Sunteți pe pagina 1din 237

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Manualul Scalelor Endler de evaluare multidimensională a anxietăţii (EMAS) / Norman S. Endler..., Jean M. Edwards...,
Romeo Vitelli..., ; trad. Dafina Ionuţiu ; Scalele EMAS de anxietate socială (EMAS-SAS). Extensia manualului Scalelor
Endler de evaluare multidimensională a anxietăţii / Norman S. Endler..., Gordon L. Flett... ; trad.: Dafina Ionuţiu ; Studiul
de adaptare şi standardizare a scalelor Endler de evaluare multidimensională a anxietăţii (EMAS şi EMAS-SAS) pe
populaţia României / Ştefania Miclea, Amalia Ciuca, Monica Albu. - Cluj-Napoca : Editura ASCR, 2009
Bibliogr.
ISBN 978-973-7973-66-5

I. Endler, Norman S.
II. Edwards, Jean M.
III. Vitelli, Romeo
IV. Flett, Gordon L.
V. Miclea, Ştefania
VI. Ciuca, Amalia
VII. Albu, Monica
IX. Ionuţiu, Dafina (trad.)

159.942.52

Această ediţie este publicată


cu acordul Western Psychological Services (WPS), Los Angeles, California, SUA.
Traducerea versiunii originale din limba engleză este realizată de S.C. COGNITROM S.R.L. Responsabilitatea pentru acurateţea
traducerii revine exclusiv S.C. COGNITROM S.R.L. şi nu Western Psychological Services (WPS).

Ediţia în limba engleză:


Endler Multidimensional Anxiety Scales (EMAS).
Copyright 1991 by WESTERN PSYCHOLOGICAL SERVICES, 12031 Wilshine Boulevard, Los Angeles, California 90025-1251.
EMAS Social Anxiety Scales (EMAS-SAS). Manual Extension for The Endler Multidimensional Anxiety Scales.
Copyright 2002 by WESTERN PSYCHOLOGICAL SERVICES, 12031 Wilshine Boulevard, Los Angeles, California 90025-1251.

Ediţia în limba română:


Copyright © 2009 S.C. COGNITROM S.R.L.
Toate drepturile rezervate. Reproducerea integrală sau parţială a textului, stocarea într-o bază de date sau transmiterea în orice formă sau
prin orice mijloace, electronic, mecanic, prin fotocopiere, înregistrare sau prin mijloace de altă natură, este interzisă.

Traducerea din limba engleză: Dafina Ionuţiu


Editor: Diana Breaz
Coperta: Carolina Banc
Paginaţie şi prepress: Kitty Bojan
Procesare imagini: Kitty Bojan, Amfiana Gherman

Comenzi:
S.C. COGNITROM S.R.L.
Piaţa 14 Iulie nr. 18
400325, Cluj-Napoca
Tel/Fax: 0264 581499
www.cognitrom.ro
office@cognitrom.ro
Cuprins

PREFAŢĂ ix

I. Manualul Scalelor Endler de evaluare multidimensională a anxietăţii (EMAS)

CAPITOLUL I.1 - INTRODUCERE 1


I.1.1. Caracteristici ale scalelor EMAS 1
I.1.2. Perspectivă istorică 1
I.1.3. Descriere generală 3
I.1.4. Principii de utilizare 4
I.1.5. Sumarul manualului 5
CAPITOLUL I.2 - ADMINISTRARE ŞI COTARE 6
I.2.1. Repere generale 6
I.2.2. Administrarea scalelor 6
I.2.3. Cotarea scalelor 11
CAPITOLUL I.3 - INTERPRETAREA RAPORTULUI COMPUTERIZAT 17
I.3.1. Conţinutul raportului 17
CAPITOLUL I.4 - INTERPRETAREA ŞI UTILIZAREA REZULTATELOR LA SCALELE EMAS 27
I.4.1. Consideraţii legate de validitate 27
I.4.2. Interpretarea scorurilor la scale 28
I.4.3. Interpretarea profilurilor 29
I.4.4. Studii de caz 30
CAPITOLUL I.5 - ELABORAREA ŞI STANDARDIZAREA SCALELOR EMAS 39
I.5.1. Descrierea eşantioanelor de standardizare 40
CAPITOLUL I.6 - PROPRIETĂŢI PSIHOMETRICE 42
I.6.1. Date de etalonare pentru EMAS‑S 42
I.6.2. Date de etalonare pentru EMAS‑T 42
I.6.3. Date de etalonare pentru EMAS‑P 43
I.6.4. Informaţii despre fidelitatea scalelor 44
I.6.5. Studii de validitate 48
BIBLIOGRAFIE 72
ANEXA A 75
ANEXA B 86
ANEXA C 98
ANEXA D 101
DESPRE AUTORI 111
II. Scalele EMAS de anxietate socială (EMAS-SAS)
Extensia Manualului Scalelor Endler de evaluare multidimensională a anxietăţii

PREFAŢĂ 113
CAPITOLUL II.1 - INTRODUCERE 115
II.1.1. Descrierea generală şi logica scalelor  116
II.1.2. Limitele instrumentelor existente 117
CAPITOLUL II.2 - ADMINISTRARE ŞI COTARE 119
II.2.1. Administrarea scalei 119
II.2.2. Cotarea 119
CAPITOLUL II.3 - INTERPRETAREA ŞI UTILIZAREA REZULTATELOR LA EMAS-SAS 124
II.3.1. Consideraţii legate de validitate 124
II.3.2. Interpretarea scalelor EMAS-SAS 124
II.3.3. Realizarea profilurilor scorurilor la EMAS-SAS 125
CAPITOLUL II.4 - CONSTRUIREA ŞI STANDARDIZAREA SCALELOR 133
II.4.1. Anxietatea socială 133
II.4.2. Itemii EMAS‑SAS 135
II.4.3. Construirea scalelor EMAS‑S şi eşantioanele de validare 135
CAPITOLUL II.5 - PROPRIETĂŢI PSIHOMETRICE 140
II.5.1. Fidelitatea 140
II.5.2. Validitatea 140
II.5.3. Distorsiunea datorată dezirabilităţii sociale 150
II.5.4. Direcţii viitoare de cercetare în investigarea validităţii 150
BIBLIOGRAFIE 152

III. Studiul de adaptare şi standardizare a Scalelor Endler de evaluare


multidimensională a anxietăţii (EMAS şi EMAS-SAS) pe populaţia României

III.1. OBIECTIVUL STUDIULUI 157


III.2. PARTICIPANŢI 157
III.3. PROCEDURA 157
III.4. DATE NORMATIVE 159
III.5. CARACTERISTICI PSIHOMETRICE 162
III.5.1. Fidelitatea 162
III.5.2. Validitatea 164
III.6. COMPARAŢII CU ALTE POPULAŢII, PENTRU SCALA EMAS-S 172
III.7. CONCLUZII 176
III.8. INTERPRETAREA SCORURILOR LA SCALELE EMAS ŞI EMAS-SAS 176
BIBLIOGRAFIE 178
ANEXA A 179
ANEXA B 182
ANEXA C 195
ANEXA D
FIGURI

Figura I.1- Aspecte multidimensionale ale anxietăţii că trăsătură 2


Figura I.2 - Efectele interacţiunii persoană-situaţie asupra stării de anxietate 3
Figura I.3 - Exemplu de Foaie de răspuns pentru forma de auto-cotare a EMAS-S 7
Figura I.4 - Exemplu de Foaie de răspuns pentru forma de auto-cotare a EMAS-T 8
Figura I.5 - Exemplu de Foaie de răspuns pentru forma de auto-cotare a EMAS-P 10
Figura I.6 - Exemplu de Fişă de cotare pentru forma de auto-cotare a EMAS-T 13
Figura I.7 - Exemplu de Foaie de răspuns pentru forma de auto-cotare a EMAS-T 14
Figura I.8 - Profilul etalon exemplu pentru EMAS-S 15
Figura I.9 - Profilul etalon exemplu pentru EMAS-T 16
Figura I.10 - Exemplu de Raport al scalelor EMAS 18
Figura I.11 - Exemplu EMAS ChromaGraph 26
Figura I.12 - Profilul etalon pentru studiul de caz A 34
Figura I.13 - Profilul etalon pentru studiul de caz B 35
Figura I.14 - Profilul etalon pentru studiul de caz C 36
Figura I.15 - Profilul etalon pentru studiul de caz D 38
Figura II.1 - Aspectele multidimensionale ale anxietăţii ca trăsătură 116
Figura II.2 - Aspecte ale anxietăţii sociale ca trăsătură 116
Figura II.3 - Formularul completat şi profilul EMAS-SAS  120
Figura II.4 - Profilul EMAS‑SAS pentru cazul A 127
Figura II.5 - Profilul EMAS‑SAS pentru cazul B 128
Figura II.6 - Profilul EMAS‑SAS pentru cazul C 129
Figura II.7 - Profilul EMAS‑SAS pentru cazul D 130
Figura II.8 - Profilul EMAS‑SAS pentru cazul E 131
Figura II.9 - Profilul EMAS‑SAS pentru cazul F 132
Figura III.1 - Procesul de traducere şi adaptare a scalelor EMAS. 158

TABELE

Tabelul I.2 - Itemii scalei EMAS-T 4


Tabelul I.3 - Itemii EMAS-P 4
Tabelul I.4 - Eşantioanele normative pentru scalele EMAS 6
Tabelul I.5- Interpretarea intervalelor cotelor T pentru scalele EMAS 17
Tabelul I.6 - Mediile, abaterile standard şi erorile standard de măsură ale scalei EMAS-S 31
Tabelul I.7 - Mediile, abaterile standard şi erorile standard de măsură ale scalei EMAS-T 32
Tabelul I.8 - Mediile şi abaterile standard ale scalei EMAS-P 33
Tabelul I.9 - Diferenţele dintre sexe pentru diferite populaţii la scala EMAS-S - Mediile pentru populaţia masculină
şi cea feminină 43
Tabelul I.10 - Diferenţele dintre sexe pentru diferite populaţii la scala EMAS-T - Mediile pentru populaţia masculină
şi cea feminină 44
Tabelul I.11 - Analiza de varianţă a măsurătorilor repetate pentru subscalele EMAS-T 45
Tabelul I.12 - Diferenţele de sex la scala EMAS-P pe diferite eşantioane - Mediile pentru populaţia masculină şi cea
feminină 46
Tabelul I.13 - Coeficientul de fidelitate Alpha pentru EMAS-S 46
Tabelul I.14 - Coeficienţii de fidelitate alpha pentru scala EMAS-T 47
Tabelul I.15 - Fidelitatea test-retest a scalei EMAS-T 47
Tabelul I.16 - Corelaţiile dintre fiecare itemi şi scalele compuse din restul itemilor pentru scala EMAS-S 48
Tabelul I.17 - Corelaţiile corectate dintre fiecare item şi restul itemilor scalei EMAS-T  49
Tabelul I.18 - Corelaţiile dintre EMAS-S şi STAI-S 51
Tabelul I.19 - Corelaţiile dintre dimensiunile scalei EMAS-S şi diferite măsurători criteriu, obţinute pe un grup de
studenţi de sex masculin şi feminin, într-o situaţie stresantă 52
Tabelul I.20 - Corelaţiile dintre dimensiunile scalei EMAS-S şi diferite măsurători criteriu obţinute pe un grup de
studenţi de sex masculin şi feminin, într-o situaţie non-stresantă 52
Tabelul I.21 - Modificări ale scorurilor la EMAS-S în timpul unor situaţii stresante şi nonstresante 53
Tabelul I.22 - Corelaţiile dintre subscalele EMAS-T şi STAI-T pentru studenţii canadieni 53
Tabelul I.23 - Corelaţiile dintre subscalele EMAS-T şi instrumentele criteriu pentru studenţii de sex masculin şi feminin 54
Tabelul I.24 - Corelaţiile dintre subscalele EMAS-T şi diferite măsurători criteriu pentru studenţii de sex masculin şi
feminin 54
Tabelul I.25 - Corelaţiile dintre subscalele EMAS-T şi instrumentele criteriu pentru studenţii de sex masculin şi feminin
din SUA 55
Tabelul I.26 - Modificările scorurilor la EMAS-P înregistrate de studenţii canadieni în timpul unor situaţii stresante
şi nonstresante 58
Tabel I.27 - Saturaţiile rotite, rădăcinile latente şi comunalităţile din analiza factorială a componentelor principale
(rotaţia varimax) a itemilor scalei EMAS-S 62
Tabelul I.28 - Intercorelaţiile dintre dimensiunile scalei EMAS-S 66
Tabel I.29 - Intercorelaţiile dintre subscalele EMAS-T 67
Tabelul I.30 - Corelaţiile dintre EMAS-S şi EMAS-T 68
Tabelul I.31 - Corelaţiile dintre EMAS-S şi EMAS-P 69
Tabelul I.32 - Corelaţiile dintre EMAS-T şi EMAS-P 70
Tabelul I.33 - Modelul interacţionist al anxietăţii: Studii empirice privind ipotezele diferenţiale clasificate în funcţie de
dimensiunea congruentă a anxietăţii ca trăsătură 71
Tabel A-1 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studente din SUA 75
Tabel A-2 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi din SUA 76
Tabel A-3 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru femei adulte din SUA 77
Tabel A-4 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru bărbaţi adulţi din SUA 78
Tabel A-5 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studente din Canada 79
Tabel A-6 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi din Canada 80
Tabel A-7 - Conversia în cote T şi centilele pentru studente din Canada 82
Tabel A-8 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi din Canada 83
Tabel A-9 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru adolescente din Canada 84
Tabel A-10 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru adolescenţi din Canada 85
Tabel B-1 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studente din SUA 86
Tabel B-2 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi băieţi din SUA 87
Tabel B-3 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru femei adulte din SUA 88
Tabel B-4 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru bărbaţi adulţi din SUA 89
Tabel B-5 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studente din Canada 90
Tabel B-6 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru pentru studenţi din Canada 91
Tabel B-7 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru femei adulte din Canada 93
Tabel B-8 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru bărbaţi adulţi din Canada 94
Tabel B-9 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru adolescente din Canada 95
Tabel B-10 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru adolescenţi din Canada 96
Tabel C-1 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studente din SUA 98
Tabel C-2 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi din SUA 98
Tabel C-3 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru femei adulte din SUA 98
Tabel C-4 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru bărbaţi adulţi din SUA 98
Tabel C-5 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studente din SUA 99
Tabel C-6 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi din SUA 99
Tabel C-7 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru femei adulte din SUA 99
Tabel C-8 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru bărbaţi adulţi din SUA 99
Tabel C-9 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru adolescente din Canada 100
Tabel C-10 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru adolescenţi din Canada 100
Tabel D-1 - Medii ale EMAS-S, abateri standard şi erori standard de măsură 101
Tabel D-2 - Medii ale EMAS-T, abateri standard şi erori standard de măsură 101
Tabel D‑3 - Medii ale EMAS‑P, abateri standard şi erori standard de măsură 102
Tabelul II.1 - Subscalele EMAS şi EMAS-SAS  115
Tabelul II.2 - Intervalele Scorurilor T la EMAS-SAS 125
Tabelul II.3 - Scorurile medii brute la EMAS‑SAS pentru eşantioanele clinice 126
Tabelul II.4 - Proprietăţile psihometrice ale subscalei EMAS‑SAS referitoare la separare 136
Tabelul II.5 - Proprietăţile psihometrice ale subscalei EMAS‑SAS referitoare la auto‑dezvăluire 137
Tabelul II.6 - Proprietăţile psihometrice ale subscalei EMAS‑SAS referitoare la evaluarea socială 138
Tabelul II.7 - Proprietăţile psihometrice ale subscalei EMAS‑SAS referitoare la percepţie (SAS‑P) 139
Tabelul II.8 - Proprietăţile psihometrice în eşantionul test‑retest pentru subscalele EMAS‑SAS referitoare la
trăsătură (SAS‑T) 140
Tabelul II.9 - Analiza factorială a scalelor de trăsătură EMAS‑SAS (SAS‑T) în eşantionul preliminar I 141
Tabelul II.10 - Analiza factorială a scalelor de trăsătură EMAS‑SAS (SAS‑T) în eşantionul de studenţi 143
Tabelul II.11 - Analiza factorială manuală a scalelor EMAS‑SAS în eşantionul general format din adulţi 143
Tablelul II.12 - Intercorelaţiile dintre sub-scalele EMAS-SAS în eşantionul preliminar II 145
Tabelul II.13 - Intercorelaţiile dintre scalele EMAS şi scalele EMAS‑SAS pe eşantionul de studenţi 145
Tabelul II.14 - Corelaţiile dintre scalele EMAS, EMAS‑SAS, Indexul sensibilităţii la anxietate şi Chestionarul Penn
State de evaluare a îngrijorării în eşantionul general format din adulţi 146
Tabelul II.15 - Corelaţiile dintre scalele de trăsătură EMAS‑SAS (SAS‑T) în eşantionul psihiatric şi cel
postpartum 146
Tabelul II.16 - Corelaţiile dintre scalele de distres şi scalele de trăsătură EMAS‑SAS (SAS‑T) în eşantionul psihiatric 147
Tabelul II.17 - Corelaţiile dintre scalele de anxietate şi scalele de trăsătură EMAS‑SAS (SAS‑T) în eşantionul
postpartum 147
Tabelul II.18 -Corelaţiile dintre scalele de personalitate şi scalele de trăsătură EMAS‑SAS (SAS‑T) în eşantionul
postpartum 149
Tabel III.1 - Datele demografice ale participanţilor. 157
Tabel III.2 - Diferenţele între sexe, pentru toate grupele de vârstă, la EMAS-S 159
Tabel III.3 - Diferenţele între sexe, pentru toate grupele de vârstă, la EMAS-T 159
Tabel III.4 - Diferenţele între sexe, pentru toate grupele de vârstă, la EMAS-P 160
Tabel III.5 - Diferenţele între sexe, pentru toate grupele de vârstă, la SAS-T 161
Tabel III.6 - Diferenţele între sexe, pentru toate grupele de vârstă, la SAS-P 161
Tabel III.7 - Coeficienţii de fidelitate test-retest ai EMAS, pentru lotul non-clinic 162
Tabel III.8 - Coeficienţii de fidelitate test-retest ai EMAS-SAS, pentru lotul non-clinic 163
Tabel III.9 - Coeficienţii de consistenţă internă a ai EMAS şi SAS pentru lotul clinic 163
Tabel III.10 - Coeficienţii de consistenţă internă α ai EMAS şi SAS pentru lotul non-clinic 164
Tabel III.11 - Coeficienţii de corelaţie între scorurile la EMAS şi EMAS-SAS şi alte instrumente relevante,
pentru lotul clinic 165
Tabel III.12 - Coeficienţii de corelaţie între scorurile la EMAS şi alte instrumente relevante, pentru lotul non-clinic 166
Tabel III.13 - Comparaţii între loturile clinic şi non-clinic de femei 167
Tabel III.14 - Comparaţiile dintre scorurile la EMAS-S în situaţii stresante şi non-stresante ale studenţilor 168
Tabel III.15 - Coeficienţii de corelaţie liniară între scorurile EMAS-S în situaţia stresantă şi scorurile EMAS-T în
situaţia non-stresantă pentru lotul de studenţi (N = 12) 168
Tabel III.16 - Comparaţiile dintre mediile scorurilor la EMAS-S în situaţii stresante şi non-stresante, pentru
lotul de pompieri 169
Tabel III.17 - Coeficienţii de corelaţie liniară între scorurile EMAS-S în situaţia stresantă şi scorurile EMAS-T în
situaţia non-stresantă pentru lotul de pompieri (N = 85) 169
Tabel III.18 - Intercorelaţiile între subscalele EMAS, pentru ambele loturi de participanţi 170
Tabel III.19 - Intercorelaţiile între subscalele EMAS-SAS, pentru ambele loturi 171
Tabel III.20 - Intercorelaţiile între subscalele EMAS-S, EMAS-T, EMAS-P şi SAS-T, respectiv SAS-P, pentru ambele
loturi 173
Tabel III.21 - Coeficienţii de corelaţie liniară pentru fiecare item cu restul sub-scalei din care face parte din EMAS-S 174
Tabel III.22 - Coeficienţii de corelaţie liniară pentru fiecare item cu restul scalei EMAS-T-ES şi EMAS-T-PF 174
Tabel III.23 - Coeficienţii de corelaţie liniară pentru fiecare item cu restul scalei EMAS-T-ES şi EMAS-T-PF 174
Tabel III.24 - Coeficienţii de corelaţie liniară pentru fiecare item cu restul scalei SAS-T 175
Tabel III.25 - Saturaţiile itemilor în factorii extraşi pentru EMAS-S, pentru ambele sexe 175
Tabelul III.26 - Factorii în care itemii scalei EMAS-S au cea mai mare saturaţie, în eşantioanele de adulţi din
România, SUA şi Canada 176
Tabel A1 - Mediile şi abaterile standard la scala EMAS-S 180
Tabel A2 - Mediile şi abaterile standard la scala EMAS-T 180
Tabel A3 - Mediile şi abaterile standard la scala EMAS-P 181
Tabel A4 - Mediile şi abaterile standard la scala SAS-T 181
Tabel A5 - Mediile şi abaterile standard la scala SAS-P 182
Tabel B1 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-S-EF 183
Tabel B2 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-S-C 184
Tabel B3 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru scala EMAS-S 185
Tabel B4 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-T-ES 187
Tabel B5 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-T-PF 188
Tabel B6 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-T-AM 189
Tabel B7 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-T-RZ 190
Tabel B8 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala SAS-T-SE 191
Tabel B9 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala SAS-T-ADF 192
Tabel B10 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala SAS-T-ADP 193
Tabel B11 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala SAS-T-ES 194
Tabel B12 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-P-ES 195
Tabel B13 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-P-PF 195
Tabel B14 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-P-AM 195
Tabel B15 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-P-RZ 195
Tabel B16 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-P-A 196
Tabel B17 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala SAS-P-SE 196
Tabel B18 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala SAS-P-AD 196
Tabel B19 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala SAS-P-ES 196
Tabel B20 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala SAS-P-A 196
Tabel C1 - Intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru sub-scala EMAS-S-EF 197
Tabel C2 - Intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru sub-scala EMAS-S-C 198
Tabel C3 - Intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru scala EMAS-S 200
Tabel C4 -Intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru scala EMAS-T-ES 201
Tabel C5 - Intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru scala EMAS-T-PF 202
Tabel C6 - Intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru scala EMAS-T-AM 203
Tabel C7 - Intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru scala EMAS-T-RZ 204
Tabel C8 - Intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru scala SAS-T-SE 205
Tabel C9 - Intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru scala SAS-T-ADF 206
Tabel C10 - Intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru scala SAS-T-ADP 207
Tabel C11 - Intervalele de încredere ale scorurile reale pentru scala SAS-T-ES 208
Tabel D1 - Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-S-EF 209
Tabel D2 - Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-S-C 210
Tabel D3 - Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-S total 211
Tabel D4 - Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-T-ES  213
Tabel D5 - Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-T-PF 214
Tabel D6 - Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-T-AM 215
Tabel D7 - Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-T-RZ  216
Tabel D8 - Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala SAS-T-SE 217
Tabel D9 - Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala SAS-T-ADF 218
Tabel D10 - Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala SAS-T-ADP 218
Tabel D11 - Centilele corespunzatoare cotelor brute pentru sub-scala SAS-T-ES 220
Tabel D12 - Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-P-ES 221
Tabel D13 - Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-P-PF 221
Tabel D14 - Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-P-AM 221
Tabel D15 - Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-P-RZ 221
Tabel D16 - Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-P-A 221
Tabel D17 - Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala SAS-P-SE 222
Tabel D18 - Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala SAS-P-AD 222
Tabel D19 - Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala SAS-P-ES 222
Tabel D20 - Centilele corespunzătoare cotelor brutepentru sub-scala SAS-P-A 222
I

Manualul Scalelor Endler de evaluare multidimensională a


anxietăţii (EMAS)

Norman S. Endler, PhD, F.R.S.C.


Jean M. Edwards, PhD
Romeo Vitelli, PhD
PREFAŢĂ

De‑a lungul anilor, mulţi colegi şi studenţi ne‑au Lay, Lawrence Litman, Kathy Martin, C. Douglas McCann,
asistat în elaborarea Scalelor Endler de Evaluare Anne McGuire, Dixon Miller, Robert Muller, J. S. Palmer,
Multidimensională a Anxietăţii (EMAS). Într‑un fel, scalele Terri Pearson, Bryan Phillips, Carlo Piccione, Leslie
din acest manual reprezintă a treia generaţie de scale şi Pickard, Elaine Porter, Timothy Quek, Alvin Rosenstein, J.
rezultatul a peste 30 de ani de cercetare. Philippe Rushton, Ralph Shedletsky, Graeme Taylor, Jean
Versiunea originală a măsurării anxietăţii ca stare a Whitehead, Michael Ziegler şi Philip Zimbardo.
fost Chestionarul reacţiilor comportamentale (Behavioral De asemenea, dorim să‑i mulţumim lui Morris N.
Reactions Questionnare, BRQ, Hoy & Endler, 1969), Eagle, de la Universitatea York, pentru că ne‑a oferit unul
căruia i‑a urmat Chestionarul reacţiilor afective prezente dintre studiile de caz din acest manual şi lui Ron Sheese,
(Present Affect Reactions Questionnare, PARQ, Endler, din cadrul aceleiaşi universităţi, pentru asistenţa sa în
1975, 1980). Versiunea curentă a măsurării anxietăţii stabilirea nivelului de înţelegere a textului acestor scale
ca stare, EMAS–Stare, este compusă din două subscale: şi a manualului. Îi mulţumim şi Carolinei Davis, pentru
cognitivă şi emoţional‑fiziologică. ajutorul acordat în realizarea figurilor 1 şi 2.
Versiunea originală a Inventarului de anxietate Datele din domeniul militar prezentate în acest
situaţie‑răspuns (Situation‑Response (S‑R) Inventory of manual au fost culese cu ajutorul generos din partea lui
Anxiousness), construit în 1958 şi publicat în 1962 (Endler, Frank Pinch şi Ronald Dickenson, din cadrul Ministerului
Hunt & Rosenstein, 1962), evalua nivelul anxietăţii Apărării Naţionale; Terry Prociuk şi Claude Hamel, din
declarate în diferite situaţii şi, strict vorbind, nu reprezenta partea Unităţii de Cercetare aplicată din cadrul Forţelor
o măsură a anxietăţii ca stare şi ca trăsătură. Analiza Canadiene; B.R. Brown, Donald Lefroy, Michael Baker
factorială a situaţiilor cuprinse în acel inventar a condus şi Roger Girard din cadrul Colegiului Militar Regal al
la construirea, în anii ’70 a Inventarului multidimensional Canadei şi C. Archambault şi Harold Mendes de la Colegiul
situaţie‑răspuns al anxietăţii ca trăsătură generală Militar Regal.
(Endler & Okada, 1974, 1975), precursorul actualei scale Apreciem munca diferitor persoane care au contribuit
EMAS‑Trăsătură. la utilizarea scalelor în cercetări din afara Statelor Unite şi
Scala EMAS‑Percepţie (EMAS‑P) este derivată din a Canadei. Dintre aceştia îi amintim pe: Mark Antoniazzi,
Formularul Evaluării Percepţiei Situaţiilor (Perception of Anna Laura Comunian, Sil Manini şi Monica Toselli
Situations Rating Form, Endler, 1983, Flood & Endler, (Universitatea din Florenţa), Thalma Lobel (Universitatea
1980). Toate cele trei scale EMAS (Stare, Trăsătură din Tel Aviv), Andreas Orphanides şi Liza Weiser
şi Percepţie) au fost construite pe baza modelului (Universitatea York), K. M. Perera (Universitatea din
interacţionist multidimensional al anxietăţii (Endler, 1975, Ruhuna, Sri Lanka), Juhani Julkunen (Fundaţia pentru
198. 1983; Endler & Magnusson, 1976a; Magnusson & reabilitare, Helsinki), David Magnusson şi studenţii
Endler, 1977). săi (Universitatea din Stockholm) şi Paul Schmitz
Autorii doresc să mulţumească următorilor colegi (Universitatea din Bon).
şi studenţi pentru contribuţia lor la colectarea şi analiza Asistenţa de secretariat oferită de Barbara Devlin şi
datelor şi pentru colaborarea lor de‑a lungul anilor: Cheryl Agnes Fraser este deosebit de apreciată.
Ackerman, R. Michael Bagby, Lawrence Breen, James Îi mulţumim în mod deosebit lui Joseph McVicker
Check, Michael Chown, Janet Clewes, Michael Cowles, Hunt, de la Universitatea din Illinois, care a fost
Brian Cox, Dean Crooks, Helen Cunnel, Richard Darjes, implicat în varianta originală a Inventarului de anxietate
Caroline Davis, Sylvia Diveky, Bo Ekehammer, Honey situaţie‑răspuns (S‑R Inventory of Anxiousness); lui
Fisher, Martin Flood, Esther Greenglass, Margaret Gury, Marilyn Okada, de la Institutul Gage, Toronto (iniţial de
Colin Herring, Elizabeth Hoy, Paul King, Judy Kingstone, la Universitatea York), care a fost implicată în realizarea
R. G. Knight, Brian Kowalchuk, Mary Kuczynski, Clarry versiunilor anterioare ale măsurilor anxietăţii ca trăsătură;
xiv EMAS

lui Douglas Jackson, de la Research Psychologists Press şi


de la Universitatea Western Ontario, precum şi lui Charles
Spielberger, de la Univeristatea din South Florida.
În final, autorii ar dori să‑i mulţumească lui George
Huba şi Jill M. Rauch, de la Western Psychological Service
şi lui James Parker, de la Universitatea York, pentru ajutorul
acordat în elaborarea părţii finale a acestui manual. De
asemenea, datorăm mulţumiri speciale miilor de oameni,
care, prin completarea scalelor, au făcut posibilă existenţa
acestui manual. Ne pare rău dacă, din neatenţie, am omis
vreun nume.

Norman S. Endler, Ph. D., F.R.S.C.


Jean M. Edwards, Ph.D.
Romeo Vitelli, Ph.D.
CAPITOLUL I.1
INTRODUCERE

Scalele Endler de Evaluare Multidimensională a I.1.2. Perspectivă istorică


Anxietăţii (EMAS) reprezintă un set de trei scale uşor de
administrat, care măsoară diferite tipuri de anxietate. În prezent, anxietatea este o problemă larg răspândită.
Aceste scale oferă un set de instrumente pentru a evalua: Mijlocul secolului al XX‑lea a fost caracterizat de May
(a) predispoziţia unui individ de a resimţi anxietate în (1977) ca fiind „epoca anxietăţii”, iar tema anxietăţii apare
patru tipuri de situaţii relevante pentru o gamă largă de în arta şi în literatura noastră (aşa cum a fost evidenţiată în
experienţe; (b) răspunsul anxios tranzitoriu, de moment; lucrările lui Bernstein, Auden, Kafka şi Camus), precum
(c) percepţia individului asupra ameninţării situaţionale. şi în presă. Aproximativ 2%‑ 4% din populaţia generală
Modalităţile de răspuns au fost selecţionate astfel încât să a prezentat, la un moment dat, o problemă care ar fi putut
includă o gamă variată de răspunsuri anxioase, incluzând fi clinic clasificată drept o tulburare de anxietate, potrivit
atât itemi cognitivi, cât şi fiziologici. Cele trei scale Manualului de diagnostic şi statistică a tulburărilor
individuale care compun EMAS sunt: EMAS‑S, EMAS‑T mentale (Asociaţia Americană de Psihiatrie, 1987).
şi EMAS‑P. EMAS‑S este o măsură a anxietăţii ca stare, Tulburările legate de anxietate reprezintă una dintre cel
EMAS‑T este o măsură a anxietăţii ca trăsătură, iar mai frecvent diagnosticate tulburări mentale şi una dintre
EMAS‑P evaluează percepţia respondentului asupra tipului cel mai des întâlnite probleme ale persoanelor care se
şi a nivelului ameninţării percepute în situaţia în care se prezintă la psihoterapie într‑un spital general (Edwards,
află la momentul respectiv Endler & Streiner, 1982). Sondajele în populaţia generală
arată că aproape o treime dintre adulţi suferă de simptome
I.1.1. Caracteristici ale scalelor EMAS caracteristice anxietăţii (Lader, 1975) şi că Valium‑ul,
un calmant uşor, este unul dintre cele mai prescrise
Anumite aspecte ale EMAS, precum şi construirea medicamente în Statele Unite ale Americii (Koumjian,
scalelor, le conferă acestora utilitate atât pentru clinicieni, 1981).
cât şi pentru cercetătorii interesaţi de evaluarea anxietăţii. Anxietatea nu este numai o tulburare care se instalează
Scalele EMAS se bazează pe modelul interacţionist al insidios şi se extinde, ci este profund inconfortabilă.
personalităţii (Endler, 1983) şi au fost folosite într‑o mare Persoanele care suferă de anxietate raportează stări de
varietate de cercetări. Această bază teoretică şi empirică iritabilitate, tensiune, nervozitate, îngrijorare, teamă
oferă contextul pentru interpretarea rezultatelor testului sau agitaţie. Ele pot fi afectate de simptome specifice
şi pentru asocierea scorurilor obţinute cu alte arii ale stimulării fiziologice – de exemplu, respiraţie întretăiată,
funcţionării personalităţii. O altă caracteristică importantă transpiraţia palmelor, tremurături, bătăi accelerate ale
a scalelor EMAS este multidimensionalitatea acestora. inimii, dureri de cap, tensiune musculară şi disconfort
Tendinţele de creştere a anxietăţii sunt evaluate prin digestiv. Poate fi afectată performanţa, în mod deosebit
raportarea la patru contexte situaţionale generale: situaţii cea care necesită concentrare, gândire divergentă sau
de evaluare socială, situaţii periculoase din punct de vedere coordonare. Sentimentul de neajutorare sau de neputinţă,
fizic, situaţii ambigue şi situaţii de rutină zilnică. Această precum şi preocuparea pentru propria persoană sunt, de
abordare multidimensională a evaluării anxietăţii conferă o asemenea, des întâlnite şi pot interfera cu performanţa şi
mai mare precizie în prezicerea răspunsurilor individuale de cu interacţiunile sociale.
anxietate ca stare şi în înţelegerea pattern‑ului individual al Anxietatea a reprezentat un construct proeminent
reacţiilor anxioase în diferite situaţii. În plus, scalele EMAS în contextul diferitelor teorii ale personalităţii şi ale
au fost construite şi standardizate pe populaţii variate, atât psihologiei clinice, de la scrierile lui Freud (1933), ale
din Statele Unite, cât şi din Canada, incluzând: adulţi, celor dintâi teoreticieni ai învăţării (Dollard & Miller,
studenţi, adolescenţi, militari şi populaţii clinice. 1950) şi ale fenomenologilor (May, 1977) până la adepţii
2 EMAS

teoriilor cognitive asupra învăţării sociale şi ai teoriilor (b) ameninţarea legată de un pericol fizic, (c) ameninţarea
interacţioniste (Bandura, 1986; Endler, 1983). Termenul din situaţii ambigue şi (d) ameninţarea din situaţii
de anxietate a fost folosit în atât de multe sensuri şi făcând inofensive sau de rutină zilnică (vezi Figura I.1).
referire la atât de multe fenomene, încât a devenit într‑o Pentru a prezice reacţia anxioasă ca stare, trebuie luate
oarecare măsură ambiguu (Lewis, 1970). Acest termen a în considerare atât dimensiunea specifică a anxietăţii ca
fost utilizat pentru a face referire la un stimul, un răspuns, trăsătură, cât şi tipul ameninţării întâlnite într‑o situaţie
un impuls, un motiv şi o trăsătură (Endler, 1975). Cattel specifică. Modelul interacţionist propune o explicaţie
şi Scheier (1961) au introdus o distincţie importantă între pentru schimbările distincte în stările de anxietate. Există
anxietatea ca stare şi anxietatea ca trăsătură, distincţie o creştere semnificativă a nivelului stării de anxietate al
care a contribuit la clarificarea teoretică şi metodologică. persoanelor care au niveluri ridicate ale unei dimensiuni
Spielberger (1972) a definit anxietatea ca stare ca fiind specifice a anxietăţii ca trăsătură, atunci când acestea se
o reacţie formată din „sentimente de tensiune şi teamă, confruntă cu o ameninţare situaţională congruentă. Prin
percepute conştient ca neplăcute, asociate cu activarea analogie, persoanele care au niveluri scăzute ale unei
sau stimularea sistemului nervos autonom” (p. 29). dimensiuni specifice a anxietăţii ca trăsătură înregistrează
Anxietatea ca trăsătură se referă la „diferenţele individuale creşteri mai reduse ale stării de anxietate.
relativ stabile legate de predispoziţia la anxietate, adică la Un exemplu concret va ajuta la ilustrarea modelului
deosebirile dintre oameni în privinţa predispoziţiei sau a interacţionist al anxietăţii. Scala EMAS‑T a fost
tendinţei acestora de a percepe o gamă largă de situaţii ca administrată unei clase de băieţi din ciclul gimnazial.
fiind ameninţătoare şi de a răspunde la aceste situaţii cu Fiecărui elev i s‑a calculat un scor pentru fiecare dintre cele
creşteri diferenţiale ale stării de anxietate” (Spielberger, patru subscale (evaluare socială, pericol fizic, ambiguitate,
1975, p. 137). Alţi teoreticieni (Zuckerman & Lubin, rutine zilnice). În funcţie de scorurile obţinute la subscala
1965) au adoptat, în mod similar, distincţia stare‑trăsătură pericol fizic, au fost selectate două grupuri de băieţi. Un
în teoriile şi metodele lor de evaluare. În ciuda acestui fapt, grup a fost format din elevi care au obţinut scoruri mari
aceşti teoreticieni abordează anxietatea ca trăsătură ca fiind la această subscală, iar celălalt grup - din elevi cu scoruri
un concept unidimensional şi, în consecinţă, nu specifică mici. Ambele grupuri au fost evaluate cu ajutorul scalei
tipul de situaţie stresantă în care ne aşteptăm ca indivizii să EMAS‑S în condiţii normale din timpul orelor. În aceste
resimtă intensificări ale stării de anxietate. condiţii, nu s‑a găsit nicio diferenţă semnificativă între cele
Endler (1975, 198. 1983) şi Endler şi Edwards (1985) două grupuri în privinţa stării de anxietate. Ambele grupuri
au argumentat în favoarea distincţiei stare‑trăsătură şi au au participat, ulterior, la o sarcină de căţărare pe o frânghie,
clarificat relaţia dintre anxietatea ca stare şi anxietatea în care au trebuit să escaladeze un perete cu ajutorul
ca trăsătură, printr‑un model interacţionist al anxietăţii, unei frânghii suspendate. De regulă, această sarcină este
care subliniază influenţa situaţiilor specifice. Acest model considerată ca fiind periculoasă din punct de vedere fizic.
propune ideea potrivit căreia anxietatea ca trăsătură este Chiar înainte de căţărarea pe frânghie, fiecare elev a
multidimensională şi susţine că anxietatea ca trăsătură completat EMAS‑S pentru a evalua starea de anxietate. Cu
(un factor personal) interacţionează cu factorii situaţionali toate că s‑a înregistrat o creştere a nivelului de anxietate în
congruenţi pentru a determina nivelul la care este evaluată ambele grupuri, tinerii care au fost identificaţi cu ajutorul
ameninţarea situaţională, rezultând anxietatea ca stare. EMAS‑T ca având scoruri mari la subscala pericol fizic au
Potrivit acestui model, indivizii diferă în ceea ce priveşte resimţit intensificări semnificativ mai ridicate ale stării de
predispoziţia la anxietate faţă de anumite tipuri de situaţii. anxietate, faţă de cei care au obţinut scoruri mici la această
Cele patru tipuri sau dimensiuni ale anxietăţii ca trăsătură, subscală. Ipoteza modelului interacţionist al anxietăţii
propuse de această teorie şi susţinute de studii emiprice, prezice această schimbare diferenţială a stării de anxietate
sunt: (a) evaluarea socială sau ameninţarea interpersonală, ca funcţie a anxietăţii ca trăsătură şi a situaţiei (vezi Figura
I.2).
De asemenea, acest model prezice creşteri diferite ale
stării de anxietate atunci când oamenii care au un nivel
crescut al anxietăţii ca trăsătură în situaţii de evaluare
socială experimentează o situaţie în care ei consideră că
sunt evaluaţi sau observaţi. În mod similar, persoanele
cu nivele crescute ale anxietăţii ca trăsătură în situaţii
de ambiguitate înregistrează o creştere mai mare a stării
de anxietate decât cele cu niveluri scăzute la această
dimensiune, atunci când sunt expuse la situaţii neclare,
noi, ciudate sau ambigue. Astfel de creşteri diferite ale
nivelului anxietăţii ca stare sunt prezise numai atunci când
comparăm persoane care înregistrează niveluri crescute pe
Figura I.1 o anumită dimensiune a anxietăţii ca trăsătură, cu cele care
Aspecte multidimensionale ale anxietăţii ca trăsătură înregistrează niveluri scăzute ale aceleiaşi dimensiuni.
Introducere 3

sociale. De asemenea, ele pot reacţiona la tipuri diferite de


intervenţie terapeutică (Endler & Edwards, 1978).
60 Situaţia, îndeosebi situaţia semnificativă din punct de
50 vedere psihologic, reprezintă o componentă importantă a
procesului de interacţiune (Edwards, 1984; Endler, 1981,
Nivelul 40 1983). Din moment ce anxietatea ca stare se aşteaptă a
stării de fi rezultatul interacţiunii dintre o dimensiune congruentă
anxietate 30 a anxietăţii ca trăsătură şi tipul ameninţării situaţionale,
20 evaluarea trebuie să includă atât o măsură a perceperii
situaţiei, cât şi variabilele legate de anxietatatea ca trăsătură
10 şi răspunsurile anxioase situaţionale. În plus, nu putem
pleca de la asumpţia că situaţia, aşa cum este percepută
de respondent, este identică fie cu normele culturale, fie
Ameninţare scăzută Ameninţare crescută cu aşteptările celui care administrează testul. Aşadar,
din partea unui din partea unui evaluarea tipului şi a intensităţii ameninţării percepute,
pericol fizic pericol fizic
aşa cum sunt măsurate de EMAS‑P, este, de asemenea,
Situaţii importantă pentru înţelegerea pattern‑ului specific de
Legendă răspunsuri anxioase al respondentului.
Scoruri scăzute la pericol fizic
Scoruri crescute la pericol fizic
I.1.3. Descriere generală
Figura I.2
Efectele interacţiunii persoană-situaţie Scalele EMAS sunt compuse din trei părţi: Scala Stare
asupra stării de anxietate (EMAS‑S), Scala Trăsătură (EMAS‑T) şi Scala Percepţie
(EMAS‑P).
Aşadar, nu am putea prezice o creştere distinctă a
anxietăţii ca stare, dacă indivizii care diferă în privinţa
anxietăţii ca trăsătură în situaţii de pericol fizic s‑ar I.1.3.1. Scala Stare (EMAS‑S)
confrunta cu o situaţie de evaluare socială. Pe scurt, cu EMAS‑S este un instrument creion‑hârtie de
toate că starea de anxietate a aproape oricărei persoane autoevaluare a anxietăţii ca stare, format din 20 de itemi,
creşte oarecum, ca urmare a unei ameninţări, indivizii care dintre care 10 măsoară componenta emoţional‑fiziologică
au niveluri crescute la o anumită dimensiune a anxietăţii ca a anxietăţii ca stare, iar ceilalţi 10 măsoară componenta
trăsătură înregistrează o creştere mai puternică a nivelului cognitivă a stării de anxietate. Pentru a controla efectele
anxietăţii ca stare faţă de cei care au niveluri scăzute la datorate ordinii itemilor, itemii celor două componente
aceeaşi dimensiune. Acest lucru este valabil numai atunci au fost distribuiţi în mod aleator. Fiecare item este
când dimensiunea anxietăţii ca trăsătură este congruentă cu evaluat pe o scală în 5 puncte, variind de la 1 (deloc) la
tipul stresului situaţional. Această abordare interacţionistă 5 (foarte mult). Respondenţii sunt rugaţi să evalueze
a anxietăţii permite o mai mare precizie în prezicerea pentru fiecare item modul în care se simt în acel moment.
răspunsurilor anxioase şi a schimbărilor în starea de Itemii care compun scala EMAS‑S sunt prezentaţi în
anxietate şi reprezintă un model unic pentru înţelegerea Tabelul I.1. EMAS‑S produce trei scoruri; (a) anxietatea
pattern‑urilor individuale ale reacţiilor de anxietate în
diverse situaţii (Endler şi Edwards, 1985). Tabelul I.1
Anxietatea ca stare este, de asemenea, Itemii scalei EMAS-S
multidimensională. Dimensiunile anxietăţii ca stare
se referă la modalităţile de răspuns. Liebert şi Morris Itemi emoţional-fiziologici Itemi cognitivi
(1967), Sarason (1975a, 1975b) şi Wine (1971) au propus
o distincţie între răspunsurile cognitive şi răspunsurile 1. Îmi simt mâinile umede. 2. Îmi lipseşte încrederea în
3. Respir neregulat. mine.
emoţional‑fiziologice în calitatea lor de componente 5. Am o senzaţie de 4. Mi-e greu să fiu atent(ă)
ale anxietăţii ca stare. Răspunsurile cognitive se axează încordare în stomac. la activitatea pe care o
asupra evaluării propriei persoane, a gândurilor legate 6. Inima îmi bate mai repede. desfăşor.
de eşec, a ruminaţiilor legate de sine şi a neîncrederii în 9. Transpir. 7. Mă simt neajutorat(ă).
sine. Răspunsurile emoţional‑fiziologice sunt simptomele 11. Îmi simt gura uscată. 8. Mi-e greu să mă concentrez.
14. Mă simt încordat(ă). 10. Mi-e teamă de eşec.
fizice, precum agitaţia mâinilor, ritmul cardiac accelerat, 16. Îmi simt mâinile nesigure. 12. Mă îngrijorează starea mea.
transpiraţia palmelor, tensiunea musculară şi uscăciunea 17. Simt că sunt roşu (roşie) 13. Mă simt nesigur(ă).
gurii. Cu toate că ele sunt interrelaţionate, aceste două la faţă. 15. Mă simt nelalocul meu.
componente ale stării de anxietate pot fi asociate cu 20. Am un nod în gât. 18. Mă simt ca şi cum toată
antecedente oarecum diferite şi pot avea unele efecte lumea s-ar uita la mine.
19. Mă simt incompetent(ă).
diferite asupra performanţei şi asupra interacţiunilor
4 EMAS

Tabelul I.2 Tabelul I.3


Itemii scalei EMAS-T Itemii EMAS-P
1. Caut experienţe de felul acesta. 1. Cât de mult vă percepeţi ca fiind într-o situaţie în care
2. Sunt supărat(ă). sunteţi evaluat, judecat sau observat de alte persoane?
3. Transpir. 2. Cât de mult vă percepeţi ca fiind într-o situaţie ce poate
4. Mă simt relaxat(ă). fi numită una de pericol fizic, adică o situaţie în care aţi
5. Mă simt stânjenit(ă). putea fi rănit(ă) sau simţi durere fizică?
6. Aştept cu nerăbdare aceste situaţii. 3. Cât de mult vă percepeţi ca fiind într-o situaţie ce poate
7. Am o stare de agitaţie în stomac. fi numită nouă, ambiguă sau nefamiliară, adică o situaţie
8. Mă simt confortabil. în care nu ştiţi sau nu sunteţi sigur ce urmează să se
9. Mă simt încordat(ă). întâmple?
10. Îmi face plăcere sa fiu în aceste situaţii. 4. Cât de mult vă percepeţi ca fiind într-o situaţie ce poate
11. Inima îmi bate mai repede. fi numită inofensivă sau neutră, adică o situaţie care
12. Mă simt în siguranţă. este similară cu cele pe care le întâlniţi de obicei în viaţa
13. Mă simt îngrijorat(ă). dumneavoastră de zi cu zi?
14. Am încredere în mine. 5. Cât de mult vă percepeţi ca fiind ameninţat în această
15. Sunt agitat(ă). situaţie?
6. Vă rugăm să descrieţi pe scurt situaţia în care sunteţi în
prezent.
ca stare emoţional‑fiziologică, (b) dimensiunea cognitivă 7. Vă ameninţă ceva anume legat de această situaţie? Vă
a anxietăţii ca stare şi (c) nivelul total al anxietăţii ca stare. rugăm să specificaţi.
8. Există altceva legat de această experienţă de care să vă
I.1.3.2. Scala Trăsătură (EMAS‑T) simţiţi ameninţat? Vă rugăm să specificaţi.
EMAS‑T este un chestionar de auto‑evaluare
creion‑hârtie, care măsoară patru dimensiuni situaţionale Respondenţii sunt rugaţi să indice modul în care percep
ale anxietăţii ca trăsătură. Scala se prezintă ca un inventar situaţia în care se găsesc în acel moment, prin încercuirea
de 60 de itemi format din 15 itemi de răspuns pentru fiecare unui număr din scala în cinci puncte. Scala EMAS‑P
dintre cele patru situaţii generale. Cele patru dimensiuni conţine şi trei întrebări deschise. Aceste întrebări permit
situaţionale ale EMAS‑T sunt: respondenţilor să identifice aspecte specifice legate de
1. Vă aflaţi în situaţii în care sunteţi evaluat de alţi situaţia lor din acel moment, care pot fi percepute ca fiind
oameni. stresante, şi să descrie situaţia fenomenologică la care au
2. Vă aflaţi în situaţii în care vă confruntaţi sau sunteţi făcut referire când au completat chestionarul. Itemii scalei
pe cale să vă confruntaţi cu un pericol fizic. EMAS‑P sunt prezentaţi în Tabelul I.3.
3. Vă aflaţi într‑o situaţie nouă sau ciudată. Întrebările deschise cer respondentului să descrie
4. Vă implicaţi în rutina dumneavoastră zilnică. situaţia şi să dea detalii despre orice aspect al situaţiei care
Cei 15 itemi de răspuns urmează fiecăreia dintre cele este perceput ca fiind ameninţător. Aceşti itemi furnizează
patru descrieri ale situaţiilor. Itemii se evaluează pe o scală informaţii valoroase legate de răspunsurile celor care
în 5 puncte care variază de la 1 (deloc) la 5 (foarte mult). În completează chestionarele. De exemplu, un client al unui
Tabelul I.2 sunt enumeraţi cei 15 itemi de răspuns. birou de consiliere şcolară poate completa scalele, făcând
EMAS‑T produce patru scoruri separate ale anxietăţii referire la faptul că se află în consiliere sau, dimpotrivă,
ca trăsătură pentru fiecare individ: evaluare socială, referindu‑se la situaţii de viaţă sau la conflicte familiale
pericol fizic, ambiguitate şi rutine zilnice. Cele patru prin care trece. În context de cercetare, această secţiune
scoruri la subscale nu se adună, adică nu există un scor a EMAS‑P furnizează posibilitatea indispensabilă de a
total al anxietăţii ca trăsătură. Instrucţiunile complete controla manipularea.
pentru cotarea manuală şi pentru cea computerizată sunt
prezentate în capitolul doi. I.1.4. Principii de utilizare
I.1.3.3. Scala de Percepţie (EMAS‑P) I.1.4.1. Populaţia respondentă
EMAS‑P este o măsură a percepţiei subiective a Scalele EMAS pot fi folosite pentru a evalua o gamă
respondenţilor asupra tipului şi a intensităţii ameninţării variată de respondenţi, inclusiv adolescenţi, adulţi, pacienţi
activate de o anumită situaţie. Scala cuprinde patru tipuri clinici şi persoane vârstnice. Scalele au fost administrate
de ameninţări: evaluare socială, pericol fizic, ambiguitate studenţilor, elevilor, adulţilor cu niveluri educaţionale
şi rutine zilnice. Aceste tipuri de ameninţări corespund foarte variate, membrilor Forţelor Militare Canadiene şi
celor patru dimensiuni ale anxietăţii ca trăsătură, evaluate pacienţilor psihiatrici internaţi şi din ambulator.
de EMAS‑T. În plus, există un al cincilea item care măsoară Scalele EMAS reprezintă o măsură de auto‑evaluare
percepţiile legate de intensitatea ameninţării, din situaţia şi, în consecinţă, nu sunt recomandate indivizilor care
în care se află individul la momentul respectiv (Flood nu vor sau nu pot să coopereze şi să răspundă sincer la
& Endler, 1980). Fiecare item este evaluat pe o scală în întrebări. Oferirea şi garantarea confidenţialităţii ar trebui
cinci puncte, care variază de la 1 (deloc) la 5 (foarte mult).
Introducere 5

să contribuie la obţinerea unor răspunsuri sincere din partea administrative (i.e. statele, provinciile, ţările) diferă în
celor care completează chestionarul. privinţa definirii legale a confidenţialităţii legate de folosirea
Scalele EMAS nu sunt recomandate indivizilor care şi distribuirea rezultatelor testelor. Este responsabilitatea
prezintă probleme de orientare temporalo‑spaţială sau utilizatorului de a se familiariza cu legile specifice zonei
deficite severe. Indivizii care prezintă abilităţi de citire sub sale. Aceleaşi aspecte etice se aplică şi utilizării versiunii
nivelul clasei a opta pot întâmpina dificultăţi în a răspunde computerizate a scalelor EMAS.
la întrebări. În plus, pentru acest tip de populaţie, nu există
etaloane sau studii de validitate. De asemenea, respondenţii I.1.4.4. Limite
trebuie să vorbească în mod fluent limba engleză. Evaluarea unor variabile psihologice importante
(precum anxietatea ca stare, anxietatea ca trăsătură şi
I.1.4.2. Calificările utilizatorului percepţia ameninţării situaţionale) este o sarcină complexă.
În general, utilizatorii acestui test trebuie să înţeleagă Modelul din care scalele EMAS au fost derivate subliniază
principiile de bază ale evaluării, limitele interpretării interdependenţa multor aspecte care ţin de persoană, de
psihometrice şi modelul interacţionist al anxietăţii, situaţie şi de procesele comportamentale în derulare. Acest
modelul pe baza căruia au fost construite aceste scale model al personalităţii atrage atenţia asupra evaluărilor
(Endler, 1983; Endler & Edwards, 1985). Aşadar, cu toate care sunt globale, măsurători statice ale variabilelor
că scalele EMAS pot fi administrate şi cotate cu uşurinţă de individuale. Rezultatele testului trebuie interpretate în
asistente medicale, consilieri şi alţi profesionişti calificaţi contextul acestei abordări teoretice. Utilizatorul trebuie să
din domenii afiliate psihologiei, responsabilitatea pentru consulte capitolul I.4 pentru informaţii specifice legate de
folosirea, interpretarea şi comunicarea rezultatelor trebuie interpretarea rezultatelor scalelor EMAS.
să fie asumată, în cele din urmă, de un profesionist cu
pregătire aprofundată în domeniul evaluării psihologice. I.1.5. Sumarul manualului
Înainte de administrarea scalelor, potenţialii utilizatori
trebuie să se familiarizeze cu informaţiile oferite în acest Capitolele următoare oferă mai multe detalii despre
manual, privitoare la baza teoretică, standardizarea, procedurile de administrare şi cotare, despre interpretarea
proprietăţile psihometrice şi limitele scalelor EMAS. În şi folosirea rezultatelor testului, detalii despre construirea
plus, potenţialii utilizatori trebuie să cunoască şi să adere scalelor şi despre proprietăţile psihometrice ale acestora.
la standardele prescrise de APA (1985) privind folosirea Procedurile de bază pentru administrarea şi cotarea
testelor psihlogice. Utilizatorii care nu sunt instruiţi în scalelor sunt explicate în capitolul doi, iar raportul
evaluare psihologică sau care nu sunt familiarizaţi cu computerizat al scalelor EMAS, oferit de serviciul WPS
aspectele metodologice legate de evaluarea anxietăţii TEST REPORT este descris în capitolul trei. Capitolul
trebuie să parcurgă literatura de specialitate relevantă în patru prezintă discuţiile pe marginea interpretării adecvate
acest domeniu, înainte de utilizarea scalelor. a scalelor EMAS şi referitoare la utilizarea acestora în
contexte clinice, aplicate sau de cercetare. În capitolul
I.1.4.3. Aspecte etice şi juridice cinci se discută fundamentele teoretice pe baza cărora au
Standardele existente pentru testarea educaţională fost elaborate aceste scale, iar capitolul şase prezintă datele
şi psihologică (APA, 1985) trebuie folosite ca un ghid în normative şi cele cu privire la fidelitatea scalelor, precum
context clinic, aplicat sau de cercetare. Trebuie luate toate şi sumarizarea datelor referitoare la validitate. Centilele
precauţiile necesare pentru asigurarea confidenţialităţii echivalente şi tabelele de conversie în cote T pot fi găsite
rezultatelor testului. Este responsabilitatea utilizatorului în anexele A (pentru EMAS‑S), B (pentru EMAS‑T) şi C
direct de a asigura comunicarea adecvată a rezultatelor, (pentru EMAS‑P).
inclusiv a interpretării şi a limitelor rezultatelor. Unităţile
CAPITOLUL I.2
ADMINISTRARE ŞI COTARE

I.2.1. Repere generale I.2.2. Administrarea scalelor

I.2.1.1. Populaţiile la care se pretează aplicarea EMAS se compune din trei subscale separate:
scalelor EMAS‑Stare (EMAS‑S), EMAS‑Trăsătură (EMAS‑T) şi
Scalele EMAS reprezintă un instrument creion‑hârtie EMAS‑Percepţie (EMAS‑P). Fiecare subscală poate fi
uşor de administrat care măsoară anxietatea ca stare, cotată atât manual, folosind formularele auto‑cotabile,
anxietatea ca trăsătură şi percepţia ameninţării situaţionale. cât şi computerizat, folosind foile de răspuns scanabile.
Scalele pot fi folosite atât pentru populaţii normale, cât Există două formulare pentru fiecare modalitate de cotare:
şi pentru populaţii clinice, care au un nivel al abilităţilor formularul EMAS‑S şi formularul EMAS-T/EMAS‑P.
de citire cel puţin corespunzător clasei a opta (Kincaid, Ordinea corectă pentru administrarea scalelor este
Fishburne, Rogers & Chissom, 1975). Scalele au fost următoarea: se începe cu EMAS‑S, se continuă cu EMAS‑T
administrate unor adulţi cu diferite niveluri educaţionale, şi se încheie cu EMAS‑P. Scala EMAS‑S, care măsoară
unor elevi şi unor studenţi de asemenea, scalele au fost anxietatea ca stare, este reactivă la contextele situaţionale
administrate unor membri ai Forţelor Militare Canadiene, şi, în consecinţă, trebuie completată prima.
rezidenţilor unor centre pentru persoane vârstnice şi Toate cele trei scale pot fi administrate împreună sau
unor pacienţi cu diagnostice psihiatrice, internaţi şi din EMAS‑S poate fi aplicată fără EMAS‑T sau EMAS‑P. Cu
ambulator. Există etaloane pentru populaţia americană toate acestea, este important ca scalele să fie admininstrate
şi canadiană. Datele descriptive caracteristice celor în ordinea corectă.
cinci eşantioane folosite la etalonare sunt prezentate în
Tabelul I.4. I.2.2.1. Administarea formularelor EMAS pentru
Scalele EMAS pot fi aplicate atât individual, cât şi în auto‑cotare
grup. În timpul admininistrării în grup, trebuie furnizate Atât formularele EMAS‑S pentru auto‑cotare, cât şi
condiţii adecvate de intimitate, pentru a încuraja indivizii cele EMAS‑T/ EMAS‑P conţin un spaţiu destinat notării
să răspundă cât mai sincer. Uşurinţa administrării testului identităţii respondenţilor şi a informaţiilor legate de
va facilita utilizarea acestuia atât în contexte practice, cât caracteristicile acestora. Indicaţiile generale specifică faptul
şi de cercetare. că itemii se focalizează asupra reacţiilor respondenţilor la
anumite situaţii.

Tabelul I.4
Eşantioanele utilizate la etalonarea scalelor EMAS

Eşantion Bărbaţi Femei Total Interval de vârstă


Studenţi din SUA 243 352 595 17-65
Adulţi din Canada 103 100 203 18-79
Adolescenţi din Canada 102 127 229 15-20
Studenţi din Canada 166 368 534 17-43
Adulţi din Canada 161 160 321 16-64
Administrare şi cotare 7

Figura I.3
Exemplu de Foaie de răspuns pentru forma de auto-cotare a EMAS-S
8 EMAS

Figura I.4
Exemplu de Foaie de răspuns pentru forma de auto-cotare a EMAS-T
Administrare şi cotare 9

Respondenţilor li se indică să folosească scala de individuale şi al scorurilor totale; (b) calcularea automată
evaluare în cinci puncte pentru a răspunde la fiecare item. a intervalelor de încredere; (c) reprezentări grafice care
La începutul fiecărei secţiuni, sunt incluse instrucţiuni prezintă punctele cheie ale procesului de interpretare şi
suplimentare, care atrag atenţia asupra specificului acelei (d) interpretări narative ale rezultatelor la scalele EMAS.
situaţii. Instrucţiunile scalei EMAS‑S orientează atenţia Serviciul de cotare prin corespondenţă oferă un avantaj
respondenţilor asupra a ceea ce simt ei în acel moment. În adiţional prin faptul că furnizează utilizatorilor WPS
Figura I.3 este prezentat un exemplu de formular EMAS‑S ChromaGraphTM, un profil grafic color pe care numai o
pentru auto‑cotare completat. În privinţa scalei EMAS‑T, tehnologie computerizată sofisticată îl poate produce.
instrucţiunile pentru fiecare secţiune atrag atenţia asupra Pentru a folosi serviciul de cotare şi interpretare
unui tip general de situaţie şi cer respondenţilor să descrie computerizată prin corespondenţă, utilizatorul trebuie doar
reacţiile lor la acea situaţie. Figura I.4 prezintă o foaie să trimită prin poştă foile de răspuns scanabile, completate
de răspuns completată pentru formularul EMAS‑T pentru pentru EMAS‑S (Catalogul WPS nr. W‑272D) şi pentru
auto‑cotare. Instrucţiunile scalei EMAS‑P focalizează EMAS‑T/EMAS‑P (Catalogul WPS nr. W‑272E), împreună
atenţia respondenţilor la situaţia lor din momentul cu formularul de transmitere furnizat de WPS la adresa
completării şi asupra tipului şi a intensităţii ameninţării WPS TEST REPORT, Blvd. Wilshire, nr. 12031, Los
resimţite în acea situaţie. Figura I.5 conţine un exemplu Angeles, CA 90025‑1251. Prin formularul de transmitere,
de foaie de răspuns completată pentru formularul EMAS‑P pot fi trimise mai multe foi de răspuns, dar trebuie reţinut
pentru auto‑cotare. faptul că un formular de transmitere trebuie să însoţească
fiecare foaie de răspuns trimisă la WPS. Înainte de
I.2.1.1. Proceduri trimiterea formularului de transmitere la WPS, numărul
Respondenţii trebuie să completeze datele demografice foii de răspuns imprimat la începutul acesteia trebuie
solicitate, să citească instrucţiunile şi să răspundă la scale trecut pe formularul de transmitere. Dacă foile de răspuns
în ordinea specificată (EMAS‑S, EMAS‑T şi EMAS‑P). sunt numerotate consecutiv, este suficientă specificarea
Pentru a ne asigura că marcarea răspunsurilor se transferă intervalelor numerice (de exemplu, 00551‑00567) pe
pe foaia de răspuns, este necesară o apăsare fermă în formularul de transmitere, mai degrabă decât listarea
momentul marcării răspunsului. De reţinut faptul că tuturor numerelor individuale de pe foile de răspuns. WPS
foile de cotare pentru EMAS‑S şi EMAS‑T/EMAS‑P sunt TEST REPORT va procesa foile de răspuns şi va trimite
incluse în formularele pentru auto‑cotare; nu sunt necesare rezultatele în aceeaşi zi lucrătoare în care au fost primite.
instrucţiuni de cotare separate. Costul complet pentru procesarea şi trimiterea rezultatelor
Când scalele EMAS sunt administrate unui grup, este este inclus în preţul foilor de răspuns EMAS. Utilizatorii
indicat ca persoana care administrează testul să citească care doresc înapoierea rapoartelor prin curierat rapid
instrucţiunile cu voce tare, în timp ce respondenţii le trebuie să contacteze WPS, pentru informaţii privitoare la
parcurg individual. De asemenea, cel care administrează procedurile specializate.
scalele trebuie să atenţioneze respondenţii să răspundă în
mod independent la întrebări şi să completeze toţi itemii.
Răspunsurile la întrebările respondenţilor vor fi date prin I.2.1.4. Pregătirea foilor de răspuns pentru
repetarea secţiunilor relevante din instrucţiunile scalei. procesare
Cel care administrează testul trebuie să rămână disponibil După ce respondenţii au completat itemii scalelor
şi în timpul testării, pentru a răspunde la întrebări, pentru EMAS, strângeţi foile de răspuns. Înainte de a le trimite
a se asigura că testul este completat în mod adecvat şi prin poştă, asiguraţi‑vă că acestea sunt completate în mod
pentru a asigura intimitatea şi faptul că răspunsurile sunt adecvat şi că sunt pregătite pentru cotare. Verificaţi dacă au
independente. apărut următoarele probleme comune:

I.2.1.2. Timpul 1. Informaţii de identificare incomplete sau false.


Toate cele trei scale EMAS (EMAS‑S, EMAS‑T şi De reţinut faptul că sexul şi grupul la ale cărui
EMAS‑P) pot fi completate în aproximativ 25 de minute de etaloane se raportează rezultatele subiectului
către un respondent tipic. Scalele EMAS‑S şi EMAS‑P pot trebuie codificate înainte de a procesa foile de
fi completate în mai puţin de 10 minute. răspuns. În plus, numărul foii de răspuns la scala
EMAS‑S trebuie copiat pe foile de răspuns ale
I.2.1.3. Administrarea scalelor folosind foile de scalelor EMAS‑T/EMAS‑P pentru a procesa cele
răspuns scanabile care pot fi trimise prin poştă trei scale sub forma unui set. Răspunsurile la
Scalele EMAS pot fi cotate cu ajutorul computerului, EMAS‑T/EMAS‑P nu pot fi incluse în raportul
folosind serviciul WPS TEST REPORT. Acest serviciu computerizat, dacă nu sunt identificate cu numărul
oferă o serie de avantaje faţă de cotarea manuală de pe foaia de răspuns la EMAS‑S.
tradiţională. Beneficiile cotării computerizate includ (a)
un calcul mai rapid şi mai precis al scorurilor scalelor
10 EMAS

Figura I.5
Exemplu de Foaie de răspuns pentru forma de auto-cotare a EMAS-P
Administrare şi cotare 11

2. Răspunsuri omise şi/sau multiple. Un număr mare auto‑cotare este imprimată pe reversul primei pagini a
de itemi omişi şi/sau itemi cu mai mult de un formularului. Scala EMAS‑P nu necesită formular de cotare
răspuns pot invalida rezultatele (vezi secţiunea din moment ce nu are subscale şi nu necesită inversări
Răspunsuri nevalide, a capitolului 3), iar foile ale scorurilor. Aşadar, EMAS‑T este singura scală care se
de răspuns pot fi retrimise expeditorului ca cotează utilizând formularul EMAS‑T/EMAS‑P pentru
neprocesabile. Dacă este posibil, înapoiaţi foaia auto‑cotare. Foaia de cotare pentru EMAS‑T este imprimată
de răspuns celui care a completat‑o cu rugămintea pe faţa ultimei pagini a formularului. Examinatorul trebuie
de a completa răspunsurile omise sau de a alege să verifice dacă răspunsurile persoanelor care au completat
un singur răspuns la itemii cu răspunsuri multiple. testul s‑au transferat pe foaia de cotare. Examinatorii
3. Instrumente de scris necorespunzătoare. Foile trebuie, de asemenea, să stabilească valoarea oricăror
de răspuns, completate cu instrumente de scris răspunsuri neclare la itemi care ar putea rezulta din ştergeri
altele decât un creion cu mină moale (Nr. 2 sau repetate. Scalele EMAS‑S şi EMAS‑T pot fi cotate în 5‑10
mai moale), trebuie refăcute utilizând instrumente minute. Instrucţiunile pentru ambele scale sunt prezentate
corespunzătoare. În general, este uşor de refăcut pe foile de cotare.
răspunsul la fiecare item cu un instrument potrivit, Pentru fiecare item, foile de cotare EMAS‑S furnizează
pentru a ne asigura de acoperirea completă a două coloane de căsuţe la dreapta scalei în cinci puncte.
locului destinat răspunsului. Căsuţele din coloana din stânga indică un răspuns
4. Marcarea superficială sau incompletă a cognitiv (C), iar căsuţele din dreapta semnifică un
răspunsului. Marcarea prea uşoară a răspunsului răspuns emoţional‑fiziologic (EF). Examinatorii trebuie
sau umplerea incompletă a cercurilor pentru să transfere fiecare răspuns încercuit în căsuţa destinată
răspunsuri pot să nu blocheze lumina optică a acelui item. Pentru a cota, adunaţi toate răspunsurile
scanner‑ului, dând naştere unor erori. Înnegriţi corespunzătoare scalei cognitive şi notaţi totalul în
răspunsurile, dacă este necesar, înainte de a trimite căsuţa corspunzătoare din partea de jos a foii de cotare.
foile de răspuns spre cotare. Repetaţi aceeaşi procedură pentru răspunsurile la scala
5. Ştersături incomplete sau mâzgălituri. Ştersăturile emoţional‑fiziologică. Adunaţi cele două sume obţinute
incomplete sau mâzgăliturile din orice loc al şi notaţi scorul obţinut în căsuţa notată cu TOTAL, de la
foii de răspuns pot cauza erori, atunci când sfârşitul foii pentru cotare. Pentru o cotare mai rapidă,
foaia de răspuns este citită de scanner‑ul optic. puteţi pur şi simplu să adunaţi toate numerele încercuite
Asiguraţi‑vă că orice modificare a răspunsului sau şi să notaţi totalul în căsuţa corespunzătoare de la finalul
orice linie suplimentară sunt complet şterse. Nu foii de cotare. Figura I.6 prezintă o foaie de cotare EMAS‑S
folosiţi lichid corector, bandă corectoare sau orice completată pentru exemplul din Figura I.3.
alt material opac pe foile de răspuns. După cum se vede în Figura I.4, foaia de administrare
6. Foi de hârtie deteriorate sau rupte. Dacă o pentru EMAS‑T este împarţită în patru secţiuni care descriu
foaie de răspuns este ruptă, nu folosiţi bandă unele situaţii generale. Foaia de cotare pentru EMAS‑T
de lipit pentru a o repara. Foile de răspuns care conţine totaluri separate pentru aceste patru secţiuni.
sunt aproape intacte pot fi trimise aşa cum sunt. Pentru a cota fiecare secţiune, transferaţi numărul încercuit
Cu toate acestea, dacă o foaie de răspuns este în coloana imediat din stânga scalei în cinci puncte, adunaţi
puternic deteriorată, transferaţi toate informaţiile acele cifre şi notaţi scorul obţinut în căsuţa marcată cu
de indentificare şi răspunsurile pe o foaie de TOTAL. Figura I.7 prezintă o foaie de cotare EMAS‑T
răspuns nouă. completată conform exemplului prezentat în Figura I.4.
Foile de răspuns nu trebuie îndoite, capsate, legate cu Scala EMAS‑P conţine opt răspunsuri la itemi care sunt
bandă de cauciuc, prinse cu agrafe sau legate în orice alt importante pentru analizarea modului în care respondentul
fel. Fiecare foaie trebuie să fie perfect întinsă şi intactă, vede situaţia sa la momentul respectiv. Scorurile la itemii
pentru a putea intra şi ieşi cu succes din scanner‑ul optic. 1‑5 variază de la 1 la 5, iar fiecare item este tratat separat.
Asiguraţi‑vă că trimiteţi foile de răspuns într‑un plic de Scorurile la aceşti itemi nu se însumează. Itemii 6‑8 au
dimensiuni corespunzătoare, astfel încât să poată fi trimise răspunsuri narative care nu se cotează.
fără deteriorări ale mariginilor sau ale suprafeţei. Inspecţia
manuală şi modificarea foilor deteriorate nu pot fi garantate I.2.3.2. Utilizarea scorurilor standard
de către WPS. Cotele T reprezintă scoruri standard cu o medie de 50
şi o abatere standard de 10 în orice eşantion şi indiferent de
I.2.3. Cotarea scalelor scală. Scorurile exprimate în centile se referă la numărul
de oameni din 100 care obţin scoruri mai mici decât cele
I.2.3.1. Cotarea manuală ale respondentului la scala respectivă. Transformarea
Se separă hârtia de indigo de formularul EMAS pentru scorurilor brute în cote T şi în centile uşurează compararea
auto‑cotare, prin ruperea formularului de‑a lungul marginii rezultatelor testului la o scală cu cele la alte scale din cadrul
perforate. Foaia de cotare pentru formularul EMAS‑S pentru aceluiaşi protocol, la compararea rezultatelor obţinute de
două persoane sau a celor realizate de acelaşi individ în
12 EMAS

momente diferite De exemplu, un bărbat adult din Statele american şi celălalt pentru etalonul canadian. Formularul
Unite cu un scor brut de 50 la subscala de evaluare socială pentru Statele Unite permite realizarea profilelor cotelor T
din cadrul EMAS‑T va avea o cotă T de 58 şi un centil de şi a centilelor pentru studenţi şi adulţi; formularul canadian
79. Aşadar, putem concluziona că individul se situează permite realizarea profilelor cotelor T şi a centilelor pentru
uşor deasupra mediei în privinţa anxietăţii ca trăsătură în adolescenţi, studenţi şi adulţi canadieni. Ambele formulare
situaţii de evaluare socială şi că 79% dintre respondenţii au două feţe, cu etaloanele pentru bărbaţi pe o faţă şi cele
din eşantionul folosit la etalonare au obţinut scoruri mai pentru femei pe verso. Figurile I.8 şi I.9 prezintă profilele
mici decât acest individ la subscala de evaluare socială. completate pentru exemplele din Figura I.6, respectiv din
Figura I.7.
I.2.3.3. Transformarea scorurilor brute în cote T În plus faţă de formularele pentru trasarea Profilului,
şi în centile sunt furnizate tabele de conversie din scoruri brute în
cote T şi centile pentru toate scalele şi pentru toate cele
Din scala EMAS‑S rezultă trei scoruri: (a) un scor pentru cinci eşantioane folosite la etalonare (vezi Anexa A pentru
componenta emoţional‑fiziologică a anxietăţii ca stare, (b) EMAS‑S, Anexa B pentru EMAS‑T şi Anexa C pentru
un scor pentru componenta cognitivă a anxietăţii ca stare şi EMAS‑P). Atunci când folosiţi tabelele de conversie pentru
(c) un scor total pentru anxietatea ca stare. Cotarea scalei a obţine cote T şi centile, selectaţi mai întâi tabelul de
EMAS‑T furnizează un scor brut pentru fiecare dintre cele conversie potrivit, în funcţie de populaţia ale cărei etaloane
patru dimensiuni ale anxietăţii ca trăsătură, rezultând astfel, se vor folosi, de sexul respondentului şi de scala completată.
în total, patru scoruri. Scala EMAS‑P produce cinci scoruri Examinatorul are responsabilitatea de a stabili care este cel
brute individuale la subscalele sale. Toate scorurile brute mai potrivit grup folosit la etalonare pentru respondent.
la EMAS pot fi transformate în scoruri standard (cote T) Apoi, găsiţi scorul brut al respondentului în coloana
şi în centile, folosind formularul pentru trasarea profilului potrivită pentru fiecare scală în parte. Identificaţi cota T
EMAS (inclus în formularul pentru auto‑cotare). În fiecare şi centilul corespunzător scorului brut, prin localizarea
formular pentru auto‑cotare pot fi găsite două formulare în tabel a coloanei cu cote T şi cu centile. Urmaţi aceeaşi
pentru trasarea profilului EMAS: unul pentru etalonul procedură pentru toate scalele.
Administrare şi cotare 13

Figura I.6
Exemplu de Fişă de cotare pentru forma de auto-cotare a EMAS-T
14 EMAS

Figura I.7
Exemplu de Foaie de răspuns pentru forma de auto-cotare a EMAS-T
Administrare şi cotare 15

Figura I.8
Exemplu de profil pentru EMAS-S
16 EMAS

Figura I.9
Exemplu de profil pentru EMAS-T
CAPITOLUL I.3
INTERPRETAREA RAPORTULUI COMPUTERIZAT

WPS TEST REPORT furnizează un serviciu de discuţia care urmează. Numerele încercuite din acest
cotare şi interpretare computerizată pentru utilizatorii capitol corespund numerelor din cercurile înnegrite din
versiunii foilor de răspuns EMAS care pot fi trimise prin Figura I.10.
corespondenţă. Acest serviciu produce un raport listat de
mai multe pagini, care include (a) datele de identificare I.3.1.1. Materialul iniţial
şi caracteristicile respondenţilor; (b) o scurtă prezentare a Data testării, grupul folosit la etalonare, informaţiile
testului şi definiţii ale termenilor psihometrici folosiţi în de identificare a clientului şi datele demografice sunt listate
raport; (c) o sumarizare a rezultatelor la scalele EMAS, sub titlul raportului. Informaţiile de prezentare a scalelor
inclusiv o evaluare a validităţii răspunsurilor indivizilor EMAS sunt cuprinse în Introducere . Acestă secţiune
şi sumarul graficelor interpretative a rezultatelor respon- conţine, de asemenea, definiţii ale termenilor psihometrici
denţilor la scalele EMAS; (d) un profil realizat pe baza folosiţi în raport.
tuturor scorurilor şi (e) o listă a răspunsurilor la itemi.
Pentru a putea procesa răspunsurile la scalele I.3.1.2. Rezumatul rezultatelor la scalele EMAS
EMAS, este necesară cunoaşterea sexului subiectului şi Secţiunea Rezumatul rezultatelor la EMAS 
a eşantionului folosit la etalonare cu care va fi comparat. începe prin explicarea modului în care rezultatele sunt
Sexul respondentului trebuie notat în momentul testării. prezentate, urmată de o discuţie despre consideraţiile
Examinatorii trebuie să aleagă grupul folosit la etalonare, legate de validitate. Sunt prezentate apoi scorurile la
fie înainte, fie după testare. scala EMAS‑Stare , împreună cu o interpretare narativă
a rezultatelor şi cu mediile scorurilor brute ale itemilor.
I.3.1. Conţinutul raportului Afirmaţiile prezentate în interpretarea narativă se bazează
pe cotele T ale subiectului. Indicaţiile privind interpretarea
În Figura I.10 este prezentat un exemplu de raport al intervalelor cotelor T sunt prezentate în Tabelul I.5.
scalelor EMAS. Această figură va fi folosită pentru a ilustra
Tabelul I.5
Interpretarea intervalelor cotelor T pentru scalele EMAS

Interpretare Intervalul cotelor T Centile

Foarte mult peste medie > 70 > 98

Mult peste medie 66-70 93,9-97,9


Peste medie 61-65 85,3-93,8
Uşor peste medie 56-60 70,8-85,2
Media 45-55 29,3-70,7
Uşor sub medie 40-44 14,8-29,2
Sub medie 35-39 6,2-14,7
Mult sub medie 30-34 2,1-6,1
Foarte mult sub medie < 30 < 2,0
18 EMAS

SCALELE ENDLER DE EVALUARE MULTIDIMENSIONALĂ A ANXIETĂŢII


RAPORTUL WPS AL TESTULUI realizat de Western Psychological Services
Blvd. Wilshire nr. 12031
Los Angeles, California 90025
Copyright © 1991 Western Psychological Services
Sistem computerizat de cotare şi interpretare realizat de Norman S. Endler, Ph.D.,
F.R.S.C., Jean M. Edwards, Ph.D., Romeo Vitelli, Ph.D. şi Jill Rauch, Ph.D.
Versiunea: S800-001

NUMELE CLIENTULUI: W. P. Sample


NUMĂR DE IDENTIFICARE: 123456789 DATA ADMINISTRĂRII: 30/08/1990
VÂRSTA: 38 DATA PROCESĂRII: 11/03/1991
SEX: Masculin FOAIA DE RĂSPUNS EMAS-S: 000001
NAŢIONALITATE: american-indian FOAIA DE RĂSPUNS EMAS-T/P: 459922

Interpretările sunt bazate pe următorul eşantion folosit la etalonare:


ADULŢI DE SEX MASCULIN DIN SUA

 INTRODUCERE

Acest RAPORT WPS AL TESTULUI prezintă şi interpretează rezultatele la Scalele


Endler de Evaluare Multidimensională a Anxietăţii (EMAS). Scalele EMAS oferă un set de
trei scale independente pentru evaluarea diferitor tipuri de anxietate. Primul instrument
poartă denumirea de EMAS-Stare (EMAS-S). EMAS-S măsoară răspunsul prezent şi
tranzitoriu de anxietate ca stare al individului în momentul administrării testului. Al
doilea instrument se numeşte EMAS-Trăsătură (EMAS-T). EMAS-T măsoară predispoziţia
individului de a resimţi anxietate în patru tipuri de situaţii relevante pentru a gamă largă
de experienţe. Cel de-al treilea instrument este EMAS-Percepţie (EMAS-P). EMAS-P
măsoară percepţiile subiective ale individului asupra tipului şi a intensităţii ameninţării
care se manifestă în situaţia prezentă.
Utilizatorul trebuie să reţină faptul că acest raport este un instrument de comunicare
între profesionişti. Raportul nu trebuie arătat direct clientului fără să fie însoţit de o
interpretare.

