SUPORT DE CURS PENTRU

OCUPAŢIA DE MACARAGIU

2019
 CUPRINS
Programa analitică 5
Noţiuni generale 6
Suporturi pentru pregătirea teoretică şi practică pentru meseria de
macaragiu-Ocupaţie autorizată ISCIR 7
A. SUPORTUL DE CURS PENTRU PREGĂTIREA
TEORETICĂ 9
TEMA I Clasificarea macaralelor 13
I.1. Tipuri de macarale 13
• Clasificarea macaralelor încadrate în grupe de deservire • Clasificarea macaralelor după forma
constructivă şi modul de funcţionare • Grupa „A” de deservire • Grupa „B” de deservire • Grupa „C” de
deservire • Grupa „D” de deservire • Grupa „E” de deservire • Noi tipuri de instalatii / echipamente
I.2. Antrenarea macaralelor: echipamente de forţă; tipuri de acţionări 93
• Echipamente de forţă • Echipamentul electric de comandă • Echipamente şi instalaţii electrice
de protecţie • Tipuri de acţionări •
I.3 Test de evaluare 98
TEMA II Elemente constructive ale macaralelor 103
II.1. Componente de securitate şi alte componente necesare pentru asigurarea
siguranţei în exploatare 103
Limitatoarele de sfârşit de cursă • Limitatorul de cursă cu ax filetat • Limitatorul de cursă cu pârghie şi
contragreutate • Limitatoare de sarcină şi limitatoare de moment al sarcinii • Supape de siguranţă şi
supape de blocare • Supape de reglare vitezei • Paracăzătoare şi limitatoare de viteză • Anemometrele •
Dispozitive de blocare şi de evitarea mersului oblic • Tampoane, opritori, siguranţe la cârlig • Contacte
şi siguranţe electrice • Piese de reazem • Curăţitoare de şină • Întreruptor de securitate •
II.2. Dispozitive de frânare 123
Tipuri existente • Frânele • Clasificarea frânelor • Descriere si mod de funcţionare • Frânele cu saboţi
exteriori • Frâna cu bandă • Frână cu saboţi şi ridicător electrohidraulic • Frâne cu discuri sau cu con •
Frâne de construcţie specială • Dispozitivele de acţionare a frânelor • Rolul dispozitivelor de frânare •
Reglare şi verificare •
II.3. Cabluri şi lanţuri 134
Materiale • Cabluri • Lanţuri • Funii • Benzi • Construcţie • Cod de fixare • Uzură permisă • Întreţinere
• Avantajele şi dezavantajele cablurilor şi lanţurilor •
II.4. Dispozitive de prindere a sarcinilor 146
• Cârlige • Ochiuri sau ocheţi • Organe anexe pentru susţinerea cârligelor şi a ocheţilor • Electromagneţi
pentru ridicare • Electromagneţi de sarcină • Graifăre • Bene şi godeuri •
II.5. Test de evaluare 157
TEMA III Obligațiile persoanelor implicate în exploatarea
macaralelor 163
III.1. Obligaţiile şi responsabilităţile deţinătorilor/utilizatorilor 163
III.2. Obligaţiile şi responsabilităţile operatorului RSVTI 163
III.3. Obligaţiile şi responsabilităţile macaragiului 164
III.4. Obligaţiile şi responsabilităţile legătorului de sarcină 167
III.5 Teste de evaluare 169
TEMA IV Exploatarea macaralelor 175
IV.1. Semnalizarea comenzilor la macarale 175
IV.2. Manevrarea şi exploatarea macaralelor 178
• Manevre permise şi nepermise, cauzele deranjamentelor • Legarea sarcinilor • Organizarea exploatării
• Cartea macaralei • Registrul de evidenţă a supravegherii •
IV.3. Întreţinerea, revizia, repararea şi verificarea tehnică 193
• Întreţinerea şi revizia • Repararea • Autorizarea funcţionării • Verificarea tehnică • Încercări statice şi

3
dinamice • Verificări tehnice periodice la scadenţă • Concluziile verificării tehnice oficiale •
TEMA V. Avarii şi Accidente 209
V.1. Cauzele avariilor şi accidentelor 209
V.2 Măsuri pentru prevenirea avariilor şi accidentelor 214
V.3. Formarea competențelor pentru asigurarea funcționării în siguranță a
instalațiilor/ echipamentelor 216
V.4 Test de evaluare 242
TEMA VI. Măsuri de prim ajutor în caz de accident 243
VI.1. Legea 319/2006 243
VI.2 Măsuri de prim ajutor în caz de avarie/accident 259
TEMA VII Legislaţie, reglementări, normative, instrucţiuni 268
VII.1 Legea nr. 64 /2008 268
VII.2 HG nr. 1340 / 2001 274
VII.3 Ordinul nr. 130/2011 278
VII.4 Reglementarea efectuării verificărilor tehnice în vederea autorizării
funcționării și a verificărilor tehnice în utilizare conform pt aplicabile 283
VII.5 PT ISCIR 285
VII.6. Test de evaluare 306
B. SUPORT PENTRU PREGĂTIREA PRACTICĂ 309
Îndrumător pentru realizarea caietului de practică 311
Suport teoretic pentru pregătirea practică secţiunea B 315
C. Mijloace de instruire realizate/folosite în cadrul Fundaţiei Culturale
„Renaşterea Română” 318
Grila testelor de evaluare 320
BIBLIOGRAFIE 321

4
 PROGRAMA ANALITICĂ
pentru cursul de calificare de „macaragiu”
Numărul orelor de
Tema
predare
Teorie Practică
Clasificarea macaralelor:
- tipuri de macarale 20 10
- antrenarea macaralelor: echipamente de forţă; tipuri de acţionări
Componente de securitate şi alte componente necesare pentru
asigurarea siguranţei în exploatare:
- limitatoare de sfârşit de cursă
- limitatoare de sarcină şi limitatoare de moment al sarcinii
- supape de siguranţă, de blocare, de reglare a vitezei
- paracăzătoare şi limitatoare de viteză
32 40
- anemometre
- dispozitive de blocare şi de evitare a mersului oblic
- tampoane, opritori, siguranţe la cârlig
- piese de reazem, curăţitoare de şină
- contacte electrice de siguranţă
- întreruptor de securitate
Dispozitive de frânare:
- tipuri existente, descriere, rol, mod de funcţionare, reglare și 20 20
verificare
Cabluri şi lanţuri:
12 24
- materiale, construcţie, mod de fixare, uzură permisă, întreţinere
Dispozitive de prindere a sarcinilor 12 24
Obligaţiile macaragiului 24 -
Semnalizarea comenzilor la macarale 8 12
Manevrarea şi exploatarea macaralelor:
- manevre permise şi interzise, cauzele deranjamentelor
- legarea sarcinilor 60 260
- organizarea exploatării, cartea macaralei, registrul de evidenţă a
supravegherii
Întreţinerea, revizia, repararea şi verificarea tehnică:
- întreţinerea şi revizia
- repararea 20 90
- verificarea tehnică, autorizarea funcţionării, încercări statice şi
dinamice, verificări tehnice periodice la scadenţă
Avarii şi accidente:
- cauzele avariilor şi accidentelor 20 -
- măsuri pentru prevenirea avariilor şi accidentelor
Măsuri de prim ajutor în caz de avarie/accident 8 -
Legislaţie, reglementări, normative, instrucţiuni 4 -
Recapitulaţie:
I Partea teoretică 240 ore.
Partea practică 480 ore.
II Verificarea însuşirii cunoştinţelor: 2 ore/candidat.

5
 NOŢIUNI GENERALE
Macaragiul este o persoană calificată şi autorizată, care are capacitatea de a manevra
macarale indiferent de tipul şi destinaţia acestora. Modernizarea permanentă a macaralelor
obligă macaragiul la o perfecţionare continuă pe tot parcursul activităţii sale. Munca
macaragiului este o activitate complexă care depinde de foarte mulţi factori. Dintre aceştia se
pot enumera:
- Grupa şi tipul de macaralei deservite;
- Categoria mărfurilor manevrate;
- Gradul de optimizare a procesului de ridicare - transport;
- Profesionalismul în activitate;
- Aplicarea NSSM şi NSU;
- Protecţia mediului înconjurător.
Activitatea macaragiului presupune cunoştinţe complexe şi este supusă unor riscuri. De
aceea este necesar ca în vederea deservirii utilajului în condiţii de securitate personalul
deservent să posede anumite aptitudini fizice şi mentale certificate periodic de medicul de
medicina muncii. Dintre abilităţile necesare unui macaragiu se enumeră:
- Integritate anatomo-funcţională;
- Acuitate vizuală;
- Acuitate auditivă normală;
- Spirit de observaţie;
- Atenţie concentrată şi distributivă;
- Asumarea responsabilităţii;
- Respectarea riguroasă a regulilor şi instrucţiunilor;
- Rezistenţa la monotonie;
- Aptitudini necesare lucrului în echipă;
- Spirit întreprinzător.
Macaragiul trebuie să-şi formeze o serie de deprinderi cum ar fi:
- Operarea cu diverse echipamente de prindere şi manevrare a sarcinilor;
- Planificarea şi organizarea operaţiilor şi activităţilor specifice;
- Sortarea şi prinderea sigură a sarcinilor.
În final, după însuşirea teoretică şi practică a cunoştinţelor din cadrul cursului,
macaragiul va trebui să dea dovada că şi-a însuşit temeinic o serie de competenţe referitoare
la deservirea macaralelor, cum ar fi cele referitoare la:
- Pregătirea şi verificarea macaralei pentru lucru;
- Efectuarea manipulării mărfurilor;
- Identificarea defectelor apărute şi remedierea acelora care nu depăşesc atribuţiile
sale;
- Întocmirea documentelor, predarea utilajului şi a documentelor la incheierea
activitatii zilnice;
- Respectarea NSSM, NSU şi a PT ISCIR.

6
 SUPORTURI PENTRU PREGĂTIREA TEORETICĂ ŞI
PRACTICĂ PENTRU MESERIA DE MACARAGIU-
OCUPAŢIE AUTORIZATĂ ISCIR
Ocupaţia de macaragiu face parte din meseriile incluse în Nomenclatorul Calificărilor
(cod NC 8333.2.1) din România dar şi din categoria ocupaţiilor reglementate prin
Prescripţiile Tehnice ale ISCIR - Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor
sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat. PT în vigoare referitoare la activitatea unui macaragiu
sunt:
- PT R1-2010 referitoare la montarea, punerea în funcţiune, utilizarea, repararea şi
verificarea tehnică a macaralelor.
- PT CR8–2009 referitoare la autorizarea personalului de deservire a
instalaţiilor/echipamentelor şi acceptarea personalului auxiliar de deservire, care se referă
inclusiv la macaragii.
Calificarea/specializarea macaragiilor se face pe baza unui program de formare
autorizat de Ministerul Muncii și avizat de către ISCIR. Programul se finalizează cu un
examnet de absolvire în baza câruia se eliberează certificatul de calificare și suplimentul
descriptiv aferent. În continuare, în baza certificatului de calificare, absolventii se pot
prezenta la examenul de autorizare organizat de ISCIR. Persoanele care obțin calificativul
„ADMIS” sunt declarați macaragii autorizați pentru grupa de macara la care au desfățurat
instruirea practică. Aceștia primesc autorizația de macaragiu și talonul pentru vize anuale.
Pentru a fi recunoscute în UE certificatele de calificare/specializare trebuie apostilate de
către prefectura judeţului în care este autorizat furnizorul de formare.

Precizări privind organizarea cursului

Programa cursului de specializare a macaragiilor este precizată în PT CR 8 – 2009,
secţiunea 6, art. 41. Aceasta prevede 240 de ore de predare teoretică şi 480 de ore de predare
practică. Această programă este prezentată în continuare.
În Romania formarea profesională a adulţilor este reglementată prin OG 129/2000 cu
modificările şi completările ulterioare, care prevede două tipuri de cursuri pentru pregătirea
profesională:
- cursuri de calificare/recalificare şi
- cursuri de iniţiere/specializare/perfecţionare.
Cursurile de calificare. Durata unui curs de calificare este strict reglementată, în funcţie
de complexitatea acestuia, care se exprimă prin nivelul de calificare. Sunt recunoscute 5
niveluri de calificare, nivelul unu fiind cel mai mic. Meseria de macaragiu este inclusă în
Nomenclatorul Calificărilor la nivelul II. Aceasta obligă ca pentru autorizarea şi organizarea
unui curs să se alcătuiască o programă analitică care prevede 240 de ore de predare teoretică
şi 480 de ore de predare practică.
Cursurile de specializare. Durata unui curs de specializare nu este reglementată prin OG
129/2000, cu modificările şi completările ulterioare. Aceasta se stabileşte de furnizorul de
formare prin dosarul de autorizare pentru ocupaţia respectivă.
Pentru ambele tipuri de cursuri valabilitatea diplomelor este aceeaşi, atât la nivel
naţional cât şi la nivelul UE.
Pentru a veni în sprijinul desfăşurării activităţii de pregătire practică în suportul de curs
a fost inclusă şi o Secţiune B care cuprinde:
- programa de pregătire practică care este indicată în PT CR 8 – 2009, art. 41;
- un îndrumar (ghid) pentru alcătuirea caietului de practică;

7
 - precizări privind modul de urmărire a obiectivelor de practică precizate prin programa
de practică;
- un exemplu de caiet de practică.
La examenul de absolvire a cursului sunt obligatorii prezentarea caietului de practică şi
a unei adeverinţe de efectuare a practicii care este prezentată în cap XII.4.2.
Precizări suplimentare privind desfăşurarea cursurilor de specializare şi a examenelor
de autorizare ISCIR se fac în cadrul Temei XII.4.2.-Autorizarea macaragiilor.

