vreme în spiritul lor:
reacţia lor este „secundară”.

Trei factori, opt tipuri

Tipologia lui Heymans este deci fondată pe trei factori bipolari: emotivitate/non-
emotivitate, activitate/inactivitate, primar/secundar. Din diferitele combinaţii ale acestor trei
factori se pot defini opt tipuri. Este vorba despre tipuri, adică de caractere extreme,
„schematice”. Este evident că această clasificare are o valoare mai ales teoretică, având nevoie
de nuanţare. La fel, şi din aceleaşi motive, apelaţiunile care desemnează aceste opt tipuri nu
trebuie luate în sensul propriu; termenii de „sentimental” sau „flegmatic”, de exemplu, nu
coincid cu sensul care li se atribuie în mod curent. Dar nu e mai puţin adevărat ca această
tipologie constituie o bună abordare caracterologică.
 Nervosul: Emotiv - non-Activ - Primar (pe scurt EnAP)
 Sentimentalul: Emotiv - non-Activ - Secundar (EnAS)
 Colericul: Emotiv - Activ - Primar (EAP)
 Pasionatul: Emotiv - Activ - Secundar (EAS)
 Sanguinul: non-Emotiv - Activ - Primar (nEAP)
 Flegmaticul: non-Emotiv - Activ - Secundar (nEAS)
 Amorful: non-Emotiv - non-Activ - Primar (nEnAp)
 Apaticul: non-Emotiv - non-Activ - Secundar (nEnAS)

Pentru a cunoaşte intensitatea acestor trei factori bipolari la subiect, examinaţi totalul
primelor trei coloane din tabelul de analiză a rezultatelor. Dacă factorul E dă un rezultat superior
mediei, adică este notat cu mai mult de 5 în grila rezultatelor, subiectul este un „emotiv” (E).
Daca acelaşi rezultat este inferior mediei, subiectul este un „non-Emotiv" (nE).
La fel, dacă factorul A dă un rezultat superior mediei (notat cu mai mult de 5 în grila
rezultatelor), subiectul este un „activ” (A); dacă este inferior mediei, subiectul este un „non-
activ” (nA).
 În fine, dacă factorul S are o valoare superioară lui 5, subiectul este „secundar” (S);
dacă valoarea este inferioară lui 5, subiectul este „primar” (P).
Devine deci uşor de determinat dacă subiectul dumneavoastră este emotiv sau non-
emotiv, activ sau non-activ, primar sau secundar. Notaţi pe scurt (cu literele dintre paranteze)
formula sa caracterologică de bază. Apoi căutaţi, pornind de la această formulă, tipul
dumneavoastră de subiect în tabelul de mai sus. Noţaţi-1 deasupra formulei sale
caracterologice. Veţi găsi mai jos şi în paginile următoare o descriere a comportamentelor
obişnuite ale fiecăruia din cele opt tipuri.

Le reproducem aici pentru a vă permite să încercuiţi cele trei caracteristici ale

subiectului
dumneavoastră: Cărui tip îi aparţine subiectul?

E nE
A nA
S P

Caracteristicile celor opt tipuri

 Pasionaţi (EAS) – Indivizi ambiţioşi, care se realizează. Tensiune extremă a perso-