DEFINIREA TERMENILOR PSIHOMETRICI


Următorii termeni psihometrici sunt folosiţi în acest raport:
1. Cota T (T): o modalitate de exprimare a scorului la test prin raportare la
eşantionul folosit la etalonare. În acest eşantion, cotele T au o medie de 50 şi o
abatere standard de 10.
2. Scorul în centile (%): numărul de oameni din 100 care obţin scoruri mai mici
decât respondentul.

Utilizatorii acestui RAPORT WPS AL TESTULUI trebuie să fie familiarizaţi


cu informaţiile (inclusiv despre criteriile de interpretare, proprietăţile
psihometrice şi limitele testului) prezentate în manualul scalelor EMAS
publicate de Western Psychological Services (Catalogul nr. W-272C). Acest
RAPORT WPS trebuie folosit numai în asociere cu manualul testului.

Figura I.10
Exemplu de Raport al scalelor EMAS
Interpretarea raportului computerizat 19

RAPORT EMAS FOAIA DE RĂSPUNS: 000001 CLIENT: 123456789 PAGINA: 2

 REZUMATUL REZULTATELOR LA EMAS


Această secţiune prezintă un rezumat al rezultatelor respondentului la scalele
EMAS. Scorurile obţinute de respondent (exprimate atât în cote T, cât şi în centile) vor
fi prezentate sub forma unor grafice, urmate de interpretările narative bazate pe aceste
scoruri.
În cadrul profilelor realizate pe baza scorurilor la EMAS-S şi EMAS-T, intervalul
ESM (Eroarea Standard de Măsurare) este indicat prin liniuţe. Intervalul ESM arată
unde vor fi localizate scorurile aşteptate la retestare pentru aproximativ 68% dintre
indivizii retestaţi care au obţinut scoruri aflate în poziţia notată cu X. Eroarea standard
de măsură nu a fost calculată pentru scalele EMAS-P, deoarece ESM se bazează pe
fidelitatea scalei. Nu s-au calculat coeficienţi de fidelitate, deoarece aceste scale sunt
compuse dintr-un singur item.
Celelalte părţi ale acestui raport sunt organizate după cum urmează: în primul
rând, sunt prezentate consideraţiile legate de validitate, apoi rezultatele sunt prezentate
separat pentru EMAS-S, EMAS-T şi EMAS-P; acestea sunt urmate, în final, de integrarea
rezultatelor la toate scalele EMAS.

CONSIDERAŢII LEGATE DE VALIDITATE

În interpretarea rezultatelor, trebuie întotdeauna luate în considerare ameninţările


la adresa validităţii testului care ar putea rezulta dintr-un set de răspunsuri distorsionate.
Cu toate că scalele EMAS nu includ scale sau itemi care să evalueze atitudinile legate
de completarea testului, anumite pattern-uri ale scorurilor la EMAS pot sugera prezenţa
unor răspunsuri distorsionate.
Un set de răspunsuri dezirabile pozitiv apare atunci când clientul răspunde la
întrebările testului într-o manieră dezirabilă social, care nu reflectă în mod precis
percepţiile sale faţă de propria persoană. Dezirabilitatea pozitivă poate fi evaluată prin
examinarea numărului de scale cu scoruri sub centilul 15. Cu cât numărul acestor scale
este mai mare, cu atât mai mult trebuie luată în considerare posibilitatea unui răspuns
distorsionat.
Dezirabilitatea negativă sau simularea bolii poate fi evaluată, în mod similar, prin
examinarea numărului de scale cu scoruri care cad în intervalul superior centilului 97.
Cu cât există mai multe scale cu scoruri peste centilul 97, cu atât distorsiunea în sensul
dezirabilităţii negative trebuie luată în considerare.
Dacă existenţa distorsiunilor răspunsurilor sub forma dezirabilităţii pozitive sau
negative este sugerată, această problemă poate fi rezolvată, de regulă, prin examinarea
pattern-ului scorurilor din protocolul EMAS al respondentului şi prin discutarea
rezultatelor în mod individual cu clientul.

Dezirabilitate negativă: Număr de scoruri peste 97%: 0

Dezirabilitate pozitivă: Număr de scoruri sub 15%: 0

Figura I.10 (continuare)


Exemplu de Raport al scalelor EMAS
20 EMAS

RAPORT EMAS FOAIA DE RĂSPUNS: 000001 CLIENT: 123456789 PAGINA: 3

 EMAS - STARE

Scala EMAS-STARE (EMAS-S) evaluează starea subiectivă curentă de anxietate


a respondentului. EMAS-S măsoară atât componenta cognitivă (EMAS-S-C), cât şi
componenta emoţional-fiziologică (EMAS-S-EF) a anxietăţii ca stare. De asemenea,
scala furnizează un scor total al anxietăţii ca stare (EMAS-S-TOT). Simptomele anxietăţii
la nivel cognitiv se referă la stări de incertitudine, neajutorare, inferioritate, preocupare
faţă de propria persoană şi probleme de concentrare.
Simptomele emoţional-fiziologice includ stări de tensiune, roşeaţă a feţei,
transpiraţii, umezirea mâinilor, respiraţie neregulată, accelerarea ritmului cardiac şi
uscăciunea gurii.

EMAS-STARE

Scala Brut % T 20T 30T 40T 50T 60T 70T 80T

C 11 38 47 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

EF 10 16 40 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

TOT 21 27 44 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

0,5% 99,5%
1% 5% 10% 30% 50% 70% 90% 95% 99%

Pe baza scorului total (EMAS-S-TOT) obţinut de respondent, se poate observa că


nivelul anxietăţii ca stare al acestuia se situează uşor sub medie. Nivelul simptomelor
legate de componenta cognitivă sunt la medie, iar simptomele emoţional-fiziologice se
găsesc uşor sub medie.
Clientul a obţinut următoarele medii ale scorurilor itemilor la fiecare dintre
subscalele EMAS-S:

EMAS-S-C: 1,1
EMAS-S-EF: 1,0
EMAS-S-TOT: 1,1

Aceste evaluări ale mediilor scorurilor brute au fost realizate pe baza unei scale
care variază de la 1 (simptomul nu este resimţit deloc) la 5 (simptomul este resimţit
foarte mult), unde o evaluare de 3 indică resimţirea moderată a simptomului.

Figura I.10 (continuare)


Exemplu de Raport al scalelor EMAS
Interpretarea raportului computerizat 21

RAPORT EMAS FOAIA DE RĂSPUNS: 000001 CLIENT: 123456789 PAGINA: 4

 EMAS - TRĂSĂTURĂ

Scala EMAS-TRĂSĂTURĂ (EMAS-T) evaluează patru tipuri diferite ale unei


predispoziţii relativ stabile şi determinate situaţional pentru a dezvolta anxietate:
(a) anxietatea datorată ameninţării din situaţiile de evaluare socială sau din situaţiile
interpersonale (EMAS-T-ES), (b) anxietatea datorată unei ameninţării cauzate de un
pericol fizic (EMAS-T-PF), (c) anxietatea datorată ameninţării legate de ambiguitate
(EMAS-T-AM) şi (d) anxietatea din situaţiile inofensive sau din cele de rutină zilnică
(EMAS-T-RZ).

EMAS-TRĂSĂTURĂ

Scala Brut % T 20T 30T 40T 50T 60T 70T 80T

ES 39 46 47 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

PF 46 31 45 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

AM 47 82 59 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

RZ 42 96 67 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

0,5% 99,5%
1% 5% 10% 30% 50% 70% 90% 95% 99%

Dl. Sample tinde să resimtă niveluri medii ale anxietăţii în situaţii de evaluare
socială. Declară că resimte niveluri medii ale anxietăţii în situaţii periculoase din punct
de vedere fizic, niveluri uşor peste medie ale anxietăţii în situaţii ambigue şi niveluri mult
peste medie ale anxietăţii în situaţii pe care le percepe ca fiind rutine zilnice.
Din moment ce cotele T ale scalei EMAS-T-RZ depăşesc 65, este foarte probabil ca
dl. Sample să manifeste niveluri ridicate ale anxietăţii ca trăsătură în situaţii pe care le
percepe ca fiind rutine zilnice.
Subiectul a înregistrat următoarele medii ale scorurilor brute la itemii fiecărei scale
EMAS-T:

EMAS-T-ES: 2,6
EMAS-T-PF: 3,1
EMAS-T-AM: 3,1
EMAS-T-RZ: 2,8

Aceste evaluări ale mediilor scorurilor brute au fost realizate pe baza unei scale
care variază de la 1 (simptomul nu este resimţit deloc) la 5 (simptomul este resimţit
foarte mult), unde o evaluare de 3 indică resimţirea moderată a simptomului.

Figura I.10 (continuare)


Exemplu de Raport al scalelor EMAS
22 EMAS

RAPORT EMAS FOAIA DE RĂSPUNS:000001 CLIENT:123456789 PAGINA:5

 EMAS—PERCEPŢIE

EMAS-PERCEPŢIE (EMAS-P) este o măsură a percepţiei subiective a respondentului


asupra tipului de situaţie şi asupra intensităţii ameninţării evocate de acea situaţie
în momentul testării. Scala face referinţă la patru tipuri de ameninţări: (a) percepţia
ameninţării din situaţiile de evaluare socială (EMAS-P-1), (b) percepţia ameninţării
din situaţii de pericol fizic (EMAS-P-2),(c) percepţia ameninţării din situaţii ambigue
(EMAS-P-3) şi (d) percepţia ameninţării legate de stimuli inofensivi sau de rutine zilnice
(EMAS-P-4). Ultimul item care este cotat (EMAS-P-5) evaluează măsura în care individul
se simte ameninţat în situaţia curentă.

EMAS-PERCEPŢIE
Scala Brut % T 20T 30T 40T 50T 60T 70T 80T

1 2 42 48 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

2 4 90 63 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

3 3 62 53 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

4 2 27 44 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

5 1 31 45 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

0,5% 99,5%
1% 5% 10% 30% 50% 70% 90% 95% 99%

Respondentul a perceput situaţia de testare ca fiind una de evaluare socială şi ca


fiind foarte periculoasă din punct de vedere fizic. În plus, a descris situaţia de testare
ca prezentând un nivel moderat de noutate sau ambiguitate şi ca fiind uşor inofensivă.
Evaluarea făcută de d-l Sample măsurii în care situaţia reprezintă o evaluare socială este
medie în comparaţie cu eşantionul folosit la etalonare. Percepţia măsurii în care situaţia
reprezintă un pericol fizic se situează deasupra mediei, iar percepţia noutăţii sau a
ambiguităţii situaţiei de testare este medie. Evaluarea clientului în privinţa inofensivităţii
situaţiei în care se afla la momentul testării se găseşte uşor sub medie.
Clientul a declarat că nu s-a simţit deloc ameninţat în situaţia în care se afla la
momentul testării. Nivelul ameninţării percepute este mediu, atunci când este comparat
cu eşantionul folosit la etalonare.

Figura I.10 (continuare)


Exemplu de Raport al scalelor EMAS
Interpretarea raportului computerizat 23

RAPORT EMAS FOAIA DE RĂSPUNS:000001 CLIENT:123456789 PAGINA:6

 PROFILUL REALIZAT PE BAZA TUTUROR SCORURILOR

Scala Brut % T 20T 30T 40T 50T 60T 70T 80T

EMAS-STARE

C 11 38 47 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

EF 10 16 40 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

TOT 21 27 44 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

EMAS-TRĂSĂTURĂ

ES 39 46 47 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

PF 46 31 45 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

AM 47 82 59 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

RZ 42 96 67 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

EMAS-PERCEPŢIE

1 2 42 48 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

2 4 90 63 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

3 3 62 53 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

4 2 27 44 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

5 1 31 45 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

0,5% 99,5%
1% 5% 10% 30% 50% 70% 90% 95% 99%

Acest individ prezintă niveluri crescute ale anxietăţii ca trăsătură în situaţii de


rutină zilnică, deşi nu prezintă niveluri ridicate ale anxietăţii ca stare. Aşadar, este
foarte probabil ca acest client să beneficieze de pe urma unui tratament orientat înspre
îmbunătăţirea capacităţii acestuia de a face faţă anxietăţii resimţite în aceste tipuri
specifice de situaţii. Sunt necesare evaluări suplimentare pentru a identifica percepţiile
clientului asupra severităţii problemei şi asupra necesităţii tratamentului. Tratamentul
tipic pentru acest tip de probleme constă în medicaţie anxiolitică şi/sau psihoterapie
cognitiv-comportamentală. Deciziile finale privind tratamentul, care poate include şi alte
intervenţii, trebuie luate de către clinician, având la bază informaţiile comprehensive
despre client şi judecata profesională a clinicianului. Deciziile legate de diagnostic şi
tratament nu trebuie luate niciodată numai pe baza rezultatelor la test. Rezultatele
testului reprezintă doar o sursă de informaţii, utilizată de clinician pentru a lua acest tip
de decizii.

Figura I.10 (continuare)


Exemplu de Raport al scalelor EMAS
24 EMAS

RAPORT EMAS FOAIA DE RĂSPUNS:000001 CLIENT:123456789 PAGINA:7

 RĂSPUNSURILE LA ITEMI

Tabelul următor enumeră răspunsurile propriu-zise la itemii scalelor, care au fost


extrase din foaia de răspuns a acestui client.

EMAS-STARE

1. (1) 5. (1) 9. (1) 13. (1) 17. (1)


2. (1) 6. (1) 10. (1) 14. (1) 18. (2)
3. (1) 7. (1) 11. (1) 15. (1) 19. (1)
4. (1) 8. (1) 12. (1) 16. (1) 20. (1)

EMAS-TRĂSĂTURĂ

1. (4) 13. (4) 25. (5) 37. (4) 49. (1)


2. (1) 14. (3) 26. (4) 38. (4) 50. (1)
3. (1) 15. (3) 27. (5) 39. (5) 51. (1)
4. (2) 16. (3) 28. (4) 40. (5) 52. (1)
5. (3) 17. (5) 29. (4) 41. (4) 53. (1)
6. (4) 18. (4) 30. (5) 42. (5) 54. (1)
7. (2) 19. (5) 31. (3) 43. (5) 55. (1)
8. (3) 20. (5) 32. (4) 44. (4) 56. (1)
9. (3) 21. (5) 33. (3) 45. (5) 57. (1)
10. (2) 22. (4) 34. (4) 46. (1) 58. (1)
11. (2) 23. (5) 35. (5) 47. (1) 59. (2)
12. (4) 24. (5) 36. (5) 48. (1) 60. (1)

EMAS-PERCPŢIE

1. (2) 2. (4) 3. (3) 4. (2) 5. (1)

Notă: Răspunsuri nevalide


( ) indică un răspuns lipsă.
(*) indică un răspuns multiplu.

Figura I.10 (continuare)


Exemplu de Raport al scalelor EMAS
Interpretarea raportului computerizat 25

Rezultatele, interpretările narative şi media scorurilor o sumarizare a răspunsurilor clientului la EMAS, sub
brute la itemii scalei EMAS‑Trăsătură sunt prezentate în forma unui grafic color. Aceste informaţii sunt preluate
cele ce urmează , urmate de scorurile şi interpretările direct din rezultatele raportului computerizat. Verso‑ul
narative la EMAS‑Percepţie . Interpretarea narativă ChromaGraphTM‑ului furnizează informaţiile interpretative
pentru EMAS‑P se bazează pe aceleaşi criterii ale cotelor necesare.
T folosite pentru EMAS‑S şi EMAS‑T (vezi Tabelul I.5) şi
pe magnitudinea răspunsurilor subiectului. I.3.1.6. Răspunsurile nevalide
Răpunsurile omise sau multiple nu pot fi procesate şi
I.3.1.3. Profilul realizat pe baza tuturor scorurilor sunt considerate, aşadar, nevalide. Înainte de cotare, foile
Secţiunea din raport intitulată Profilul realizat pe baza de răspuns sunt verificate pentru a identifica răspunsurile
tuturor scorurilor  prezintă toate scorurile la scalele nevalide. Dacă 50% sau mai mult dintre itemii scalei
EMAS într‑un singur grafic. Acest grafic este urmat de EMAS‑S şi ai fiecărei secţiuni a EMAS‑T nu sunt consideraţi
o discuţie despre rezultatele respondentului şi despre valizi, scalele nu pot fi cotate. Pentru a evita respingerea
recomandările generale legate de tratament, dacă este protocoalelor, persoanele care administrează testul trebuie
cazul. să verifice foile de răspuns înainte de a le trimite pentru
procesare la WPS TEST REPORT. WPS nu este reponsabil
I.3.1.4. Răspunsurile la itemi de incapacitatea de procesare a protocoalelor datorată
Secţiunea din raport care poartă denumirea de răspunsurilor nevalide.
Răspunsurile la itemi  enumeră răspunsurile clientului Scalele EMAS pot fi cotate, dacă mai puţin de
la toţi itemii scalelor. De reţinut faptul că răspunsurile sunt 50% dintre itemii subscalelor EMAS‑S şi EMAS‑T sunt
notate înainte ca datele să fie supuse corecturii itemilor cu nevalizi, iar toate informaţiile demografice necesare au
răspunsuri absente sau multiple. Răspunsurile imprimate fost completate. Atunci când între 10% şi 49% dintre
pe această pagină sunt cele folosite de programul răspunsurile la EMAS‑S şi EMAS‑T nu sunt valide, testul
computerului pentru a crea raportul. Aceste răpunsuri pot este cotat, dar raportul va include un avertisment. În acest
fi comparate cu cele de pe Foaia de răspuns scanabilă, caz, rezultatele trebuie interpretate cu precauţie. Pentru
pentru a verifica transferul datelor. a calcula un scor brut total pentru acea scală, media
răspunsurilor la toţi itemii valizi ai scalei va fi trecută în
I.3.1.5. ChromaGraph‑ulTM locul fiecărui răspuns nevalid.
Ultima parte a RAPORTULUI WPS AL TESTULUI Pentru itemii scalei EMAS‑P nu se realizează substituţia
pentru scalele EMAS este ChromaGraph‑ulTM. Acesta este cu media. Atunci când nu sunt valizi, aceşti itemi sunt pur
exemplificat în Figura I.11. ChromaGraph‑ulTM reprezintă şi simplu prezentaţi ca fiind omişi.
26 EMAS

Figura I.11
Exemplu EMAS ChromaGraph
CAPITOLUL I.4
INTERPRETAREA ŞI UTILIZAREA REZULTATELOR LA SCALELE
EMAS

Acest capitol abordează interpretarea şi utilizarea Cel mai des întâlnit rezultat al unui set de răspunsuri
scalelor EMAS. Capitolul cuprinde trei mari secţiuni în aleatorii constă în atenuarea varianţei subscalelor, ceea ce
care sunt discutaţi paşii necesari pentru utilizarea adecvată duce la o reducere a punctelor de maxim şi de minim ale
a scalelor EMAS: (a) consideraţii legate de validitate; profilului respondentului. Un set de răspunsuri cu adevărat
(b) interpretarea scorurilor individuale la scale, folosind aleatorii produce un profil relativ plat, care nu prezintă
etaloanele determinate pentru categorii variate de populaţii extreme semnificative.
şi (c) intepretarea profilelor la subscale ‑ evaluarea
semnificaţiei valorilor extreme ale scorurilor la subscale. I.4.1.2. Distorsiunea răspunsurilor negative şi
Informaţiile din acest capitol au scopul de a oferi un suport pozitive
interpretării scorurilor la scalele EMAS, dar nu au scopul Distorsiunile datorate răspunsurilor aprobatorii şi
de a înlocui judecata clinică. Ca un ajutor suplimentar, răspunsurilor negative, inclusiv tendinţa de a răspunde
sunt prezentate patru studii de caz pentru exemplificarea fie cu cel mai mare, fie cu cel mai mic punct al scalei
unor potenţiale aplicaţii clinice şi de cercetare ale scalelor Likert, indiferent de conţinutul itemului, pot compromite
EMAS. validitatea măsurătorii. Efectele datorate ordinii în care
se răspunde (cunoscute, de asemenea, ca tendinţa înspre
I.4.1. Consideraţii legate de validitate răspunsuri extreme) sunt controlate prin contrabalansarea
itemilor cotaţi pozitiv şi a celor cotaţi negativ în conţinutul
Înainte de a începe procesul de interpretare, este scalelor EMAS.
important de evaluat dacă răspunsurile date sunt o
reprezentare validă a stărilor şi a convingerilor reale I.4.1.3. Simularea
ale respondenţilor. Validitatea scalelor EMAS poate fi Au fost identificate două tipuri de bază de distorsiuni
influenţată de numeroşi factori. Prin natura lor, scalele legate de simulare: răspunsul în sensul dezirabilităţii
EMAS‑S şi EMAS‑P sunt în mod deosebit sensibile negative şi răspunsul în sensul dezirabilităţii pozitive.
la influenţe situaţionale. Din acest motiv, EMAS‑S Dezirabilitatea negativă se referă la simularea bolii sau
trebuie întotdeauna administrată prima. Alţi factori care la prezentarea conştientă a respondentului într‑o lumină
influenţează validitatea sunt: (a) răspunsurile aleatorii; (b) negativă. Această situaţie poate fi întâlnită în contexte
seturile de răspuns (i.e. efectele datorate ordinii itemilor, clinice la respondenţi care doresc să se dea drept bolnavi
distorsiunea răspunsurilor în sens pozitiv sau negativ), (c) pentru a obţine atenţie deosebită. Cu toate că scalele EMAS
simularea şi (d) utilizarea scalelor EMAS pentru evaluarea nu sunt prezentate ca măsurând anxietatea, itemii sunt în
unor populaţii specifice. mod evident relaţionaţi cu simptome ale anxietăţii. Aşadar,
este posibil să apară răspunsuri caracteristice simulării
I.4.1.1. Răspunsurile aleatorii negative. Scorurile extrem de mari la scalele EMAS‑S
Prima ameninţare la adresa validităţii care trebuie şi EMAS‑T trebuie întotdeauna considerate suspecte, în
luată în considerare se referă la posibilitatea obţinerii special scorurile care depăşesc centilul 97.
unor răspunsuri aleatorii la itemii scalelor. Răspunsurile Dezirabilitatea pozitivă sau dezirabilitatea socială
aleatorii pot fi date în cadrul situaţiilor de testare în grup, este una dintre cele mai persistente probleme ale
atunci când respondenţii sunt slab motivaţi sau atunci când testării psihometrice şi un aspect important în evaluarea
scalele sunt completate la întâmplare de respondenţi cu personalităţii (Edwards, 1970). Respondenţii care acordă
probleme de orientare. Condiţiile de testare care impun atenţie dezirabilităţii sociale au o tendinţă mai pronunţată
administrarea scalelor într-un interval de timp limitat pot de a se prezenta într‑o manieră pozitivă. În consecinţă,
determina indivizii să completeze la întâmplare anumite răspunsurile la itemi pot fi distorsionate în sensul considerat
părţi ale scalei, pentru a se încadra în timpul alocat. de ei ca fiind favorabil. Este posibil ca între nivelul crescut
al anxietăţii ca trăsătură în situaţii de evaluare socială
28 EMAS

şi dezirabilitatea socială să existe o legătură directă, sunt astfel calculate încât scorurile mari indică un nivel
din moment ce respondenţii care au un nivel crescut al crescut al anxietăţii ca stare.
fricii de a fi judecaţi au o probabilitate mai mare de a se Fiecare dintre cele patru subscale ale EMAS‑T (evaluare
prezenta într‑o lumină favorabilă. Pentru a ne asigura socială, pericol fizic, ambiguitate şi rutine zilnice) este
că dezirabilitatea socială nu distorsionează scorurile alcătuită din 15 itemi cu scoruri variind între 15 şi 75.
testului, este indicat ca respondenţii să fie asiguraţi de Toate scalele sunt cotate în direcţia creşterii progresive a
confidenţialitatea situaţiei de testare. Mai mult, scorurile nivelului anxietăţii ca trăsătură.
extrem de mici la EMAS‑T trebuie evaluate cu atenţie, în Primii cinci itemi ai scalei EMAS‑P măsoară diferite
special dacă acestea se situează sub centilul 15. aspecte ale percepţiei unui context situaţional specific care
este evaluat pe o scală în cinci puncte. Cele cinci aspecte ale
I.4.1.4. Populaţiile specifice percepţiei situaţiilor sunt evaluarea socială, pericolul fizic,
Ultimul aspect legat de validitate discutat se referă la ambiguitatea, rutinele zilnice şi intensitatea ameninţării.
utilizarea scalelor EMAS pentru evaluarea unor populaţii Scorurile la aceşti itemi ai EMAS‑P nu se adună. Fiecare
specifice, pentru care nu există etaloane disponibile. Aşa item trebuie tratat în mod independent. În plus, există trei
cum a fost menţionat în capitolul doi, scalele EMAS sunt întrebări deschise care furnizează informaţii de referinţă
adecvate populaţiilor normale şi clinice care au un nivel al despre percepţiile respondentului. Aceşti itemi nu se
abilităţii de citire corespunzător clasei a opta sau superior cotează.
acesteia. Etaloanele pentru aceste scale au fost determinate
pe baza unor eşantioane de studenţi şi adulţi din Statele I.4.2.1. Realizarea profilurilor pe baza scorurilor
Unite ale Americii şi adolescenţi, studenţi şi adulţi din la scalele EMAS
Canada. Cu toate că datele pentru etalonare deja culese Formularele profil sunt incluse în formularele de
sunt considerabile, este posibil ca scalele EMAS să nu fie auto‑cotare pentru transformarea scorurilor brute în cote
potrivite pentru evaluarea unor subgrupuri pentru care T şi în centile. Sunt furnizate etaloane pentru studenţi şi
scalele nu au fost încă standardizate. Constrângerile impuse adulţi din Statele Unite ale Americii şi pentru adolescenţi,
de diferenţele lingvistice şi de dizabilităţile respondenţilor studenţi şi adulţi din Canada. Tabelele de transformare în
pot limita măsura în care datele pot fi generalizate pentru scoruri standard sunt oferite, de asemenea, în Anexele A‑C.
aceşti indivizi. Din acest motiv, tabelele de transformare Cu toate acestea, utilizarea formularelor profil elimină
în cote T şi centile realizate pe baza datelor colectate pe nevoia de a consulta tabelele de conversie din acest manual.
o anumită populaţie nu pot fi folosite în mod adecvat Scorurile exprimate în centile indică procentajul
pentru altă populaţie. În asemenea cazuri, clinicianul sau persoanelor care fac parte din acelaşi grup de normare, care
cercetătorul trebuie să manifeste prundenţă în interpretarea au obţinut scoruri egale sau mai mici decât scorul brut al
şi standardizarea rezultatelor la test. În cazul populaţiilor respondentului. De exemplu, un scor de 43 la subscala de
specifice, o înţelegere profundă a psihometriei şi a evaluare socială a scalei EMAS‑T înseamnă că respondentul
nuanţelor culturale ale populaţiei respective va fi utilă se încadrează în centilul 43 pentru acel scor (i.e. la această
pentru interpretarea rezultatelor la scalele EMAS (APA, subscală, 43% dintre membrii grupului de comparaţie au
1985). obţinut scoruri mai mici decât respondentul, iar 57% au
Deşi nu au fost realizate etaloane pentru grupuri obţinut scoruri mai mari).
specifice, examinatorii care cotează manual scalele Cotele T sunt folosite pentru a transforma scorurile
EMAS pot apela la Anexa D, pentru etaloanele realizate brute în cote standardizate cu medii de 50 şi abateri
asupra pacienţilor canadieni cu diagnostic psihiatric standard de 10. Utilizând cotele T, este posibilă realizarea
trataţi ambulatoriu şi asupra membrilor Forţelor militare unor comparaţii între respondenţi din populaţii diferite şi
canadiene. Nu sunt furnizate tabelele de conversie ale între scale diferite. Scorurile brute la EMAS‑S şi EMAS‑T
scorurilor brute în cote T pentru aceste grupuri specifice, care corespund unor cote T de 60 sau mai mari, indică
dar utilizatorii interesaţi de etaloanele pentru aceste grupuri niveluri ale anxietăţii ca stare sau ca trăsătură peste medie.
sunt încurajaţi să folosească mediile şi abaterile standard Scorurile corespunzătoare unor cote T între 40 şi 59 sunt
indicate, pentru a transforma scorurile brute în cote T şi în considerate ca indicând niveluri medii ale anxietăţii ca
centile. stare sau ca trăsătură, iar cele care corespund unor cote
T sub 40 sunt considerate ca indicând niveluri sub medie
I.4.2. Interpretarea scorurilor la scale ale anxietăţii ca stare sau ca trăsătură. Intervalele valorilor
cotelor T şi interpretările corespunzătoare sunt prezentate
Scala EMAS‑S este alcătuită din 20 de itemi care pot fi în Tabelul I.5 (vezi capitolul 3).
grupaţi în două subscale (cognitivă şi emoţional‑fiziologică), Formularul profil al scalelor EMAS completat constă
care produc un scor total al anxietăţii ca stare. Scorul total în reprezentarea grafică a scorurilor unui anumit repondent
la EMAS‑S poate varia între 20 şi 100; scorul brut pentru la scale. Pentru a completa un formular profil, mai întâi
fiecare subscală (de 10 itemi fiecare) poate lua valori între localizaţi versiunea care are etaloanele adecvate pentru
10 şi 50. Scorul total şi fiecare dintre scorurile la subscale respondent. Introduceţi numele respondentului şi data
Interpretarea şi utilizarea rezultatelor la scalele EMAS 29

testării în partea de sus a formularului, apoi găsiţi scorul de diferenţa dintre scorul real şi scorul obţinut la un test.
brut al acestuia pentru fiecare subscală EMAS în coloanele În 68% din timp, ne aşteptăm ca scorul real să se situeze
corespunzătoare ale formularului profil şi încercuiţi acele în intervalul dat de scorul obţinut plus sau minus eroarea
numere. Atunci când toate scorurile brute au fost marcate standard de măsură. Acest interval poartă denumirea de
pe grafic, trasaţi o linie care să unească numerele încercuite. interval de încredere de 68%. Formula pentru calcularea
Cotele T şi centilele corespunzătoare scorurilor sunt date în ESM este abaterea standard înmulţită cu rădăcina pătrată
coloanele situate de ambele părţi ale formularului profil. din 1‑ r, unde r este fidelitatea estimată a scalei. ESM poate
fi, de asemenea, estimată pentru cotele T şi pentru centile.
I.4.3. Interpretarea profilurilor Tabelele I.6, I.7 şi I.8 prezintă statisticile legate de eroarea
standard de măsură, precum şi mediile şi abaterile standard
Cu toate că pot fi extrase concluzii semnificative ale scalelor EMAS pentru eşantioanele de adolescenţi,
doar din interpretarea scorurilor individuale la scale, prin studenţi şi adulţi.
examinarea pattern‑ului scorurilor la subscale prezentat în Utilizând ESM pentru stabilirea intervalelor de
profilul EMAS, pot fi obţinute informaţii suplimentare. În încredere, diferenţele dintre scorurile brute obţinute de
plus, compararea profilurilor obţinute în situaţii stresante respondent în situaţii diferite (de exemplu, în situaţii
cu cele din situaţii nonstresante poate contribui la o mai stresante şi în situaţii nonstresante) pot fi comparate, pentru
bună înţelegere a pattern‑ului schimbărilor în starea de a stabili dacă acestea sunt semnificative sau se datorează
anxietate, care se produc în timp şi în diferite situaţii. hazardului. De exemplu, o femeie adultă din Canada cu un
Această secţiune prezintă trei abordări asupra interpretării scor brut de 16 la subscala emoţional‑fiziologică a EMAS‑S
pattern‑ului scorurilor la subscalele EMAS. Aceste metode (ESM de 2,34, vezi Tabelul I.6), obţinut în prima sesiune
de analiză a profilurilor sunt: (a) observarea pattern‑urilor de testare (în condiţii nonstresante), şi un scor brut de 35
scorurilor, (b) utilizarea intervalelor de încredere pe baza în a doua sesiune de testare (în condiţii stresante) poate fi
erorii standard de măsură şi (c) analiza pattern‑urilor privită ca obţinând un scor real variind între 13,66 şi 18,34
punctelor maxime şi minime ale profilurilor respondenţilor. în prima sesiune şi între 32,66 şi 37,34 în a doua sesiune
(scorul ± ESM). Din moment ce nu există o suprapunere
I.4.3.1. Observarea între intervalele de încredere, poate fi presupusă o schimbare
Cea mai simplă metodă de analiză a profilurilor se semnificativă a stării de anxietate în timp. Cu toate acestea,
referă la observarea punctelor maxime şi a celor minime în trebuie subliniat faptul că intervalele de încredere nu sunt
profilul scorurilor la subscale. Această procedură poate fi simetrice în jurul scorului obţinut, dar sunt simetrice în
foarte valoroasă atunci când comparăm scorurile anxietăţii jurul scorului real. Aşadar, o astfel de utilizare a scorurilor
ca stare în condiţii de stres cu cele din condiţii de nonstres, brute tinde să producă o distorsiune sistematică, în
pentru a evalua efectul unor tipuri specifice de stres asupra care scorurile mari sunt distorsionate în sensul creşterii
răspunsurilor de anxietate ca stare. Un exemplu care acestora, iar scorurile mici sunt distorsionate în sensul
ilustrează valoarea unei astfel de comparaţii poate fi găsit scăderii valorii lor (Nunnally, 1978). Datorită dificultăţii
în contextul clinic, unde modificările observate ale stării de calcul al scorurilor reale, utilizarea scorurilor obţinute
de anxietate în diferite situaţii sunt utile în scopul evaluării este adecvată pentru atingerea majorităţii scopurilor, cu
şi al diagnosticării. Datorită lipsei unui fundament statistic toate că o distorsiune potenţială trebuie luată în considerare
al judecăţii clinice bazate pe această metodă de a analiza atunci când interpretăm scorurile la test. Pentru o discuţie
profilurile, analizele care au la bază observarea acestora mai amănunţită, legată de interpretarea scorurilor utilizând
trebuie folosite întotdeauna cu precauţie. ESM, consultaţi lucrarea lui Nunnally.
Cu toate că erorile standard de măsură pot fi folosite
I.4.3.2. Intervalele de încredere pentru evaluarea diferenţelor intraindividuale în timp pe o
Folosirea procedurilor statistice pentru interpretarea singură scală, comparaţiile între subscale sunt cel mai bine
profilurilor scorurilor este, de obicei, metoda preferată realizate folosind cotele T, care au întotdeauna o medie
de analiză a acestora. Tehnicile fundamentate statistic, de 50 şi o abatere standard de 10. ESM poate fi aplicată
precum utilizarea erorii standard de măsură (ESM) pentru cotelor T în acelaşi fel în care este aplicată scorurilor
a crea intervale de încredere, oferă o rigoare ştiinţifică brute, permiţând evaluarea diferenţelor semnificative
sporită, pe care sunt bazate deciziile legate de interpretarea între subscale. De exemplu, putem compara scorurile la
scorurilor. Eroarea standard de măsură permite, pornind de subscalele de evaluare socială şi de ambiguitate ale unui
la scorul brut al respondentului, estimarea intervalului în bărbat adult canadian (vezi Anexa Tabelul B‑8). Scorul de
care se prognozează să se găsească scorul real la test al 30 la subscala de evaluare socială şi cel de 36 la subscala
acestuia. Din moment ce un singur scor reprezintă doar un ambiguitate produc cote T de 44 şi respectiv 50.
singur eşantion de comportament, nu putem presupune în Folosind ecuaţia dată anterior, erorile standard de
mod necesar că acesta reprezintă scorul real la test. Factori măsură pentru aceste cote T ar fi 3,32 pentru subscala de
precum nivelul motivaţiei şi distractorii din timpul testării evaluare socială şi 2,87 pentru subscala ambiguitate. Pe
pot da naştere unor erori de măsură, care pot fi reponsabile baza acestor ESM, este obţinut un interval de încredere
între 40,68 şi 47,32 pentru subscala de evaluare socială
30 EMAS

şi un interval de încredere între 47,13 şi 52,87 pentru săptămână după terminarea celor trei luni de psihoterapie
subscala ambiguitate. Din moment ce aceste două intervale psihodinamică.
de încredere pentru cele două cote T nu se suprapun, se În cadrul primei sesiuni de evaluare, Anita a înregistrat
poate presupune că diferenţa dintre cele două subscale este un scor total al anxietăţii ca stare mult peste medie
semnificativă. (EMAS‑S‑TOT: scor brut = 50, cotă T = 67, centil = 96).
De asemenea, s‑au constatat niveluri ale anxietăţii ca
I.4.3.3. Analiza pattern‑urilor trăsătură în situaţii de evaluare socială uşor peste medie
Ultima metodă de analiză a profilurilor discutată aici (EMAS‑T‑ES: scor brut = 55, cotă T = 59, centil = 82) şi
se referă la analiza pattern‑urilor punctelor de maxim şi niveluri ale anxietăţii ca trăsătură în situaţii ambigue foarte
de minim ale profilului respondentului. În timpul analizării mult peste medie (EMAS‑T‑AM: scor brut = 63, cotă T
profilurilor trebuie luate în considerare regulile de decizie = 75, centil = 99). Au fost puse în evidenţă scoruri uşor
fundamentate statistic, legate de intervalele de încredere. peste medie la scala de anxietate ca trăsătură în situaţii de
Studiile de caz prezentate în acest capitol ilustrează exemple rutină zilnică (EMAS‑T‑RZ: scor brut = 25, cotă T = 56,
de profiluri care furnizează informaţii importante legate de centil = 73) şi scoruri mult sub medie la scala de anxietate
pattern‑ul stresului şi al anxietăţii pentru diferite populaţii ca trăsătură în situaţii de pericol fizic (EMAS‑T‑PF: scor
şi categorii de diagnostic. Deşi sunt necesare cercetări brut = 35, cotă T = 26, centil = 0). Au fost identificate
suplimentare asupra variaţiei pattern‑urilor profilurilor scoruri mari ale percepţiei ameninţării în situaţia de testare
aparţinând respondenţilor din populaţiile clinice, au fost (EMAS‑P‑5: scor brut = 5, cotă T = 70, centil = 97). Aceste
identificate puncte de maxim şi de minim ale profilurilor scoruri au fost consistente cu descrierile Anitei, ca fiind
care diferenţiază populaţiile clinice de cele nonclinice în general anxioasă şi ca resimţind anxietate atât la nivel
(i.e. un nivel mai crescut al anxietăţii ca trăsătură în psihologic, cât şi somatic. De asemenea, scorurile au fost
situaţii de rutină zilnică caracterizează mai mult profilurile consistente cu istoricul ei de anxietate din situaţiile de
respondenţilor din cadrul populaţiilor clinice decât cele ale examinare, cu reacţiile ei la moartea tatălui şi cu acuzele
repondenţilor din populaţiile nonclinice). sale de stres din timpul desfăşurării unei multitudini de
evenimente cotidiene.
I.4.4. Studii de caz După cum a fost menţionat anterior, testarea a fost
repetată la o săptămână după încheierea tratamentului. Cu
În acestă secţiune, sunt prezentate patru studii de acestă ocazie, Anita a înregistrat niveluri uşor peste medie
caz cu scopul de demonstra potenţialele aplicaţii clinice ale stării de anxietate totală (EMAS‑S‑TOT: scor brut = 33,
şi în cercetare ale scalelor EMAS. Pentru a asigura cotă T = 60, centil = 84) şi ale anxietăţii ca trăsătură în
confidenţialitatea, în cadrul fiecărui studiu de caz, numele şi situaţii de evaluare socială (EMAS‑T‑ES: scor brut = 50,
datele de identifcare ale respondentului au fost modificate. cotă T = 52, centil = 58). A fost identificat, de asemenea,
un nivel peste medie al anxietăţii ca trăsătură în situaţii
Cazul A: O femeie care manifestă reacţii de de ambiguitate (EMAS‑T‑AM: scor brut = 52, cotă T = 61,
centil = 86) şi un scor mediu al anxietăţii ca trăsătură în
anxietate la un eveniment traumatic
situaţii de rutină zilnică (EMAS‑T‑RZ: scor brut = 23, cotă
Anita Jones este o femeie de 34 de ani, căsătorită de
T = 53, centil = 62).
11 ani. Din această căsătorie nu a rezultat niciun copil.
Scorul obţinut de Anita la dimensiunea anxietate ca
La momentul evaluării, urma un program de masterat
trăsătură în situaţii de pericol fizic a fost foarte scăzut
în asistenţă socială, după ce a absolvit un program de
(EMAS‑T‑PF: scor brut = 35, cotă T = 26, centil = 0).
masterat într‑un alt domeniu. Simptomele sale includeau
Percepţia sa asupra măsurii în care situaţia este stresantă a
atacuri de anxietate, agitaţie şi îngrijorări constante legate
fost uşor sub medie, corespunzând răspunsului său conform
de detaliile rutinei din viaţa de zi cu zi. Adesea se trezea în
căruia situaţia „nu este deloc ameninţătoare” (EMAS‑P‑5:
timpul nopţii şi se simţea îngrijorată şi anxioasă în legătură
scor brut = 1, cotă T = 45, centil = 31). Indicatorii unei
cu toate sarcinile din ziua următoare. Aceste simptome au
reduceri în nivelul anxietăţii ca stare şi ca trăsătură sunt
fost accelerate de moartea tatălui său, cu patru luni înainte
consistenţi atât cu declaraţiile Anitei, cât şi cu impresiile
de începerea terapiei. Cu trei ani în urmă, Anita a beneficiat
psihoterapeutului, conform cărora Anita pare considerabil
de tratament pentru o scurtă perioadă de timp – mai întâi
mai puţin anxioasă la terminarea tratamentului decât la
terapie comportamentală, apoi psihoterapie psihodinamică
începutul acestuia.
– pentru anxietate severă în situaţiile de examinare din
De asemenea, este interesant de remarcat faptul că cea
timpul facultăţii. A răspuns bine la cel din urmă tratament
mai vizibilă schimbare din cadrul unei scale s‑a produs în
şi a descris niveluri mult mai scăzute ale anxietăţii faţă de
privinţa anxietăţii ca trăsătură în situaţii de ambiguitate
examinare.
(EMAS‑T‑AM), ceea ce reflectă impresia terapeutului că
Nivelurile de anxietate ca stare şi ca trăsătură ale
tratamentul a ajutat‑o pe Anita să facă faţă traumei produse
Anitei au fost evaluate cu ajutorul scalelor EMAS de
de moartea tatălui său. Reducerea nivelului de anxietate
două ori. Prima evaluare a fost realizată chiar înainte de
ca stare şi ca trăsătură este susţinută şi de modificarea
iniţierea tratamentului, iar a doua evaluare a avut loc la o
scorurilor referitoare la măsura în care situaţia este
Interpretarea şi utilizarea rezultatelor la scalele EMAS 31

Tabelul I.6
Mediile, abaterile standard şi erorile standard de măsură ale scalei EMAS-S

Medii Abateri standard Erori


standard de măsură
Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin
Studenţi din SUA
(243 bărbaţi, 352 femei)
Cognitiv 15,89 14,51 6,32 4,98 2,36 2,05
Emoţional-fiziologic 16,52 14,71 6,49 5,03 2,34 2,13
Total 32,41 29,22 11,78 9,14 3,33 3,03
Adulţi din SUA
(101 bărbaţi, 100 femei)
Cognitiv 13,86 13,93 5,07 5,90 1,76 1,87
Emoţional-fiziologic 13,23 12,90 4,32 5,37 1,78 1,70
Total 27,09 26,83 8,64 10,48 2,59 2,57
Adolescenţi din Canada
(130 băieţi, 127 fete)
Cognitiv 15,54 18,06 5,57 7,39 2,36 2,56
Emoţional-fiziologic 14,50 15,21 4,94 5,85 1,98 2,27
Total 30,04 33,28 9,34 12,21 3,24 3,45
Studenţi din Canada
(141 bărbaţi, 334 femei)
Cognitiv 16,25 15,72 7,55 6,55 2,39 2,17
Emoţional-fiziologic 15,26 14,58 5,88 5,70 2,28 2,06
Total 31,51 30,30 12,39 11,24 3,50 3,18
Adulţi din Canada
(161 bărbaţi, 160 femei)
Cognitiv 15,86 15,26 6,76 6,38 2,44 2,12
Emoţional-fiziologic 15,48 14,86 5,60 4,98 2,24 2,34
Total 31,34 30,12 11,43 10,65 3,43 3,20

percepută ca fiind stresantă. În general, scorurile la scalele identificat un nivel peste medie al anxietăţii ca trăsătură în
EMAS susţin concluzia conform căreia tratamentul de situaţii de evaluare socială (EMAS‑T‑ES: scor brut = 52,
scurtă durată a avut un succes moderat. Profilul Anitei este cotă T = 62, centil = 88) şi niveluri medii ale anxietăţii
ilustrat în Figura I.12. ca trăsătură în situaţii de ambiguitate (EMAS‑T‑AM:
scor brut = 40, cotă T = 52, centil = 58). A înregistrat
Cazul B: Un adolescent cu anxietate în situaţiile scoruri sub medie la subscala EMAS‑T referitoare la
de testare pericolul fizic (EMAS‑T‑PF: scor brut = 30, cotă T = 34,
Alexander Gist este un adolescent canadian de 14 ani, centil = 5) şi la subscala EMAS‑T referitoare la rutinele
la momentul evaluării fiind elev în clasa a noua. A fost zilnice (EMAS‑T‑RZ: scor brut = 16, cotă T = 35, centil
trimis de către profesorul său care era îngrijorat de nevoia = 7). Percepţia lui Alexander asupra nivelului ameninţării
imperioasă a lui Alexander de acceptare socială şi de stima resimţit în situaţia de evaluare (EMAS‑P‑5: scor brut = 1,
de sine scăzută a acestuia. Alexander este singur la părinţi. cotă T = 44, centil = 27) s‑a situat uşor sub medie, ceea
Pare a fi puternic ataşat de părinţi şi prezintă o nevoie ce corespunde cu răspunsul dat şi anume că nu se simte
crescută de a fi acceptat de aceştia. Într‑un interviu, părinţii „deloc” ameninţat în situaţia de evaluare.
săi au recunoscut faptul că au aşteptări foarte ridicate faţă Aceste măsurători au fost repetate cu două zile înainte
de Alexander şi că au fost chiar dezamăgiţi de notele sale de examenul de matematică. În cadrul acestei şedinţe de
peste medie. evaluare, scorurile obţinute indică un pattern similar al
Alexander a fost evaluat în privinţa anxietăţii ca stare rezultatelor la EMAS‑T. În schimb, anxietatea ca stare a
şi ca trăsătură în trei momente diferite din preajma datei crescut în mod dramatic, după cum arată şi scorul total
examenului final de matematică. De fiecare dată, Alexander la EMAS‑S (EMAS‑S‑TOT: scor brut = 54, cotă T = 74,
a completat toate cele trei scale (EMAS‑S, EMAS‑T şi centil = 99), atunci când se face o comparaţie cu rezultatele
EMAS‑P). obţinute în prima şedinţă de evaluare. În plus, a fost relevat
În prima şedinţă de evaluare, cu trei săptămâni înainte faptul că Alexander vede situaţia de examinare ca fiind
de examenul de matematică, Alexander a obţinut niveluri puternic ameninţătoare, după cum arată şi răspunsul său
medii ale stării generale de anxietate (EMAS‑S‑TOT: scor la EMAS‑P (EMAS‑P‑5: scor brut = 5, cotă T = 68, centil
brut = 29, cotă T = 51, centil = 54). De asemenea, a fost = 96).
32 EMAS

Tabelul I.7
Mediile, abaterile standard şi erorile standard de măsură ale scalei EMAS-T

Medii Abateri standard Erori


standard de măsură
Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin
Studenţi din SUA
(241 bărbaţi, 347 femei)
Evaluare socială 42,68 45,90 11,48 12,04 3,44 3,19
Pericol fizic 52,91 61,72 11,94 11,04 3,38 2,70
Ambiguitate 42,11 45,33 10.59 11,10 3,00 2,94
Rutine zilnice 24,84 23,72 7,98 7,70 2,76 2,67

Adulţi din SUA


(103 bărbaţi, 100 femei)
Evaluare socială 39,41 45,17 12,45 12,35 3,05 3,27
Pericol fizic 56,56 61,63 13,06 9,77 3,20 2,93
Ambiguitate 37,58 41,66 10,76 9,11 2,85 2,73
Rutine zilnice 23,65 22,60 8,04 8,04 2,90 2,41
Adolescenţi din Canada
(102 băieţi, 127 fete)
Evaluare socială 39,79 43,77 10,06 12,17 3,48 3,44
Pericol fizic 50,81 56,91 12,44 11,23 3,52 3,38
Ambiguitate 38,88 41,70 11,16 10,63 3,16 3,36
Rutine zilnice 25,22 25,18 6,93 7,29 2,94 2,92

Studenţi din Canada


(165 bărbaţi, 368 femei)
Evaluare socială 42,31 47,63 11,80 11,88 3,12 3,14
Pericol fizic 53,84 64,07 11,61 9,70 3,07 2,57
Ambiguitate 39,46 42,60 10,44 11,02 2,95 2,70
Rutine zilnice 25,05 24,49 8,27 8,85 2,74 2,66

Adulţi din Canada


(161 bărbaţi, 160 femei)
Evaluare socială 39,45 41,95 13,57 13,24 3,32 3,24
Pericol fizic 51,81 59,11 12,85 13,07 3,15 2,92
Ambiguitate 36,52 39,46 11,70 11,68 2,87 2,86
Rutine zilnice 25,22 23,61 9,23 8,29 2,92 2,75

Pentru a sumariza, în cazul lui Alexander, a fost fost trimisă înspre serviciile de sănătate publică, datorită
identificată o interacţiune semnificativă între nivelul pierderii masive în greutate din momentul admiterii la
anxietăţii ca trăsătură în situaţii de evaluare socială şi în universitate.
situaţii de examinare. Această interacţiune a condus la Prietenii apropiaţi ai lui Helen au declarat că aceasta
schimbări ale nivelului anxietăţii ca stare. nu i‑a însoţit niciodată în timpul meselor luate împreună şi
La trei săptămâni după examinare, instrumentele au că a devenit din ce în ce mai retrasă. De asemenea, Helen a
fost din nou aplicate. Aceste rezultate au fost aproape adoptat un regim excesiv de exerciţii fizice. La momentul
identice cu cele din prima şedinţă de examinare. evaluării, Helen, care are 1,52 m, cântărea 40 kg. Într‑un
În concluzie, Alexander prezintă niveluri crescute interviu, Helen a recunoscut că era îngrijorată de greutatea
ale anxietăţii ca trăsătură în situaţii de evaluare socială. sa, dar a spus că i‑ar plăcea să mai slăbească „doar câteva
Nivelul anxietăţii ca stare a lui Alexander creşte în situaţii kilograme”.
de evaluare socială, probabil datorită perceperii ameninţării Helen a fost evaluată în privinţa anxietăţii ca stare şi ca
interpersonale şi a încrederii scăzute în propriile forţe. trăsătură de două ori. În timpul primei şedinţe de evaluare,
Profilul lui Alexander este prezentat în Figura I.13. ea a completat scalele EMAS‑S, EMAS‑T şi EMAS‑P.
Scorurile obţinute au arătat existenţa unor niveluri uşor sub
Cazul C: Un adult tânăr cu anorexie nervoasă medie ale dimensiunii cognitive (EMAS‑T‑C: scor brut = 11,
Helen Mikel este o studentă de 20 de ani care a cotă T = 44, centil = 27), un nivel peste medie al anxietăţii
frecventat primul an la o universitate situată la 200 de mile ca trăsătură în situaţii de evaluare socială (EMAS‑T‑ES:
depărtare de casa părinţilor ei. Ea a locuit în campus şi a scor brut = 59, cotă T = 60, centil = 84) şi scoruri uşor peste
Interpretarea şi utilizarea rezultatelor la scalele EMAS 33

Tabelul I.8
Mediile şi abaterile standard ale scalei EMAS-P

Medii Abateri standard

Masculin Feminin Masculin Feminin


Studenţi din SUA
(242 bărbaţi, 348 femei)
Evaluare socială 2,9 2,8 1,1 1,1
Pericol fizic 1,9 2,1 1,2 1,5
Ambiguitate 2,9 3,1 1,1 1,2
Rutine zilnice 2,9 2,8 1,3 1,3
Ameninţare 1,6 1,5 1,0 0,9

Adulţi din SUA


(105 bărbaţi, 97 femei)
Evaluare socială 2,5 2,6 1,3 1,3
Pericol fizic 1,7 2,0 1,2 1,5
Ambiguitate 2,6 2,3 1,1 1,1
Rutine zilnice 3,0 3,0 1,4 1,5
Ameninţare 1,3 1,3 0,7 0,6

Adolescenţi din Canada


(80 băieţi, 127 fete)
Evaluare socială 2,6 3,1 1,2 1,3
Pericol fizic 1,9 1,9 1,1 1,1
Ambiguitate 2,7 2,5 1,2 1,2
Rutine zilnice 3,1 3,2 1,5 1,2
Ameninţare 1,5 1,6 0,9 0,9

Studenţi din Canada


(140 bărbaţi, 332 femei)
Evaluare socială 2,4 2,6 1,2 1,3
Pericol fizic 1,6 1,6 1,1 1,1
Ambiguitate 2,5 2,3 1,2 1,1
Rutine zilnice 2,8 3,3 1,3 1,2
Ameninţare 1,4 1,4 0,8 0,8

Adulţi din Canada


(103 bărbaţi, 116 femei)
Evaluare socială 2,4 2,5 1,2 1,1
Pericol fizic 1,6 1,7 1,2 1,2
Ambiguitate 2,7 2,9 1,2 1,2
Rutine zilnice 2,8 2,5 1,3 1,3
Ameninţare 1,5 1,6 0,9 1,0

medie ale anxietăţii ca trăsătură în situaţii de rutină zilnică În timpul celei de‑a doua şedinţe de evaluare, Helen
(EMAS‑T‑RZ: scor brut = 38, cotă T = 66, centil = 95). a fost informată că intervievatorul va lua masa împreună
Au fost identificate scoruri uşor sub medie la cu ea, după ce va completa scalele. Helen a completat cele
scala de anxietate ca trăsătură în situaţii de pericol fizic trei scale EMAS cu o oră înaintea mesei. A fost identificat
(EMAS‑T‑PF: scor brut = 44, cotă T = 35, centil = 7) şi un pattern similar al anxietăţii ca trăsătură, însă nivelul
scoruri mult sub medie la anxietatea ca trăsătură în situaţii anxietăţii ca stare a crescut dramatic (EMAS‑S‑C: scor brut
de ambiguitate (EMAS‑T‑AM: scor brut = 28, cotă T = 34, = 36, cotă T = 82, centil = 99) în comparaţie cu rezultatele
centil = 5). Percepţia sa asupra măsurii în care situaţia din prima şedinţă de evaluare. După cum evidenţiază
reprezintă o evaluare socială (EMAS‑P‑1: scor brut răspunsurile la scala EMAS‑P, Helen a interpretat
= 1, cotă T = 36, centil = 8) a fost scăzută. Acest lucru posibilitatea de a lua masa împreună cu intervievatorul ca
corespunde cu afirmaţia conform căreia situaţia de testare fiind generatoare de anxietate.
nu a fost „deloc” una de evaluare socială. Răspunsurile date de Helen au indicat faptul că aceasta
este destul de îngrijorată de greutatea ei.
34 EMAS

Figura I.12
Profilul pentru studiul de caz A
Interpretarea şi utilizarea rezultatelor la scalele EMAS 35

Figura I.13
Profilul pentru studiul de caz B
36 EMAS

Figura I.14
Profilul pentru studiul de caz C
Interpretarea şi utilizarea rezultatelor la scalele EMAS 37

În situaţiile legate de mâncare şi de posibilitatea de a evenimente sociale). Devenea din ce în ce mai dependentă
mânca, modificările stării de anxietate sunt semnificative. de soţul şi de mama sa ca însoţitori în majoritatea situaţiilor
Lui Helen i‑a fost recomandată urmarea unui tratament sociale. Totodată, Ellen descria sentimente de spaimă şi
într‑o clinică specializată în tratarea tulburărilor de îngrijorare considerabilă, legate de atacuri, iar această
comportament alimentar. Profilul ei este prezentat în anxietate anticipatorie cronică a condus la perioade
Figura I.14. frecvente de insomnie. A consultat medici neurologi
şi cardiologi, dar fără succes. A fost diagnosticată cu
Cazul D: O femeie cu atacuri de panică tulburare de panică, potrivit criteriilor celei de‑a treia ediţii
Ellen Wothbred este o femeie casnică de 34 de ani, care a Manualului de Diagnostic şi Tratament al Tulburărilor
lucrează ca secretară cu jumătate de normă la o companie Mentale (American Psychiatric Association, 1978).
de brokeraj. Îşi descrie căsnicia sa de 14 ani ca fiind stabilă În timpul şedinţei de evaluare, Ellen a completat o
şi are doi copii mici. Nu a fost niciodată tratată pentru vreo baterie de teste psihometrice, inclusiv scalele EMAS.
tulburare psihiatrică sau pentru vreo boală severă. S‑a constatat că toate scorurile la subscalele EMAS au
Medicul de familie i‑a recomandat lui Ellen o clinică fost ridicate, în comparaţie cu etalonul pentru populaţia
specializată în tratarea tulburării de panică. Aceasta spunea adultă. Scorurile înregistrate la scala de anxietate ca stare
că suferă de pe urma unor „vrăji”, în timpul cărora spunea (EMAS‑S‑C: scor brut = 33, cotă T = 71, centil = 98;
că experienţiază o serie de simptome somatice, precum EMAS‑S‑EF: scor brut = 31, cotă T = 71, centil = 98) şi la
palpitaţii, dificultăţi de respiraţie, greaţă sau ameţeală. De subscalele referitoare la evaluarea socială şi la ambiguitate
asemenea, descria stări de teamă legate de a nu înnebuni ale scalei de anxietate ca trăsătură (EMAS‑T‑ES: scor brut
sau de a o lua razna, deşi, după spusele ei, în realitate nu a = 71, cotă T = 73, centil = 98; EMAS‑T‑AM: scor brut =
făcut nimic iraţional sau bizar în timpul unui atac. Ellen a 59, cotă T = 70, centil = 97) au fost extrem de ridicate.
explicat că atacurile durau rareori mai mult de 15 minute şi Nivelul crescut al axietăţii ca stare nu a fost surprinzător,
că, de regulă, apăreau în mod spontan, „din senin”. Spunea, datorită anxietăţii cronice nespecifice a lui Ellen şi
de asemenea, că aceste vrăji au început de la vârsta de 21 datorită faptului că Ellen era la prima sa vizită la o clinică
de ani şi că de atunci au tot apărut şi dispărut, deşi în ultimii psihologică. Scorurile mari obţinute la cele două scale ale
ani au devenit mai frecvente, de multe ori mai des decât de anxietăţii ca trăsătură au fost, de asemenea, în concordanţă
două ori pe săptămână. cu tipul tulburării sale. Ellen manifesta o teamă intensă,
Ellen a dorit să fie tratată ambulatoriu, de teamă să nu legată de posibilitatea de a fi „descoperită” de ceilalţi
fie „internată la spitalul de nebuni” în timpul unuia dintre sau de a se umili în public, precum şi o nelinişte extremă
atacurile ei. A început să evite din ce în ce mai mult situaţiile faţă de expunerea la situaţii noi, în care nu era sigură de
din care credea că ar fi dificil să scape în timpul unui atac posibilitatea unei ieşiri. Profilul lui Ellen este prezentat în
(de exemplu, mijloacele de transport în comun şi anumite Figura I.15.
38 EMAS

Figura I.15
Profilul pentru studiul de caz D
CAPITOLUL I.5
ELABORAREA ŞI STANDARDIZAREA SCALELOR EMAS

Scalele EMAS au fost derivate din şi construite în multidimensională a anxietăţii ca trăsătură, bazat pe tipul
conformitate cu modelul interacţionist al anxietăţii (Endler, de ameninţare situaţională.
1975, 198. 1983). În procesul de construcţie şi revizuire Endler şi Okada (1974, 1975) au construit Inventarul
a testului au fost folosite abordări raţionale, teoretice şi Situaţie‑Răspuns de evaluare a anxietăţii ca trăsătură
empirice. generală (Situation‑Response Inventory of General
Prima componentă elaborată a fost scala de evaluare Trait Anxiousness (S‑R GTA), pentru a măsura cele
multidimensională a anxietăţii ca trăsătură. Endler, Hunt trei dimensiuni situaţionale ale anxietăţii ca trăsătură
şi Rosenstein (1962) au analizat semnificaţiile evaluărilor identificate de Endler et al. (1962). Au fost create descrieri
unor trăsături comune şi au aplicat această analiză în cazul ale unor tipuri generale de situaţii, pentru a reprezenta
anxietăţii. Pe baza acestor analize, au creat Inventarul fiecare dintre dimensiuni (interpersonală, legată de
situaţie‑răspuns (S‑R) al anxietăţii (Situation‑Response pericolul fizic şi de ambiguitate). A fost creată o a patra
Inventory of Anxiousness), care evalua anxietatea în dimensiune pentru a evalua anxietatea în situaţii inofensive
diverse situaţii şi care, la drept vorbind, nu diferenţia sau de rutină zilnică. Pentru fiecare situaţie, au fost oferite
între anxietatea ca stare şi anxietatea ca trăsătură. Acest nouă modalităţi de răspuns. Aceste modalităţi de răspuns
instrument de evaluare conţinea decrierile verbale a 11 au fost selectate pentru a le reprezenta pe cele indicate
situaţii alese „pe baza unei încercări intuitive de a selecta de analiza factorială a răspunsurilor din studiul anterior
o varietate de situaţii care, prin intermediul experienţelor (Endler et al., 1962), adică distresul (evitarea, reactivitatea
directe sau indirecte, să fie familiare majorităţii studenţilor fiziologică) şi emoţiile pozitive (abordarea). În plus, aceste
din primul şi ultimul an, această varietate incluzând atât modalităţi de răspuns au fost selectate pentru a fi adecvate
situaţii sociale, cât şi nonsociale şi care să varieze de la diferitelor situaţii şi pentru a fi uşor înţelese de o gamă
situaţii inofensive la unele foarte ameninţătoare” (Endler variată de respondenţi. Toate modalităţile de răspuns au
et al., 1962, p. 5). Pentru fiecare situaţie, erau prezentate fost evaluate pe scale în cinci puncte şi în care direcţia
14 modalităţi de răspuns. Aceste moduri de răspuns erau ancorelor scalei este inversată în cazul unor itemi, pentru
selectate astfel încât (a) să reprezinte atât emoţii pozitive, a controla răspunsurile aleatorii. Informaţiile legate de
cât şi negative (Endler et al., 1962, p. 5), (b) să ilustreze eşantioane, fidelitate şi validitate pentru studenţi şi adulţi
percepţiile subiecţilor asupra răspunsurilor fiziologice şi normali şi pentru pacienţi clinici sunt furnizate de Endler
(c) să includă itemii din MMPI (Hathaway & Meehl, 1951) şi Okada (1974, 1975).
şi din Scala Taylor de anxietate manifestă (Taylor Manifest În general, coeficienţii alpha pentru cele patru
Anxiety Scale‑Taylor, 1953) care au fost identificaţi ca dimensiuni ale anxietăţii ca trăsătură variază de la 0,62,
fiind relevanţi pentru diagnostic. Endler et al. (1962) au pentru rutinele zilnice, la 0,86, pentru ameninţarea din
administrat Inventarul de anxietate S‑R unui număr de situaţii de ambiguitate. Pentru eşantioanele formate
236 studenţi de sex masculin şi de sex feminin. Pentru a din adulţi şi studenţi normali, intercorelaţiile dintre
explora structura factorială a scalei, răspunsurile anxioase dimensiunile anxietăţii ca trăsătură au luat valori moderate
au fost adunate în cazul fiecărei situaţii, iar intercorelaţiile şi scăzute. În mod specific, intercorelaţiile dintre anxietatea
dintre aceste scale situaţionale au fost supuse analizei ca trăsătură din situaţii interpersonale şi cea în situaţii de
factoriale. Au reieşit trei factori: situaţii interpersonale, pericol fizic au variat între 0,08 şi 0,35; între anxietatea
situaţii de pericol personal legat de elemente neînsufleţite interpersonală şi aceea din situaţii de rutină zilnică, între
şi situaţii ambigue. Aceste rezultate ale analizei factoriale 0,18 şi 0,35; între pericolul fizic şi ambiguitate, intervalul
au furnizat baza pentru crearea unui instrument de evaluare este între 0,24 şi 0,34; cel dintre pericolul fizic şi rutină
40 EMAS

zilnică, între 0,01 şi 0,08, iar valorile intercorelaţiilor componente: o componentă cognitivă şi o componentă
dintre ambiguitate şi rutina zilnică au fost între 0,05 şi 0,11. emoţional‑fiziologică. Scala PARQ a fost creată pentru
Pentru eşantioanele clinice, intercorelaţiile dintre scale a măsura aceste două dimensiuni printr‑un număr egal
au avut valori puţin mai ridicate. Studiile de validitate, de itemi pentru fiecare componentă. Dimensiunea
sumarizate în capitolul I.6 al acestui manual, susţin ideea emoţional‑fiziologică includea itemi de răspuns care se
conform căreia această scală este un instrument adecvat focalizau asupra experimentării arousal‑ului fiziologic
pentru evaluarea multidimensională a anxietăţii şi pentru – de exemplu, „respiraţia este neregulată” şi „inima bate
testarea ipotezelor diferenţiale. mai repede”. Subscala cognitivă includea itemi care se
În urma unei revizuiri ulterioare a S‑R GTA (Endler, focalizau asupra auto‑evaluărilor şi asupra îngrijorărilor
1980, 1983) a fost adăugată o a cincea dimensiune – legate de propria persoană – de exemplu, „mă simt
anxietatea ca trăsătură legată de evaluarea socială – evaluată îngrijorat (ă)” şi „nu pot să mă concentrez asupra sarcinilor
prin raportarea la situaţii în care individul este observat, mele” (Endler, 1980). Scala PARQ a beneficiat de patru
evaluat sau judecat de alţii. În plus, au fost adăugate şase revizuiri. Cu fiecare revizuire, itemii au fost construiţi
noi modalităţi de răspuns (obţinându‑se un total de 15), astfel încât să evalueze atât aspectele cognitive, cât şi
pentru a îmbunătăţi stabilitatea dimensiunilor. Aşadar, scala cele emoţional‑fiziologice. Aceşti itemi au fost ulterior
S‑R GTA revizuită avea cinci dimensiuni situaţionale şi 15 revizuiţi de studenţi şi absolvenţi de universitate, care
modalităţi de răspuns, totalizând un număr de 75 de itemi. au evaluat itemii din perspectiva relevanţei lor pentru
Informaţiile psihometrice pentru scala S‑R GTA revizuită ficare dimensiune a anxietăţii ca stare. Itemii care au fost
sunt prezentate de Flood şi Endler (1980) şi Endler (1983). consideraţi relevanţi pentru o dimensiune şi mai puţin
Cercetări suplimentare (Endler, 1983) au sugerat faptul relevanţi pentru alta au fost incluşi la fiecare revizuire a
că evaluarea socială este una dintre cele mai proeminente scalei PARQ. Ulterior, fiecare variantă revizuită a fost
componente ale situaţiilor interpersonale. S‑a concluzionat administrată unor grupuri de adulţi şi studenţi normali şi
aşadar că includerea unei dimensiuni interpersonale unor pacienţi clinici. În procesul de construire a variantei
separate este redundantă. Forma curentă prin care se curente a scalei EMAS de anxietate ca stare, peste 2000 de
evaluează anxietatea ca trăsătură, scala EMAS‑T, are patru participanţi la cercetare au completat una dintre versiunile
dimensiuni situaţionale (evaluare socială, pericol fizic, PARQ. Ca parte a construcţiei testului, au fost efectuate
ambiguitate şi rutine zilnice) şi 15 modalităţi de răspuns corelaţii între fiecare item şi scala compusă din restul
pentru un total de 60 de itemi. itemilor şi analize factoriale, în scopul clarificării structurii
Primul instrument de evaluare creat pentru măsurarea dimensiunilor instrumentului de evaluare a anxietăţii
anxietăţii ca stare a fost Chestionarul reacţiilor ca stare. Rezultatele acestor analize sunt prezentate în
comportamentale (Behavioral Reactions Questionnaire capitolul I.6.
– BRQ) (Hoy & Endler, 1969). Formularul de evaluare a Modelul interacţionist al personalităţii (Endler,
fost derivat din Inventarul de anxietate S‑R (S‑R Inventory 1983; Endler & Magnusson, 1976c) subliniază faptul că
of Anxiousness) şi conţinea şapte itemi cu răspunsuri semnificaţia psihologică a unei situaţii, aşa cum este ea
evaluate pe o scală în cinci puncte. Aceşti şapte itemi percepută de către un individ, este un determinant important
evaluau reactivitatea fiziologică percepută prin întrebarea al comportamentului acestuia. Aşadar, era nevoie de un
respondenţilor despre modul în care se simt în acel moment. instrument rapid care să măsoare percepţia individului
Scala BRQ a fost ulterior extinsă prin includerea a 21 asupra tipului şi a intensităţii ameninţării într‑o anumită
de modalităţi de răspuns, pentru a‑i îmbunătăţi stabilitatea situaţie. Flood şi Endler (1980) au conceput Chestionarul
şi pentru a cuprinde o plajă mai largă de reacţii anxioase. percepţiilor asupra evenimentelor competitive (Perceptions
Scala BRQ revizuită a fost administrată unui lot de 159 of Competitive Events Questionnaire ‑ PCE) pentru a
de studenţi suedezi şi 74 de studenţi canadieni (Endler & evalua percepţiile participanţilor asupra unei competiţii de
Magnusson, 1976b; Endler, Magnusson, Ekehammar & atletism. Chestionarul PCE era compus din patru itemi care
Okada, 1976). Coeficienţii de fidelitate alpha pentru BRQ evaluau măsura în care o situaţie este percepută ca fiind
total variază între 0,82 şi 0,96. Analizele factoriale ale periculoasă din punct de vedere interpersonal, periculoasă
celor 21 scale de răspuns au sugerat faptul că instrumentul din punct de vedere fizic, ambiguă sau evaluativă.
de măsură a anxietăţii ca stare este multidimensional. Formularul de evaluare a percepţiilor asupra situaţiilor
În general, itemii BRQ s‑au dovedit a fi relaţionaţi cu (Perception of Situations Rating Form – PSRF) a fost
simptomele fizice ale distresului, care au încărcat un factor dezvoltat pe baza revizuirilor instrumentului anterior şi a
diferit de cel legat de distresul psihic sau cognitiv. fost construit astfel încât să fie congruent cu dimensiunile
Rezultatele empirice ale studiilor transculturale, anxietăţii vizate de formularul de evaluare a anxietăţii ca
alături de propunerile teoretice ale lui Sarason (1975a, trăsătură. Aşadar, scala curentă de evaluare a percepţiilor
1975b) şi Wine (1971), conform cărora anxietatea ca asupra situaţiilor, EMAS‑P, este formată din patru itemi,
stare este multidimensională, au condus la construirea care sunt evaluaţi în funcţie de măsura în care o situaţie
Chestionarului reacţiilor afective prezente (Present Affect specifică este percepută ca fiind: (a) o situaţie de evaluare
Reactions Questionnaire – PARQ). S‑a ajuns la concluzia socială, (b) o situaţie care reprezintă un pericol fizic, (c) o
că anxietatea ca stare este formată din cel puţin două
Elaborarea şi standardizarea scalelor EMAS 41

situaţie ambiguă sau (d) o situaţie de rutină zilnică. Un al şi cei 100 de sex feminin din SUA, cu vârste cuprinse
cincilea item evaluează intensitatea ameninţării percepute. între 18 şi 79, au fost recrutaţi din Dayton, Ohio şi din
Schenectady, statul New York. Cei 161 de bărbaţi adulţi
I.5.1. Descrierea eşantioanelor de şi cele 160 de femei adulte din Canada, cu vârste cuprinse
standardizare între 16 şi 64 de ani au fost recrutaţi din cadrul Ontario
Science Center din Toronto, Canada. Cei 243 de studenţi şi
cele 352 de studente din SUA, cu vârste între 17 şi 65 de ani
Pentru a obţine date pentru etalonare care să poată – eşantionul a inclus studenţi majori – au fost recrutaţi din
fi generalizate la diferite populaţii, scalele EMAS au fost cadrul cursurilor Universităţii de stat Wright din Dayton,
administrate unui număr de aproape 1900 de respondenţi Ohio şi de la Colegiul Union din Schenectady, statul New
din diferite grupe de vârstă, atât din Statele Unite ale York. Cei 166 de bărbaţi şi 368 de femei care au făcut parte
Americii, cât şi din Canada. Diferitele eşantioane au fost din grupul studenţilor canadieni, cu vârste între 17 şi 43 de
combinate, prin examinarea datelor normative, pentru ani, au fost recrutaţi din cadrul cursurilor de zi şi de seară
a obţine cinci grupe de populaţie pe care s‑a realizat ale Universităţii York din Toronto. Cei 102 băieţi şi cele
standardizarea: adulţi din SUA, adulţi din Canada, studenţi 127 de fete adolescente, cu vârste cuprinse între 15 şi 20
din SUA, studenţi din Canada şi adolescenţi canadieni. de ani, au fost recrutaţi din cadrul unor licee din Toronto
(Vezi Tabelul I.4 din capitolul 2, pentru informaţii şi Peterborough, Canada, care au reprezentat atât populaţii
generale despre eşantioanele folosite pentru realizarea urbane, cât şi rurale.
standardizării). Cei 103 respondenţi adulţi de sex masculin
CAPITOLUL I.6
PROPRIETĂŢI PSIHOMETRICE

Acest capitol pune în discuţie proprietăţile americani, bărbaţii au obţinut scoruri semnificativ mai
psihometrice ale datelor utilizate la etalonare şi prezintă mari (p < 0,001) decât femeile la cele două subscale şi la
dovezile referitoare la fidelitatea şi validitatea scalelor scala care măsoară starea de anxietate totală. Adolescentele
EMAS. Prima parte a capitolului discută despre datele din Canada au înregistrat scoruri semnificativ mai mari la
de etalonare. Următoarea secţiune abordează consistenţa subscala cognitivă (p < 0,01) şi la scala totală de anxietate
internă şi fidelitatea test‑retest a scalelor. Ultima parte a ca stare (p < 0,05) decât băieţii de aceeaşi vârstă.
capitolului se adresează aspectelor legate de validitate şi
sumarizează o serie de studii care au investigat validitatea I.6.2. Date de etalonare pentru EMAS‑T
scalelor EMAS. Unele dintre aceste studii au fost publicate
în altă parte, iar altele sunt prezentate pentru prima dată în În Tabelul I.7 (din capitolul I.4) sunt prezentate
acest capitol. mediile, abaterile standard şi erorile standard de măsură
pentru fiecare dintre subscalele EMAS‑T. Acest material
I.6.1. Date de etalonare pentru EMAS‑S este prezentat în mod separat pentru populaţia masculină
şi feminină din grupurile de studenţi şi adulţi din SUA şi
Tabelul I.6 (din capitolul I.4) prezintă statisticile legate din grupurile de adolescenţi, studenţi şi adulţi din Canada.
de mediile, abaterile standard şi eroarea standard de măsură Mediile variază între 22,60 pentru populaţia feminină
pentru subscalele cognitivă şi emoţional‑fiziologică şi adultă din SUA, la subscala referitoare la rutinele zilnice,
pentru scala anxietăţii totale ca stare din EMAS‑S. Aceste şi 64,07, pentru studentele din Canada, la subscala EMAS‑T
informaţii sunt prezentate în mod separat, în funcţie de referitoare la pericolul fizic. Acest pattern de răspunsuri
sex, pentru studenţi şi adulţi din SUA şi pentru adolescenţi, corespunde cerecetărilor anterioare care au utilizat EMAS‑T
studenţi şi adulţi din Canada. Acelaşi tip de informaţii (Endler & Okada, 1975).
este prezentat în Anexa D pentru pacienţii cu patologie Pentru a evalua diferenţele dintre sexe la cele patru
psihiatrică trataţi ambulatoriu şi pentru personalul Forţelor subscale ale EMAS‑T, au fost realizate comparaţii cu
Militare Canadiene. Mediile pentru subscala cognitivă ajutorul testului t pentru toate eşantioanele folosite la
au variat de la 13,86 pentru bărbaţii din SUA până la etalonare, inclusiv pentru eşantionul format din pacienţi
27,76 pentru pacienţii psihiatrici de sex feminin din candieni cu diagnostic psihiatric trataţi ambulatoriu.
Canada, indicând diferenţe semnificative ale reacţiilor Acest eşantion a fost format din 49 de bărbaţi şi 87 de
anxioase în diferite populaţii. Mediile pentru subscala femei cu vârste cuprinse între 17 şi 73 de ani, care au
emoţional‑fiziologică au variat între 12,90 pentru femeile fost recrutaţi din două spitale localizate în zona oraşului
adulte din SUA şi 22,81, pentru pacienţii psihiatrici de sex Toronto. Mediile, abaterile standard şi erorile standard
feminin din Canada. Media pentru scorul total la scala care de măsură înregistrate de acest eşantion pentru fiecare
evaluează anxietatea ca stare a variat între 26,83, pentru subscală a EMAS‑T sunt prezentate în Anexa D. Tabelul
femeile adulte din SUA şi 50,57, pentru pacienţii psihiatrici 10 prezintă mediile, valorilor t şi pragurile de semnificaţie
de sex feminin din Canada. pentru testul t. În niciunul dintre eşantioane nu au fost
Pentru a investiga diferenţele dintre sexe în privinţa identificate diferenţe semnificative între scorurile medii
EMAS‑S, au fost efectuate comparaţii utilizând testul t pentru obţinute de bărbaţi şi femei la subscala referitoare la
toate grupurile folosite la etalonare. Tabelul I.9 prezintă rutinele zilnice. Scorurile obţinute de femei la subscala de
mediile, valorile t şi pragurile de semnificaţie pentru testul evaluare socială au fost semnificativ mai mari decît cele
t de comparaţie. Nu au fost identificate diferenţe în funcţie ale bărbaţilor, în toate eşantioanele folosite la etalonare,
de sex pentru niciuna dintre subscalele EMAS, nici pentru cu excepţia populaţiei adulte din Canada, unde nu au fost
scala de anxietate ca stare totală în privinţa adulţilor din găsite diferenţe semnificative între sexe. În toate grupurile
SUA, studenţilor, adulţilor şi pacienţilor psihiatrici din normative, femeile au obţinut scoruri semnificativ mai
Canada. Cu toate acestea, în eşantionul format din studenţi mari decât bărbaţii la subscala legată de pericolul fizic.
Proprietăţi psihometrice 43

Tabelul I.9
Diferenţele dintre sexe pentru diferite populaţii la scala EMAS-S
Mediile pentru populaţia masculină şi cea feminină

Subscala

SUA
Studenţi Adulţi
Bărbaţi Femei t Bărbaţi Femei t
EMAS-S-C 15,89 14,51 2,98** 13,86 13,93 -0,09
EMAS-S-EF 16,52 14,71 3,83*** 13,23 12,90 0,48
EMAS-S-TOT 32,41 29,22 3,72*** 27,09 26,83 0,19
Canada
Adolescenţi Studenţi
Bărbaţi Femei t Bărbaţi Femei t
EMAS-S-C 15,54 18,06 -2,86** 16,25 15,72 0,76
EMAS-S-EF 14,50 15,21 -0,98 15,26 14,58 1,18
EMAS-S-TOT 30,04 33,28 -2,21* 31,51 30,30 1,04
Adulţi Pacienţi psihiatrici
Bărbaţi Femei t Bărbaţi Femei t
EMAS-S-C 15,86 15,26 0,82 25,71 22,76 -1,10
EMAS-S-EF 15,48 14,86 1,05 21,55 22,81 -0,81
EMAS-S-TOT 31,34 30,12 0,99 47,27 50,57 -1,06

*p < 0,05; **p < 0,01; ***p < 0,001.