Precizări privind organizarea suportului de curs

Suportul de curs prezentat în continuare, a fost alcătuit în conformitate atât cu
PT CR 8 – 2009 cât şi cu respectarea metodologiei de organizare a cursurilor de formare
profesională a adulţilor (OG 129/2000, cu modificările şi completările ulterioare). Suportul
de curs include trei secţiuni:
- Secţiunea „A” - Suport de curs pentru pregătire teoretică este organizată pe 11
teme. În cadrul acestora se prezintă: programa cursului conform CR 8 – 2009 (Secţiunea a 6-
a, art. 40 şi 41), noţiunile generale despre construcţia, manevrarea şi exploatarea macaralelor,
obligaţiile macaragiului, noţiuni de legislaţie. Fiecare temă se finalizează printr-un test de
autoevaluare. La finalul secţiunii este prezentată bibliografia care a fost folosită pentru
redactarea acestui suport de pregătire.
- Secţiunea „B” - Suport pentru pregătirea practică se referă la conţinutul
activităţilor practice pe care trebuie să le desfăşoare un cursant pentru a-şi însuşi deprinderile
practice necesare exploatării unei macarale în condiţii de siguranţă. Sunt prezentate:
programa de practică în conformitate cu CR 8 – 2009 pentru meseria de macaragiu, un ghid
privind alcătuirea caietului de practică, precizări privind modul de parcurgere a activităţilor
practice, un caiet de practică şi un model de temă pentru verificarea finală a activităţii
practice.
- Secţiunea „C” - Mijloace de instruire folosite în cadrul programelor de
calificare/specializare şi autorizare a macaragiilor derulate până în prezent în cadrul Fundaţiei
Culturale „Renaşterea Română”.

8
 A. SUPORTUL DE CURS PENTRU PREGĂTIREA
TEORETICĂ
TERMENI ŞI DEFINIŢII (PT R1 – 2010,art.6)
................................................................................................................................................
În sensul PT R1-2010 termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) accident - evenimentul fortuit, care întrerupe funcţionarea normală a unei maşini de
ridicat, provocând avarii şi/sau afectând viaţa sau sănătatea oamenilor sau mediul.
b) admiterea funcţionării - acordul emis de către RSVTI al unui deţinător/utilizator
pentru o instalaţie/echipament, în cazurile prevăzute în prescripţia tehnică aplicabilă, în
scopul atestării faptului că aceea/acel instalaţie/echipament îndeplineşte toate condiţiile şi
cerinţele pentru a fi utilizată/utilizat în condiţii de siguranţă;
c) analiză de risc - activitate ce se realizează respectând următoarele etape:
1) etapa I: identificarea evenimentelor nedorite care duc la materializarea unui risc;
2) etapa II: analiza mecanismelor prin care aceste evenimente nedorite ar putea să se
producă în general, aprecierea importanţei lor şi a probabilităţii apariţiei de efecte
dăunătoare;
3) etapa III: evaluarea riscurilor.
d) autoritate competentă - orice organism sau autoritate dintr-un stat membru cu rol de
control ori de reglementare în ceea ce priveşte activităţile de servicii, în special autorităţile
administrative, precum şi ordinele profesionale şi asociaţiile profesionale sau alte organisme
profesionale care, în exercitarea competenţei de autoreglementare, creează cadrul legal pentru
accesul la activităţile de servicii ori exercitarea acestora.
e) autorizare - activitatea de evaluare şi atestare, efectuată de către ISCIR, a competenţei
şi capabilităţii a unei persoane fizice/juridice de a desfăşura o activitate specifică.
f) autorizarea funcţionării - atestarea de către ISCIR a faptului că o maşină de ridicat
îndeplineşte toate condiţiile şi cerinţele pentru a fi utilizată în condiţii de siguranţă.(vezi pct
V.3 )
g) cerinţă - orice obligaţie, interdicţie, condiţie sau limitare impusă prestatorilor ori
beneficiarilor de servicii, care este prevăzută în actele cu caracter normativ sau administrativ
ale autorităţilor competente ori care rezultă din jurisprudenţă, practici administrative, norme
ale ordinelor profesionale sau norme colective ale asociaţiilor profesionale ori ale altor
organizaţii profesionale, adoptate în exercitarea competenţei lor de autoreglementare;
clauzele contractelor colective de muncă negociate de partenerii sociali nu sunt, în sine,
considerate cerinţe.
h) componentă de securitate - componentă care este introdusă pe piaţă de producător sau
reprezentantul său autorizat, pentru a îndeplini o funcţie de securitate atunci când este
utilizată şi a cărei defectare sau funcţionare necorespunzătoare periclitează siguranţa în
funcţionare a maşinii de ridicat.
i) declaraţie de conformitate - procedura prin care producătorul sau reprezentantul său
autorizat declară că maşina de ridicat introdusă pe piaţă respectă toate cerinţele esenţiale de
sănătate şi securitate aplicabile acesteia.
j) deschidere - distanţa pe orizontală între axele şinelor căilor de rulare ale maşinii de
ridicat; distanţa pe orizontală între axul de rotire a platformei macaralei şi verticala care trece
prin axul cârligului.
k) deţinător - persoană fizică sau juridică ce deţine cu orice titlu o maşină de ridicat în
exploatare.
l) dispozitiv de prindere pentru ridicarea sarcinii - componentă sau echipament nefixat la
maşina de ridicat şi care se află între maşină şi sarcină, sau pe sarcină, în scopul prinderii
acesteia.

9
m) documentaţie tehnică - totalitatea documentelor şi instrucţiunilor elaborate conform
prevederilor prescripţiilor tehnice, de către producător, pentru construirea, montarea,
instalarea, punerea în funcţiune, repararea, întreţinerea şi revizia maşinilor de ridicat sau,
respectiv, totalitatea documentelor întocmite de către persoanele juridice/fizice autorizate
pentru efectuarea acestor activităţi în vederea realizării sarcinilor specifice ce le revin.
n) elevator pentru vehicule - maşină de ridicat care serveşte la ridicarea vehiculelor pe
verticală şi pe distanţe relativ mici.
o) expert ISCIR - persoană fizică autorizată de către ISCIR, pe baza evaluării capabilităţii
şi competenţei sale, în scopul realizării de sarcini specifice.
p) expertiză tehnică - investigaţia/examinarea cu caracter tehnic a unei/unui
maşini/echipament.
q) inspector de specialitate din cadrul ISCIR - persoană fizică angajată în cadrul ISCIR,
care efectuează verificări tehnice şi alte sarcini specifice conform prevederilor prezentei
prescripţii tehnice.
r) introducerea pe piaţă - acţiunea de a face disponibilă pentru prima dată, contra cost sau
gratuit, o maşină de ridicat în vederea distribuirii şi/sau utilizării.
s) întreţinere - totalitatea operaţiunilor prin care se asigură menţinerea unei maşini de
ridicat în parametrii de funcţionare în condiţii de siguranţă.
t) macara - maşină de ridicat compusă dintr-un schelet metalic de formă, construcţie şi
dimensiuni variabile şi din unul sau mai multe mecanisme servind la ridicarea şi deplasarea
sarcinii.
u) maşini de ridicat de tip special - maşini de ridicat la care, constructiv, există
posibilitatea montării mai multor dispozitive de prindere specifice maşinilor de ridicat şi pot
lucra în regim permanent/nepermanent de macara, stivuitor, platformă ridicătoare şi altele
asemenea.
v) mecanism de ridicat - maşină de ridicat care serveşte la deplasarea pe verticală a
sarcinii.
w) montare - activitatea de îmbinare a componentelor unei maşini de ridicat conform
documentaţiei tehnice, în vederea funcţionării acesteia.
x) nacelă - platformă autoridicătoare care permite stabilirea unui post de lucru cu nivel
variabil la poziţia dorită.
y) responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor –operator RSVTI -
persoană fizică autorizată de ISCIR pentru supravegherea şi verificarea tehnică a maşinilor
de ridicat care se supun prevederilor prescripţiilor tehnice.
z) persoană juridică - orice entitate constituită potrivit legii naţionale precum şi cele
constituite în temeiul dreptului altui stat membru sau reglementat de acesta, indiferent dacă
acestea sunt considerate sau nu ca având personalitate juridică.
aa) personal tehnic de specialitate - persoană angajată a persoanei juridice şi desemnată
prin decizie internă, atestată de către ISCIR şi nominalizată în autorizaţia eliberată de către
ISCIR.
bb) platformă autoridicătoare - maşină de ridicat destinată deplasării pe verticală a
persoanelor şi/sau materialelor.
cc) prescripţie tehnică - PT- normă tehnică elaborată de către ISCIR şi aprobată prin ordin
al ministrului de resort, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, care conţine,
pentru domenii clar definite, condiţii şi cerinţe tehnice referitoare la instalaţii/echipamente şi
la activităţi specifice domeniului de activitate, ce se realizează în legătură cu acestea, în
vederea introducerii pe piaţă, punerii în funcţiune şi utilizării instalaţiilor/echipamentelor
respective în condiţii de siguranţă în funcţionare.
dd) producător - persoană fizică sau juridică responsabilă pentru proiectarea şi/sau
realizarea unei maşini de ridicat, în scopul introducerii pe piaţă şi/sau al punerii în funcţiune

10
în numele său, precum şi orice persoană fizică sau juridică, care construieşte, montează,
instalează, ambalează sau etichetează o maşină de ridicat în vederea introducerii pe piaţă
şi/sau punerii în funcţiune sub nume propriu.
ee) punere în funcţiune - acţiunea care are loc în momentul primei utilizări a unei maşini
de ridicat.
ff) regim de autorizare şi verificare tehnică - totalitatea condiţiilor, cerinţelor,
examinărilor, încercărilor şi/sau evaluărilor la care este supusă, cu caracter obligatoriu, o
maşină de ridicat, pe parcursul realizării şi utilizării, precum şi deciziile luate în legătură cu
aceasta, în scopul de a se asigura funcţionarea în condiţii de siguranţă, conform prescripţiilor
tehnice.
gg) registru - orice evidenţă sau bază de date administrată de o autoritate competentă, în
format electronic ori pe hârtie, cuprinzând informaţii cu privire la prestatorii de servicii în
general sau prestatorii de servicii autorizaţi într-un domeniu specific.
hh) reparare - ansamblu de lucrări şi operaţiuni ce se execută prin înlăturarea
neconformităţilor/defecţiunilor constatate la o maşină de ridicat, în scopul aducerii acesteia la
parametrii iniţiali sau la alţi parametri care asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a
acesteia, conform prescripţiei tehnice.
ii) repunerea în funcţiune - acţiunea care are loc în momentul primei utilizări a unei
maşini de ridicat, ulterior reparării, efectuării unei revizii şi/sau efectuării unei intervenţii de
întreţinere a acesteia, precum şi ulterior montării maşinii de ridicat pe un alt amplasament,
modificării configuraţiei sau montării altor elemente purtătoare de sarcină, după caz, conform
prescripţiei tehnice.
jj) revizie - activitatea, de regulă planificată, ce constă în ansamblul operaţiilor ce se
execută asupra unei maşini de ridicat în scopul reglării sau înlocuirii pieselor şi aparatelor
înglobate în aceasta, conform prescripţiei tehnice.
kk) sarcină nominală - sarcina maximă pentru care a fost proiectată şi construită maşina de
ridicat.
ll) stat membru - stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European.
mm) stivuitor- maşină de ridicat destinată ridicării, deplasării şi stivuirii sarcinilor.
nn) utilizator - persoană fizică sau juridică ce are în folosinţă o maşină de ridicat.
oo) verificare tehnică - totalitatea verificărilor şi/sau încercărilor ce se realizează, în baza
documentaţiei tehnice aplicabile unei maşini de ridicat şi prevederilor prezentei prescripţii
tehnice, în scopul evaluării măsurii în care maşina de ridicat satisface cerinţele de funcţionare
în condiţii de siguranţă.
(2) în conţinutul prezentei prescripţii tehnice sunt folosite următoarele abrevieri:
a) ISCIR - Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi
Instalaţiilor de Ridicat;
b) RSL - personal tehnic de specialitate, responsabil cu supravegherea lucrărilor;
c) RSVTI - operator responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor;
d) RTS - personal tehnic de specialitate, responsabil tehnic cu sudura;
e) RADTP - personal tehnic de specialitate, responsabil cu avizarea documentaţiei
tehnice preliminare de montare/reparare;
f) RADTE - personal tehnic de specialitate, responsabil cu avizarea documentaţiei
tehnice de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic.