nalităţii. Activitate concentrată asupra unui scop unic. Dominatori, apţi din naştere pentru a
comanda. Ştiu să-şi stăpânească – şi să folosească – violenţa. Serviabili şi cinstiţi, iubind
societatea, adesea buni vorbitori. Iau în serios familia, patria, religia. Au un simţ profund al
grandorii şi ştiu să-şi reducă nevoile organice; merg adesea până la ascetism. Valoare
dominantă: munca de realizat.
 Colerici (EAP) – Generoşi, cordiali, plini de vitalitate şi de exuberanţă.
Optimişti, în general bine dispuşi, le lipsesc adesea gustul şi măsura. Desfăşoară o activitate
intensă şi ardentă, dar multiplă. Sunt interesaţi de politică, le place poporul, cred în progres şi
sunt revoluţionari în mod voluntar. Adesea dotaţi cu aptitudini oratorice, plini de
impetuozitate, antrenează oamenii. Valoarea dominantă: acţiunea.
 Sentimentali (EnAS) – Ambiţioşi care rămân în stadiul aspiraţiilor. Meditativi,
introvertiţi, schizotimici. Adesea melancolici şi nemulţumiţi de ei înşişi. Timizi, vulnerabili,
scrupuloşi, viaţa lor interioară este alimentată de parcurgerea neîncetată a trecutului. Nu ştiu să
intre în relaţie cu ceilalţi şi sunt adesea mizantropi. Neîndemânatici, se resemnează dinainte,
deşi ar putea evita unele lucruri. Individualişti, au un sentiment viu al naturii. Valoarea
dominantă: intimitatea.
 Nervoşi (EnAP) – Dispoziţie variabilă; vor să uimească şi să atragă atenţia asupra
lor. Indiferenţi la obiectivitate, au nevoia să înfrumuseţeze realitatea, ceea ce merge de la
minciună la ficţiunea poetică. Au un gust pronunţat pentru ceea ce este bizar, oribil, macabru
şi, în general, pentru „negativ”. Lucrează în mod neregulat şi numai pentru ce le place. Au
nevoie de excitanţi pentru a se smulge din inactivitate şi plictiseală. Inconstanţi în afecţiuni,
repede seduşi, repede consolaţi. Valoarea dominantă: distracţia.
 Flegmatici (nEAS) – Oameni ai obişnuinţei, respectă principiile, sunt
punctuali, obiectivi, demni de încredere, ponderaţi. Egali în dispoziţie, în general impasibili,
sunt de asemenea răbdători, tenace, lipsiţi de orice afectare. Nutresc un profund civism,
religia lor având un caracter mai ales moral. Au adesea un foarte viu simţ al umorului. Le
plac sistemele abstracte. Valoarea dominantă: legea.
 Sanguini (nEAP) – Extravertiţi, ştiu să facă observaţii exacte şi fac dovada
unui remarcabil spirit practic. Le place societatea, fiind politicoşi, spirituali, ironici,
sceptici. Ştiu să mânuiască oamenii şi sunt diplomaţi abili. Liberali şi toleranţi în politică, nu
prea respectă marile sisteme şi pun mai multă bază pe experienţă. Fac dovadă de iniţiativă şi
de o mare supleţe de spirit. Oportunişti. Valoarea dominantă: succesul social.
 Apatici (nEnAS) – închişi, secretoşi, întorşi înspre ei înşişi, dar fără o viaţă
interioară intensă. Sumbri şi taciturni, râd rareori. Sclavi ai obiceiurilor, sunt
conservatori. Nutresc duşmănii tenace, sunt greu de împăcat. Vorbesc foarte puţin, le place
singurătatea. Deşi indiferenţi faţă de viaţa socială, sunt totuşi, în general, cinstiţi, veraci,
onorabili. Valoarea dominantă: liniştea.
 Amorfi (nEnAP) – Disponibili, concilianţi, toleranţi prin indiferenţă, fac adesea
dovada unei încăpăţânări pasive foarte tenace. În total, reprezintă categoria despre care se spune
că au un „caracter bun”. Neglijenţi, înclinaţi către lene, le lipseşte complet punctualitatea. Sunt
indiferenţi la trecut, şi cu atât mai mult la viitor. Au adesea aptitudini pentru muzică (execuţie)
şi teatru. Valoarea dominantă: plăcerea.
Totuşi, se întâmplă relativ des ca un subiect să dea rezultate medii pentru cei trei
factori. „Ne-am înşela dacă am crede, în acest caz, că este vorba despre un tip banal sau
nedeterminat, scrie Gaston Berger. Echilibrul pe care îl reprezentăm prin formula 5-5-5 nu este
mai uşor de identificat decât, într-o mulţime franţuzească, la individul despre care ştim că are o
înălţime de 1,67 m, cântăreşte 66 kg şi are părul castaniu. Dar dacă adăugăm între
semnalmentele sale că are ochii albastru-porţelan, un nas ca al Bourbonilor şi o barbă tăiată
rotund, personajul nostru se precizează. Acestea sunt detaliile pe care le-am remarca în
primul rând, dacă l-am întâlni. Acelaşi lucru se întâmplă în cazul caracterului”.
Pentru a clasifica mai bine infinita varietate a caracterelor şi a personalităţilor, Gaston
Berger introduce în chestionar şase noi factori: lărgimea câmpului conştiinţei, polaritatea Marte-
Venus, aviditatea, interesele senzoriale, tandreţea şi pasiunea intelectuală. Aceşti factori pot fi
identificaţi prin iniţiala lor în tabelul de analiză a rezultatelor. Grila rezultatelor de la pagina
67 vă va indica grafic dacă unul sau altul din aceşti factori complementari este predominant la
subiectul dumneavoastră. Transcrieţi mai apoi aceşti şase factori în schema de mai jos,
plasându-i faţă de linia mediană, care reprezintă media.
Nu vă mai rămâne decât să consultaţi mai jos interpretarea care trebuie dată diferitelor
particularităţi caracterologice astfel puse în evidenţă.