În ceea ce priveşte subscala legată de ambiguitate, de probabilitate pentru comparaţiile multiple sunt, de
femeile au înregistrat scoruri semnificativ mai mari decât asemenea, prezentate în Tabelul I.11.
bărbaţii în toate grupurile folosite la etalonare, cu excepţia Aceste comparaţii au evidenţiat existenţa unor diferenţe
adolescenţilor din Canada, grup în care nu au fost găsite semnificative în cadrul tuturor eşantioanelor (atât pentru
diferenţe între sexe. bărbaţii, cât şi pentru femeile din toate eşantioanele folosite
la etalonare) între mediile scorurilor din următoarele patru
I.6.2.1. Analiza subscalelor EMAS‑T perechi de subscale: (a) evaluare socială versus rutine
O serie de analize de varianţă ale măsurătorilor zilnice, (b) pericol fizic versus ambiguitate, (c) pericol fizic
repetate au fost realizate pentru a investiga diferenţele versus rutine zilnice şi (d) ambiguitate versus rutine zilnice.
semnificative dintre cele patru subscale ale anxietăţii Au fost identificate diferenţe semnificative între subscalele
ca trăsătură, utilizând toate cele cinci grupuri folosite la de evaluare socială şi de ambiguitate pentru populaţia
etalonare, inclusiv eşantionul format din pacienţi canadieni feminină adultă din SUA, pentru studenţii canadieni de
cu diagnostic psihiatric trataţi ambulatoriu şi eşantionul ambele sexe, pentru populaţia masculină şi feminină adultă
compus din 195 de persoane din cadrul Forţelor Militare din Canada şi pentru personalul de sex masculin al Forţelor
Canadieni (toţi bărbaţi), la care se face referire în Anexa Militare Canadiene. Pentru aproape toate eşantioanele
D. Aceste analize au fost efectuate separat pentru cele două folosite la etalonare, ierarhia mediilor scalelor EMAS‑T,
sexe în cadrul fiecărui eşantion de etalonare. Rezultatele au în ordinea descrescătoare a valorilor lor, este următoarea:
pus în evidenţă existenţa unor diferenţe semnificative între pericol fizic, evaluare socială, ambiguitate şi rutine zilnice.
cele patru scale pentru fiecare eşantion, valorile F variind
între 16,37 pentru pacienţii psihiatrici canadieni (p < I.6.3. Date de etalonare pentru EMAS‑P
0,001) şi 1115,48 pentru studentele din Canada (p < 0,001).
În Tabelul I.11 sunt prezentate valorile F şi pragurile de Tabelul I.8 (din capitolul I.4) prezintă mediile şi
probabilitate pentru aceste analize. abaterile standard pentru respondenţii de sex masculin
Au fost realizate comparaţii multiple între scorurile şi cei de sex feminin din cadrul eşantioanelor folosite la
medii la toate perechile posibile de subscale EMAS‑T etalonare pentru fiecare item al scalei EMAS‑P. Scorurile
pentru toate eşantioanele folosite la etalonare, în mod medii la itemul de evaluare socială (EMAS‑P‑1) au variat
separat pentru bărbaţi şi femei. Valorile F şi pragurile între 2,4 pentru studenţii şi adulţii de sex masculin din
44 EMAS

Tabelul I.10
Diferenţele dintre sexe pentru diferite populaţii la scala EMAS-T
Mediile pentru populaţia masculină şi cea feminină

Subscala
SUA
Studenţi Adulţi
Bărbaţi Femei t Bărbaţi Femei t
EMAS-T-ES 42,67 45,90 -3,27*** 39,41 45,17 -3,32***
EMAS-T-PF 52,91 61,72 -9,25*** 52,56 61,63 -5,60***
EMAS-T-AM 42,11 45,33 -3,54*** 37,58 41,66 -2,91
EMAS-T-RZ 24,84 23,72 1,72 23,65 22,60 0,91
Canada
Adolescenţi Studenţi
Bărbaţi Femei t Bărbaţi Femei t
EMAS-T-ES 39,79 43,77 -2,65** 42,31 47,63 -4,79***
EMAS-T-PF 50,81 56,91 -3,89*** 53,84 64,07 -10,57***
EMAS-T-AM 38,88 41,70 -1,94 39,46 42,60 -3,09**
EMAS-T-RZ 25,22 25,18 0,04 25,05 24,52 0,66
Adulţi Pacienţi cu diagnostic psihiatric
Bărbaţi Femei t Bărbaţi Femei t
EMAS-T-ES 39,45 41,95 -1,67 45,84 53,51 -3,14***
EMAS-T-PF 51,81 59,11 -5,05*** 53,43 62,08 -4,01***
EMAS-T-AM 36,52 39,46 -2,25* 47,00 51,82 -2,06**
EMAS-T-RZ 25,22 23,61 1,65 39,43 38,29 0,42

*p < 0,05; **p < 0,01; ***p< 0,001.

Canada şi 3,1 pentru adolescentele canadiene. Scorurile mari la itemul referitor la ambiguitate (EMAS‑P‑3) faţă de
medii pentru itemul referitor la pericolul fizic (EMAS‑P‑2) studenţi (p < 0,05). Adolescentele din Canada au înregistrat
s‑au plasat în intervalul 1,6 – 2,1. În privinţa itemului scoruri mai mari la itemul de evaluare socială (EMAS‑P‑1)
referitor la ambiguitate (EMAS‑P‑3), scorurile medii decât adolescenţii de sex masculin (p < 0,05). Studentele
au variat între 2,3 şi 3,1 şi între 2,5 şi 3,3 pentru itemul din Canada au perceput situaţia ca fiind mai apropiată de
referitor la rutinele zilnice (EMAS‑P‑4). Media scorurilor rutina lor zilnică decât studenţii de sex masculin. Nu au
referitoare la intensitatea ameninţării percepute în situaţia fost identificate diferenţe semnificative între sexe, pentru
curentă (EMAS‑P‑5) a variat între 1,3 şi 1,6. Aceste niciun eşantion folosit la etalonare în privinţa intensităţii
rezultate sugerează existenţa unor diferenţe substanţiale în ameninţării percepute în situaţia de testare (EMAS‑P‑5).
percepţiile referitoare la tipul situaţiei şi la măsura în care
acestea sunt percepute ca fiind stresante de către grupurile I.6.4. Informaţii despre fidelitatea scalelor
folosite la etalonare.
Pentru a evalua diferenţele dintre sexe în privinţa I.6.4.1. Consistenţa internă a scalei EMAS‑S
scalei EMAS‑P, au fost comparate toate grupurile folosite Consistenţa internă se referă la măsura în care toţi
la etalonare cu ajutorul testului t. În Tabelul I.12 sunt itemii unei scale sunt interrelaţionaţi, adică măsoară acelaşi
prezentate mediile, valorile t şi pragurile de semnificaţie construct. Coeficientul alpha este un indicator statistic al
pentru aceste analize. Rezultatele au arătat că studentele consistenţei interne a unei scale.
din SUA au obţinut scoruri mai mari la itemul referitor Tabelul I.13 prezintă valorile consistenţei interne
la pericolul fizic (EMAS‑P‑2) decât studenţii (p < 0,05). ale subscalelor EMAS‑S pentru toate grupurile folosite la
De asemenea, studentele din SUA au obţinut scoruri mai etalonare. Valorile consistenţei interne a subscalei cognitive
Proprietăţi psihometrice 45

Tabelul I.11
Analiza de varianţă a măsurătorilor repetate pentru subscalele EMAS-T

Subscala
SUA
Studenţi Adulţi
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
gl F gl F gl F gl F
ES vs. PF vs.
AM vs.RZ 3, 726 376,70*** 3, 1053 961,59*** 3, 303 154,11*** 3, 297 321,71***
ES vs. PF 1, 242 133,37*** 1, 351 550,66*** 1, 103 81,97*** 1, 99 172,17***
ES vs. AM 1, 242 0,54 1, 351 0,74 1, 102 2,56 1, 99 6,62*
ES vs. RZ 1, 242 419,10*** 1, 351 885,49*** 1, 104 148,22*** 1, 99 289,38***
PF vs. AM 1, 242 150,98*** 1, 351 511,00*** 1, 101 119,71*** 1, 99 265,46***
PF vs. RZ 1, 242 946,05*** 1, 351 2.642,86*** 1, 103 336,85*** 1, 99 923,13***
AM vs. RZ 1, 242 512,72*** 1, 351 895,11*** 1, 102 125,41*** 1, 99 291,63***

Canada
Adolescenţi Studenţi
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
gl F gl F gl F gl F
ES vs. PF vs.
AM vs.RZ 3, 300 120,78*** 3, 372 233,12*** 3, 492 293,07*** 3, 1098 1.115,48***
ES vs. PF 1, 101 64,08*** 1, 126 101,97*** 1, 164 147,10*** 1, 367 553,90***
ES vs. AM 1, 101 0,59 1, 124 2,61 1, 164 12,47** 1, 367 54,60***
ES vs. RZ 1, 100 146,01*** 1, 126 258,37*** 1, 164 265,66*** 1, 366 974,42***
PF vs. AM 1, 100 62,87*** 1, 124 155,09*** 1, 164 246,75*** 1, 367 1.076,87***
PF vs. RZ 1, 100 314,00*** 1, 126 633,25 1, 164 652,64*** 1, 366 3.129,23***
AM vs. RZ 1, 100 121,36*** 1, 124 249,62*** 1, 164 217,22*** 1, 366 761,10***
Adulţi Pacienţi cu diagnostic psihiatric Forţe militare
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi
gl F gl F gl F gl F gl F
ES vs. PF vs.
AM vs.RZ 3, 480 176,09*** 3, 477 312,27*** 3, 144 16,37*** 3, 252 66,39*** 3, 582 204,37***
ES vs. PF 1, 160 90,18*** 1, 159 168,27*** 1, 48 20,35*** 1, 85 34,00*** 1, 194 34,96***
ES vs. AM 1, 160 8,71** 1, 159 4,75* 1, 48 0,38 1, 86 1,46 1, 194 11,36***
ES vs. RZ 1, 160 138,36*** 1, 159 294,01*** 1, 48 6,35* 1, 85 59,17*** 1, 194 306,98***
PF vs. AM 1, 160 176,25*** 1, 159 280,67*** 1, 48 13,52*** 1, 85 56,63*** 1, 194 69,02***
PF vs. RZ 1, 160 439,73*** 1, 159 776,89*** 1, 48 36,90*** 1, 84 131,2*** 1, 194 483,53***
AM vs. RZ 1, 160 121,01*** 1, 159 274,44*** 1, 48 19,78*** 1, 85 63,50*** 1, 194 198,86***

*p < 0,05; **p < 0,01; ***p < 0,001.

şi a celei emoţional‑fiziologice au variat de la 0,78 până I.6.4.2. Fidelitatea test‑retest a scalei EMAS‑S
la 0,91, indicând o consistenţă internă generală uşor mai Scala EMAS‑S este reactivă, datorită interrelaţiilor
scăzută decât a subscalelor EMAS‑T şi a scorului total de dintre anxietatea ca stare şi situaţia în care este măsurată
anxietate ca stare. Acest rezultat reflectă, probabil, faptul anxietatea (Endle, Edwards, Vitelli & Parker, 1989).
că scala EMAS‑S are mai puţini itemi. Consistenţa internă Aşadar, după cum era de aşteptat, fidelitatea test‑retest a
pentru scorul total al anxietăţii ca stare variază între 0,88 şi scalei EMAS‑S tinde să fie destul de scăzută.
0,94. În general, magnitudinea acestor rezultate legate de Indicii fidelităţii test‑retest au fost calculaţi pe baza a
fidelitate indică faptul că scala EMAS‑S are o consistenţă două evaluări la un interval de o lună. Corelaţiile test‑retest
internă bună şi foarte bună. au luat valori între 0,35 şi 0,46, pentru bărbaţi şi între 0,14
46 EMAS

Tabelul I.12
Diferenţele de sex la scala EMAS-P pe diferite eşantioane
Mediile pentru populaţia masculină şi cea feminină

Subscala

SUA
Studenţi Adulţi
Bărbaţi Femei t Bărbaţi Femei t
EMAS-P-1 2,86 2,80 0,66 2,51* 2,59 -0,43
EMAS-P-2 1,86 2,10 -2,10* 1,70 2,00 -1,60
EMAS-P-3 2,86 3,07 -2,21* 2,57 2,34 1,44
EMAS-P-4 2,91 2,77 1,27 3,01 3,02 -0,06
EMAS-P-5 1,56 1,49 0,91 1,33 1,31 0,27
Canada
Adolescenţi Studenţi
Bărbaţi Femei t Bărbaţi Femei t
EMAS-P-1 2,59 3,08 -2,51 2,40 2,63 1,86
EMAS-P-2 1,86 1,86 -0,02 1,62 1,61 0,11
EMAS-P-3 2,71 2,49 1,21 2,50 2,34 1,40
EMAS-P-4 3,06 3,21 -0,72 2,84 3,27 -3,43***
EMAS-P-5 1,45 1,64 -1,36 1,42 1,44 0,27
Adulţi Pacienţi cu diagnostic psihiatric
Bărbaţi Femei t Bărbaţi Femei t
EMAS-P-1 2,44 2,51 -0,46 3,76 3,61 0,43
EMAS-P-2 1,60 1,74 -0,86 2,19 2,48 -0,74
EMAS-P-3 2,72 2,88 -1,03 3,71 3,55 0,44
EMAS-P-4 2,82 2,54 1,55 2,57 2,20 1,06
EMAS-P-5 1,51 1,60 -0,68 2,38 3,00 -1,47

*p< 0,05; **p< 0,01; ***p< 0,001.

Tabelul I.13
Coeficientul de fidelitate Alpha pentru EMAS-S

SUA Canada
Studenţi Adulţi Adolescenţi Studenţi Adulţi Pacienţi Forţe
psihiatrici militare
M F M F M F M F M F M F M
Subscala (243) (352) (101) (100) (102) (127) (141) (334) (161) (160) (49) (87) (195)
Cognitivă 0,86 0,83 0,88 0,90 0,82 0,88 0,90 0,89 0, 87 0,89 0,91 0,91 0,84

Emoţional- 0,87 0,82 0,83 0,90 0,84 0,85 0,85 0,87 0,84 0,78 0,88 0,86 0,86
fiziologică
Total 0,92 0,89 0,91 0,94 0,88 0,92 0,92 0,92 0,91 0,91 0,93 0,93 0,91
Proprietăţi psihometrice 47

Tabelulul I.14
Coeficienţii de fidelitate alpha pentru scala EMAS-T

SUA Canada
Studenţi Adulţi Adolescenţi Studenţi Adulţi Pacienţi Forţe
psihiatrici militare
Subscala M F M F M F M F M F M F M
(238) (347) (103) (100) (101) (125) (164) (367) (161) (160) (49) (87) (195)
Evaluare socială 0,91 0,93 0,94 0,93 0,88 0,92 0,93 0,93 0,94 0,94 0,92 0,93 0,87
Pericol fizic 0,92 0,94 0,94 0,91 0,92 0,91 0,93 0,93 0,94 0,95 0,90 0,93 0,87
Ambiguitate 0,92 0,93 0,93 0,91 0,92 0,90 0,92 0,94 0,94 0,94 0,93 0,94 0,91
Rutine zilnice 0,88 0,88 0,87 0,91 0,82 0,84 0,89 0,91 0,90 0,89 0,95 0,96 0,88

Tabelul I.15
Fidelitatea test-retest a scalei EMAS-T

Subscala Phillips şi Endler (1980, 1982)ª Endler (1986)b Ziegler (1987)b

Evaluare socială 0,75 0,62 0,79


Pericol fizic 0,79 0,56 0,74
Ambiguitate 0,71 0,59 0,68
Rutine zilnice 0,60 0,50 0,59

Notă. Numele autorilor indică sursa datelor din acest tabel.


ª Perioadă de două săptămâni. b Perioadă de patru săptămâni

şi 0,48, pentru femei. Datele folosite pentru obţinerea I.6.4.4. Fidelitatea test‑retest a scalei EMAS‑T
acestor rezultate au fost colectate în timpul unor situaţii Fidelitatea test‑retest, care măsoară stabilitatea în
non‑stresante. Din moment ce funcţia principală a scalei timp a scalei EMAS‑T, a fost examinată în trei studii.
EMAS‑S este de a evalua natura reactivă a anxietăţii ca Primul dintre aceste studii (Phillips & Endler, 1980, 1982)
stare, ne aşteptăm ca rezultatele să fie foarte variabile şi a evaluat anxietatea ca trăsătură a subiecţilor, în mediul
să coreleze în mică măsură între momente diferite. Aşadar, academic. Corelaţiile test‑retest din acest studiu sunt
evaluările privind fidelitatea scalei EMAS‑S trebuie să prezentate în prima coloană a Tabelului I.15. Pe parcursul
se axeze în mod exclusiv asupra consistenţei interne unei perioade de două săptămâni, fidelitatea test‑retest a
a acesteia. Nu ne putem aştepta ca analizele privind variat între 0,60, pentru subscala referitoare la rutinele
fidelitatea test‑retest să demonstreze stabilitatea în timp a zilnice, şi 0,79, pentru subscala referitoare la pericolul
scalei EMAS‑S, din moment ce se presupune că anxietatea fizic, indicând o stabilitate temporală adecvată.
ca stare se modifică, în funcţie de factorii situaţionali. În cel de‑al doilea studiu (Endler, 1986), anxietatea
ca trăsătură a fost evaluată în două situaţii academice de
I.6.4.3. Consistenţa internă a scalei EMAS‑T examinare, cu un interval de patru săptămâni între cele
În tabelul I.14 sunt prezentate datele despre consistenţa două sesiuni de evaluare. Informaţiile despre fidelitatea
internă a celor patru subscale EMAS pentru toate test‑retest, rezultate din acest studiu, sunt prezentate
eşantioanele de etalonare şi pentru eşantioanele formate în cea de‑a doua coloană a Tabelului I.15. Cu toate că
din pacienţi canadieni cu patologie psihiatrică trataţi a fost folosit un interval de timp mai mare, indicatorii
ambulatoriu şi din personalul Forţelor militare canadiene. fidelităţii s‑au dovedit a fi moderaţi, variind între 0,5 la
Per total, coeficienţii alpha au valori crescute, variind între subscala referitoare la rutinele zilnice, şi 0,62, la scala de
0,82, pentru adolescenţii de sex masculin din Canada, la evaluare socială. Cel de‑al treilea studiu (Ziegler, 1987)
subscala referitoare la rutinele zilnice, şi 0,96, pentru a examinat anxietatea în două situaţii nonstresante, care
pacienţii psihiatrici de sex feminin din Canada, la aceeaşi s‑au petrecut la un interval de patru săptămâni. Rezultatele
subscală. Aceste rezultate indică o consistenţă internă a analizei fidelităţii test‑retest din cadrul acestui studiu sunt
scalei EMAS foarte bună. prezentate în cea de‑a treia coloană a Tabelului I.15. Aceste
corelaţii test‑retest au luat valori între 0,59, pentru subscala
referitoare la rutinele zilnice şi 0,79, pentru subscala de
evaluare socială. Per total, în ciuda fidelităţii test‑retest mai
48 EMAS

scăzute a subscalei referitoare la rutinele zilnice, aceste


rezultate indică faptul că scorurile la EMAS au rămas I.6.5. Studii de validitate
relativ stabile în timp.
Validitatea testelor se referă la măsura în care testul
I.6.4.5. Fidelitatea test‑retest a scalei EMAS‑P măsoară atributul sau constructul psihologic pe care şi l‑a
Datorită faptului că scala EMAS‑P este compusă propus să‑l măsoare. De obicei, sunt studiate trei tipuri de
din cinci itemi independenţi, coeficienţii alpha nu pot fi validitate: validitatea de conţinut, validitatea de criteriu şi
calculaţi. Coeficienţii de fidelitate test‑retest au fost obţinuţi validitatea de construct.
la un interval de o lună şi au înregistrat valori cuprinse Validitatea de conţinut se referă la măsura în care itemii
între 0,03 şi 0,72, pentru respondenţii de sex masculin, individuali ai testului sunt adecvaţi pentru a reprezenta
şi între 0,22 şi 0,47, pentru respondenţii de sex feminin. domeniul psihologic pe care testul a fost creat să‑l măsoare.
Datele folosite pentru a calcula fidelitatea test‑retest au Unele aspecte legate de validitatea de conţinut a itemilor
fost colectate în timpul unor situaţii nonstresante, cu toate scalelor EMAS au fost prezentate în capitolul I.5, unde a
că, asemenea scalei EMAS‑S, itemii EMAS‑P sunt reactivi, fost discutat demersul de construcţie a scalelor. Aceste
astfel că ne aşteptăm ca valorile coeficienţilor de corelaţie probe demonstrează o validitate de conţinut adecvată.
test‑retest să fie scăzuţi. În plus, din moment ce EMAS‑P Validitatea de criteriu a unei scale indică dacă rezultatele
este compusă din itemi independenţi, corelaţiile test‑retest testului îi permit cercetătorului să prezică, pe baza unui
trebuie interpretate cu foarte mare precauţie. anumit criteriu, comportamentul unui individ.

Tabelul I.16
Corelaţiile dintre fiecare itemi şi scalele compuse din restul itemilor pentru scala EMAS-S

SUA Canada
Studenţi Adulţi Adolescenţi Studenţi Adulţi Pacienţi Forţe
psihiatrici militare
Itemul subscalei
M F M F M F M F M F M F M
Subscala cognitivă
2. Îmi lipseşte încrederea în mine. 0,51 0,45 0,56 0,41 0,44 0,61 0,61 0,43 0,57 0,50 0,57 0,67 0,55
4. Mi-e greu să fiu atent(ă) la activitatea 0,49 0,52 0,62 0,61 0,43 0,42 0,69 0,58 0,37 0,59 0,66 0,47 0,44
pe care o desfăşor.
7. Mă simt neajutorat(ă). 0,55 0,55 0,69 0,69 0,61 0,65 0,64 0,65 0,60 0,69 0,70 0,73 0,57
8. Mi-e greu să mă concentrez. 0,57 0,59 0,67 0,77 0,50 0,55 0,71 0,67 0,63 0,63 0,76 0,69 0,57
10. Mi-e teamă de eşec. 0,56 0,50 0,51 0,77 0,61 0,62 0,72 0,71 0,69 0,67 0,70 0,69 0,48
12. Mă îngrijorează starea mea. 0,49 0,40 0,64 0,61 0,48 0,56 0,61 0,59 0,53 0,51 0,47 0,52 0,60
13. Mă simt nesigur(ă). 0,73 0,65 0,60 0,75 0,64 0,73 0,78 0,75 0,64 0,74 0,72 0,81 0,61
15. Mă simt nelalocul meu. 0,72 0,64 0,63 0,78 0,61 0,64 0,71 0,76 0,72 0,72 0,78 0,70 0,67
18. Mă simt ca şi cum toată lumea s-ar 0,57 0,49 0,66 0,49 0,43 0,64 0,46 0,58 0,58 0,61 0,59 0,62 0,53
uita la mine.
19. Mă simt incompetent(ă). 0,65 0,63 0,68 0,80 0,51 0,71 0,66 0,70 0,69 0,71 0,75 0,74 0,59
Subscala emoţional-fiziologică
1. Îmi simt mâinile umede. 0,49 0,38 0,38 0,41 0,33 0,43 0,20 0,44 0,40 0,20 0,31 0,41 0,45
3. Respir neregulat. 0,63 0,56 0,43 0,68 0,38 0,52 0,70 0,58 0,65 0,31 0,62 0,61 0,57
5. Am o senzaţie de încordare în stomac. 0,63 0,59 0,52 0,84 0,60 0,67 0,72 0,69 0,60 0,62 0,60 0,70 0,73
6. Inima îmi bate mai repede. 0,71 0,67 0,67 0,76 0,64 0,72 0,61 0,70 0,62 0,46 0,57 0,75 0,67
9. Transpir. 0,60 0,55 0,57 0,66 0,46 0,50 0,50 0,60 0,54 0,43 0,65 0,46 0,57
11. Îmi simt gura uscată. 0,43 0,29 0,44 0,60 0,66 0,50 0,42 0,41 0,28 0,42 0,51 0,41 0,46
14. Mă simt încordat(ă). 0,70 0,61 0,70 0,65 0,62 0,66 0,62 0,67 0,70 0,73 0,63 0,58 0,66
16. Îmi simt mâinile nesigure. 0,62 0,55 0,60 0,64 0,59 0,55 0,69 0,71 0,55 0,50 0,77 0,69 0,61
17. Simt că sunt roşu(roşie) la faţă. 0,63 0,60 0,70 0,69 0,54 0,60 0,74 0,67 0,58 0,42 0,72 0,52 0,62
20. Am un nod în gât. 0,54 0,40 0,51 0,63 0,55 0,44 0,47 0,50 0,53 0,43 0,75 0,58 0,61
Proprietăţi psihometrice 49

Tabelul I.17
Corelaţiile corectate dintre fiecare item şi restul itemilor scalei EMAS-T

SUA Canada
Studenţi Adulţi Adolescenţi Studenţi Adulţi Pacienţi Forţe
psihiatrici militare
Itemul scalei
M F M F M F M F M F M F M
Evaluare socială
1. Caut experienţe de felul acesta. 0,25 0,36 0,41 0,25 0,14 0,43 0,40 0,32 0,42 0,47 0,38 0,47 0,26
2. Sunt supărat(ă). 0,66 0,59 0,75 0,69 0,59 0,60 0,57 0,60 0,72 0,66 0,70 0,71 0,39
3. Transpir. 0,55 0,57 0,61 0,53 0,41 0,58 0,58 0,53 0,51 0,53 0,70 0,54 0,38
4. Mă simt relaxat(ă). 0,73 0,72 0,76 0,69 0,66 0,75 0,76 0,73 0,81 0,79 0,71 0,79 0,61
5. Mă simt stânjenit(ă). 0,77 0,77 0,81 0,81 0,64 0,79 0,76 0,78 0,78 0,84 0,73 0,77 0,73
6. Aştept cu nerăbdare aceste situaţii. 0,43 0,62 0,58 0,61 0,39 0,38 0,52 0,56 0,64 0,65 0,53 0,61 0,38
7. Am o stare de agitaţie în stomac. 0,67 0,70 0,66 0,65 0,57 0,54 0,64 0,70 0,74 0,72 0,58 0,63 0,53
8. Mă simt confortabil. 0,61 0,74 0,80 0,64 0,69 0,77 0,75 0,71 0,71 0,67 0,71 0,59 0,60
9. Mă simt încordat(ă). 0,77 0,81 0,77 0,80 0,79 0,81 0,72 0,80 0,79 0,83 0,59 0,84 0,70
10. Îmi face plăcere sa fiu în aceste 0,44 0,66 0,65 0,62 0,39 0,56 0,54 0,63 0,62 0,66 0,61 0,62 0,41
situaţii.
11. Inima îmi bate mai repede. 0,65 0,71 0,68 0,73 0,59 0,71 0,68 0,71 0,69 0,69 0,64 0,61 0,59
12. Mă simt în siguranţă. 0,70 0,72 0,72 0,75 0,69 0,72 0,74 0,76 0,72 0,80 0,74 0,79 0,58
13. Mă simt îngrijorat(ă). 0,55 0,51 0,67 0,80 0,58 0,47 0,65 0,74 0,66 0,64 0,46 0,73 0,57
14. Am încredere în mine. 0,59 0,56 0,64 0,77 0,44 0,59 0,65 0,63 0,67 0,66 0,64 0,66 0,54
15. Sunt agitat(ă). 0,77 0,78 0,81 0,83 0,75 0,77 0,81 0,80 0,81 0,81 0,80 0,82 0,64

Pericol fizic
1.Caut experienţe de felul acesta. 0,49 0,65 0,52 0,45 0,63 0,59 0,61 0,57 0,59 0,55 0,49 0,57 0,56
2. Sunt supărat(ă). 0,71 0,74 0,83 0,62 0,73 0,73 0,76 0,72 0,70 0,81 0,69 0,72 0,54
3. Transpir. 0,59 0,55 0,49 0,51 0,46 0,41 0,58 0,54 0,50 0,64 0,48 0,60 0,39
4. Mă simt relaxat(ă). 0,75 0,76 0,73 0,70 0,72 0,72 0,69 0,71 0,76 0,83 0,57 0,76 0,60
5. Mă simt stânjenit(ă). 0,70 0,78 0,83 0,71 0,72 0,72 0,78 0,72 0,81 0,84 0,74 0,79 0,64
6. Aştept cu nerăbdare aceste situaţii. 0,66 0,69 0,71 0,45 0,75 0,60 0,66 0,67 0,65 0,73 0,53 0,59 0,53
7. Am o stare de agitaţie în stomac. 0,64 0,63 0,68 0,61 0,60 0,47 0,61 0,57 0,67 0,71 0,59 0,72 0,41
8. Mă simt confortabil. 0,72 0,70 0,74 0,56 0,80 0,72 0,67 0,64 0,81 0,73 0,68 0,77 0,66
9. Mă simt încordat(ă). 0,74 0,79 0,69 0,77 0,75 0,62 0,74 0,71 0,70 0,81 0,67 0,70 0,62
10. Îmi face plăcere sa fiu în aceste 0,67 0,67 0,69 0,47 0,70 0,57 0,59 0,65 0,61 0,69 0,48 0,63 0,61
situaţii.
11. Inima îmi bate mai repede. 0,57 0,70 0,63 0,59 0,55 0,59 0,63 0,67 0,66 0,69 0,56 0,58 0,44
12. Mă simt în siguranţă. 0,71 0,75 0,81 0,68 0,66 0,74 0,69 0,71 0,77 0,78 0,65 0,57 0,63
13. Mă simt îngrijorat(ă). 0,34 0,52 0,78 0,66 0,31 0,34 0,59 0,63 0,62 0,62 0,33 0,58 0,50
14. Am încredere în mine. 0,53 0,58 0,58 0,68 0,57 0,64 0,50 0,60 0,52 0,76 0,61 0,63 0,58
15. Sunt agitat(ă). 0,76 0,75 0,74 0,77 0,75 0,74 0,79 0,80 0,77 0,79 0,57 0,72 0,66

tabelul continuă pe următoarea pagină...


50 EMAS

Tabelul I.17 (continuare)


Corelaţiile corectate dintre fiecare item şi restul itemilor scalei EMAS-T

SUA Canada
Studenţi Adulţi Adolescenţi Studenţi Adulţi Pacienţi Forţe
Itemul scalei psihiatrici militare
M F M F M F M F M F M F M
Ambiguitate
1. Caut experienţe de felul acesta. 0,57 0,56 0,50 0,55 0,60 42 0,55 0,51 0,68 0,51 0,65 0,52 0,43
2. Sunt supărat(ă). 0,60 0,66 0,70 0,66 0,63 0,49 0,59 0,62 0,66 0,67 0,79 0,59 0,57
3. Transpir. 0,54 0,44 0,55 0,38 0,57 0,55 0,52 0,53 0,41 0,52 0,56 0,59 0,56
4. Mă simt relaxat(ă). 0,69 0,73 0,79 0,74 0,78 0,77 0,73 0,73 0,73 0,76 0,81 0,80 0,70
5. Mă simt stânjenit(ă). 0,75 0,73 0,80 0,77 0,76 0,71 0,78 0,76 0,78 0,78 0,88 0,75 0,67
6. Aştept cu nerăbdare aceste situaţii. 0,53 0,66 0,55 0,68 0,65 0,55 0,61 0,64 0,55 0,66 0,68 0,59 0,56
7. Am o stare de agitaţie în stomac. 0,66 0,63 0,60 0,55 0,57 0,47 0,56 0,58 0,69 0,62 0,54 0,64 0,56
8. Mă simt confortabil. 0,71 0,68 0,70 0,68 0,80 0,72 0,78 0,79 0,74 0,79 0,82 0,82 0,70
9. Mă simt încordat(ă). 0,77 0,76 0,81 0,74 0,72 0,76 0,72 0,77 0,77 0,79 0,80 0,77 0,68
10. Îmi face plăcere sa fiu în aceste 0,59 0,61 0,62 0,60 0,64 0,61 0,63 0,69 0,68 0,71 0,59 0,70 0,57
situaţii.
11. Inima îmi bate mai repede. 0,60 0,57 0,53 0,31 0,60 0,48 0,58 0,62 0,59 0,66 0,47 0,65 0,52
12. Mă simt în siguranţă. 0,70 0,73 0,77 0,67 0,74 0,67 0,75 0,75 0,75 0,80 0,80 0,66 0,62
13. Mă simt îngrijorat(ă). 0,46 0,58 0,65 0,63 0,30 0,34 0,44 0,74 0,52 0,62 0,39 0,68 0,63
14. Am încredere în mine. 0,61 0,64 0,70 0,63 0,61 0,58 0,73 0,71 0,68 0,65 0,69 0,76 0,64
15. Sunt agitat(ă). 0,68 0,77 0,71 0,66 0,75 0,71 0,73 0,80 0,83 0,74 0,80 0,68 0,69
Rutine zilnice
1. Caut experienţe de felul acesta. 0,28 0,41 0,28 0,29 0,26 0,27 0,40 0,32 0,35 0,33 0,39 0,47 0,24
2. Sunt supărat(ă). 0,61 0,59 0,49 0,68 0,60 0,62 0,66 0,65 0,65 0,45 0,65 0,75 0,57
3. Transpir. 0,50 0,43 0,51 0,41 0,32 0,23 0,50 0,55 0,50 0,46 0,55 0,69 0,52
4. Mă simt relaxat(ă). 0,63 0,59 0,70 0,66 0,61 0,50 0,74 0,72 0,63 0,73 0,80 0,85 0,60
5. Mă simt stânjenit(ă). 0,61 0,63 0,72 0,79 0,63 0,55 0,67 0,67 0,72 0,66 0,86 0,84 0,69
6. Aştept cu nerăbdare aceste situaţii. 0,48 0,53 0,58 0,56 0,42 0,43 0,49 0,52 0,49 0,44 0,57 0,80 0,36
7. Am o stare de agitaţie în stomac. 0,59 0,60 0,39 0,61 0,47 0,26 0,51 0,66 0,62 0,64 0,74 0,72 0,61
8. Mă simt confortabil. 0,61 0,60 0,67 0,83 0,63 0,69 0,68 0,71 0,65 0,68 0,89 0,86 0,63
9. Mă simt încordat(ă). 0,64 0,63 0,59 0,70 0,58 0,60 0,61 0,71 0,65 0,69 0,86 0,87 0,57
10. Îmi face plăcere sa fiu în aceste 0,50 0,51 0,51 0,55 0,52 0,41 0,50 0,54 0,49 0,52 0,72 0,78 0,38
situaţii.
11. Inima îmi bate mai repede. 0,54 0,60 0,52 0,42 0,51 0,37 0,59 0,66 0,65 0,60 0,71 0,74 0,57
12. Mă simt în siguranţă. 0,68 0,65 0,56 0,72 0,64 0,71 0,70 0,68 0,66 0,66 0,83 0,77 0,62
13. Mă simt îngrijorat(ă). 0,51 0,42 0,63 0,76 0,12 0,54 0,53 0,68 0,61 0,67 0,66 0,85 0,65
14. Am încredere în mine. 0,55 0,47 0,37 0,77 0,48 0,51 0,57 0,60 0,59 0,61 0,78 0,61 0,56
15. Sunt agitat(ă). 0,73 0,64 0,69 0,68 0,47 0,55 0,51 0,76 0,65 0,73 0,89 0,82 0,68
Proprietăţi psihometrice 51

Acest criteriu poate fi reprezentat de o activitate dintre fiecare item şi subscala formată din restul itemilor
ulterioară sau de un scor la o altă scală. Validitatea de situându‑se în intervalul 0,60 ‑ 0,70.
construct se referă la măsura în care putem atribui o EMAS‑P. Deoarece fiecare scală EMAS‑P este formată
semnificaţie scorurilor la test, în termenii conceptelor sau dintr‑un singur item, corelaţiile dintre fiecare item şi scala
ai constructelor psihologice măsurate de test. Validitatea de formată din restul itemilor nu au putut fi calculate.
construct este evaluată cu ajutorul procedurilor statistice
care analizează relaţiile dintre itemii ce compun testul şi I.6.5.2.Validitatea de criteriu
constructele psihologice pe care testul a fost creat să le Validitatea de criteriu a scalelor EMAS a fost măsurată
măsoare. în trei modalităţi: (a) prin examinarea corelaţiilor dintre
EMAS şi alte instrumente de măsură relevante; (b) prin
I.6.5.1. Validitatea de conţinut evaluarea eficienţei scalelor care evaluează anxietatea
Corelaţiile dintre fiecare item şi restul scalei. Aceste ca trăsătură în a diferenţia între grupurile normale şi
corelaţii analizează relaţiile dintre un item individual şi toţi cele clinice şi (c) prin stabilirea eficienţei scalelor care
ceilalţi itemi care compun testul sau scala. evaluează anxietatea ca stare în a diferenţia între situaţiile
EMAS‑S. Corelaţiile dintre fiecare item şi scala stresante şi cele nonstresante.
compusă din ceilalţi itemi pentru EMAS‑S sunt prezentate EMAS‑S. Corelaţiile dintre cele trei scoruri ale
în Tabelul I.16. Datele din acest tabel arată existenţa EMAS‑S şi Inventarul de anxietate ca stare şi ca
unor corelaţii destul de ridicate între fiecare item şi scala trăsătură (State‑Trait Anxiety Inventory‑State: STAI‑S)
compusă din restul itemilor, atât pentru bărbaţi, cât şi al lui Spielberger (1983), pentru un grup de studenţi de
pentru femei, în privinţa majorităţii itemilor subscalei sex masculin şi feminin sunt prezentate în Tabelul I.18.
cognitive şi a celei emoţional‑fiziologice. În ansamblu, Toate aceste corelaţii au fost semnificative la pragul de
itemii cu cele mai scăzute valori ale corelaţiilor dintre un 0,001 pentru bărbaţi şi femei. Între subscala cognitivă şi
item şi scala formată din restul itemilor tind să fie itemii STAI‑S au fost identificate corelaţii mai crescute decât
scalei emoţional‑fiziologice, cu valori cuprinse între 0,20 între subscala fiziologic‑emoţională şi STAI‑S, atât pentru
şi 0,84. Acest interval al corelaţiilor indică o variabilitate bărbaţi, cât şi pentru femei, susţinându‑se concluzia că
crescută, care este dependentă atât de item, cât şi de anxietatea ca stare este multidimensională. Weiser (1984)
populaţia implicată. a identificat, de asemenea, corelaţii pozitive semnificative
EMAS‑T. Corelaţiile dintre fiecare item şi scala (r = 0,70) între EMAS‑S şi STAI‑S.
compusă din restul itemilor calculate pentru bărbaţi şi Tabelul I.19 prezintă corelaţiile dintre scorurile la cele
pentru femei, pentru scala EMAS‑T, sunt prezentate în trei subscale din EMAS‑S şi diferite măsurători criteriu,
Tabelul I.17. După cum arată acest tabel, corelaţiile pentru pentru un grup de studenţi de sex masculin şi feminin
EMAS‑T indică nişte fluctuaţii marcante în eşantioanele (Endler, 1986). Măsurătorile anxietăţii ca stare au fost
folosite la etalonare. Cu toate acestea, pot fi detectate unele efectuate în contextul unor situaţii stresante. Criteriile
pattern‑uri consecvente, în care pentru unii itemi s‑au sunt reprezentate de aceleaşi măsurători ale trăsăturii şi
obţinut corelaţii scăzute în toate grupurile de etalonare, ale predispoziţiei prezentate în Tabelul I.17 şi care au fost
iar alţi itemi au produs rezultate care oferă un suport mai administrate în cursul unei situaţii non‑stresante.
puternic validităţii de conţinut. În ceea ce priveşte subscala Corelaţiile din Tabelul I.19 sugerează faptul că relaţia
de evaluare socială, itemul 1 („Caut experienţe de felul dintre anxietatea ca stare şi alte variabile care măsoară
acesta”) pare să ducă, în mod consecvent, la obţinerea unor diferenţele individuale diferă în funcţie de sex. Pentru
corelaţii scăzute între item şi restul itemilor ce compun bărbaţi, anxietatea ca stare, măsurată cu EMAS‑S într‑o
subscala în toate eşantioanele de etalonare, cu valori situaţie stresantă de evaluare (i.e. anticiparea unui examen),
cuprinse între 0,14 şi 0,47. Cu toate acestea, în general, a corelat cu alte măsurători ale anxietăţii (ASI, Foss, NP),
corelaţiile tind să înregistreze valori moderate pentru cu depresia şi cu auto‑monitorizarea. În cazul femeilor,
ceilalţi itemi ai celor patru subscale, mediile corelaţiilor anxietatea ca stare a corelat pozitiv cu Scala de evaluare
a fricii de succes (Fear of Success Scale), cu depresia şi a
corelat negativ cu stima de sine.
Tabelul I.18 În Tabelul I.20 sunt prezentate corelaţiile dintre
Corelaţiile dintre EMAS-S şi STAI-S cele trei scoruri la EMAS‑S şi Scala de depresie Zung,
Inventarul Beck de evaluare a depresiei şi subscalele de
Subscala Bărbaţi Femei stare şi trăsătură ale STAI obţinute pe un grup de studenţi
Cognitivă 0,71 0,74 de sex masculin şi feminin din Statele Unite (Bagby
Emoţional-fiziologică 0,53 0,64 & Parker, 1987). Toate măsurătorile au fost realizate
Total 0,68 0,75 în cadrul unor situaţii nonstresante. Scala de depresie
Zung a corelat moderat cu cele trei scoruri ale EMAS‑S
Notă: După un studiul al lui Ziegler (1987). Toate corelaţiile sunt atât în cazul bărbaţilor, cât şi al femeilor. Numai scala
semnificative (p < 0,001). N = 87 bărbaţi; N = 125 femei. emoţional‑fiziologică nu a corelat moderat cu Inventarul
de depresie Beck în cazul respondenţilor de sex masculin.
52 EMAS

Tabelul I.19
Corelaţiile dintre dimensiunile scalei EMAS-S şi diferite măsurători criteriu, obţinute pe un grup de studenţi de sex
masculin şi feminin, într-o situaţie stresantă

Subscala cognitivă Subscala emoţional-fiziologică Total


Criteriul Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
Indexul sensibilităţii la anxietate 0,53*** 0,15 0,24 -0,11 0,41* 0,06
Teama de succes 0,58*** 0,34** 0,54*** 0,19 0,61*** 0,31**
Dezorganizare neurotică 0,43** 0,13 0,31* -0,08 0,40* 0,03
Chestionarul stilurilor de muncă
(Tipul A de comportament) 0,39* 0,19 0,06 -0,04 0,26 0,12
Inventarul de depresie Beck (BDI) 0,65*** 0,46*** 0,58*** 0,15 0,64*** 0,37**
Auto-monitorizarea 0,44** 0,22* 0,21 0,05 0,35* 0,16
Stima de sine -0,17 -0,34** 0,11 -0,03 -0,03 -0,23*

Notă. Datele au fost obţinute pe baza studiului lui Endler (1986). N = 30 pentru bărbaţi şi N = 60 pentru femei în cazul tuturor instrumentelor cu excepţia
BDI, unde N = 43 pentru bărbaţi şi N = 77 pentru femei.
*p < 0,05; **p < 0,01; ***p < 0,001.

Tabelul I.20
Corelaţiile dintre dimensiunile scalei EMAS-S şi diferite măsurători criteriu, obţinute pe un grup de studenţi de sex
masculin şi feminin, într-o situaţie non-stresantă

Subscala cognitivă Subscala emoţional-fiziologică Total


Criteriul Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
Indexul sensibilităţii la anxietate 0,53*** 0,15* 0,24** -0,11 0,41** 0,06
Scala Zung de depresie 0,37*** 0,36*** 0,32*** 0,34*** 0,37*** 0,38***
Inventarul de depresie Beck 0,20** 0,36*** 0,13 0,38*** 0,18* 0,40***
STAI- Stare 0,45*** 0,56*** 0,47*** 0,57*** 0,48*** 0,61***
STAI- Trăsătură 0,24** 0,40*** 0,22** 0,37*** 0,24** 0,41***

Notă. Datele au fost obţinute pe baza studiului lui Bagby şi Parker (1987). N = 152 pentru bărbaţi şi N = 227 pentru femei.
*p < 0,05; **p < 0,01; ***p < 0,001.

Corelaţiile dintre scorurile la EMAS‑S şi STAI‑T au avut Toate cele trei scoruri la EMAS‑S au fost semnificativ
valori scăzute înspre moderate atât pentru femei, cât şi mai mari în contextul situaţiei stresante decât în contextul
pentru bărbaţi. Corelaţii cu valori moderate înspre crescute situaţiei nonstresante, pentru studentele de sex feminin din
au fost identificate între scorurile la EMAS‑S şi STAI‑S Canada şi pentru studenţii de ambele sexe din SUA Deşi
pentru ambele sexe. aceeaşi tendinţă a fost observată şi în cazul studenţilor de
După cum s‑a menţionat mai devreme, scala EMAS‑S sex masculin din Canada, valorile t nu au atins pragul de
este reactivă datorită interrelaţiilor dintre anxietatea ca semnificaţie.
trăsătură multidimensională şi situaţia în care aceasta este EMAS‑T. Validitatea de criteriu a scalei EMAS‑T a fost
evaluată. Aşadar, ne aşteptăm ca anxietatea ca stare să se evaluată prin raportare la diferite măsurători ale anxietăţii,
modifice în funcţie de stresul situaţional. Datele pentru inclusiv Inventarul de evaluare a anxietăţii ca stare şi
EMAS‑S au fost colectate în timpul unor situaţii stresante trăsărură al lui Spielberger (1983) (State‑Trait Anxiety
şi nonstresante, pentru studenţi din SUA şi Canada. În Inventory: STAI), scala de neuroticism a Inventarului de
ambele eşantioane, situaţia stresantă a fost reprezentată personalitate elaborat de Eysenck şi Eysenck (1968),
de sesiunea de examene care urma. Tabelul I.21 prezintă Inventarul de evaluare a sensibilităţii la anxietate (Anxiety
mediile, valorile t şi pragurile de probabilitate pentru cele Sensitivity Inventory ‑ Peterson & Heilbronner, 1987) şi
două subscale ale EMAS‑S şi pentru scorul total la scala de Scala de evaluare a fricii de succes (Fear of Success Scale‑
anxietate ca stare, în mod separat pentru fiecare sex, atât Zuckerman & Allison, 1976). Scala STAI‑T (Spielberger
pentru eşantionul de studenţi din Canada (Endler, 1986), State‑Trait Anxiety Inventory‑ Trait) este o măsură
cât şi pentru cel din Statele Unite (Edwards, 1986). unidimensională a anxietăţii ca trăsătură utilizată în mod
frecvent, care se centrează asupra anxietăţii interpersonale.
Proprietăţi psihometrice 53

Tabelul I.21
Modificări ale scorurilor la EMAS-S între o situaţie nonstresantă şi una stresantă

Bărbaţi Femei
Medii Medii
Subscale N Nonstresant Stresant t N Nonstresant Stresant t
Studenţi din Canada
EMAS-S-C 40 13,60 15,48 -1,58 70 14,08 17,29 3,61***
EMAS-S-EF 40 14,03 14,60 -0,54 70 13,10 15,90 3,14**
EMAS-S-TOT 40 27,63 30,08 -1,15 70 27,03 33,29 3,86**
Studenţi din SUA
EMAS-S-C 41 15,76 20,29 4,64*** 59 13,51 22,22 8,14***
EMAS-S-EF 41 14,85 17,66 2,81** 59 12,69 17,39 4,65***
EMAS-S-TOT 41 30,61 37,95 4,36*** 59 26,22 39,64 7,01***

Notă. Datele cu privire la grupul de studenţi din Canada au fost obţinute în cadrul studiului lui Endler (1986); datele cu privire la studenţii din SUA au fost
obţinute în studiul lui Edwards (1986).
*p < 0,05; **p < 0,01; ***p < 0,001.

Tabelul I.22
Corelaţiile dintre subscalele EMAS-T şi STAI-T pentru studenţii canadieni

Ziegler (1987) Endler (1986)


Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
Subscalele r r r r
Evaluare socială 0,48*** 0,65*** 0,20 0,40***
(Dimensiunea eşantionului) (87) (126) (35) (57)
Pericol fizic 0,16 0,07 0,21 -0,10
(Dimensiunea eşantionului) (87) (125) (35) (57)
Ambiguitate 0,50*** 0,52*** 0,27 0,42***
(Dimensiunea eşantionului) (87) (125) (35) (57)
Rutine zilnice 0,62*** 0,42*** 0,27 0,41***
(Dimensiunea eşantionului) (87) (125) (35) (51)
Notă. Numele autorilor indică sursele datelor din acest tabel.
*p < 0,05; **p < 0,01; ***p < 0,001.

Era de aşteptat ca STAI‑T să coreleze cu subscala Weiser (1984) a evaluat, de asemenea, intercorelaţiile
de evaluare socială a EMAS‑T, dar nu şi cu subscala dintre două versiuni ale EMAS‑T (un format care conţinea
referitoare la pericolul fizic. Corelaţiile dintre cele patru frecvenţa răspunsurilor şi formatul standard care conţinea
dimensiuni ale EMAS‑T şi scala de evaluare a anxietăţii intensitatea răspunsurilor) şi STAI‑T (Spielberger, Gorsuch
ca trăsătură din STAI (STAI‑T) pentru două eşantioane de & Lushene, 1970). Autoarea a arătat că STAI‑T a corelat
studenţi sunt prezentate în Tabelul I.22. Datele obţinute mai puternic cu subscala de evaluare socială a EMAS‑T (r
de Ziegler (1987) au fost colectate în mod special pentru = 0,44) şi cu cea referitoare la ambiguitate (r = 0,51), decât
a compara STAI‑T şi EMAS‑T pe un eşantion de studenţi. cu pericolul fizic (r = 0,07), atât utilizând formatul referitor
Datele obţinute de Endler (1986) au fost colectate în cadrul la frecvenţa răspunsurilor, cât şi cel referitor la intensitatea
unui studiu care investiga procesele anxietăţii ca stare şi ca acestora.
trăsătură într‑o situaţie de examinare. Corelaţiile dintre dimensiunile EMAS‑T şi anumite
Corelaţiile obţinute între forma pentru trăsătură a măsurători criteriu pentru eşantioanele de studenţi de
scalei STAI (Spielberger, 1983) şi subscalele de evaluare ambele sexe sunt prezentate în Tabelul I.23 (Davis &
socială, ambiguitate şi rutine zilnice au fost semnificative Cowles, 1989), în Tabelul I.24 (Endler, 1986) şi în Tabelul
pentru toate grupurile, cu excepţia studenţilor de sex I.25 (Bagby & Parker, 1987). Toate aceste date au fost
masculin din studiul lui Endler (1986). Corelaţiile dintre colectate în scopul examinării validităţii de criteriu a scalei
dimensiunea referitoare la pericolul fizic a scalei EMAS‑T EMAS‑T.
şi forma STAI‑T au fost mai scăzute şi nu au atins pragul Scala de neuroticism a Inventarului de personalitate
de semnificaţie. (EPI), Eysenck şi Eysenck (1968), este o măsură a
instabilităţii emoţionale.
54 EMAS

Tabelul I.23
Corelaţiile dintre subscalele EMAS-T şi instrumentele criteriu pentru studenţii de sex masculin şi feminin

EMAS-T
Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice
Crtiteriu
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
Inventarul de personalitate Eysenck
(EPI)
Neuroticism 0,24* 0,45*** 0,16 0,14 0,35** 0,13 0,39** 0,28**
Extraversiune -0,15 -0,24* -0,24* -0,22* -0,25* -0,23* -0,18 0,13
Locus de control 0,25* 0,34** 0,29** 0,12 0,24* 0,30* 0,11 0,21*
Minciună -0,13 -0,06 -0,17 0,16 -0,09 -0,11 0,01 -0,19*
Scala de dezirabilitate socială -0,28* 0,06 -0,17 -0,03 -0,24* -0,04 -0,11 -0,26*

Notă. Datele au fost obţinute în cadrul studiului lui Davis şi Cowles (1987). N = 69 pentru bărbaţi; N = 75 pentru femei.
*p < 0,05; **p < 0,01; ***p < 0,001.

Tabelul I.24
Corelaţiile dintre subscalele EMAS-T şi diferite măsurători criteriu pentru studenţii de sex masculin şi feminin

EMAS-T
Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice
Crtiteriu
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
Indexul sensibilităţii la 0,27 0,27* 0,27 0,14 0,39* 0,34* 0,26 0,19
anxietate
Scala de evaluare de fricii 0,39 0,29* 0,25 0,23* 0,46* 0,51*** 0,21 0,27*
de succes
Chestionarul stilurilor de
muncă 0,34 0,32** 0,51** 0,11 0,31 0,32** 0,43* 0,11
(Tip A de comportament)
Dezorganizare neurotică 0,22 0,26* 0,25 0,18 0,44* 0,27* 0,01 0,08

Inventarul de depresie 0,37* 0,16 0,37* -0,05 0,54*** 0,21* 0,10 0,13
Beck (BDI)
Stima de sine -0,12 -0,42*** -0,08 -0,05 -0,11 -0,59*** -0,09 -0,26*

Auto-monitorizarea 0,19 0,52*** 0,19 0,20 0,19 0,38** 0,29 0,24*

Notă. Datele au fost obţinute în cadrul studiului lui Endler (1986). N = 23 pentru bărbaţi; N = 56 pentru femei în cazul tuturor măsurătorilor cu excepţia BDI,
unde N = 35 pentru bărbaţi şi N = 73 pentru femei.
*p < 0,05; **p < 0,01; ***p < 0,001.

Persoanele care au obţinut scoruri mari la scala de EMAS‑T referitoare la evaluarea socială în cazul femeilor
neuroticism (Eysenck, 1970) pot fi descrise ca labile din şi între ASI şi subscala referitoare la ambiguitate a EMAS‑T
punct de vedere emoţional, excesiv de reactive, cu dispoziţie pentru ambele sexe. Horner (1972) a propus ideea conform
schimbătoare şi anxioase. După cum arată şi Tabelul I.23, căreia femeile tind să fie mai predispuse la a evita succesul
au fost identificate corelaţii semnificative între neuroticism şi să fie mai anxioase în situaţii orientate spre câştig sau în
şi subscalele de evaluare socială, ambiguitate şi rutine situaţii competitive. Zuckerman şi Allison (1976) au creat
zilnice pentru bărbaţi şi între neuroticism şi subscalele Scala fricii de succes (Fear of Success Scale – FOSS)
EMAS‑T referitoare la evaluare socială şi la rutinele zilnice pentru a măsura diferenţele individuale legate de această
pentru femei. predispoziţie. Teoretic, ne‑am putea aştepta la o corelaţie
Indexul de evaluare a sensibilităţii la anxietate (Anxiety pozitivă moderată între scorurile la FOSS şi dimensiunile
Sensitivity Index ‑ ASI) (Peterson & Heilbronner, 1987) referitoare la evaluarea socială şi la ambiguitate ale scalei
este o scală recent construită, care evaluează convingerile EMAS‑T. Scala fricii de succes a corelat moderat cu toate
individului despre experienţe care provoacă anxietate. Au cele patru subscale ale EMAS‑T în cazul studenţilor de
fost identificate corelaţii semnificative între ASI şi subscala sex feminin. În privinţa studenţilor de sex masculin, Scala
Proprietăţi psihometrice 55

Tabelul I.25
Corelaţiile dintre subscalele EMAS-T şi instrumentele criteriu pentru studenţii de sex masculin şi feminin din SUA

EMAS-T
Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice
Criteriu
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
Scala Zung de depresie 0,22 0,19** -0,05 0,01 0,14* 0,13* 0,33*** 0,41***
Inventarul de depresie Beck -0,11 0,14* -0,17* -0,07 -0,18* 0,12* 0,20** 0,36***
STAI-Stare 0,31*** 0,24*** 0,09 0,12* 0,27*** 0,31*** 0,42*** 0,29***
STAI-Trăsătură 0,23** 0,26*** 0,01 0,14* 0,25** 0,30*** 0,38*** 0,33***

Notă. Datele au fost obţinute în cadrul studiului lui Bagby şi Parker (1987). N = 152 pentru bărbaţi; N = 228 pentru femei.
*p < 0,05; **p < 0,01; ***p < 0,001.

fricii de succes a corelat semnificativ numai cu subscala studenţii de sex masculin, cât şi pentru cei de sex feminin.
referitoare la ambiguitate. În general, pattern‑ul corelaţiilor În plus, în cazul femeilor, dezorganizarea neurotică a
dintre dimensiunile scalei EMAS‑T şi diferitele măsurători corelat cu anxietatea ca trăsătură în situaţii de evaluare
ale anxietăţii susţin validitatea scalelor EMAS, ca măsură socială.
multidimensională a anxietăţii ca trăsătură. Inventarul de depresie Beck (Beck, 1978) este un
Studiile realizate de Endler (1986) şi Davis & instrument frecvent folosit pentru autoevaluarea depresiei.
Cowles (1989) au inclus o varietate de măsuri adiţionale Abordarea cognitivă a depresiei, propusă de Beck, sugerează
ale diferenţelor individuale care sunt relaţionate din faptul că persoanele depresive au expectanţe negative cu
perspectivă teoretică cu anxietatea ca trăsătură. Analiza privire la propria persoană, experienţele şi viitorul lor.
corelaţiilor dintre aceste măsurători şi dimensiunile Aceste cogniţii pot produce şi anxietate, iar Beck arată că
relevante ale EMAS‑T susţine, de asemenea, validitatea „pacienţii raportează în mod frecvent anxietatea ca fiind
scalelor EMAS. De exemplu, Chestionarul Stilurilor de o problemă care se asociază cu depresia sau care apare pe
Lucru (Survey of Work Styles ‑ SWS) este o măsură recent măsură ce depresia se accentuează” (Beck, Rush, Shaw şi
construită pentru a evalua patternurile de comportament Emery, 1979, p. 180). În eşantionul de studenţi prezentat
de tip A (Jackson & Gray, 1988). Teoretic, ne‑am aştepta în Tabelele I.24 şi I.25, scorurile la Inventarul de depresie
ca SWS şi dimensiunile legate de evaluare socială şi Beck au corelat pozitiv cu anxietatea ca trăsătură referitoare
ambiguitate ale EMAS‑T să coreleze moderat. Cu alte la evaluarea socială, pericol fizic şi ambiguitate, în cazul
cuvinte, ne‑am aştepta ca indivizii cu comportament bărbaţilor şi doar cu anxietatea ca trăsătură în situaţii de
de tip A – caracterizaţi în parte de ostilitate, nerăbdare, ambiguitate, în cazul femeilor.
competitivitate, luptă pentru reuşită şi presiune a timpului Cu toate acestea, în cadrul eşantionului de studenţi din
(Jenkins, Zyzanski & Rosenman, 1979) – să fie predispuşi Statele Unite, prezentat în Tabelul I.24 (Bagby & Parker,
să manifeste anxietate în situaţii evaluative sau ambigue. 1987), în cazul bărbaţilor au fost obţinute corelaţii negative
S‑au obţinut corelaţii pozitive semnificative între SWS şi scăzute între subscalele EMAS‑T referitoare la pericolul
subscalele de evaluare socială şi ambiguitate ale EMAS‑T fizic şi la ambiguitate şi scorurile la Inventarul de Depresie
pe populaţia feminină. În schimb, în cazul bărbaţilor, Beck. În privinţa femeilor, au fost obţinute corelaţii pozitive
singura corelaţie pozitivă semnificativă a fost identificată scăzute între subscalele EMAS‑T legate de evaluare socială
între SWS şi subscalele referitoare la pericolul fizic şi la şi ambiguitate şi scorurile la Inventarul de Depresie Beck.
rutinele zilnice. Corelaţii moderate au fost înregistrate între subscala
Dezorganizarea neurotică este o subscală a Formula- EMAS‑T legată de rutinele zilnice şi scorurile la Inventarul
rului Jackson de investigare a personalităţii (Personality de depresie Beck, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
Research Form – Jackson, 1967). Respondenţii care obţin Discrepanţa dintre rezultatele studiilor lui Endler (1986)
scoruri mari la scala de dezorganizare neurotică întâmpină şi Bagby şi Parker (1987) poate reprezenta consecinţa
dificultăţi în a se concentra asupra detaliilor activităţilor dimensiunii reduse a eşantionului din primul studiu.
zilnice şi în finalizarea sarcinilor la timp. Aceştia tind să fie Corelaţii scăzute şi moderate au fost identificate între Scala
uşor de distras, slab organizaţi şi uituci. de Depresie Zung (Zung, 1965) şi scorurile la anxietatea
Aşadar, situaţiile ambigue pot provoca anxietate celor ca trăsătură în situaţii de evaluare socială, ambiguitate şi
care înregistrează scoruri mari la scala de dezorganizare rutine zilnice, atât în privinţa bărbaţilor, cât şi a femeilor.
neurotică şi ne putem aştepta la o corelaţie pozitivă între Bagby şi Parker (1987) au analizat, de asemenea, relaţia
această măsură şi subscala de ambiguitate EMAS‑T. dintre EMAS‑T şi subscalele Stare şi Trăsătură ale STAI
Într‑adevăr, această corelaţie pozitivă semnificativă a (Spielberger, 1983). Între subscalele EMAS‑T referitoare
fost obţinută între anxietatea ca trăsătură în situaţii de la evaluarea socială, ambiguitate şi rutine zilnice şi
ambiguitate şi dezorganizarea neurotică, atât pentru subscalele STAI‑T şi STAI‑S au fost identificate corelaţii de
56 EMAS

la scăzute până la moderate, atât pentru femei, cât şi pentru Inventarul de Personalitate Eysenck (Eysenck
bărbaţi. Doar în privinţa femeilor, au fost identificate Personality Inventory ‑ Eysenck & Eysenck, 1968) include
corelaţii scăzute între STAI‑T, STAI‑S şi subscala EMAS‑T o scală de minciună, pentru a detecta dezirabilitatea
referitoare la pericolul fizic. pozitivă (simularea pozitivă). Scorurile mari la scala de
Corelaţia dintre EMAS‑T şi scala de stimă de sine din minciună sugerează faptul că respondenţii încearcă să
Scala Jackson de investigare a personalităţii (Jackson se prezinte într‑o lumină pozitivă; aşadar, existenţa unor
Personality Research Form ‑ Jackson, 1967) a fost corelaţii negative semnificative între anxietatea declarată şi
calculată în cadrul studiului lui Endler (1988). scorurile la scala de minciună ar ridica semne de întrebare
Stima de sine scăzută poate creşte vulnerabilitatea cu privire la o modalitatea defensivă de a răspune la itemii
individului la situaţii interpersonale stresante. Corelaţii scalei. În grupul de studenţi inclus în studiu, singura
negative semnificative au fost înregistrate între scala corelaţie semnificativă a fost identificată între scala de
Jackson de stimă de sine şi anxietatea ca trăsătură în minciună şi subscala de anxietate ca trăsătură în situaţii
situaţii de evaluare socială, ambiguitate şi rutine zilnice, de rutină zilnică, pentru studentele de sex feminin. Scala
pentru femei, dar nu şi pentru bărbaţi. Auto‑monitorizarea de dezirabilitate socială (Crowne & Marlowe, 1964) este
(Snyder, 1974) reflectă diferenţele în ceea ce priveşte legată de nevoile individului de auto‑protejare, aprobare
gradul în care indivizii sunt sensibili la amorsele specifice socială şi de evitare a criticilor. O corelaţie negativă între
situaţiilor sociale şi modul în care indivizii încearcă să îşi scorurile la EMAS‑T şi Scala de dezirabilitate socială
adapteze comportamentul la aceste amorse. Persoanele ar indica faptul că nivelurile anxietăţii ca trăsătură pot fi
cu un nivel crescut al auto‑monitorizării sunt preocupate influenţate de nevoia de auto‑protejare sau de aprobare
de proiectarea unei imagini sociale pozitive şi adecvate. socială şi, astfel, aceste niveluri pot reprezenta o subestimare
Auto‑monitorizarea poate fi corelată cu o predispoziţie la a predipoziţiei la anxietate. Au fost identificate corelaţii
anxietate, în situaţii de evaluare socială şi de ambiguitate. negative între Scala de dezirabilitate socială şi subscalele
Au fost identificate corelaţii pozitive semnificative între EMAS‑T referitoare la evaluare socială şi la ambiguitate
anxietatea ca trăsătură în situaţii de evaluare socială, de în cazul bărbaţilor şi între Scala de dezirabilitate socială
ambiguitate şi de rutină zilnică, în privinţa studenţilor de şi subscala EMAS‑T referitoare la rutinele zilnice în cazul
sex feminin, dar nu şi în privinţa celor de sex masculin. femeilor. În general, aceste corelaţii au valori scăzute
Extraversiunea, o dimensiune a personalităţii investi- şi sugerează faptul că scalele EMAS nu sunt puternic
gată de Eysenck (1970), este asociată cu impulsivitatea, contaminate de dezirabilitatea socială sau de simularea
sociabilitatea şi excitabilitatea. Aşadar, indivizii cu pozitivă. Cu toate acestea, după cum a fost discutat şi în
caracteristici specifice extraversiunii scăzute pot prezenta Capitolul I.2, scalele EMAS sunt cele mai eficiente atunci
tendinţa de a resimţi niveluri crescute de anxietate. În când sunt administrate unor respondenţi cooperanţi, care
privinţa bărbaţilor, au fost obţinute corelaţii negative au fost asiguraţi de confidenţialitatea rezultatelor la test.
între extraversiune şi anxietatea ca trăsătură în situaţii de S‑a anticipat faptul că pacienţii clinici vor obţine scoruri
pericol fizic şi de ambiguitate, iar în privinţa femeilor, mai mari decât adulţii normali la dimensiunile anxietăţii
între extraversiune şi anxietatea ca trăsătură în situaţii ca trăsătură. După cum se arată şi în Anexa D, pacienţii
de evaluare socială, pericol fizic şi ambiguitate (Davis & clinici de sex feminin au înregistrat scoruri semnificativ
Cowles, 1989). mai mari la toate dimensiunile EMAS‑T în comparaţie cu
Locusul de control (Rotter, 1966) este o variabilă femeile adulte fără probleme clinice. Pacienţii clinici de
care diferenţiază între indivizi şi care se referă la măsura sex masculin au obţinut scoruri semnificativ mai mari la
în care oamenii percep faptul că întăririle pe care le dimensiunile EMAS‑T referitoare la evaluarea socială şi
primesc sunt controlate din exterior (i.e. determinate de la ambiguitate. Aceste rezultate demonstrează că EMAS‑T
noroc, întâmplare, soartă sau de către alte persoane mai discriminează în mod eficient între eşantionul normal şi cel
puternice), prin opoziţie cu realizarea lor prin propriile clinic.
eforturi sau caracteristici stabile. Internalitatea locusului Endler (1988) a realizat corelaţii între scorurile la
de control poate furniza un cadru propice reducerii EMAS‑T ale unor studenţi canadieni de sex masculin şi
anxietăţii, în timp ce externalitatea poate fi asociată cu feminin şi notele obţinute în prima sesiune de examene. În
o vulnerabilitate percepută şi, astfel, cu un nivel crescut cazul populaţiei feminine, anxietatea în situaţii de evaluare
de anxietate. Phares (1967) sumarizează cercetările care socială a corelat semnificativ cu notele obţinute (r = 0,35,
susţin existenţa unei relaţii moderate între externalitate p < 0,01); în cazul bărbaţilor, corelaţia (r) dintre aceste
şi diferite măsuri ale anxietăţii. După cum se arată în variabile a fost de ‑0,20. Diferenţa dintre cele două corelaţii
Tabelul I.23, locusul de control a fost identificat ca fiind a fost semnificativă din punct de vedere statistic (z = 2,54,
corelat semnificativ cu subscalele EMAS‑T referitoare la p < 0,02). Aşadar, pentru femei, anxietatea ca trăsătură în
evaluarea socială şi la ambiguitate, atât în cazul femeilor, situaţii de evaluare socială a corelat pozitiv cu notele, iar
cât şi al bărbaţilor; corelaţii semnificative au fost obţinute pentru bărbaţi, aceste două variabile s‑au asociat negativ.
cu subscala EMAS‑T referitoare la pericolul fizic, în cazul EMAS‑P. La fel ca EMAS‑S, subscalele EMAS‑P
bărbaţilor şi cu subscala referitoare la rutinele zilnice, în sunt reactive datorită faptului că evaluează anxietatea
cazul femeilor. sau ameninţarea percepută specifică unei situaţii. Ne‑am
Proprietăţi psihometrice 57

aştepta, aşadar, ca scorurile la EMAS‑P să varieze în subscalele au fost păstrate. Studiile care urmează să fie
funcţie de tipul situaţiei. Datele despre EMAS‑P au fost discutate în acest capitol indică faptul că aceste dimensiuni
colectate în timpul unor situaţii stresante şi nonstresante pot fi utile în cercetare pentru a identifica modificările
pe un grup de studenţi canadieni (Endler, 1986). În acest apărute în stările de anxietate în diferite situaţii.
eşantion, situaţia stresantă a fost reprezentată de apropierea Endler, Parker, Bagby şi Cox (1989) au realizat de curând
sesiunii de examene. Tabelul I.26 prezintă mediile, valorile o analiză empirică extinsă a multidimensionalităţii scalelor
t şi pragurile de probabilitate pentru EMAS‑P, colectate EMAS‑T şi EMAS‑S prin administrarea instrumentelor
în timpul unor situaţii stresante şi nonstresante, pentru unui lot de 2009 studenţi aflaţi într‑o situaţie neutră. În
fiecare sex în parte, pentru eşantionul format din studenţi timp ce alte studii au analizat factorial scorurile scalelor,
canadieni. Endler, Parker, Bagby şi Cox au realizat analize factoriale
Bărbaţii au perceput situaţia ca fiind mai ambiguă când ale scorurilor la itemi. Analizele factoriale ale celor 60 de
nu este stresantă, dar mai apropiată de rutina zilnică atunci itemi care evaluează trăsătura şi ale celor 20 de itemi care
când este stresantă. Atât studenţii de sex feminin, cât şi cei evaluează starea au relevat patru factori‑trăsătură (identici
de sex masculin au perceput situaţia mai ameninţătoare în cu scalele prezentate în acest manual) şi un factor‑stare. O
condiţii de stres. analiză separată a celor 20 de itemi ai EMAS‑S a relevat un
factor cognitiv şi un factor emoţional‑fiziologic (identici
I.6.5.3. Validitatea de construct cu scala prezentată în acest manual). Analiza factorială a
Multidimensionalitatea scalei EMAS‑S. Putem face itemilor referitori la trăsătură a oferit suport empiric pentru
distincţie între două dimensiuni conceptuale ale anxietăţii ca multidimensionalitatea anxietăţii ca trăsătură. Această
stare: dimensiunea cognitivă şi cea emoţional‑fiziologică. analiză a identificat în mod clar patru factori congruenţi,
Scala EMAS‑S a fost construită pentru a evalua aceste fiecare dintre ei fiind asociat cu creşteri ale stării de
dimensiuni. Independenţa acestor dimensiuni a fost anxietate în patru tipuri de situaţii (evaluare socială,
examinată empiric cu ajutorul analizelor factoriale şi al pericol fizic, ambiguitate şi rutine zilnice). Această analiză
corelaţiilor liniare Pearson. Analize factoriale prin metoda confirmă fără echivoc multidimensionalitatea anxietăţii
componentelor principale (rotaţia varimax) ale celor 20 atât ca stare, cât şi ca trăsătură şi vine în sprijinul modelului
de itemi ai scalei EMAS‑S au fost realizate separat, pentru interacţionist al anxietăţii.
ambele sexe, în toate eşantioanele de etalonare. În Tabelul Multidimensionalitatea scalei EMAS‑T. Ipoteza
I.27, sunt prezentate saturaţiile rotite, rădăcinile latente diferenţială a modelului interacţionist al anxietăţii (Endler,
şi comunalităţile pentru analizele factoriale ale itemilor 198. 1983) propune ideea conform căreia anxietatea ca stare
EMAS‑S pentru toate eşantioanele de etalonare. este rezultatul unei interacţiuni dintre o situaţie stresantă
Modelele factoriale identificate de analizele respective şi o dimensiune congruentă a scalei EMAS‑T. O asumpţie
au variat de la patru la cinci factori. Trei factori apar ca fiind importantă pe care se bazează această ipoteză este faptul
destul de consistenţi în cadrul eşantioanelor de etalonare: că dimensiunile scalei EMAS‑T sunt relativ independente.
un factor referitor la anxietatea ca stare totală, un factor Efectuarea unei analize factoriale a celor patru dimensiuni
cognitiv şi un factor emoţional‑fiziologic. Cel de‑al patrulea nu ar fi potrivită, din cauza numărului limitat de itemi
şi/sau cel de‑al cincilea factor, fiecare fiind răspunzător situaţionali – existând doar patru dimensiuni. Aşadar, au
pentru mai puţin de 6% din varianţa totală, a fost diferit în fost calculate corelaţiile liniare Pearson între cele patru
eşantioanele folosite la etalonare. De exemplu, în analiza subscale ale EMAS‑T în cadrul diferitelor eşantioane
factorială a răspunsurilor date de studenţii americani de descrise în acest manual. Aceste corelaţii sunt prezentate
sex masculin, şase itemi ai dimensiunii cognitive au avut în Tabelul I.29.
încărcături factoriale mai mari de 0,50 pe Factorul 1, cinci Corelaţiile dintre cele patru subscale au avut valori
dintre itemii dimensiunii emoţional‑fiziologice au încărcat scăzute şi moderate în diferitele eşantioane, variind între
Factorii 2 şi 3, iar doi dintre itemii cognitivi au încărcat ‑0,01 şi 0,64. Singura relaţie consistentă dintre cele patru
Factorul 4. În privinţa studenţilor de sex feminin din SUA, subscale a fost între anxietatea în situaţii de evaluare
şase itemi cognitivi au încărcat Factorul 1, cinci itemi socială şi cea din situaţiile ambigue. Corelaţiile au variat
emoţional‑fiziologici au încărcat Factorul 2 şi trei itemi de la 0,22, pentru eşantionul de femei adulte din SUA,
cognitivi au încărcat Factorul 4. Atât itemii cognitivi, cât şi la 0,64, pentru pacienţii psihiatrici de sex masculin din
cei emoţional‑fiziologici au încărcat Factorul 3. Canada. Se pare că anxietatea din situaţii de ambiguitate ar
Corelaţiile dintre scorurile dimensiunilor cognitive şi putea avea componente de evaluare socială şi pericol fizic.
emoţional‑fiziologice şi scorul total al anxietăţii ca stare Cu toate acestea, în ansamblu, rezultatele susţin abordarea
au fost calculate pentru fiecare grup de etalonare, separat multidimensională a anxietăţii ca trăsătură.
pentru femei şi bărbaţi. După cum se poate vedea în Tabelul Donat (1983) a investigat implicaţiile folosirii unui
I.28, toate corelaţiile au fost semnificative. scor total al unei măsuri multidimensionale a anxietăţii
Rezultatele analizelor factoriale au venit în sprijinul – Inventarul Situaţie‑Răspuns (S‑R) al Anxietăţii ca
multidimensionalităţii scalei EMAS‑S. Aşadar, cu toate că Trăsătură Generală (Situation‑Response Inventory of
intercorelaţiile dintre subscalele EMAS‑S oferă o susţinere General Trait Anxiousness) ‑ versus implicaţiile utilizării
parţială pentru independenţa celor două dimensiuni, scorurilor individuale la scalele de trăsătură în prezicerea
58 EMAS

Tabelul I.26
Modificările scorurilor la EMAS-P înregistrate de studenţii canadieni între o situaţie nonstresantă şi una stresantă

Bărbaţi Femei
Medii Medii
Itemul N t N t
Nonstresant Stresant Nonstresant Stresant
EMAS-P-1 39 2,31 2,72 1,73 70 2,81 2,84 0,16
EMAS-P-2 39 1,59 1,26 1,62 69 1,87 1,45 2,48*
EMAS-P-3 39 2,59 2,08 2,11* 69 2,75 2,57 1,11
EMAS-P-4 39 2,33 2,87 2,08* 69 3,03 2,97 0,28
EMAS-P-5 38 1,45 1,95 2,32* 67 1,31 1,94 4,09***

Notă. Datele au fost obţinute în cadrul studiului lui Endler (1986).