11
12
 TEMA I. CLASIFICAREA MACARALELOR
I.1. TIPURI DE MACARALE
A. CLASIFICAREA MACARALELOR ÎNCADRATE ÎN GRUPE DE
DESERVIRE
În cele ce urmează se face o clasificare a macaralelor în funcţie de complexitatea deservirii
şi gradul de pericol ce-l prezintă în exploatare, luând ca bază prevederile PT R1 – 2010
“Maşini de ridicat (macarale, mecanisme de ridicat, stivuitoare, platforme autoridicătoare şi
platforme ridicătoare pentru persoane cu dizabilităţi, elevatoare pentru vehicule şi maşini de
ridicat de tip special)”, după cum urmează:
1. GRUPA A: în această grupă se încadrează macaralele deplasabile pe căi fără şină de
rulare şi cele montate pe vagoane de cale ferată. Din această grupă cele mai reprezentative şi
care au o utilizare mai mare sunt: automacaralele, macaralele pe şenile, macaralele
autopropulsate pe pneuri şi macaralele montate pe vagon de CF.
2. GRUPA B: în această grupă sunt cuprinse macaralele pe căi cu şine de rulare având
braţ şi platformă rotitoare, macarale plutitoare şi macaralele Derrick. Macaralele din această
grupă sunt cele mai folosite pe şantierele de construcţii: macarale turn, macarale Derrick,
macarale portic.
3. GRUPA C: în această grupă intră macaralele deplasabile pe căi cu şine de rulare.
Macaralele din această grupă sunt cele mai folosite în hale ateliere şi clădiri industriale cum
ar fi: poduri rulante de uz general, poduri rulante tehnologice, poduri rulante cu graifer sau
electromagnet şi macarale portal şi semiportal.
4. GRUPA D: din această grupă fac parte macaralele de tip special, care nu se includ în
grupele anterioare, dintre care se menţionează în mod deosebit macaralele pe cablu folosite în
special pe şantierele de construcţii hidrotehnice, macaralele foarfece, etc.
5. GRUPA E: în această grupă intră orice tip de macara comandată de la sol.
B.CLASIFICAREA MACARALELOR DUPĂ FORMA
CONSTRUCTIVĂ ŞI MODUL DE FUNCŢIONARE.
1. Macarale staţionare
1.1 Macarale staţionare cu deplasarea sarcinii pe verticală:
- macarale stâlp;
- macarale cu consolă fixă;
- macarale trepied.
1.2 Macarale staţionare cu deplasarea sarcinii pe orizontală şi verticală:
- macarale cu cărucior pe o şină fixă (monorai);
- macarale cu cărucior pe două şine;
- macarale cu braţ oscilant;
- macara fixă funicular.
1.3 Macarale staţionare cu deplasarea sarcinii pe verticală şi rotative:
- macara fereastră;
- macara de perete cu braţ rotitor şi deschidere constantă;
- macara cu coloana fixă;
- macara cu coloana rotitoare şi braţ cu deschidere constantă;
- macara cu placă turnantă şi braţ fix.
1.4 Macarale staţionare cu deplasarea sarcinii pe verticală, orizontală şi rotative:
- macarale cu coloana rotitoare şi braţ oscilant;
- macarale cu placa turnantă şi cu braţ oscilant;
- macarale turn la punct fix, cu braţ sau turn rotitor şi cărucior;

13
 - macarale cu coloană fixă, cu braţ rotitor şi cărucior;
- macarale cu coloană rotitoare şi braţ cu deschidere variabilă;
- macarale ciocan.
2 . Macarale mobile
2.1 Macarale mobile deplasabile pe căi cu şine de rulare:
- macara catarg;
- macara turn cu braţ înclinabil;
- macara turn cu braţ orizontal;
- macara portal cu console fixe;
- macara semiportal;
- macara portal fără console – macara capră;
- macara semiportal fără console – macara semicapră;
- macara CFR – pe şasiu de vagon CF;
- macarale reversibile;
- macarale velocipede;
- macarale cu consolă deplasabilă;
- pod rulant cu una sau două grinzi principale;
- pod rulant pentru metalurgie sau siderurgie;
- pod rulant cu braţ rotitor;
- poduri transbordabile;
- grindă rulantă cu cale de rulare suspendată;
- grindă rulantă cu cale de rulare sprijinită.
2.2. Macarale mobile deplasabile pe căi fără şine de rulare:
- macara montată pe cărucior acţionat manual – macara Pionier;
- macara cu braţ oscilant montată pe cărucior acţionat manual;
- macara mobilă pe pneuri cu braţ din grinzi cu zăbrele;
- macara pe autocamion;
- macara mobilă pe şenile cu contragreutăţi încorporate;
- macara montată pe tractor;
- macara mobilă pe şenile cu greutăţi detaşabile;
- macara pentru lansarea conductelor;
- automacara cu braţ telescopic;
- automacara cu braţ din grinzi cu zăbrele.
În figurile de mai jos sunt prezentate diferite tipuri de macarale clasificate după forma
constructivă, modul de funcţionare şi gradul de deservire.

Macara catarg Macara turn cu braţ înclinat Macara turn cu braţ orizontal

14
Macara semiportal (SEMICAPRA) Macara semiportal

Macara CFR Grindă rulantă cu cale de rulare suspendată

Pod rulant de metalurgie şi siderurgie

Pod rulant cu braţ rotitor Macara consolă deplasabilă Macara velociped

15
 Macara reversibilă

Pod rulant cu graifer, deplasabil pe cărucior, de 15tf,

cu o deschidere de 82m, cu consolă

2. Macarale staţionare cu deplasarea sarcinii pe verticală, orizontală şi de rotire

Macara cu coloană rotitoare Macara turn la pct fix cu

şi braţ cu deschidere variabilă braţ rotitor şi cărucior

16
 Macara ciocan Macara cu coloana fixă cu
braţ rotitor si cărucior

Macara cu placă turnantă şi cu

braţ oscilant

3. Macarale staţionare cu deplasarea sarcinii pe verticală

Macara cu coloana rotitoare şi braţ cu deschidere constantă

17
4. Macarale mobile – deplasabile pe căi cu şine de rulare

Macara montată pe Macara cu braţ oscilant montată

cărucior acţionat manual (Pionier) pe cărucior acţionată mecanic

Automacara cu braţ tip cheson

Auto macara cu braţ din grinzi cu zăbrele

18
 Macara pe autocamion cu braţ încărcător

Macara mobilă pe pneuri cu Macara mobilă pe şenile

braţ din grinzi şi zăbrele cu contragreutăţi încorporate

Macara mobilă pe şenile cu Macara pentru lansarea

contragreutăţi detaşabile conductelor

19
 Macara montată pe tractor Macara DERRIK mobilă

Macara plutitoare instalată pe vase Macara portic cu braţ oscilant

20
Macara portal cu sarcina de 1000t situată in portul Mangalia

Cărucior macara 1000t

21
C. TIPURI CONSTRUCTIVE DE MACARALE.STUDII DE CAZ
1. Grupa A de deservire
Din această grupă de deservire fac parte următoarele tipuri de macarale: automacaralele,
macaralele pe şenile, macaralele autopropulsate pe pneuri şi macaralele montate pe vagon de
cale ferată În cele ce urmează sunt prezentate,pentru fiecare tip de macara
considerat,principalele carascteristici tehnice.
 AUTOMACARALE

Macara AMT-12,5 Tf
Sunt instalaţii de ridicat montate pe şasiuri de autocamion sau şasiuri de construcţie
specială care se pot deplasa rapid de la un punct de lucru la altul. Caracteristic pentru
automacarale este faptul că deplasarea se realizează prin motorul autovehicolului, cu viteze
cuprinse între 40…70 km/oră. Ele se încadrează în grupa A de deservire.
În continuare vom detalia la modul general, construcţia, funcţionarea, acţionarea
automacaralelor şi în particular vom lua ca exemplu automacaraua AMT 12,5tf.
PĂRŢILE COMPONENTE
1. Infrastructura - care cuprinde următoarele componente:
- șasiul;
- platforma fixă;
- dispozitivele de calare - pentru a mări stabilitatea macaralei, sunt prevăzute patru
picioare de sprijin amplasate în colţurile platformei, rabatabile sau telescopice spre exterior,
acţionate manual sau hidraulic.

2. Suprastructura - care cuprinde următoarele componente:

- platforma rotitoare - pe care se montează mecanismele de acţionare, echipamentul,
instalaţia de comandă, contragreutatea, cabina. Ea se sprijină pe platforma fixă printr-un
rulment de presiune de construcţie specială.

22
 - braţ sau turn - o construcţie metalică sudată, spaţială, din profile, articulat la bază
pe suporţii platformei. Braţul poate fi telescopic cu 2, 3 sau 4 tronsoane din grinzi cheson.
Extinderea sau retragerea tronsoanelor se realizează hidraulic cu ajutorul unui cilindru cu
piston.
- sistemele de acţionare (agregate, mecanisme). Agregatul de acţionare poate fi un
motor Diesel sau motor cu explozie care este şi motorul automacaralei. La automacarale
mari poate fi diferit de motorul de deplasare. Mecanismele automacaralei sunt aceleaşi ca la
celelalte macarale: ridicare/coborâre cârlig principal, auxiliar; basculare braţ; basculare "gât
de lebădă"; rotire şi telescopare. Acţionarea poate fi: mecanică, electrică, hidraulică sau
combinată.
- instalaţia hidraulică, electrică, pneumatică şi dispozitive de comandă
3. Componente de securitate:
- limitatoare fine de cursă la ridicare/coborâre braţ;
- limitatoare fine de cursă la ridicare/coborâre cârlig;
- limitator de moment (mecanic sau electronic);
- siguranţă la cârlig;
- întrerupător de avarie;
- limitator extindere braţ telescopic;
- anemometru;
- limitatori pentru limitarea unghiului de rotire;
- limitator împotriva dării peste cap al braţului.
4.Dispozitive de semnalizare acustice: claxoane, sonerii acţionate de macaragiu sau
automat la atingerea situaţiilor limită.
5.Dispozitive de semnalizare optice: lămpi, aparate de bord pentru indicarea
temperaturii, presiunii, contor de ore de funcţionare.
6. Cabina macaragiului.
7. Contragreutatea.
INFRASTRUCTURA
ŞASIUL:
La automacaralele cu capacităţi de ridicare medii sau mari, şasiul este executat în
construcţie metalică sudată, chesonat sau din profile metalice cu rigidizări suplimentare,
rezemat pe 2,3 sau 4 osii, în funcţie de capacitatea maximă de ridicare a automacaralei şi
respectiv de încărcarea maximă pe fiecare osie, avându-se în vedere faptul că automacaralele
se deplasează pe drumuri de diferite categorii.
La automacaralele cu capacităţi de ridicare mai reduse, şasiul automacaralei este chiar
şasiul autocamionului pe care este montată macaraua, fiind prevăzut cu posibilităţi de blocare
a suspensiei în timpul lucrului.
PLATFORMA FIXĂ CU DISPOZITIVELE DE CALARE:
Reprezintă partea de bază a automacaralei pe care se sprijină automacaraua în timpul
lucrului. Este o construcţie rigidă din oţel sudat (cheson lat), suprapus şasiului de autocamion
şi fixat de acesta prin şuruburi. Pentru realizarea stabilităţii necesare în timpul lucrului,
platforma fixă are prevăzute patru calaje acţionate hidraulic (extindere şi calare de la sol) cu
excepţia calajelor din faţă care sunt rabatabile manual. Poziţia de transport şi de lucru a
acestor calaje este asigurată de bolţuri de blocare acţionate manual.
La calare, capetele sferice ale tijelor cilindrilor de calare se sprijină pe patru tălpi de
calare cu dispozitiv de zavorâre, care, funcţie de structura solului pe care se efectuează
calarea, se aşează direct pe sol sau prin intermediul unor grinzi sau scânduri groase pentru
mărirea suprafeţei de sprijin a tălpii.
Suporţii de calare sunt în general executaţi în construcţie metalică sudată tip cheson
deosebindu-se următoarele forme constructive:
23
 - suporţi rabatabili care se rotesc în jurul unei axe orizontale sau verticale.
- suporţi culisanţi (telescopici)
Ambele forme constructive trebuie să realizeze o calare cât mai uşoară a macaralei prin
rotirea sau telescoparea înspre exterior a suporţilor şi apăsarea tălpilor de calare pe sol.
După modul în care se realizează aceste două faze distincte ale operaţiunii de calare a
automacaralei şi anume extinderea sau rotirea suporţilor de calare şi fixarea lor pe sol,
automacaralele pot fi prevăzute cu:
- dispozitive de calare manuale;
- dispozitive de calare hidraulice.
Instalaţia hidraulică de acţionare a dispozitivelor de calare la automacaraua AMT 12,5
tf este poziţionată sub platforma fixă a automacaralei şi se compune dintr-un distribuitor
hidraulic de calare, supapa de reglare, ventile care sunt acţionate manual. Cu acest distribuitor
se extinde sau se retrag cilindrii de calare. La alte tipuri de automacarale (Hydrom 16 sau18
tf, etc) instalaţia hidraulică de calare se compune din două distribuitoare hidraulice de calare,
unul pentru extinderea calelor şi altul pentru retragerea lor.
Pe partea superioară a platformei este prevăzut un locaş pentru montajul rulmentului de
sprijin şi rotire a platformei rotitoare, inelul inferior al rulmentului fiind fixat cu şuruburi de
platforma fixă.
Pe inelul superior al rulmentului este aşezată platforma rotitoare prevăzută de asemenea
cu locaş, fixarea inelului rotitor al rulmentului de platforma rotitoare facându-se prin
şuruburi.
Platforma fixă mai conţine suportul braţului pentru poziţia de transport a acestuia;
acţionarea pompelor de la priza de putere a cutiei de viteze a autoşasiului şi rezervorul de ulei
al instalaţiei hidraulice face corp comun cu cadrul platformei.
Partea superioară a platformei este acoperită cu tablă de aluminiu sau oţel, bobiţată sau
striată susţinută de console, constituind platforma de acces pe automacara.