Superior mediei Inferior mediei

L nL
M M
Av nAv
Is nIs
T nT
Pi nPi

Încercuiţi în această schemă caracteristicile subiectului dumneavoastră pentru cei şase factori
suplimentari ai lui Berger.

Interpretarea celor şase factori complementari ai lui Gaston Berger

Lărgirea câmpului conştiinţei

(L): Individ visător, intuitiv; chiar atunci (nL): Individ precis, analitic, mereu tensionat,
când un eveniment important îl priveşte, există „absorbit” de fiecare idee care îl interesează.
întotdeauna un halou în jurul a ceea ce îl
preocupă.
Polaritatea
(M): Tipul Marte, se impune şi îi place să arate (V): Tipul Venus, îi plac dăruirea de sine şi
că se impune. Arma sa: agresivitatea sau abnegaţia. Arma sa: farmecul sau seducţia.
constrângerea. Caută lupta, competiţia, Născut conciliator, sesizează cu promptitudine
încăierarea. Nu face concesii. Accentuează ceea ce, într-o conduită sau un discurs, poate fi
opoziţiile. ocazia unei apropieri şi a unui acord.
Aviditatea
(Av): Nevoie de a absorbi lumea exterioară şi (nAv): Atitudine neglijentă. Indiferenţă faţă de
de a o transforma în propria-i substanţă. valorile burgheze de posesiune şi respec-
Dorinţă puternică de a căpăta şi de a conserva, tabilitate. Plăcerea de a da, generozitate.
atât în domeniul material cât şi intelectual.
Dorinţă de posedare a lucrurilor sau a fiinţelor.
Interesele senzoriale
(Is): Individ pentru care senzaţiile, detaşate de (nIs): Individ pentru care senzaţiile nu fac
utilitatea lor biologică, sunt un ghid pentru decât să aducă o informaţie. Pentru el, culoarea
viaţă, prin plăcerea pe care o procură. Dăruire roşie a unui fruct nu este decât semnul
de sine în impresii, consimte neprevăzutul, se coacerii şi al valorii lui nutritive. Acest zgomot
abandonează clipei. murmurat al apei, care l-ar încânta pe un
poet, nu reprezintă pentru el decât semnul că-şi
poate potoli setea sau face o baie.
Tandreţe
(T): Mare afectivitate, în dragoste ca şi în (nT): Indiferenţă afectivă faţă de ceilalţi. Puţin
prietenie. Atracţie pentru persoanele de celălalt sensibil la atracţia sexului opus. Iubeşte
sex, chiar în afara oricărei senzualităţi. Caută inconstant.
uniunea sufletelor, emoţia comună a două
sensibilităţi, simpatia.
Pasiune intelectuală
(Pi): Individ dominat de dorinţa de a şti şi mai (nPi): Dispreţuieşte ideile pure. Preferă efica-
ales de a înţelege. îi place să explice. Faptele citatea concretă.
nu reprezintă, pentru el, un material care se
adună, ci probleme de rezolvat. Preferă mai
degrabă să gândească un eveniment decât să îl
trăiască.