*p < 0,05; **p < 0,01; ***p < 0,001.

răspunsurilor de anxietate ca stare la stresul congruent calculate intercorelaţiile dintre EMAS‑S şi EMAS‑P.
cu dimensiunea respectivă. Rezultatele studiului au venit Tabelul I.31 prezintă aceste intercorelaţii pentru studenţii şi
în sprijinul abordării multidimensionale a anxietăţii ca adulţii din Statele Unite şi pentru adolescenţii din Canada.
trăsătură, în prezicerea anxietăţii ca stare, scorul total fiind Din moment ce datele despre EMAS au fost colecate în
mai puţin util. timpul unor situaţii nonstresante, era de aşteptat obţinerea
Relaţiile dintre componentele scalelor EMAS. O unor corelaţii scăzute între EMAS‑S şi EMAS‑P. Majoritatea
asumpţie importantă în literatura recentă despre anxietate corelaţiilor au fost nesemnificative, iar cele semnificative
constă în relativa independenţă a anxietăţii ca stare şi au variat între 0,15 şi 0,46. Cu toate acestea, Muller, Endler
ca trăsătură. Spielberger (1972) sugerează că o mare şi Parker (1990) au găsit o corelaţie semnificativă de 0,38
parte din confuzia conceptuală şi empirică a cercetării în între EMAS‑S şi EMAS‑P‑5 (intensitatea ameninţării) într‑o
domeniul anxietăţii este rezultatul eşecului de a diferenţia situaţie stresantă de evaluare socială.
între cele două tipuri independente de anxietate. Modelul Relaţia dintre anxietatea ca trăsătură şi percepţia
interacţionist al anxietăţii propune ideea conform căreia anxietăţii într‑o situaţie nonstresantă a fost investigată
corelaţia dintre anxietatea ca stare şi anxietatea ca pentru eşantioanele folosite la etalonare. Tabelul I.32
trăsătură este scăzută în situaţii nonstresante. În situaţii prezintă corelaţiile dintre EMAS‑T şi subscalele EMAS‑P
stresante, este prezisă o corelaţie pozitivă semnificativă pentru studenţii şi adulţii din SUA şi pentru adolescenţii
între anxietatea ca stare şi dimensiunea congruentă a din Canada.
anxietăţii ca trăsătură, dar nu şi între anxietatea ca stare şi Testarea ipotezei diferenţiale. Ipoteza diferenţială a
dimensiunile incongruente ale anxietăţii ca trăsătură. modelului interacţionist al anxietăţii (Endler, 1980, 1983)
În această secţiune este examinată corelaţia dintre propune ideea conform căreia anxietatea ca stare este
anxietatea ca stare şi anxietatea ca trăsătură în situaţii rezultatul unei interacţiuni dintre o situaţie stresantă şi o
nonstresante. Relaţia dintre cele două tipuri de anxietate la dimensiune congruentă a anxietăţii ca trăsătură. O serie de
indivizi aflaţi în condiţii de stres este examinată în secţiunea studii experimentale şi de laborator au fost realizate în cadrul
în care este discutată ipoteza diferenţială. Corelaţiile Universităţii York atât pentru a testa ipoteza diferenţială,
liniare Pearson au fost calculate între EMAS‑T şi EMAS‑S cât şi pentru a determina validitatea de construct a EMAS‑T,
atât pentru bărbaţii, cât şi pentru femeile din eşantioanele EMAS‑S şi EMAS‑P (vezi Endler, 1983, pentru mai multe
de studenţi şi adulţi din SUA şi de adolescenţi şi pacienţi detalii). Aceste studii sunt sumarizate în Tabelul I.33.
cu diagnostic psihiatric din Canada. Aceste corelaţii sunt Primele nouă studii s‑au focalizat asupra anxietăţii
prezentate în Tabelul I.30. ca trăsătură în situaţii de evaluare socială sau în relaţiile
Aceste date au fost colectate în situaţii nonstresante. interpersonale. În studiile anterioare, varianta predecesoare
În general, corelaţiile dintre scala de stare şi de trăsătură a scalei EMAS‑T a evaluat anxietatea din situaţiile
au fost scăzute, luând valori între ‑0,01 şi 0,57. Cele mai interpersonale. Cu toate acestea, anxietatea în situaţii de
mari corelaţii s‑au obţinut în cazul pacienţilor psihiatrici evaluare socială s‑a dovedit a fi o dimensiune deosebit
trataţi ambulatoriu. Aceste corelaţii s‑au înregistrat între de relevantă a anxietăţii interpersonale. Aşadar, studiile
cele două subscale şi scala de anxietate ca stare totală din ulterioare au examinat anxietatea în situaţii de evaluare
cadrul EMAS‑S şi subscalele referitoare la ambiguitate şi la socială, mai degrabă decât anxietatea interpersonală.
rutinele zilnice ale scalei EMAS‑T. Endler, Okada şi Flood (1975) au realizat un experiment în
Pentru a evalua relaţia dintre percepţia situaţiei şi care studenţii erau rugaţi să realizeze o sarcină de percepţie
anxietatea ca stare într‑o situaţie nonstresantă, au fost interpersonală (o situaţie de evaluare socială). Utilizând
Proprietăţi psihometrice 59

Chestionarul reacţiilor comportamentale (Behavioral Phillips şi Endler (1982) au obţinut rezultate similare
Reactions Questionnaire – BRQ), un predecesor al scalei într‑un studiu la care au participat studenţi canadieni.
EMAS‑S, au fost identificate interacţiuni semnificative Modelul interacţionist al anxietăţii a fost, de asemenea,
între anxietatea ca trăsătură în situaţii de ambiguitate şi de testat în timpul unui concurs de atletism (Flood & Endler,
pericol fizic şi modificările înregistrate la nivelul anxietăţii 1980). Scala EMAS‑T şi scala de evaluare a anxietăţii
ca stare. ca stare au fost completate de un grup de atleţi de sex
Diveky şi Endler (1977) au evaluat nivelul anxietăţii masculin, cu două săptămâni înaintea unei competiţii
resimţit de directori executivi de la nivelul managementului importante. Scala de anxietate ca stare a fost administrată
mijlociu – femei şi bărbaţi ‑, în contextul unor situaţii din nou chiar înaintea probei de alergare, aceasta fiind o
stresante legate sau nu de serviciu. Rezultatele au arătat situaţie mai stresantă. Rezultatele au indicat existenţa
existenţa unei interacţiuni semnificative între nivelul unei interacţiuni semnificative între situaţia stresantă şi
anxietăţii ca trăsătură în situaţii de evaluare socială şi anxietatea ca trăsătură în situaţii de evaluare socială, în
stresul situaţional congruent, legat de evaluarea socială, privinţa nivelului de reactivitate al anxietăţii ca stare.
întâlnit în contexte legate de slujbă, având ca rezultat Într‑un studiu ce a inclus studenţi de sex masculin,
creşteri ale nivelului stării de anxietate. Anxietatea ca stare Kowalchuk şi Endler (1981) au creat o situaţie de stres
a fost măsurată cu ajutorul chestionarului PARQ (Present legat de evaluarea socială, prin faptul că au cerut studenţilor
Affect Reactions Questionnare), un alt predecesor al scalei să realizeze un exerciţiu de Gestalt privind sensibilitatea
EMAS‑S. personală. Studiul a relevat existenţa unei interacţiuni
Endler şi Magnusson (1977) au testat ipoteza semnificative între anxietatea ca trăsătură în situaţii de
diferenţială într‑o situaţie de evaluare cu ajutorul unui grup evaluare socială şi stresul situaţional asupra modificării
de studenţi dintr‑o mare universitate din Suedia. În prima stării de anxietate.
şedinţă, a fost administrată scala EMAS‑T chiar înaintea Endler, Edwards şi Kowalchuk (1983) au evaluat
unui examen important de psihologie. Anxietatea ca stare ipoteza diferenţială într‑o situaţie reală de psihoterapie,
a fost măsurată cu ajutorul Chestionarului Reacţiilor folosind scalele EMAS‑T şi EMAS‑S. Au fost identificate
Comportamentale (Behavioral Reactions questionnaire interacţiuni senificative între situaţia de psihoterapie şi
‑ BRQ) (Endler & Okada, 1975; Hoy & Endler, 1969) şi anxietatea ca trăsătură în situaţii de evaluare socială, în
prin măsurarea pulsului studenţilor, atât în timpul situaţiei termenii reducerii stării de anxietate atât a bărbaţilor, cât
stresante (înainte de examinare), cât şi într‑o situaţie şi a femeilor. De asemenea, au fost identificate interacţiuni
nonstresantă (două săptămâni mai târziu). Interacţiunea între situaţia de psihoterapie şi dimensiunile scalei EMAS‑T
dintre situaţia stresantă şi anxietatea ca trăsătură în referitoare la evaluarea socială şi la rutinele zilnice pentru
situaţii de evaluare socială (anxietatea interpersonală) a ambele sexe şi cea referitoare la ambiguitate, doar pentru
fost semnificativă în privinţa creşterii frecvenţei pulsului femei.
(p < 0,01) şi s‑a apropiat de pragul de semnificaţie în Evaluarea ipotezei privind interacţiunea celorlalte
privinţa creşterii valorilor scorurilor la BRQ (p < 0,086). dimensiuni ale anxietăţii ca trăsătură a fost mai limitată.
Dintre celelalte dimensiuni alte anxietăţii ca trăsătură, Endler şi Okada (1974) au testat ipoteza diferenţială în
doar subscala referitoare la pericolul fizic s‑a dovedit a condiţii de laborator, utilizând o situaţie de pericol fizic
interacţiona semnificativ cu scorurile la anxietatea ca stare. (ameninţarea unui şoc). Rezultatele au venit în sprijinul
Într‑un alt studiu prin care s‑a testat ipoteza diferenţială, ipotezei interacţiunii în privinţa femeilor, dar nu şi a
Endler, Edwards şi McGuire (1979) au măsurat nivelurile bărbaţilor, şi au relevat o interacţiune semnificativă între
anxietăţii ca stare la actorii care joacă pe scenă. Starea de anxietatea ca trăsătură în situaţii de pericol fizic şi situaţia
anxietate a actorilor a fost măsurată în timpul repetiţiilor şi ameninţătoare din punct de vedere fizic congruentă. Nu au
înaintea spectacolelor importante; totuşi, în acest eşantion, fost identificate interacţiuni între aspectele noncongruente
nu au fost identificate interacţiuni semnificative între ale anxietăţii ca trăsătură, pentru niciunul dintre loturi.
nivelul anxietăţii ca trăsătură în situaţii de evaluare socială King şi Endler (1980) au evaluat nivelul anxietăţii ca
şi stresul situaţional legat de reprezentaţiile pe scenă. stare al femeilor care urmau să fie supuse unor intervenţii
Endler, King, Kuczynski şi Edwards (1980) au testat medicale (dilataţie şi chiuretaj sau laparoscopie). Scalele
ipoteza diferenţială pe un lot de elevi de liceu canadieni EMAS‑T şi EMAS‑S au fost completate chiar înaintea
aflaţi într‑o situaţie de examinare. Anxietatea ca trăsătură efectuării procedurilor medicale (condiţia de stres) şi câteva
a fost evaluată cu ajutorul EMAS‑T, iar anxietatea ca stare zile mai târziu, după externare (condiţia nonstresantă). Au
a fost măsurată utilizând scala PARQ. A fost identificată fost identificate interacţiuni semnificative între situaţia
o interacţiune semnificativă între nivelurile anxietăţii stresantă şi dimensiunile anxietăţii ca trăsătură în situaţii
ca trăsătură în situaţii de evaluare socială şi situaţia de ambiguitate, pericol fizic şi de evaluare socială.
stresantă congruentă de examinare în timpul orelor, asupra Endler, King şi Herring (1982) au examinat nivelurile
producerii unor modificări ale stării de anxietate. Nu au stării de anxietate în timpul concursurilor de arte marţiale.
fost identificate interacţiuni semnificative între scalele de Competiţiile au fost percepute de către participanţi ca fiind
anxietate ca trăsătură noncongruente şi situaţia stresantă. atât situaţii periculoase din punct de vedere fizic, cât şi
situaţii de evaluare socială. Au fost identificate interacţiuni
60 EMAS

semnificative între situaţia stresantă şi dimensiunile şi două de femei au completat scalele şi au realizat două
referitoare la evaluarea socială şi la pericolul fizic ale sarcini de laborator în condiţii de stres. Rezultatele au
anxietăţii ca trăsătură, asupra creşterii reactivităţii stării indicat faptul că abordarea multidimensională a anxietăţii
de anxietate. Nu au fost identificate alte interacţiuni ca trăsătură este cea mai potrivită în prezicerea modificărilor
semnificative. în nivelurile anxietăţii ca stare.
Ackerman şi Endler (1982, 1985) au testat ipoteza Kendall (1978) a comparat modelul anxietăţii ca
diferenţială într‑un studiu la care au participat pacienţi stare şi ca trăsătură al lui Spielberger (Spielberger, 1972)
care urmau să fie supuşi unei proceduri chirurgicale cu modelul interacţionist al anxietăţii elaborat de Endler
dentare (o situaţie stresantă, percepută ca fiind ambiguă şi (Endler, 1975), utilizând o situaţie de evaluare socială şi
periculoasă din punct de vedere fizic). Singura interacţiune o situaţie de pericol fizic. Situaţia de pericol fizic a fost
semnificativă identificată s‑a produs între dimensiunea reprezentată de un film despre un accident de maşină,
referitoare la evaluarea socială a anxietăţii ca trăsătură iar situaţia de evaluare socială a constat în eşecul la o
şi situaţia stomatologică în privinţa reactivităţii stării de sarcină intelectuală. Interacţiunile au fost obţinute numai
anxietate. Acest rezultat poate indica faptul că subiecţii atunci când dimensiunile anxietăţii ca trăsătură vizate au
au avut tendinţa să nege percepţia situaţiei stomatologice, fost congruente cu stresorii situaţionali, susţinând astfel
ca fiind evaluativă din punct de vedere social, ceea ce modelul interacţionist al anxietăţii.
demonstrează relaţia complexă dintre percepţia situaţiei şi Mothersill, Dobson şi Neufeld (1986) au testat modelul
reacţia la aceasta. interacţionist al anxietăţii, prezentând subiecţilor care au
Alţi cercetători au evaluat ipoteza diferenţială folosind obţinut scoruri mari sau mici la măsurătorile anxietăţii
EMAS‑T şi EMAS‑S. Greenglass (1985) a evaluat modelul ca trăsătură referitoare la ameninţarea cu privire la sine,
interacţionist al anxietăţii în analiza stresului legat de locul pericol fizic, noutate/ambiguitate şi rutine zilnice, stresori
de muncă la femeile manageri. Rezultatele au indicat faptul reprezentativi pentru cele patru dimensiuni situaţionale.
că subiecţii au perceput locul lor de muncă drept o situaţie Rezultatele au furnizat sprijin parţial modelului
de evaluare socială. A fost identificată o interacţiune interacţionist în privinţa anxietăţii ca trăsătură în situaţii de
semnificativă între anxietatea ca trăsătură în situaţii de ameninţare a propriei persoane.
evaluare socială şi percepţia subiecţilor asupra nivelului
de stres din situaţie. În plus, subiecţii care au înregistrat I.6.5.4. Direcţii viitoare de cercetare în investigarea
niveluri crescute ale anxietăţii ca trăsătură în situaţii de validităţii
evaluare socială au relatat niveluri mai crescute ale stării de În ciuda volumului mare de cercetări legate de
anxietate decât subiecţii cu anxietate ca trăsătură scăzută în validarea scalelor EMAS şi a ipotezei diferenţiale, sunt
situaţii de evaluare socială. necesare cercetări suplimentare pe domenii specifice
Miller (1984) a obţinut corelaţii semnificative între de aplicaţie. Aceste domenii includ obţinerea de date
subscala referitoare la pericolul fizic a scalei EMAS‑T şi de etalonare şi de informaţii legate de validitate pentru
teama de intervenţiile chirurgicale, atât la pacienţii aflaţi folosirea scalelor EMAS pe populaţii specifice, dezvoltarea
în condiţii preoperatorii, cât şi la pacienţii aflaţi în condiţii utilizării scalelor EMAS în contexte terapeutice şi aplicate,
postoperatorii. Analizele de regresie ierarhică realizate studii trans‑culturale şi obţinerea de date pentru dezvoltarea
în cadrul studiului au relevat, de asemenea, rezultate şi validarea profilului respondentului la scalele EMAS.
semnificative, folosind subscalele ponderate ale EMAS‑T Populaţii specifice. Aşa cum a fost menţionat în
ca predictori ai stării de anxietate prechirurgicală. Valorile capitolul 4, cu toate că scalele EMAS au fost testate în mod
R‑pătrat au variat între 0,19 şi 0,23, ceea ce demonstrează extensiv pe diferite populaţii, utilizarea scalelor poate să
o validitate predictivă moderată. nu fie adecvată pentru anumite grupuri de oameni, pentru
Cannel (1983) a evaluat nivelurile de anxietate care informaţiile legate de fidelitate şi validitate nu sunt
din timpul activităţilor de căţărare pe stânci, în care disponibile. Asemenea populaţii specifice pot include
participanţii coborau un zid sau un munte cu ajutorul unei respondenţi cu abilităţi de citire sub nivelul clasei a opta,
frânghii suspendate. Au fost analizate intercorelaţiile dintre respondenţi pentru care limba engleză reprezintă a doua
subscalele EMAS‑S şi EMAS‑T, în condiţiile dinaintea şi de limbă şi respondenţi cu dizabilităţi care pot interfera cu
după activitatea de căţărare. Rezulatele au arătat existenţa abilitatea de a răspunde la EMAS (de exemplu, persoanele
unor corelaţii semnificative între subscalele EMAS‑S şi cu probleme de vedere sau cele dislexice). Pentru a lărgi
scorul total al anxietăţii ca stare, atât în condiţiile dinainte, nivelul de aplicabilitate al scalelor EMAS, sunt necesare
cât şi de după realizarea activităţii. De asemenea, s‑au cercetări suplimentare în aceste domenii.
obţinut corelaţii semnificative între subscala EMAS‑T Aplicaţii terapeutice. Scalele EMAS au fost folosite
referitoare la pericolul fizic şi situaţiile pre‑ şi post- în mod eficient în contexte clinice, în scopul evaluării
căţărare, dar nu şi cu alte subscale EMAS‑T. stării de anxietate (Endler, Edwards & Kowalchuk, 1983).
Donat (1983) a investigat natura multidimensională Continuarea cercetărilor pentru investigarea rolului
a scalei EMAS‑T, prin compararea scalelor individuale la intervenţiilor terapeutice în modificările anxietăţii ca stare
EMAS‑T cu scorul total la EMAS‑T, obţinut prin adunarea pentru diferite categorii diagnostice de pacienţi clinici ar
scorurilor corespunzătoare diferitelor situaţii. Treizeci
Proprietăţi psihometrice 61

putea fi valoroase. Potenţialele domenii de interes ar putea Diferenţele individuale legate de predispoziţia la anxietate
include utilizarea scalelor EMAS în studii asupra anxietăţii pot juca un rol important în reacţiile la stres. Scalele
ca stare şi ca trăsătură la indivizii cu tulburări de anxietate. EMAS furnizează un set de instrumente pentru investigarea
De asemenea, este foarte probabil ca scalele EMAS să relaţiilor complexe dintre stres şi sănătate, performanţă şi
fie utile cercetărilor care evaluează eficienţa diverselor satisfacţie în diverse contexte (Greenglass, 1985). Scalele
tratamente ale anxietăţii. EMAS pot furniza informaţii importante despre anxietatea
Profiluri ale respondenţilor. Cu toate că în acest ma- ca stare şi ca trăsătură, care sunt relevante pentru multe
nual au fost furnizate informaţiile referitoare la profilurilor aspecte ale cercetărilor în domeniul stresului.
respondenţilor, în scopul măsurării anxietăţii ca stare şi ca Concluzii. Scalele EMAS s‑au dovedit a fi un
trăsătură, sunt necesare totuşi cercetări suplimentare pentru instrument fidel şi valid pentru măsurarea clinică şi
a evalua fidelitatea şi validitatea utilizării profilurilor experimentală a multiplelor dimensiuni alte anxietăţii ca
respondenţilor în diagnosticarea şi tratarea pacienţilor stare şi ca trăsătură. În ciuda abundenţei de cercetări deja
clinici. Cercetările anterioare de validare, care au utilizat existente în domeniul anxietăţii, relaţia dintre anxietatea ca
scalele EMAS, s‑au concentrat mai ales pe interpretarea şi stare şi anxietatea ca trăsătură este încă foarte complexă
modul de utilizare ale scorurilor la scale. Utilizarea rafinată şi necesită clarificări suplimentare. Aşadar, cercetările
şi extinsă a profilurilor respondenţilor pentru diagnosticare adiţionale care să utilizeze acest instrument ar putea
şi interpretare necesită cercetări suplimentare. îmbunătăţi înţelegerea noastră privind interacţiunea dintre
Cercetări în domeniul stresului. În prezent, există indivizi şi situaţiile în care se află, precum şi măsura în care
un interes considerabil faţă de efectele stresului asupra înţelegem anxietatea în sine.
stării de sănătate, asupra performanţei şi a satisfacţiei.
62 EMAS

Tabel I.27
Saturaţiile rotite, rădăcinile latente şi comunalităţile din analiza factorială prin metoda componentelor principale
(rotaţia varimax) a itemilor scalei EMAS-S

Bărbaţi Femei
Studenţi din SUA
Factori Factori
Item 1 2 3 4 Comunalităţi 1 2 3 4 Comunalităţi

1. Îmi simt mâinile umede. 0,04 0,63 0,33 -0,24 0,57 0,52 -0,19 0,24 0,32 0,47
2. Îmi lipseşte încrederea în mine. 0,66 0,33 -0,10 0,14 0,58 0,33 0,54 -0,05 0,19 0,44
3. Respir neregulat. 0,22 -0,69 0,18 0,26 0,62 0,70 0,28 -0,09 0,16 0,60
4. Mi-e greu să fiu atent(ă) la 0,16 0,20 0,08 0,83 0,77 0,26 0,17 0,05 0,78 0,71
activitatea pe care o desfăşor.
5. Am o senzaţie de încordare în 0,17 0,30 0,67 0,22 0,61 0,55 0,47 0,10 0,09 0,54
stomac.
6. Inima îmi bate mai repede. 0,19 0,62 0,37 0,33 0,66 0,78 0,29 0,12 -0,05 0,71
7. Mă simt neajutorat(ă). 0,43 0,42 0,24 0,25 0,48 0,15 0,73 0,13 0,13 0,59
8. Mi-e greu să mă concentrez. 0,18 0,16 0,32 0,75 0,72 0,16 0,40 -0,03 0,73 0,72
9. Transpir. 0,11 0,76 0,19 0,07 0,63 0,63 0,00 0,24 0,33 0,56
10. Mi-e teamă de eşec. 0,65 0,20 0,13 0,12 0,49 0,11 0,37 0,28 0,39 0,37
11. Îmi simt gura uscată. 0,16 0,10 0,54 0,22 0,38 0,07 0,05 0,63 0,11 0,42
12. Mă îngrijorează starea mea. 0,33 -0,09 0,39 0,45 0,47 -0,07 0,08 0,43 0,53 0,48
13. Mă simt nesigur(ă). 0,60 0,26 0,45 0,24 0,68 0,04 0,67 0,34 0,25 0,63
14. Mă simt încordat(ă). 0,31 0,31 0,74 0,09 0,74 0,47 0,54 0,25 0,10 0,58
15. Mă simt nelalocul meu. 0,81 0,11 0,32 0,09 0,78 0,10 0,58 0,50 0,21 0,65
16. Îmi simt mâinile nesigure. 0,23 0,40 0,58 0,01 0,55 0,48 0,11 0,54 0,06 0,54
17. Simt că sunt roşu (roşie) la faţă. 0,32 0,64 0,18 0,23 0,60 0,59 0,24 0,36 0,04 0,54
18. Mă simt ca şi cum toată lumea s-ar 0,61 0,16 0,03 0,53 0,53 0,30 0,38 0,54 0,02 0,54
uita la mine.
19. Mă simt incompetent(ă). 0,76 0,01 0,23 0,19 0,66 0,16 0,49 0,30 0,42 0,54
20. Am un nod în gât. 0,13 0,29 0,57 0,15 0,45 0,18 0,29 0,46 0,07 0,54
Rădăcină latentă 8,0 1,6 1,3 1,03 7,0 1,6 1,2 1,1
Adulţi din SUA
Factori Factori
Item 1 2 3 4 5 Comunalităţi 1 2 3 4 5 Comunalităţi

1. Îmi simt mâinile umede. -0,19 0,72 0,09 -0,08 -0,07 0,57 0,41 0,16 0,70 -0,07 0,28 0,77
2. Îmi lipseşte încrederea în mine. 0,50 -0,09 0,06 0,67 0,12 0,73 0,48 -0,05 -0,08 0,22 0,61 0,66
3. Respir neregulat. 0,16 0,05 0,02 0,22 0,80 0,71 0,65 0,51 0,01 0,10 -0,15 0,71
4. Mi-e greu să fiu atent(ă) la 0,80 0,10 0,21 0,05 0,09 0,71 0,85 0,13 0,26 0,09 0,09 0,83
activitatea pe care o desfăşor.
5. Am o senzaţie de încordare în 0,51 0,22 0,23 0,23 0,29 0,50 0,85 0,13 0,26 0,09 0,09 0,83
stomac.
6. Inima îmi bate mai repede. 0,17 0,57 0,15 0,14 0,45 0,61 0,77 0,41 -0,28 -0,09 -0,10 0,86
7. Mă simt neajutorat(ă). 0,49 0,20 0,56 0,15 0,10 0,63 0,70 -0,38 0,02 -0,04 0,14 0,66
8. Mi-e greu să mă concentrez. 0,80 0,25 0,21 0,04 0,14 0,77 0,79 -0,24 0,25 -0,34 -0,10 0,86
9. Transpir. 0,02 0,82 0,06 0,20 0,08 0,73 0,61 0,23 0,62 0,07 -0,08 0,83
10. Mi-e teamă de eşec. 0,20 -0,01 0,80 -0,06 0,19 0,72 0,75 -0,41 0,21 -0,19 0,07 0,81
11. Îmi simt gura uscată. -0,14 0,34 0,03 0,72 0,26 0,73 0,61 0,34 -0,21 -0,13 -0,04 0,55
12. Mă îngrijorează starea mea. 0,27 0,17 0,43 0,51 0,17 0,57 0,57 -0,42 -0,09 0,20 -0,33 0,66
13. Mă simt nesigur(ă). 0,32 0,10 0,52 0,44 0,04 0,58 0,74 0,36 -0,08 0,12 -0,23 0,74
14. Mă simt încordat(ă). 0,18 0,48 0,36 0,38 0,33 0,65 0,84 -0,02 0,19 0,23 -0,09 0,80
15. Mă simt nelalocul meu. 0,14 0,25 0,82 0,20 0,04 0,80 0,76 -0,41 -0,15 0,03 0,19 0,81
16. Îmi simt mâinile nesigure. 0,51 0,40 0,14 0,05 0,37 0,58 0,78 0,02 -0,33 -0,35 0,15 0,86
17. Simt că sunt roşu (roşie) la faţă. 0,53 0,49 0,23 0,12 0,35 0,71 0,65 0,49 -0,09 0,13 -0,23 0,75
18. Mă simt ca şi cum toată lumea s-ar 0,43 0,49 0,26 0,42 0,15 0,70 0,56 -0,09 -0,05 0,64 -0,13 0,74
uita la mine.
19. Mă simt incompetent(ă). 0,65 -0,08 0,21 0,49 0,05 0,72 0,81 -0,22 -0,33 -0,02 0,03 0,82
20. Am un nod în gât. 0,15 0,09 0,20 0,08 0,86 0,81 0,59 0,42 -0,29 0,09 0,41 0,79
Rădăcină latentă 8,1 1,8 1,4 1,2 1,1 9,6 2,0 1,6 1,1 1,1
Proprietăţi psihometrice 63

Tabel I.27 (continuare)


Saturaţiile rotite, rădăcinile latente şi comunalităţile din analiza factorială prin metoda componentelor principale
(rotaţia varimax) a itemilor scalei EMAS-S

Bărbaţi Femei
Adolescenţi din Canada
Factori Factori
Item 1 2 3 4 5 Comunalităţi 1 2 3 4 5 Comunalităţi

1. Îmi simt mâinile umede. 0,11 -0,10 0,04 0,10 0,81 0,68 0,22 0,69 -0,06 0,05 0,06 0,53
2. Îmi lipseşte încrederea în mine. 0,04 0,13 0,12 0,77 0,07 0,63 0,48 0,23 0,30 0,24 0,27 0,51
3. Respir neregulat. 0,61 -0,17 0,42 -0,06 -0,03 0,59 0,13 0,25 0,07 0,10 0,84 0,80
4. Mi-e greu să fiu atent(ă) la 0,00 0,72 0,01 0,27 -0,00 0,60 0,12 0,00 0,81 0,02 0,14 0,69
activitatea pe care o desfăşor.
5. Am o senzaţie de încordare în 0,41 0,38 -0,20 0,47 0,45 0,77 0,11 0,55 0,32 0,17 0,45 0,65
stomac.
6. Inima îmi bate mai repede. 0,59 0,09 0,11 0,19 0,38 0,55 0,03 0,65 0,16 0,32 0,46 0,76
7. Mă simt neajutorat(ă). 0,05 0,70 0,20 0,26 0,27 0,68 0,50 0,42 0,45 0,10 -0,04 0,64
8. Mi-e greu să mă concentrez. 0,10 0,78 0,22 -0,06 0,06 0,68 0,25 0,10 0,83 0,13 0,03 0,78
9. Transpir. 0,13 0,25 0,18 0,01 0,77 0,71 0,14 0,31 0,08 0,72 0,03 0,64
10. Mi-e teamă de eşec. 0,17 0,14 0,72 0,32 0,11 0,68 0,69 0,02 0,08 0,16 0,28 0,59
11. Îmi simt gura uscată. 0,78 0,29 -0,06 0,11 0,13 0,72 0,11 0,05 0,41 0,63 0,25 0,65
12. Mă îngrijorează starea mea. 0,09 0,43 0,43 0,15 -0,01 0,40 0,59 -0,03 0,21 0,05 0,43 0,58
13. Mă simt nesigur(ă). 0,08 0,29 0,63 0,32 0,22 0,64 0,71 0,15 0,22 0,16 0,28 0,68
14. Mă simt încordat(ă). 0,43 0,31 0,33 0,56 0,14 0,73 0,46 0,38 0,47 0,06 0,41 0,75
15. Mă simt nelalocul meu. 0,03 0,09 0,53 0,71 0,00 0,79 0,78 0,26 0,14 0,03 -0,05 0,69
16. Îmi simt mâinile nesigure. 0,57 0,09 0,28 0,28 0,18 0,53 0,41 0,55 0,00 0,12 0,16 0,52
17. Simt că sunt roşu (roşie) la faţă. 0,78 -0,10 0,14 0,01 0,08 0,64 0,15 0,58 0,43 0,32 0,03 0,65
18. Mă simt ca şi cum toată lumea 0,28 0,06 0,57 -0,01 0,42 0,59 0,73 0,22 0,02 0,27 0,04 0,66
s-ar uita la mine.
19. Mă simt incompetent(ă). 0,18 0,44 0,51 0,07 -0,10 0,50 0,77 0,23 0,25 0,19 -0,21 0,79
20. Am un nod în gât. 0,68 0,50 0,09 -0,08 -0,01 0,73 0,30 0,10 -0,04 0,78 0,06 0,71
Rădăcină latentă 6,6 2,1 1,6 1,5 1,0 7,9 1,7 1,4 1,2 1,0
Studenţi din Canada
Factori Factori
Item 1 2 3 4 Comunalităţi 1 2 3 4 Comunalităţi

1. Îmi simt mâinile umede. -0,12 0,10 -0,01 0,84 0,73 0,14 0,41 -0,15 0,53 0,49
2. Îmi lipseşte încrederea în mine. 0,48 0,57 0,11 0,03 0,58 0,62 -0,02 0,01 0,31 0,48
3. Respir neregulat. 0,13 0,85 0,13 0,12 0,76 0,04 0,75 0,12 0,11 0,58
4. Mi-e greu să fiu atent(ă) la 0,48 0,35 0,52 0,04 0,63 0,15 0,27 0,79 0,05 0,72
activitatea pe care o desfăşor.
5. Am o senzaţie de încordare în 0,13 0,71 0,37 0,13 0,67 0,22 0,72 0,31 0,09 0,68
stomac.
6. Inima îmi bate mai repede. 0,15 0,80 0,01 0,15 0,68 0,16 0,77 0,23 0,13 0,68
7. Mă simt neajutorat(ă). 0,57 0,56 -0,03 0,06 0,64 0,56 0,07 0,43 0,30 0,59
8. Mi-e greu să mă concentrez. 0,55 0,30 0,42 0,20 0,61 0,27 0,19 0,79 0,18 0,77
9. Transpir. 0,30 0,26 0,12 0,70 0,67 0,14 0,42 0,13 0,66 0,66
10. Mi-e teamă de eşec. 0,84 0,08 0,13 0,17 0,76 0,59 0,29 0,39 0,14 0,60
11. Îmi simt gura uscată. 0,08 0,14 0,85 0,07 0,76 0,10 0,10 0,35 0,71 0,64
12. Mă îngrijorează starea mea. 0,51 0,08 0,59 0,08 0,62 0,37 0,14 0,60 0,08 0,52
13. Mă simt nesigur(ă). 0,78 0,11 0,40 0,09 0,78 0,72 0,29 0,36 -0,03 0,73
14. Mă simt încordat(ă). 0,63 0,28 0,43 0,22 0,71 0,56 0,57 0,33 0,02 0,74
15. Mă simt nelalocul meu. 0,80 0,21 0,14 -0,05 0,71 0,79 0,28 0,26 0,03 0,77
16. Îmi simt mâinile nesigure. 0,34 0,66 0,30 0,09 0,64 0,41 0,65 0,13 0,20 0,65
17. Simt că sunt roşu (roşie) la faţă. 0,25 0,72 0,32 0,16 0,71 0,20 0,63 0,10 0,37 0,59
18. Mă simt ca şi cum toată lumea 0,46 0,33 0,06 -0,06 0,33 0,63 0,35 0,09 0,15 0,55
s-ar uita la mine.
19. Mă simt incompetent(ă). 0,74 0,27 0,09 -0,10 0,64 0,80 0,17 0,20 0,05 0,71
20. Am un nod în gât. 0,16 0,41 0,48 -0,18 0,46 0,27 0,45 0,10 0,23 0,34
Rădăcină latentă 8,7 1,9 1,2 1,2 8,5 1,8 1,1 1,0
64 EMAS

Tabel I.27 (continuare)


Saturaţiile rotite, rădăcinile latente şi comunalităţile din analiza factorială prin metoda componentelor principale
(rotaţia varimax) a itemilor scalei EMAS-S

Bărbaţi Femei
Adulţi din Canada
Factori Factori
Item 1 2 3 4 Comunalităţi 1 2 3 4 Comunalităţi

1. Îmi simt mâinile umede. -0,02 0,81 -0,01 0,09 0,67 0,07 -0,17 0,01 0,77 0,63
2. Îmi lipseşte încrederea în mine. 0,57 0,02 0,05 0,39 0,49 0,80 -0,12 0,10 0,02 0,66
3. Respir neregulat. 0,21 0,30 0,60 0,43 0,67 0,18 0,01 0,65 -0,02 0,45
4. Mi-e greu să fiu atent(ă) la 0,10 0,09 0,11 0,76 0,61 0,63 0,06 0,48 -0,11 0,64
activitatea pe care o desfăşor.
5. Am o senzaţie de încordare în 0,31 0,41 0,31 0,38 0,50 0,41 0,42 0,32 0,30 0,53
stomac.
6. Inima îmi bate mai repede. 0,16 0,34 0,59 0,40 0,65 0,09 0,07 0,73 0,24 0,61
7. Mă simt neajutorat(ă). 0,57 0,05 0,02 0,47 0,55 0,61 0,39 0,25 0,05 0,59
8. Mi-e greu să mă concentrez. 0,50 0,11 0,11 0,58 0,61 0,62 0,35 0,24 -0,16 0,59
9. Transpir. 0,19 0,78 0,02 0,16 0,67 -0,07 0,13 0,46 0,64 0,64
10. Mi-e teamă de eşec. 0,79 0,27 0,06 0,12 0,72 0,68 0,26 0,09 0,29 0,63
11. Îmi simt gura uscată. 0,13 -0,09 0,77 0,01 0,62 0,29 0,44 0,35 -0,01 0,40
12. Mă îngrijorează starea mea. 0,51 0,09 0,45 0,04 0,47 0,17 0,37 0,63 0,15 0,59
13. Mă simt nesigur(ă). 0,62 0,27 0,15 0,23 0,54 0,57 0,47 0,30 0,23 0,69
14. Mă simt încordat(ă). 0,55 0,34 0,37 0,36 0,69 0,30 0,65 0,45 0,26 0,79
15. Mă simt nelalocul meu. 0,77 0,07 0,12 0,27 0,68 0,59 0,47 0,07 0,32 0,68
16. Îmi simt mâinile nesigure. 0,48 0,44 0,16 0,18 0,48 0,47 0,61 -0,01 0,10 0,61
17. Simt că sunt roşu (roşie) la faţă. 0,34 0,63 0,29 -0,10 0,61 0,07 0,36 0,02 0,52 0,41
18. Mă simt ca şi cum toată lumea 0,61 0,15 0,36 0,00 0,53 0,35 0,43 0,20 0,55 0,65
s-ar uita la mine.
19. Mă simt incompetent(ă). 0,78 0,08 0,22 0,08 0,68 0,63 0,47 0,07 0,21 0,67
20. Am un nod în gât. 0,50 0,21 0,38 0,09 0,45 0,04 0,83 0,08 -0,01 0,70
Rădăcină latentă 8,0 1,6 1,2 1,1 7,9 1,7 1,4 1,2
Pacienţi canadieni cu diagnostic psihiatric trataţi ambulatoriu
Factori Factori
Item 1 2 3 4 5 Comunalităţi 1 2 3 4 5 Comunalităţi

1. Îmi simt mâinile umede. -0,30 0,29 0,05 0,26 0,74 0,78 0,25 0,21 0,08 0,78 -0,32 0,82
2. Îmi lipseşte încrederea în mine. 0,28 0,74 0,04 0,25 0,06 0,69 0,26 0,79 0,08 0,10 0,13 0,73
3. Respir neregulat. 0,05 0,15 0,56 0,48 0,18 0,60 0,70 0,17 0,11 0,11 0,08 0,55
4. Mi-e greu să fiu atent(ă) la 0,69 0,23 0,34 -0,01 -0,21 0,70 0,62 0,28 0,03 -0,01 0,32 0,56
activitatea pe care o desfăşor.
5. Am o senzaţie de încordare în 0,43 0,15 0,33 0,41 0,29 0,57 0,77 0,21 0,10 0,17 0,00 0,67
stomac.
6. Inima îmi bate mai repede. 0,27 0,11 0,06 0,87 0,07 0,84 0,79 0,20 -0,03 0,03 0,11 0,77
7. Mă simt neajutorat(ă). 0,82 0,09 -0,04 0,17 0,27 0,78 0,23 0,59 0,32 0,16 0,38 0,67
8. Mi-e greu să mă concentrez. 0,85 0,17 0,17 0,12 -0,10 0,81 0,40 0,47 0,22 0,07 0,50 0,68
9. Transpir. 0,17 0,29 0,65 0,21 0,21 0,62 0,13 0,20 0,07 0,77 .37 0,79
10. Mi-e teamă de eşec. 0,66 0,39 0,15 0,12 -0,03 0,63 0,06 0,71 0,29 0,15 0,29 0,70
11. Îmi simt gura uscată. 0,19 0,07 0,82 0,04 0,02 0,72 0,33 0,11 0,11 0,01 0,72 0,65
12. Mă îngrijorează starea mea. 0,42 0,04 0,22 -0,03 0,76 0,81 0,01 0,21 0,67 0,26 0,23 0,62
13. Mă simt nesigur(ă). 0,79 0,15 0,08 0,11 0,23 0,72 0,24 0,77 0,39 0,20 -0,01 0,83
14. Mă simt încordat(ă). 0,68 0,13 0,49 0,32 -0,06 0,83 0,40 0,74 0,21 0,15 -0,05 0,78
15. Mă simt nelalocul meu. 0,58 0,57 0,21 0,08 0,15 0,74 0,06 0,57 0,66 -0,10 0,02 0,78
16. Îmi simt mâinile nesigure. 0,25 0,48 0,36 0,59 0,04 0,77 0,76 0,13 0,19 0,10 0,16 0,66
17. Simt că sunt roşu (roşie) la faţă. -0,08 0,56 0,47 0,50 0,09 0,79 0,46 -0,12 0,46 0,45 0,08 0,65
18. Mă simt ca şi cum toată lumea 0,28 0,65 0,47 -0,14 0,24 0,80 0,23 0,31 0,69 0,10 0,01 0,63
s-ar uita la mine.
19. Mă simt incompetent(ă). 0,58 0,64 0,03 0,12 0,04 0,77 0,31 0,49 0,61 -0,16 0,11 0,75
20. Am un nod în gât. 0,18 0,63 0,35 0,31 0,36 0,78 0,63 0,18 0,33 -0,09 0,23 0,60
Rădăcină latentă 8,9 2,4 1,3 1,1 1,1 8,4 2,1 1,4 1,0 1,0
Proprietăţi psihometrice 65

Tabel I.27 (continuare)


Saturaţiile rotite, rădăcinile latente şi comunalităţile din analiza factorială prin metoda componentelor principale
(rotaţia varimax) a itemilor scalei EMAS-S

Bărbaţi
Forţele militare canadiene
Factori
Item 1 2 3 4 Comunalităţi

1. Îmi simt mâinile umede. 0,10 0,16 0,63 0,04 0,43


2. Îmi lipseşte încrederea în mine. 0,52 0,18 0,15 0,41 0,49
3. Respir neregulat. 0,33 -0,01 0,69 0,10 0,60
4. Mi-e greu să fiu atent(ă) la 0,08 0,10 0,14 0,86 0,78
activitatea pe care o desfăşor.
5. Am o senzaţie de încordare în 0,37 0,34 0,62 0,11 0,66
stomac.
6. Inima îmi bate mai repede. 0,33 0,10 0,68 0,26 0,64
7. Mă simt neajutorat(ă). 0,41 0,34 0,31 0,28 0,45
8. Mi-e greu să mă concentrez. 0,30 0,22 0,04 0,75 0,71
9. Transpir. 0,36 0,25 0,37 0,32 0,43
10. Mi-e teamă de eşec. 0,29 0,67 -0,04 0,12 0,55
11. Îmi simt gura uscată. 0,05 0,32 0,55 0,02 0,40
12. Mă îngrijorează starea mea. 0,07 0,66 0,27 0,33 0,61
13. Mă simt nesigur(ă). 0,17 0,72 0,29 0,12 0,65
14. Mă simt încordat(ă). 0,21 0,64 0,50 0,09 0,71
15. Mă simt nelalocul meu. 0,46 0,61 0,20 0,12 0,64
16. Îmi simt mâinile nesigure. 0,62 0,09 0,35 0,27 0,59
17. Simt că sunt roşu (roşie) la faţă. 0,73 0,10 0,31 0,14 0,65
18. Mă simt ca şi cum toată lumea s-ar 0,55 0,41 0,26 -0,06 0,54
uita la mine.
19. Mă simt incompetent(ă). 0,66 0,39 0,05 0,12 0,61
20. Am un nod în gât. 0,74 0,22 0,22 0,15 0,66
Rădăcină latentă 8,2 1,3 1,2 1,1
66 EMAS

Tabelul I.28
Intercorelaţiile dintre dimensiunile scalei EMAS-S

Bărbaţi Femei
Dimensiune C EF Total C EF Total
Studenţi SUA
(N=234) (N= 352)
Cognitivă (C) - 0,69 0,92 - 0,67 0,91
Emoţional- fiziologică (EF) - 0,92 - 0,91
Total - -
Adulţi SUA
(N =101) (N = 100)
Cognitivă (C) - 0,69 0,93 - 0,73 0,94
Emoţional- fiziologică (EF) - 0,91 - 0,92
Total - -
Adolescenţi canadieni
(N = 102) (N = 127)
Cognitivă (C) 0,58 0,90 - 0,70 0,94
Emoţional- fiziologică (EF) - 0,87 - 0,90
Total - -
Studenţi canadieni
(N = 141) (N = 334)
Cognitivă (C) - 0,70 0,94 - 0,68 0,93
Emoţional- fiziologică (EF) - 0,90 - 0,91
Total - -
Adulţi canadieni
(N= 161) (N = 160)
Cognitivă (C) - 0,71 0,94 - 0,76 0,95
Emoţional- fiziologică (EF) - 0,91 - 0,92
Total - -
Pacienţi canadieni cu diagnostic psihiatric
(N = 49) (N = 89)
Cognitivă (C) - 0,66 0,92 - 0,68 0,93
Emoţional- fiziologică (EF) - 0,90 - 0,90
Total - -
Forţe militare canadiene
(N = 195)
Cognitivă (C) - 0,74 0,93
Emoţional- fiziologică (EF) - 0,93
Total

Notă. Toate corelaţiile au fost semnificative la pragul de 0,001. Mărimea eşantionului poate varia datorită datelor incomplete.
Proprietăţi psihometrice 67

Tabel I.29
Intercorelaţiile dintre subscalele EMAS-T

Bărbaţi Femei
Subscalele ES PF AM RZ ES PF AM RZ
Studenţi din SUA
(N = 245) (N = 352)
Evaluare socială (ES) - 0,31** 0,42** 0,06 - 0,40** 0,43** 0,05
Pericol fizic (PF) - 0,27 0,02 - 0,25** -0,06
Ambiguitate (AM) - 0,20** - -0,01
Rutine zilnice (RZ) - -
Adulţi din SUA
(N = 103) (N = 100)
Evaluare socială (ES) - 0,34** 0,52** 0,22* - 0,38** 0,22* 0,21*
Pericol fizic (PF) - 0,32** -0,10 - 0,16 -0,03
Ambiguitate (AM) - -0,09 - 0,17*
Rutine zilnice (RZ) - -
Adolescenţi din Canada
(N = 102) (N = 127)
Evaluare socială (ES) - 0,25** 0,26** 0,12 - 0,27** 0,34** 0,18*
Pericol fizic (PF) - 0,18* -0,05 - 0,23** -0,14
Ambiguitate (AM) - 0,11 - 0,20
Rutine zilnice (RZ) - -
Studenţi din Canada
(N = 165) (N = 368)
Evaluare socială (ES) - 0,46** 0,57** 0,12 - 0,24** 0,35** 0,09*
Pericol fizic (PF) - 0,44** -0,03 - 0,27** -0,08
Ambiguitate (AM) - 0,11 - 0,20**
Rutine zilnice (RZ) - -
Adulţi din Canada
(N = 161) (N = 160)
Evaluare socială (ES) - 0,31** 0,42** 0,06 - 0,19** 0,33* 0,28*
Pericol fizic (PF) - 0,27** 0,02 - 0,28** -0,09
Ambiguitate (AM) - 0,20** - 0,30**
Rutine zilnice (RZ) - -
Pacienţi cu diagnostic psihiatric din Canada
(N = 49) (N = 89)
Evaluare socială (ES) - 0,52** 0,48** 0,14 - 0,47** 0,55** 0,24*
Pericol fizic (PF) - 0,52** 0,24 - 0,51** 0,09
Ambiguitate (AM) - 0,64** 0,41**
Rutine zilnice (RZ) - -
Forţe militare canadiene
(N = 195)
Evaluare socială (ES) - 0,36** 0,49** 0,13
Pericol fizic (PF) - 0,30** 0,12
Ambiguitate (AM) - 0,09
Rutine zilnice (RZ) -

Notă. Mărimea eşantionului poate varia datorită datelor incomplete.*p < 0,05; **p < 0,01; ***p < 0,001.
68 EMAS

Tabelul I.30
Corelaţiile dintre EMAS-S şi EMAS-T

Subscalele EMAS-
Subscala EMAST-T Bărbaţi Femei
C EF Total C EF Total
Studenţi din SUA
(N = 242) (N = 348)
Evaluare socială (ES) 0,29** 0,33** 0,34** 0,17*** 0,26*** 0,24***
Pericol fizic (PF) 0,13* 0,27*** 0,21*** -0,01 0,06 0,03
Ambiguitate (AM) 0,27*** 0,35*** 0,34*** 0,10 0,16** 0,14**
Rutine zilnice (RZ) 0,28*** 0,22*** 0,27*** 0,20*** 0,12** 0,18***
Adulţi din SUA
(N = 101) (N = 100)
Evaluare socială (ES) 0,18 0,21* 0,21* 0,29** 0,19 0,26**
Pericol fizic (PF) 0,14 0,01 0,09 0,02 0,08 0,05
Ambiguitate (AM) 0,22* 0,18 0,22* 0,10 0,13 0,12
Rutine zilnice (RZ) 0,35*** 0,42*** 0,42*** 0,41*** 0,38*** 0,43***
Adolescenţi din Canada
(N = 101) (N = 127)
Evaluare socială (ES) 0,18 0,20* 0,21* 0,36*** 0,27*** 0,34***
Pericol fizic (PF) -0,09 -0,09 0,11 0,04 0,08 0,06
Ambiguitate (AM) 0,16 0,22* 0,22* 0,27*** 0,22** 0,27***
Rutine zilnice (RZ) 0,09 0,10 0,10 0,42*** 0,27*** 0,39***
Pacienţi cu diagnostic psihiatric din Canada
(N = 48) (N = 87)
Evaluare socială (ES) 0,20 0,33* 0,29* 0,45*** 0,31** 0,42***
Pericol fizic (PF) 0,03 0,08 0,06 0,28** 0,16 0,25*
Ambiguitate (AM) 0,36** 0,33* 0,38** 0,40*** 0,32*** 0,39***
Rutine zilnice (RZ) 0,56*** 0,47*** 0,57*** 0,46*** 0,36*** 0,45**

Notă. Mărimea eşantionului poate varia datorită datelor incomplete.


*p < 0,05; **p < 0,01; ***p < 0,001.
Proprietăţi psihometrice 69

Tabelul I.31
Corelaţiile dintre EMAS-S şi EMAS-P

Subscalele EMAS-
Bărbaţi Femei
Item EMAS-P
C EF Total C EF Total
Studenţi din SUA
(N = 242) (N = 348)

EMAS-P-1 0,18** 0,15* 0,18** 0,06 0,03 0,05


EMAS-P-2 0,08 0,02 0,05 0,12* -0,02 0,05
EMAS-P-3 0,10 0,11 0,12 0,15* 0,21*** 0,20***
EMAS-P-4 0,01 0,01 0,01 0,02 0,00 0,01
EMAS-P-5 0,33*** 0,23*** 0,30*** 0,29*** 0,19*** 0,26***
Adulţi din SUA
(N = 101) (N = 96)

EMAS-P-1 0,32*** 0,23** 0,30*** 0,16 0,19 0,19


EMAS-P-2 0,12 0,10 0,12 -0,03 0,01 -0,02
EMAS-P-3 0,26** 0,10 0,20* 0,33*** 0,32*** 0,35***
EMAS-P-4 -0,03 0,05 0,01 0,18 0,10 0,15
EMAS-P-5 0,13 0,05 0,10 0,46*** 0,35*** 0,44***
Adolescenţi din Canada
(N = 102) (N = 85)

EMAS-P-1 0,22* 0,08 0,17 0,01 -0,11 -0,04


EMAS-P-2 -0,12 -0,00 -0,07 0,18 0,25* 0,23*
EMAS-P-3 0,07 -0,09 -0,01 0,18 0,20 0,21
EMAS-P-4 0,08 0,05 0,07 -0,01 -0,23** -0,11
EMAS-P-5 0,32** 0,16 0,28* 0,21* 0,10 0,18

Notă. Mărimea eşantionului poate varia datorită datelor incomplete.


*p < 0,05; **p < 0,01; ***p < 0,001.
70 EMAS

Tabelul I.32
Corelaţiile dintre EMAS-T şi EMAS-P

Subscalele EMAS-T
Subscale Bărbaţi Femei
ES PF AM RZ ES PF AM RZ
Studenţi SUA
(N = 241) (N = 348)

EMAS-P-1 -0,04 0,00 0,11* 0,02 0,07 0,06 0,09 0,06


EMAS-P-2 -0,03 0,07 0,07 0,11* -0,05 0,02 0,01 0,18***
EMAS-P-3 0,07 0,16** 0,09 0,08 0,14** 0,14** 0,21*** 0,05
EMAS-P-4 0,01 0,01 -0,07 0,07 -0,08 -0,01 -0,03 0,04
EMAS-P-5 0,02 0,05 0,21*** 0,21*** 0,01 -0,07 0,08 0,26***
Adulţi din SUA
(N =103) (N = 97)

EMAS-P-1 0,05 0,25** 0,17 0,24** 0,20* 0,06 0,25** 0,26**


EMAS-P-2 -0,18 -0,01 0,04 0,18* -0,34*** -0,11 0,00 -0,11
EMAS-P-3 0,14 0,14 0,11 0,25** 0,06 0,06 0,05 0,12
EMAS-P-4 0,21* 0,14 0,14 0,15 0,30*** 0,05 0,24* 0,22*
EMAS-P-5 0,10 0,19* 0,09 0,26** 0,15 -0,21* 0,12 0,28**
Adolescenţi din Canada
(N = 80) (N = 85)

EMAS-P-1 -0,04 0,15 0,08 0,01 -0,08 0,15 0,02 0,02


EMAS-P-2 -0,12 0,00 0,14 0,03 0,12 0,14 0,15 0,22*
EMAS-P-3 -0,13 0,13 -0,03 -0,04 0,04 0,18 0,10 0,06
EMAS-P-4 0,20 -0,01 -0,09 0,03 -0,18 0,02 -0,08 -0,08
EMAS-P-5 0,15 0,13 0,16 0,11 0,02 -0,04 0,11 0,15

Notă. Mărimea eşantionului poate varia datorită datelor incomplete.


*p < 0,05; **p < 0,01; ***p < 0,001.
Proprietăţi psihometrice 71

Tabelul I.33
Modelul interacţionist al anxietăţii: Studii empirice privind ipotezele diferenţiale clasificate în funcţie de
dimensiunea congruentă a anxietăţii ca trăsătură

Studiu Subiecţi Context Situaţia Situaţia Interacţiunea Confirmare Interacţiune


obiectivă percepută prezisă suplimentară
Persoană x
Situaţie
Evaluare socială (interpersonală)
Endler, Okada, & 36F Laborator Sarcină de Neevaluată ES (IP) x situaţie Nu AM x situaţie
Flood (1975) percepţie a
persoanei
Diveky & Endler 4F Teren Stresul în Congruentă ES (IP) x situaţie Da Nu
(1977) 18B afaceri
Endler & 12B Teren Examen Neevaluată ES (IP) x examen Pentru tendinţa PF x situaţie
Magnusson 34F pulsului în
(1977) anxietatea ca
stare (BRQ)
Endler, Edwards 12F Teren Reprezentaţie Congruentă ES x situaţie Doar tendinţa Nu
& McGuire 18M pe scenă vs.
(1979) repetiţie
Endler, King, 10F Teren Examen Congruentă ES x examen Da Nu
Kuczynski & 10B
Edwards (1980)
Flood & Endler 32 B Teren Competiţie de Congruentă ES x situaţie Nu RZ x situaţie
(1980) atletism ES (IP) x situaţie Da
Kowalchuk & 40 B Laborator Exerciţii de Congruentă ES x situaţie Nu Nu
Endler (1980) sensibilizare ES (IP) x situaţie Da
Phillips & Endler 52 F Teren Examen Congruentă ES x examen Da Nu
(1982) 18 B ES (IP) x examen Nu
Endler, Edwards, 10 F Teren Psihoterapie Neevaluată ES x situaţie Da ES (IP) x
& Kowalchuk 16 B situaţie
(1983) RZ x situaţie
AM x situaţie
Pericol fizic
Endler & Okada 70 F Laborator Ameninţarea cu Neevaluată PF x ameninţare Pentru F Nu
(1974) 62 B şocuri Nu pentru B
Ambiguitate
King & Endler 24 F Teren Proceduri Congruentă AM x situaţie Da PF x situaţie
(1980) medicale ES x situaţie
Evaluare socială, pericol fizic
Endler, King, & 32 B Teren Karate Congruentă ES x situaţie Da Nu
Herring (1982) PF x situaţie Da
Ambiguitate, pericol fizic
Ackerman & 16 F Teren Chirurgie Congruentă AM x situaţie Nu ES x situaţie
Endler (1982) 6B dentară PF x situaţie

Notă. Dimensiunea eşantionelor se bazează pe grupuri extreme.