SUPRASTRUCTURA
PLATFORMA ROTITOARE
Este executată de asemenea în construcţie metalică sudată de tip cheson sau din tablă
groasă rigidizată cu profile metalice normale având forma unei platforme dreptunghiulare cu
înălţimea redusă şi lăţimea corespunzătoare gabaritelor maxime admise de lege privind
circulaţia pe drumurile publice. La unele tipuri de automacarale de mare capacitate, pe lângă
rulmentul de presiune, platforma rotitoare este ghidată de mai multe grupuri de role dispuse
uniform pe circumferinţa unei căi de ghidare speciale.
Pe platforma rotitoare se află mecanismele de acţionare ale macaralei, motorul sau
motoarele de acţionare, braţul cu trepiedul de susţinere a acestuia şi cu echipamentul aferent,
instalaţiile de comandă, cabina macaragiului (cu exceptia unor tipuri de automacarale la care
cabina macaragiului este aceeaşi cu cabina autocamionului – ex: ADK -125), unele
componente de securitate, contragreutatea şi eventual alte anexe în funcţie de tipul
automacaralei. Toate aceste instalaţii şi mecanisme de pe platforma rotitoare sunt dispuse în
mod compact pentru a rezulta dimensiuni de gabarit cât mai reduse şi sunt protejate cu
carcase metalice.
BRAŢUL
Din punct de vedere constructiv braţul unei automacarale se execută în următoarele
variante:
- braţ cu zăbrele de lungime fixă – ex : AM 5 tf, KRAZ 10 tf etc.
- braţ tip cheson (telescopic) de lungime variabilă – ex: AMT 12,5 tf, Hydrom 16,18 tf,
DS 10 tf, CKD 25, 40 tf, KC 25 tf, ADK – 125, etc.

24
 Braţul cu zăbrele reprezintă o construcţie metalică de rezistenţă, de formă specială,
executată din 4 profile sau ţevi dispuse longitudinal numite longeroane, asamblate prin
sudură cu alte profile de secţiune mai redusă, dispuse transversal (în zig-zag) numite zăbrele.
Braţele cu zăbrele ale automacaralelor se construiesc în următoarele variante:
- echipament de braţ normal;
- echipament de braţ normal prevăzut cu braţ suplimentar numit şi gât de lebădă;
- echipament turn pentru automacaralele cu capacităţi de ridicare mari şi braţe lungi.
Braţele de tip cheson sunt alcătuite din mai multe tronsoane cu secţiuni diferite
introduse unul într-altul cunoscute sub denumirea de braţe telescopice. Acestea prezintă unele
avantaje şi anume:
- modificarea lungimii lor se face rapid şi simplu prin acţionarea distribuitorului de
basculare-telescopare situat în cabina macaragiului
- pot fi introduse cu uşurinţă în zonele de lucru cu spaţii reduse (cu braţ scurt), după
care braţul se prelungeste prin extinderea tronsoanelor, operaţie ce poate fi efectuată în
anumite situaţii chiar şi cu sarcina în cârlig.
- în timpul deplasării de la un punct de lucru la altul nu este nevoie de un mijloc de
transport suplimentar pentru echipamentul braţului.
MECANISMELE MACARALEI ŞI SISTEMELE DE ACŢIONARE
În general o automacara cu capacitate de ridicare medie sau mare este dotată cu
următoarele mecanisme de lucru:
- mecanismul de ridicare – coborâre cârlig principal;
- mecanismul de ridicare – coborâre cârlig auxiliar;
- mecanismul de ridicare – coborâre (basculare) braţ;
- mecanismul de ridicare – coborâre (basculare) braţ suplimentar – gât de lebădă;
- mecanismul de rotire;
- mecanismul de basculare – telescopare braţ – în cazul automacaralelor echipate cu braţ
telescopic.

Mecanismul de ridicare–coborâre Mecanismul de ridicare–coborâre

cârlig principal (basculare) braţ

25
 Mecanismul de rotire

Automacaralele cu capacitate de ridicare redusă nu sunt prevăzute cu cârlig auxiliar şi

braţ suplimentar astfel încât mecanismele respective lipsesc. De asemenea, nu s-a nominalizat
mecanismul de deplasare, care în cazul automacaralelor aparţine autovehicolului pe care este
montată macaraua propriu-zisă.
Mecanismele automacaralei, cu excepţia celui de rotire sunt în marea majoritate bazate
pe transmisii prin cablu fiind formate dintr-un troliu obişnuit, alcatuit din motor de acţionare
respectiv transmisia de la un motor de acţionare, cuplaj cu frână, reductor, tambur de cablu, şi
palanul respectiv. Referitor la raportul de multiplicare al palanului, precizăm că acesta poate
fi modificat în funcţie de echipamentul macaralei cunoscut fiind faptul că în cazul unei
automacarale echipată cu braţ lung capacitatea de ridicare scade, iar lungimea de cablu creşte
proporţional cu lungimea braţului. De aceea înfăşurarea cablurilor palanului, în special la
mecanismul de ridicare-coborâre cârlig, se adaptează lungimii braţului. Mecanismul de rotire
dispus în majoritatea cazurilor pe platforma rotitoare este format din motorul de acţionare,
cuplaj cu frână, reductor şi pinion de atac, care angrenează pe coroana dinţată, realizând
rotirea.
Toate aceste mecanisme de lucru ale automacaralelor pot fi acţionate fie direct de
motorul automacaralei, care asigură şi deplasarea acesteia, fie de un motor principal
independent montat pe platforma rotitoare. Energia mecanică generată de motorul principal
de acţionare poate fi transmisă direct la mecanismele de lucru – acest sistem de acţionare
numindu-se acţionare mecanică – sau transformată sub altă formă de energie (obţinută prin
antrenarea unui generator electric sau hidraulic) şi transmisă sub această formă la
mecanismele de lucru pe care le pune în mişcare – aceste sisteme de acţionare numindu-se
acţionare electrică sau acţionare hidraulică.
1. Acţionarea mecanică - reprezintă un sistem de acţionare centralizat a tuturor
mecanismelor cu transmisii mecanice directe de la motorul de acţionare, sistem care este
abandonat deoarece prezintă multe dezavantaje cum ar fi folosirea neraţională a puterii
motorului şi existenţa unor scheme cinematice complicate cu randament scăzut. Printre
macaralele care folosesc acest sistem amintim macaralele cu capacitate de ridicare până în 5t.
2. Acţionarea electrică - în cazul acţionării electrice, respectiv acţionarea Diesel-
electrică, fiecare mecanism de lucru al automacaralei este antrenat independent de către un
motor electric. Alimentarea cu energie electrică a acestor motoare poate fi asigurată fie de un
generator electric situat pe macara, antrenat la rândul său de un motor termic, fie direct de la
o reţea electrică exterioară, având tensiunea şi puterea corespunzătoare echipamentului
electric al automacaralei.

26
 Din punct de vedere constructiv la acţionarea Diesel-electrică se deosebesc două soluţii
constructive:
- cu generator electric montat pe platforma fixă sau pe şasiu şi antrenat de obicei direct de
motorul termic al autovehicolului (curentul electric fiind condus de la generator printr-un
ax central cu inele colectoare la motoarele electrice ale mecanismelor de lucru amplasate
pe platforma rotitoare a automacaralei.
- cu generatorul electric, respectiv întregul ansamblu: motor-Diesel-generator electric,
montat direct pe platforma rotitoare, motoarele electrice ale mecanismelor de lucru fiind
racordate la generator.
Instalaţia electrică a unei automacarale cu acţionare electrică se compune în general din
următoarele circuite electrice :
- circuite de forţă
- circuite de comandă
- circuite de semnalizare
Schema electrică conţine deasemenea şi următoarele echipamente electrice:
- întrerupătoare manuale şi automate
- siguranţe fuzibile
- dispozitive automate de protecţie împotriva suprasarcinilor şi a curenţilor de scurtcircuit
– relee termice şi electromagnetice
- contactoare
- rezistenţe electrice
- întrerupătoarele dispozitivelor de siguranţă
- aparataj de comandă
- dispozitive de semnalizare
- aparataj de încălzire şi climatizare
- sisteme de iluminare
- aparate de control
3. Acţionarea diesel hidraulică – marea majoritate a automacaralelor sunt prevăzute cu
acţionare hidraulică independentă a mecanismelor deoarece prezintă unele avantaje cum ar fi:
de ordin constructiv – simplificarea schemelor cinematice a mecanismelor şi reducerea
dimensiunilor de gabarit ale acestora cât şi de ordin funcţional – eliminarea şocurilor şi a
suprasarcinilor ce apar în timpul funcţionării, posibilitatea unei reglări continuue, fără trepte,
a vitezelor de lucru ale mecanismelor, folosirea mai eficientă a puterii motorului, apariţia şi
perfecţionarea braţelor telescopice de macara şi a sistemelor de calare hidraulică.
Pompele hidraulice utilizate pentru producerea presiunii au debite constante şi posibilităţi de
realizare a unei presiuni nominale de lucru ridicate şi sunt de următoarele tipuri constructive:
- pompe cu roţi dinţate de construcţie simplă fără posibilităţi de reglare, cu presiuni până
la 150 bar
- pompe cu palete radiale cu posibilităţi de reglare dar cu presiuni reduse până la 30 bar
- pompe cu pistoane radiale sau axiale cu presiuni de lucru ce ajung până la 450 bar.
Instalaţia hidraulică a unei automacarale cu acţionare hidraulică mai cuprinde şi alte
echipamente pe care le vom arăta la funcţionarea instalaţiei hidraulice a automacarale AMT
12,5 t.
4. Acţionări combinate ale mecanismelor – aceste acţionări combinate le întâlnim în
special la automacaralele de mare capacitate şi anume:
- acţionări mecanice la toate mecanismele de lucru şi acţionări hidraulice la dispozitivele
de calare
- acţionări mecanice numai la mecanismul de ridicare-coborâre cârlig şi braţ şi acţionări
hidraulice la mecanismul de rotire şi la dispozitivele de calare
- acţionări electrice la toate mecanismele şi acţionări hidraulice la dispozitivele de calare