Legendă
AM = Anxietatea ca trăsătură în PF = Anxietatea ca trăsătură în situaţii
situaţii ambigue de pericolul fizic
RZ = Anxietatea ca trăsătură în ES = Anxietatea ca trăsătură în situaţii
situaţii de rutină zilnică de evaluare socială
F = Femei ES (IP) = Anxietatea ca trăsătură în
B = Bărbaţi relaţiile interpersonale (înlocuită
cu subscala de evaluare socială)
BIBLIOGRAFIE

Ackermann, C. A., & Endler, N. S. (1982). The Interaction behavioral disorders (Vol. I, 2nd ed., pp. 147-182). New
model of anxiety empirically examined in a dental treatment York: John Wiley & Sons.
situation. Unpublished manuscript, York University, Edwards, J. M. (1986). State and trait anxiety in American
Toronto. college students during exams and normal classroom
Ackermann, C. A., & Endler, N. S. (1985). The interaction model routines. Unpublished manuscript, Wright State University,
of anxiety in dental treatment. Journal of Research in Dayton, OH.
Personality. 19, 78-88. Edwards, J. M., Endler, N. S., & Streiner, B. J. (1982). A descriptive
American Psychiatric Association. (1987). Diagnostic statistical study of the patient population serviced by the Outpatient
manual of mental disorders (rev. 3rd ed.). Washington, DC: Division of the Department of Psychiatry. Toronto: Toronto
Author. East General Hospital, Department of Psychiatry.
American Psychological Association (1985). Standards for Endler, N. S. (1975). A person-situation interaction model
educational and psychological testing. Washington, DC: of anxiety. In C. D. Spielberger & I. G. Sarason (Eds.),
Author. Stress and anxiety (Vol. 1, pp. 145-164). Washington, DC:
Bagby, R. M., & Parker, J. D. A. (1987). State-trait anxiety and Hemisphere.
depression. Unpublished manuscript, York University, Endler, N. S. (1980). Person-situation interaction and anxiety.
Ontario. In I. L. Kutash & L. B. Schlesinger (Eds.), Handbook on
Bandura, A. (1986). Social foundations of thought and action: stress and anxiety: Contemporary knowledge, theory and
A social-cognitive theory. Englewood Cliffs, NJ: Prentice- treatment (pp. 241-266). San Francisco: Jossey-Bass.
Hall. Endler, N. S. (1981). Situational aspects of interactional
Beck, A. T. (1978). Depression Inventory. Philadelphia: Center psychology. In D. Magnusson (Ed.), Toward a psychology
for Cognitive Therapy. of situations: An interactional perspective (pp. 361-372).
Beck, A. T., Rush, A. J., Shaw, B. F., & Emery, G. (1979). Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum.
Cognitive therapy of depression. New York: Guilford Press. Endler, N. S. (1983). Interactionism: A personality model, but not
Cannell, H. (1983), The interaction model of anxiety: An empirical yet a theory. In M. M. Page (Ed.), Nebraska symposium on
test in an abseiling situation. Unpublished manuscript, motivation 1982; Personality – current theory and research
Bedford College of higher Education, Bedford, England. (pp. 155-200). Lincoln: University of Nebraska Press.
Cattell, R. B., & Scheier, I. H. (1961). The meaning and Endler, N. S. (1986). A process analysis of state and trait anxiety
measurement of neuroticism and anxiety. New York: Ronald in an exam situation. Unpublished manuscript, York
Press. University, Toronto.
Crowne, D. P. & Marlowe, D. (1964). The approval motive. New Endler, N. S. (1988). Hassles, health and happiness. In M. P.
York: John Wiley & Sons. Janisse (ed.), Individual differences, stress and health
Davis, C., & Cowles, M. (1989). Automated psychological psychology. (pp. 24-56). New York: Springer-Verlag.
testing: Method of Administration, need for approval, Endler, N. S., & Edwards, J. M. (1978). Person by treatment
and measures of anxiety. Education and Psychological interactions in personality research. In L. A. Pervin & M.
Measurement, 49, 311-320. Lewis (Eds.). Interaction between internal and external
Diveky, S., & Endler, N. S. (1977). The interaction model of determinants of behavior. (pp. 141-169). New York: Plenum
anxiety: State and trait anxiety for banking executives in Press.
normal working environment. Unpublished manuscript, Endler, N. S. & Edwards. J. M. (1985). Evaluation of the state-
York University, Toronto. trait distinction within an interactional model of personality.
Dollard, J., & Miller, N. E. (1950). Personality and psychotherapy: Southern Psychologist, 2(4), 63-71.
An analysis in terms of learning, thinking, & culture. New Endler, N. S., Edwards, J., & Kowalchuk, J. (1983). The
York: McGraw-Hill. interaction model of anxiety assessed in a psychotherapy
Donat, D. C. (1983). Predicting state anxiety: A comparison of situation. Southern Psychologist, I, 168-172.
multidimensional and unidimensional trait approaches. Endler, N. S., Edwards,, J., & McGuire, A. (1979). The
Journal of Research in Personality, 17, 256-262. interaction model of anxiety : An empirical test in a
Edwards, A. L. (1970). The measurement of personality traits by theatrical performing situation. Unpublished manuscript,
scales and inventories. New York: Holt. York University, Toronto.
Edwards, J.M. (1984). Situational determinants of behavior. Endler, N. S., Edwards, J. M., & Vitelli, R., & Parker, J. D.
In N. S. Endler & J. M. Hunt (Eds.), Personality and the A. (1989). Assessment of state and trait anxiety: Endler
Bibliografie 73

multidimensional anxiety scales. Anxiety Research: An Horner, M. G. (1972). Toward an understanding of achievement-
International Journal, 2, 1-14. related conflicts in managerial women. Journal of Social
Endler, N. S., Hunt, J. M., & Rosenstein, A. J. (1962). An S-R Issues, 28, 157-175.
inventory of anxiousness. Psychological Monographs, 76 Hoy, E., & Endler, N. S. (1969). Reported anxiousness and
(17, Whole No. 536), 133. two types of stimulus incongruity. Canadian Journal of
Endler, N. S., King, P. R., & Herring, C. (1982). The interaction Behavioral Science, 1, 207-214.
model of anxiety examined in an athletic karate competition Jackson, D. N. (1967). Differential personality inventory. London,
situation. Unpublished manuscript, York University, Ontario, Canada: Research Psychologists Press.
Toronto. Jackson, D. N., & Gray, A. M. (1988). Survey of work styles. Port
Endler, N. S., King, P. R., Kuszczynski, M., & Edwards, J. (1980). Huron: MI: Sigma Assessment Systems.
Examination induced anxiety: An empirical test of the Jenkins, C., Zyzanski, S., & Rosenman, R. (1979). Jenkins
interaction model. (Rep. No. 97). Toronto: York University, activity survey. New York: The Psychological Corporation.
Department of Psychology. Kendall, P. C. (1978). Anxiety: States, traits – situations? Journal
Endler, N. S., & Magnusson, D. (1976a). Toward an interactional of Consulting and Clinical Psychology, 46, 280-287.
psychology of personality. Psychological Bulletin, 83, 956- Kincaid, J. P., Fishburne, R. P., Jr., Rogers, R. L., & Chissom,
974. B. S. (1975). Derivation of new readability formulas
Endler, N. S., & Magnusson, D. (1976b). Multidimensional (automated readability index, fog court and Flesch reading
aspects of state-trait anxiety: A cross-culture study of ease formula) for Navy enlisted personnel (Command
Canadian and Swedish students. In C.D. Spielberger & R. Research Branch Report No. 8-75). Millington, TN: Naval
Diaz-Guerrero (Eds.), Cross-cultural anxiety (pp.143-172). Air Station, Chief of Naval Technical Training.
Washington, DC: Hemisphere. King, P. R., & Endler, N. S. (1980). Medical intervention and the
Endler, N. S., & Magnusson, D. (1976c). Toward an interactional interaction model of anxiety (Rep. No. 98). Toronto: York
psychology of personality. Psychological Bulletin, 83, 956- University, Department of Psychology.
974. Koumijan, J. (1981). The use of valium as a form of social control.
Endler, N. S, & Magnusson, D. (1977). The interaction model Social Science Medicine, 15E, 245-249.
of anxiety: An empirical test in an examination situation. Kowalchuk, B., & Endler, N. S. (1981). The ongoing interaction
Canadian Journal of Behavioral Science, 9, 101-107. of interpersonal anxiety with stress: Effect of the assessment
Endler, N. S., Magnusson, D., Ekehammar, B. & Okada, M. situation. Unpublished manuscript, York University,
(1976). The multidimensionality of state and trait anxiety. Toronto.
Scandinavian Journal of Psychology, 17, 81-86. Lader, M. (1975). The nature of clinical anxiety in modern society.
Endler, N. S., & Okada, M. (1974). An S-R inventory of general In C. D. Spielberg & E. G. Sarason (Eds.), Stress and anxiety
trait anxiousness (Rep. No. 1). Toronto: York University, (Vol. 1, pp. 3-26). Washington, DC: Hemisphere.
Department of Psychology. Lewis, A. (1970). The ambiguous word “anxiety”. International
Endler, N. S., & Okada, M. (1975). A multidimensional Journal of Psychiatry, 9, 62-79.
measure of trait anxiety: The S-R Inventory of general Liebert, R. M., & Morris, L. W. (1967). Cognitive and emotional
trait anxiousness. Journal of Consulting and Clinical components of test anxiety: A distinction and some initial
Psychology, 43, 319-329. data. Psychological Reports, 2. 975-978.
Endler, N. S, Okada, M., & Flood, M. (1975). The interaction Magnusson, D., & Endler, N. S. (1977). Interaction psychology:
model of anxiety: An empirical test in a social situation Present status and future prospects. In D. Magnusson & N.
(Rep. No. 24). Toronto: York University, Department of S. Endler (Eds.), Personality at the crossroads: Current
Psychology. issues in interactional psychology (pp. 3-31). Hillsdale, NJ:
Endler, N. S., Parker, J. D. A., Bagby, R. M., & Cox, B. (in press). Lawrence Erlbaum.
The multidimensionality of state ad trait anxiety: The factor May, R. (1977). The meaning of anxiety. New York: W.W. Norton.
structure of the Endler Multidimensional Anxiety Scales. Miller, D. M. (1984). Trait level producers of surgery-induced
Journal of Personality and Social Psychology. stress. Unpublished manuscript, Lancaster General
Eysenck, H. J. (1970). The structure of human personality. Hospital, Lancaster, PA.
London: Methuen. Motherhill, K. J., Dobson, K. S., & Neufeld, R. W. (1986). The
Eysenck, H. J, & Eysenck, S. B. G. (1968). Manual for the interaction model of anxiety: An evaluation of the different
Eysenck personality inventory. San Diego: Educational and hypothesis. Journal of Personality and Social Psychology,
Industrial Testing Service. 51, 640-648.
Flood, M., & Endler, N. S. (1980). The interaction model of Muller, R. T., Endler, N. S., & Parker, J. D. A. (1990). The
anxiety: An empirical test in an athletic competition interaction model of anxiety in two different public
situation. Journal of Research in Personality, 14, 329-339. speaking situations. Personality and Individual Differences,
Freud, S. (1933). New introductory lectures on psychoanalysis 11, 371-377.
(W. J. H. Sprout, Trans.). New York: W. W. Norton. Nunnally, J. C. (1978). Psychometric theory. New York: McGraw-
Greenglass, E. R. (1985). An interactional perspective on job- Hill.
related stress in managerial women. Southern Psychologist, Peterson, R. A., & Heilbronner, R. L. (1987). The anxiety
2(4), 42-48. sensitivity index: Construct validity and factor analytic
Hathaway, S. R., & Meehl, P. E. (1951). An atlas for the clinical structure. Journal of Anxiety Disorders, 1, 117-121.
use of the MMPI. Minneapolis: University of Minnesota Phares, E. J. (1967). Locus of control in personality. Morrison,
Press. NJ: General Learning Press.
74 EMAS

Phillips, J. B., & Endler, N. S. (1980). Academic examination of Spielberger, C. D. (1983). Manual for the State-Trait Anxiety
anxiety: The interaction model empirically tested (Rep. No. Inventory. (Form V). Palo Alto. Palo Alto, CA: Consulting
99). Toronto: York University, Department of Psychology. Psychologists Press.
Phillips, J. B., & Endler, N. S. (1982). Academic examination of Spielberger, C. D., Gorsuch, R. L., & Lushene, R. E. (1970).
anxiety: The interaction model empirically tested. Journal Manual for the state-trait anxiety inventory. Palo Alto, CA:
of Research in Personality, 16, 303-318. Consulting Psychologists Press.
Rotter, J. B. (1966). Generalized expectancies for internal versus Taylor, J. A. (1953). A personality scale of manifest anxiety,
external locus of control of reinforcements. Psychological Journal of Abnormal and Social Psychology, 48, 285-290.
Monographs, 8. 1-28. Weiser, L. (1984). State and trait anxiety: Methodological
Sarason, I. G. (1975a). Test anxiety, attention and the general problems related to intensity and frequency measures.
problem of anxiety. In C. D. Spielberger & I. G. Sarason Unpublished manuscript, York University, Toronto.
(Eds.), Stress and anxiety (Vol. 1, pp. 165-187). Washington, Wine, J. (1971). Test anxiety and direction of attention.
DC: Hemisphere. Psychological Bulletin, 76, 92-105.
Sarason, I. G. (1975b). Anxiety and self preoccupation. In I. G. Ziegler, M. (1987). State-trait anxiety in young, and middle-aged
Sarason & C. D. Spielberger (Eds.), Stress and anxiety (Vol. adults. Unpublished manuscript, York University, Toronto.
2, pp. 27-44). Washington, DC: Hemisphere. Zuckermann, M., & Allison, S. N. (1976). An objective measure
Snyder, M. (1974). Self-monitoring of expressive behavior. of fear of success: Construction and validation. Journal of
Journal of personality and Social Psychology, 3. 526-537. Personality Assessment, 4. 422-430.
Spielberger, C. D. (1972). Anxiety as an emotional state. In C. Zuckermann, M., & Lubin, B. (1965). Manual for the multiple
D. Spielberger (Ed.), Anxiety: Current trends in theory and affect adjective check list. San Diego: Education &
research (Vol. 1). New York: Academic Press. Industrial Testing Service.
Spielberger, C. D. (1975). Anxiety: State-trait process. In C. D. Zung, W. W. (1965). A self-rating depression scale. Archives of
Spielberger & I. G. Sarason (Eds.), Stress and anxiety (Vol. General Psychiatry, 12, 63-70.
1 pp. 115-143). Washington, DC: Hemisphere.
Anexa A - Tabel cu conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru EMAS-S 75

ANEXA A
TABEL CU CONVERSIA SCORURILOR ÎN COTE T ŞI CENTILELE PENTRU EMAS STARE
Tabel A-1
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studente din SUA

Cognitivă Emoţional-fiziologică Total


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

10 37 10 10 36 08 20 33 04
11 44 27 11 43 24 21 39 14
12 47 38 12 47 38 22 42 21
13 50 50 13 49 46 23 44 27
14 52 58 14 51 54 24 46 34
15 54 66 15 53 62 25 48 42
16 55 69 16 55 69 26 49 46
17 57 76 17 57 76 27 51 54
18 59 82 18 59 82 28 52 58
19 60 84 19 60 84 29 53 62
20 61 86 20 61 86 30 54 66
21 63 90 21 62 88 31 55 69
22 64 92 22 63 90 32 56 73
23 65 93 23 65 93 33 57 76
24 66 95 24 66 95 34 58 79
25 66 95 25 67 96 35 58 79
26 67 96 26 68 96 36 59 82
27 68 96 27 68 96 37 60 84
28 68 96 28 69 97 38 61 86
29 69 97 29 71 98 39 61 86
30 70 97 30 72 98 40 62 88
3l 72 98 31 73 98 41 63 90
32 74 99 32 74 99 42 63 90
33 76 99 33 75 99 43 64 92
34 78 99 34 75 99 44 64 92
35 82 99 35 75 99 45 65 93
36 76 99 46 65 93
37 77 99 47 66 95
38 78 99 48 66 95
39 78 99 49 67 96
40 78 99 50 67 96
41 81 99 51 67 96
52 68 96
53 69 97
54 69 97
55 70 97
56 71 98
57 71 98
58 71 98
59 71 9n
60 72 98
61 74 99
62 74 99
63 75 99
64 75 99
65 76 99
66 77 99
67 78 99
68 78 99
69 78 99
70 78 99
71 78 99
72 78 99
73 81 99
76 EMAS

Tabel A-2
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi din SUA

Cognitivă Emoţional-fiziologică Total


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

10 36 08 10 35 07 20 32 04
11 42 21 11 42 21 21 38 12
12 45 31 12 45 31 22 41 18
13 48 42 13 46 34 23 42 21
14 50 50 14 48 42 24 44 27
15 52 58 15 50 50 25 45 31
16 53 62 16 52 58 26 46 34
17 55 69 17 53 62 27 47 38
18 56 73 18 55 69 28 48 42
19 57 76 19 56 73 29 49 46
20 58 79 20 58 79 30 50 50
21 59 82 21 59 82 31 51 54
22 60 84 22 59 82 32 53 62
23 61 86 23 60 84 33 53 62
24 62 88 24 62 88 34 54 66
25 63 90 25 63 90 35 55 69
26 64 92 26 64 92 36 56 73
27 65 93 27 64 92 37 57 76
28 67 96 28 65 93 38 57 76
29 67 96 29 66 95 39 58 79
30 67 96 30 67 96 40 59 82
31 68 96 31 68 96 41 60 84
32 69 97 32 68 96 42 60 84
33 70 97 33 69 97 43 61 86
34 72 98 34 70 97 44 61 86
35 73 98 35 70 97 45 62 88
36 73 98 36 71 98 46 62 88
37 73 98 37 71 98 47 62 88
38 73 98 38 72 98 48 63 90
39 73 98 39 73 98 49 63 90
40 74 99 40 73 98 50 63 90
41 76 99 41 74 99 51 64 92
42 77 99 42 74 99 52 64 92
43 77 99 43 75 99 53 64 92
44 77 99 44 78 99 54 65 93
45 80 99 55 65 93
56 66 95
57 66 95
58 66 95
59 67 96
60 67 96
61 67 96
62 68 96
63 69 97
64 70 97
65 70 97
66 71 98
67 71 98
68 71 98
69 72 98
70 73 98
71 74 99
72 74 99
73 74 99
74 74 99
75 74 99
Tabel continuat pe pagina următoare…
Anexa A - Tabel cu conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru EMAS-S 77

Tabel A-2 (continuare)


Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi din SUA

Cognitivă Emoţional-fiziologică Total


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

76 74 99
77 75 99
78 77 99
79 77 99
80 77 99
81 77 99
82 77 99
83 77 99
84 80 99

Tabel A-3
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru adulte din SUA

Cognitivă Emoţional-fiziologică Total


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

10 40 16 10 41 18 20 38 12
11 47 38 11 50 50 21 45 31
12 51 54 14 58 79 22 48 42
13 53 62 15 59 82 23 50 50
14 55 69 16 60 84 24 51 54
15 56 73 17 62 88 25 53 62
16 58 79 18 63 90 26 55 69
17 60 84 19 64 92 27 56 73
18 61 86 20 64 92 28 57 76
19 61 86 21 64 92 29 58 79
20 61 86 22 65 93 30 59 82
21 61 86 23 66 95 31 59 82
22 63 90 24 67 96 32 60 84
23 64 92 25 68 96 33 60 84
24 65 93 26 69 97 34 60 84
25 65 93 27 69 97 35 60 84
26 65 93 28 70 97 36 61 86
27 65 93 29 71 98 37 61 86
28 66 95 30 71 98 38 61 86
29 68 96 31 71 98 39 62 88
30 69 97 32 71 98 40 62 88
31 71 98 33 71 98 41 62 88
33 71 98 34 72 98 42 62 88
33 71 98 35 73 98 43 63 90
34 71 98 36 74 99 44 63 90
35 71 98 37 74 99 45 64 92
36 72 98 38 74 99 46 65 93
37 73 98 39 74 99 47 66 95
38 74 99 40 74 99 48 67 96
39 74 99 41 74 99 49 67 96
40 77 99 42 74 99 50 67 96
43 74 99 51 67 96
44 74 99 52 67 96
45 77 99 53 68 96
54 68 96
55 69 97
56 69 97
57 69 97
58 69 97
59 69 97
Tabel continuat pe pagina următoare…
78 EMAS

Tabel A-3 (continuare)


Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru femei adulte din SUA

Cognitivă Emoţional-fiziologică Total


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

60 69 97
61 70 97
62 71 98
63 71 98
64 71 98
65 71 98
66 71 98
67 72 98
68 73 98
69 74 99
70 74 99
71 74 99
72 74 99
73 74 99
74 77 99

Tabel A-4
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru bărbaţi adulţi din SUA

Cognitivă Emoţional-fiziologică Total


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

10 39 14 10 40 16 20 38 12
11 47 38 11 48 42 21 44 27
I2 50 50 12 51 54 22 47 38
13 51 54 13 53 62 23 48 42
14 54 66 14 55 69 24 49 46
15 56 73 15 56 73 25 51 54
16 57 76 16 57 76 26 52 58
17 58 79 17 59 82 27 53 62
18 59 82 18 60 84 28 54 66
19 60 84 19 62 88 29 55 69
20 62 88 20 63 90 30 56 73
21 63 90 21 66 95 31 57 76
22 64 92 22 68 96 32 58 79
23 65 93 23 69 97 33 59 82
24 66 95 24 69 97 34 59 82
25 67 96 25 69 97 35 60 84
26 67 96 26 70 97 36 61 86
27 69 97 27 71 98 37 62 88
28 71 98 28 72 98 38 63 90
29 73 98 29 74 99 39 63 90
30 74 99 30 78 99 40 64 92
31 7-1 99 41 64 92
32 74 99 42 64 92
33 74 99 43 64 92
34 74 99 44 66 95
35 74 99 45 67 96
36 77 99 46 68 96
47 68 96
48 70 97
49 71 98
50 71 98
51 71 98
52 71 98
53 71 98
Tabel continuat pe pagina următoare....
Anexa A - Tabel cu conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru EMAS-S 79

Tabel A-4 (continuare)


Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru bărbaţi adulţi din SUA

Cognitivă Emoţional-fiziologică Total


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

54 71 98
55 71 98
56 71 98
57 71 98
58 72 98
59 73 98
60 74 99
61 74 99
62 74 99
63 74 99
64 77 99

Tabel A-5
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studente din Canada

Cognitivă Emoţional-fiziologică Total


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

10 37 08 10 37 10 20 34 05
11 43 24 11 45 31 21 39 14
12 46 34 12 48 42 22 42 21
13 49 46 13 51 54 23 44 27
14 51 54 14 53 62 24 46 34
15 52 58 15 55 69 25 47 38
16 54 66 16 56 73 26 48 42
17 55 69 17 58 79 27 50 50
18 56 73 18 59 82 28 51 54
19 58 79 19 60 84 29 53 62
20 59 82 20 61 86 30 54 66
21 60 84 21 62 88 31 55 69
22 60 84 22 63 90 32 55 69
23 61 86 23 64 92 33 56 73
24 62 88 24 64 92 34 57 76
25 62 88 25 64 92 35 58 79
26 63 90 26 65 93 36 58 79
27 64 92 27 66 95 37 59 82
28 65 93 28 67 96 38 60 84
29 66 95 29 68 96 39 60 84
30 67 96 30 69 97 40 61 86
31 68 96 31 70 97 41 61 86
32 69 97 32 71 98 42 62 88
33 69 97 33 71 98 43 62 88
34 70 97 34 72 98 44 62 88
35 70 97 35 73 98 45 63 90
36 70 97 36 74 99 46 63 90
37 71 98 37 74 99 47 63 90
38 72 98 38 75 99 48 63 90
39 74 99 39 76 99 49 64 92
40 75 99 40 78 99 50 64 92
41 75 99 41 78 99 51 65 93
42 75 99 42 78 99 52 65 93
43 75 99 43 78 99 53 65 93
44 76 99 44 81 99 54 65 93
45 79 99 55 66 95
56 66 95
57 67 96
Tabel continuat pe pagina următoare....
80 EMAS

Tabel A-5 (continuare)


Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studente din Canada

Cognitivă Emoţional-fiziologică Total


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

58 67 96
59 68 96
60 68 96
61 68 96
62 69 97
63 70 97
64 70 97
65 70 97
66 70 97
67 71 98
68 73 98
69 74 99
70 76 99
71 78 99
72 78 99
73 78 99
74 78 99
75 78 99
76 78 99
77 78 99
78 78 99
79 78 99
80 78 99
81 78 99
82 78 99
83 78 99
84 78 99
85 78 99
86 78 99
87 78 99
88 78 99
89 81 99

Tabel A-6
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi din Canada

Cognitivă Emoţional-fiziologică Total


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

10 36 08 10 35 07 20 32 04
11 43 24 11 42 21 21 38 12
12 46 34 12 46 34 22 41 18
13 48 42 13 49 46 23 43 24
14 51 54 14 51 54 24 45 31
15 52 58 15 53 62 25 46 34
15 54 66 15 54 66 26 48 42
17 54 66 17 56 73 27 49 46
18 56 73 18 58 79 28 51 54
19 57 76 19 60 84 29 52 58
20 58 79 20 60 84 30 52 58
21 59 82 21 61 86 31 53 62
22 60 84 22 62 88 32 54 66
23 61 86 23 63 90 33 55 69
24 62 88 24 64 92 34 55 69
25 62 88 25 65 93 35 56 73
26 63 90 26 66 95 36 57 76

Tabel continuat pe pagina următoare....


Anexa A - Tabel cu conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru EMAS-S 81

Tabel A-6 (continuare)


Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi din Canada

Cognitivă Emoţional-fiziologică Total


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

27 63 90 27 67 96 37 57 76
28 63 90 28 67 96 38 58 79
29 64 92 29 67 96 39 59 82
30 65 93 30 68 96 40 60 84
31 66 95 31 69 97 41 60 84
32 67 96 32 69 97 42 61 86
33 67 96 33 69 97 43 62 88
34 67 96 34 70 97 44 63 90
35 68 96 35 71 98 45 63 90
36 68 96 36 71 98 46 63 90
37 68 96 37 72 98 47 63 90
38 69 97 38 72 98 48 64 92
39 70 97 39 73 98 49 64 92
40 71 98 40 76 99 50 64 92
41 71 98 51 64 92
42 72 98 52 65 93
43 72 98 53 65 93
44 72 98 54 66 95
45 73 98 55 66 95
46 75 99 56 66 95
47 75 99 57 66 95
48 75 99 58 67 96
49 75 99 59 67 96
50 78 99 60 67 96
61 67 96
62 68 96
63 68 96
64 69 97
65 70 97
66 70 97
67 71 98
68 71 98
69 71 98
70 71 98
71 71 98
72 71 98
73 71 98
74 71 98
75 71 98
76 71 98
77 71 98
78 71 98
79 73 98
80 75 99
81 75 99
82 75 99
83 75 99
84 75 99
85 75 99
86 75 99
87 75 99
88 75 99
89 75 99
90 78 99
82 EMAS

Tabel A-7
Conversia în cote T şi centilele pentru studente din Canada

Cognitivă Emoţional-fiziologică Total


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

10 38 12 10 36 08 20 34 05
11 45 31 11 43 24 21 40 16
12 48 42 12 46 34 22 42 21
13 50 50 13 49 46 23 44 27
14 51 54 14 51 54 24 46 34
l5 53 62 15 53 62 25 48 42
16 55 69 16 55 69 26 49 46
1­7 56 73 17 56 73 27 50 50
18 57 76 18 58 79 28 51 54
19 58 79 19 59 82 29 53 62
20 59 82 20 60 84 30 53 62
21 60 84 21 61 86 31 54 66
22 61 86 22 62 88 32 55 69
23 62 88 23 63 90 33 56 73
24 63 90 24 64 92 34 57 76
25 64 92 25 67 96 35 57 76
26 65 93 26 68 96 36 58 79
27 65 93 27 70 97 37 59 82
28 66 95 28 71 98 38 59 82
29 67 96 29 72 98 39 60 84
30 68 96 30 72 98 40 60 8-t
31 69 97 31 72 98 41 61 86
32 69 97 32 73 98 42 61 86
33 69 97 33 77 99 43 62 88
34 70 97 44 62 88
35 71 98 45 62 88
36 71 98 46 63 90
37 72 98 47 63 90
38 72 98 48 64 92
39 73 98 49 65 93
40 74 99 50 65 93
41 75 99 51 65 93
42 76 99 52 65 93
43 79 99 53 66 95
54 67 96
55 68 96
56 69 97
57 70 97
58 70 97
59 71 98
60 71 98
61 72 98
62 73 98
63 73 98
64 73 98
65 73 98
66 73 98
67 73 98
68 73 98
69 73 98
70 73 98
71 74 99
72 76 99
73 79 99
Anexa A - Tabel cu conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru EMAS-S 83

Tabel A-8
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi din Canada

Cognitivă Emoţional-fiziologică Total


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

10 37 10 10 36 08 20 33 04
11 44 27 11 43 24 21 38 12
12 47 38 12 46 34 22 41 18
13 49 46 13 48 42 23 44 27
14 50 50 14 50 50 24 46 34
15 52 58 15 52 58 25 47 38
16 53 62 16 54 66 26 48 42
17 54 66 17 55 69 27 49 46
18 56 73 18 56 73 28 50 50
19 57 76 19 58 79 29 51 54
20 58 79 20 59 82 30 52 58
21 59 82 21 61 86 31 53 62
22 60 84 22 62 88 32 54 66
23 61 86 23 62 88 33 54 66
24 62 88 24 63 90 34 55 69
25 63 90 25 63 90 35 56 73
26 63 90 26 64 92 36 57 76
27 64 92 27 66 95 37 58 79
28 65 93 28 67 96 38 59 82
29 66 95 29 68 96 39 59 82
30 66 95 30 69 97 40 59 82
31 68 96 31 70 97 41 59 82
32 69 97 32 72 98 42 60 84
33 71 98 33 76 99 43 60 84
34 71 98 44 60 84
35 71 98 45 61 86
36 72 98 46 61 86
37 74 99 47 62 88
38 75 99 48 63 90
39 75 99 49 63 90
40 75 99 50 64 92
41 75 99 51 65 93
42 75 99 52 65 93
43 75 99 53 65 93
44 75 99 54 66 95
45 75 99 55 66 95
46 75 99 56 66 95
47 75 99 57 67 96
48 75 99 58 67 96
49 76 99 59 67 96
50 79 99 60 67 96
61 67 96
62 68 96
63 69 97
64 70 97
65 71 98
66 72 98
67 74 99
68 75 99
69 76 99
70 76 99
71 76 99
72 79 99
84 EMAS

Tabel A-9
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru adolescente din Canada

Cognitivă Emoţional-fiziologică Total


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

10 34 05 10 37 10 20 32 04
11 40 16 11 44 27 21 37 10
12 43 24 12 48 42 22 40 16
13 45 31 13 50 50 23 42 21
14 47 38 14 51 54 24 44 27
15 48 42 15 52 58 25 45 31
16 49 46 16 54 66 26 47 38
17 51 54 17 56 73 27 47 38
18 52 58 18 57 76 28 48 42
19 53 62 19 59 82 29 49 46
20 54 66 20 59 82 30 50 50
21 55 69 21 60 84 31 51 54
22 56 73 22 61 86 32 52 58
23 57 79 23 61 86 33 53 62
24 58 82 24 62 88 34 53 6­2
25 59 82 25 63 90 35 54 66
26 60 84 26 64 92 36 55 69
27 60 84 27 66 95 37 55 69
28 61 86 28 67 96 38 56 73
29 63 90 29 69 97 39 56 73
30 64 92 30 71 98 40 56 73
31 65 93 31 72 98 41 57 76
32 66 95 32 72 98 42 58 79
33 67 96 33 72 98 43 59 82
34 68 96 34 72 98 44 59 82
35 69 97 35 73 98 45 59 82
36 71 98 36 75 99 46 59 82
37 72 98 37 79 99 47 60 84
38 72 98 48 61 86
39 73 98 49 61 86
40 74 99 50 62 88
41 75 99 51 62 88
42 75 99 52 62 88
43 78 99 53 62 88
54 62 88
55 63 90
56 64 92
57 65 93
58 66 95
59 67 96
60 67 96
61 68 96
62 68 96
63 70 97
64 71 98
65 71 98
66 73 98
67 76 99
Anexa A - Tabel cu conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru EMAS-S 85

Tabel A-10
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru adolescenţi din Canada

Cognitivă Emoţional-fiziologică Total


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

10 36 08 10 37 10 20 33 04
11 43 24 11 45 31 21 39 14
12 46 34 12 48 42 22 42 21
13 47 38 13 51 54 23 44 27
14 49 46 14 52 58 24 45 31
15 51 54 15 53 62 25 47 38
16 53 62 16 55 69 26 49 46
17 55 69 17 57 76 27 49 46
18 57 76 18 58 79 28 50 50
19 58 79 19 58 79 29 51 54
20 59 82 20 60 84 30 52 58
21 60 84 21 62 88 31 53 62
22 61 86 22 63 90 32 54 66
23 62 88 23 65 93 33 55 69
24 63 90 24 66 95 34 55 69
25 64 92 25 68 96 35 56 73
26 65 93 26 69 97 36 57 76
27 67 96 27 70 97 37 58 79
28 69 97 28 72 98 38 59 82
29 71 98 29 74 99 39 60 84
30 73 98 30 74 99 40 60 84
31 74 99 31 74 99 41 61 86
32 74 99 32 74 99 42 61 86
33 74 99 33 77 99 43 61 86
34 74 99 44 62 88
35 74 99 45 63 90
36 74 99 46 65 93
37 74 99 47 66 95
38 74 99 48 66 95
39 77 99 49 67 96
50 70 97
51 73 98
52 74 99
53 74 99
54 74 99
55 74 99
56 74 99
57 74 99
58 74 99
59 74 99
60 74 99
61 74 99
62 74 99
63 74 99
64 74 99
65 74 99
66 74 99
67 77 99
86 EMAS

ANEXA B
TABEL CU CONVERSIA SCORURILOR ÎN COTE T ŞI CENTILELE PENTRU EMAS TRĂSĂTURĂ

Tabel B-1
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studente din SUA

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

15 18 00 15 21 00 15 23 00 15 32 04
16 22 00 16 24 00 16 26 00 16 38 12
17 24 00 17 24 00 17 28 01 17 40 16
18 25 00 18 24 00 18 28 01 18 43 24
19 26 00 19 24 00 19 29 02 19 45 31
20 27 01 20 24 00 20 30 02 20 47 38
21 29 02 21 25 00 21 30 02 21 49 46
22 31 03 22 26 00 22 30 02 22 51 54
23 33 04 23 27 01 23 30 02 23 52 58
24 33 04 24 28 01 24 30 02 24 53 62
25 34 05 25 28 01 25 31 03 25 55 69
26 35 07 26 28 01 26 33 04 26 56 73
27 36 08 27 28 01 27 34 05 27 57 76
28 37 10 28 29 02 28 34 05 28 57 76
29 38 12 29 29 02 29 35 07 29 58 79
30 39 14 30 30 02 30 36 08 30 59 82
31 39 14 31 30 02 31 37 10 31 60 84
32 39 14 32 30 02 32 38 12 32 61 86
33 40 16 33 31 03 33 39 14 33 62 88
34 40 16 34 32 04 34 39 14 34 62 88
35 41 18 35 32 04 35 40 16 35 63 90
36 42 21 36 33 04 36 41 18 36 64 92
37 43 24 37 33 04 37 43 24 37 65 93
38 43 24 38 33 04 38 44 27 38 66 95
39 44 27 39 33 04 39 45 31 39 66 95
40 45 31 40 33 04 40 45 31 40 67 96
41 45 31 41 34 05 41 46 34 41 67 96
42 46 34 42 34 05 42 47 38 42 68 96
43 47 38 43 35 07 43 48 42 43 69 97
44 48 42 44 35 07 44 48 42 44 69 97
45 49 46 45 36 08 45 49 46 45 70 97
46 50 50 46 36 08 46 50 50 46 70 97
47 50 50 47 37 10 47 52 58 47 71 98
48 51 54 48 38 12 48 53 62 48 72 98
49 52 58 49 38 12 49 53 62 49 73 98
50 53 62 50 39 14 50 54 66 50 74 99
51 54 66 51 39 14 51 55 69 51 75 99
52 54 66 52 40 16 52 56 73 52 76 99
53 55 69 53 40 16 53 57 76 53 76 99
54 56 73 54 41 18 54 58 79 54 79 99
55 57 76 55 41 18 55 59 82
56 58 79 56 42 21 56 59 82
57 59 82 57 43 24 57 60 84
58 60 84 58 44 27 58 61 86
59 60 84 59 45 31 59 62 88
60 62 88 60 46 34 60 63 90
61 63 90 61 47 38 61 64 92
62 64 92 62 48 42 62 65 93
63 65 93 63 49 46 63 65 93
64 66 95 64 50 50 64 66 95
65 67 96 65 52 58 65 68 96
66 68 96 66 53 62 66 70 97
67 69 97 67 54 66 67 73 98
68 70 97 68 54 66 68 75 99
Tabel continuat pe pagina următoare...
Anexa B - Tabel cu conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru EMAS-T 87

Tabel B-1 (continuare)


Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studente din SUA

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

69 71 98 69 55 69 69 77 99
70 72 98 70 57 76 70 78 99
71 74 99 71 59 82 71 78 99
72 76 99 72 61 86 72 78 99
73 78 99 73 62 88 73 78 99
74 82 99 74 65 93 74 81 99
75 70 97

Tabel B-2
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi din SUA

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

19 18 00 21 22 00 15 22 00 15 32 04
20 23 00 22 25 00 16 25 00 16 37 10
21 26 00 23 26 00 17 27 01 17 40 16
22 29 02 24 27 01 18 28 01 18 42 21
23 32 04 25 28 01 19 29 02 19 44 27
24 34 05 26 30 02 20 30 02 20 46 34
25 35 07 27 31 03 21 31 03 21 47 38
26 37 10 28 32 04 22 32 04 22 49 46
27 38 12 29 33 04 23 32 04 23 50 50
28 39 14 30 34 05 24 33 04 24 51 54
29 40 16 31 34 05 25 34 05 25 53 62
30 40 16 32 35 07 26 35 07 26 54 66
31 41 18 33 36 08 27 36 08 27 55 69
32 42 21 34 36 08 28 37 10 28 56 73
33 43 24 35 37 10 29 38 12 29 57 76
34 44 27 36 37 10 30 39 14 30 57 76
35 44 27 37 38 12 31 40 16 31 58 79
36 45 31 38 39 14 32 41 18 32 59 82
37 46 34 39 39 14 33 42 21 33 60 84
38 46 34 40 40 16 34 43 24 34 60 84
39 47 38 41 41 18 35 44 27 35 61 86
40 48 42 42 42 21 36 44 27 36 62 88
41 48 42 43 42 21 37 45 31 37 63 90
42 49 46 44 43 24 38 46 34 38 64 92
43 50 50 45 43 24 39 47 38 39 65 93
44 50 50 46 44 27 40 48 42 40 66 95
45 51 54 47 44 27 41 49 46 41 67 96
46 52 58 48 45 31 42 49 46 42 68 96
47 52 58 49 45 31 43 50 50 43 68 96
48 53 62 50 46 34 44 51 54 44 69 97
49 54 66 51 47 38 45 52 58 45 69 97
50 56 73 52 48 42 46 53 62 46 70 97
51 57 76 53 49 46 47 54 66 47 72 98
52 58 79 54 50 50 48 55 69 48 75 99
53 59 82 55 51 54 49 57 76 49 80 99
54 60 84 56 51 54 50 57 76
55 61 86 57 52 58 51 58 79
56 62 88 58 53 62 52 59 82
57 63 90 59 53 62 53 60 84
58 64 92 60 54 66 54 61 86
59 65 93 61 55 69 55 62 88
60 66 95 62 57 76 56 63 90
Tabel continuat pe pagina următoare...
88 EMAS

Tabel B-2 (continuare)


Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi din SUA

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

61 67 96 63 58 79 57 64 92
62 67 96 64 60 84 58 65 93
63 69 97 65 61 86 59 66 95
64 71 98 66 62 88 60 68 96
65 73 98 67 63 90 61 69 97
66 73 98 68 64 92 62 70 97
67 73 98 69 65 93 63 71 98
68 73 98 70 66 95 64 73 98
69 73 98 71 67 96 65 74 99
70 75 99 72 69 97 66 74 99
71 78 99 73 71 98 67 75 99
74 73 98 68 78 99
75 78 99

Tabel B-3
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru femei adulte din SUA

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

17 23 00 41 26 00 19 25 00 15 34 05
18 26 00 42 30 02 20 28 01 16 39 14
19 27 01 43 32 04 21 29 02 17 42 21
20 28 01 44 33 04 22 30 02 18 45 31
21 29 02 45 34 05 23 31 03 19 47 38
22 31 03 46 35 07 24 32 04 20 49 46
23 34 05 47 36 08 25 33 04 21 50 50
24 36 08 48 37 10 26 34 05 22 52 58
25 37 10 49 38 12 27 34 05 23 53 62
26 37 10 50 40 16 28 35 07 24 55 69
27 37 10 51 41 18 29 36 08 25 56 73
28 38 12 52 41 18 30 38 12 26 58 79
29 39 14 53 42 21 31 39 14 27 59 82
30 39 14 54 43 24 32 41 18 28 60 84
31 40 16 55 44 27 33 42 21 29 60 84
32 40 16 56 44 27 34 42 21 30 61 86
33 41 18 57 45 31 35 42 21 31 61 86
34 42 21 58 46 34 36 43 24 32 62 88
35 42 21 59 47 38 37 44 27 33 63 90
36 43 24 60 48 42 38 45 31 34 64 92
37 43 24 61 49 46 39 47 38 35 65 93
38 44 27 62 50 50 40 48 42 36 66 95
39 45 31 63 51 54 41 49 46 37 67 96
40 45 31 64 52 58 42 50 50 38 68 96
41 46 34 65 53 62 43 51 54 39 68 96
42 46 34 66 53 62 44 52 58 40 68 96
43 47 38 67 54 66 45 54 66 41 69 97
44 47 38 68 55 69 46 55 69 42 69 97
45 48 42 69 55 69 47 56 73 43 69 97
46 49 46 70 56 73 48 57 76 44 69 97
47 50 50 71 56 73 49 58 79 45 71 98
48 50 50 72 58 79 50 59 82 46 73 98
49 51 54 73 61 86 51 60 84 47 74 99
50 52 58 74 63 90 52 61 86 48 74 99
51 53 62 75 69 97 53 62 88 49 74 99
52 55 69 54 63 90 50 74 99
Tabel continuat pe pagina următoare...
Anexa B - Tabel cu conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru EMAS-T 89

Tabel B-3 (continuare)


Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru femei adulte din SUA

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

53 56 73 55 64 92 51 74 99
54 58 79 56 67 96 52 74 99
55 59 82 57 69 97 53 74 99
56 60 84 58 70 97 54 74 99
57 61 86 59 70 97 55 74 99
58 62 88 60 71 98 56 74 99
59 63 90 61 75 99 57 74 99
60 64 92 58 74 99
61 63 93 59 74 99
62 65 93 60 74 99
63 65 93 61 74 99
64 66 95 62 74 99
65 66 95 63 74 99
66 66 95 64 74 99
67 67 96 65 74 99
68 67 96 66 74 99
69 68 96 67 74 99
70 69 97 68 74 99
71 73 98 77 99

Tabel B-4
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru bărbaţi adulţi din SUA

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

15 26 00 19 23 00 15 29 02 15 35 07
16 30 02 20 26 00 16 32 04 16 40 16
17 31 03 21 26 00 17 33 04 17 43 24
18 31 03 22 26 00 18 33 04 18 45 31
19 32 04 23 26 00 19 33 04 19 46 34
20 33 04 24 26 00 20 34 05 20 47 38
21 34 05 25 28 01 21 34 05 21 48 42
22 35 07 26 30 02 22 35 07 22 50 50
23 37 10 27 32 04 23 36 08 23 51 54
24 38 12 28 33 04 24 37 10 24 53 62
25 39 14 29 34 05 25 38 12 25 54 66
26 41 18 30 35 07 26 38 12 26 55 69
27 42 21 31 36 08 27 39 14 27 55 69
28 43 24 32 38 12 28 40 16 28 56 73
19 44 27 33 38 12 29 41 18 29 57 76
30 44 27 34 38 12 30 42 21 30 58 79
31 45 31 35 38 12 31 44 27 31 59 82
32 46 34 36 39 14 32 45 31 32 61 86
33 46 34 37 39 14 33 46 34 33 62 88
34 47 38 38 40 16 34 47 38 34 63 90
35 47 38 39 41 18 35 48 42 35 63 90
36 48 42 40 41 18 36 49 46 36 64 92
37 48 42 41 42 21 37 50 50 37 65 93
38 48 42 42 42 21 38 51 54 38 66 95
39 49 46 43 43 24 39 51 54 39 67 96
40 49 46 44 43 24 40 52 58 40 67 96
41 50 50 45 44 27 41 53 62 41 67 96
42 50 50 46 45 31 42 54 66 42 67 96
43 51 54 47 45 31 43 55 69 43 68 96
44 52 58 48 46 34 44 57 76 44 68 96
Tabel continuat pe pagina următoare...
90 EMAS

Tabel B-4 (continuare)


Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru bărbaţi adulţi din SUA

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

53 56 73 55 64 92 51 74 99
54 58 79 56 67 96 52 74 99
55 59 82 57 69 97 53 74 99
56 60 84 58 70 97 54 74 99
57 61 86 59 70 97 55 74 99
58 62 88 60 71 98 56 74 99
59 63 90 61 75 99 57 74 99
60 64 92 58 74 99
61 63 93 59 74 99
62 65 93 60 74 99
63 65 93 61 74 99
64 66 95 62 74 99
65 66 95 63 74 99
66 66 95 64 74 99
67 67 96 65 74 99
68 67 96 66 74 99
69 68 96 67 74 99
70 69 97 68 74 99
71 73 98 77 99

Tabel B-5
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studente din Canada

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

15 26 00 19 23 00 15 29 02 15 35 07
16 30 02 20 26 00 16 32 04 16 40 16
17 31 03 21 26 00 17 33 04 17 43 24
18 31 03 22 26 00 18 33 04 18 45 31
19 32 04 23 26 00 19 33 04 19 46 34
20 33 04 24 26 00 20 34 05 20 47 38
21 34 05 25 28 01 21 34 05 21 48 42
22 35 07 26 30 02 22 35 07 22 50 50
23 37 10 27 32 04 23 36 08 23 51 54
24 38 12 28 33 04 24 37 10 24 53 62
25 39 14 29 34 05 25 38 12 25 54 66
26 41 18 30 35 07 26 38 12 26 55 69
27 42 21 31 36 08 27 39 14 27 55 69
28 43 24 32 38 12 28 40 16 28 56 73
19 44 27 33 38 12 29 41 18 29 57 76
30 44 27 34 38 12 30 42 21 30 58 79
31 45 31 35 38 12 31 44 27 31 59 82
32 46 34 36 39 14 32 45 31 32 61 86
33 46 34 37 39 14 33 46 34 33 62 88
34 47 38 38 40 16 34 47 38 34 63 90
35 47 38 39 41 18 35 48 42 35 63 90
36 48 42 40 41 18 36 49 46 36 64 92
37 48 42 41 42 21 37 50 50 37 65 93
38 48 42 42 42 21 38 51 54 38 66 95
39 49 46 43 43 24 39 51 54 39 67 96
40 49 46 44 43 24 40 52 58 40 67 96
41 50 50 45 44 27 41 53 62 41 67 96
42 50 50 46 45 31 42 54 66 42 67 96
43 51 54 47 45 31 43 55 69 43 68 96
44 52 58 48 46 34 44 57 76 44 68 96
Tabel continuat pe pagina următoare...
Anexa B - Tabel cu conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru EMAS-T 91

Tabel B-5 (continuare)


Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studente din Canada

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice


Scor brut Cotă T Percentil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

38 42 21 45 35 07 35 43 24 34 61 86
39 43 24 46 35 07 36 44 27 35 63 90
40 43 24 47 36 08 37 45 31 36 63 90
41 44 27 48 36 08 38 45 31 37 64 92
42 45 31 49 37 10 39 46 34 38 64 92
43 46 34 50 37 10 40 47 38 39 65 93
44 46 34 51 38 12 41 48 42 40 66 95
45 47 38 52 38 12 42 49 46 41 66 95
46 48 42 53 39 14 43 50 50 42 66 95
47 49 46 54 39 14 44 52 58 43 67 96
48 50 50 55 40 16 45 53 62 44 67 96
49 50 50 56 40 16 46 54 66 45 67 96
50 51 54 57 41 18 47 55 69 46 69 97
51 52 58 58 42 21 48 56 73 47 70 97
52 53 62 59 43 24 49 56 73 48 70 97
53 54 66 60 44 27 50 57 76 49 70 97
54 55 69 61 45 31 51 58 79 50 71 98
55 56 73 62 46 34 52 59 82 51 71 98
56 57 76 63 47 38 53 60 84 52 71 98
57 58 79 64 48 42 54 61 86 53 71 98
58 58 79 65 49 46 55 62 88 54 72 98
59 59 82 66 50 50 56 62 88 55 72 98
60 61 86 67 51 54 57 63 90 56 73 98
61 62 88 68 53 62 58 64 92 57 73 9h
62 63 90 69 54 66 59 65 93 58 74 99
63 64 92 70 55 69 60 65 93 59 76 99
64 65 93 71 56 73 61 66 95 60 78 99
65 65 93 72 58 79 62 66 95 61 79 99
66 66 95 73 59 82 63 67 96
67 67 96 74 61 86 64 67 96
68 68 96 75 67 96 65 68 96
69 70 97 66 69 97
70 71 98 67 70 97
71 72 98 68 71 98
72 74 99 69 72 98
73 75 99 70 73 98
74 76 99 71 75 99
75 79 99 72 77 99
73 78 99
74 79 99
75 81 99

Tabel B-6
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru pentru studenţi din Canada

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

15 23 00 19 23 00 15 23 00 15 32 04
16 26 00 20 26 00 16 27 01 16 37 10
17 27 01 21 28 O1 17 27 01 17 39 14
18 27 01 22 29 02 18 27 01 18 41 18
19 28 01 23 30 02 19 29 02 19 42 21
20 30 02 24 30 02 20 31 03 20 44 27
21 32 04 25 30 02 32 04 21 46 34
22 34 05 26 30 22 48 42
Tabel continuat pe pagina următoare...
92 EMAS

Tabel B-6 (continuare)


Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi din Canada

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

23 35 07 27 30 02 23 33 04 23 49 46
24 36 08 28 30 02 24 35 07 24 50 50
25 37 10 29 30 02 25 36 08 25 52 58
26 38 12 30 30 02 26 37 10 26 53 62
27 39 14 31 31 03 27 38 12 27 54 66
28 40 16 32 31 03 28 39 14 28 56 73
29 40 16 33 32 04 29 41 18 29 57 76
30 41 18 34 33 04 30 42 21 30 58 79
31 41 18 35 35 07 31 43 24 31 59 82
32 42 21 36 35 07 32 43 24 32 60 84
33 43 24 37 36 08 33 44 27 33 61 86
34 43 24 38 37 10 34 45 31 34 62 88
35 44 27 39 37 10 35 46 34 35 63 90
36 45 31 40 38 12 36 47 38 36 64 92
37 46 34 41 38 12 37 48 42 37 64 92
38 46 34 42 39 14 38 49 46 38 65 93
39 47 38 43 40 16 39 50 50 39 65 93
40 48 42 44 41 18 40 50 50 40 65 93
41 48 42 45 43 24 41 51 54 41 66 95
42 49 46 46 44 27 42 52 58 42 67 96
43 50 50 47 45 31 43 53 62 43 68 96
44 51 54 48 45 31 44 54 66 44 69 97
45 51 54 49 46 34 45 55 69 45 71 98
46 52 58 50 47 38 46 56 73 46 72 98
47 53 62 51 47 38 47 57 76 47 73 98
48 54 66 52 48 42 48 58 79 48 73 98
49 55 69 53 48 42 49 59 82 49 73 98
50 56 73 54 49 46 50 60 84 50 73 98
51 58 79 55 50 50 51 61 86 51 74 99
52 59 82 56 50 50 52 62 88 52 75 99
53 59 82 57 51 54 53 63 90 53 75 99
54 60 84 58 52 58 54 63 90 54 75 99
55 60 84 59 53 62 55 64 92 55 75 99
56 61 86 60 54 66 56 65 93 56 75 99
57 62 88 61 55 69 57 67 96 57 75 99
58 63 90 62 56 73 58 68 96 58 75 99
59 64 92 63 58 79 59 68 96 59 75 99
60 66 95 64 59 82 60 69 97 60 75 99
61 67 96 65 60 84 61 70 97 61 75 99
62 69 97 66 61 86 62 71 98 62 75 99
63 71 98 67 62 88 63 72 98 63 75 99
64 71 98 68 64 92 64 73 98 64 75 99
65 71 98 69 65 93 65 74 99 65 75 99
66 72 98 70 66 95 66 77 99 66 75 99
67 74 99 71 66 95 67 75 99
68 76 99 72 67 96 68 75 99
69 79 99 73 68 96 69 75 99
74 71 98 70 75 99
75 75 99 71 76 99
72 79 99
Anexa B - Tabel cu conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru EMAS-T 93

Tabel B-7
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru femei adulte din Canada

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

15 23 00 24 23 00 15 20 00 15 35 07
16 26 00 25 26 00 16 24 00 16 41 18
17 28 01 26 28 01 17 27 01 17 43 24
18 29 02 27 29 02 18 30 02 18 45 31
19 31 03 28 30 02 19 32 04 19 46 34
20 32 04 29 31 03 20 32 04 20 48 42
21 33 04 30 31 03 21 32 04 21 49 46
22 34 05 31 31 03 22 33 04 22 50 50
23 35 07 32 31 03 23 35 07 23 51 54
24 36 08 33 33 04 24 36 08 24 52 58
25 38 12 34 34 05 25 37 10 25 54 66
26 39 14 35 34 05 26 38 12 26 55 68
27 40 16 36 35 07 27 39 14 27 56 73
28 40 16 37 36 08 28 39 14 28 57 76
29 41 18 38 37 10 29 40 16 29 58 79
30 41 18 39 37 10 30 41 18 30 59 82
31 42 ?1 40 38 12 31 42 21 31 60 84
32 43 24 41 39 14 32 43 24 32 60 84
33 44 27 42 39 14 33 45 31 33 61 86
34 45 31 43 40 16 34 46 34 34 61 86
35 46 34 44 40 16 35 48 42 35 61 86
36 46 34 45 41 18 36 48 42 36 62 88
37 47 38 46 41 18 37 49 46 37 62 88
38 48 42 47 42 21 38 50 50 38 63 90
39 49 46 48 42 21 39 51 54 39 65 93
40 49 46 49 42 21 40 52 58 40 66 95
41 50 50 50 43 24 41 53 62 41 67 96
42 5l 54 51 43 24 42 54 66 42 68 96
43 51 54 52 44 27 43 54 66 43 68 96
44 52 58 53 45 31 44 55 69 44 69 97
45 52 58 54 45 31 45 55 69 45 69 97
46 53 62 55 46 34 46 56 73 46 70 97
47 54 66 56 46 34 47 57 76 47 71 98
48 55 69 57 47 38 48 58 79 48 72 98
49 56 73 58 47 38 49 58 79 49 73 98
50 56 73 59 48 42 50 58 79 50 77 99
51 56 73 60 48 42 51 59 82
52 57 76 61 49 46 52 60 84
53 57 76 62 50 50 53 61 86
54 58 79 63 50 50 54 61 86
55 58 79 64 51 54 55 62 88
56 59 82 65 52 58 56 62 88
57 60 84 66 53 62 57 63 90
58 61 86 67 54 66 58 64 92
59 62 88 68 55 69 59 65 93
60 63 90 69 56 73 60 66 95
61 64 92 70 57 76 61 67 96
62 65 93 71 59 82 62 67 96
63 66 95 72 60 84 63 68 96
64 67 96 73 61 86 64 69 97
65 68 96 74 62 88 65 70 97
66 69 97 75 67 96 66 70 97
67 70 97 67 70 97
68 70 97 68 71 98
69 70 97 69 72 98
70 71 98 70 76 99
Tabel continuat pe pagina următoare....
94 EMAS

Tabel B-7 (continuare)


Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru femei adulte din Canada

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

71 71 98
72 72 98
73 74 99
74 76 99
75 79 99

Tabel B-8
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru bărbaţi adulţi din Canada

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

15 26 00 15 21 00 15 28 01 15 32 04
16 30 02 16 24 00 16 31 03 16 37 10
17 30 02 17 25 00 17 32 04 17 40 16
18 31 03 18 25 00 18 32 04 18 42 21
19 33 04 19 25 00 19 33 04 19 44 27
20 35 07 20 25 00 20 35 07 20 46 34
21 36 08 21 25 00 21 36 08 21 47 38
22 37 10 22 27 01 22 37 10 22 49 46
23 37 10 23 29 02 23 38 12 23 50 50
24 38 12 24 30 02 24 39 14 24 52 58
25 40 16 25 31 03 25 41 18 25 53 62
26 41 18 26 32 04 26 42 21 26 53 62
27 42 21 27 33 04 27 43 24 27 54 66
28 43 24 28 33 04 28 43 24 28 55 69
29 44 27 29 34 05 29 44 27 29 56 73
30 44 27 30 35 07 30 46 34 30 57 76
31 45 31 31 35 07 31 47 38 31 58 79
32 46 34 32 35 07 32 48 42 32 59 82
33 46 34 33 36 08 33 48 42 33 60 84
34 47 38 34 37 10 34 49 46 34 60 84
35 48 42 35 37 10 35 50 50 35 60 84
36 49 46 36 38 12 36 50 50 36 61 86
37 49 46 37 38 12 37 51 54 37 62 88
38 50 50 38 39 14 38 52 58 38 63 90
39 50 50 39 40 16 39 53 62 39 64 91
40 51 54 40 41 18 40 53 62 40 65 93
41 52 58 41 42 21 41 54 66 41 65 93
42 53 62 42 43 24 42 54 66 42 66 95
43 53 62­ 43 44 27 43 55 69 43 67 96
44 53 62 44 44 27 44 56 73 44 68 96
45 54 66 45 45 31 45 56 73 45 69 97
46 54 66 46 45 31 46 57 76 46 69 97
47 55 69 47 46 34 47 58 79 47 69 97
48 56 73 48 46 34 48 59 82 48 69 97
49 56 73 49 47 38 49 59 82 49 69 97
50 57 76 50 48 42 50 60 84 50 70 97
51 57 76 51 49 46 51 61 86 51 71 98
52 58 79 52 49 46 52 62 88 52 71 98
53 59 82 53 50 50 53 63 90 53 71 98
54 60 84 54 Si 54 54 65 93 54 72 98
55 61 86 55 52 58 55 65 93 55 72 98
56 61 86 56 52 58 56 66 95 56 73 98
57 62 88 57 53 62 57 67 96 57 73 98
58 62 88 58 54 66 58 68 96 58 74 99
Tabel continuat pe pagina următoare...
Anexa B - Tabel cu conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru EMAS-T 95

Tabel B-8 (continuare)


Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru bărbaţi adulţi din Canada

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

59 63 90 59 55 69 59 69 97 59 75 99
60 63 90 60 56 73 60 70 97 60 75 99
61 64 92 61 56 73 61 71 98 61 75 99
62 64 92 62 57 76 62 73 98 62 75 99
63 65 93 63 58 79 63 73 98 63 75 99
64 66 95 64 59 82 64 73 98 64 75 99
65 68 96 65 60 84 65 76 99 65 76 99
66 70 97 66 61 86 66 79 99
67 73 98 67 62 88
68 75 99 68 63 90
69 76 99 69 64 92
70 76 99 70 65 93
71 79 99 71 66 95
72 68 96
73 69 97
74 70 97
75 73 98

Tabel B-9
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru adolescente din Canada

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

15 22 00 22 21 00 18 24 00 15 30 02
16 25 00 23 25 00 19 27 01 16 35 07
17 25 00 24 27 01 20 28 01 17 37 10
18 25 00 25 28 01 21 30 02 18 39 14
19 25 00 26 28 01 22 32 04 19 41 18
20 25 00 27 28 01 23 34 05 20 43 24
21 26 00 28 28 01 24 35 07 21 45 31
22 27 01 29 29 02 25 35 07 22 47 38
23 29 02 30 30 02 26 36 08 23 49 46
24 31 03 31 31 03 27 36 08 24 51 54
25 33 04 32 31 03 28 36 08 25 52 58
26 35 07 33 32 04 29 37 10 26 53 62
27 37 10 34 32 04 30 38 12 27 53 62
28 38 12 35 32 04 31 39 14 28 54 66
29 40 16 36 32 04 32 41 18 29 56 73
30 41 18 37 33 04 33 42 21 30 57 76
31 41 18 38 34 05 34 43 24 31 59 82
32 42 21 39 35 07 35 44 27 32 60 84
33 42 21 40 35 07 36 45 31 33 62 88
34 43 24 41 36 08 37 46 34 34 63 90
35 44 27 42 37 10 38 46 34 35 63 90
36 45 31 43 38 12 39 48 42 36 64 92
37 45 31 44 39 14 40 49 46 37 65 93
38 46 34 45 39 14 41 51 54 38 65 93
39 46 34 46 40 16 42 52 58 39 66 95
40 46 34 47 40 16 43 52 58 40 68 96
41 47 38 48 42 21 44 53 62 41 70 97
42 48 42 49 43 24 45 54 66 42 72 98
43 50 50 50 44 27 46 54 66 43 72 98
44 50 50 51 44 27 47 55 69 44 72 98
45 51 54 52 45 31 48 56 73 45 72 98
46 52 58 53 46 34 49 57 76 46 72 98
Tabel continuat pe pagina următoare...
96 EMAS

Tabel B-9 (continuare)


Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru adolescente din Canada

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

47 53 62 54 46 34 50 58 79 47 72 98
48 53 62 55 47 38 51 58 79 48 72 98
49 54 66 56 48 42 52 59 82 49 72 98
50 54 66 57 49 46 53 60 84 50 73 99
51 55 69 58 50 50 54 61 86 51 74 99
52 56 73 59 51 54 55 62 88 52 75 99
53 57 76 60 52 58 56 63 90 53 78 99
54 58 79 61 53 62 57 63 90
55 59 82 62 54 66 58 64 92
56 59 82 63 54 66 59 65 93
57 60 84 64 55 69 60 66 95
58 61 86 65 56 73 61 68 96
59 62 88 66 57 76 62 69 97
60 63 90 67 58 79 63 71 98
61 64 92 68 60 84 64 73 98
62 65 93 69 61 86 65 74 99
63 66 95 70 62 88 66 75 99
64 67 96 71 63 90 67 75 99
65 68 96 72 65 93 68 75 99
66 69 97 73 66 95 69 75 99
67 70 97 74 68 96 70 75 99
68 72 98 75 72 98 71 78 99
69 73 98
70 74 99
71 75 99
72 78 99

Tabel B-10
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru adolescenţi din Canada

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

19 22 00 22 22 00 16 23 00 15 30 02
20 26 00 23 26 00 17 26 00 16 35 07
21 28 01 24 28 01 18 26 00 17 37 10
22 30 02 25 29 02 19 29 02 18 39 14
23 31 03 26 30 02 20 32 04 19 41 18
24 32 04 27 31 03 21 34 05 20 42 21
25 34 05 28 32 04 22 35 07 21 44 27
26 36 08 29 33 04 23 36 08 22 47 38
27 37 10 30 34 05 24 37 10 23 48 42
28 38 12 31 35 07 25 38 12 24 50 50
29 39 14 32 36 08 26 39 14 25 51 54
30 41 18 33 37 10 27 39 14 26 53 62
31 43 24 34 38 12 28 40 16 27 54 66
32 44 27 35 39 14 29 41 18 28 56 73
33 45 31 36 40 16 30 42 21 29 57 76
34 46 34 37 40 16 31 43 24 30 58 79
35 47 38 38 41 18 32 44 27 31 59 82
36 47 38 39 41 18 33 45 31 32 61 86
37 48 42 40 42 21 34 45 31 33 62 88
38 48 42 41 43 24 35 46 34 34 62 88
39 49 46 42 43 24 36 47 38 35 63 90
40 51 54 43 44 27 37 48 42 36 63 90
41 51 54 44 44 27 38 49 46 37 64 92
Tabel continuat pe pagina următoare...
Anexa B - Tabel cu conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru EMAS-T 97

Tabel B-10 (continuare)


Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru adolescenţi din Canada

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

42 52 58 45 45 31 39 51 54 38 65 93
43 53 62 46 46 34 40 52 58 39 66 95
44 54 66 47 46 34 41 53 62 40 67 96
45 55 69 48 47 38 42 54 66 41 68 96
46 56 73 49 48 42 43 54 66 42 69 9­7
47 56 73 50 49 46 44 55 69 43 71 98
48 57 76 51 50 50 45 56 73 44 72 98
49 58 79 52 50 50 46 58 79 45 75 99
50 59 82 53 51 54 47 58 79
51 60 84 54 51 54 48 58 79
52 62 88 55 52 58 49 59 82
53 64 92 56 53 62 50 59 82
54 65 93 57 54 66 51 60 84
55 65 93 58 55 69 52 61 86
56 65 93 59 55 69 53 62 88
57 67 96 60 56 73 54 63 90
58 68 96 61 57 76 55 64 92
59 69 97 62 58 79 56 65 93
60 69 97 63 59 82 57 65 93
61 70 97 64 60 84 58 66 95
62 72 98 65 61 86 59 66 95
63 76 99 66 62 88 60 66 95
67 63 90 61 66 95
68 65 93 62 66 95
69 68 96 63 66 95
70 71 98 64 67 96
71 74 99 65 69 97
72 79 99 66 73 98
98 EMAS

ANEXA C
TABEL CU CONVERSIA SCORURILOR ÎN COTE T ŞI CENTILELE PENTRU EMAS PERCEPŢIE

Tabel C-1
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studente din SUA

EMAS-P-1 EMAS-P-2 EMAS-P-3 EMAS-P-4 EMAS-P-5


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

1 36 08 1 42 21 1 35 07 1 38 12 1 44 27
2 44 27 2 52 58 2 43 24 2 46 34 2 56 73
3 52 58 3 56 73 3 49 46 3 52 58 3 65 93
4 59 82 4 59 82 4 56 73 4 58 79 4 69 97
5 67 96 5 65 93 5 64 92 5 65 93 5 75 99

Tabel C-2
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi din SUA

EMAS-P-1 EMAS-P-2 EMAS-P-3 EMAS-P-4 EMAS-P-5


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

1 36 08 1 43 24 1 36 08 1 37 10 1 44 27
2 44 27 2 53 62 2 44 27 2 45 31 2 56 73
3 51 54 3 58 79 3 51 54 3 51 54 3 63 90
4 58 79 4 62 88 4 58 79 4 56 73 4 67 96
5 66 95 5 68 96 5 66 95 5 64 92 5 73 98

Tabel C-3
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru femei adulte din SUA

EMAS-P-1 EMAS-P-2 EMAS-P-3 EMAS-P-4 EMAS-P-5


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

1 39 14 1 43 24 1 40 16 1 37 10 1 45 31
2 47 38 2 53 62 2 49 46 2 45 31 2 58 79
3 53 62 3 57 76 3 56 73 3 50 50 3 70 97
4 59 82 4 59 82 4 62 88 4 55 69 4
5 66 95 5 66 95 5 69 97 5 63 90 5

Tabel C-4
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru bărbaţi adulţi din SUA

EMAS-P-1 EMAS-P-2 EMAS-P-3 EMAS-P-4 EMAS-P-5


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

1 39 14 1 44 27 1 38 12 1 36 08 1 45 31
2 48 42 2 54 66 2 46 34 2 44 27 2 57 76
3 54 66 3 60 84 3 53 62 3 50 50 3 67 96
4 60 84 4 63 90 4 60 84 4 56 73 4 71 98
5 67 96 5 69 97 5 68 96 5 63 90 5
Anexa C - Tabel cu conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru EMAS-P 99

Tabel C-5
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studente din SUA

EMAS-P-1 EMAS-P-2 EMAS-P-3 EMAS-P-4 EMAS-P-5


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Percentil Scor brut Cotă T Centil

1 38 12 1 44 27 1 40 16 1 34 05 1 44 27
2 46 34 2 56 73 2 48 42 2 42 21 2 57 76
3 53 62 3 62 88 3 55 69 3 48 42 3 66 95
4 59 82 4 64 92 4 62 88 4 54 66 4 71 98
5 66 95 5 70 97 5 69 97 5 63 90 5 79 99

Tabel C-6
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi din SUA

EMAS-P-1 EMAS-P-2 EMAS-P-3 EMAS-P-4 EMAS-P-5


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

1 39 14 1 44 27 1 39 14 1 37 10 1 44 27
2 48 42 2 55 69 2 47 38 2 45 31 2 56 73
3 54 66 3 61 86 3 54 66 3 51 54 3 65 93
4 61 86 4 64 92 4 60 84 4 57 76 4 70 97
5 68 96 5 70 97 5 68 96 5 65 93

Tabel C-7
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru femei adulte din SUA

EMAS-P-1 EMAS-P-2 EMAS-P-3 EMAS-P-4 EMAS-P-5


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

1 38 12 1 43 24 1 36 08 1 39 14 1 44 27
2 47 38 2 54 66 2 44 27 2 47 38 2 55 69
3 54 66 3 59 82 3 51 54 3 54 66 3 62 88
4 61 86 4 63 90 4 58 79 4 60 84 4 66 95
5 69 97 5 69 97 5 65 93 5 67 96 5 73 98

Tabel C-8
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru bărbaţi adulţi din SUA

EMAS-P-1 EMAS-P-2 EMAS-P-3 EMAS-P-4 EMAS-P-5


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

1 39 14 1 44 27 1 37 10 1 38 12 1 44 27
2 48 42 2 56 73 2 45 31 2 46 34 2 56 73
3 55 69 3 62 88 3 52 58 3 51 54 3 65 93
4 61 86 4 63 90 4 59 82 4 57 76 4 69 97
5 68 96 5 69 97 5 67 96 5 64 92 5 75 99
100 EMAS

Tabel C-9
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru adolescente din Canada

EMAS-P-1 EMAS-P-2 EMAS-P-3 EMAS-P-4 EMAS-P-5


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

1 35 07 1 43 24 1 39 14 1 34 05 1 43 24
2 43 24 2 53 62 2 48 42 2 42 21 2 54 66
3 49 46 3 60 84 3 54 66 3 48 42 3 62 88
4 55 69 4 64 92 4 61 86 4 54 66 4 68 96
5 63 90 5 70 97 5 67 96 5 63 90

Tabel C-10
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru adolescenţi din Canada

EMAS-P-1 EMAS-P-2 EMAS-P-3 EMAS-P-4 EMAS-P-5


Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

1 38 12 1 42 21 1 37 10 1 37 10 1 44 27
2 47 38 2 52 58 2 46 34 2 45 31 2 56 73
3 53 62 3 59 82 3 53 62 3 50 50 3 63 90
4 59 82 4 63 90 4 60 84 4 55 69 4 68 96
5 67 96 5 70 97 5 67 96 5 62 88
101

ANEXA D
DATE DE ETALONARE PENTRU EMAS PE UN EŞANTION CLINIC DIN CANADA ŞI PE UNUL MILITAR

Tabel D-1
Medii, abateri standard şi erori standard de măsură pentru EMAS-S

Medii Abateri standard Erori standard de măsură


Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
Eşantion clinic
(49 bărbaţi şi 89 femei)
Cognitivă 25,71 27,76 9,82 10,87 2,95 3,26
Emoţional-fiziologică 21,55 22,81 8,55 8,81 2,96 3,30
Total 47,27 50,57 16,75 18,07 4,43 4,7 8

Eşantion militar
(195 bărbaţi)
Cognitivă 13,88 4,78 1,91
Emoţional-fiziologică 13,91 5,10 1,91
Total 27,79 9,23 2,77
Notă. Intervalul de vârstă a fost de la 17 la 73 pentru eşantionul clinic şi de la 19 la 32 pentru eşantionul militar.

Tabel D-2
Medii, abateri standard şi erori standard de măsură pentru EMAS-T

Medii Abateri standard Erori standard de măsură


Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
Eşantion clinic
(49 bărbaţi şi 86 femei)
Evaluare socială 45,84 53,51 12,48 14,32 3,53 3,79
Pericol fizic 53,43 62,08 11,55 12,35 3,65 3,27
Ambiguitate 47,00 51,82 13,33 12,99 3,53 3,18
Rutine zilnice 39,43 38,29 14,49 15,64 3,24 3,13

Eşantion militar
(195 bărbaţi)
Evaluare socială 40,51 9,06 3,27
Pericol fizic 45,00 9,69 3,49
Ambiguitate 38,25 9,46 2,84
Rutine zilnice 26,04 8,40 2,91
Notă. Intervalul de vârstă a fost de la 17 la 73 pentru eşantionul clinic şi de la 19 la 32 pentru eşantionul militar.
102 EMAS

Tabel D‑3
Medii şi abateri standard pentru EMAS-P

Medii Abateri standard


Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
Eşantion clinic
(21 bărbaţi şi 44 femei)
Evaluare socială 3,8 3,6 1,2 1,3
Pericol fizic 2,2 2,5 1,4 1,5
Ambiguitate 3,7 3,5 1,4 1,5
Rutine zilnice 2,6 2,2 1,2 1,4
Ameninţare 2,4 3,0 1,4 1,5

Eşantion militar
(195 bărbaţi)
Evaluare socială 2,5 1,2
Pericol fizic 1,6 1,0
Ambiguitate 2,5 1,2
Rutine zilnice 3,2 1,3
Ameninţare 1,5 0,8

Notă. Intervalul de vârstă a fost de la 17 la 73 pentru eşantionul clinic şi de la 19 la 32 pentru eşantionul militar.
103
104 EMAS
105
106 EMAS
107
108 EMAS
II

Scalele EMAS de anxietate socială (EMAS-SAS)


Extensia Manualului Scalelor Endler de evaluare
multidimensională a anxietăţii

Norman S. Endler, PhD, F.R.S.C.