27
 - acţionări duble la aceleaşi mecanisme
INSTALAŢIILE DE COMANDĂ
Transmiterea comenzilor la mecanismele automacaralelor în scopul punerii în
funcţiune, respectiv al opririi acestora, precum şi al acţionării unor dispozitive anexe se
realizează prin instalaţii de comandă care depind de felul sistemelor de acţionare. Redăm mai
jos câteva caracteristici ale diferitelor tipuri de instalaţii de comandă:
- comenzi mecanice sau manuale – constau în cuplarea sau decuplarea mecanismelor printr-
un sistem de elemente sau pârghii acţionate manual sau prin intermediul unor dispozitive
mecanice concepute în acest scop.
- comenzi electrice – se utilizează numai la automacaralele cu acţionare electrică şi se
realizează prin manevrarea manetelor unor controlere sau acţionarea unor butoane,
circuitele electrice fiind prevăzute cu comandă directă sau indirectă la tensiuni reduse: 24 -
48V, sau la tensiunea de acţionare a mecanismelor: 220 - 380V, în cazul în care toate
dispozitivele de comandă sunt protejate corespunzător împotriva electrocutării.
- comenzi hidraulice – sunt utilizate la automacaralele cu acţionări hidraulice, dar pot să
existe prin combinaţie cu diferite feluri de comenzi şi la macaralele cu alte sisteme de
acţionare. Agentul de transmisie al comenzilor hidraulice este uleiul sub presiune,
elementele circuitelor de comandă fiind: conducte, piese de legătură, ventile de siguranţă,
distribuitoarele hidraulice, regulatoare de presiune, ventile de aerisire, aparate de
semnalizare şi control al presiunii, etc.
- comenzi pneumatice – se întilnesc la automacaraua AM - 5t. La o instalaţie pneumatică de
comandă agentul de transmisie este aerul comprimat, realizat de un compresor şi comprimat
într-un recipient de aer la o presiune de 8 -12 bar, amplasat pe şasiul automacaralei. În
partea de producere a aerului comprimat (compresor-recipient) se mai află şi alte anexe cum
ar fi: supape de siguranţă, ventile pentru purjarea apei, separatoare de ulei, vase pentru
lichide antigel, manometre pentru verificarea presiunii aerului etc. Instalaţia de comandă
propriu-zisă are în componenţa sa următoarele: conducte de presiune (metalice şi flexibile),
distribuitoare pentru dirijarea circuitelor de aer la mecanisme şi pentru inversarea sensului
de rotire, ventile de cuplare, de comutare şi de evacuare, servomotoare (cilindri cu piston)
pentru frâne, ventile de blocare ale componentelor de securitate.
- comenzi combinate – macaralele cu capacităţi mari de ridicare sunt prevăzute cu comenzi
combinate, cele mai des întâlnite fiind:
- comenzi electrohidraulice
- comenzi electropneumatice
- comenzi electrice, pneumatice şi hidraulice
COMPONENTE DE SECURITATE
Automacaralele trebuie să fie echipate în mod obligatoriu, pentru asigurarea unei
funcţionări fără pericol de avarii sau accidente, cu cel puţin următoarele componente de
securitate:
- limitatoare de sfârşit de cursă la mecanismul de ridicare-coborâre a cârligului pentru
sensul de ridicare
- limitatoare de sfârşit de cursă pentru mecanismul de ridicare-coborâre a braţului sau
a braţelor
- limitator de moment
- indicatoare pentru sarcinile maxime admise corespunzătoare deschiderii braţului şi
stării de regim de lucru
- întrerupător de avarie
- dispozitive de reţinere a fluidului din cilindri
- siguranţe la cârlig

28
 - limitatoare de sfârşit de cursă la mecanismul de ridicare-coborâre a cârligului pentru
sensul de coborâre
- limitator pentru mecanismul de rotire
- limitator împotriva dării peste cap a braţului
- anemometru
- limitator de cursă la tamburii de cablu
- contacte electrice de siguranţă
DISPOZITIVE DE SEMNALIZARE
Conform prescripţiilor tehnice ISCIR toate automacaralele trebuie să fie echipate cu
următoarele dispozitive de semnalizare acustice şi optice:
- semnalizarea acustică – claxoane, hupe, sonerii, clopote acţionate de macaragiu din
cabina de comandă
- semnalizare optică – becuri de semnalizare de diferite culori, leduri, amplasate la
locul de comandă din cabina macaragiului pentru:
- prezenţa tensiunii la bornele întrerupătorului general
- prezenţa tensiunii în întreaga instalaţie corespunzătoare poziţiei anclanşat a
întrerupătorului principal
- semnalizarea acustică automată a unor componente de securitate
- semnalizarea optică a gradului de încărcare efectivă a automacaralei la un moment
dat
- semnalizarea acustică automată a unor dispozitive de avertizare a intrării braţului
automacaralei în zona de influenţă a liniilor electrice aeriene
- semnalizarea de balizare la automacaralele cu braţ de lungime mare
- nivele bidirecţionale montate pe platforma fixă sau şasiul automacaralei pentru
indicarea orizontalităţii acesteia
CABINA MACARAGIULUI
Construcţia cabinei de comandă şi amplasarea ei pe macara trebuie să asigure cele mai bune
condiţii de vizibilitate şi de lucru macaragiului. În general este amplasată pe platforma
rotitoare, lateral faţă de braţ, rotindu-se impreună cu aceasta (excepţie: macaraua ADK – 125
unde cabina de comandă este în acelaşi loc cu cabina autovehicolului dar diferă poziţia).
Accesul la toate manetele şi pedalele de comandă trebuie să fie comod, cabina trebuie să aibă
o bună iluminare naturală şi artificială, scaunul macaragiului reglabil iar aparatura de
semnalizare şi control să fie plasată la loc vizibil. Deasemenea cabina trebuie să fie prevăzută
cu sisteme de încălzire şi ventilare, să fie izolată fonic şi să aibă posibilitatea încuierii a uşii
de acces.

29
 CONTRAGREUTATEA
Toate automacaralele trebuie să aibă asigurată stabilitatea împotriva răsturnării sub
acţiunea sarcinii ce se ridică în cârlig. În acest scop la automacaralele cu capacitate mică de
ridicare stabilitatea este asigurată de dispunerea corespunzătoare pe platforma rotitoare, în
partea opusă braţului, a tuturor mecanismelor cu greutate mare care echilibrează astfel
momentul produs de sarcina din cârlig. La automacaralele cu capacitate de ridicare medie sau
mare, această echilibrare nu este suficientă şi pentru asigurarea stabilităţii se montează în
partea extremă posterioară a platformei rotitoare o contragreutate formată din blocuri de fontă
având dimensiuni relativ reduse astfel încât să nu măreasca gabaritul macaralei. La unele
tipuri de automacarale – ex: Hydrom 16,18 tf, contragreutatea este culisantă astfel încât în
timpul lucrului, atunci când este necesară mărirea stabilităţii, contragreutatea poate fi culisată
spre exterior.

 MACARALE PE ŞENILE

Macaralele pe şenile sunt macarale cu platformă rotitoare şi braţ oscilant montate pe un

şasiu de construcţie specială prevăzut cu mecanisme de deplasare pe şenile. Aceste macarale
prezintă o serie de avantaje cât şi unele dezavantaje cum ar fi:
Avantaje:
- au o presiune pe sol relativ redusă, ceea ce le face uşor accesibile pe terenuri
neamenajate sau puţin rezistente, pe terenuri în pante, etc.
- nu au în general dispozitive de calare, astfel încât punerea în poziţie de lucru se face
rapid
- se pot deplasa cu sarcini suspendate în cârlig ceea ce permite executarea operativă a
unor lucrări de montaj.
Dezavantaje:
- sunt construcţii grele, care acoperă în special numai gama sarcinilor mijlocii şi mari,
ajungând la capacităţi de ridicare până la 300 tf, nefiind eficiente pentru capacităţi mici de
ridicare
- au viteze de deplasare foarte reduse, în consecinţă se deplasează pe distanţe foarte mici
într-o zonă de lucru restrânsă
Din punct de vedere constructiv aceste macarale au aceleaşi părţi componente ca şi o
automacara. Din aceaste categorii fac parte: RDK – 280, RDK – 250.
În categoria macaralelor pe şenile pot fi menţionate şi macaralele cu braţ montate pe
tractoare pe şenile de construcţie obişnuită, mult mai simple din punct de vedere constructiv,
putând fi montate şi demontate cu uşurinţă pe/de pe tractorul respectiv. Acestea sunt:
- macarale pe tractor pe şenile cu braţ lateral
- macarale pe tractor pe şenile cu braţ frontal

30
 Macaralele pe tractor cu braţ lateral sunt montate pe una din părţile laterale ale unui
tractor pe şenile de construcţie obisnuită şi pot efectua numai mişcarea de basculare a braţului
şi cea de ridicare-coborâre a cârligului. Sunt cunoscute sub denumirea de ,,lansatoare de
conducte,, şi nu fac obiectul prescripţiilor tehnice ISCIR privitoare la macarale având un
domeniul limitat de exploatare.

 MACARALE AUTOPROPULSATE PE PNEURI

Din categoria macaralelor autopropulsate pe pneuri fac parte toate macaralele mobile
(cu excepţia automacaralelor) care se deplasează pe căi fără şine de rulare având roţi cu
pneuri şi un mecanism propriu de propulsie. Aceste macarale se deplasează pe distanţe relativ
scurte la locul de funcţionare, cu viteze reduse, sunt robuste şi prezintă o bună stabilitate,
având posibilitatea rotirii complete a braţului şi a deplasării în anumite condiţii, cu sarcina
suspendată în cârlig. Aceste macarale pot fi grupate în următoarele tipuri constructive:
- macarale cu braţ pe pneuri
- macarale cu braţ pe tractor cu pneuri
- macarale portal pe pneuri
Din această categorie amintim: macara pe pneuri cu braţ telescopic HT- 7, HT-125,
macara MDK-404, macara pe pneuri SD-100.2 ELAN, macara pe pneuri MOTOPORTAL
20tf.

31
 1.autocamionul
2.şasiul cu platformă fixă
3.dispozitiv de calare
4.platforma rotitoare
5.mecanismele de acţionare electrice şi hidraulice
6.cabina macaralei
7.braţ
8.mufla cu cârlig de ridicare
1,2,3 rep. Infrastructura Macaralei, restul suprastructura.

 MACARALE MONTATE PE VAGON DE CALE FERATĂ

Sunt macarale mobile cu braţ, montate pe un şasiu (vagon) de construcţie specială, care
se deplasează pe o cale ferată cu ecartament normal. Se utilizează la lucrările de construcţii
căi ferate şi aferente acestora, la operaţiile de încărcare-descărcare pe rampele staţiilor de cale
ferată sau ale liniilor de garaj, dar în special la operaţiile de intervenţii în cazul avariilor la
materialul rulant în situaţiile în care accesul altor tipuri de macarale este dificil sau imposibil.
Pot fi echipate, în afară de cârlig, de sarcină şi cu graifare sau electromagneţi.
După destinaţie, macaralele de cale ferată pot fi clasificate astfel:
- macarale de cale ferată de uz general
- macarale de cale ferată pentru lucrări speciale
După modul de deplasare:
- macarale de cale ferată autopropulsate
- macarale de cale ferată tractate (de către o locomotivă)
În principiu părţile componente ale acestor macarale sunt aceleaşi ca la automacarale.
Din această categorie amintim: macara tip EDK-80, EDK-450, EDK-50
În figură este prezentată o automacara cu braţ zăbrelit, cu tronson «gât de lebădă « în
poziţia de transport şi cea de lucru.

32
 MACARA CFR EDK 80/3

2. Grupa B de deservire
Macaralele din această grupă sunt macarale mobile, prevăzute cu braţ şi platformă
rotitoare, care în general se deplasează pe căi cu şine de rulare proprii, dar pot funcţiona şi
staţionar, montate pe o fundaţie.În continuare, pentru tipurile de macarale prezentate, sunt
menționate: elemente componente, principiul de funcţionare și caracteristicile tehnice.
Aceste macarale necesită, în majoritatea cazurilor, o operaţie de montaj la locul de
instalare, care se efectuează fie cu ajutorul unor alte macarale, fie prin mijloace proprii
(automontante sau autoridicătoare).
Din această grupă fac parte :
- macarale turn;
- macarale Derrick;
- macarale portic.

33
  MACARALE TURN

Macara turn cu comandă din cabină Macara turn cu comandă de la sol

Macaralele turn sunt macarale cu braţ şi platformă rotitoare care se deplasează pe căi de
rulare proprii sau pot fi montate pe o fundaţie (cu sau fără ancoraje) având posibilitatea
ridicării unor sarcini la înălţimi mari. Se folosesc în şantierele de construcţii-montaj, în
şantierele navale, în porturi maritime şi fluviale, pe platforme de prefabricate, etc.
CLASIFICAREA MACARALELOR TURN:
După felul braţului:
- macarale turn cu braţ orizontal
- macarale turn cu braţ basculant
După felul turnului:
- macarale cu turn rotitor care se roteşte o dată cu braţul
- macarale cu turn fix – la care braţul se roteşte în jurul turnului.
După posibilităţile de deplasare:
- macarale turn deplasabile pe şine de rulare
- macarale turn staţionare montate direct pe fundaţie (cu sau fără ancoraje suplimentare)
- macarale pe şine de rulare fără posibilităţi de deplasare (ancorate de o clădire sau de
fundaţie)
După posibilităţile de montare:
- macarale care se montează cu mijloace proprii (automate sau autoridicătoare)
- macarale care se montează cu ajutorul altor instalaţii de ridicat. 4
ELEMENTELE COMPONENTE ALE UNEI MACARALE TURN
Elementele componente ale unei macarale turn sunt:
- șasiul cu roţile de rulare;
- platforma rotitoare;
- turnul;
- braţul şi contrabraţul;
- mecanismele de acţionare;
- echipamentul electric;
- componentele de securitate;
- dispozitivele de semnalizare;
- contragreutăţile macaralei;
- cabina macaragiului.

34
Şasiul cu roţile de rulare
Este alcătuit dintr-o reţea de grinzi din profile normale, formând un cadru, sau este
executat în construcţie chesonată şi prevăzut cu patru picioare articulate. El este rezemat pe
patru boghiuri care conţin roţile de rulare pe şine sau se fixează direct pe o fundaţie.
Pe partea superioară a şasiului se află rulmentul de presiune, împreună cu coroana
dinţată, pe care se sprijină platforma rotitoare.
Platforma rotitoare
Este executată în construcţie sudată tip cheson sau din plăci de tablă groasă, rigidizate
cu nervuri. La macaralele turn cu braţ basculant şi turn rotitor, platforma rotitoare conţine
turnul cu braţul macaralei, toate mecanismele de acţionare, contragreutatea şi cabina, întregul
ansamblu sprijinindu-se direct pe şasiul macaralei. La macaralele turn cu braţ orizontal rotitor
şi turn fix, platforma rotitoare se află în partea superioară a turnului şi nu are forma unei
platforme propriu zise, fiind de dimensiuni reduse. Pe aceasta se sprijină direct tronsonul de
vârf al turnului împreună cu braţul şi contrabraţul macaralei (pe contrabraţ se află
mecanismele de ridicare-coborâre cârlig şi deplasare a căruciorului de sarcină, precum şi
contragreutăţile). Cabina macaragiului se află deasemenea pe tronsonul de vârf rotitor al
turnului, rotindu-se împreună cu braţul.
Turnul
Turnul este executat în construcţie spaţială cu zăbrele şi numai rareori se întâlnesc
macarale al căror turn este tubular.
La macaralele cu braţ basculant şi turn rotitor, turnul se execută de obicei din mai multe
tronsoane spaţiale de turn – tronson de bază, tronsoane intermediare şi tronson de vârf –
asamblate între ele prin buloane calibrate şi asigurate împotriva deşurubării.
La macaralele cu braţ orizontal şi turn fix turnul se execută din panouri demontabile (4
panouri formând un tronson de turn), asamblate între ele prin buloane calibrate asigurate
împotriva deşurubării.
Braţul şi contrabraţul
La macaralele turn braţul este executat în construcţie spaţială cu zăbrele, având
secţiunea transversală de formă dreptunghiulară sau triunghiulară, cu baza la partea
inferioară. Este alcătuit din mai multe tronsoane de braţ asamblate între ele prin buloane
calibrate asigurate împotriva deşurubării. La macaralele cu braţ basculant, braţul se fixează
articulat la tronsonul de vârf al turnului, fiind suspendat la extremitatea sa prin cablurile
palanului de la mecanismul de ridicare-coborâre braţ.
La macaralele turn cu braţ orizontal, suspendarea braţului se face într-unul sau mai
multe puncte pe parcursul lungimii sale, prin tiranţi rigizi sau elastici. Pe partea inferioară a
braţului orizontal se află calea de rulare pe care circulă căruciorul de sarcină.
Contrabraţul se întâlneşte în mod special la macaralele cu turn fix şi braţ orizontal, fiind
montat tot articulat la tronsonul de vârf al turnului – de partea opusă a braţului – şi suspendat
tot prin tiranţi rigizi sau elastici de vârful turnului. Are rolul de a asigura stabilitatea
întregului ansamblu al macaralei şi în acest scop, la extremitatea sa, se amplasează
contragreutatea, iar pe platforma contrabraţului se dispun mecanismele de ridicare-coborâre a
cârligului şi de translaţie a căruciorului de sarcină. La macaralele turn cu braţ basculant nu
există un contrabraţ ci doar un simplu trepied fixat rigid de tronsonul de vârf al turnului
macaralei sau de baza braţului, avand rolul de a susţine blocul cu rolele de cablu ale palanului
mecanismului de basculare a braţului, iar la unele tipuri de macarale şi ale palanului
mecanismului de ridicare-coborâre a cârligului.

35
 CARACTERISTICI FUNCŢIONALE
a) La macaralele turn cu braţ basculant raza se poate modifica prin coborârea braţului de
la poziţia limită superioară la poziţia limită inferioară.
b) La macaralele turn cu braţ orizontal modificarea razei se poate realiza prin deplasarea
căruciorului de sarcină de la baza braţului la vârful braţului.
c) La macaralele turn cu braţ basculant înălţimea maximă de ridicare se obţine numai la
raza minimă.
d) La macaralele turn cu braţ orizontal înălţimea maximă de ridicare este aceeaşi la orice
rază.
Referitor la capacitatea de ridicare, indiferent de tipul constructiv al macaralei, aceasta
depinde de valoarea momentului maxim pentru care a fost construită macaraua, sarcinile
maxime ce pot fi ridicate la o anumită rază, pentru o anumită stare de regim, fiind precizate în
diagramele de sarcină respective.
MECANISMELE MACARALELOR TURN
Depind de tipul constructiv al macaralei turn şi sunt prevăzute în general cu acţionări
electrice independente, fiecare mecanism având propriu său motor electric. Majoritatea
motoarelor de acţionare sunt motoare electrice cu rotorul combinat, prevăzute cu rezistenţe de
pornire în circuitul rotoric, cu excepţia motoarelor care acţionează mecanismele de deplasare
ale macaralei.
La unele tipuri de macarale turn mai perfecţionate s-au realizat şi alte soluţii de
acţionări electrice, care permit variaţia continuă a turaţiei motoarelor şi deci realizarea unor
limite foarte largi de viteze la mecanismele de lucru (motoare electrice asincrone cu
comutaţie de poli). Comenzile mecanismelor sunt asigurate centralizat, prin controlere, din
cabina macaragiului.
În general, o macara turn poate fi prevăzută, în funcţie de construcţia ei, cu următoarele
mecanisme:
- mecanisme de ridicare-coborâre a cârligelor de sarcină formate din: motor electric
de acţionare, cuplaj elastic cu frână, reductor, cuplaj rigid, tambur de cablu şi palanul aferent,
întregul mecanism fiind amplasat fie pe platforma rotitoare, fie pe platforma contrabraţului.
- mecanismul de deplasare a căruciorului de sarcină, amplasat pe contrabraţ sau în
unele cazuri la baza braţului orizontal, format dintr-un troliu obişnuit (motor, cuplaj, frână,
reductor, tambur de cablu) care acţionează deplasarea căruciorului de-a lungul braţului prin
tractarea cu cablu în ambele sensuri.
- mecanismul de basculare a braţului amplasat pe platforma rotitoare, având o
componenţă asemănătoare cu a mecanismului de ridicare cârlig.
- mecanismul de rotire format din: motor electric de acţionare, cuplaj elastic cu frână,
reductor, pinion de atac, coroană dinţată aflată pe şasiul macaralei sau pe tronsonul de capăt.
O particularitate a mecanismului de rotire la macaralele turn cu braţ orizontal şi turn fix o
constituie posibilitatea punerii în ,,girueta,, a părţii rotitoare a macaralei – ansamblu braţ,
tronson de vârf rotitor al turnului, contrabraţ – în timpul nefuncţionării macaralei. Aceasta se
realizează prin deschiderea automată a frânei mecanismului de rotire, la deplasarea
căruciorului de sarcină la baza braţului partea rotitoare putându-se roti liber sub acţiunea
vântului şi orientându-se astfel într-o poziţie de minimă rezistenţă faţă de direcţia vântului.
- mecanismul de deplasare a macaralei format din grupuri de acţionare independente
ataşate boghiurilor roţilor de rulare. Pot exista în general două sau patru mecanisme de
deplasare, în funcţie de tipul macaralei.
- mecanisme auxiliare pentru montarea/demontarea macaralei cu acţionare mecanică sau
hidraulică – mecanismul de telescopare la macaralele turn autoridicatoare cu braţ orizontal.

36
 MACARA TURN MTA 100,5TF-20M

1. scheletul metalic, construcţia metalică

2. mecanismul de ridicare a sarcinii ,electropalanul, pentru ridicarea sarcinii
5. mecanism pentru deplasarea macaralei
6. dispozitive de siguranţă: frâne, limitatori, contacte electrice de siguranţă,
anemometru, tampoane, opritori
7. roţi de rulare pe şine
8. şine
9. cabina
10. contragreutăţi
Echipamentul electric
Reprezintă o componentă însemnată a macaralelor turn deoarece toate tipurile de
macarale din această grupă sunt acţionate electric. Alimentarea se face în general de la o
sursă de curent alternativ, trifazic cu tensiunea de 380 V şi frecventă de 50 hz. Echipamentele
electrice sunt în general următoarele:
- echipamentul electric de alimentare şi de racordare la sursa de curent, care conţine, pe
lângă cablul electric flexibil, izolat, un întrerupător general (avand rol de separator) cu
siguranţe fuzibile sau relee electromagnetice, un întrerupător de avarii şi un întrerupător
principal pentru manevre curente
- echipamentul electric de acţionare a mecanismelor, format din motoarele de acţionare cu
rezistenţele de pornire şi reglare aferente, ridicătoarele electrohidraulice de frână,
electromagneţii de frână

37
 - echipamentul electric de comandă, format din aparatajul de comandă – controlere,
manete, butoane – din cabina macaragiului cu circuitele respective aflate la o tensiune
redusă – max. 42 V c.a. sau 60 V c.c sau la tensiunea de alimentare 220 V-380 V cu
măsuri suplimentare de protecţie împotriva electrocutării
- echipamentul şi instalaţiile electrice de protecţie din care fac parte toate dispozitivele de
protecţie împotriva suprasarcinilor şi a scurtcircuitelor, inclusiv protecţia contra
tensiunilor de atingere (legarea la priza de pământ)
- echipamentul electric pentru iluminat şi semnalizare, cuprinzând pe lângă iluminatul
general şi local, semnalizarea de balizare, şi celelalte semnalizări optice şi acustice
- echipamentul electric de încălzire, ventilaţie şi climatizare.
Componente de securitate (PT R1-2010, art.2, al.3)
Componentele de securitate care echipează macaralele turn au o importanţă deosebită în
asigurarea funcţionării în condiţii de securitate a acestor instalaţii, ţinând seama de faptul că
macaralele turn au înălţimi mari (cu centre de greutate mult ridicate deasupra solului) şi
prezintă în permanenţă, la suprasolicitări, pericol de răsturnare. Aceste componente de
securitate sunt atât cele obligatorii impuse de prescripţiile tehnice ISCIR, cât şi altele
suplimentare, specifice unui anumit tip de macara, prevăzute de constructorii respectivi de
macarale şi anume:
- limitatoare de sfârşit de cursă la mecanismul de ridicare-coborâre a cârligului
- limitatoare de sfârşit de cursă la mecanismul de ridicare-coborâre (basculare) braţ, la
macaralele cu braţ basculant
- limitatoare de sfârşit de cursă la mecanismul de deplasare a căruciorului de sarcină la
macaralele cu braţ orizontal
- limitatoare de sfârşit de cursă la mecanismul de deplasare a macaralei
- limitatoare de sfârşit de cursă la mecanismul de rotire
- limitatorul de moment
- limitatoare de sarcină
- dispozitive de blocare pe şinele căii de rulare
- întrerupător de avarie
- indicatoare pentru sarcinile maxime admise corespunzătoare razei şi stării de regim de
lucru
- opritoare şi tampoane
- piese de reazem şi curăţătoare de şină
- anemometru
- contacte electrice de siguranţă pentru uşa cabinei, chepenguri, dispozitive de blocare pe
şinele de rulare, etc.
- siguranţe la cârlig
- alte componente de securitate destinate operaţiunilor de montaj.
Dispozitive de semnalizare
Aceste dispozitive sunt:
- dispozitive de semnalizare acustică de serviciu
- dispozitive de semnalizare acustică de avarii
Cele două semnalizări acustice sunt acţionate independent din cabina macaragiului sau
de la locul de comandă, sunt distincte una faţă de alta şi au o intensitate sonoră care trebuie să
depăşească zgomotul existent la locul de lucru
- semnalizarea acustică automată a unor componente de securitate pentru atenţionarea
macaragiului cum ar fi: semnalizarea acustică a limitatoarelor de moment, a unor
limitatori de sfârşit de cursă, a anemometrului