Gordon L. Flett, PhD
DESPRE AUTORI

Norman S. Endler Ph.D., F.R.S.C., are gradul de măsoară strategiile de coping prin distragere, coping‑ul
profesor‑cercetător Emeritus, în cadrul Departamentului paliativ, instrumental şi emoţional. Scalele de coping au
de psihologie al Universităţii York din Toronto, Canada. fost dezvoltate împreună cu dr. James D.A. Parker.
Domeniile sale de interes includ anxietatea, stresul, Ca recunoaştere a realizărilor sale, dr. Endler a primit
coping‑ul, depresia, terapia elctroconvulsivă şi modelul numeroase premii şi onoruri. În 1977, a primit Medalia
interacţionist al personalităţii. Dr. Endler este un savant aniversară Regina Elisabeta a II‑a. Din 1987 până în
creditat cu mult peste 250 de publicaţii şi cu mai bine 1989, dr. Endler a fost Killam Research Fellow în cadrul
de 100 de rapoarte tehnice. Este autorul sau co‑autorul a Consiliului Canadei. În 1988, a primit Premiul de merit
opt cărţi, a editat opt cărţi, are 173 de articole în jurnale din partea Asociaţiei psihologilor din Ontario. În 1995, i‑a
publicate sau sub tipar, a scris 66 de capitole de carte, fost acordat titulul Distinguished Research Professor la
şapte manuale de teste şi a construit cinci instrumente Universitatea York. În 1997, a primit medalia Innis‑Gerin
psihometrice. Printre numeroasele sale cărţi, se numără pentru contribuţia de excepţie şi constantă la literatura din
şi Vacanţa Întunericului: Periplul personal al unui domeniul ştiinţelor sociale şi al psihologiei, din partea
psiholog în ieşirea sa din depresie (Holiday of Darkness: A Royal Society of Canada şi premiul Donald O. Hebb
Psychologist’s Journey Out of His Depression). De curând, pentru contribuţia de excepţie în domeniul psihologiei ca
dr. Endler a editat Manualul coping‑ului (Handbook of ştiinţă, din partea Canadian Psychological Association. De
Coping) (împreună cu M. Zeidner). Dr. Endler a primit curând, dr. Endler a primit premiul Dean pentru cercetare,
finanţări semnificative din partea Consiliului Canadian din partea Facultăţii de Arte din cadrul Universităţii York.
pentru Cercetare în Ştiinţe Sociale şi Umaniste (Social Gordon L. Flett, Ph.D. este profesor de psihologie la
Sciences and Humanities Research Council of Canada) Universitatea York din Toronto, Canada. Printre domeniile
(SSHRC; 1979‑1980; 1985‑1986; 1991‑1994; 1994‑2001) sale de interes se numără perfecţionismul, personalitatea,
şi din partea predecesorului său, Consiliul Canadei. depresia şi anxietatea. Dr. Flett are peste 100 de publicaţii
Dr. Endler şi colegii săi au construit instrumente de (articole, cărţi şi capitole de carte). Este co‑editor al
evaluare atât a anxietăţii, cât şi a coping‑ului. Scalele cărţii în curs de apariţie intitulate Perfecţionismul:
Endler de evaluare multidimensională a anxietăţii (EMAS) Teorie, Cercetare şi Tratament (Perfectionsim: Theory,
măsoară anxietatea ca stare, anxietatea ca trăsătură şi Research and Treatment), care urmează să fie publicată
percepţia asupra situaţiei. Inventarul de coping la situaţiile de Asociaţia Psihologilor Americani. Este, de asemenea,
stresante (Coping Inventory for Stressful Situations ‑CISS) co‑autor al Scalelor de evaluarea multidimensională
măsoară strategiile de coping orientate pe sarcină, orientate a perfecţionismului (Multidimensional Perfectionsim
pe emoţii şi coping‑ul orientat pe evitare. Scala CISS de Scale), care urmează să fie publicată de către Multi‑Health
coping specific situaţiei evaluează strategiile de coping Systems. Munca dr. Flett a fost finanţată de către SSHRC şi
în situaţii stresante specifice. De curând, Dr. Endler a de Health Canada. În 1999, dr. Flett a primit premiul Dean
construit Scala de coping la probleme de sănătate (Coping pentru cercetare de excepţie, din partea Facultăţii de Arte
With Health Injuries and Problems Scale ‑ CHIP), care din cadrul Universităţii York.
PREFAŢĂ

Scalele EMAS de evaluarea a anxietăţii sociale acoperite de EMAS‑SAS, par a fi independente unele de
(EMAS‑SAS) reprezintă o extensie a Scalelor Endler de altele, cu puţine suprapuneri, iar scorurile la aceste scale
evaluare multidimensională a anxietăţii (EMAS). Dacă reprezintă evaluări foarte fidele şi valide ale acestor şase
scalele originale EMAS măsurau patru faţete ale anxietăţii faţete importante ale anxietăţii sociale sau interpersonale.
ca trăsătură (evaluarea socială, pericolul fizic, situaţiile Datele pentru EMAS‑SAS au fost colectate cu ajutorul
ambigue şi rutinele zilnice), scalele EMAS‑SAS extind a diverse eşantioane –trei grupuri de studenţi la nivel de
aceste aspecte multidimensionale ale anxietăţii pentru universitate, adulţi care vizitau un muzeu ştiinţific, părinţi
a include anxietatea de separare şi anxietatea legată de cu copii nou‑născuţi şi pacienţi diagnosticaţi cu tulburări
auto‑dezvăluire. Itemii care evaluează trăsătura legată de de anxietate. Pe perioada ultimilor patru ani, mulţi colegi
auto‑dezvăluire au în vedere două domenii: destăinuirea şi studenţi ne‑au asistat în construirea scalelor EMAS‑SAS.
către membri ai familiei şi către prieteni apropiaţi. Autorii doresc să le mulţumească următorilor colegi şi
Anxietatea de separare ca trăsătură şi anxietatea ca trăsătură studenţi, pentru sprijinul lor în privinţa diferitor aspecte
legată de auto‑dezvăluire din EMAS‑SAS, împreună cu legate de construirea scalelor EMAS‑SAS: Anne‑Marie
anxietatea ca trăsătură în situaţii de evaluare socială din Ambert, Laura Berk, Mike Cowles, Richard Davis, Robert
EMAS formează constructele multidimensionale triadice Deutsch, Roshelle Filart, Michel Hempstead, Janine
ale anxietăţii sociale sau interpersonale ca trăsătură. Hubbard, Kim Innanen, Judy M. Johnson, Janelle M.
Scala EMAS‑Stare (EMAS‑S) nu a fost revizuită. Jones, Lisa Lee, Michelle Martin, Hedy Ranjijifroody,
Clinicienii sau cercetătorii care doresc să evalueze David Reid şi Daniella Voicu. Asistenţa secretarială a
anxietatea socială pot utiliza EMAS‑SAS (care include Barbarei Thurston a fost deosebit de apreciată.
scala originală EMAS referitoare la evaluarea socială) şi Dorim să mulţumim în mod deosebit lui Nancy L.
EMAS‑S, pentru a crea un pachet clinic şi de cercetare util. Kocovski şi lui Kimberly M. Corace, pentru sprijinul lor
Munca la EMAS‑SAS a început în 1997, iar scalele de în realizarea acestui manual şi pentru rolul lor în colectarea
evaluare a trăsăturii au fost supuse la multiple revizuri. şi analiza datelor. De asemenea, dorim să îi mulţumim
Iniţial, scala referitoare la anxietatea ca trăsătură legată de Sophiei D. Macrodimitris, pentru colectarea şi analiza
auto‑dezvăluire a combinat auto‑dezvăluirea către familie datelor. Dorim să‑i mulţumim lui Neil A. Rector, pentru că
şi către prieteni într‑o singură scală, iar auto‑dezvăluirea s‑a ocupat de culegerea datelor din eşantionul psihiatric.
către cunoştinţe ca o scală separată. Totuşi, pe baza De asemenea, rămânem îndatoraţi multor persoane care,
dovezilor empirice, a devenit tot mai clar pentru noi prin faptul că au răspuns la scalele EMAS‑SAS, au făcut
că auto‑dezvăluirea către cunoştinţe nu reprezintă o posibilă existenţa acestui manual. Ne pare rău dacă, din
măsurătoare viabilă şi că auto‑dezvăluirea către familie şi neatenţie, am omis vreun nume.
cea către prieteni sunt într‑adevăr două constructe distincte.
Dacă există şi alte dimensiuni ale anxietăţii ca trăsătură, Norman S. Endler Ph.D., F.R.S.C.
rămâne o întrebare deschisă. După cum se poate observa Gordon L. Flett, Ph.D.
din datele prezentate în această extensie a manualului, cele Universitatea York, Toronto
şase faţete ale anxietăţii multidimensionale ca trăsătură,
CAPITOLUL II.1
INTRODUCERE

Scala EMAS‑SAS care evaluează anxietatea ca trăsătură Tabelul II.1


(SAS‑T) încorporează subscala EMAS‑T de Evaluare Socială Subscalele EMAS şi EMAS-SAS
(ES) şi subscale care evaluează anxietatea ca trăsătură
în două domenii adiţionale ‑ anxietatea de separare şi EMAS
anxietatea legată de auto‑dezvăluire. Auto‑dezvăluirea este
măsurată aşa cum apare, atât în relaţie cu membrii familiei, EMAS-S (Anxietatea ca stare)
cât şi în relaţie cu prietenii apropiaţi. Aşadar, scala SAS‑T Cognitivă (C)
Emoţional-fiziologică (EF)
include trei noi scale: Separare (SA), Auto‑dezvăluire către
familie (SDFA) şi Auto‑dezvăluire către prieteni (SDFR).
EMAS-T (Anxietatea ca trăsătură)
Scala EMAS‑SAS Percepţie (SAS‑P) are două subscale noi: Evaluare socială (ES)
percepţia situaţiei, ca implicând anxietatea de separare, Pericol fizic (PF)
şi percepţia situaţiei, ca implicând anxietatea legată de Situaţii ambigue (AM)
auto‑dezvăluire. Întrebările scalei EMAS‑P referitoare la Rutine zilnice (RZ)
intensitatea percepută a ameninţării din situaţia respectivă
EMAS-P (Percepţia ameninţării)
şi la anxietatea în situaţii de evaluare socială sunt, de
Evaluare socială (ES)
asemenea, incluse în SAS‑P. În consecinţă, există acum Pericol fizic (PF)
şase aspecte ale anxietăţii ca trăsătură, care pot fi evaluate Situaţii ambigue (AM)
utilizând atât EMAS, cât şi EMAS‑SAS: (a) evaluarea Rutine zilnice (RZ)
socială, (b) pericolul fizic, (c) situaţiile ambigue, (d) Ameninţare (A)
rutinele zilnice, (e) separarea şi (f) auto‑dezvăluirea (către EMAS-SAS
familie şi prieteni). Scala EMAS care măsoară anxietatea
SAS-T (Anxietatea ca trăsătură)
ca stare (EMAS‑S) nu a fost modificată. Scalele EMAS şi Separare (SE)
EMAS‑SAS sunt prezentate în Tabelul II.1. Auto-dezvăluire către membrii familiei (ADF)
Este important de notat că a fost recunoscut din Auto-dezvăluire către prieteni apropiaţi (ADP)
totdeauna faptul că versiunea existentă a scalelelor EMAS Evaluare socială (ES)
măsoară anxietatea ca trăsătură în patru domenii situaţionale
foarte relevante (evaluarea socială, pericolul fizic, situaţiile SAS-P (Percepţia ameninţării)
Separare (SE)
ambigue şi rutinele zilnice), dar nu face referire la toate Auto-dezvăluire (AD)
domeniile situaţionale cheie asociate cu constructul de Evaluare socială (ES)ª
anxietate ca trăsătură. Acest lucru a fost demonstrat grafic Ameninţare (A)
prin ilustraţia din Capitolul 1 al Manualului scalelor EMAS
(Produsul WPS Nr. W‑272C, Fig.1, pag. 2), care sugera că Notă. Întrebările din scalele EMAS de evaluare socială (ES) şi de
faţetele anxietăţii ca trăsătură care rămâneau să fie măsurate ameninţare (A) sunt reproduse în formularele EMAS-SAS, pentru a
puteau fi mai mari decât fiecare dintre cele patru aspecte uşura munca clinicienilor şi a cercetătorilor interesaţi doar de evaluarea
măsurate de scalele EMAS. După cum arată ilustraţia anxietăţii sociale.
ª Etaloanele pentru scala SAS-P ES, din formularul pentru trasarea
revizuită din Figura II.1 a acestei extensii a manualului, profilului EMAS-SAS, au la bază scalele originale EMAS, nu eşantioanele
prin crearea EMAS‑SAS s‑a urmărit tocmai corectarea normative ale EMAS-SAS.
acestei situaţii. Mai mult decât atât, sugerăm că anxietatea
socială ca trăsătură include următoarele: (a) anxietatea ca
trăsătură în situaţii de evaluare socială, (b) anxietatea de
separare ca trăsătură şi (c) anxietatea ca trăsătură în situaţii
116 EMAS-SAS

Datorită faptului că păstrează acelaşi format general


cu al scalelor EMAS, dar îşi extinde situaţiile la care
face referinţă, scala EMAS‑SAS poate fi folosită ca un
instrument în sine, independent de EMAS. Cu toate
acestea, cercetătorii şi clinicienii care sunt interesaţi de
investigarea întregului spectru al constructului de anxietate
ca trăsătură pot obţine informaţii utile prin administrarea
atât a scalei EMAS‑SAS, cât şi a scalelor originale EMAS.
Dacă sunt administrate ambele instrumente, este posibilă
examinarea profilelor scorurilor la toată gama de aspecte ale
anxietăţii ca trăsătură, măsurate de EMAS‑SAS (anxietatea
de separare şi anxietatea legată de auto‑dezvăluire) şi
a aspectelor anxietăţii ca trăsătură, măsurate de EMAS
(pericol fizic, evaluare socială, situaţii de ambiguitate şi
rutine zilnice). Acestea vor furniza o imagine de ansamblu
asupra temelor de bază care contribuie la nivelul total al
anxietăţii ca trăsătură manifestată de un indivd, iar acest
profil poate fi o sursă bogată de informaţii care ar trebui să
se dovedească a fi mai informativă decât datele obţinute cu
ajutorul unor scale generale care evaluează anxietatea ca
Figura II.1 trăsătură sub forma unui construct unidimensional, precum
Aspectele multidimensionale ale anxietăţii ca trăsătură Scala Spielberger de evaluare a anxietăţii ca stare şi ca
trăsătură (Spielberger, 1983).
După cum a fost menţionat anterior, scala EMAS‑SAS
de auto‑dezvăluire. Această conceptualizare tripartită a
pleacă de la premisa că anxietatea de separare ca trăsătură
anxietăţii sociale ca trăsătură şi a scalelor folosite pentru
şi anxietatea ca trăsătură în situaţii de auto‑dezvăluire sunt
evaluarea acestor trei componente sunt prezentate în
două teme de bază care sunt relevante pentru o multitudine
Figura II.2.
de contexte terapeutice şi de cercetare. Mai jos, este
prezentată o scurtă descriere a acestor două concepte.
II.1.1. Descrierea generală şi logica scalelor
II.1.1.2. Anxietatea de separare ca trăsătură
Scala EMAS‑SAS păstrează multe dintre caracteristicile Originile anxietăţii de separare ca trăsătură pot fi
EMAS‑S; itemii folosiţi pentru a evalua anxietatea ca regăsite în diferenţele individuale legate de stilurile de
trăsătură şi percepţiile asupra situaţiilor sunt identici cu ataşament existente de timpuriu în viaţa individului
cei folosiţi în versiunea originală. Cu toate acestea, scala şi în diferenţele bilogice referitoare la caracteristicile
EMAS‑SAS trece dincolo de EMAS, prin aceea că măsoară temperamentale. Munca lui Bowlby şi Ainsworth
aspecte noi ale anxietăţii interpersonale (anxietatea (Ainsworth, 1984; Ainsworth, Blehar, Waters & Wall,
de separare şi anxietatea legată de auto‑dezvăluire) şi 1978; Bowlby, 1973) a arătat că putem diferenţia sugarii
percepţiile situaţionale legate de acestea. Respondenţilor li pe baza stilului de ataşament securizant sau insecurizant,
se cere să îşi descrie reacţiile, atunci când se află în situaţii stilul insecurizant fiind asociat cu prezenţa anxietăţii atunci
care implică separarea de cei dragi şi în situaţii în care li se când este separat de mamă. Numărul mare de cercetări din
cere să dezvăluie celorlalţi aspecte intime despre propria ultimii 15 ani a confirmat observaţia lui Bowlby (1977),
persoană. conform căreia diferenţele între stilurile de ataşament
ANXIETATEA CA TRĂSĂTURĂ există „din leagăn până în mormânt” şi conform căreia
putem identifica adulţi cu forme de ataşament insecurizant,
ANXIETATEA SOCIALĂ care manifestă anxietate atunci când sunt separaţi de cei
dragi (Fraley & Shaver, 1998).
Puţini cercetători pun la îndoială existenţa anxietăţii
de separare la copiii mici; cu toate acestea, în ultimii
ani, există o cantitate tot mai mare de cercetări care arată
că există diferenţe între adolescenţi şi adulţi, legate de
Anxietatea în situaţii Anxietatea de Anxietatea în situaţii
de evaluare socială separare de auto-dezvăluire nivelurile anxietăţii de separare ca trăsătură (Free, Winget
(SAS-T-ES) (SAS-T-SE) (SAS-T-AD) & Whitman, 1993; Maincavasagar & Silove, 1997;
Ollendick, Lease & Cooper, 1993). Mai mult decât atât,
Figura II.2 anxietatea de separare ca trăsătură s-a dovedit a fi asociată
Aspecte ale anxietăţii sociale ca trăsătură cu o gamă largă de efecte negative, incluzând depresia şi
singurătatea (Ollendick et al., 1993).
Introducere 117

Anxietatea de separare are implicaţii importante în că scalele SAS-T referitoare la auto-dezvăluire măsoară
contextele clinice. De exemplu, unii autori au găsit dovezi experienţa fenomenologică a anxietăţii atunci când
care sugerează că pacienţii cu o tulburare de anxietate, care individul este forţat mai degrabă să dezvăluie informaţii
au niveluri crescute ale anxietăţii de separare, sunt mai despre sine, decât să ascundă de ceilalţi aspecte legate de
dificil de tratat. Unele dovezi în sprijinul acestei posibilităţi propria persoană.
au fost identificate de Hafner (1981), care a arătat că Deşi anxietatea legată de auto-dezvăluire ar trebui să
prezenţa anxietăţii de separare s-a asociat cu răspunsuri se asocieze într-o anumită măsură cu anxietatea în situaţii
mai precare la tratamentul comportamental, pe un eşantion de evaluare socială, deoarece ambele implică îngrijorarea
de bărbaţi cu agorafobie. Alţi autori au mers atât de departe că ceilalţi vor reacţiona negativ la propria lor persoană,
încât au sugerat că este posibil să identificăm o formă a anxietatea legată de auto-dezvăluire se referă la aspecte
tulburării de anxietate de separare la adulţi. De exemplu, adiţionale care o disting de anxietatea în situaţii de
un studiu recent realizat de Manicavasagar, Silove, Curtis evaluare socială. Actul de a fi nevoit să dezvălui informaţii
şi Wagner (2000) a identificat cazuri de anxietate de despre propria persoană - fie ele negative sau pozitive
separare la adulţi şi a arătat că acest diagnostic s-a asociat - poate fi destul de stresant în sine. În plus, indivizii cu
cu intensificări ale anxietăţii de separare de-a lungul vieţii, niveluri crescute ale anxietăţii legate de auto-dezvăluire
după cum ne-am şi aştepta dacă anxietatea de separare este pot prezenta unele temeri generale despre modul în care
conceptualizată în termenii unui factor stabil, dispoziţional. ceilalţi vor folosi informaţiile care le sunt date, incluzând
Una dintre dificultăţile întâmpinate în evaluarea anxietăţii posibilitatea unei încălcări a încrederii. În aceste condiţii,
de separare la adulţi este lipsa unui instrument adecvat sugerăm faptul că anxietatea legată de auto-dezvăluire
pentru evaluarea nivelurilor concurente ale anxietăţii de implică o gamă largă de ameninţări percepute cu privire la
separare. Scala SAS-T Separare poate fi folosită pentru a propria persoană.
umple această lacună a literaturii de specialitate. În secţiunile ulterioare ale acestei extensii a manualului,
vom descrie cercetările care arată că anxietatea de separare
II.1.1.3. Anxietatea ca trăsătură legată de auto- ca trăsătură şi anxietatea din situaţiile de auto-dezvăluire
dezvăluire pot fi măsurate într-un mod fidel şi valid. De asemenea,
Conceptul de anxietate în situaţii de auto-dezvăluire vom arăta că putem distinge între aceste faţete ale anxietăţii
provine dintr-o cantitate mare de cercetări, care sugerează ca trăsătură şi cele măsurate de scalele EMAS.
că distresul este o funcţie a frecvenţei şi a calităţii auto-
dezvăluirii informaţiilor intime (Derlega, Metts, Petronio II.1.2. Limitele instrumentelor existente
& Margulis, 1993). Dificultăţile de auto-dezvăluire au fost
asociate cu distresul psihologic şi cu problemele maritale După parcurgerea cercetărilor curente existente în
(Derlega et al., 1993; Hendrick, 1981). literatura de specialitate, a devenit din ce în ce mai evident
Cercetările au arătat în mod consistent că indivizii faptul că există mult spaţiu pentru îmbunătăţiri în privinţa
resimt niveluri semnificative de anxietate, atunci când evaluării anxietăţii de separare şi de auto-dezvăluire.
anticipează că vor trebui să dezvăluie altora aspecte intime
despre ei înşişi (Costanza, Derlega & Winstead, 1988). II.1.2.1. Anxietatea de separare
Studiile au indicat faptul că anxietatea legată de auto- Cercetările existente în domeniul anxietăţii de separare
dezvăluire se relaţionează negativ cu coeziunea maritală pe eşantioanele de adulţi au fost îngreunate de lipsa
(Pittman, Price-Bonham & McKenry, 1983) şi pozitiv cu unei măsuri generale adecvate pentru măsurarea acestui
nivelul ostilităţii şi al conflictelor în relaţiile premaritale construct. Scala care măsoară anxietatea de separare
(Lloyd, 1987). O cercetare realizată de Forbes şi Roger maternă (Maternal Separation Anxiety measure) (Hock,
(1999) a identificat „teama de auto-dezvăluire” ca fiind McBride & Gnezda, 1989) a fost folosită în multe studii,
o componentă a încrederii interpersonale. Alte studii dar este destinată în mod specific evaluării separării la
sugerează că abilitatea de a dezvălui aspecte intime, tinerii părinţi.
relevante din punct de vedere emoţional, despre propria Dacă scopul este de a evalua anxietatea de separare
persoană este un factor-cheie în crearea unei alianţe a indivizilor, alţii decât tinerii părinţi, există foarte puţine
terapeutice pozitive, care, la rândul ei, prezice succesul alternative. Excepţia de bază provine din partea lui Gilbert,
tratamentului (Johnson & Talitman, 1997). Allan şi Trent (1996), care au creat o măsură scurtă,
Cercetările lui Larson şi Chastain (1990) au arătat formată din cinci itemi, a anxietăţii de separare, împreună
că există diferenţe individuale legate de ascunderea cu un instrument adiţional, format din cinci itemi,
informaţiilor despre propria persoană şi că indivizii cu destinat evaluării anxietăţii sociale. Respondenţilor care
niveluri crescute ale acesteia sunt mai predispuşi să completează aceste scale li se cere să indice câtă anxietate
resimtă niveluri crescute ale diferitelor forme de distres ar resimţi în cinci situaţii specifice care ar putea contribui
psihologic. Conceptul de anxietate ca trăsătură legată de la sentimente specifice anxietăţii de separare (a fi singur/-ă
auto-dezvăluire este comparabil cu noţiunea de ascundere acasă pe timpul nopţii, a fi separat de oamenii pe care îi
a informaţiilor despre propria persoană, cu atenţionarea iubeşti, a face lucruri de unul singur, a te gândi că cineva
118 EMAS-SAS

pe care îl iubeşti va muri şi a nu avea pe nimeni cu cine să faptului că tăinuirea informaţiilor despre propria persoană
împărtăşeşti trăirile). Gilbert et al. (1996) au descris două implică actul de a ascunde ceva despre sine, în timp ce
studii care au utilizat acest instrument. Deşi acest studiu auto-dezvăluirea implică actul de a relata ceva despre sine.
ilustrează relevanţa şi importanţa investigării diferenţelor Forbes şi Roger (1999) au încercat de curând să
individuale legate de anxietatea de separare, instrumentul completeze această lacună a literaturii de specialitate, prin
folosit pentru studierea acestui construct are un conţinut elaborarea unui instrument care să evalueze teama de a
limitat şi îi lipsesc informaţiile despre caracteristicile dezvălui informaţii despre sine, ca parte a unui instrument
psihometrice obţinute pe eşantioane mai mari. mai larg care măsoară încrederea interpersonală. Această
Un alt instrument este Testul de Anxietate de Separare subscală este formată din 27 de itemi cu o consistenţă
(Separation Anxiety Test- SAT) realizat de Hansberg (1980a, internă de 0,88 obţinută pe un eşantion mare de studenţi.
1980b). Acest instrument combină elementele unui test Aşadar, aceşti autori au arătat relevanţa fricii de a
proiectiv cu evaluarea structurată. Instrumentul conţine 12 dezvălui informaţii despre sine. Cu toate acestea, există
desene referitoare la adolescenţi în situaţii asociate separării nişte probleme semnificative privind conţinutul itemilor
şi pierderii. Imaginile diferă în sensul că jumătate implică scalei respective. Unii dintre aceşti itemi au o validitate
situaţii mai ambigue (de exemplu, punerea unui copil în îndoielnică, prin aceea că măsoară un nivel general
pătuţ), în timp ce cealaltă jumătate din desene sunt mai al izolării sau al emoţiilor, altele decât anxietatea (de
direct legate de ideea de separare şi pierdere (de exemplu, exemplu, regretul). Instrumentele create pentru EMAS-SAS
un copil care stă lângă sicriul mamei). Fiecare imagine sunt bazate pe o abordare diferită, consistentă cu formatul
este însoţită de 17 afirmaţii, iar sarcina respondentului este general al scalelor EMAS-T. Cu alte cuvinte, respondenţii
de a alege care dintre aceste afirmaţii este consistentă cu sunt rugaţi să indice nivelul simptomelor de anxietate (atât
sentimentele declanşate de cele 12 desene. Răspunsurile la fiziologice, cât şi cognitive) pe care le resimt de obicei
cele 17 afirmaţii dau scoruri corespunzătoare unui număr de când sunt în situaţia de a dezvălui informaţii despre sine
opt categorii derivate pe baza teoriei: ataşament, ostilitate, (a) unui membru al familiei sau (b) unui prieten apropiat.
tensiune dureroasă, evitarea realităţii, iubirea de sine, stima Unii clinicieni sau cercetători care utilizează scalele
de sine şi stresul legat de identitate. Din păcate, acest test EMAS vor dori să-şi concentreze atenţia doar asupra
nu oferă o măsură bazală a nivelului anxietăţii de separare. anxietăţii sociale sau asupra anxietăţii interpersonale ca
Există o oarecare susţinere empirică a utilităţii scalei trăsătură. În asemenea situaţii, scalele SAS-T şi SAS-P pot
SAT atunci când a fost administrată copiilor şi adolescenţilor fi folosite împreună cu instrumentele de evaluare socială
(Shouldice & Stevenson-Hinde, 1992; Wright, Binney EMAS-T şi EMAS-P. Instrumentele de evaluare socială
& Smith, 1995). Totuşi, investigaţiile psihometrice ale EMAS-T şi EMAS-P au fost reproduse în cadrul EMAS-
SAT, atunci când a fost administrat studenţilor la nivel SAS tocmai în acest scop. Capitolul doi include exemple
de universitate, au indicat că există o susţinere minimă din noul formular EMAS-SAS şi instrucţiunile de folosire.
pentru factorii derivaţi din teorie (Kroger, 1986). Mai Ca şi în cazul scalelor EMAS, sunt disponibile
mult decât atât, Ollendick et al. (1993) au arătat că SAT scoruri standard pentru EMAS-SAS obţinute pe baza unor
nu a discriminat între un grup de studenţi care au întrunit eşantioane reprezentând două categorii de vârstă - studenţi
criteriile diagnostice pentru o tulburare curentă de anxietate (N = 502) şi adulţi (N = 328) - şi care sunt stratificate
de separare şi un grup de control format din persoane care în funcţie de gen. Spre deosebire de EMAS, pentru care
nu au avut un istoric de anxietate. au fost oferite etaloane pentru eşantioanele din Canada
şi din Statele Unite ale Americii, eşantioanele folosite
II.1.2.2. Anxietatea în situaţii de auto-dezvăluire la etalonare ale EMAS-SAS sunt amestecate în privinţa
Constructul de anxietate legată de auto-dezvăluire nu cetăţeniei respondenţilor. (De reţinut, totuşi, faptul că
a primit o atenţie deosebită în literatura de specialitate. normele pentru scala SAS-P de evaluare socială se bazează
Cu toate acestea, este evident faptul că există diferenţe pe eşantioanele originale din SUA). Descrierea detaliată
individuale clar identificabile în privinţa anxietăţii legate a celor două eşantioane este prezentată în secţiunea
de auto-dezvăluire, iar aceste diferenţe individuale dedicată construirii şi standardizării scalelor din cadrul
sunt asociate cu variate forme de distres. Până destul de acestei extensii a manualului. Prezentarea amănunţită a
curând, diferenţele individuale în anxietatea legată de perspectivelor teoretice, demersurile construirii scalelor
auto-dezvăluire au putut fi evaluate doar în mod indirect, şi proprietăţile psihometrice ale scalelor EMAS pot fi
cu ajutorul unor instrumente ca Scala de evaluare a găsite în Manualul EMAS, împreuna cu un suport detaliat
ascunderii informaţiilor despre sine (Self-Concealment despre utilizarea scalelor EMAS originale. Utilizatorii
Scale, Larson & Chastain, 1990). Cu toate că ascunderea scalelor EMAS-SAS trebuie să se familiarizeze cu acest
informaţiilor despre sine este analoagă din punct de vedere material. Mai multe informaţii despre teoria, crearea şi
conceptual cu definiţia pe care noi am dat-o anxietăţii caracteristicile psihometrice ale scalelor EMAS-SAS sunt
legate de auto-dezvăluire, trebuie notat faptul că Larson descrise în capitolele patru şi cinci ale acestei extensii a
şi Chastain (1990) au argumentat ideea conform căreia manualului.
cele două concepte sunt distincte, în primul rând datorită
CAPITOLUL II.2
ADMINISTRARE ŞI COTARE

Ca şi EMAS, EMAS-SAS este un instrument creion- Înainte de a completa scalele, respondenţii trebuie
hârtie de auto-evaluare uşor de administrat, care poate fi să răspundă la întrebările referitoare la caracteristicile
administrat individual sau în grup. Dacă instrumentul este demografice cerute şi să citească instrucţiunile. Ulterior,
administrat în grup, este importantă oferirea unei intimităţi respondenţii pot să treacă la completarea scalelor în ordinea
care să permită respondenţilor să răspundă deschis şi sincer. adecvată (EMAS-S [dacă este dată], SAS-T şi SAS-S). Dacă
Această scală este adecvată atât populaţiilor clinice, cât şi EMAS-SAS este administrat unui grup, persoana care
celor nonclinice, care vorbesc fluent limba engleză şi care administrează testul trebuie să citească instrucţiunile cu
au un nivel minim al abilităţilor de citire, corespunzător voce tare, în timp ce respondenţii le parcurg individual, în
clasei a opta (Kincaid, Fishburne, Rogers & Chissom, tăcere. Trebuie să atenţionaţi respondenţii să răspundă în
1975). Scala EMAS-SAS a fost administrată următoarelor mod independent şi deschis la întrebări şi să completeze
eşantioane: studenţi fără probleme clinice din Canada, toţi itemii. Când respondenţii vă pun întrebări despre itemi,
adulţi fără probleme clinice din SUA şi Canada, cu diferite trebuie să le răspundeţi prin repetarea secţiunilor aplicabile
niveluri educaţionale, pacienţi diagnosticaţi cu tulburări de din instrucţiunile scalei care dau răspuns acestor întrebări.
anxietate, trataţi ambulatoriu şi părinţi de nou-născuţi. Cel care administrează testul trebuie să rămână disponibil
şi în timpul testării, pentru a răspunde la întrebări, pentru
II.2.1. Administrarea scalei a se asigura că testul este completat în mod adecvat şi
pentru a asigura intimitatea şi independenţa răspunsurilor.
Dacă administraţi doar scala EMAS-SAS, trebuie să Formularele EMAS-SAS pot fi completate de către un
oferiţi respondentului formularul faţă-verso EMAS-SAS respondent oarecare în aproximativ 15 minute. Alocaţi timp
(Produs WPS nr. W-272G) şi un instrument de scris. Itemii suplimentar dacă administraţi şi scalele EMAS originale.
care evaluează trăsătura (SAS-T) se află pe prima pagină a
formularului, iar itemii care evaluează percepţia (SAS-P) II.2.2. Cotarea
se află pe verso. După cum s-a spus anterior şi după cum
a fost ilustrat în Figura II.3, itemii EMAS-T şi EMAS-P Spre deosebire de scalele EMAS, EMAS-SAS este
referitori la evaluarea socială sunt reproduşi în EMAS-SAS. disponibil doar în formatul care permite o cotare manuală.
Dacă doriţi să administraţi orice altă măsură EMAS, trebuie Nu sunt disponibile variante de Formulare pentru auto-
să oferiţi respondentului formularele potrivite, după cum cotare ™, nici cotarea computerizată. Pentru a cota scala
precizează Manualul EMAS. Dacă respondenţii vor SAS-T, veţi avea nevoie de Şablonul de cotare EMAS-SAS
completa atât formularele EMAS-SAS, cât şi cele EMAS, (Produsul WPS Nr. W-272H) şi de Formularul pentru
instruiţi-i să nu completeze decât un singur set de itemi trasarea profilului EMAS-SAS (Produsul WPS Nr. W-272J).
referitori la evaluarea socială (secţiunea 1 a EMAS-T sau Ambele formulare sunt incluse în pachetul EMAS-SAS
secţiunea 4 a SAS-T; itemul 1 al EMAS-P sau itemul 3 al (Produsul WPS nr. W-272). Formularul EMAS-SAS
SAS-P). reprezentat în Figura II.3 a fost completat, astfel încât
Ordinea corectă pentru administrarea scalelor EMAS- să poată fi folosit pentru a ilustra procedurile de cotare
SAS este: (a) SAS-T, apoi (b) SAS-P. Dacă administraţi descrise în această secţiune [Notă: Şablonul pentru cotare
itemii EMAS-S, trebuie să oferiţi spre completare această EMAS-SAS nu este prezentat aici.]
scală înaintea oricărei scale EMAS-SAS, deoarece este o
măsură a anxietăţii ca stare şi este reactivă la contextul II.2.2.1. Cotarea scalei SAS-T
situaţional. Dacă doriţi să administraţi întregul set EMAS Pentru a obţine scorurile brute, plasaţi Şablonul
împreuna cu EMAS-SAS, ordinea este următoarea: (a) pentru cotare pe un formular SAS-T completat, astfel
EMAS-S, (b) EMAS-T, (c) EMAS-P, (d) SAS-T, (e) SAS-P. incât numerele itemilor să fie aliniate. Pentru fiecare scală,
Este important ca scalele să fie administrate în ordinea adunaţi valorile răspunsurilor de pe şablon care corespund
adecvată.
120 EMAS-SAS

cerculeţelor de pe formular, care au fost completate II.2.2.3. Conversia scorurilor brute la EMAS-SAS
de respondent. Notaţi rezultatul în spaţiul marcat în scoruri standard
corespunzător de pe Formularul pentru trasarea profilului Formularul pentru trasarea profilului EMAS-SAS
EMAS-SAS. În exemplul prezentat în Figura II.3, valorile furnizează informaţiile necesare pentru transformarea
din şablon care corespund răspunsurilor date la scala de scorurilor brute EMAS-SAS în scoruri standardizate.
separare totalizează 40. Această valoare a fost introdusă Scorurile standardizate reprezintă cote T normalizate, cu
în spaţiul alocat pentru scorul brut la scala de separare de o medie de 50 şi o abatere standard de 10. Pentru a obţine
pe Formularul pentru trasarea profilului EMAS-SAS . scorurile standard, localizaţi valoarea scorului brut pe
Asiguraţi-vă că folosiţi faţa formularului care corespunde care aţi notat-o pe Formularul pentru trasarea profilului
genului respondentului, aşa cum s-a procedat pentru EMAS-SAS pentru fiecare scală, pe coloana cu numere
respondentul de gen masculin din exemplu. listate deasupra ei. Coloanele notate cu a trebuie folosite
dacă doriţi să va raportaţi la normele pentru studenţi, iar
II.2.2.2. Cotarea scalei SAS-P coloanele notate cu b trebuie folosite dacă doriţi să vă
Scorurile la scala SAS-P nu necesită utilizarea unui raportaţi la normele pentru adulţi. Încercuiţi numărul
şablon sau alte calcule. Scorurile standard sunt obţinute corespunzător şi urmăriţi rândul în care apare pe marginea
prin distribuirea răspunsurilor respondentului direct pe din stânga sau din dreapta a Formularului pentru trasarea
Formularul pentru trasarea profilului EMAS-SAS. Aşadar, profilului EMAS-SAS. Acolo veţi găsi cota T şi centila
fiecare valoare a unui răspuns dat trebuie transferată pe corespunzătoare scorului brut pe care l-aţi încercuit. Notaţi
Formularul pentru trasarea profilului EMAS-SAS. În valorile cotelor T în spaţiile oferite la baza coloanelor de
exemplul din Figura 3, răspunsul la prima întrebare la pe Formularul pentru trasarea profilului EMAS-SAS. În
SAS-P, referitoare la anxietatea de separare, a fost 5, astfel exemplul dat, scorului brut de 40 la scala de separare îi
că, a fost notată cifra 5 în spaţiul destinat scorului brut din corespunde o cotă T de 47, iar acest număr a fost notat în
josul coloanei intitulate Separare din secţiunea SAS-P . spaţiul corespunzător .
Administrare şi cotare 121

Figura II.3
Formularul completat şi profilul EMAS-SAS
122 EMAS-SAS

Figura II.3 (continuare)


Formularul completat şi profilul EMAS-SAS
Administrare şi cotare 123

PROFILUL EMAS-SAS BĂRBAŢI


Nume _________________________________________
a= studenţi
Data testării ____________________________________ b= adulţi

EMAS-SAS Trăsătură (SAS-T) EMAS-SAS Percepţie (SAS-P)


Separare Auto-dezvăluire Auto-dezvăluire Evaluare socială Separare Auto- Evaluare Ameninţare
Familie Prieteni dezvăluire socialăa
Centil Centil

Separare Auto-dezvăluire Auto-dezvăluire Evaluare socială Separare Auto- Evaluare Ameninţare


Familie Prieteni dezvăluire socială
Scor brut
Cota T

a
Etaloanele pentru SAS-P Evaluare socială sunt elaborate pe eşantioanele originale ale EMAS din SUA (pentru adulţi) şi pe
eşantioanele canadiene (pentru studenţi).

Figura II.3
Formularul completat şi profilul EMAS-SAS
CAPITOLUL II.3
INTERPRETAREA ŞI UTILIZAREA REZULTATELOR LA EMAS-SAS

Această secţiune se focalizează asupra interpretării pozitivă. Dezirabilitatea negativă se referă la simularea bolii
şi a folosirii rezultatelor la scalele EMAS-SAS. O mare sau la încercarea conştientă a respondentului de a se prezenta
parte din acest material a fost extras din Manualul EMAS într-o lumină negativă. Această situaţie poate fi întâlnită în
(Produsul WPS nr. W-272C). Acest material a fost contexte clinice la respondenţi care doresc să se dea drept
reprodus aici din motive legate de utilitate. Cititorii trebuie bolnavi, pentru a obţine atenţie deosebită. Dezirabilitatea
să se familiarizeze cu instrucţiunile mai comprehensive pozitivă sau dezirabilitatea socială este una dintre cele mai
prezentate în capitolul patru al Manualului EMAS înainte persistente probleme ale testării psihometrice şi un aspect
de a interpreta scorurile la scalele EMAS-SAS. Informaţiile important în evaluarea personalităţii (Edwards, 1970).
oferite în această secţiune nu intenţionează să înlocuiască Respondenţii care valorizează dezirabilitatea socială au
judecata clinică şi nu trebuie folosite niciodată pentru a lua o tendinţă mai pronunţată de a se prezenta într-o manieră
decizii privind diagnosticul sau tratamentul, fără a verifica pozitivă. Pentru a ne asigura că dezirabilitatea socială nu
toate informaţiile clinice disponibile. invalidează scorurile testului, este indicat ca examinatorii
să asigure respondenţii de stricta confidenţialitate a
II.3.1. Consideraţii legate de validitate situaţiei de testare.

Înainte de a interpreta rezultatele la EMAS-SAS, este II.3.1.4. Populaţii specifice


esenţial să ne asigurăm că rezultatele declarate reflectă Scalele EMAS-SAS pot fi folosite atât în cazul
în mod acurat sentimentele şi convingerile reale ale populaţiilor clinice, cât şi al celor nonclinice, cu un nivel
respondenţilor. Validitatea scalelor EMAS-SAS poate fi al abilităţilor de citire corespunzător clasei a opta sau
influenţată de diverşi factori, cum ar fi răspunsurile aleatorii superior acestuia. Datele de etalonare pentru EMAS-SAS au
şi distorsionate, simularea şi diferenţele demografice dintre fost extrase pe baza unor eşantioane formate din studenţi
participant şi respondenţii din cadrul eşantioanelor de fără probleme clinice din Canada, adulţi fără probleme
standardizare. clinice şi cu diverse niveluri educaţionale din Statele Unite
şi Canada, pacienţi diagnosticaţi cu tulburări de anxietate
II.3.1.1. Răspunsurile aleatorii şi părinţi de copii nou-născuţi. Tabelele de conversie a
Posibilitatea răspunsurilor aleatorii la itemii scalei scorurilor brute în cote T şi în centile, corespunzătoare unei
trebuie luată în considerare ca fiind una dintre ameninţările populaţii, nu pot fi folosite în mod adecvat pentru o altă
la adresa validităţii acesteia. Un set de răspunsuri cu populaţie. În plus, unele constrângeri, precum dizabilităţile
adevărat aleatorii generează un profil relativ plat, fără şi problemele de limbaj, pot limita generalizarea datelor
vreun punct maxim sau minim semnificativ. disponibile pentru asemenea persoane.

II.3.1.2. Distorsiunile datorate răspunsurilor II.3.2. Interpretarea scalelor EMAS-SAS


pozitive şi negative Scorurile la subscale
Distorsiunile datorate răspunsurilor aprobatorii şi
răspunsurilor negative - tendinţa de a răspunde fie cu cel mai Interpretarea scorurilor la fiecare dintre subscalele
mare, fie cu cel mai mic punct al scalei Likert, indiferent de EMAS-SAS este similară interpretării subscalelor EMAS
conţinutul itemului - pot compromite validitatea scalelor. (vezi capitolul patru din Manualul EMAS pentru mai multe
Aceste tendinţe de a da răspunsuri extreme sunt controlate detalii). Toate scalele sunt cotate în direcţia unui nivel
prin contrabalansarea itemilor cotaţi pozitiv şi a celor cotaţi mai crescut al anxietăţii. După cum a fost descris anterior
negativ în conţinutul scalelor EMAS-SAS. şi după cum este evident din fiecare situaţie evaluată de
respondent a scalei SAS-T, scorurile la subscale de separare
II.3.1.3. Simularea reflectă nivelul anxietăţii de separare ca trăsătură, scorul la
Au fost identificate două tipuri de bază de distorsiuni SAS-T-ADF reflectă nivelul anxietăţii ca trăsătură legat de
legate de simulare: dezirabilitatea negativă şi dezirabilitatea dezvăluirea de informaţii despre sine membrilor familiei,
Interpretarea şi utilizarea rezultatelor la EMAS-SAS 125

iar scorurile la SAS-T-ADP reflectă nivelul anxietăţii ca În scopul realizării de comparaţii, în plus faţă de
trăsătură asociate dezvăluirii de informaţii despre sine eşantioanele de etalonare reprezentate pe Formularul
prietenilor. La fel ca itemii scalei EMAS-P, itemii SAS-P pentru trasarea profilului EMAS-SAS, sunt, de asemenea,
măsoară aspecte legate de percepţia respondentului asupra disponibile scorurile medii la EMAS-SAS pentru grupuri
unui context situaţional specific şi sunt evaluaţi pe o scală de pacienţi trataţi ambulatoriu diagnosticaţi cu tulburări e
de cinci puncte (1 = deloc, 5 = foarte mult). anxietate şi pentru un grup de mame şi taţi de copii nou-
născuţi. Grupurile sunt descrise în secţiunea dedicată
II.3.3. Realizarea profilurilor scorurilor la Construcţiei şi standardizării scalelor, iar mediile şi
EMAS-SAS abaterile standard sunt prezentate în Tabelul II.3.

După cum a fost menţionat în secţiunea anterioară, II.3.3.1. Interpretarea profilurilor


toate scorurile brute la EMAS-SAS sunt convertite în cote Cu toate că putem extrage concluzii relevante doar
T normalizate cu ajutorul Formularului pentru trasarea din interpretarea scorurilor individuale la scale, mai multe
profilului EMAS-SAS. Scorurile normalizate sunt ajustate, informaţii pot fi obţinute prin examinarea pattern-ului
astfel încât valorile cotelor T la fiecare subscală corespund scorurilor la subscale, ilustrat în cadrul profilului EMAS-
aceluiaşi rang al centilelor. Astfel, scoruri similare la SAS. Secţiunile următoare vor descrie pe scurt trei abordări
diferite subscale pot fi interpretate în mod similar. La fel ca asupra interpretării pattern-ului scorurilor la subscalele
scorurile EMAS, cotele T ale scalelor EMAS-SAS de 60 sau EMAS-SAS: observarea, intervalele de încredere şi analiza
mai mari indică niveluri peste medie ale anxietăţii. Scorurile pattern-ului.
care corespund unor cote T între 40 şi 59 sunt considerate
ca reflectând niveluri medii de anxietate. În cele din urmă, II.3.3.2. Observarea
cele care corespund unor cote T sub 40 sunt considerate Inspectarea scorurilor este o metodă relativ simplă de a
ca măsurând niveluri sub medie ale anxietăţii. Intervalele analiza profilul care implică observarea punctelor minime
cotelor T pentru EMAS-SAS, care sunt aceleaşi ca pentru şi maxime ale pattern‑ului scorurilor la subscale de pe
EMAS, sunt prezentate în Tabelul II.5 în Manualul EMAS Formularul pentru trasarea profilului EMAS‑SAS. Aceste
şi reproduse în Tabelul II.2 al acestei extensii a manualului. pattern‑uri trebuie tratate cu precauţie.
În privinţa scorurilor la scala de evaluare socială,
trebuie notat faptul că cote T derivate din formularele II.3.3.3. Intervalele de încredere
EMAS-T se bazează pe eşantioanele utilizate la etalonare Metoda preferată de analiză a profilurilor implică
descrise în Manualul EMAS, în timp ce scorurile extrase din folosirea procedurilor statistice pentru a interpreta scorurile
formularele SAS-T se bazează pe eşantioanele de etalonare profilurilor. De exemplu, utilizarea erorii standard de
descrise în această extensie a manualului. Pe de altă parte, măsură (ESM) pentru a crea intervale de încredere oferă un
cotele T ale scalei de evaluare socială, atât după formularul fundament statistic puternic, pe care să ne bazăm deciziile
EMAS-P, cât şi după SAS-P, se bazează pe eşantioanele interpretative. Eroarea standard de măsură permite să se
normative descrise în Manualul EMAS. Cotele T pentru estimeze, pornind de la scorul brut al respondentului,
scala de ameninţare din SAS-P se bazează pe eşantioanele intervalul în care se prognozează să se găsească scorul real
de etalonare EMAS-SAS. la test al acestuia. Se estimează că scorul real se va situa
la intervalul de o ESM faţă de scorul obţinut în 68% din
timp. Acest interval este numit intervalul de încredere de
68%. Pentru a calcula ESM, înmulţiţi abaterea standard cu
Tabelul II.2
rădăcina pătrată din 1‑ r, unde r este fidelitatea estimată a
Intervalele cotelor T la EMAS-SAS
scalei. De asemenea, ESM poate fi estimată pentru cotele
Interpretare Intervalul Centile T şi pentru centile. Mediile şi abaterile standard pentru
cotelor T scorurile la EMAS‑SAS pentru eşantioanele descrise în
Foarte mult peste medie >70 >97,9 această extensie a manualului pot fi folosite pentru a
Mult peste medie 66-70 93,9-97,9 extrage estimările ESM.
Comparaţiile între subscalele SAS‑T sunt cel mai
Peste medie 61-65 85,3-93,8
bine realizate cu ajutorul cotelor T, nu cu ajutorul erorilor
Uşor peste medie 56-60 70,8-85,2
standard de măsură, deoarece cotele T au întotdeauna o
Media 45-55 29,3-70,7 medie de 50 şi o abatere standard de 10. Eroarea standard
Uşor sub medie 40-44 14,8-29,2
de măsură poate fi aplicată cotelor T în acelaşi fel în
Sub medie 35-39 6,2-14,7 care a fost aplicată scorurilor brute, permiţând evaluarea
Mult sub medie 30-34 2,0-6,1 diferenţelor semnificative între subscale. De exemplu, să
Foarte mult sub medie <30 <2,0 comparăm scorurile la subscalele SAS‑T Separare cu cele
la subscala de auto‑dezvăluire către prieteni în cazul unei
Notă. Scalele EMAS‑SAS au aceleaşi intervale ale cotelor T ca şi scalele femei adulte. Scorurile brute de 35 pentru subscala de
EMAS.
126 EMAS-SAS

separare şi de 40 pentru subscala SAS-T-ADP generează II.3.3.4 Analiza pattern‑ului


cote T de 41 şi respectiv de 47. Ultima metodă de analiză a profilului constă în analiza
Folosind ecuaţia anterioară, eroarea standard de pattern‑urilor punctelor maxime şi ale celor minime ale
măsură pentru aceste cote T ar fi 3,7 pentru ambele profilului respondentului. Deşi acest lucru este realizat
subscale. Pe baza acestor ESM, un interval de încredere în mod ideal, folosind reguli de decizie fundamentate
între 37 şi 45 s‑ar obţine pentru subscala de separare şi statistic, studiile de caz prezentate în cele ce urmează oferă
între 43 şi 51 pentru scala de auto‑dezvăluire. Dacă nu nişte exemple de pattern‑uri ale unor scoruri care sunt
există suprapunere între intervalele de încredere ale celor edificatoare în privinţa pattern‑urilor specifice stresului
două cote T, atunci diferenţa dintre cele două subscale este şi anxietăţii pentru a varietate de populaţii şi de categorii
presupusă a fi semnificativă. diagnostice.

Tabelul II.3
Mediile scorurilor brute la EMAS‑SAS pentru eşantioanele clinice

Eşantionul postpartum Eşantionul format din pacienţi psihiatrici nespitalizaţi

Tulburare de panică/
Scala EMAS-SAS Mame Taţi Bărbaţi Femei Total Fobie socială Agorafobie
(n=94) (n= 91) (n= 31) (n= 34) (n= 65) (n= 26) (n= 14)

Trăsătură (SAS-T)

Evaluare socială
M 47,6 42,1 53,7 56,9 47,6 59,6 56,2
AS 10,8 8,5 12,8 10,5 12,5 10,5 9,1

Separare
M 45,0 44,2 46,6 51,1 49,0 47,8 52,1
AS 11,2 10,4 12,9 12,7 12,9 12,7 14,6

Auto-dezvăluireª
M 40,2 42,7 46,3 51,2 47,3 49,2 46,0
SD 11,7 12,5 12,7 11,6 12,5 11,5 14,7

Percepţie (SAS-P)b

Evaluare socială
M 2,9 2,5 - - - - -
AS 1,2 1,3 - - - - -

Separare
M 2,2 2,3 - - - - -
AS 1,1 1,1 - - - - -

Auto-dezvăluireª
M 2,3 2,2 - - - - -
SD 1,0 1,0 - - - - -

ª Pentru aceste eşantioane, scalele de auto-dezvăluire referitoare la familie şi prieteni au fost combinate într-o singură întrebare.
b
Scala SAS-P nu a fost administrată eşantioanelor de pacienţi cu diagnostic psihiatric trataţi ambulatoriu. Scala SAS-P referitoare la ameninţare nu a fost
completată de niciunul dintre aceste eşantioane.
Interpretarea şi utilizarea rezultatelor la EMAS-SAS 127

Exemple de cazuri

În această secţiune, sunt prezentate şase studii de caz, pentru a demonstra potenţialul clinic şi aplicaţiile în domeniul
cercetării ale scalelor EMAS‑SAS. În fiecare caz, numele şi alte variabile legate de identitate au fost modificate pentru a
asigura confidenţialitatea.

Cazul A:
Un tânăr cu anxietate de separare
Chris Clarck era un student de 23 de ani, când
a completat scalele EMAS‑SAS. A început să se
întâlnească cu prietena sa, Alex, cu aproximativ
trei ani înainte de data evaluării. Relaţia lor ar
putea fi descrisă ca fiind una de angajament,
sinceră şi stabilă. Cu toate acestea, Alex a
plecat să studieze la o universitate de medicină
din Londra. Evaluarea lui Chris s‑a realizat la
trei luni după plecarea lui Alex şi, deşi cuplul
a continuat să comunice prin e‑mail şi telefon,
Chris a descris un debut brusc al anxietăţii.
În timpul acelor trei luni, Chris a suferit
de îngrijorări şi agitaţie persistente. Se gândea
tot timpul la Alex şi la cât îi lipsea. Acestea
l‑au făcut pe Chris să‑şi piardă motivaţia pe
care o avea înainte pentru a‑şi continua studiile
cu succes. A lipsit de la cursuri şi de la câteva
examene. Notele lui Chris au scăzut simţitor şi
aceasta a reprezentat punctul de cotitură, când
şi‑a dat seama că trebuie să ceară ajutor. Cu o
lună înainte de a fi evaluat cu EMAS‑SAS, Chris
a fost la un psiholog şi de atunci participă în mod
regulat la şedinţe de terapie.
Chris a fost evaluat înainte şi după tratament
cu ajutorul scalelor EMAS‑S şi EMAS‑SAS.
Evaluarea iniţială a indicat că Chris suferea
de un nivel total foarte crescut al anxietăţii ca
stare (scor brut total la EMAS‑S = 50, cotă T =
63, centil = 90). Nivelul iniţial al anxietăţii de
separare a fost, de asemenea, foarte crescut Figura II.4
(scor brut la scala de separare EMAS‑SAS = 60, Profilul EMAS‑SAS pentru cazul A
cotă T = 60, centil = 83). Nivelurile iniţiale ale
anxietăţii legate de a dezvălui informaţii despre
sine prietenilor (scor brut la subscala SAS-T-ADP
= 42, cotă T = 5. centil = 50) şi ale anxietăţii de
evaluare socială (scor brut la SAS‑T ES = 45, cotă
T = 52, centil = 60) au fost medii.
După o lună de terapie, scorurile lui Chris la
ambele teste au indicat că anxietatea ca stare şi
anxietatea lui de separare se găseau la niveluri
medii (scor brut total la EMAS‑S = 26, cotă T =
46, centil = 34; scor brut la SAS‑T Separare = 40,
cotă T = 42, centil = 20). Ambele seturi de scoruri
sunt reprezentate grafic în Formularul pentru
trasarea profilului prezentat în Figura II.4.
128 EMAS-SAS

Cazul B:
O tânără cu anxietate de separare
Janice Jones avea 19 ani şi era studentă
în anul întâi, la momentul completării scalelor
EMAS‑SAS. Se simţea foarte norocoasă pentru
că a fost acceptată într‑una dintre cele mai bune
şcoli din ţară, dar era oarecum emoţionată de
faptul că trebuia să‑şi părăsească familia şi să
se mute pe coasta opusă. Cu toate acestea, ea a
plecat de acasă cu multă emoţie şi nerăbdare de
a începe şcoala. La momentul evaluării, Janice
începuse şcoala de trei luni. Se plângea de
incapacitate de a se concentra asupra studiului,
de un sentiment copleşitor de singurătate şi de
ruminaţii constante referitoare la familia sa.
Nivelul anxietăţii ca stare şi ca trăsătură ale
lui Janice au fost evaluate de două ori, cu ajutorul
scalelor EMAS‑S şi EMAS‑SAS. Nivelurile ei
de anxietate au fost măsurate înainte de terapie
şi la o săptămână după terminarea celor trei
luni de terapie cognitiv‑comportamentală.
La prima evaluare, Janice prezenta niveluri
crescute ale anxietăţii ca stare (scor brut total
la EMAS‑S = 60, cotă T = 72, centil = 98). De
asemenea, nivelul anxietăţii de separare era
crescut (scor brut la SAS‑T Separare = 66, cotă
T = 63, centil = 90). Nivelul iniţial al anxietăţii
legate de auto‑dezvăluire (scor brut la subscala
SAS-T-ADF = 40, cotă T = 37, centil = 9) a fost
foarte scăzut, iar nivelul declarat al anxietăţii
în situaţii de evaluare socială era mediu (scor
brut la SAS‑T ES = 49, cotă T = 49, centil = 45). Figura II.5
La o săptămână după terapie, atât nivelul Profilul EMAS‑SAS pentru cazul B
anxietăţii ca stare, cât şi acela al anxietăţii
de separare au scăzut semnificativ, revenind
la valori medii (scor brut total la EMAS‑S
= 28, cotă T = 52, centil = 58; scorul brut la
SAS‑T Separare = 38, cotă T = 38, centil
= 11). Această modificare în scorurile la
test reflectă un rezultat pozitiv al terapiei
cognitiv‑comportamentale. Ambele seturi de
scoruri sunt ilustrate în Formularul pentru
trasarea profilului, prezentat în Figura II.5.
Interpretarea şi utilizarea rezultatelor la EMAS-SAS 129

Cazul C:
O femeie mai în vârstă cu anxietate de
separare
În momentul în care Mabel Turner a
completat scalele EMAS‑SAS, ea era o femeie
de 52 de ani, căsătorită, cu cinci copii, toţi
plecaţi la studii. Mabel Turner a lucrat timp
de 30 de ani ca asistentă medicală într-o secţie
de psihiatrie a unui spital important. Datorită
unei fuziuni între trei spitale, departamentul de
psihiatrie, unde Mable şi‑a desfăşurat cea mai
mare parte a carierei sale, a fost desfiinţat. A
fost transferată la un alt spital. După transfer,
Mable a întâmpinat dificultăţi în a se concentra
la ceea ce avea de făcut. De asemenea, avea
şi alte simptome, printre care dureri de cap şi
dificultăţi de adormire. Mable era izolată din
punct de vedere social la noul loc de muncă, o
diferenţă marcantă faţă de celălalt spital.
Nivelurile anxietăţii ca stare şi ca trăsătură
manifestate de Mabel au fost evaluate de două
ori, folosind scalele EMAS‑S şi EMAS‑SAS.
La evaluarea iniţială, Mabel raporta un nivel
crescut al anxietăţii ca stare (scor brut total
la EMAS‑S = 60, cotă T = 69, centil = 97) şi
un nivel crescut al anxietăţii de separare ca
trăsătură (scor brut la SAS‑T Separare = 63,
cotă T = 65, centil = 93). A înregistrat niveluri
medii ale anxietăţii legate de auto‑dezvăluire
(scor brut la subscala SAS-T-ADP = 36, cotă T
= 46, centil = 33) şi ale anxietăţii în situaţii de
evaluare socială (scor brut la SAS‑T ES = 39,
cotă T = 44, centil = 26). Figura II.6
Tratamentul lui Mable a constat în Profilul EMAS‑SAS pentru cazul C
12 şedinţe individuale săptămânale de
psihoterapie cognitiv‑comportamentală, focali-
zată asupra anxietăţii de separare. După cea
de‑a 12‑a şedinţă de terapie a fost testată din
nou. Reevaluarea a indicat faptul că nivelul
stării ei de anxietate a scăzut în urma terapiei
(scor brut total la EMAS‑S = 27, cotă T = 56,
centil = 73), la fel s‑a întâmplat şi în cazul
nivelului anxietăţii de separare (scor brut la
SAS‑T Separare = 34, cotă T = 40, centil = 15).
Ambele seturi de scoruri au fost reprezentate
grafic în Formularul pentru trasarea profilului,
ilustrat în Figura II.6.
130 EMAS-SAS

Cazul D:
O femeie cu anxietate de separare
postpartum
Când Cassandra Wells a completat scalele
EMAS‑SAS, ea era o femeie de 31 de ani care
a devenit mamă pentru prima dată şi care se
întorcea înapoi la serviciu după un concediu
de maternitate prelungit. Cassandra lucrase
timp de 3 ani ca director al unei companii de
marketing. În timp ce se îndrepta spre uşă
pentru a se întoarce la serviciu, a fost cuprinsă
de simptome de anxietate care au constat în
accelerarea ritmului cardiac, de asemenea,
senzaţii de panică, transpiraţii şi tremurături.
A condus o parte din drum pe autostradă, dar
apoi, pe măsură ce simptomele continuau,
a decis să se întoarcă şi să se îndrepte spre
casă. L‑a contactat pe medicul ei de familie,
care a asigurat‑o că nu exista niciun motiv
fizic aparent pentru atacurile ei de anxietate.
Aceste atacuri de anxietate s‑au repetat ulterior
de două ori, astfel încât Cassandra nu a mai
putut merge la serviciu. În final, Cassandra a
fost diagnosticată cu tulburare de panică cu
agorafobie şi i s‑a prescris imipramină, pentru
a‑i controla simptomele. Din nefericire, acest
tratament medicamentos nu a avut ca rezultat o
modificare a condiţiei sale.
A fost realizată evaluarea psihologică,
incluzând administrarea scalelor EMAS‑S şi
EMAS‑SAS. Această evaluare a arătat că femeia
prezenta niveluri crescute ale anxietăţii ca stare
şi ale anxietăţii de separare ca trăsătură (scor Figura II.7
brut total la EMAS‑S = 48, cotă T = 67, centil Profilul EMAS‑SAS pentru cazul D
= 96; scor brut la SAS‑T Separare = 65, cotă T
= 67, centil = 95). Nivelul iniţial al anxietăţii
ei legate de auto‑dezvăluire a fost scăzut (scor
brut la subscala SAS-T-ADF = 43, cotă T =
47, centil = 37), nivelul anxietăţii în situaţii
de evaluare socială fiind mediu (scor brut la nevoia de a‑l proteja, chiar dacă fuseseră făcute aranjamente excelente
SAS‑T ES = 42, cotă T = 48, centil = 40). De pentru îngrijirea copilului. Tratamentul s‑a concentrat asupra nivelurilor
asemenea, întrebările din interviul ulterior au ridicate ale anxietăţii de separare ale Cassandrei.
confirmat faptul că doamna Wells a dezvoltat După 10 şedinţe de terapie psihanalitică şi terapie interpersonală,
o îngrijorare puternică pentru băieţelul ei şi anxietatea ca stare a Cassandrei a scăzut (scor brut total la EMAS‑S =
se gândea în permanenţă la el, iar acest lucru 28, cotă T = 57, centil = 76). Scorurile înregistrate de ea la scala care
reflecta, în parte, modul în care ea a fost evaluează anxietatea de separare au scăzut, de asemenea, la un nivel
crescută de către părinţii ei supra‑protectivi. mediu (scor brut la SAS‑T Separare = 36, cotă T = 41, centil = 17).
Simptomele Cassandrei de anxietate se asociau Cassandra a fost în stare să se întoarcă la serviciu după trei luni. Ambele
cu sentimente de vinovăţie legate de faptul de seturi de scoruri au fost reprezentate grafic în Formularul pentru trasarea
a se despărţi de copil şi de îngrijorări legate de profilului ilustrat în Figura II.7.
Interpretarea şi utilizarea rezultatelor la EMAS-SAS 131

Cazul E:
O femeie cu anxietate legată de
auto‑dezvăluire
Betty Baker era, la momentul completării
scalelor EMAS‑SAS, o femeie de 30 de ani,
căsătorită de patru ani. Din această căsătorie nu
a rezultat niciun copil. La momentul evaluării,
lucra ca recepţioneră în cabinetul unui medic.
Deşi era o fire deschisă şi se relaţiona bine cu cei
din jur, devenea foarte agitată şi anxioasă atunci
când cineva o întreba despre propria persoană,
în special despre viaţa ei personală. Acest lucru
era mai evident atunci când vorbea cu bărbaţi,
decât atunci când se relaţiona cu femeile. De
asemenea, Betty întâmpina dificultăţi în a‑i
spune soţului său despre propriile sentimente
şi gânduri. Când se confrunta cu cineva, roşea
şi devenea agitată şi tensionată. Cu toate că îşi
îndeplinea foarte bine sarcinile, era cuprinsă
de îngrijorare, pentru că cineva i‑ar putea pune
întrebări personale.
Betty a fost evaluată de două ori cu
ajutorul scalelor EMAS‑S şi EMAS‑SAS: o dată,
înainte de terapie, şi din nou, la o săptămână
după cele patru luni de psihoterapie dinamică.
La prima testare, Betty raporta niveluri foarte
ridicate ale anxietăţii ca stare (scor brut total la
EMAS‑S = 52, cotă T = 67, centil = 96). Nivelul
anxietăţii sale legate de auto‑dezvăluire a fost,
de asemenea, scăzut peste medie (scor brut
la subscala SAS-T-ADF = 67, cotă T = 64,
centil = 92). Betty a înregistrat niveluri medii Figura II.8
ale anxietăţii de separare (scor brut la SAS‑T Profilul EMAS‑SAS pentru cazul E
Separare = 37, cotă T = 42, centil = 20) şi
ale anxietăţii ca trăsătură, legate de evaluarea
socială (scor brut la SAS‑T ES = 41, cotă T =
46, centil = 33).
La finalul terapiei, atât nivelul anxietăţii
ca stare, cât şi nivelul anxietăţii legate de
auto‑dezvăluire au fost medii (scor brut total
la EMAS‑S = 27, cotă T = 56, centil = 73;
scor brut la subscala SAS-T-ADF = 4. cotă T
= 46, centil = 33). Ambele seturi de scoruri
sunt reprezentate grafic în Formularul pentru
trasarea profilului, ilustrat în Figura II.8.
132 EMAS-SAS

Cazul F:
Un bărbat cu anxietate legată de
auto‑dezvăluire
La momentul completării scalelor
EMAS‑SAS, Michel Groulx era un programator
de computere celibatar, în vârstă de 35 de ani.
Nu fusese implicat niciodată într‑o relaţie
amoroasă pe termen lung şi îi venea greu
să dezvăluie altora lucruri despre propria
persoană. Deşi avea multe cunoştinţe la locul
de muncă, Michel nu avea prieteni apropiaţi.
În general, avea emoţii în situaţiile sociale,
temându‑se că oamenii s‑ar putea amesteca
în viaţa lui personală. Atunci când purta
conversaţii cu colegii lui, se angaja cu uşurinţă
în discuţii de complezenţă, dar avea tendinţa
să schimbe subiectul şi să devină agitat, atunci
când se puneau întrebări personale. Încerca să
evite cât mai mult întrunirile sociale.
Scalele EMAS‑S şi EMAS‑SAS i‑au fost
administrate lui Michel atât înainte, cât şi la trei
luni după terapie psihodinamică. Iniţial, starea
lui de anxietate a fost ridicată (scor brut total la
EMAS‑S = 56, cotă T = 71, centil = 98), la fel ca
anxietatea lui legată de auto‑dezvăluire (scor
brut la subscala SAS-T-ADP = 71, cotă T =
68, centil = 96). Nivelul anxietăţii de separare
(scorul brut la SAS‑T Separare = 41, cotă T =
47, centila = 37) şi al anxietăţii în situaţii de
evaluare socială (scor brut la SAS‑T ES = 37,
cotă T = 47, centil = 37) au fost medii. Aceste
scoruri reflectă neliniştea lui din interacţiunile Figura II.9
sociale şi din cadrul discuţiilor legate de Profilul EMAS‑SAS pentru cazul F
propria lui persoană.
După tratament, starea de anxietate
a lui Michel şi anxietatea lui legată de
auto‑dezvăluire au înregistrat o descreştere
marcantă (scor brut total la EMAS‑S = 3.
cotă T = 56, centil = 73; scor brut la subscala
SAS‑T‑ADP = 32, cotă T = 43, centil = 23).
Ambele seturi de scoruri sunt reprezentate
grafic în Formularul pentru trasarea profilului,
ilustrat în Figura II.9.
CAPITOLUL II.4
CONSTRUIREA ŞI STANDARDIZAREA SCALELOR

Scopul acestei extensii a manualului a fost de a Subscala EMAS‑T Evaluare socială (ES) se concentrează,
identifica alte domenii relevante ale anxietăţii ca trăsătură, de asemenea, asupra acestei definiţii a anxietăţii sociale.
concentrându‑ne asupra unor aspecte ale constructului de Cu toate acestea, în privinţa scalelor EMAS‑SAS,
anxietate, care sunt importante nu numai la nivel teoretic, sugerăm o definiţie mai largă a anxietăţii sociale ca
ci şi în termeni de aplicaţii practice. În mod specific, am trăsătură (sau a anxietăţii interpersonale). În plus faţă de
căutat să identificăm aspecte ale constructului de anxietate, constructul de evaluare socială, luat din scalele EMAS
care sunt foarte relevante pentru contextul sănătăţii mentale originale, definiţia noastră include predispoziţia de a
şi pentru contextul medical mai general şi, totodată, pentru experienţia anxietatea în alte situaţii interpersonale (i.e.
contexte profesionale şi sociale. În acelaşi timp, am situaţii de auto‑dezvăluire şi de separare). Astfel, anxietatea
recunoscut faptul că este important să ne îndreptăm atenţia socială ca trăsătură include următoarele: (a) anxietatea ca
asupra unor componente ale anxietăţii ca trăsătură, care nu trăsătură în situaţii de evaluare socială, (b) anxietatea de
sunt măsurate în mod adecvat de instrumentele existente. separare ca trăsătură şi (c) anxietatea ca trăsătură legată
Pe baza unei examinări foarte riguroase a literaturii de auto‑dezvăluire. În secţiunile care urmează, va fi
de specialitate, am ajuns la concluzia că este necesară discutat fiecare dintre aceste aspecte ale anxietăţii sociale
construirea unei măsuri a anxietăţii ca trăsătură, care şi ameninţările situaţionale legate de acestea.
să se concentreze asupra anxietăţii de separare şi asupra
anxietăţii legate de auto‑dezvăluire. În această secţiune, II.4.1.1. Evaluarea socială
este oferită o scurtă sumarizare a literaturii de specialitate, Evaluarea socială apare în mod extensiv în literatura de
iar o prezentare mai detaliată este făcută de Endler, Flett, specialitate, ca o faţetă a anxietăţii sociale sau interpersonale
Macrodimitris, Corace şi Kocovski (2002). (Endler, Edwards, Vitelli & Parker, 1989; Endler, Parker,
Bagby & Cox, 1991; Kocovski, 1998; Rosenberg, 1965).
II.4.1. Anxietatea socială Anxietatea ca trăsătură în situaţii de evaluare socială este
inclusă şi în scalele originale EMAS‑T, ca o faţetă a anxietăţii
Anxietatea socială constă într‑un set complex de ca trăsătură. Endler şi Kocovski (2000) au definit de curând
variabile şi are numeroase definiţii. De exemplu, Watson anxietatea în situaţii de evaluare socială ca „anxietatea care
şi Friend (1969) sugerează că anxietatea socială implică se produce într‑o situaţie în care individul este observat sau
un număr de factori, inclusiv teama de evaluări negative evaluat de alţii” (pag. 584). Există o cantitate considerabilă
din partea celorlalţi, evitarea situaţiilor sociale şi resimţirea de cercetări empirice, care susţin abordarea stresului
distresului în situaţii sociale. Potrivit lui Schlenker şi Leary situaţional ca interacţiunea dintre anxietatea ca trăsătură în
(1982), anxietatea socială se produce în situaţiile în care situaţii de evaluare socială şi creşterile în nivelul anxietăţii
o persoană ar dori să facă o impresie favorabilă, dar se ca stare. Pentru examinări cuprinzătoare ale literaturii de
îndoieşte de abilitatea sa de a face acest lucru. Termenul de specialitate, vezi Endler (1983, 1987). Printre stresorii
anxietate socială a fost folosit frecvent în mod interşanjabil specifici evaluării sociale, au fost incluse examinările
cu termenul de timiditate (de exemplu, Buss, 1980; din timpul orelor de curs şi concursurile de echitaţie.
Hartman, 1983; Zimbardo, 1977). Cu toate acestea, Leary Aceste studii au demonstrat existenţa unei interacţiuni
şi Kowalski (1995) au diferenţiat între anxietatea socială între anxietatea ca trăsătură, experienţierea stresului în
şi timiditate, prin definirea timidităţii ca o combinaţie situaţii de evaluare socială şi anxietatea ca stare. Cu alte
între anxietatea socială şi inhibiţie. Rosenberg (1965) cuvinte, se produc interacţiuni semnificative, atunci când
numea anxietatea socială „teamă de evaluare”, accentuând situaţia stresantă este congruentă cu faţeta referitoare la
astfel componenta evaluativă a anxietăţii sociale. Aşadar, evaluarea socială a anxietăţii ca trăsătură. Anxietatea în
termenul de anxietate socială se referă, de obicei, la situaţii de evaluare socială este activată în situaţiile în
anxietatea care se produce în acele situaţii în care persoana care există posibilitatea unei evaluări negative din partea
este preocupată de faptul că este evaluată de ceilalţi. celorlalţi. După cum prezice modelul interacţionist,
134 EMAS-SAS

nivelul anxietăţii ca stare, experienţiat în asemenea situaţii separare (Separation Anxiety Symptom Inventory - SASI,
stresante, ar fi mai ridicat pentru acele persoane care, de Silove et al., 1993) evaluează, de regulă, diferenţele
regulă, anticipează aceste situaţii şi care au, de asemenea, individuale, dar că unele sunt foarte specifice unor situaţii
tendinţa dispoziţională de a resimţi simptome puternice (de exemplu, scala MSAS se concentrează asupra mamelor
de anxietate, atunci când situaţia de evaluare socială este şi a separării lor de copii). Acest fapt limitează folosirea
trăită sau urmează să fie trăită. lor în contexte mai generale. Alte scale se adresează
copiilor şi adolescenţilor, spre exemplu Testul de anxietate
II.4.1.2. Separarea de separare ‑ Separation Anxiety Test - SAT, Hansburg,
Potrivit lui Flett, Endler şi Rector (2001), anxietatea de 1980a, 1980b), iar altele, precum Testul de anxietate de
separare este, de regulă, definită drept o teamă nerealistă separare (Separation Anxiety Test, Gilbert et al., 1996), nu
de a fi separat de persoanele importante, faţă de care o au proprietăţi psihometrice adecvate. Cel mai important
persoană a dezvoltat legături de ataşament (de exemplu, este că niciuna dintre scale nu abordează anxietatea de
mama, tata, soţul), iar intensitatea temerii este mai mare separare ca o trăsătură generală.
decât cea asociată de obicei nivelului de dezvoltare a
copilului. Aşadar, există minimum două componente II.4.1.3. Auto‑dezvăluirea
principale ale anxietăţii de separare: (a) stilul de ataşament Potrivit lui Dindia, Fitzpatrick şi Kenny (1997),
şi (b) vârsta. auto‑dezvăluirea este „procesul prin care o persoană
Cele mai multe studii asupra anxietăţii de separare şi dezvăluie verbal informaţii despre propria persoană
a ataşamentului au fost realizate pe copii. Bowlby (1979, (inclusiv despre gânduri, sentimente, experienţe) unei alte
1980) a propus ideea că separarea induce cogniţii, emoţii şi persoane” (pag. 388). După cum s‑a arătat anterior, acest
comportamente care reflectă modelul funcţionării interne a construct diferă de ascunderea informaţiilor despre sine
persoanei. Ainsworth (1984) a identificat trei stiluri majore (Larson & Chastain, 1990). Auto‑dezvăluirea se asociază
de ataşament la copiii mici: securizant, evitant şi anxios/ negativ cu teama de intimitate (Davidson, Balswick &
ambivalent. De asemenea, în studii asupra ataşamentului Halverson, 1983). Auto‑dezvăluirea, ca şi constructul de
în relaţiile parentale şi romantice la vârsta adultă, anxietate, este multidimensională şi include diferenţele
cercetătoarea a arătat că există clasificări analoage şi în individuale în privinţa a numeroşi factori (Mikuliner
privinţa adulţilor. Anxietatea de separare şi problemele & Nachson, 1991). Factorii care fac obiectul variaţiilor
legate de ataşament sunt încă percepute ca fiind parte a individuale constau în cantitatea de informaţii dezvăluite,
copilăriei (cf. American Psychiatric Association, 1994). Cu conţinutul informaţiilor şi destinatarul aspectelor
toate acestea, dovezile empirice sugerează că anxietatea dezvăluite.
legată de distresul separării este un fenomen trăit atât de Scalele SAS‑T care măsoară auto‑dezvăluirea (ADF şi
copii, cât şi de adulţi (Berman & Sperling, 1994; Guldner, ADP) pun accentul pe ţinta auto‑dezvăluirii ca o sursă majoră
1996; Patterson & McCubbin, 1984). a diferenţelor individuale care afectează auto‑dezvăluirea.
Anxietatea de separare ca trăsătură. Autorii adoptă Accentul este pus asupra relaţiei dintre persoana care
poziţia conform căreia anxietatea de separare este deosebit dezvăluie informaţii despre sine şi destinatarul acestor
de importantă pentru anxietatea ca trăsătură şi apare ca o informaţii (de exemplu, un membru al familiei, un prieten
diferenţă individuală stabilă, relativ de timpuriu în viaţa apropiat) şi asupra personalităţii (de exemplu, căldura şi
individului. Implicaţiile acestui fapt constau în aceea măsura în care i se răspunde) individului căruia îi este
că distresul legat de ataşament şi separare, din perioada destinată auto‑dezvăluirea. Studiile anterioare au arătat
copilăriei, se poate asocia cu vulnerabilitate la tulburări de că, de obicei, oamenii se destăinuie mai mult prietenilor
anxietate, la vârsta adultă (Hafner, 1981; Shean & Lease, (Derlega, Wilson & Chaikin, 1976); că există similarităţi
1991). Una dintre consecinţele acestei poziţii este faptul că culturale în privinţa tabuurilor legate de destăinuire
putem verifica empiric dacă consecinţele prezise la vârsta (Goodwin, 1990) şi că există diferenţe care au la bază
adultă se datorează în mod specific anxietăţii de separare relaţia persoanei cu ţinta destăinuirilor şi caracteristicile de
sau altor aspecte ale anxietăţii ca trăsătură (cf., Flett et al., personalitate ale acesteia (Miller, Berg & Archer, 1983).
2001). Aşadar, a devenit necesară identificarea sau crearea Auto‑dezvăluirea şi anxietatea. Forbes şi Roger
unui instrument fidel şi valid, care să măsoare anxietatea de (1999) au identificat „teama de a dezvălui informaţii
separare ca trăsătură. despre sine”, ca o faţetă a încrederii interpersonale. Adică,
Evaluarea anxietăţii de separare. Când Flett et anxietatea este o componentă a încrederii interpersonale.
al. (2001) au analizat instrumentele existente destinate Nu am putut localiza niciun studiu care să investigheze
evaluării anxietăţii de separare, au remarcat că majoritatea auto‑dezvăluirea ca o componentă a anxietăţii ca trăsătură.
scalelor, de exemplu, Scala de evaluarea a anxietăţii Măsurarea auto‑dezvăluirii. În prezent, se constată
materne de separare (Maternal Separation Anxiety Scale o lipsă a scalelor adecvate, care să măsoare anxietatea
[MSMAS], Hock, McBride & Gnezda, 1989), Scala de legată de auto‑dezvăluire. Scala utilizată în studiul lui
evaluare a implicării parentale (Parental Investment in Pittman et al. (1983) şi Lloyd (1987) are doar cinci itemi
Children Scale - PIC, Bradely, Whiteside/Mansell, Brisby şi o consistenţă internă scăzută înspre moderată. Scala
& Caldwell, 1997), Inventarul simptomelor anxietăţii de „fricii de auto‑dezvăluire” are o consistenţă internă bună
Construirea şi standardizarea scalelor 135

(alpha = 0,88), dar unii itemi au o validitate îndoielnică. referitoare la evaluarea socială (ES) şi la situaţiile
Subscala referitoare la teama de auto‑dezvăluire, creată ambigue (AM); subscalele de depresie ca stare (S‑Dep) şi
de Forbes şi Roger (1999), suferă de probleme legate de ca trăsătură (T‑Dep) ale Chestionarului de auto‑analiză
conţinutul itemilor (unii itemi par să măsoare un sens (Self‑Analysis Questionnaire, Spielberger & Ritterband,
general al izolării sau al emoţiilor, altele decât anxietatea, 1996); subscala referitoare la „lipsa dorinţei de a dezvălui
cum ar fi regretul). Endler et al. (sub tipar) oferă o analiză altora imperfecţiunile”, din cadrul Scalei de auto‑evaluare
mai amănunţită a literaturii empirice şi a teoriei relevante a perfecţionismului (Perfectionism Self‑Presentation Scale
pentru anxietatea socială şi pentru măsurarea ei. - PSPS; Hewitt, Flett & Ediger, 1995; Hewitt et al., 2000);
Scala de evaluare a ascunderii informaţiilor despre sine
II.4.2. Itemii EMAS‑SAS (Self‑Concealment Scale - SCS; Larson & Chastain, 1990)
şi Inventarul stilurilor de ataşament (Attachment Style
Munca la EMAS‑SAS a început în 1997, iar instru- Inventory , Becker, Billings, Evelith & Gilbert, 1997).
mentele de evaluare a anxietăţii ca trăsătură au trecut Eşantionul preliminar II. Un al doilea eşantion a
prin multiple revizuiri. Instrumentele au la bază o fost recrutat pentru un studiu ulterior (Endler et al., sub
abordare consistentă cu formatul general al scalelor tipar), care reprezintă o extensie a primului studiu realizat
EMAS referitoare la trăsătură (EMAS‑T). Cu alte cuvinte, pentru a confirma proprietăţile psihometrice ale recent
respondenţilor li se cere să indice intensitatea simptomelor construitelor scale EMAS‑SAS. Acest eşantion a fost format
de anxietate (atât fiziologice, cât şi cognitive), pe care le din 322 de studenţi (104 bărbaţi, 218 femei), cu o medie de
resimt de obicei atunci când sunt confruntaţi cu separări vârstă de 20,5 ani (AS = 3,4). În plus faţă de completarea
importante sau când sunt în situaţia să dezvăluie informaţii scalelor de evaluare a anxietăţii de separare ca trăsătură şi
despre sine familiei sau unui prieten apropiat. Iniţial, a anxietăţii ca trăsătură în situaţii de auto‑dezvăluire recent
itemii referitori la auto‑dezvăluire au combinat, în acelaşi construite, participanţii au completat şi alte măsurători
instrument, dezvăluirea de informaţii personale familiei cu ale anxietăţii ca trăsătură, o scală de evaluare a anxietăţii
dezvăluirea de informaţii personale prietenilor şi au inclus ca stare şi scalele existente de evaluare a auto‑dezvăluirii
auto‑dezvăluirea către cunoştinţe ca o scală separată. Cu şi a anxietăţii de separare. Acest pachet a inclus scalele
toate acestea, pe baza dovezilor empirice, a devenit foarte EMAS‑S, scalele referitoare la evaluarea socială şi la
clar pentru noi că auto‑dezvăluirea către cunoştinţe nu este ambiguitate ale EMAS‑T, EMAS‑P, SCS, Inventarul
o măsură viabilă şi că dezvăluirea de informaţii personale stilurilor de ataşament; Scala sensibilităţii interpersonale
familiei şi dezvăluirea informaţiilor personale prietenilor (Interpersonal Sensitivity Measure, Boyce & Parker, 1989)
sunt, într‑adevăr, constructe separate. Aceste rezultate şi subscala referitoare la Managementul impresiei din
ale cercetărilor sunt reflectate în forma finală a scalelor cadrul Inventarului echilibrat al răspunsurilor dezirabile
EMAS‑SAS. (Balanced Inventory of Desirable Responding, Paulhus,
1998).
II.4.3. Construirea scalelor EMAS‑S şi
II.4.3.2. Eşantioanele utiliazte la etalonare
eşantioanele de validare
Au fost apoi recrutate cele două eşantioane folosite
la etalonare, ale căror performanţe sunt reprezentate în
Această extensie a manualului descrie datele obţinute Formularul pentru trasarea profilului: (a) un eşantion
cu ajutorul a şase eşantioane de indivizi care au completat format din adulţi din SUA şi Canada şi (b) un eşantion
scalele EMAS‑SAS: (a) patru eşantioane formate din format din studenţi canadieni.
studenţi, (b) un eşantion format din adulţi care vizitau Eşantionul general format din populaţie adultă. A
un muzeu de ştiinţe (Ontarion Science Center), (c) un fost realizat un studiu adiţional pentru a continua validarea
eşantion postpartum şi (d) un eşantion format din pacienţi cele două scale şi constructele de anxietate de separare
cu diagnostic psihiatric, trataţi ambulatoriu, care sufereau şi anxietate legată de auto‑dezvăluire, pe un eşantion de
de tulburări de anxietate. adulţi din SUA şi Canada. La studiu au participat 328 de
adulţi (150 de bărbaţi, 178 de femei), care vizitau un mare
II.4.3.1. Eşantioanele pilot muzeu tehnologic din Canada. Media de vârstă a bărbaţilor
Eşantionul preliminar I. Un eşantion format din a fost de 36,8 ani (AS = 13,1), iar cea a femeilor de 35,5
315 studenţi (66 bărbaţi, 249 femei) au completat recent ani (AS = 13,3). Participanţii au completat un pachet
construitele scale de evaluare a anxietăţii de separare ca de instrumente care a constat în cele două scale recent
trăsătură şi a anxietăţii legate de auto‑dezvăluire către create – subscalele de separare şi de auto‑dezvăluire către
familie şi prieteni apropiaţi, cu scopul de a investiga prieteni (SAS-T-ADP) şi către familie (SAS-T-ADF) – plus
proprietăţile psihometrice ale scalelor. În plus, participanţii instrumentele de evaluare a anxietăţii sociale ca trăsătură,
au completat un pachet de instrumente care măsurau a anxietăţii ca trăsătură legată de situaţiile ambigue, a
anxietatea ca stare, anxietatea ca trăsătură, depresia ca anxietăţii ca stare şi a îngrijorării: scalele EMAS‑T ES şi
stare, depresia ca trăsătură şi stilul de ataşament. Pachetul AM, EMAS‑S, EMAS‑P, Indexul sensibilităţii la anxietate
de instrumente a inclus scala EMAS‑S; scalele EMAS‑T (Anxiety Sensitivity Index, Reiss, Peterson, Gursky &
136 EMAS-SAS

McNally, 1986) şi Chestionarul Penn State de evaluare institut psihiatric din Toronto, Ontario. Eşantionul a fost
a îngrijorării (Penn State Worry Questionnaire, Mayer, eterogen şi a fost compus din indivizi cu variate diagnostice
Miller, Metzger & Borkovec, 1990). de tulburări de anxietate. Pentru a stabili diagnosticul
Eşantionul de studenţi. A fost realizat un studiu primar, indivizilor le‑a fost administrat Interviul clinic
ulterior pentru a investiga proprietăţile psihometrice structurat pentru tulburările axei I ale DSM‑IV (SCID,
ale recent construitelor scale SAS‑T. Un eşantion format First, Spitzer, Gibbon & Williams, 1995). Cele mai
din 502 studenţi (251 bărbaţi, 251 femei) au completat predominante diagnostice au fost fobia socială (n = 26)
un pachet de scale conţinând nou createle scale SAS‑T şi tulburarea de panică cu agorafobie (n = 14). Media de
(Scala de separare şi de auto‑dezvăluire către familie vârstă a participaţilor a fost de 37,0 ani (AS = 12,4). În plus
şi către prieteni); toate scalele EMAS; Chestionarul de faţă de nou createle scale SAS‑T, participanţii au completat
evaluare a dorului de casă (Homesickness Questionnaire şi Inventarul de depresie Beck (Beck & Steer, 1993) şi
– HQ, Archer, Ireland, Amos, Broad & Currid, 1998); Inventarul de anxietate Beck (Beck, Epstein, Brown &
şi Inventarul Dundee de evaluare a relocării (Dundee Steer, 1988; Steer & Beck, 1997).
Relocation Inventory – DRLI, Fisher, 1989). Eşantionul postpartum. Scalele SAS‑T au fost, de
asemenea, administrate unui eşantion de mame şi taţi
II.4.3.3. Eşantioanele de validare de copii nou‑născuţi. Acest eşantion a fost format din
În plus faţă de eşantioanele de validare reprezentate 94 de femei şi 91 bărbaţi, care au fost iniţial contactaţi
pe Formularul pentru trasarea profilului EMAS‑SAS al la începutul ultimei luni de sarcină. Participanţii au fost
scalelor EMAS‑SAS, au fost obţinute date cu ajutorul cupluri căsătorite (trei dintre bărbaţi nu au completat
următoarelor două eşantioane clinice, în scopul de a efectua chestionarele). Mamele au avut o medie de vârstă de 29,3
comparaţii şi de validare. ani (AS = 3,5), iar taţii o medie de 31,1 ani (AS = 4,0).
Eşantionul format din pacienţi trataţi ambulatoriu. participanţii au completat o baterie de teste de personalitate
Pentru a putea extrage date generalizabile pentru o gamă pe parcursul ultimei luni de sarcină. La trei luni după
variată de populaţii, scalele SAS‑T au fost administrate naştere, proaspeţii părinţi au completat recent construitele
unui eşantion de pacienţi cu patologie psihiatrică, format scale EMAS‑SAS, împreună cu următoarele instrumente de
din 65 de pacienţi trataţi ambulatoriu (31 bărbaţi, 34 femei) evaluare a anxietăţii de separare şi a anxietăţii sociale:
pentru tulburări de anxietate, la o clinică din cadrul unui
Tabelul II.4
Proprietăţile psihometrice ale subscalei EMAS-SAS trăsătură (SAS-T) referitoare la separare

Scorul brut la scala SAS-T Separare

Eşantion n M AS Alpha

Preliminar Iª
Bărbaţi 66 46,1 10,2 0,88
Femei 249 48,0 11,6 0,90
Preliminar IIª
Bărbaţi 104 46,3 10,9 0,89
Femei 218 48,1 11,5 0,83
Studenţi
Bărbaţi 251 48,0 11,0 0,87
Femei 251 52,3 11,1 0,89
Adulţi
Bărbaţi 150 43,4 12,1 0,92
Femei 178 45,7 11,6 0,90
Postpartum
Bărbaţi 91 44,2 10,4 0,89
Femei 94 45,0 11,2 0,91
Pacienţi cu diagnostic psihiatric
Total 65 49,0 12,9 0,93
Bărbaţi 31 46,6 12,9 0,93
Femei 34 51,1 12,7 0,92
Fobie socială 26 47,8 12,7 0,94
Tulburare de panică/Agorafobie 13 52,1 14,6 0,94

ª Eşantioanele preliminare sunt formate din studenţi.


Construirea şi standardizarea scalelor 137

Tabelul II.5
Proprietăţile psihometrice ale subscalei EMAS-SAS trăsătură (SAS-T) referitoare la auto‑dezvăluire

Scorul brut la subscala SAS-T de auto-dezvăluire

Tipul dezvăluirii n M AS Alpha

Eşantionul preliminar Iª

Auto-dezvăluire către familie


Bărbaţi 15 43,0 10,5 0,87
Femei 76 50,9 14,3 0,94
Auto-dezvăluire către prieteni
Bărbaţi 37 46,7 12,8 0,94
Femei 148 43,8 13,9 0,94

Eşantionul preliminar IIª

Auto-dezvăluire către familie


Bărbaţi 24 48,3 11,4 0,90
Femei 65 50,7 14,6 0,94
Auto-dezvăluire către prieteni
Bărbaţi 80 46,2 13,2 0,94
Femei 153 43,7 14,2 0,94

Studenţi

Auto-dezvăluire către familie


Bărbaţi 251 49,9 12,4 0,91
Femei 251 55,9 11,5 0,92
Auto-dezvăluire către prieteni
Bărbaţi 251 42,0 12,1 0,90
Femei 251 45,7 12,9 0,94

Adulţi

Auto-dezvăluire către familie


Bărbaţi 58 42,6 12,1 0,94
Femei 83 46,4 13,1 0,93
Auto-dezvăluire către prieteni
Bărbaţi 47 43,0 12,6 0,91
Femei 52 42,9 13,1 0,92

Postpartum

Auto-dezvăluire către prieteni şi familie


Bărbaţi 94 42,7 12,5 0,94
Femei 91 40,2 11,7 0,93

Pacienţi cu diagnostic psihiatric

Auto-dezvăluire către prieteni şi familie


Total 56 47,3 12,5 0,93
Bărbaţi 27 46,3 12,7 0,95
Femei 29 51,2 11,6 0,93
Fobie socială 24 49,2 11,5 0,94
Tulburare de panică/Agorafobie 14 46,0 14,7 0,96

ª Eşantioanele prelimiare sunt formate din studenţi.


138 EMAS-SAS

Tabelul II.6
Proprietăţile psihometrice ale subscalei EMAS-SAS trăsătură (SAS-T) referitoare la evaluarea socială

Scorul brut la scala SAS-T de evaluare socială

Eşantion n M AS Alpha

Preliminar Iª
Bărbaţi 66 42,0 10,6 0,89
Femei 249 50,0 10,3 0,89
Preliminar IIª
Bărbaţi 104 41,9 9,5 0,84
Femei 218 48,5 8,8 0,90
Studenţi
Bărbaţi 251 42,2 9,8 0,86
Femei 251 48,9 9,6 0,83
Adulţi
Bărbaţi 150 40,5 10,9 0,89
Femei 178 44,0 9,8 0,86
Postpartum
Bărbaţi 91 42,1 8,5 0,87
Femei 94 47,6 10,8 0,94
Pacienţi cu diagnostic psihiatric
Total 56 47,3 12,5 0,92
Bărbaţi 27 53,7 12,8 0,95
Femei 29 56,9 10,5 0,86
Fobie socială 24 59,6 10,5 0,88
Tulburare de panică/Agorafobie 14 56,2 9,1 0,86

Notă. Întrebările subscalei referitoare la evaluarea socială au fost copiate din scalele EMAS originale.
ª Eşantioanele preliminare sunt formate din studenţi.

Inventarul metodelor de coping la situaţiile stresante multiple au arătat că există unele diferenţe semnificative
(Coping Inventory for Stressful Situations – CISS, Endler & între grupuri în privinţa mediilor scorurilor. De exemplu,
Parker, 1999); Scala de auto‑evaluare a perfecţionismului o comparaţie între scorurile la scala de separare obţinute
(Perfectionism Self‑Presentation Scale - PSPS, Hewitt, de femeile din diferitele eşantioane a arătat că femeile din
Flett & Ediger, 1995; Hewitt et al., 2000); Chestionarul eşantionul psihiatric au înregistrat niveluri semnificativ
McGill de revizuire a trăirilor depresive (McGill Revision mai crescute ale anxietăţii de separare decât femeile din
of the Depressive Experiences Questionnaire, Santor, eşantionul format din populaţia generală adultă (t = 2,29, p
Zuroff, Mongrain & Fielding, 1997), Scala de anxietate < 0,05). În mod similar, femeile din eşantionul psihiatric au
de separare maternă (Maternal Separation Anxiety Scale înregistrat niveluri semnificativ mai ridicate ale anxietăţii
– MSAS, Hock et al., 1989) şi o scală scurtă de cinci itemi de separare decât femeile din eşantionul postpartum (t =
destinaţi evaluării anxietăţii (Gilbert et al., 1996). 2,47, p < 0,05). Nu au fost identificate asemenea diferenţe
atunci când au fost examinate scorurile obţinute de
II.4.3.4. Sumarizarea datelor de etalonare pentru diferitele eşantioane de bărbaţi.
scalele EMAS‑SAS Scorurile la scala de auto‑dezvăluire a SAS‑T. În
Tabelele II.4, II.5 şi II.6 prezintă scorurile medii tabelul II.5 este prezentat un sumar al scorurilor obţinute
la SAS‑T obţinute pentru fiecare eşantion. Sunt, de la subscalele de auto‑dezvăluire. Pattern‑ul general care
asemenea, prezentate şi scorurile la scala EMAS-T ES. În a reieşit din această sumarizare este acela că, deşi, în
general, scorurile au fost diferite pentru bărbaţi şi femei, general, scorurile medii obţinute la instrumentele de
iar diferenţele dintre eşantioane au fost mai evidente în evaluare a anxietăţii ca trăsătură legate de auto‑dezvăluire
privinţa femeilor. au fost destul de similare celor obţinute în cazul anxietăţii
Scorurile la scala de separare a SAS‑T. Scorurile de separare ca trăsătură, totuşi au fost raportate niveluri
medii la scala de separare pentru fiecare eşantion sunt mai mari ale anxietăţii legate de auto‑dezvăluire, atunci
prezentate în Tabelul II.4. Se poate observa faptul că când accentul a fost pus asupra dezvăluirii către membrii
scorurile medii obţinute la scala de separare au variat de la familiei, spre deosebire de dezvăluirea către prieteni,
minimum de 43,4, pentru bărbaţii din eşantionul general, mai ales în cazul femeilor. De exemplu, după cum arată
la 52,1, pentru cei 13 adulţi diagnosticaţi cu tulburare şi Tabelele II.4 şi II.5, examinarea scorurilor obţinute
de panică cu agorafobie. O serie de teste de comparaţii de femeile din eşantionul general de adulţi a arătat că
Construirea şi standardizarea scalelor 139

Tabelul II.7
Proprietăţile psihometrice ale subscalei EMAS‑SAS referitoare la percepţie (SAS‑P)

Scoruri brute
Studenţi Postpartum Adulţi
Scala SAS-P
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
Separare
M 2,4 2,4 2,3 2,2 2,2 2,4
AS 1,3 1,4 1,1 1,1 1,3 1,4
Auto-dezvăluire
M 2,4 2,4 2,2 2,3 2,4 2,4
AS 1,2 1,2 1,0 1,0 1,2 1,2
Evaluare socialăª
M 2,8 2,7 2,5 2,9 2,5
AS 1,2 1,2 1,0 1,2 1,3

ª Această scală a fost reprodusă din scala referitoare la percepţie din cadrul EMAS. Etaloanele prezentate în formularul pentru trasarea profilului la EMAS-
SAS se bazează pe eşantioanele de etalonare ale scalelor EMAS originale.

mediile pentru anxietatea de separare, anxietatea legată de postpartum a arătat că nu au existat diferenţe semnificative
destăinuirea de informaţii personale unui prieten apropiat între genuri în privinţa anxietăţii de separare sau în privinţa
şi unui membru al familiei au fost de 45,7, 42,9 şi respectiv anxietăţii legate de auto‑dezvăluire, dar femeile au avut
46,4. Referitor la bărbaţii din acest eşantion, mediile la totuşi niveluri ale anxietăţii în situaţii de evaluare socială
anxietatea de separare, anxietatea legată de destăinuirea de substanţial mai crescute (t = 3,83, p < 0,001).
informaţii personale unui prieten apropiat şi unui membru Scorurile la scala SAS‑P. Tabelul II.7 prezintă mediile
al familiei au fost de 43,4, 43,0 şi respectiv 42,6. şi abaterile standard pentru itemii SAS‑P care evaluează
Scorurile la scala de evaluare socială a SAS‑T. percepţiile asupra situaţiei. Sunt prezentate rezultatele celor
Mediile şi abaterile standard ale eşantioanelor la scala de trei eşantioane care au completat formularul. Aceste valori
evaluare socială sunt prezentate în Tabelul II.6. O examinare reprezintă nivelurile de bază ale percepţiilor situaţionale
atentă a acestor medii pune în evidenţă pattern‑uri care fac în momentul în care participanţii se găsesc în situaţia de a
o distincţie clară între anxietatea ca trăsătură legată de completa scalele noastre. Această informaţie ar trebui să‑şi
evaluarea socială şi alte faţete interpersonale ale anxietăţii dovedească utilitatea atunci când efectuăm comparaţii în
ca trăsătură. De exemplu, s‑a arătat în mod consistent cadrul unor cercetări asupra faţetelor anxietăţii ca trăsătură
că femeile au obţinut niveluri mai crescute ale anxietăţii în situaţii specifice care implică un element de ameninţare
sociale decât bărbaţii, dar aceste diferenţe de gen nu au fost percepută. De reţinut faptul că nu a fost posibilă calcularea
atât de evidente atunci când au fost examinate şi alte faţete consistenţei interne a acestor scale, deoarece sunt formate
ale anxietăţii ca trăsătură. De exemplu, analiza eşantionului dintr‑un singur item.
CAPITOLUL II.5
PROPRIETĂŢI PSIHOMETRICE

Această secţiune pune în discuţie dovezile legate de Tabelul II.8


fidelitatea şi validitatea scalelor EMAS‑SAS. Secţiunea Proprietăţile psihometrice în eşantionul test‑retest
intitulată Fidelitate prezintă valorile consistenţei interne. pentru subscalele EMAS‑SAS referitoare la trăsătură
În secţiunea Validitate, sunt prezentate două tipuri de (SAS‑T)
dovezi: dovezi legate de validitatea de construct, bazată pe
rezultatele variatelor analize factoriale, şi dovezi legate de Subscala SAS-T r Alpha T1 Alpha T2
validitatea concurentă, bazată pe relaţiile observate dintre
scorurile la EMAS‑SAS şi scorurile la alte instrumente. Separare 0,77 0,92 0,91
Apoi, este prezentată examinarea efectului dezirabilităţii
sociale asupra răspunsurilor la EMAS. Această secţiune se Auto-dezvăluire către familie 0,69 0,93 0,91
încheie cu o imagine de ansamblu asupra direcţiilor viitoare
Auto-dezvăluire către prieteni 0,71 0,92 0,90
de cercetare adresate continuării investigării proprietăţilor
psihometrice ale scalelor EMAS‑SAS. Informaţii despre
Evaluare socialăª 0,73 0,88 0,83
caracteristicile psihometrice ale scalelor de evaluare
socială sunt cuprinse în Manualul EMAS. Notă. Intervalul de timp dintre testare şi retestare a fost de o săptămână.
N  = 140 studenţi (27 bărbaţi, 113 femei).
a
Această scală a fost copiată din scala originală EMAS.
II.5.1. Fidelitatea

II.5.1.1. Consistenţa internă


Tabelele II.4, II.5 şi II.6 includ coeficienţii II.5.2. Validitatea
alpha obţinuţi pe diferite eşantioane pentru aspectele
interpersonale ale anxietăţii ca trăsătură. După cum ne‑am Analizele legate de validitatea de construct şi de cea
aştepta în cazul unui instrument de acest tip, în care toate concurentă a scalelor EMAS‑SAS au fost efectuate pe
răspunsurile la o anumită scală se concentrează asupra măsurătorile obţinute cu ajutorul eşantioanelor descrise
unui singur tip de situaţie, coeficienţii alpha obţinuţi pentru în secţiunea Construirea scalelor. Rezultatele susţin
faţetele interpersonale ale anxietăţii ca trăsătură au avut interpretarea scalelor SAS‑T şi a caracteristicilor pe care le
valori ridicate în mod uniform. Coeficienţii au luat valori reprezintă, care sunt relativ independente unele de altele şi
între 0,83 şi 0,94 pentru scala de separare, între 0,87 şi 0,96 de scalele EMAS‑T referitoare la evaluarea socială. În plus,
pentru scala de auto‑dezvăluire şi între 0,83 şi 0,95 pe scala rezultatele aduc dovezi repetate că bărbaţii şi femeile diferă
de evaluare socială. din perspectiva trăsăturilor măsurate de acest instrument.

II.5.1.2. Fidelitatea test‑retest II.5.2.1. Validitatea de construct şi multidimen-


Un eşantion de 140 de studenţi (27 bărbaţi şi 113 sionalitatea scalelor SAS‑T
femei) a fost recrutat pentru a evalua fidelitatea test‑retest a Pentru a examina multidimensionalitatea scalelor
aspectelor interpersonale ale anxietăţii ca trăsătură. Aceşti SAS‑T şi relaţiile dintre subscalele acestora, au fost
studenţi au completat instrumentele de măsură în două efectuate trei seturi de analize factoriale.
ocazii diferite, separate de un interval de o săptămână. În primul rând, a fost realizată o analiză factorială
Rezultatele sunt prezentate în Tabelul II.8. Coeficienţii de prin metoda componentelor principale cu ajutorul rotaţiei
fidelitate au variat între 0,69 şi 0,77, atestând o relativă varimax asupra răspunsurilor oferite de studenţii din
stabilitate pe termen scurt a acestor instrumente noi. primul studiu pilot. În analize au fost incluse răspunsurile
Coeficienţii alpha obţinuţi pe acest eşantion au luat valori la cinci faţete ale anxietăţii ca trăsătură (anxietatea de
între 0,88 şi 0,93, la Momentul 1, şi între 0,83 şi 0,91, la separare, anxietatea legată de auto‑dezvăluire către familie
Momentul 2. sau prieteni, auto‑dezvăluirea către cunoştinţe, anxietatea
Proprietăţi psihometrice 141

în situaţii de evaluare socială şi anxietatea legată de negativ (i.e. anxios) şi respectiv itemii formulaţi pozitiv
situaţiile ambigue). Analiza factorială a generat o soluţie (i.e. non‑anxios) din subscala care evaluează anxietatea
în şase factori, care a explicat 53,79% din varianţă. Cel atunci când destăinui informaţii despre sine unor membri ai
de‑al cincilea şi cel de‑al şaselea factor au constat în familiei sau unui prieten apropiat. Aceşti factori au explicat
itemi referitori la anxietate în situaţiile de destăinuire de 22,56%, şi respectiv 9,08% din varianţă. Cel de‑al treilea
informaţii personale unor cunoştinţe, care au fost excluse factor este constituit din cei 15 itemi referitori la anxietatea
din forma finală. Primii patru factori sunt prezentaţi în de separare şi a explicat 8,12% din varianţă. Saturaţiile au
Tabelul II.9. Primul factor s‑a constituit din cei 15 itemi variat între 0,41 şi 0,71. Ultimul factor este format din 14
referitori la anxietatea în situaţii de evaluare socială. din cei 15 itemi ai anxietăţii în situaţii de evaluare socială,
Saturaţiile semnificative au variat între 0,43 şi 0,79. iar acest factor a explicat 7,42% din varianţă. În concluzie,
Cel de‑al doilea factor s‑a constituit din cei 15 itemi ai s‑a arătat încă o dată că subscalele au încărcat factori
anxietăţii de separare. Saturaţiile semnificative au variat distincţi, cu menţiunea că itemii referitori la anxietatea
între 0,37 şi 0,74. Cel de‑al treilea factor s‑a constituit din situaţii de auto‑dezvăluire s‑au împărţit în doi factori
din itemii factorului EMAS‑T care măsoară anxietatea în care au reflectat direcţia formulării itemilor. Acest rezultat
situaţii nesigure şi ambigue. Saturaţiile au luat valori între nu a fost văzut ca un neajuns al noilor noastre scale, din
0,40 şi 0,73. Al patrulea factor s‑a constituit din itemii care moment ce şi în cazul scalelor EMAS au fost obţinute
evaluează anxietatea în condiţii de destăinuire de informaţii rezultate similare.
despre sine unor membri ai familiei sau prietenilor. Toţi În cele din urmă, o altă analiză factorială a fost
cei 15 itemi au încărcat semnificativ acest factor, cu valori efectuată pe baza răspunsurilor la itemi date de adulţii din
cuprinse între 0,40 şi 0,85. În ansamblu, această analiză SUA şi Canada din eşantionul nostru folosit la etalonare.
a datelor preliminare a oferit susţinere pentru validitatea Au fost analizate răspunsurile la instrumentele de evaluare
factorială a noului instrument cu factori clar identificabili a anxietăţii de separare ca trăsătură, a anxietăţii legate
şi diferenţiabili, referitori la anxietatea de separare, de destăinuirea de informaţii despre sine familiei sau
anxietatea legată de auto‑dezvăluire şi la anxietatea în prietenilor, a anxietăţii din situaţii de evaluare socială şi a
situaţii de evaluare socială . anxietăţii din situaţii ambigue. Rezultatele sunt prezentate
O a doua analiză factorială a fost realizată asupra în Tabelul II.11. Analiza factorială iniţială a relevat 10
răspunsurilor la itemi furnizate de cei 502 studenţi din factori, care au explicat 67,26% din varianţă. Primul
eşantionul de etalonare. Principalele rezultate ale acestei factor este constituit dintr‑un amestec de itemi din scalele
analize sunt prezentate în Tabelul II.10. Cele trei faţete ale de evaluare socială şi de ambiguitate. Acesta a explicat
trăsăturii incluse în această analiză au constat în faţetele 24,21% din varianţă. Cel de‑al doilea factor este constituit
scalelor SAS‑T. Determinarea numărului de factori pe baza în întregime din cei 15 itemi ai scalei de separare, ale căror
graficului pantei (scree plot) a sugerat că trebuie păstraţi saturaţii au variat între 0,40 şi 0,75. Acest factor a fost
patru factori. Primii doi factori au constat în itemii formulaţi răspunzător pentru 9,75% din varianţă.

Tabelul II.9
Analiza factorială a scalelor de evaluare a anxietăţii ca trăsătură EMAS‑SAS (SAS‑T)
în eşantionul preliminar I

Factorul 1 Factorul 2 Factorul 3 Factorul 4


Itemul Evaluare socială Separare Situaţii ambigue Auto-dezvăluire:
familie sau prieteni
Evaluare socială
Caut experienţe de felul acesta. 0,43 0,01 0,31 0,01
Sunt supărat(ă). 0,57 0,03 -0,02 0,01
Transpir. 0,48 -0,06 -0,17 0,10
Mă simt relaxat(ă). 0,72 0,03 0,14 0,06
Mă simt stânjenit(ă). 0,79 -0,01 0,05 0,01
Aştept cu nerăbdare aceste situaţii. 0,61 0,08 0,31 0,11
Am o stare de agitaţie în stomac. 0,67 0,06 -0,14 0,04
Mă simt confortabil. 0,51 0,05 0,13 -0,06
Mă simt încordat(ă). 0,77 0,01 -0,01 0,02
Îmi face plăcere sa fiu în aceste situaţii. 0,63 0,09 0,29 0,11
Inima îmi bate mai repede. 0,64 0,05 -0,27 0,03
Mă simt în siguranţă. 0,67 0,13 0,26 0,13
Mă simt îngrijorat(ă). 0,52 0,08 -0,21 0,05
Am încredere în mine. 0,55 0,11 0,34 -0,02
Sunt agitat(ă). 0,73 0,08 -0,05 0,10
Tabel continuat pe pagina următoare…
142 EMAS-SAS

Tabelul II.9 (continuare)


Analiza factorială a scalelor de evaluare a anxietăţii ca trăsătură EMAS‑SAS (SAS‑T)
în eşantionul preliminar I
Factorul 1 Factorul 2 Factorul 3 Factorul 4
Itemul Evaluare socială Separare Situaţii ambigue Auto-dezvăluire:
familie sau prieteni
Separare
Caut experienţe de felul acesta. 0,09 0,46 0,17 -0,05
Sunt supărat(ă). 0,06 0,74 -0,10 0,02
Transpir. -0,10 0,40 -0,17 0,07
Mă simt relaxat(ă). 0,07 0,74 -0,06 0,07
Mă simt stânjenit(ă). 0,10 0,69 -0,07 0,12
Aştept cu nerăbdare aceste situaţii. 0,05 0,66 0,12 -0,02
Am o stare de agitaţie în stomac. 0,06 0,57 -0,17 0,10
Mă simt confortabil. 0,01 0,71 0,13 0,05
Mă simt încordat(ă). 0,07 0,66 -0,16 0,07
Îmi face plăcere sa fiu în aceste situaţii. -0,02 0,73 0,12 -0,04
Inima îmi bate mai repede. -0,01 0,51 -0,26 0,18
Mă simt în siguranţă. 0,07 0,73 0,10 0,17
Mă simt îngrijorat(ă). 0,19 0,37 -0,12 -0,08
Am încredere în mine. 0,08 0,66 0,22 0,13
Sunt agitat(ă). 0,08 0,60 -0,15 0,13

Situaţii ambigue
Caut experienţe de felul acesta. 0,15 0,01 0,65 0,06
Sunt supărat(ă). 0,05 0,06 0,52 0,02
Transpir. 0,07 -0,04 0,42 0,08
Mă simt relaxat(ă). 0,13 0,13 0,70 0,06
Mă simt stânjenit(ă). 0,21 0,07 0,58 0,10
Aştept cu nerăbdare aceste situaţii . 0,08 0,04 0,71 0,10
Am o stare de agitaţie în stomac. 0,23 0,17 0,40 0,01
Mă simt confortabil. 0,08 0,09 0,67 0,05
Mă simt încordat(ă). 0,17 0,14 0,61 0,03
Îmi face plăcere sa fiu în aceste situaţii. 0,08 0,12 0,73 0,07
Inima îmi bate mai repede. 0,13 0,09 0,44 -0,01
Mă simt în siguranţă. 0,22 0,18 0,70 0,14
Mă simt îngrijorat(ă). 0,09 0,13 0,41 -0,03
Am încredere în mine. 0,26 0,17 0,61 0,03
Sunt agitat(ă). 0,14 0,16 0,60 0,02

Auto-dezvăluire către familie şi prieteni


Caut experienţe de felul acesta. -0,06 -0,04 0,27 0,74
Sunt supărat(ă). -0,02 0,04 -0,04 0,61
Transpir. 0,01 0,01 -0,12 0,55
Mă simt relaxat(ă). 0,07 0,10 0,13 0,79
Mă simt stânjenit(ă). 0,08 0,04 0,06 0,70
Aştept cu nerăbdare aceste situaţii. -0,03 -0,06 0,27 0,73
Am o stare de agitaţie în stomac. 0,10 0,11 -0,02 0,60
Mă simt confortabil. 0,02 0,06 0,19 0,85
Mă simt încordat(ă). 0,09 0,14 0,01 0,75
Îmi face plăcere sa fiu în aceste situaţii. -0,04 0,01 0,33 0,76
Inima îmi bate mai repede. 0,13 0,15 -0,09 0,58
Mă simt în siguranţă. 0,04 0,12 0,23 0,79
Mă simt îngrijorat(ă). 0,11 0,06 -0,14 0,40
Am încredere în mine. 0,12 0,13 0,24 0,70
Sunt agitat(ă). 0,10 0,12 0,01 0,75

Notă. N = 315 studenţi. Acestea reprezintă rezultatele parţiale ale analizei factoriale prin metoda componentelor principale cu ajutorul rotaţiei varimax.
Scala de auto-dezvăluire către cunoştinţe a fost, de asemenea, inclusă în analiză şi au fost extraşi 6 factori care au explicat 53,79% din varianţă. Scala de
auto-dezvăluire către cunoştinţe s-a divizat în doi factori separaţi, care nu au fost uşor de interpretat. Doar acele subscale care au încărcat un singur factor
sunt incluse în acest tabel. Numerele îngroşate sunt cele a căror saturaţie a fost > 0,35.
Proprietăţi psihometrice 143

Tabelul II.10
Analiza factorială a scalelor de evaluare a anxietăţii ca trăsătură EMAS‑SAS (SAS‑T)
în eşantionul de studenţi

Factorul 1 Factorul 2 Factorul 3 Factorul 4


Itemul Auto-dezvăluireª Auto-dezvăluireª Separare Evaluare socială
(formulare (formulare
negativă) pozitivă)
Caut experienţe de felul acesta. 0,18 0,59 0,44 0,27
Sunt supărat(ă). 0,49 0,25 0,69 0,50
Transpir. 0,55 0,09 0,41 0,57
Mă simt relaxat(ă). 0,26 0,55 0,63 0,66
Mă simt stânjenit(ă). 0,54 0,27 0,71 0,76
Aştept cu nerăbdare aceste situaţii. 0,12 0,71 0,53 0,51
Am o stare de agitaţie în stomac. 0,60 0,09 0,60 0,61
Mă simt confortabil. 0,23 0,55 0,64 0,55
Mă simt încordat(ă). 0,58 0,22 0,68 0,72
Îmi face plăcere sa fiu în aceste situaţii. 0,16 0,72 0,58 0,55
Inima îmi bate mai repede. 0,66 0,06 0,56 0,55
Mă simt în siguranţă. 0,24 0,58 0,68 0,50
Mă simt îngrijorat(ă). 0,55 0,08 0,51 0,60
Am încredere în mine. 0,29 0,56 0,54 0,56
Sunt agitat(ă). 0,60 0,24 0,61 0,75

Valoarea proprie 13,54 5,45 4,87 4,54

Notă. N = 502. Saturaţiile > 0,35 sunt îngroşate. Analiza factorială iniţială a relevat 10 factori care au explicat 65,13% din varianţă, iar metoda scree plot a
indicat o soluţie potenţială compusă din patru factori (prezentată aici).
ª Auto-dezvăluirea către membrii familiei sau către prieteni.

Tabelul II.11
Analiza factorială a tuturor itemilor scalelor EMAS‑SAS
în eşantionul general format din adulţi

Factorul 1 Factorul 2 Factorul 3 Factorul 4


Itemul Evaluare socială/ Separare Auto-dezvăluire Evaluare socială/
Situaţii ambigue Situaţii ambigue
Evaluare socială/Situaţii ambigue
Caut experienţe de felul acesta. 0,09 0,05 -0,03 0,55
Sunt supărat(ă). 0,61 0,11 -0,03 0,12
Transpir. 0,67 0,05 0,07 -0,04
Mă simt relaxat(ă). 0,28 -0,12 0,15 0,33
Mă simt stânjenit(ă). 0,74 0,09 0,08 0,18
Aştept cu nerăbdare aceste situaţii. 0,12 -0,05 0,02 0,67
Am o stare de agitaţie în stomac. 0,65 -0,06 0,16 0,06
Mă simt confortabil. 0,14 -0,06 0,11 0,53
Mă simt încordat(ă). 0,73 -0,02 0,02 0,22
Îmi face plăcere sa fiu în aceste situaţii. 0,17 -0,14 0,01 0,73
Inima îmi bate mai repede. 0,74 -0,02 0,14 -0,04
Mă simt în siguranţă. 0,29 -0,02 0,06 0,56
Mă simt îngrijorat(ă). 0,72 -0,04 0,11 0,17
Am încredere în mine. 0,22 -0,06 0,07 0,54
Sunt agitat(ă). 0,76 0,02 0,11 0,16
Tabel continuat pe pagina următoare…
144 EMAS-SAS

Tabelul II.11 (continuare)


Analiza factorială a tuturor itemilor scalelor EMAS‑SAS
în eşantionul general format din adulţi
Factorul 1 Factorul 2 Factorul 3 Factorul 4
Itemul Evaluare socială/ Separare Auto-dezvăluire Evaluare socială/
Situaţii ambigue Situaţii ambigue
Separare
Caut experienţe de felul acesta. -0,29 0,40 0,10 0,28
Sunt supărat(ă). 0,15 0,72 0,08 0,05
Transpir. 0,25 0,61 0,01 -0,09
Mă simt relaxat(ă). -0,08 0,62 0,11 0,30
Mă simt stânjenit(ă). 0,22 0,68 0,03 0,05
Aştept cu nerăbdare aceste situaţii. -0,32 0,44 0,20 0,33
Am o stare de agitaţie în stomac. 0,28 0,67 0,03 -0,12
Mă simt confortabil. -0,14 0,57 0,19 0,33
Mă simt încordat(ă). 0,21 0,73 0,07 -0,03
Îmi face plăcere sa fiu în aceste situaţii. -0,27 0,49 0,19 0,33
Inima îmi bate mai repede. 0,26 0,69 0,13 -0,12
Mă simt în siguranţă. -0,09 0,56 0,16 0,42
Mă simt îngrijorat(ă). 0,22 0,65 0,10 0,05
Am încredere în mine. -0,02 0,56 0,11 0,37
Sunt agitat(ă). 0,29 0,75 0,07 0,02

Auto-dezvăluire
Caut experienţe de felul acesta. -0,16 -0,06 0,66 0,18
Sunt supărat(ă). 0,25 0,20 0,64 -0,02
Transpir. 0,35 0,31 0,40 -0,08
Mă simt relaxat(ă). 0,08 0,06 0,71 0,21
Mă simt stânjenit(ă). 0,34 0,17 0,71 -0,01
Aştept cu nerăbdare aceste situaţii. -0,14 -0,03 0,75 0,17
Am o stare de agitaţie în stomac. 0,38 0,30 0,55 -0,03
Mă simt confortabil. 0,01 0,03 0,73 0,22
Mă simt încordat(ă). 0,37 0,20 0,65 -0,04
Îmi face plăcere sa fiu în aceste situaţii. -0,07 -0,04 0,73 0,19
Inima îmi bate mai repede. 0,46 0,33 0,53 -0,13
Mă simt în siguranţă. 0,05 0,07 0,74 0,20
Mă simt îngrijorat(ă). 0,34 0,29 0,60 -0,06
Am încredere în mine. 0,08 0,06 0,64 0,29
Sunt agitat(ă). 0,37 0,25 0,69 0,07

Evaluare socială/ Situaţii ambigue


Caut experienţe de felul acesta. -0,04 0,14 0,09 0,63
Sunt supărat(ă). 0,42 0,41 0,08 0,26
Transpir. 0,51 0,29 0,04 0,11
Mă simt relaxat(ă). 0,17 0,17 0,15 0,60
Mă simt stânjenit(ă). 0,47 0,30 0,13 0,29
Aştept cu nerăbdare aceste situaţii. -0,03 0,18 0,10 0,69
Am o stare de agitaţie în stomac. 0,54 0,39 0,17 0,07
Mă simt confortabil. 0,18 0,21 0,13 0,65
Mă simt încordat(ă). 0,52 0,32 0,15 0,23
Îmi face plăcere sa fiu în aceste situaţii. -0,02 0,15 0,07 0,67
Inima îmi bate mai repede. 0,58 0,30 0,09 -0,02
Mă simt în siguranţă. 0,12 0,22 0,14 0,61
Mă simt îngrijorat(ă). 0,46 0,30 0,15 0,21
Am încredere în mine. 0,14 0,19 0,14 0,61
Sunt agitat(ă). 0,49 0,39 0,17 0,19

Valoarea proprie 14,52 5,85 4,3 4,50

Notă. N = 328. Analiza iniţială prin metoda componentelor principale cu ajutorul rotaţiei varimax a relevat 10 factori cu valori proprii mai mari de 1 şi care
au explicat 67,26% din varianţă. Metoda scree plot a indicat o soluţie în patru factori. Această soluţie a explicat 49,18% din varianţă. Numerele îngroşate
sunt cele a căror saturaţie a fost > 0,40.
Proprietăţi psihometrice 145

Tablelul II.12
Intercorelaţiile dintre sub-scalele EMAS-SAS în eşantionul preliminar II

Scala 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

1. EMAS-T-ESa - 0,27** 0,48** 0,24* 0,17* 0,13* 0,13* 0,11 0,34** 0,42** 0,31** 0,12* 0,17* 0,20* -0,33* -0,44** 0,39** 0,50** -0,09
2. SAS-T Separare - 0,36** 0,24** 0,36** 0,25** 0,26** 0,21** 0,25** 0,24** 0,23** 0,10 0,18** 0,20** -0,21** -0,22** 0,39** 0,20** -0,11*
3. EMAS-T Ambiguitate - 0,43** 0,21** 0,15** 0,17** 0,10 0,35** 0,40** 0,29** 0,16** 0,15** 0,13* -0,28** -0,43** 0,34** 0,47** -0,14*
4. SAS-T-ADFb - - 0,18 0,21* 0,12 0,31** 0,22* 0,22* 0,14 -0,04 0,15 0,15 -0,18* 0,23* 0,12 -0,14
5. SAS-T-ADPc - 0,07 0,05 0,08 0,03 0,14 0,32** 0,17** 0,03 0,27** -0,19* -0,16** 0,19* 0,11 -0,08
6. EMAS-S - 0,92** 0,93** 0,39** 0,25** 0,18** 0,13** 0,27** 0,19** -0,15** -0,23** 0,35** 0,23** -0,11
7. EMAS-S Emoţional- - 0,71** 0,35** 0,24** 0,19** 0,13* 0,23** 0,19** -0,15** -0,19** 0,33** 0,23** -0,11
fiziologic
8. EMAS-S Cognitiv - 0,37** 0,22** 0,15** 0,11* 0,27** 0,17** -0,13* -0,24** 0,32** 0,20** -0,17**
9. Depresia ca stare - 0,68** 0,33** 0,21** 0,23** 0,19** -0,40** -0,57** 0,43** 0,41** -0,19**
10. Depresia ca trăsătură - 0,44** 0,30** 0,22** 0,29** -0,51** -0,66** 0,47** 0,42** -0,23**
11. Scala de evaluare a - 0,40** 0,33** 0,42** -0,45** -0,47** 0,44** 0,41** -0,29**
ascunderii informaţiilor
despre sine
12. PSPSd - 0,10 0,37** -0,37** -0,29** 0,24** 0,17** -0,07
13. ASIe Ataşament preocupat - 0,31** -0,31** -0,29** 0,52** 0,29** -0,29**
14. ASI Ataşament insecurizant - -0,56** -0,21** 0,33** 0,17** 0,17**
15. ASI Ataşament securizant - 0,48** -0,50** -0,42** 0,13*
16. Scala Rosenberg a stimei - -0,54** -0,55** 0,21**
de sine
17. ISSf Anxietatea de separare - 0,63** -0,22**
18. ISS Conştientizarea - -0,15**
relaţiilor interpersonale
19. BIDRg Dezirabilitate -
socială

Legendă. N = 322 studenţi. Intercorelaţia scalelor SAS-T-ADF şi SAS-T-ADP este nesemnificativă.


a
ES = Evaluare Socială. bADF = Autodezvăluire faţă de familie. cADP = Autodezvăluire faţă de prieteni. dScala de auto-evaluare a perfecţionismului.
e
Inventarul stilurilor de ataşament. fScala sensibilităţii interpersonale. gInventarul echilibrat al răspunsurilor dezirabile (varianta redusă).
*p < 0,05. **p < 0,01

Cel de‑al treilea factor este format din cei 15 itemi ai etalonare şi în Tabelul II.14 pentru eşantionul de etalonare
scalei de anxietate legată de auto‑dezvăluire. Acest factor format din adulţi. Intercorelaţiile dintre scalele SAS‑T
a explicat 7,72% din varianţă, iar saturaţiile au luat valori sunt prezentate în Tabelul II.15 pentru eşantioanele
între 0,40 şi 0,75. Ultimul factor este un factor combinat clinice. Rezultatele au indicat faptul că intercorelaţiile
care s‑a format din majoritatea itemilor care au rămas din în cazul taţilor din eşantionul postpartum au variat între
scalele de evaluare socială şi de ambiguitate. Acesta a 0,13 şi 0,41, în timp ce intercorelaţiile în cazul mamelor
explicat 7,50% din varianţă. au luat valori între 0,31 şi 0,36. Intercorelaţiile pentru
Pentru a clarifica în continuare pattern‑ul relaţiilor întreg eşantionul psihiatric au variat între 0,31 şi 0,47. Cu
dintre scorurile la SAS‑T, au fost calculate intercorelaţiile toate că pattern‑ul rezultatelor este similar pentru toate
dintre scalele SAS‑T şi instrumentele originale EMAS eşantioanele, diferenţele observate între mamele şi taţii
administrate fiecărui eşantion. Rezultatele sunt prezentate din eşantionul postpartum vin, în continuare, în sprijinul
în Tabelul II.13 pentru eşantionul de studenţi utilizat la

Tabelul II.13
Intercorelaţiile dintre scalele EMAS şi scalele EMAS‑SAS
pe eşantionul de studenţi

Scala 1 2 3 4 5
1. SAS-T Evaluare Socialăª - 0,23** 0,28*** 0,22*** 0,27***
2. SAS-T Separare -0,06 - 0,38*** 0,31*** 0,11
3. SAS-T Auto-dezvăluire către familie 0,13* 0,31** - 0,59*** 0,06
4. SAS-T Auto-dezvăluire către prieteni 0,17** 0,19** 0,59*** - 0,21***
5. EMAS-Stare (EMAS-S) 0,15* 0,22*** 0,18** 0,15* -
Notă. Rezultatele pentru bărbaţi (N = 251) se găsesc deasupra liniei diagonale punctate; rezultatele pentru femei sub diagonală. (În tabel, linia diagonală
punctată ar trebui să fie în locul liniuţelor, de la stânga sus spre dreapta jos.)
ª Această subscală a fost reprodusă după scalele EMAS originale.
*p < 0,05. **p < 0,01. ***p < 0,001.
146 EMAS-SAS

Tabelul II.14
Corelaţiile dintre scalele EMAS, EMAS‑SAS, Indexul sensibilităţii la anxietate şi Chestionarul Penn State de evaluare
a îngrijorării în eşantionul general format din adulţi

Scalele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1. EMAS-SAS Trăsătură (SAS-T) Evaluare - 0,22** 0,46** 0,30** 0,33* 0,17* 0,14 0,17 0,30** 0,38**
socialăª
2. SAS-T Separare 0,30** - 0,48** 0,30** 0,47** 0,20** 0,19** 0,20** 0,39** 0,37**
3. EMAS Trăsătură (EMAS-T) Situaţii ambigue 0,45** 0,39** - 0,47** 0,23 0,18* 0,13 0,20** 0,47** 0,43**
4. SAS-T Autodezvăluire către familie b 0,49** 0,44** 0,48** - - 0,16 0,09 0,20 0,37** 0,28*
5. SAS-T Auto-dezvăluire către prieteni c 0,44** 0,39** 0,77** - - -0,05 -0,01 -0,09 0,34* 0,08
6. EMAS Stare (EMAS-S) 0,39** 0,29** 0,39** 0,40** 0,44** - 0,95** 0,96** 0,35** 0,26**
7. EMAS-S Emoţional-fiziologic 0,37** 0,26** 0,37** 0,38** 0,43** 0,94** - 0,82** 0,31** 0,25**
8. EMAS-S Cognitiv 0,37** 0,29** 0,36** 0,39** 0,43** 0,95** 0,80** - 0,35** 0,24**
9. Indexul sensibilităţii la anxietate 0,36** 0,40** 0,37** 0,36** 0,42** 0,46** 0,37** 0,48** - 0,52**
10. Chestionarul Penn State de evaluare a 0,46** 0,22** 0,34* 0,34* 0,34* 0,40** 0,35** 0,41** 0,43** -
îngrijorării
Notă. Rezultatele pentru femei (n= 178) se găsesc deasupra liniei diagonale punctate; rezultatele pentru bărbaţi (n = 150), sub diagonală. (În tabel, linia
diagonală punctată ar trebui să fie în locul liniuţelor, de la stânga sus spre dreapta jos.) Intercorelaţia dintre SAS-T Autodezvăluire către familie şi SAS-T
Auto-dezvăluire către prieteni este nesemnificativă.
ªAceastă subscală a fost reprodusă după scalele EMAS originale.
b
n = 58 bărbaţi, 83 femei.
c
n = 47 bărbaţi, 52 femei.
*p < 0,05. **p < 0,01. ***p < 0,001.

ideii că bărbaţii şi femeile răspund diferit la itemii scalelor asemenea, cu anxietatea legată de auto‑dezvăluire către
EMAS‑SAS. membrii familiei, în cazul femeilor (r = 0,28, p < 0,05)
şi în cazul bărbaţilor (r = 0,34, p < 0,05). Scala PSWQ
II.5.2.2. Validitatea concurentă corelează cu anxietatea legată de auto‑dezvăluirea către
Validitatea noilor noastre scale a fost evaluată în fiecare prieteni, în cazul bărbaţilor (r = 0,34, p < 0,05), dar nu şi în
eşantion, prin administrarea altor instrumente care, teoretic, cazul femeilor (r = 0,08, ns). Acest rezultat sugerează din
ar trebui să coreleze cu acestea. Relaţiile dintre scalele nou că bărbaţii şi femeile diferă în privinţa caracteristicilor
SAS‑T şi alte scale de anxietate au fost evaluate în cadrul măsurate de scalele EMAS‑SAS.
mai multor eşantioane. Rezultatele obţinute pe eşantionul De asemenea, au fost calculate corelaţiile între noul
de adulţi folosit la etalonare au arătat că îngrijorarea nostru instrument şi scorurile la Indexul sensibilităţii la
patologică, aşa cum a fost evaluată cu Chestionarul anxietate (Anxiety Sensitivity Index), care măsoară frica de
Penn State de evaluare a îngrijorării (Penn State Worry frică. Aceste rezultate obţinute pe eşantionul de etalonare
Questionnaire – PSWQ), corelează cu anxietatea de au arătat că, la femei, sensibilitatea la anxietate a corelat
separare în cazul femeilor (r = 0,37, p < 0,01) şi în cazul semnificativ cu anxietatea de separare (r = 0,39, p < 0,01),
bărbaţilor (r = 0,22, p < 0,01). Scala PSWQ corelează, de cu anxietatea legată de destăinuirea de informaţii despre
Tabelul II.15
Corelaţiile dintre scalele de evaluare a anxietăţii ca trăsătură EMAS‑SAS (SAS‑T)
în eşantionul psihiatric şi în cel postpartum

Scala SAS-T Separare Auto-dezvăluire Evaluare socialăª

Eşantionul postpartumb
Separare - 0,41** 0,22*
Auto-dezvăluire 0,36** - 0,13
Evaluare socială 0,31** 0,36** -
Eşantionul psihiatricc
Separare -
Auto-dezvăluire 0,32* -
Evaluare socială 0,31* 0,47** -

ª Această subscală a fost reprodusă după scalele EMAS originale. b Rezultatele pentru taţi (n = 91) sunt trecute deasupra
liniei diagonale punctate; rezultatele pentru mame (n = 94) se găsesc sub această linie. c Pe baza unui număr de subiecţi
care variază între 54 şi 63.
*p < 0,05. **p < 0,01.
Proprietăţi psihometrice 147

Tabelul II.16
Corelaţiile dintre scalele de distres şi scalele de evaluare a anxietăţii ca trăsătură EMAS‑SAS (SAS‑T)
în eşantionul psihiatric

Scala Scala SAS-T


Separare Auto-dezvăluire Evaluare socialăª
Scala Beck de anxietate
Total 0,52** 0,33* 0,21
Bărbaţi 0,21 0,30 0,27
Femei 0,76** 0,36 0,13

Scala Beck de depresie


Total 0,48** 0,48** 0,18
Bărbaţi 0,26 0,49** 0,38*
Femei 0,63** 0,51** 0,35*
EMAS Stare
Total 0,50** 0,62** 0,37**
Bărbaţi 0,48** 0,62** 0,24
Femei 0,50** 0,66** 0,12

ª Subscala de evaluare socială a fost reprodusă după scalele EMAS originale.


*p < 0,05. **p < 0,01.

Tabelul II.17
Corelaţiile dintre scalele de anxietate şi scalele de evaluare a anxietăţii ca trăsătură EMAS‑SAS (SAS‑T)
în eşantionul postpartum

Scala de anxietate Scala SAS-T


Separare Auto-dezvăluire Evaluare socialăª
Îngrijorare faţă de locul de muncă
Taţi -0,14 -0,10 -0,08
Mame -0,10 -0,10 0,11
Anxietate maternă/paternă de separare
Taţi 0,29** 0,17 0,16
Mame 0,23** 0,14 0,33*
Efecte percepute asupra copilului mic
Taţi 0,19 0,15 -0,09
Mame 0,32** 0,16 -0,03
Anxietate de separare
Taţi 0,54** 0,34** 0,14
Mame 0,51** 0,36** 0,21*
Anxietate socială
Taţi 0,45** 0,43** 0,41**
Mame 0,34** 0,46** 0,49**

ª Subscala de evaluare socială a fost reprodusă după scalele EMAS originale.


*p < 0,05. **p < 0,01.
148 EMAS-SAS

sine unui membru al familiei (r = 0,37, p < 0,01) şi cu eşantionul total a corelat cu depresia ca stare (r = 0,25, p <
anxietatea legată de destăinuirea de informaţii despre sine 0,01) şi cu depresia ca trăsătură (r = 0,20, p < 0,01) aşa cum
unui prieten (r = 0,34, p< 0,05). a fost evaluată de Spielberger et al. (1996). În mod similar,
Corelaţiile dintre noile noastre scale şi scalele anxietatea legată de auto‑dezvăluire a corelat cu depresia
de anxietate au fost, de asemenea, evaluate în cazul ca stare (r = 0,17, p < 0,01) şi cu depresia ca trăsătură (r
eşantionului format din pacienţi cu diagnostic psihiatric = 0,22, p < 0,01). În cele din urmă, anxietatea legată de
trataţi ambulatoriu (vezi Tabelul II.16). Rezultatele obţinute evaluare socială a corelat, de asemenea, cu depresia ca
pe întregul eşantion au arătat că scorurile la Inventarul stare (r = 0,37, p < 0,01) şi ca trăsătură (r = 0,32, p < 0,01).
Beck de anxietate (Beck Anxiety Inventory – BAI) au Corelaţiile cu alte scale de evaluare a
corelat cu anxietatea de separare (r = 0,52, p < 0,01) şi cu non‑dezvăluirii. Relaţiile dintre faţetele anxietăţii ca
anxietatea legată de destăinuirea de informaţii despre sine trăsătură şi instrumentele de măsură a non‑dezvăluirii au
unui membru al familiei sau prietenilor (r = 0,33, p < 0,05). fost evaluate cu ajutorul a două eşantioane. În eşantionul
Analizele separate în funcţie de gen au arătat că singura nostru preliminar de studenţi, participanţii au completat
corelaţie semnificativă a fost identificată între BAI şi Scala de evaluare a evitării dezvăluirii de informaţii
anxietatea de separare la femei (r = 0,76, p < 0,01), în parte despre propria persoană (Self‑concealment Scale), în plus
datorită dimensiunilor relativ reduse ale subeşantioanelor faţă de scalele de evaluare a faţetelor anxietăţii ca trăsătură.
formate din bărbaţi şi femei. De asemenea, rezultatele După cum ne‑am aşteptat, analizele datelor din eşantionul
au arătat că, pentru eşantionul total, anxietatea ca stare, total au indicat că ascunderea informaţiilor despre sine
aşa cum a fost măsurată de scalele EMAS, a corelat cu corelează cu anxietatea legată de destăinuirea de informaţii
anxietatea de separare (r = 0,5, p < 0,01) şi cu anxietatea despre sine unui membru al familiei sau unui prieten (r =
legată de auto‑dezvăluire (r = 0,62, p < 0,01), măsurată 0,3. p < 0,01), cu anxietatea în situaţii de evaluare socială (r
cu ajutorul scalei EMAS‑SAS. De asemenea, au fost = 0,28. p < 0,01) şi, într‑o mai mică măsură, cu anxietatea
identificate corelaţii semnificative pentru bărbaţi şi femei, de separare (r = 0,2. p < 0,01).
când aceste două faţete ale anxietăţii ca trăsătură au fost Participanţii din eşantionul postpartum au completat
corelate cu anxietatea de separare şi cu anxietatea legată nişte scale, printre care şi Scala de auto‑evaluare a
de auto‑dezvăluire, coeficienţii de corelaţie r variind între perfecţionismului (Perfectionsim Self‑Presentation Scale)
0,48 şi 0,62. cu cele trei subscale care evaluează nevoia de a părea
Au fost, totodată, calculate corelaţiile dintre scalele perfect, nevoia de a evita să pari imperfect şi lipsa dorinţei
SAS‑T şi alte instrumente de măsură a anxietăţii de separare de a dezvălui altora propriile imperfecţiuni. Rezultatele
şi a anxietăţii sociale, care au fost administrate eşantionului obţinute în cazul bărbaţilor şi al femeilor sunt prezentate
postpartum. Rezultatele sunt prezentate în Tabelul II.17. în Tabelul II.18. Cel mai pertinent factor pentru scopurile
Corelaţiile au fost calculate între scalele SAS‑T şi scalele noastre implică nedezvăluirea imperfecţiunilor. Se poate
formate din cinci itemi care evaluează anxietatea de observa că, la femei, acest factor a corelat cu anxietatea
separare şi anxietatea socială. Se poate observa că această legată de auto‑dezvăluire (r = 0,37, p < 0,01), cu anxietatea
scurtă scală de anxietate socială a corelat în mod similar cu de separare (r = 0,28, p < 0,01) şi cu anxietatea în
toate scalele SAS‑T, atât în cazul mamelor, cât şi al taţilor. situaţii de evaluare socială (r = 0,32, p < 0,01). În cazul
În mod asemănător, scala de anxietate de separare a corelat bărbaţilor, factorul nedezvăluirea imperfecţiunilor a
cu toate scalele SAS‑T, dar totuşi au fost identificate unele corelat cu anxietatea de separare (r = 0,27, p < 0,01), dar
dovezi în sprijinul validităţii de discriminare, constând în nu a corelat semnificativ cu celelalte aspecte ale anxietăţii
aceea că cele mai puternice corelaţii implică scalele de sociale, ilustrând, aşadar, potenţiala utilitate a realizării
anxietate de separare. Această scurtă scală de anxietate de unor analize separate pentru bărbaţi şi pentru femei. De
separare a corelat cu scalele SAS‑T referitoare la anxietatea asemenea, în tabel se poate observa că anxietatea legată de
de separare în cazul mamelor (r = 0,51, p < 0,01) şi în cazul auto‑dezvăluire a corelat, atât în cazul bărbaţilor, cât şi în
taţilor (r = 0,54, p < 0,01). cazul femeilor, cu nevoia de a părea perfect şi cu nevoia de
De asemenea, au fost calculate corelaţiile dintre noile a evita să pari imperfect. În plus, anxietatea de separare a
scale şi diferite subscale ale Scalei de anxietate maternă/ mamelor şi a taţilor a corelat cu nevoia de a părea perfect.
paternă de separare (Maternal/Paternal Separation Corelaţiile cu scalele de evaluare a dorului de casă.
Anxiety Scale). Şi aceste rezultate sunt prezentate în Tabelul Relaţiile dintre faţetele legate de trăsătură ale anxietăţii
II.17. Scorurile la Scala de anxietate maternă/paternă de sociale şi instrumentele de măsură a dorului de casă la
separare au corelat semnificativ cu noua noastră scală de studenţii la nivel de universitate, au fost evaluate cu
evaluare a anxietăţii de separare ca trăsătură, atât în cazul ajutorul eşantionului normativ format din studenţi. După
mamelor, cât şi al taţilor, dar scala nu a corelat semnificativ cum ne‑am aşteptat, rezultatele obţinute în eşantionul total
cu anxietatea legată de auto‑dezvăluire. au arătat că anxietatea de separare ca trăsătură s‑a asociat
Corelaţiile cu scalele de depresie. Au fost calculate, cu dorul de casă, aşa cum a fost evaluat cu Inventarul
de asemenea, corelaţiile dintre faţetele anxietăţii ca Dundee de relocare (Dundee Relocation Inventory) (r =
trăsătură şi scalele de depresie în cadrul a două eşantioane. 0,27, p < 0,01) şi cu Chestionarul de evaluare a dorului de
În eşantionul preliminar, anxietatea de separare din casă (Homesickness Questionnaire) (r = 0,27, p < 0,01).
Proprietăţi psihometrice 149

Tabelul II.18
Corelaţiile dintre scalele de personalitate şi scalele de evaluare a anxietăţii ca trăsătură EMAS‑SAS (SAS‑T)
în eşantionul postpartum

Scala de personalitate Scala SAS-T


Separare Auto-dezvăluire Evaluare socialăª
CISS Distragere
Taţi 0,18 0,09 0,22*
Mame 0,10 0,16 0,12
CISS Orientare pe emoţii
Taţi 0,32** 0,20 0,33**
Mame 0,22* 0,27** 0,28**
CISS Diversiune socială
Taţi 0,13 -0,11 0,08
Mame -0,03 -0,23* -0,17
CISS Orientare pe sarcină
b

Taţi -0,08 -0,04 -0,27**


Mame 0,05 -0,05 -0,13
DEQ Dependenţă
Taţi 0,33** 0,31** 0,26*
Mame 0,38** 0,20 0,28**
DEQ c Auto-critică
Taţi 0,13 0,10 0,27*
Mame -0,01 0,21* 0,30**
PSPS Evitarea imperfecţiunii
Taţi 0,38** 0,23* 0,32**
Mame 0,18 0,35** 0,35**
PSPSd Nevoia de a părea perfect
Taţi 0,40** 0,21* 0,14
Mame 0,21* 0,21* 0,23*
PSPS Non-dezvăluirea imperfecţiunilor
Taţi 0,27** 0,13 0,15
Mame 0,28** 0,37** 0,32**

ª Subscala de evaluare socială a fost reprodusă după scalele EMAS originale.


b
Coping Inventory for Stressful Situations (Inventarul de evaluare a mecanismelor de coping la situaţiile stresante).
c
Depressive Experience Questionnaire (Chestionarul experienţelor depresive).
d
Perfectionism Self-Presentation Scale (Scala de auto-evaluare a perfecţionismului)
*p < 0,05. **p < 0,01.

Corelaţiile cu alte măsurători relevante. Relaţiile taţilor, coping‑ul orientat pe emoţii a corelat cu anxietatea
dintre faţetele anxietăţii sociale ca trăsătură şi alte de separare (r = 0,32, p < 0,01) şi cu anxietatea în
instrumente de măsurare a personalităţii sunt prezentate situaţii de evaluare socială (r = 0,33, p < 0,01). Relaţia
în Tabelul II.18, care are la bază datele obţinute pe dintre coping‑ul orientat pe emoţii şi anxietatea legată
eşantionul postpartum. Cercetările anterioare în domeniul de auto‑dezvăluire a fost evidentă, dar nu a atins pragul
coping‑ului au sugerat că indivizii cu niveluri mai ridicate convenţional de semnificaţie statistică.
ale strategiilor de coping orientate pe emoţii şi orientate Participanţii din eşantionul postpartum au completat,
spre evitare şi cu niveluri scăzute ale strategiilor de coping de asemenea, subscalele Chestionarului trăirilor depresive
orientate pe sarcină descriu niveluri mai crescute ale (Depressive Experience Questionnaire ‑ DEQ), care
distresului (Endler & Parker, 1999). În cadrul eşantionului evaluează nivelul auto‑criticii şi dependenţa. Într‑un studiu
postpartum au fost evaluate atât strategiile de coping, anterior, la care au participat proaspeţi părinţi, Hock şi
cât şi anxietatea ca trăsătură. În conformitate cu studiile Lutz (1998) au arătat că anxietatea maternă de separare a
anterioare, coping‑ul orientat pe emoţii a corelat cu diferite corelat atât cu nivelul auto‑criticii, cât şi cu dependenţa.
dimensiuni ale anxietăţii ca trăsătură. În cazul proaspetelor În eşantionul nostru, anxietatea de separare a corelat cu
mămici, coping‑ul orientat pe emoţii a corelat cu anxietatea dependenţa atât în cazul mamelor (r = 0,38, p < 0,01), cât şi
de separare (r = 0,22, p < 0,05), cu anxietatea legată de în cazul taţilor (r = 0,33, p < 0,01), în timp ce auto‑critica nu
auto‑dezvăluire (r = 0,27, p < 0,01) şi cu anxietatea în a corelat cu anxietatea de separare. Examinarea Tabelului
situaţii de evaluare socială (r = 0,28, p < 0,01). În cazul II.18 arată că pattern‑ul rezultatelor a variat în funcţie
150 EMAS-SAS

de dimensiunea anxietăţii sociale ca trăsătură luată în poate constitui o ţintă a demersurilor terapeutice create în
discuţie. Atât la mame, cât şi la taţi, anxietatea în situaţii de scopul îmbunătăţirii funcţionării maritale (Waring, 1987).
evaluare socială a corelat cu auto‑critica şi cu dependenţa;
anxietatea legată de auto‑dezvăluire a mamelor a corelat II.5.4.2. Aplicaţii clinice
cu auto‑critica (r = 0,21, p < 0,05), în timp ce anxietatea Un alt scop important al cercetărilor viitoare este de a
legată de auto‑dezvăluire a taţilor a corelat cu dependenţa examina scorurile la subscalele SAS‑T obţinute de persoane
(r = 0,31, p < 0,01). cu diferite diagnostice. Indivizii cu anumite diagnostice
ar trebui să aibă scoruri mai mari la una sau mai multe
II.5.3. Distorsiunea datorată dezirabilităţii subscale. De exemplu, în conformitate cu rezultatele
sociale noastre, conform cărora dependenţa ca trăsătură şi
anxietatea de separare ca trăsătură corelează pozitiv, ne‑am
Măsura în care noile noastre scale sunt contaminate putea aştepta ca indivizii cu tulburare de personalitate
de distorsiunea dezirabilităţii sociale a fost investigată dependentă să înregistreze scoruri mai mari la subscala de
prin administrarea subscalei referitoare la managementul separare.
impresiei din Inventarul de evaluare a răspunsurilor Un alt scop important este acela de a examina
dezirabile (Balanced Inventory of Desirable Responding ‑ relaţia dintre scalele SAS‑T şi instrumentele de evaluare
BIDR) celui de‑al doilea eşantion pilot format din studenţi. a progresului terapeutic la indivizii care beneficiază de
Analizele scalei de management al impresiei au arătat că, diverse forme de tratament. Anticipăm că scorurile mari la
în general, a existat puţină suprapunere între aceasta şi instrumentele de măsură ale anxietăţii ca trăsătură legate
scalele EMAS. În mod specific, la bărbaţi, managementul de auto‑dezvăluire se vor asocia cu mai puţine destăinuri
impresiei nu a corelat semnificativ cu evaluarea socială şi cu tendinţa de a se baza pe destăinuri mai puţin intime şi
sau cu anxietatea de separare, dar s‑a obţinut o corelaţie personale, atunci când sunt solicitate. În general, nivelurile
negativă între managementul impresiei şi anxietatea legată crescute ale anxietăţii din situaţiile de auto‑dezvăluire
de auto‑dezvăluire (r = ‑0,18, p < 0,05). În cazul femeilor, ar trebui să se asocieze cu un progres relativ scăzut, iar
s‑a obţinut o corelaţie negativă între managementul anxietatea de separare ca trăsătură ar trebui să se asocieze
impresiei şi anxietatea în situaţii de evaluare socială (r = cu dificultăţi în încheierea tratamentului, odată ce s‑a
‑0,24, p < 0,01). Între managementul impresiei şi scalele format o legătură de ataşament puternic cu terapeutul sau
de măsură a anxietăţii de separare (r = ‑0,15, p < 0,05) medicul.
şi a auto‑dezvăluirii (r = ‑0,14, p < 0,05) au fost obţinute
corelaţii mai mici. Astfel, cu toate că aceste aspecte necesită II.5.4.3. Profilurile respondenţilor
investigaţii ulterioare, nu pare să existe dovezi clare care să O caracteristică semnificativă a noilor scale este aceea
demonstreze existenţa distorsiunii răspunsurilor datorate că ele pot fi combinate cu scalele EMAS pentru a examina
dezirabilităţii sociale. profilul individual al scorurilor la anxietatea ca trăsătură
şi la cele şapte dimensiuni ale acesteia. Considerăm că
II.5.4. Direcţii viitoare de cercetare în este important să evaluăm scorurile la toate dimensiunile
identificate ale anxietăţii ca trăsătură, pentru a înţelege
investigarea validităţii
mai bine complexitatea structurii de personalitate a unui
individ. Este probabil ca indivizii care suferă, de exemplu,
II.5.4.1. Funcţionarea interpersonală de o tulburare de anxietate generalizată, să înregistreze
O direcţie importantă pentru studiile viitoare constă creşteri la nivelul mai multor subscale şi este important
în examinarea rolului pe care subscalele SAS‑T îl joacă să identificăm aceşti indivizi care prezintă un pattern mai
în adaptarea interpersonală. Relativ puţine cercetări au circumscris al creşterilor înregistrate la scalele de evaluare
examinat rolul anxietăţii de separare în funcţionarea a anxietăţii ca trăsătură. Din păcate, în prezent, cercetările
interpersonală, dar numeroase studii au arătat că noastre nu s‑au concentrat asupra utilizării profilurilor
auto‑dezvăluirea reprezintă o parte importantă a procesului în diagnosticare şi este evident faptul că cercetările care
de comunicare şi că nivelul scăzut al auto‑dezvăluirii este un să testeze validitatea şi utilitatea predictivă a profilelor
factor care contribuie la o adaptare precară la viaţa maritală respondeţilor sunt esenţiale.
şi afectează negativ intimitatea conjugală (Hendrick,
1981; Waring & Chelune, 1983). Prin extensie, ar trebui
II.5.4.4. Consecinţele asupra sănătăţii şi tulburările
ca indivizii cu niveluri crescute ale anxietăţii ca trăsătură
legate de auto‑dezvăluire să aibă relaţii problematice, legate de stres
cărora să le lipsească intimitatea specifică indivizilor cu Un alt domeniu important pentru cercetările viitoare
niveluri scăzute ale anxietăţii legate de auto‑dezvăluire. este reprezentat de examinarea modului în care noile
Dacă lucrurile stau aşa, noile noastre instrumente ar putea dimensiuni ale anxietăţii ca trăsătură se relaţionează cu
fi utile terapeuţilor şi consilierilor care tratează probleme nivelurile stresului şi cu efectele negative asupra sănătăţii.
de cuplu, care caută să identifice factorii subiacenţi O linie de studiu impresionantă adoptată de Pennebaker
distresului marital. Un nivel adecvat al auto‑dezvăluirii şi colaboratorii săi (Pennebaker, 1989; Pennebaker &
Proprietăţi psihometrice 151

Beall, 1986; Pennebaker, Hughes & O´Heeron, 1987; II.5.4.5. Testarea modelului interacţionist
Pennebaker, Kiecolt‑Glaser & Glaser, 1988) a arătat că Noile scale de evaluarea a anxietăţii ca trăsătură
abilitatea de a se angaja în auto‑dezvăluiri este un factor trebuie evaluate şi dintr‑o perspectivă interacţionistă.
care protejează indivizii de probleme de sănătate. Un studiu Teoretic, indivizii cu niveluri ridicate ale anxietăţii de
recent realizat de Forbes şi Roger (1999) a arătat că teama separare ca trăsătură, care experienţiază sau urmează să
de auto‑dezvăluire a prezis un nivel mai precar al stării de experienţieze o separare de o persoană semnificativă, ar
sănătate a femeilor. Ne‑am aştepta ca nivelurile crescute trebui să înregistreze niveluri crescute ale anxietăţii ca
ale anxietăţii ca trăsătură legate de auto‑dezvăluire să se stare. În mod similar, nivelurile anxietăţii ca stare ar trebui
asocieze direct cu problemele de sănătate şi să prezinte o să fie ridicate în cazul indivizilor cu niveluri crescute ale
asociere indirectă, în măsura în care această dimensiune anxietăţii ca trăsătură legate de auto‑dezvăluire, care se
a anxietăţii ca trăsătură se asociază cu deficite la nivelul confruntă cu o situaţie în care trebuie să dezvăluie unei alte
căutării şi al acceptării suportului social. De asemenea, persoane aspecte despre propria persoană.
nivelurile ridicate ale anxietăţii de separare ca trăsătură ar
trebui să se asocieze cu probleme de sănătate, în sensul
în care anxietatea de separare se asociază cu niveluri mai
crescute ale stresului real şi ale celui perceput.
BIBLIOGRAFIE

Ainsworth, M. D. S. (1984). Attachment. In N.S. Endler & J. sex friends. Journal of Experimental Social Psychology, 24,
McV. Hunt (Eds.), Personality and the behavioral disorder 182-193.
(2nd ed., pp. 559-602). New York: John Wiley & Sons. Davidson, B., Baldswick, J., & Halverson, C. (1983). Affective
Ainsworth, M. D .S., Blehar, M. C., Waters, E., & Wall, S. (1978). self-disclosure and marital adjustment: A test of equity
Patterns of attachment: A psychological study of the strange theory. Journal of Marriage and the Family, 45, 93-102.
situation. Hillsdale, NJ: Erlbaum. Derlega, V. J., Metts, S., Petronio, S., & Margulis, S. T., (1993).
American Psychiatric Association. (1994). Diagnostic statistical Self-Disclosure. London: Sage.
manual of mental disorders (4th ed.). Washington, DC: Derlega, V. J., Wilson, & Chaikin, A. L. (1976). Friendship and
Author. disclosure reciprocity. Journal of Pesonality and Social
Archer, J., Ireland, J., Amos, S., Broad, H., & Currid, L. (1998). Psychology, 34, 578-582.
Derivation of a homesickness scale. British Journal of Dindia, K., Fitzpatrick, M. A., & Kenny, D. A. (1997). Self-
Psychology, 89, 205-221. disclosure in spouse and stranger interaction: A social
Beck, A. T., Epstein, N., Brown, G., Steer, R. A. (1998). An relations analysis. Human Communication Research, 23,
inventory for measuring clinical anxiety: Psychometric 388-412.
properties. Journal of Consulting and Clinical Psychology, Edwards, A. L. (1970). The measurement of personality traits by
56, 893-897. scales and inventories. New York: Holt.
Beck, A. T., & Steer, R. A. (1993). Beck Depression Inventory: Endler, N. S. (1983). Interactionism: A personality model, but not
Manual (2nd ed.). San Antonio, TX: Psychological yet a theory. In M. M. Page (Ed.), Nebraska Symposium on
Corporation. Motivation; Personality – Current theory and research (pp.
Becker, T. E., Billings, R. S., Evelith, D. M., & Gilbert, N. W. 155-200). Lincoln: University of Nebraska Press.
(1997). Validity of three attachment style scales: Exploratory Endler, N. S. (1993). Personality: An interactional perspective.
and confirmatory evidence. Educational and Psychological In P. J. Hetema & I. J. Deary, (Eds.), Foundations of
Measurement, 57, 477-493. personality (pp. 251-268). Dordrecht, Netherlands: Kluwer
Berman, W. H., & Sperling, M. B. (1994). The structure of Academic Publishers.
adult attachment. In M. B. Sperling & W. H. Berkman Endler, N. S. (1997). Stress, anxiety and coping: The
(Eds.). Attachment in adults: Clinical and developmental multidimensional interaction model. Canadian Psychology,
perspectives (pp. 1-28). New York: Guildford Press. 38. 136-153.
Bowlby, J. (1973). Attachment and loss: Vol. II Separation: Endler, N. S., Edwards, J. M., & Vitelli, R. (1991). Endler
Anxiety and anger. London: Hogarth Press. Multidimensional Anxiety Scales (EMAS): Manual. Los
Bowlby, J. (1977). The making and breaking of affectional bonds; Angeles, CA, Western Psychological Services.
I. Aetiology and psychopathology in the light of attachment Endler, N. S., Edwards, J. M., Vitelli, R., & Parker, J. D.
theory. British Journal of Psychiatry, 13. 201-210. A.(1989). Assessment of state and trait anxiety: Endler
Bowlby, J. (1979). The making and breaking of affectional bonds. Multidimensional Anxiety Scales. Anxiety Research: An
New York: Tavistock/Routledge. International Journal, 2, 1-14.
Bowlby, J. (1980). Attachment and loss, Vol. III. Loss: Sadness Endler, N. S., Flett, G. L., Macrodimitris, S. D., Corace, K. M.,
and depression. New York: Basic Books. & Kocovski, N. L. (2002). Separation, self-disclosure, and
Boyce, P., & Parker, G. (1989). Development of a scale to social evaluation anxiety as facets of trait social anxiety.
measure interpersonal sensitivity. Australian and new European Journal of Personality; 16, 236-269.
Zealand Journal of Psychiatry, 23, 341-351. Endler, N. S., & Kocovski, N. L. (2000). Self-regulation and
Bradley, R. H., Whiteside-Mansell, L., Brisby, J. A., & Caldwell, distress in clinical psychology. In M. Boekaerts, P. R.
B. M. (1997). Parents’ socioemotions investment in Pintrich, & M. Zeidner (eds.), Handbook of self-regulation
children. Journal of marriage and the Family, 59, 77-90. (pp. 569-599). San Diego, CA: Academic Press.
Buss, A.H. (1980) Self-consciousness and social anxiety. New Endler, N. S., & Parker, J. D. A. (1999). Coping Inventory for
York: W. H. Freeman. Stressful Situations (CIS): Manual. (2nd ed.). Toronto:
Costanza, R. S., Derlega, V. J., & Winstead, B. A. (1988). Multi-Health Systems.
Positive and negative focus of social support: Effects of Endler, N. S., Parker, J. D. A. (1999). Coping Inventory for
conversational topics on coping with stress among same- Stressful Situation (CISS): Manual. (2nd ed.). Toronto:
Multi-Health Systems.
Bibliografie 153