38
 - semnalizarea optică, prin becuri de diferite culori, amplasate în cabina macaragiului sau
la locul de comandă pentru: prezenţa tensiunii la bornele întrerupătorului principal în
poziţia declanşat, prezenţa tensiunii în întreaga instalaţie corespunzătoare poziţiei
anclanşat a întrerupătorului principal
- semnalizarea optică a gradului de încărcare efectivă a macaralei la un moment dat
- semnalizarea optică de balizare marcând punctele extreme ale macaralei
- alte dispozitive de semnalizare.
Contragreutăţile
Sunt formate din blocuri de beton de diferite mărimi, blocuri din fontă sau cutii metalice
umplute cu balast, forma, mărimea şi poziţionarea lor depinzând de tipul macaralei turn.
La macaralele turn cu braţ orizontal, contragreutatea, formată din blocuri de beton
montate pe un cărucior, se află la extremitatea contrabraţului. Prin modificarea mărimii
acestor blocuri de beton şi poziţionarea lor la o anumită distantă faţă de axa macaralei se
realizează o echilibrare corespunzătoare a întregului ansamblu, atât în timpul operaţiunilor de
telescopare cât şi în timpul funcţionării macaralei. În afară de această contragreutate montată
pe contrabraţ, stabilitatea macaralelor turn deplasabile este asigurată şi prin lestul de bază
(format tot din blocuri de beton dispuse pe şasiu în jurul tronsonului de bază al turnului).
La macaralele turn cu braţ basculant şi turn rotitor, contragreutatea macaralei este
formată de asemenea din blocuri de beton sau cutii metalice umplute cu balast, dispuse direct
pe platforma rotitoare în partea opusă braţului. La unele tipuri de macarale din această
categorie, în cazul echipării lor cu turn şi braţ pe lungime maximă, se testează în plus şi şasiul
prin adăugarea unor blocuri de fontă pe picioarele macaralei.
Cabina macaragiului
Este de tip închis, panoramică şi trebuie să asigure macaragiului o bună vizibilitate
asupra câmpului de lucru, rotindu-se odată cu braţul macaralei. La macaralele cu braţ
basculant şi turn rotitor, cabina este amplasată fie direct pe platforma rotitoare, la baza
turnului, fie la partea superioară a turnului sub punctul de articulaţie a braţului. La unele
tipuri de macarale, cabina este culisantă pe verticală, cu ajutorul unui mecanism propriu de
ridicare-coborâre, putând fi blocată la înălţimea optimă impusă de specificul locului de
muncă.
La macaralele turn cu braţ orizontal şi turn fix, cabina macaragiului se află pe tronsonul
rotitor al turnului sub nivelul braţului.
În cabina macaragiului se află: întrerupătorul principal, toate manetele controlelor de
comandă a mecanismelor, butoanele de comandă ale dispozitivelor de semnalizare acustică,
butoanele de acţionare ale unor componente de securitate, diverse becuri de semnalizare
optică şi altele.
Din categoria macaralelor turn amintim: macara turn tip MTA-125, MB-88 A, ZB-
75/100, MT -110.

39
  MACARALE DERRICK

Sunt macarale cunoscute şi sub denumirea de „macarale cartarg” de construcţie simplă,

prevăzute cu un catarg central şi un braţ basculant ce se poate roti împreună cu catargul,
independent de acesta, sau care nu are nici o posibilitate de rotire. Macaralele Derrick sunt
macarale staţionare, având capacităţi de ridicare ce pot ajunge până la 300 t şi raze ce
depăşesc 50 m, dar există şi macarale Derrick deplasabile pe căi cu şine de rulare.
Se folosesc ca macarale de montaj greu şi încărcare acolo unde se manipulează timp
mai îndelungat sarcini mari ca, de exemplu, la diferite montaje industriale, la construcţia unor
hale mari, în cariere deschise, în depozite în care se execută operaţiuni de încărcare –
descărcare a unor utilaje grele.
CLASIFICARE:
1. După felul ancorajelor:
- macarale cu ancoraje rigide, respectiv cu tiranţi metalici
- macarale cu ancoraje elastice, respectiv cu cabluri de oţel
2. După posibilităţile de rotire a braţului:
- macarale cu braţ cu rotire limitată ( 120-250° )
- macarale cu braţ cu rotire completă – 360°
3. După poziţia articulaţiei braţului:
- macarale cu braţ articulat la baza catargului
- macarale cu braţ articulat pe catarg
4. După posibilităţile de deplasare:
- macarale staţionare
- macarale deplasabile pe căi cu şine de rulare
Principalele părţile componente ale unei macarale Derrick depind de tipul constructiv al
acestora şi sunt următoarele:
- construcţia metalică de susţinere (catargul cu ancorajele)
- braţul macaralei
- mecanismele macaralei
- componentele de securitate şi dispozitivele de semnalizare.

40
 CONSTRUCŢIA METALICĂ DE SUSŢINERE
Este formată dintr-un catarg central, executat în construcţie metalică spaţială cu zăbrele,
care se sprijină cu partea inferioară într-un lagăr axial pe fundaţie sau pe placa de bază, partea
superioară a catargului fiind susţinută de ancoraje prin intermediul unui lagăr – coroana.
Ancorajele pot fi rigide, executate din tiranţi dispuşi înclinat de la vârful catargului spre bază
şi fixate în fundaţie ori pe placa de bază, sau pot fi ancoraje elastice din cabluri de oţel,
dispuse circular în jurul catargului. Cablurile de ancorare se fixează cu posibilităţi de prindere
(cu tiranţi) cu unul din capete în carcasa arborelui – coroana, iar cu celălalt capăt în punctele
fixe ale unor fundaţii rezistente din beton. Unghiul pe care-l formează cablurile de ancorare
cu solul nu trebuie să depăşească 30-45° pentru a nu se crea în cabluri eforturi prea mari. În
timpul exploatării, tensiunea în cablurile de ancorare ca şi aspectul exterior al acestora trebuie
controlate periodic.
La macaralele Derrick cu braţul articulat pe catarg, datorită solicitărilor ce apar în
timpul ridicării sarcinii, catargul este supus la încovoiere şi din această cauză în zona
articulaţiei este prevăzut cu o consolidare de o formă specială.
BRAŢUL MACARALEI
Este în construcţie sudată cu zăbrele, de formă spaţială cu secţiune pătrată sau
triunghiulară, fiind montat articulat pe placa de bază sau pe catarg şi susţinut la vârf cu
ajutorul palanului mecanismului de ridicare – coborâre (basculare) a braţului. Variaţia razei
de acţiune a cârligului se realizează prin înclinarea braţului faţă de catarg. Lungimea braţului,
care poate fi modificată prin introducerea unor tronsoane intermediare, depinde de tipul
macaralei.
MECANISMELE MACARALEI
Sunt următoarele:
- mecanismul de ridicare – coborâre a cârligului principal
- mecanismul de ridicare – coborâre a cârligului auxiliar
- mecanismul de ridicare – coborâre a braţului (basculare)
- mecanismul de rotire
- mecanismele de deplasare (numai în cazul macaralelor Derrick mobile)
Toate mecanismele au în general componenţa întâlnită la celelalte tipuri de macarale,
fiind formate dintr-un troliu reversibil – motor, cuplaj elastic cu frâna, reductor, tambur de
cablu – cu palanul aferent.
O particularitate, la majoritatea macaralelor Derrick cu ancoraje elastice, o constituie
mecanismul de rotire, al cărui troliu este prevăzut cu doi tamburi pe care se înfăşoară capetele
cablului ce trece peste rola mare cu profil de cablu – dispusă orizontal – de la baza catargului,
solidară cu acesta, şi care roteşte întregul ansamblu – catargul împreună cu braţul.
Toate mecanismele, respectiv troliile, sunt dispuse într-o încăpere închisă numită
camera troliilor, aflată la baza catargului. Cablurile de tracţiune sunt conduse la tamburii
mecanismelor respective cu ajutorul unor role de conducere, prin jgheaburi de protecţie.
Camera troliilor constituie în acelaşi timp şi cabina macaragiului, respectiv locul de comandă
al tuturor mecanismelor; de aceea trebuie să asigure o bună vizibilitate atât asupra
mecanismelor, a catargului şi braţului cât şi asupra întregii zone de lucru.
Acţionarea tuturor mecanismelor se face în general prin motoare electrice cu rotorul
bobinat, prevăzute cu rezistenţe de pornire, comenzile efectuându-se prin controlere. Se mai
întâlneşte rar şi acţionarea prin motoare termice. Macaralele Derrick mobile sunt dotate cu
mecanisme de translaţie, deplasarea făcându-se pe căi cu şine de rulare proprii, pe o direcţie
perpendiculară pe axa de acţiune a macaralei.

41
 COMPONENTE DE SECURITATE SI DISPOZITIVE DE SEMNALIZARE
Pe lângă componentele de securitate şi dispozitivele de semnalizare pe care le întâlnim
şi la celelalte macarale, macaralele Derrick sunt dotate şi cu unele dispozitive specifice
acestor instalaţii şi anume:
- limitatoare de sarcină pentru ambele ramuri ale cablurilor de rotire a catargului, care să
decupleze mecanismul când tensiunea (forţa de întindere) din cablu depăşeşte 70% din
tensiunea maximă admisă a cablului respectiv
- dispozitive de semnalizare optică, care să avertizeze pe macaragiu atunci când tensiunea
din cablurile de rotire a catargului atinge 70% din tensiunea maximă admisă (cuplate cu
limitatoarele de sarcină)
- semnalizarea optică de balizare atât a catargului cât şi a braţului.

 MACARALE PORTIC

Macaralele portic sunt macarale deplasabile pe căi cu şine de rulare proprii având partea
inferioară – infrastructura – executată în formă de portal (cu patru sau trei picioare) iar partea
superioară prevăzută cu o platformă sau coloană rotitoare pe care se află un braţ basculant –
simplu sau articulat.
Sunt destinate mecanizării operaţiunilor de încărcare/descărcare a mărfurilor (paletizate,
containerizate, în vrac) în porturile maritime şi fluviale fiind instalate de-a lungul cheiurilor
cunoscute şi ca „macarale portuare”.
Aceste macarale au capacităţi de ridicare, raze de acţiune şi înălţimi de ridicare mari.
Referitor la înălţimea totală de ridicare, trebuie precizat faptul că aceasta se compune din
înălţimea de ridicare propriu-zisă, măsurată de la nivelul şinelor de rulare până la organul de
prindere a sarcinilor, atunci când aceasta se află în poziţia limită superioară, la care se adaugă
adâncimea de coborare, masurată de la nivelul şinelor de rulare până la partea inferioară a
depozitelor nevelor punct aflat mult sub nivelul apei. Din această cauză, înălţimea totală fiind
mare, tamburii de cablu ai mecanismului de ridicare-coborâre a sarcinii sunt de dimensiuni
relativ mai mari.
Capacitatea maximă de ridicare a macaralelor portic destinate operaţiunilor de
încărcare/descărcare este oarecum limitată deoarece majoritatea mărfurilor manipulate nu
depăşeşte 10 – 16 t. Există şi macarale portic a caror capacităţi de ridicare depăşeşte 150t.
După forma constructivă a braţului întâlnim:
- macarale portic cu braţ basculant simplu
- macarale portic cu braţ basculant articulat

42
Elementele componente ale unei macarale portic cu braţ basculant simplu sunt:
- porticul, cu patru sau trei picioare
- coloana rotitoare sau turnul rotitor
- braţul basculant simplu sau articulat executat în construcţie sudată cu zăbrele, montat la
baza coloanei rotitoare
- contragreutăţile macaralei – fixă şi mobilă – care asigură stabilitatea întregului ansamblu
al macaralei
- mecanismele de acţionare (ridicare/coborâre sarcină, basculare braţ, rotire turn) grupate
într-o cameră amplasată pe platforma rotitoare – camera mecanismelor – şi mecanismele de
translaţie aflate la boghiurile picioarelor
- echipamentul electric (cu circuite electrice de forţă la tensiunea de 380-500V şi circuite
electrice de comandă la tensiuni nepericuloase de 24-48 V)
- dispozitive de siguranţă şi semnalizare
- cabina macaragiului – pe partea rotitoare sub punctul de articulaţie al braţului
- organul de prindere: cârlig, graifăr,etc.