Endler, N. S., Parker, J. D. A., Bagby, R. M., & Cox, B. J. (1991). Hock, E., McBride, S., & Gnezda, M. T. (1989). Maternal
Multidimensionality of state and trait anxiety: Factor separation anxiety: mother-infant separation from the
structure of the Endler Multidimensional Anxiety Scales, maternal perspective. Child development, 6. 793-802.
Journal of Personality and Social Psychology, 75, 1198- Johnson, S. M., & Talitman, E. (1997). Predictors of success in
1212. emotionally focused marital therapy. Journal of Marital and
First, M. B., Spitzer, R. L., Gibbon, M. & Williams, J. B. W. Family Therapy., 23, 135-152.
(1995). Structured Clinical Interview for DSM-IV Axis I Kincaid, J. P., Fishburne, R. P., Jr., Rogers, R. L., & Chissom,
Disorders – Patient Edition (Version 2.0). New York: New B. S. (1975). Derivation of new readability formulas
York State Psychiatric Institute. (automated readability index, fog court and Flesch reading
Fisher, S. (1989). Homesickness, cognition, and health. Hillsdale, ease formula) for Navy Enlisted personnel (Command
NJ: Erlbaum. Research Brand Rep. No. 8-75). Millington, TN: Naval Air
Flett, G. L., Endler, N. S., & Rector, N. A. (2001). Separation Station, Chief of Naval Technical Training.
anxiety across the lifespan: A review of conceptual, Kocovski, N. L. (1998). Self-regulation and social anxiety.
methodological, and empirical issues. Manuscript in Unpublished master’s thesis, York University, Toronto,
preparation. Canada.
Forbes, A., & Roger D. (1999). Stress, social support, and fear of Kroger, J. (1986). Factor structure of the Hansburg Separation
disclosure. British Journal of Health Psychology; 4, 165- Anxiety Test. Journal of Social and Clinical Psychology,
179. 42, 605-611.
Fraley, R. C., & Shaver, P. R. (1998). Airport separations: A Larson, D. G., & Chastain, R. L. (1990). Self-concealment:
naturalistic of study of adult attachment dynamics in Conceptualization, measurement, and health implications.
separating couples. Journal of Personality and Social Journal of Social and Clinical Psychology, 9, 439-455.
Psychology; 75, 1198-1212. Leary, M. R., & Kowalski, R. M. (1995). Social anxiety. New
Free, N. K., Winget, C. N., & Whitman, R. M., (1993). Separation York: Guilford Press.
anxiety in panic disorder. American Journal of Psychiatry, Lloyd, S. A. (1987). Conflict in premarital relationships:
15. 595-599. Differential perceptions of males and females. Family
Gilbert, P. Allan, S., & Trent, D. (1996). A short measure of Relations, 36, 290-894.
social and separation anxiety. British Journal of Medical Manicavasagar, V., & Silove, D. (1997). Is there an adult form
Psychology, 69, 155-161. of separation anxiety disorder? A brief clinical report.
Goodwin, R. (1990). Taboo topics among close friends: A factor- Australian and New Zealand Journal of Psychiatry, 31,
analytic investigation. The Journal of Social Psychology, 299-303.
13. 691-692. Manicavasagar, V., Silove, D., Curtis, J., & Wagner, R. (2000).
Guldner, G. T. (1996). Long-distance romantic relationships: Continuities of separation anxiety from early life into
Prevalence and separation-related symptoms in college adulthood. Journal of Anxiety Disorders, 14, 1-18.
students. Journal of College Student Development, 37, 289- Meyer, T. J., Miller, M. L., Metzger, R. L., & Borkovec, T. D.
296. (1990). Development and validation of the Penn State
Hafner, R. J. (1981). Agoraphobia in men. Australian and New Worry Questionnaire. Behavior Research and Therapy, 28,
Zealand Journal of Psychiatry, 15, 243-249. 487-495.
Hansburg, H. G. (1980a). Adolescent separation anxiety: A Mikulincer, M., & Nachson, O. (1991). Attachment styles and
manual for the clinical interpretation of the Separation patterns of self-disclosure. Journal of Personality and
Anxiety Test. Huntington, NY: Krieger. Social Psychology, 61, 321-331.
Hansburg, H. G. (1980b). Adolescent separation anxiety: A Miller, L. C., Berg, J. H. & Archer, R. L. (1983). Openers:
manual for the study of adolescent separation problems. Individuals who elicit intimate self-disclosure. Journal of
Huntington, NY: Krieger. Personality and Social Psychology, 44, 1234-1244.
Hartman, L. M. (1983). A metacognitive model of social anxiety: Ollendick, T. H., Lease, C. A., & Cooper, C. (1993). Separation
Implications for treatment. Clinical Psychology Review, 3, anxiety in young adults: A preliminary examination.
435-456. Journal of Anxiety Disorders, 7, 293-305.
Hendrick, S. S. (1981). Self-disclosure and marital satisfaction. Patterson, J. M., & McCubbin, H. I. (1984). Gender roles and
Journal of Personality and Social Psychology, 4. 1150- coping. Journal of Marriage and the Family, 46, 95-104.
1159. Paulhus, D. L. (1998). Manual for the Balanced Inventory of
Hewitt, P. L., Flett, G. L., & Ediger, E. (1995). Perfectionistic Desirable Responding. Toronto, Canada: Multi-Health
traits and perfectionistic self-presentation in eating disorder Systems.
attitudes, characteristics, and symptoms. International Pennebaker, J. W. (1989). Confession, inhibition, and disease.
Journal of Eating Disorders, 18, 327-336. In L. Berkowitz (Ed.), Advances in experimental social
Hewitt, P. L., Flett, G. L., Habke, A. M., Parin, M., Lam, R., psychology (Vol. 22, pp. 211-244). New York: Academic
Ediger, E., & Stein, M. (2000). The Perfectionistic Self- Press.
Presentation Scale: Development and Validation of an Pennebaker, J. W., & Beall, S. (1986). Cognitive, emotional,
Interpersonal perfectionism measure. Manuscript submitted and physiological components of confiding: Behavioral
for publication. inhibition and disease. Journal of Abnormal Psychology,
Hock, E. & Lutz, W. J. (1998). Psychological meaning of 95, 274-281.
separation anxiety in mothers and fathers. Journal of Family Pennebaker, J. W., Hughes, C. F., & O’Heeron, R. C. (1987). The
Psychology, 12, 41-55. psychophysiology of confession: Linking inhibitory and
psychosomatic processes. Journal of personality and Social
Psychology, 52, 781-793.
154 EMAS-SAS

Pennebaker, J. W., Kiecolt-Glaser, J. K., & Glaser, R. (1988). in patients with panic and generalized anxiety disorders.
Disclosure of traumas and immune function: Health Australian and New Zealand Journal of Psychiatry, 27,
implications of psychotherapy. Journal of consulting and 489-494.
Clinical Psychology, 56, 239-245. Spielberger, C. D. (1983). Manual for the State-Trait Anxiety
Pittman, J. F. Jr., Price-Bonham, S., McKenry, P. C. (1983). Inventory. (Form V). Palo Alto. Palo Alto, CA: Consulting
Martial cohesion: A Path Model. Journal of Marriage and Psychologists Press.
the Family, 45, 521-531. Spielberger, C. D., & Ritterband, L. M. (1996). Preliminary
Reiss, S., Peterson, R. A., Gursky, D. M., & McNally, R. J. (1986). manual for the State-Trait Depression Scale. Tampa, FL:
Anxiety sensitivity, anxiety frequency, and the prediction of University of South Florida.
fearfulness. Behavior Research and Therapy, 24, 341-345. Steer, R. A., & Beck, A. T. (1997). Beck Anxiety Inventory. In C.
Rosenberg, M. J. (1965). When dissonance fails: On eliminating P. Zalaquett & R. J. Wood (Eds.), Evaluating stress: A book
evaluation apprehension from attitude measurement. of resources (pp. 23-40). Lanham, MD: Scarecrow Press.
Journal of Personality and Social Psychology, 1, 28-42. Waring, E.M. (1987). Self-disclosure in cognitive marital therapy.
Santor, D. A., Zuroff, D. C., Mongrain, M., & Fielding, A. In V. J. Derlega & J. H. Berg (eds.), Self-disclosure: Theory,
(1997). Validating the McGill revision of the Depressive research and therapy (pp. 283-301). New York: Plenum.
Experiences Questionnaire. Journal of Personality Waring, E. M., & Chelune, G. J. (1983). Marital intimacy and
Assessment, 69, 164-182. self-disclosure. Journal of Clinical Psychology, 39, 183-
Schlenker, B. R., & Leary, M. R. (1982). Social Anxiety and self- 190.
presentation: A conceptualization model. Psychological Watson, D., & Friend, R. (1969). Measurement of social-
Bulletin, 92, 641-669. evaluative anxiety. Journal of Consulting and Clinical
Shean, G. & Lease, C. (1991). The relationship between patterns Psychology, 33, 448-457.
and agoraphobic fears among college students. Journal of Wright, J. C., Binney, V., & Smith, P. K. (1995). Security of
Psychology, 125, 271-278. attachment in 8-12-year-olds: A revised version of the
Shouldice, A., & Stevenson-Hinde, J. (1992). Coping with security Separation Anxiety Test, its psychometric properties and
distress: The Separation Anxiety Test and attachment clinical interpretation. Journal of Child Psychology and
classification at 4.5 years. Journal of Child Psychology and Psychiatry, 36, 757-774.
Psychiatry, 27, 489-494. Zimbardo, P. G. (1977). Shyness. New York: Jove.
Silove, D., Manicavasagar, V., O’Connell, D., & Blaszczynski,
A. (1993). Reported early separation anxiety symptoms
III

Studiul de adaptare şi standardizare a Scalelor Endler de


evaluare multidimensională a anxietăţii
(EMAS şi EMAS-SAS) pe populaţia României

Ştefania Miclea
Amalia Ciuca
Monica Albu
STUDIUL DE ADAPTARE ŞI STANDARDIZARE
A SCALELOR ENDLER DE EVALUARE
MULTIDIMENSIONALĂ A ANXIETĂŢII
(EMAS ŞI EMAS-SAS) PE POPULAŢIA ROMÂNIEI
Ştefania MICLEA1, Amalia CIUCA1, Monica ALBU1, 2
1
S.C. Cognitrom S.R.L., Cluj-Napoca, România;
2
Departamentul de Cercetări Socio-umane, Institutul de Istorie „G. Bariţiu”,
Academia Română, Cluj-Napoca

III.1. OBIECTIVUL STUDIULUI analizate 931 de protocoale, dintre care 59 au aparţinut


persoanelor cu simptomatologie anxioasă (lotul clinic),
Studiul de faţă are ca obiectiv principal iar 872 au constituit răspunsurile lotului non-clinic. În
adaptarea şi standardizarea Scalelor Endler de Evaluare lotul non-clinic, 86 de participanţi au reprezentat grupul
Multidimensională a Anxietăţii (EMAS şi EMAS-SAS) pe de pompieri, o categorie aparte de participanţi la studiu.
populaţia României. Scalele EMAS şi EMAS-SAS sunt Participanţii au provenit din două zone geografice diferite
utilizate atât în scop diagnostic, pentru a evalua nivelul – Transilvania şi Banat –, judeţele de provenienţă fiind:
anxietăţii ca stare şi ca trăsătură, cât şi în scop predictiv, Alba, Arad, Cluj, Sălaj şi Timiş. Datele demografice ale
pentru a prezice nivelul stării de anxietate într-o situaţie participanţilor la studiu, pe sexe şi grupe de vârstă, sunt
percepută ca stresantă de către subiect. În consecinţă, au prezentate în Tabelul III.1.
fost întreprinse o serie de studii de fidelitate şi validitate, pe
diverse categorii de participanţi, aparţinând unor diferite III.3. PROCEDURA
grupuri de vârstă şi în diverse situaţii neutre şi de stres.
Procedura de adaptare a scalelor EMAS-SAS şi
III.2. PARTICIPANŢI EMAS-SAS a constat în trei faze: (1) traducerea scalelor
din limba engleză în limba română şi retroversiunea
La studiu au participat 959 de persoane, cu sau (retraducerea variantei obţinute în limba română în limba
fără simptomatologie anxioasă, care au completat Scalele engleză), (2) un studiu pilot, cu scopul de a verifica itemii
EMAS şi EMAS-SAS. Din totalul de 959 de chestionare traduşi şi (3) determinarea caracteristicilor psihometrice
completate, 28 au fost excluse din analiza statistică finală (fidelitate şi validitate) ale versiunii în limba română
datorită nerespectării instrucţiunilor de completare a (Miclea, Albu, Ciuca, 2009). Primele două faze ale
protocolului sau din cauza datelor lipsă (date demografice procesului de adaptare a scalelor EMAS şi EMAS-SAS în
sau răspunsuri la itemi incomplete). În final, au fost limba română sunt descrise în Figura III.1. Ele au fost

Tabel III.1
Datele demografice ale participanţilor

Grupe de vârstă, Adolescenţi Adulţi Pompieri


pe sexe Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi

Lot
Clinic (N) 1 3 9 46
Vârsta medie, ani 18,00 17,33 45,33 48,35 -
(σ) (2,31) (8,56) (11,35)
Vârsta min.-max. (ani) 18 16-20 32-58 21-73
Non-clinic (N) 98 184 212 292 86
Vârsta medie, ani 16,38 16,45 36,10 36,69 31,35
(σ) (1,93) (1,86) (14,31) (12,56) (5,54)
Vârsta min.-max. (ani) 14-20 14-20 21-85 21-84 21-46
Legendă. σ = abaterea standard.
158 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

conforme recomandărilor generale privind procedeele de preliminară a scalelor EMAS. Aceasta a fost testată în cadrul
traducere şi adaptare a scalelor. studiului pilot, în faza a doua a procesului de adaptare.
Prima fază, cea a traducerii din limba engleză în Studiul pilot a inclus 35 de participanţi, dintre care
limba română şi retroversiunea, a fost finalizată într-o 30 au fost persoane cu sau fără simptomatologie anxioasă şi
săptămână. Traducătorul este o persoană care vorbeşte 5 psihologi. S-au verificat comprehensiunea instrucţiunilor,
fluent limba engleză, având însă limba română ca limbă a itemilor şi modalitatea de administrare. Au fost efectuate
maternă. Traducerea a vizat găsirea în limba română a câteva modificări, privitoare, cu precădere, la formularea
echivalenţelor conceptuale ale cuvintelor sau frazelor, instrucţiunilor şi a unor propoziţii într-un limbaj mai
nu traducerea cuvânt cu cuvânt (ad literam). S-a evitat simplu şi mai clar, congruent cu limba vorbită.
utilizarea termenilor tehnici sau prea ştiinţifici, precum şi În urma analizării tuturor problemelor apărute
formulările academice. Având în vedere faptul că scalele în cadrul studiului pilot şi după introducerea tuturor
EMAS se pot administra şi adolescenţilor, s-a folosit un modificărilor necesare, a rezultat versiunea finală a scalelor
limbaj uzual, colocvial. EMAS. Aceasta a fost utilizată pentru studiile de validare şi
Prima formă tradusă a scalelor EMAS a fost standardizare în limba română.
supusă analizei, în cadrul unei discuţii panel, care a inclus Administrarea scalelor EMAS s-a făcut în licee,
traducătorul şi alţi trei psihologi atestaţi. S-au sugerat universităţi, spitale de psihiatrie, la domiciliul sau la
alternative pentru unele formulări neadecvate şi au fost locul de muncă al participanţilor, atât în zone urbane, cât
operate modificările necesare. În urma discuţiilor şi şi în zone rurale. În funcţie de situaţie, administrarea s-a
analizei traducerilor, s-a convenit asupra primei versiuni a realizat individual sau în grup, fiecare participant dându-şi
scalelor EMAS în limba română. consimţământul verbal înaintea completării chestionarelor.
Această versiune iniţială a făcut subiectul Toţi operatorii (persoanele care au administrat
retroversiunii (traducerea din limba română în limba scalele EMAS) au fost instruiţi în legătură cu modalitatea
engleză) de către un alt traducător, care nu cunoştea scalele de administrare a testelor, pentru ca eventualele influenţe
EMAS originale. Similar cu traducerea iniţială, accentul în completarea răspunsurilor de către participanţi să fie
a căzut asupra echivalenţei culturale şi conceptuale în diminuate substanţial sau eliminate. Au fost respectate
limba română. Rezultatul retroversiunii a fost analizat de instrucţiunile de administrare din manualul original EMAS
către experţii implicaţi în studiu şi s-a stabilit versiunea (Endler, Edwards, Vitelli, 1991).

Traducerea în limba română (un traducător


familiarizat cu terminologia)
Expresii neadecvate
ale traducerii
Discuţie panel (4 psihologi atestaţi)
Retraducerea expresiilor
neadectave
Expresii adecvate
ale traducerii
Versiunea tradusă, completă

Retroversiunea (un traducător care nu a participat la


traducerea în limba română, accentuând echivalenţa
conceptuală şi culturală a termenilor)

Studiu pilot (30 persoane cu şi fără tulburări de Itemi problematici


anxietate, 5 psihologi atestaţi)
Reformularea itemilor
Itemi adecvaţi problematici

Forma finală a versiunii scalelor EMAS


şi EMAS-SAS în limba română

Figura III.1
Procesul de traducere şi adaptare a scalelor EMAS şi EMAS-SAS
EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României 159

Aşa cum se poate observa, pentru anxietatea ca


III.4. DATE DE ETALONARE stare (EMAS-S) şi percepţia anxietăţii (EMAS-P) nu s-au
înregistrat niciun fel de diferenţe între femei şi bărbaţi.
Rezultatele sunt prezentate separat, pe grupe de S-au înregistrat diferenţe semnificative între sexe doar în
vârstă, în funcţie de sex şi apartenenţa la lotul clinic sau cazul anxietăţii ca trăsătură - EMAS-T (tabel III.3), femeile
non-clinic, întrucât s-au înregistrat diferenţe semnificative manifestând nivele mai ridicate ale anxietăţii la majoritatea
între mediile variabilelor studiate. Pentru a investiga sub-scalelor. Aceste rezultate sunt similare celor din alte
diferenţele dintre sexe la scalele EMAS, s-au efectuat studii din literatura de specialitate (Kim et al., 2000;
comparaţii ale mediilor scorurilor între sexe pentru toate Somers et al., 2006). Singura excepţie o constituie sub-
grupele de vârstă, cu excepţia lotului clinic (unde numărul scala de rutine zilnice, la care bărbaţii tineri (21-30 de ani)
scăzut de bărbaţi nu a permis efectuarea comparaţiei între au obţinut scoruri mai ridicate decât femeile de aceeaşi
sexe). Rezultatele comparaţiilor pentru EMAS-S, EMAS-T vârstă (t = 2,257, p < 0,05).
şi EMAS-P sunt prezentate în tabelele III.2, III.3 şi III.4.

Tabel III.2
Diferenţele între sexe, pentru toate grupele de vârstă, la EMAS-S

Sub-scala Grupul de Bărbaţi Femei


vârstă (ani) t
N m σ N m σ
EMAS-S-EF 14-20 96 15,08 5,42 181 15,74 6,02 0,893
21-30 93 14,94 5,27 101 14,88 6,46 0,064
31-50 75 14,43 6,44 140 15,07 5,97 0,734
51-85 43 16,26 7,69 48 16,08 7,29 0,110
EMAS-S-C 14-20 97 16,44 6,38 183 17,44 7,23 1,145
21-30 93 15,49 5,96 102 16,39 7,48 0,931
31-50 75 14,64 6,00 141 16,18 6,83 1,649
51-85 42 17,02 8,50 48 16,67 8,40 0,200
EMAS-S total 14-20 96 31,45 11,00 180 33,08 12,39 1,085
21-30 93 30,43 10,55 101 31,31 13,36 0,509
31-50 75 29,07 11,97 140 31,21 12,29 1,233
51-85 42 33,36 11,90 48 32,75 15,11 0,186
Legendă. m = media, σ = abaterea standard.

Tabel III.3
Diferenţele între sexe, pentru toate grupele de vârstă, la EMAS-T

Sub-scala Grupul de Bărbaţi Femei


vârstă (ani) t
N m σ N m σ
EMAS-T-ES 14-20 93 38,30 9,28 183 42,77 10,04 3,585***
21-30 93 40,34 8,27 102 44,87 11,14 3,242***
31-50 74 37,62 8,13 141 42,00 9,42 3,391***
51-85 43 39,53 8,15 47 41,23 9,08 0,931
EMAS-T-PF 14-20 96 44,54 9,54 182 50,24 10,71 4,373***
21-30 93 49,43 8,16 100 53,68 9,81 3,280***
31-50 75 46,08 9,31 140 52,39 10,01 4,513***
51-85 43 45,63 10,54 48 50,85 10,51 2,365*
EMAS-T-AM 14-20 96 37,03 9,34 182 39,90 10,46 2,250*
21-30 93 39,84 7,77 101 43,28 9,87 2,681**
31-50 75 38,97 8,34 137 42,37 9,89 2,525*
51-85 42 39,21 10,06 47 43,53 8,08 2,243*
EMAS-T-RZ 14-20 95 29,87 8,69 180 31,04 9,07 1,028
21-30 93 30,54 8,74 101 27,72 8,62 2,257*
31-50 75 30,01 9,19 140 29,50 10,20 0,364
51-85 41 30,54 10,19 47 32,04 10,23 0,690
Legendă. *p < 0,05. **p < 0,01. ***p < 0,001, m = media, σ = abaterea standard.
160 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

Există câteva diferenţe semnificative la EMAS-T, observa, acestea se înregistrează doar în cazul adolescenţilor
observate între diferite grupe de vârstă, atât pentru bărbaţi, (t = 4,33. p < 0,0001 pentru anxietatea de separare; t =
cât şi pentru femei (tabel III.3). Astfel, pentru bărbaţi, 3,358, p < 0,001 pentru auto-dezvăluirea către membrii
singura diferenţă între grupele de vârstă s-a constatat la familiei; t = 3,324, p < 0,001 pentru auto-dezvăluirea către
sub-scala de pericol fizic, la care bărbaţii tineri (21-30 de prieteni; t = 3,168, p < 0,01 pentru anxietatea în situaţii de
ani) au obţinut cel mai ridicat scor comparativ cu toate evaluare socială) şi în cazul grupului de vârstă 31-50 de
celelalte grupe de vârstă [F( 3, 303) = 4,733, p < 0,003]. În ani, doar pentru evaluarea socială (t = 2,235, p < 0,01). De
cadrul grupului de sex feminin, la sub-scala de ambiguitate fiecare dată, persoanele de sex feminin au obţinut scoruri
[F(3, 463) = 3,578, p < 0,02], cel mai scăzut scor l-au mai ridicate decât cele ale bărbaţilor de aceeaşi vârstă, iar
înregistrat adolescentele, iar la sub-scala de rutine zilnice, dintre grupele de vârstă ale femeilor, adolescentele prezintă
femeile de 21-30 de ani au obţinut cele mai mici scoruri nivelele cele mai ridicate ale anxietăţii ca trăsătură. În cazul
[F(3, 464) = 3,541, p < 0,01], comparativ cu toate celelalte sub-scalei ce măsoară anxietatea ca trăsătură în situaţii
grupe de vârstă. de auto-dezvăluire faţă de membrii familiei, diferenţele
Analizând mediile scorurilor la EMAS-T, se mediilor între grupul de adolescente şi celelalte grupe de
constată că sub-scalele care măsoară anxietatea ca trăsătură vârstă de sex feminin au fost semnificative statistic [F(3,
sunt, în ordinea descrescătoare a mediilor: pericolul 448) = 8,60. p < 0,001].
fizic, evaluarea socială, ambiguitatea şi rutinele zilnice, În ceea ce priveşte EMAS-SAS-P (tabel III.6), nu
ordine valabilă pentru toate grupele de vârstă. Cu alte există diferenţe între bărbaţi şi femei, cu o singură excepţie,
cuvinte, nivelul cel mai ridicat al anxietăţii ca trăsătură se cea a percepţiei situaţiei ca fiind de separare, unde femeile
înregistrează în situaţii de pericol fizic, iar cel mai scăzut, de 51-84 de ani au obţinut scoruri mai mari decât cele ale
în situaţii cotidiene. bărbaţilor de aceeaşi vârstă (t = 2,534, p < 0,05), dar şi faţă
De asemenea, au fost înregistrate diferenţe similare de femeile din celelalte grupe de vârstă [F(3, 396) = 3,334,
între sexe şi în cazul scalei EMAS-SAS-T, care evaluează p < 0,05].
anxietatea ca trăsătură (tabel III.5). Aşa cum se poate

Tabel III.4
Diferenţele între sexe, pentru toate grupele de vârstă, la EMAS-P

Sub-scala Grupul de Bărbaţi Femei


vârstă (ani) t
N m σ N m σ
EMAS-P-ES 14-20 93 2,31 1,04 181 2,53 1,11 1,577
21-30 85 2,51 1,00 98 2,48 1,18 0,162
31-50 73 2,63 1,12 140 2,79 1,27 0,924
51-85 43 2,72 1,18 48 2,48 1,32 0,916
EMAS-P-PF 14-20 93 2,35 1,32 181 2,42 1,41 0,370
21-30 85 2,14 1,12 98 2,09 1,35 0,266
31-50 73 2,37 1,40 140 2,44 1,45 0,353
51-85 43 2,70 1,30 48 2,27 1,36 1,523
EMAS-P-AM 14-20 92 2,41 1,26 181 2,62 1,17 1,378
21-30 85 2,67 1,07 98 2,41 1,15 1,590
31-50 73 2,55 1,21 140 2,59 1,28 0,247
51-85 43 2,77 1,32 48 2,71 1,20 0,223
EMAS-P-RZ 14-20 92 2,65 1,35 181 2,93 1,43 1,540
21-30 85 2,78 1,30 98 3,11 1,46 1,633
31-50 73 3,12 1,41 139 2,86 1,42 1,305
51-84 43 2,70 1,35 48 2,63 1,45 0,246
EMAS-P-A 14-20 92 1,66 1,01 181 1,90 1,20 1,680
21-30 85 1,92 0,99 98 1,76 1,09 1,047
31-50 73 1,96 1,15 140 2,02 1,26 0,354
51-85 43 1,95 1,25 47 2,09 1,43 0,466
Legendă. m = media, σ = abaterea standard.
EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României 161

Tabel III.5
Diferenţele între sexe, pentru toate grupele de vârstă, la SAS-T

Sub-scala Grupul de Bărbaţi Femei


vârstă (ani) t
N m σ N m σ
14-20 95 45,51 9,69 177 50,76 9,47 4,330***
21-30 90 46,86 10,09 98 48,43 10,90 1,024
SAS-T-SE
31-50 68 46,90 7,24 128 47,84 9,39 0,777
51-85 38 47,66 9,83 41 48,78 8,69 0,538
14-20 96 44,33 9,86 179 48,85 11,97 3,358***
21-30 90 43,38 10,44 98 44,58 10,31 0,795
SAS-T-ADF
31-50 70 40,97 11,02 133 43,08 10,54 1,330
51-85 37 41,32 10,87 42 42,88 10,20 0,656
14-20 94 38,98 9,55 180 43,23 10,31 3,324***
21-30 88 40,15 9,19 96 40,85 10,23 0,491
SAS-T-ADP
31-50 68 39,18 8,82 135 41,22 9,24 1,511
51-85 37 40,11 9,05 40 40,30 5,47 0,111
14-20 77 41,26 9,79 142 45,77 10,19 3,168**
21-30 30 38,89 7,31 39 42,46 9,00 0,476
SAS-T-ES
31-50 53 38,89 8,13 126 42,56 10,84 2,235*
51-85 29 39,66 10,81 40 42,98 9,34 1,332
Legendă. *p < 0,05. **p < 0,01. ***p < 0,001. m = media σ = abaterea standard.

Tabel III.6
Diferenţele între sexe, pentru toate grupele de vârstă, la SAS-P

Sub-scala Grupul de Bărbaţi Femei


vârstă (ani) t
N m σ N m σ
14-20 81 2,54 1,42 153 2,94 1,57 1,908
21-30 72 2,43 1,20 86 2,64 1,42 1,003
SAS-P-SE
31-50 67 2,54 1,35 120 2,59 1,51 0,245
51-85 37 2,43 1,54 41 3,37 1,70 2,534*
14-20 81 2,27 1,08 153 2,44 1,22 1,031
21-30 72 2,42 1,08 86 2,33 1,13 0,513
SAS-P-AD
31-50 67 2,28 1,14 120 2,45 1,14 0,955
51-85 37 2,24 1,19 41 2,44 1,05 0,773
14-20 81 2,42 1,20 153 2,75 1,19 1,983
21-30 72 2,69 1,06 86 2,58 1,12 0,648
SAS-P-ES
31-50 68 2,78 1,20 120 2,84 1,17 0,347
51-85 37 2,65 1,09 41 2,63 1,44 0,050
14-20 81 1,77 1,11 153 1,90 1,24 0,830
21-30 72 2,14 1,21 86 1,86 1,24 1,420
SAS-P-A
31-50 67 1,85 1,10 120 2,16 1,30 1,710
51-85 37 1,59 0,86 41 2,02 1,35 1,690
Legendă. *p < 0,05. m = media, σ = abaterea standard.
162 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

III.5. CARACTERISTICI PSIHOMETRICE Mediile scorurilor subscalelor nu diferă semnificativ între


test şi retest. Chiar dacă nivelul anxietăţii ca stare poate
III.5.1. Fidelitatea varia în funcţie de natura situaţiei, iar scala EMAS-S
înregistrează aceste variaţii ale stării de anxietate, se
S-au întreprins studii de fidelitate a scalelor EMAS presupune că starea de anxietatea a unui individ este relativ
şi EMAS-SAS, ce au vizat stabilitatea în timp a rezultatelor stabilă în timp, în condiţii neutre.
(fidelitatea test-retest) şi consistenţa internă a subscalelor. Cei mai importanţi coeficienţi de fidelitate test-
retest sunt cei care rezultă din corelaţiile între măsurătorile
repetate ale anxietăţii ca trăsătură (EMAS-T). Toate
III.5.1.1. Fidelitatea test-retest
corelaţiile sunt semnificative din punct de vedere statistic,
Coeficienţii de fidelitate test-retest au fost calculaţi
cu două excepţii (anxietatea ca trăsătură în situaţii de
pe baza răspunsurilor la scale date de două eşantioane de
evaluare socială, măsurată la 4 săptămâni şi anxietatea
subiecţi diferite, la două săptămâni (N = 128), respectiv la
ca trăsătură în situaţii ambigue, măsurată la 2 săptămâni,
patru săptămâni (N = 71). Toate datele au fost obţinute în
ambele în cadrul lotului de bărbaţi), însă, şi în cazul
condiţii neutre, non-stresante, pe loturi non-clinice.
acestora, mediile scorurilor obţinute între test şi retest nu
Întrucât nu există scor total la scalele EMAS care
diferă semnificativ.
măsoară anxietatea ca trăsătură, precum şi percepţia
În ceea ce priveşte EMAS-P, corelaţiile efectuate
anxietăţii, s-au efectuat corelaţii test-retest pentru toate
între test şi retest la 4 săptămâni, în cazul lotului de
sub-scalele EMAS (tabel III.7) şi EMAS-SAS (tabel III.8).
bărbaţi, nu sunt semnificative decât pentru percepţia
Aşa cum se poate observa din tabelul III.7,
situaţiei ca fiind ameninţătoare (EMAS-P-A). În schimb, în
coeficienţii de corelaţie test-retest (faza de retestare la
cazul lotului de femei, situaţia se prezintă tocmai invers,
două săptămâni) pentru EMAS-S variază între 0,744 şi
respectiv toate corelaţiile sunt semnificative statistic, cu
0,760 la bărbaţi şi între 0,616 şi 0,704 la femei, rezultat
excepţia percepţiei situaţiei ca fiind ameninţătoare. O
ce demonstrează o stabilitate ridicată în timp a EMAS-S.
situaţie similară se întâlneşte şi în cazul subscalelor SAS-P
Tabel III.7
Coeficienţii de fidelitate test-retest ai subscalelor din EMAS, pentru lotul non-clinic

Intervalul Bărbaţi Femei


Sub-scala
de testare N r N r
2 săptămâni 34 0,760*** 90 0,616***
EMAS-S-EF
4 săptămâni 22 0,515* 45 0,406**
2 săptămâni 33 0,755*** 91 0,704***
EMAS-S-C
4 săptămâni 24 0,642*** 45 0,540***
2 săptămâni 33 0,744*** 89 0,695***
EMAS-S total
4 săptămâni 22 0,600** 44 0,517***
2 săptămâni 33 0,560*** 90 0,592***
EMAS-T-ES
4 săptămâni 23 0,376 46 0,672***
2 săptămâni 34 0,668*** 88 0,654***
EMAS-T-PF
4 săptămâni 24 0,520** 44 0,422**
2 săptămâni 33 0,296 87 0,517***
EMAS-T-AM
4 săptămâni 24 0,745*** 42 0,506***
2 săptămâni 32 0,373* 85 0,669***
EMAS-T-RZ
4 săptămâni 23 0,807*** 42 0,526***
2 săptămâni 33 0,666*** 93 0,619***
EMAS-P-ES
4 săptămâni 25 -0,080 45 0,424**
2 săptămâni 35 0,739*** 93 0,643***
EMAS-P-PF
4 săptămâni 25 0,185 45 0,415**
2 săptămâni 35 0,432** 93 0,411***
EMAS-P-AM
4 săptămâni 25 -0,009 45 0,370*
2 săptămâni 35 0,556*** 92 0,700***
EMAS-P-RZ
4 săptămâni 25 0,175 45 0,516***
2 săptămâni 35 0,753*** 93 0,653***
EMAS-P-A
4 săptămâni 25 0,554** 45 0,207
Legendă. *p < 0,05. **p < 0,01. ***p < 0,001.
EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României 163

Tabel III.8
Coeficienţii de fidelitate test-retest ai EMAS-SAS, pentru lotul non-clinic

Intervalul Bărbaţi Femei


Sub-scala
de testare N r N r
2 săptămâni 31 0,715*** 85 0,524***
SAS-T-SE
4 săptămâni 22 0,614** 42 0,401**
2 săptămâni 33 0,151 87 0,730***
SAS-T-ADF
4 săptămâni 24 0,642*** 44 0,692***
2 săptămâni 29 0,550** 84 0,683***
SAS-T-ADP
4 săptămâni 23 0,678*** 45 0,608***
2 săptămâni 30 0,741*** 90 0,651***
SAS-T-ES
4 săptămâni 23 0,655*** 46 0,675***
2 săptămâni 34 0,533*** 92 0,751***
SAS-P-SE
4 săptămâni 25 0,575** 46 0,423**
2 săptămâni 34 0,582*** 92 0,622***
SAS-P-AD
4 săptămâni 25 0,125 46 0,064
2 săptămâni 34 0,339* 92 0,465***
SAS-P-ES
4 săptămâni 25 0,363 46 0,329*
2 săptămâni 34 0,347* 92 0,807***
SAS-P-A
4 săptămâni 25 0,102 46 0,356*
Legendă. *p < 0,05. **p < 0,01. ***p < 0,001.

Tabel III.9
Coeficienţii de consistenţă internă a ai subscalelor din
(tabel III.8), unde corelaţiile test-retest la 4 săptămâni,
EMAS şi din EMAS-SAS pentru lotul clinic
la bărbaţi, nu sunt semnificative, cu excepţia percepţiei
Grupul Femei
situaţiei ca fiind de separare, dar diferenţa mediilor între Sub-scala
de vârstă N α
test şi retest nu este semnificativă. Acest rezultat arată că 31-50 21 0,902
bărbaţii şi femeile au percepţii destul de diferite în ceea ce EMAS-S-EF
51-84 19 0,765
priveşte caracterul ameninţător al unei situaţii, iar aceste 31-50 22 0,914
percepţii sunt mai stabile în timp în cazul femeilor, nu însă EMAS-S-C
51-84 20 0,943
şi în cazul bărbaţilor. 31-50 21 0,935
EMAS-S total
Referitor la scalele SAS-T, toate corelaţiile sunt 51-84 19 0,931
semnificative din punct de vedere statistic, cu o singură 31-50 21 0,879
EMAS-T-ES
excepţie (anxietatea ca trăsătură în situaţii de auto- 51-84 21 0,877
31-50 22 0,856
dezvăluire faţă de familie, măsurată la 2 săptămâni, EMAS-T-PF
51-84 18 0,855
înregistrată în cadrul lotului de bărbaţi), însă, şi în acest 31-50 22 0,857
caz, media scorurilor obţinute între test şi retest nu diferă EMAS-T-AM
51-84 21 0,850
semnificativ (tabel III.8). 31-50 21 0,919
EMAS-T-RZ
51-84 21 0,846
III.5.1.2. Consistenţa internă SAS-T-SE
31-50 21 0,865
Au fost calculaţi coeficienţii de consistenţă internă 51-84 19 0,787
α Cronbach. Tabelele III.9 şi III.10 prezintă indicii de 31-50 21 0,920
SAS-T-ADF
51-84 21 0,818
consistenţă internă ai EMAS-S, EMAS-T şi SAS-T pentru
31-50 21 0,903
grupele de vârstă 31-50 şi 51-84 de ani, pentru femei, în SAS-T-ADP
51-84 21 0,793
lotul clinic (grupe în care numărul de subiecţi a fost mai 31-50 12 0,908
mare) şi pentru toate grupele de vârstă în lotul non-clinic. SAS-T-ES
51-84 12 0,903
Aşa cum se poate observa, coeficienţii de fidelitate
astfel obţinuţi la sub-scalele EMAS-S variază între 0,765 Coeficienţii alfa de consistenţă internă pentru EMAS-T
şi 0,943 pentru lotul clinic şi între 0,789 şi 0,927 pentru au, de asemenea, valori crescute, variind între 0,846 şi
lotul non-clinic, fapt ce demonstrează o consistenţă foarte 0,919 pentru lotul clinic şi între 0,742 şi 0,908 pentru lotul
crescută a EMAS-S. În ambele loturi, pentru toate grupele non-clinic.
de vârstă, consistenţa internă totală a scalei EMAS-S este Valori similare ale coeficienţilor de consistenţă internă
mai ridicată decât cea a subscalelor acesteia (EMAS-S-EF s-au obţinut şi pentru SAS-T, unde aceştia au variat între
şi EMAS-S-C). 0,787 şi 0,920 pentru lotul clinic şi între 0,381 şi 0,900
164 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

Tabel III.10
Coeficienţii de consistenţă internă α ai subscalelor din EMAS şi din EMAS-SAS pentru lotul non-clinic

Grupul de vârstă Bărbaţi Femei


Sub-scala
N α N α
14-20 96 0,789 181 0,831
21-30 93 0,837 101 0,888
EMAS-S-EF
31-50 75 0,912 140 0,851
51-84 43 0,914 48 0,896
14-20 97 0,858 183 0,865
21-30 93 0,892 102 0,910
EMAS-S-C
31-50 75 0,874 141 0,889
51-84 42 0,927 48 0,926
14-20 96 0,898 180 0,912
21-30 93 0,922 101 0,943
EMAS-S total
31-50 75 0,942 140 0,929
51-84 42 0,958 48 0,951
14-20 93 0,812 183 0,843
21-30 93 0,821 102 0,908
EMAS-T-ES
31-50 74 0,781 141 0,828
51-84 43 0,778 47 0,811
14-20 96 0,818 182 0,859
21-30 93 0,817 100 0,873
EMAS-T-PF
31-50 75 0,828 140 0,846
51-84 43 0,885 48 0,847
14-20 96 0,814 182 0,859
21-30 93 0,806 101 0,884
EMAS-T-AM
31-50 75 0,807 137 0,872
51-84 42 0,871 47 0,742
14-20 95 0,822 180 0,836
21-30 93 0,868 101 0,852
EMAS-T-RZ
31-50 75 0,856 140 0,880
51-84 41 0,863 47 0,833
14-20 95 0,810 177 0,812
21-30 90 0,890 98 0,890
SAS-T-SE
31-50 68 0,707 128 0,796
51-84 38 0,846 41 0,684
14-20 96 0,832 179 0,896
21-30 90 0,900 98 0,892
SAS-T-ADF
31-50 70 0,886 133 0,879
51-84 37 0,891 42 0,816
14-20 94 0,817 180 0,849
21-30 88 0,862 96 0,873
SAS-T-ADP
31-50 68 0,822 135 0,834
51-84 37 0,849 40 0,381
14-20 77 0,815 142 0,847
21-30 30 0,822 39 0,871
SAS-T-ES 31-50 53 0,811 126 0,877
51-84 29 0,898 40 0,791

pentru lotul non-clinic. Toate aceste rezultate demonstrează relevante de măsurare a anxietăţii sau a altor constructe
o foarte bună consistenţă internă a scalelor EMAS şi EMAS- psihologice relaţionate cu anxietatea, b) verificarea
SAS. capacităţii scalelor de măsurare a anxietăţii ca trăsătură
(EMAS-T şi SAS-T) de a diferenţia între populaţia clinică şi
III.5.2. Validitatea cea non-clinică, c) verificarea capacităţii scalei de evaluare
a anxietăţii ca stare (EMAS-S) de a discrimina între situaţii
stresante şi non-stresante.
III.5.2.1. Validitatea de criteriu
Evaluarea validităţii de criteriu a scalelor EMAS
a) Corelaţiile dintre scorurile la scalele EMAS
fost realizată prin: a) analiza corelaţiilor dintre scorurile
şi EMAS-SAS şi scorurile la alte instrumente
la EMAS şi la EMAS-SAS şi scorurile la alte instrumente
relevante de măsurare a anxietăţii
EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României 165

Tabel III.11
Coeficienţii de corelaţie între scorurile la EMAS şi EMAS-SAS şi scorurile la alte instrumente relevante,
pentru lotul clinic

Criteriu STAI EPQ


BDI
STAI-X1 STAI-X2 P-EPQ N-EPQ
Sub-scala
EMAS-S-EF 0,418** (52) 0,498*** (49) 0,321* (56) 0,036 (51) 0,513*** (51)
EMAS-S-C 0,455*** (54) 0,527*** (51) 0,482*** (58) 0,229 (53) 0,550*** (53)
EMAS-S total 0,470*** (52) 0,555*** (49) 0,453*** (56) 0,159 (51) 0,575*** (41)
EMAS-T-ES 0,303* (53) 0,535*** (50) 0,302* (57) - 0,173 (52) 0,568*** (52)
EMAS-T-PF 0,300* (51) 0,496*** (48) 0,196 (55) -0,470*** (50) 0,377*** (50)
EMAS-T-AM 0,552*** (52) 0,717*** (49) 0,417*** (56) 0,037 (51) 0,526*** (51)
EMAS-T-RZ 0,263 (52) 0,559*** (49) 0,393** (56) - 0,236 (51) 0,357** (51)
EMAS-P-ES 0,287* (54) 0,160 (51) 0,237 (58) 0,233 (53) 0,144 (53)
EMAS-P-PF 0,147 (54) 0,165 (51) 0,299* (58) - 0,012 (53) 0,030 (53)
EMAS-P-AM 0,294* (54) 0,272 (51) 0,135 (58) - 0,115 (53) 0,111 (53)
EMAS-P-RZ 0,031 (54) - 0,141 (51) - 0,235 (58) 0,029 (53) - 0,050 (53)
EMAS-P-A 0,315* (54) 0,204 (51) - 0,035 (58) - 0,049 (53) 0,181 (53)
SAS-T-SE 0,390** (51) 0,456*** (48) 0,137 (55) 0,042 (50) 0,417** (50)
SAS-T-ADF 0,553*** (53) 0,351* (50) - 0,021 (57) 0,032 (52) 0,360** (52)
SAS-T-ADP 0,268* (54) 0,224 (51) 0,023 (58) 0,031 (53) 0,303* (53)
SAS-T-ES 0,437* (24) 0,296 (22) 0,235 (28) 0,013 (24) 0,492* (24)
SAS-P-SE 0,111 (20) 0,173 (18) 0,070 (24) - 0,416 (20) 0,370 (20)
SAS-P-AD 0,250 (20) 0,398 (18) 0,335 (24) - 0,332 (20) 0,353 (20)
SAS-P-ES 0,132 (20) 0,104 (18) 0,292 (24) - 0,246 (20) 0,365 (20)
SAS-P-A 0,529* (20) 0,508* (18) 0,388 (24) - 0,309 (20) 0,663*** (20)
Legendă: *p < 0,05. **p < 0,01. ***p < 0,001. STAI-X1= STAI-Stare; STAI-X2= STAI-Trăsătură. Datele reprezintă coeficienţii de corelaţie liniară r.
Numărul subiecţilor este prezentat între paranteze.

Au fost calculate corelaţiile între scorurile la EMAS valid de măsurare a anxietăţii ca stare şi a diferitelor tipuri
şi EMAS-SAS şi cele la STAI (The Spielberger Trait-State de anxietate ca trăsătură.
Anxiety Inventory – Inventarul Spielberger de Anxietate În ceea ce priveşte corelaţiile dintre EMAS-S,
Trăsătură-Stare), BDI (The Beck Depression Inventory respectiv EMAS-T şi Inventarul de depresie Beck, acestea
– Inventarul de Depresie Beck), scalele de Neuroticism au fost moderate, exceptând sub-scala de pericol fizic
(N-EPQ) şi Psihoticism (P-EPQ) din EPQ (The Eysenck (EMAS-T-PF): în cazul lotului clinic, corelaţia obţinută nu
Personality Questionnaire – Chestionarul de Personalitate a fost semnificativă la pragul de semnificaţie ales (r = 0,196,
Eysenck) şi la scale din CP5F (Chestionarul de Personalitate p > 0,05), iar pentru lotul non-clinic aceasta a fost cea mai
cu 5 Factori). scăzută (r = 0,123, p < 0,05). Construcţia Inventarului
Aceste rezultate sunt prezentate în Tabelul III.11 de depresie Beck s-a bazat pe teoria cognitivă a depresiei
pentru lotul clinic, respectiv în Tabelul III.12, pentru lotul elaborată de către A.T. Beck (1976), care postulează că
non-clinic. Toate datele au fost obţinute în condiţii non- o persoană cu depresie are convingeri negative despre
stresante. propria persoană, despre ceilalţi şi despre viitor. Cu toate
Aşa cum era de aşteptat, scorurile la EMAS-S că anxietatea se asociază frecvent cu depresia, iar analiza
(anxietatea ca stare) şi EMAS-T (anxietatea ca trăsătură) calitativă a itemilor BDI poate releva prezenţa unei
au corelat semnificativ direct cu scorurile la STAI-X1 şi simptomatologii anxioase, acest inventar de depresie nu
STAI-X2, atât pentru lotul clinic, cât şi pentru lotul non- este destinat evaluării nivelului de anxietate în situaţii de
clinic. În ambele grupuri, corelaţiile dintre subscala pericol fizic.
cognitivă a EMAS-S şi STAI-X1 (anxietatea ca stare) au Corelaţii semnificative s-au obţinut între toate
fost mai crescute decât cele dintre subscala emoţional- sub-scalele EMAS-S, EMAS-T şi SAS-T şi scala de
fiziologică şi STAI-X1, rezultat similar cu cel obţinut neuroticism a EPQ (N-EPQ), atât în lotul clinic, cât şi
de Endler, Edwards, and Vitelli (1991) în demersul de în cel non-clinic. Persoanele care obţin scoruri ridicate
elaborare a scalelor originale EMAS. De asemenea, s-au la scala de Neuroticism (N-EPQ) manifestă mai frecvent
obţinut corelaţii semnificative şi între sub-scalele SAS-T simptomatologie anxioasă (la nivel cognitiv şi somatic) şi
(anxietatea ca trăsătură) şi STAI (ambele forme – anxietatea sunt descrise ca fiind instabile emoţional. Astfel, corelaţiile
ca stare şi ca trăsătură), în special în cazul lotului non-clinic, pozitive între scorurile la N-EPQ şi scorurile la EMAS
ceea ce demonstrează că EMAS reprezintă un instrument şi EMAS-SAS confirmă utilizarea acestora din urmă ca
instrumente valide de măsurare a anxietăţii.
166 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

Tabel III.12
Coeficienţii de corelaţie între scorurile la EMAS şi la EMAS-SAS şi alte instrumente relevante,
pentru lotul non-clinic

Criteriu STAI EPQ CP5F


BDI Dez.
Sub-scala STAI-X1 STAI-X2 P-EPQ N-EPQ Extr.a Stab. Em.a Auton.a
Soc.a
0,425*** 0,523*** 0,423*** 0,114* 0,517***
EMAS-S-EF - 0,134 - 0,172 - 0,266* - 0,014
(293) (292) (301) (299) (299)
0,523*** 0,561*** 0,471*** 0,158** 0,543***
EMAS-S-C - 0,080 - 0,117 - 0,183 - 0,068
(304) (294) (305) (303) (303)
0,493*** 0,565*** 0,464*** 0,146** 0,553***
EMAS-S total - 0,121 - 0,164 - 0,257* - 0,037
(291) (290) (299) (297) (297)
0,356*** 0,421*** 0,276*** 0,084 0,381***
EMAS-T-ES - 0,020 -0,279* - 0,227* - 0,169
(295) (292) (303) (301) (301)
EMAS-T-PF 0,131* 0,217*** 0,173** - 0,023 0,200*** 0,039 0,019 - 0,034 - 0,032
(296) (293) (304) (302) (302)
EMAS-T-AM 0,353*** 0,456*** 0,300*** 0,107 0,355*** - 0,164 - 0,060 - 0,159 - 0,086
(291) (289) (299) (297) (297)
0,441*** 0,450*** 0,250*** 0,228*** 0,437***
EMAS-T-RZ - 0,185 - 0,153 - 0,273* - 0,138
(291) (289) (299) (297) (297)
0,113 0,160** 0,156** - 0,072 0,160**
EMAS-P-ES - 0,027 - 0,028 - 0,102 0,242*
(297) (294) (304) (303) (303)
0,195** 0,240*** 0,123* 0,042 0,225***
EMAS-P-PF - 0,078 0,205 - 0,013 0,085
(297) (294) (304) (303) (303)
0,212*** 0,302*** 0,205*** 0,026 0,334***
EMAS-P-AM 0,065 0,143 0,162 0,092
(297) (294) (304) (303) (303)
- 0,100 - 0,026 0,016 -0,175** - 0,036
EMAS-P-RZ 0,088 0,087 0,026 0,160
(296) (293) (303) (302) (302)
0,25*** 0,259*** 0,187*** - 0,003 0,249***
EMAS-P-A 0,077 0,047 - 0,058 - 0,016
(296) (293) (303) (302) (302)
0,223*** 0,295*** 0,177** - 0,042 0,325***
SAS-T-SE - 0,032 - 0,036 - 0,219 - 0,015
(284) (280) (291) (289) (289)
0,217*** 0,318*** 0,190*** 0,151** 0,368***
SAS-T-ADF - 0,154 - 0,164 -0,444*** - 0,121
(295) (292) (303) (301) (301)
0,316*** 0,352*** 0,210*** 0,103 0,400***
SAS-T-ADP - 0,104 - 0,184 -0,351** - 0,062
(293) (290) (300) (298) (298)
0,332*** 0,422*** 0,234*** 0,022 0,420***
SAS-T-ES - 0,211 - 0,056 -0,353** - 0,163
(292) (289) (299) (298) (298)
0,114 0,131* 0,128* 0,046 0,145**
SAS-P-SE - 0,101 - 0,105 - 0,212 - 0,083
(276) (273) (283) (281) (281)
0,086 0,104 0,000 0,121* 0,105
SAS-P-AD - 0,048 0,043 - 0,117 - 0,062
(276) (273) (283) (281) (281)
0,087 0,175** 0,050 - 0,035 0,199***
SAS-P-ES - 0,074 0,086 - 0,145 0,075
(276) (273) (283) (281) (281)
0,235*** 0,236*** 0,162** 0,039 0,249***
SAS-P-A - 0,060 - 0,149 - 0,122 - 0,155
(276) (273) (283) (281) (281)

Legendă: *p < 0,05. **p < 0,01. ***p < 0,001, STAI-X1 = STAI-Stare, STAI-X2 = STAI-Trăsătură
a
CP5F a fost administrat doar lotului de pompieri (N = 86). Dez. Soc. = Dezirabilitate socială, Extr. = Extraversiune, Stab. Em. =Stabilitate emoţională,
Auton. = Autonomie.

Sub-scalele EMAS-S şi sub-scala care măsoară rezultate demonstrează faptul că EMAS reprezintă o măsură
anxietatea ca trăsătură în situaţii de rutină zilnică (EMAS- validă a anxietăţii ca stare şi ca trăsătură.
T-RZ) corelează semnificativ şi cu scala de Psihoticism a
EPQ (P-EPQ), doar pentru lotul non-clinic (tabel III.12). În cazul lotului de pompieri, scala Stabilitate
De asemenea, s-a înregistrat o corelaţie negativă între Emoţională a CP5F a corelat negativ cu mai multe
scorurile la P-EPQ şi anxietatea ca trăsătură în situaţii sub‑scale din EMAS şi din EMAS-SAS, un rezultat
de pericol fizic, la lotul clinic. Acesta nu este un rezultat concordant cu datele din literatură (Cattell et al.,
neaşteptat, întrucât persoanele cu scoruri ridicate la scala 2003; Skinner et al., 2005; Bunevicius, 2008). Scala
de Psihoticism pot manifesta tulburări de comportament, Extraversiune a corelat semnificativ doar cu anxietatea
pot avea dificultăţi în relaţii interpersonale datorită ca trăsătură în situaţii de evaluare socială (EMAS-T-ES),
capacităţii empatice reduse şi sunt adesea descrise ca ceea ce înseamnă că anxietatea ca trăsătură în situaţii de
fiind insensibile, inadaptabile şi netemătoare. Toate aceste evaluare socială creşte pe măsură ce scade extraversiunea.
EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României 167

Tabel III.13
Comparaţii între loturile clinic şi non-clinic de femei

Lot Grup vârstă Clinic Non-clinic


(ani) t
N m σ N m σ
Sub-scala
31-50 21 23,24 9,99 140 15,07 5,97 3,648***
EMAS-S-EF
51-84 19 24,32 7,62 48 16,08 7,29 4,115***
31-50 22 25,14 10,05 141 16,18 6,83 4,036***
EMAS-S-C
51-84 20 29,30 11,90 48 16,67 8,40 4,321***
31-50 21 47,81 18,17 140 31,21 12,29 4,049***
EMAS-S total
51-84 19 53,11 18,46 48 32,75 15,11 4,662***
31-50 21 51,67 10,80 141 42,00 9,42 4,305***
EMAS-T-ES
51-84 21 51,95 11,03 47 41,23 9,08 4,205***
31-50 22 57,82 9,67 140 52,39 1,01 2,373*
EMAS-T-PF
51-84 18 55,61 1,12 48 50,85 1,51 1,653
31-50 22 47,64 9,71 137 42,37 9,89 2,323*
EMAS-T-AM
51-84 21 53,19 9,81 47 43,53 8,08 4,260***
31-50 21 36,57 11,77 140 29,50 1,20 2,902**
EMAS-T-RZ
51-84 21 42,19 10,04 47 32,04 1,23 3,800***
31-50 21 2,71 1,23 140 2,79 1,27 0,266
EMAS-P-ES
51-84 21 2,52 1,25 48 2,48 1,32 0,131
31-50 21 2,48 1,63 140 2,44 1,45 0,097
EMAS-P-PF
51-84 21 2,62 1,60 48 2,27 1,36 0,926
31-50 21 2,52 1,47 140 2,59 1,28 0,226
EMAS-P-AM
51-84 21 2,57 1,03 48 2,71 1,20 0,454
31-50 21 2,81 1,50 139 2,86 1,42 0,139
EMAS-P-RZ
51-84 21 2,19 1,12 48 2,63 1,45 1,218
31-50 21 1,90 1,22 140 2,02 1,26 0,397
EMAS-P-A
51-84 21 2,19 1,50 47 2,09 1,43 0,277
31-50 21 54,43 10,09 128 47,84 9,39 2,950**
SAS-T-SE
51-84 19 56,37 8,89 41 48,78 8,69 3,113**
31-50 21 48,71 11,92 133 43,08 1,54 2,237*
SAS-T-ADF
51-84 21 47,00 9,85 42 42,88 1,20 1,528
31-50 21 45,00 11,22 135 41,22 9,24 1,691
SAS-T-ADP
51-84 21 45,05 9,45 40 40,30 5,47 2,124*
31-50 12 16,83 10,52 126 42,56 10,74 1,318
SAS-T-ES
51-84 12 5 ,50 11,78 40 42,98 9,34 2,302*
31-50 10 2,60 1,51 120 2,59 1,51 0,017
SAS-P-SE
51-84 9 2,78 1,20 41 3,37 1,70 1,224
31-50 10 1,30 0,67 120 2,45 1,14 4,840***
SAS-P-AD
51-84 9 2,56 1,24 41 2,44 1,05 0,292
31-50 10 2,30 0,48 120 2,84 1,17 2,903**
SAS-P-ES
51-84 9 2,89 1,27 41 2,63 1,44 0,488
31-50 10 1,40 0,70 120 2,16 1,30 3,020**
SAS-P-A
51-84 9 2,56 1,42 41 2,02 1,35 1,059
Legendă: *p < 0,05. **p < 0,01. ***p < 0,001.

În ceea ce priveşte scala Dezirabilitate socială nu s-au b) Comparaţii ale nivelelor anxietăţii între
înregistrat niciun fel de corelaţii semnificative. Un rezultat loturile clinic şi non-clinic.
neobişnuit îl constituie corelaţia pozitivă dintre scorurile
la scala Autonomie şi perceperea situaţiei ca fiind de Scalele EMAS au fost administrate unor persoane cu
evaluare socială (EMAS-P-ES), la lotul de pompieri. Cu şi fără simptomatologie anxioasă. Lotul clinic a inclus 59
alte cuvinte, pompierii cu un nivel ridicat de autonomie de pacienţi cu diferite tulburări de tip anxios. Comparaţiile
au tendinţa de a percepe acest gen de situaţii ca fiind de au fost făcute doar pe lotul de femei, deoarece numărul
evaluare socială. Prezenţa comandantului companiei de de bărbaţi cu diagnostic de tulburare de anxietate era
pompieri în momentul administrării testului (o prevedere insuficient pentru analiza statistică. Tabelul III.13 prezintă
obligatorie a regulamentului de ordine interioară), precum diferenţele între loturile clinic şi non-clinic de femei.
şi faptul că pompierii sunt obligaţi să urmeze întotdeauna Aşa cum era de aşteptat, femeile cu tulburări de
ordinele superiorilor se poate constitui într-o explicaţie anxietate au obţinut scoruri mai ridicate decît femeile fără
plauzibilă a acestui rezultat. simptomatologie anxioasă, la aproape toate sub-scalele
EMAS stare şi trăsătură, cu excepţia anxietăţii ca trăsătură
în situaţii de pericol fizic, pentru grupa de vârstă 51-84
168 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

ani. Singurele excepţii, în care lotul non-clinic a obţinut răspunsuri lipsă, analiza statistică fiind efectuată pe acest
scoruri mai mari decât cel clinic, sunt reprezentate de trei număr final de participanţi.
sub-scale ale SAS-P (percepţia situaţiei ca fiind de auto- Scorurile la toate cele trei sub-scale ale EMAS au
dezvăluire – SAS-P-AD, de evaluare socială – SAS-P-ES şi fost semnificativ mai ridicate în situaţia stresantă decât în
de ameninţare – SAS-P-A), datorate, probabil, numărului cea neutră (p < 0,001) (tabel III.14).
foarte redus de persoane în lotul clinic (10 participanţi faţă Aşa cum se poate observa din tabelul III.15,
de 120 de femei în lotul non-clinic, pentru grupa de vârstă scorurile la sub-scalele EMAS-S în situaţia stresantă au
31-50 de ani). Aceste rezultate demonstrează puterea corelat semnificativ numai cu anxietatea în situaţii de
de discriminare a EMAS între populaţiile clinice şi non- evaluare socială.
clinice. Nu s-au înregistrat niciun fel de corelaţii
c) Comparaţii ale nivelelor anxietăţii între situaţii semnificative între sub-scalele care măsoară anxietatea
stresante şi non-stresante. ca trăsătură în situaţii incongruente cu cea în care a fost
efectuată evaluarea stării de anxietate şi nivelul de anxietate
Modelul multidimensional al anxietăţii presupune în situaţia stresantă.
o creştere semnificativă a nivelului stării de anxietate Acest rezultat confirmă ipoteza potrivit căreia
al indivizilor care au niveluri crescute la o dimensiune diemnsiunile EMAS-T sunt independente şi susţine
specifică a anxietăţii ca trăsătură, atunci când indivizii abordarea multidimensională a anxietăţii în predicţia
se confruntă cu o ameninţare situaţională congruentă. stării de anxietate. Cu alte cuvinte, s-a confirmat ipoteza
Această abordare interacţionistă a fost utilizată pentru conform căreia o persoană cu un nivel ridicat al anxietăţii
a prezice modificările în starea de anxietate a indivizilor ca trăsătură în stiuaţii de evaluare socială va manifesta un
în timpul unor situaţii considerate stresante: înaintea nivel ridicat al stării de anxietate într-o situaţie de evaluare
examenului de licenţă şi imediat după reîntoarcerea în socială.
unitate a pompierilor, după stinderea unui incendiu, care În ceea ce priveşte lotul de pompieri (N = 86, mvârstă
nu s-a soldat cu victime. Tabelul III.14 prezintă rezultatele = 31,55, σvârstă = 5,54, min-maxvârstă = 21-46), EMAS fost
comparării mediilor scorurilor la EMAS-S în condiţiile administrată imediat după reîntoarcerea în unitate după
stresante şi non-stresante pentru studenţii din an terminal, stingerea unui incendiu. Este de la sine înţeles motivul
care aşteptau să intre la examenul de licenţă. pentru care nu a fost posibilă administrarea scalelor
Iniţial, EMAS-S a fost administrată la 29 de înaintea acestei situaţii stresante (stingerea unui foc).
studenţi care aşteptau să intre la susţinerea examenul de Când sunt în misiune, pompierii au la dispoziţie un minut
licenţă (mvârstă= 28,86; σ = 7,05). După două săptămâni, pentru a se îmbrăca, a pregăti echipamentul necesar şi a
EMAS a fost din nou administrat, într-o situaţie neutră, urca în maşina de pompieri. EMAS-S a fost administrată
non-stresantă (la domiciliul participanţilor). Testul a fost la întoarcerea în unitate. EMAS-T s-a administrat la un
trimis via e-mail şi doar 13 participanţi au returnat testele interval de patru săptămâni, într-o zi obişnuită de lucru
completate. Un protocol a fost anulat din cauza unor în unitate, fără alarmă. În tabelul III.16 sunt prezentate

Tabel III.14
Comparaţiile dintre scorurile la EMAS-S în situaţii stresante şi non-stresante ale studenţilor

Sub-scala Situaţia N m σ t
stresantă 25,42 8,04
EMAS-S-EF 12 4,696
non-stresantă 13,00 3,95
stresantă 23,00 7,35
EMAS-S-C 12 4,222
non-stresantă 12,92 3,26
stresantă 48,42 14,58
EMAS-S total 12 4,803
non-stresantă 25,92 6,71
Toate diferenţele mediilor sunt semnificative la p < 0,001.

Tabel III.15
Coeficienţii de corelaţie liniară între scorurile EMAS-S în situaţia stresantă şi scorurile EMAS-T în situaţia non-
stresantă pentru lotul de studenţi (N = 12)

Subscale EMAS-S-EF EMAS-S-C EMAS-S total


EMAS-T-ES 0,810*** 0,620* 0,748**
EMAS-T-PF 0,532 0,311 0,440
EMAS-T-AM 0,468 0,510 0,513
EMAS-T-RZ 0,126 0,426 0,292
Legendă. *p < 0,05. **p < 0,01. ***p < 0,001.
EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României 169

rezultatele comparării mediilor scorurilor la EMAS-S în dimensiuni independente, respectiv anxietatea în situaţii
situaţia stresantă, respectiv non-stresantă, pentru lotul de de: evaluare socială, pericol fizic, ambiguitate şi rutine
pompieri. zilnice. EMAS-SAS extinde faţetele multidimensionale
S-a constatat că pompierii au înregistrat nivele ale EMAS şi include alte trei noi dimensiuni: anxietatea
mai crescute ale stării de anxietate atunci când au fost în situaţii de separare, auto-dezvăluirea către membrii
confruntaţi cu situaţia stresantă (stingerea unui incendiu) familiei şi de auto-dezvăluire faţă de prieteni.
decât în condiţii normale (p < 0,001). Rezultatele testării
ipotezei diferenţiale sunt prezentate în tabelul III.17. a) Analiza intercorelaţiilor dintre subscalele EMAS
Contrar aşteptărilor, în sensul existenţei unei
corelaţii semnificative între starea de anxietate şi anxietatea Intercorelaţiile dintre subscalele EMAS, anxietatea
ca trăsătură în situaţii de pericol fizic, s-a obţinut o corelaţie ca stare (EMAS-S), anxietatea ca trăsătură (EMAS-T) şi
scăzută, negativă, între nivelul stării de anxietate imediat percepţia anxietăţii (EMAS-P) sunt prezentate în tabelul
după întoarcea de la stingerea incendiului şi anxietatea ca III.18. Mărimea loturilor studiate variază din cauza unor
trăsătură în situaţii de evaluare socială. Diferenţa majoră date lipsă în anumite protocoale.
în acest caz, în ceea ce priveşte modalitatea şi condiţiile Aşa cum se poate observa din tabelul III.18, în
de testare, o constituie completarea EMAS după situaţia cazul lotului non-clinic, toate corelaţiile dintre EMAS-S şi
stresantă, nu înainte acesteia. În plus, comandantul EMAS-T, respectiv EMAS-P, sunt semnificative statistic la
companiei de pompieri a fost prezent în timpul administrării p < 0,001, exceptând corelaţia dintre EMAS-S şi EMAS-
testului şi îşi exprima aprecierea faţă de comportamentul şi P-RZ (percepţia anxietăţii în situaţii de rutine zilnice).
performanţa profesională a pompierilor. În acest context, Intercorelaţiile dintre sub-scalele EMAS-S şi EMAS-T au
există posibilitatea ca răspunsurile pompierilor să fi fost variat între 0,155 şi 0,405, cele dintre EMAS-S şi EMAS-P
influenţate, situaţia să dobândească caracterul de evaluare – între 0,049 şi 0,292, iar corelaţiile dintre EMAS-T şi
socială, iar subiecţii care au un nivel de anxietate mai ridicat EMAS-P s-au încadrat în intervalul 0,003-0,209.
în situaţii de evaluare socială să fi denaturat răspunsurile la Pentru lotul clinic, toate corelaţiile obţinute între
sub-scala EMAS-S, nerecunoscând că au fost anxioşi. dimensiunea emoţional-fiziologică a stării de anxietate
(EMAS-S-EF), dimensiunea cognitivă (EMAS-S-C) şi
III.5.2.2.Validitatea de construct scorul total la EMAS au fost semnificative statistic (p <
Principala caracteristică a scalelor EMAS o constituie 0,001). În ceea ce priveşte corelaţiile dintre EMAS-S şi
multidimensionalitatea. Starea de anxietate, măsurată cu EMAS-T, anxietatea ca stare a corelat doar cu anxietatea
ajutorul EMAS-S are două dimensiuni conceptuale diferite: ca trăsătură în situaţii de evaluare socială (EMAS-T-ES)
activarea emoţional-fiziologică şi îngrijorarea la nivel şi în cele cu caracter ambiguu (EMAS-T-AM), însă nu
cognitiv. Pe de altă parte, anxietatea ca trăsătură, măsurată şi cu anxietatea ca trăsătură în situaţii de pericol fizic şi
cu ajutorul sub-scalelor EMAS-T, se descompune în patru în situaţii de rutină zilnică (EMAS-T-PF, EMAS-T-RZ).

Tabel III.16
Comparaţiile dintre mediile scorurilor la EMAS-S în situaţii stresante şi non-stresante, pentru lotul de pompieri

Sub-scala Situaţia N m σ t
stresantă 15,89 5,00
EMAS-S-EF 85 7,111
non-stresantă 11,82 2,45
stresantă 12,68 3,32
EMAS-S-C 85 4,763
non-stresantă 1 ,87 1,62
stresantă 28,67 7,73
EMAS-S total 84 6,761
non-stresantă 22,68 3,63
Toate diferenţele mediilor sunt semnificative la p < 0,001.

Tabel III.17
Coeficienţii de corelaţie liniară între scorurile EMAS-S în situaţia stresantă şi scorurile EMAS-T
în situaţia non-stresantă pentru lotul de pompieri (N = 85)

Subscale EMAS-S-EF EMAS-S-C EMAS-S Total


EMAS-T-ES - 0,229* - 0,032 - 0,163
EMAS-T-PF - 0,066 - 0,047 - 0,063
EMAS-T-AM - 0,034 - 0,066 - 0,051
EMAS-T-RZ 0,073 0,129 0,103
Legendă. *p < 0,05.
Tabel III.18
170

Intercorelaţiile între subscalele EMAS, pentru ambele loturi de participanţi

Lot Clinic Non-clinic

EMAS-S- EMAS- EMAS-T- EMAS-T- EMAS-T- EMAS-T- EMAS-S- EMAS-T- EMAS-T- EMAS-T- EMAS-T-
EMAS-S EMAS-S-C EMAS-S
Sub-scala EF S-C ES PF AM RZ EF ES PF AM RZ

EMAS-S-EF r 1,000 0,682 *** 0,893 *** 1,000 0,808 *** 0,944 ***

N - 56 56 775 775

EMAS-S-C r - 1,000 0,938 *** 1,000 0,957 ***

N 56 56 56 775 775 775

EMAS-T-ES r 0,497 *** 0,382 ** 0,469 *** 1,000 0,482 *** 0,580 *** 0,201 0,358 *** 0,405 *** 0,403 *** 1,000 0,431 *** 0,572 *** 0,262 ***

N 55 56 55 54 54 55 769 773 767 770 766 765

EMAS-T-PF r 0,166 0,150 0,154 1,000 0,452 0,047 0,155 *** 0,193 *** 0,188 *** 1,000 0,477 *** - 0,069

N 52 54 52 52 53 771 774 769 767 766

EMAS-T-AM r 0,429 *** 0,329* 0,392 ** 1,000 0,399 ** 0,262 *** 0,306 *** 0,300 *** 1,000 0,311 ***

N 53 55 53 54 767 770 765 765

EMAS-T-RZ r 0,221 0,139 0,166 1,000 0,361 *** 0,343 *** 0,368 *** 1,000

N 53 55 53 766 770 765

EMAS-P-ES r 0,129 0,287* 0,249 - 0,025 0,064 0,218 - 0,347 * 0,147 *** 0,140 *** 0,151 *** - 0,004 0,113 ** 0,030 - 0,054

N 55 57 55 56 54 55 55 752 756 750 752 753 749 748

EMAS-P-PF r 0,200 0,159 0,212 0,024 0,022 0,163 0,135 0,167 *** 0,162 *** 0,174 *** - 0,003 0,022 0,114 ** 0,156 ***

N 55 57 55 56 54 55 55 752 756 750 752 753 749 748

EMAS-P-AM r 0,276* 0,356 ** 0,348 ** - 0,028 0,129 0,076 0,197 0,268 *** 0,281 *** 0,292 *** 0,052 0,083 ** 0,083 ** 0,102 **

N 55 57 55 56 54 55 55 751 755 749 751 752 748 747

EMAS-P-RZ r - 0,128 0,002 - 0,074 - 0,012 0,053 - 0,173 - 0,305 * - 0,049 - 0,053 - 0,057 0,040 0,129 *** - 0,048 - 0,209 ***

N 55 57 55 56 54 55 55 750 754 748 750 751 747 746

EMAS-P-A r 0,133 0,132 0,121 0,080 0,084 0,276 * 0,088 0,251 *** 0,231 *** 0,249 *** 0,104 ** 0,116 *** 0,132 *** 0,183 ***

N 55 57 55 56 54 55 55 750 754 748 750 751 747 746


Legendă. *p < 0,05; **p < 0,01. ***p < 0,001.
EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României
Tabel III.19
Intercorelaţiile între subscalele EMAS-SAS, pentru ambele loturi

Lot Clinic Non-clinic

SAS-T- SAS-T- SAS-T- SAS-T-ES SAS-P- SAS-P- SAS-P- SAS-P--A SAS-T- SAS-T- SAS-T- SAS-T-ES SAS-P- SAS-P- SAS-P-ES SAS-P-A
Sub-scala SE ADF ADP SE AD ES SE ADF ADP SE AD

SAS-T-SE r 1,000 0,343 ** 0,220 0,305 1,000 0,472 *** 0,355 *** 0,421 ***

N 53 54 26 725 719 518

SAS-T- r 1,000 0,700 *** 0,549 ** 1,000 0,611 *** 0,582 ***
ADF
EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

N 56 28 728 529

SAS-T-ADP r 1,000 0,608 *** 1,000 0,518 ***

N 28 524

SAS-T-ES r 1,000 1,000

SAS-P-SE r 0,341 -0,095 -0,078 0,022 1,000 0,419* 0,388 0,400 0,156 *** 0,126 *** 0,144 *** 0,121 ** 1,000 0,386 *** 0,310 *** 0,329 ***

N 22 24 24 22 24 24 24 639 647 641 500 657 657 657

SAS-P-AD r 0,026 0,008 0,193 0,392 1,000 0,641 *** 0,726 *** 0,104 ** 0,109 ** 0,121 ** 0,135 ** 1,000 0,331 *** 0,376 ***

N 22 24 24 22 24 24 639 647 641 500 657 657

SAS-P-ES r 0,299 0,342 0,450* 0,362 1,000 0,609 ** 0,243 *** 0,187 *** 0,125 *** 0,156 *** 1,000 0,335 ***

N 22 24 24 22 24 640 648 642 501 657

SAS-P-A r 0,274 0,330 0,497* 0,428* 1,000 0,166 *** 0,172 *** 0,179 *** 0,135 *** 1,000

N 22 24 24 22 639 647 641 500


Legendă. *p < 0,05. **p < 0,01. ***p < 0,001.