Macara Portic
1.organ de prindere
2.role de cablu
3.braţ macara(gât de lebădă)
4.balustrade
5.braţ macara
6.tirant
7.cabina şi camera mecanismelor
8.dispozitivul de rotire
9.picioarele porticului
10.scara de acces
11.circulaţia vag.CF
12.boghiuri pt.deplasarea
macaralei
13.cale de rulare cu şine

43
3. Grupa „C” de deservire
În această categorie sunt incluse podurile rulante cu comandă din cabină și sunt macarale
deplasabile pe căi cu şine de rulare
PODUL RULANT – PREZENTARE GENERALĂ
Podul rulant este o macara, în general pe patru roţi, acţionată electric, care circulă pe o
cale de rulare la o înălţime oarecare deasupra solului şi care are trei mişcări perpendiculare
una pe alta.
Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un pod rulant normal sunt:
- construcţia să fie practică, adaptată exigenţelor serviciului ce trebuie îndeplinit;
- să prezinte siguranţă în exploatare şi pentru aceasta, materialele din care este
executat să fie de calitate bună, execuţie corectă a tuturor subansamblelor;
- să prezinte uşurinţă în manevrarea aparatajului de comandă;
- să existe o vizibilitate bună a macaragiului în orice poziţie a sarcinii;
- să existe o accesibilitate uşoară la toate mecanismele.
Spaţiile de siguranţă minime pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a
podurilor rulante sunt:
- spaţiul de siguranţă superior şi lateral este de minim 100 mm;
- spaţiul de siguranţă dintre elementele podului şi linia principală de alimentare este
de min. 200 mm;
- spaţiul de siguranţă inferior între muflă şi partea inferioară a grinzii este de min.
200 mm, iar între partea inferioară a cabinei şi muflă este de min. 400 mm.

44
 CLASIFICARE
Podurile rulante se pot clasifica și după criteriile prezentate în continuare.
1. După construcţia grinzilor:
- poduri cu grinzi cu profile normale;
- poduri cu grinzi cu inima plină;
- poduri cu grinzi cu zăbrele.
2. După numărul grinzilor principale:
- poduri cu o grindă
- poduri cu două grinzi
3. După regimul de lucru (inclusiv durata de lucru a utilajului) :
- poduri rulante cu regim uşor U cu comenzi manuale sau mecanice uşoare (hale
cu maşini –unelte);
- poduri rulante cu regim mijlociu M (uzine,depozite);
- poduri rulante cu regim greu G (turnătorii, oţelării);
- poduri rulante cu regim foarte greu FG (secţii de forjare, laminoare, oţelării).
4. După felul acţionării:
- poduri rulante cu acţionare manuală;
- poduri rulante cu acţionare electrică;
- poduri rulante cu acţionare mixtă.
5. După organul de prindere a sarcinii :
- poduri rulante cu un cârlig;
- poduri rulante cu două cârlige;
- poduri rulante cu ochi;
- poduri rulante cu graifăr;
- poduri rulante cu electromagneţi;
- poduri rulante cu traversă.
6. După natura atmosferei în care se lucrează:
- poduri rulante pentru mediu normal;
- poduri rulante pentru mediu cu temperatură ridicată;
- poduri rulante pentru atmosferă cu praf;

45
 - poduri rulante pentru atmosferă corozivă;
- poduri rulante pentru atmosferă explozivă;
- poduri rulante pentru atmosferă cu umiditate ridicată.
7. După locul de unde se face comanda :
- poduri rulante cu comandă de la sol;
- poduri rulante cu comandă de pe pod, din cabină;
- poduri rulante cu comandă din cabina căruciorului;
- poduri rulante cu comandă combinată..
8. După destinaţie:
- poduri rulante de uz general;
- poduri rulante tehnologice.
9. După procesul tehnologic deservit:
- poduri rulante de turnare;
- poduri rulante de şarjare;
- poduri rulante de stripare;
- poduri rulante pentru tratamente termice;
- poduri rulante de forjare.
ELEMENTELE PRINCIPALE COMPONENTE ALE PODURILOR RULANTE
Elementele principale componente ale podurilor rulante sunt:
1. Construcţia metalică sau scheletul format din:
- una sau două grinzi metalice principale din profile I cu inima plină, din tablă sudată
tip cheson cu tălpi superioare sau inferioare pe care se deplasează căruciorul de sarcină
- grinzi secundare una sau două
- contravânturi superioare/inferioare care conferă rigiditate sporită construcţiei
- două grinzi de capăt executate sub formă de grinzi cheson, fiecare compusă din
două profile I, o talpă superioară, una inferioară şi două colţare
- consolidări transversale
- tăblierele, care permit accesul personalului de întreţinere la echipamentele de pe
pod, dacă sunt circulabile, au o lăţime de min. 650 mm, dar pot lipsi la podurile cu comandă
manuală
- balustradele prevăzute numai dacă grinda este circulabilă.
2.Căruciorul/cărucioarele de sarcină ale podurilor rulante care sunt alcătuite din
următoarele părţi principale:
- mecanismul de ridicare/coborâre a sarcinii care compune sistemul de înfăşurare a
cablului denumit şi palan şi mecanismul de antrenare al palanului
- mecanismul de translaţie a căruciorului
- şasiul pe care sunt fixate mecanismele căruciorului alcătuit din grinzi asamblate
între ele prin sudură, pe care se fixează ansamblurile cinematice ale mecanismelor de ridicare
şi de translaţie. Şasiul se sprijină pe 4 roţi ce rulează pe căile de rulare de pe grinzile
principale.

46
 Cărucior pod rulant

Ecartamentul cărucioarelor depinde de capacitatea de ridicare şi se alege conform

standardelor.
3. Mecanismul de translaţie a podului.
4. Componentele de securitate ale podurilor sunt:
- limitatoarele de sfârşit de cursă pentru poziţiile extreme ale podului pe calea de
rulare;
- limitatoarele de sfârşit de cursă pentru poziţiile extreme ale căruciorului;
- limitatoare de cursă pentru trecerea pe viteză redusă;
- limitator de cursă la ridicare sarcină;
-limitator de cursă la coborâre sarcină (pe tambur să rămână min. 2-3 spire de
cablu);
- limitatori de cursă pentru evitarea mersului oblic;
- tampoane şi opritori pentru cărucior şi pod;
- siguranţe de şină montate pe grinzile de capăt pentru protejarea podului la cădere
în cazul spargerii roţilor;
- curăţitoare de şină care se montează pe partea frontală a grinzilor de capăt pentru
îndepărtarea din faţa roţilor a obiectelor căzute sau uitate pe şinele căii de rulare;
- limitatoare de sarcină;
- apărătoare de protecţie care se aplică peste piesele în mişcare pentru a nu fi
accesibile cu mâna liberă, pentru evitarea accidentelor.

47
 Cărucior de macara cu acţionare electrică
cu un singur cârlig
1. cărucior pentru pod rulant
2. motor electric de acţionare mecanism
ridicare sarcină
3. frână cu ridicător electro-hidraulic
4. reductor
5. tobă
6. motor electric de acţionare mecanism
translaţie car.
7. limitatator sfârşit de cursă ridicare
8. muflă scripeţi
9. muflă cu cârlig
10. cârlig cu siguranţă
11. roţi de rulare cărucior
12. frână motor translaţie
13. cablu de ridicare
14. cale de rulare talpă superioară grindă
principală

5. Instalaţia electrică pentru alimentarea cu energie a podului şi căruciorului –

echipamentele necesare pentru instalaţia electrică de forţă şi de comandă sunt amplasate în
cutii sau dulapuri etanşe amplasate fie în cabină, fie pe podestele podului. Pentru alimenterea
cu energie a podului sunt prevăzute căi de curent şi culegătoare de curent şi cabluri flexibile
pentru alimentarea cărucioarelor.
6. Priza de împământare care asigură protecţia împotriva atingerilor accidentale ale
părților sub tensiune electrică..
7. Cabina care se plasează în mod obişnuit la una din extremităţile podului sau la podurile
cu deschidere mare, pe mijloc.
8. Scările necesare pentru accesul la pod sau cabină.
MECANISMUL DE ACTIONARE ALE PODULUI RULANT
 Mecanismul de ridicare-coborâre a sarcinii
Mecanismul de ridicare-coborâre a sarcinii – se prezintă într-o mare diversitate după
tipul, forma, materialul, dimensiunile sarcinii, după gradul de periculozitate al sarcinii
transportate, după elementele din componenţa mecanismului, după numărul de viteze pe care
trebuie să le asigure.

48
 Mecanismul de ridicare-coborâre a sarcinii unui pod rulant
De regulă, mecanismul de ridicare/coborâre a sarcinii se compune din:
- unul sau două motoare electrice;
- un cuplaj cu frână;
- un reductor cu roţi dinţate sau un reductor planetar;
- unul sau doi tamburi cu o înfăşurare sau două înfăşurări pe care este fixat capătul
de cablu;
- un organ flexibil – cablu sau lanţ;
- un ansamblu format din scripeţi fixi şi mobili montaţi într-o muflă;
- un dispozitiv de prindere a sarcinii: cârlig simplu, cârlig dublu, ochet, graifăr,
electromagnet;
- un limitator de sarcină, un limitator de sfârşit de cursă la ridicare, un limitator de
sfârşit de cursă la coborâre.
La podurile rulante care necesită mai multe viteze în timpul lucrului, aceasta se
realizează:
- prin folosirea de motoare cu mai multe viteze;
- prin modificarea raportului de transmisie la angrenaje – dacă schimbarea vitezei
nu se face des;
- prin folosirea unui troliu cu 2 motoare şi un reductor planetar care permite
antrenarea tobei la viteza V1- dacă funcţionează numai motorul 1; la viteza V2 dacă
funcţionează numai motorul m2 la viteza V1 +V2 dacă funcţionează motoarele m1 şi m2 în
acelaşi sens; la viteza V1-V2 dacă motoarele m1 şi m2 functionează în sensuri opuse;
- prin folosirea mecanismelor cu microviteză care realizează două viteze: viteza
nominală şi microviteza = 1 – 30 % viteza nominală. Aceasta se realizează fie cu un troliu cu
angrenaje planetare şi cu două motoare, fie cu ajutorul ridicătorului electrohidraulic de frână,
care realizează o frânare parţială.
 Mecanismul de translaţie al căruciorului
Mecanismul de translaţie al căruciorului este amplasat pe acelaşi şasiu cu mecanismul de
ridicarea sarcinii şi se compune din:
- motorul electric de antrenare
- cuplaj
- frâna
- reductor
- arbori de transmisie şi arbore de capăt prevăzut cu pinion pentru antrenarea roţilor
- roţi de rulare care sunt în număr de 4, 6 sau multiplu de 4. Ele pot fi roţi
conducătoare sau conduse. Roţile conducătoare (motoare) sunt antrenate de pinionul
arborelui de capăt.

49
  Mecanismele de deplasare pe calea de rulare
Mecanismele de deplasare pe calea de rulare sunt în strânsă legătură cu greutatea sarcinii,
cu greutatea căruciorului, cu deschiderea căii de rulare, cu viteza de deplasare a podului
rulant.La sarcinile uzuale (5-50) t podurile pot rula pe 4 roţi dar la sarcini mai mari, masele în
translaţie devin atât de grele încât sunt necesare 6, 8 ,12, 16 roţi. La podurile rulante cu două
grinzi principale, grupul de antrenare poate fi amplasat pe/sub pod fiind sudate de acestea.
Acţionarea mecanismelor de translaţie se realizează:
- cu un motor central sau
- cu două grupuri independente amplasate la capetele grinzilor principale.

Mecanism de translaţie cu reductor la fiecare roată motoare

 Sistemele de deplasare
Sistemele de deplasare sunt acele sisteme cu ajutorul cărora se realizează mişcarea de
translaţie a podurilor sau a cărucioarelor în vederea modificării poziţiei lor sau transportului
sarcinii.Elementele unui sistem de deplasare sunt:
- motor;
- transmisie;
- organ de generare a forţei de tracţiune;
- element de tracţiune;
- organe de rulare.
Roțile de rulare. Organele de rulare sunt roţile de rulare pe şine. Ele pot fi: motoare şi libere.
Numărul roţilor de rulare depinde de masa proprie a podului, de masa căruciorului şi a
sarcinii. Elementele de ghidare a roţilor sunt buzele de gidare; după acest criteriu se
deosebesc
- roţi cu două buze;
- roţi cu o buză;
- roti fără buze de rulare..
După suprafaţa de rulare pot fi:
- cu suprafaţă cilindrică;
- cu suprafaţă conică;
- cu suprafaţă bombată.
După construcţia roţii:
- dintr-o bucată;
- cu bandaj introdus la cald prin fretare.
Şinele sunt elementele pe care rulează roţile și costituie calea de rulare. Şinele pot fi:
- din bare cu secţiune patrată;
- şine de CF;
- profile tip I, U, T, L pentru căi de rulare suspendate;
- şine cu secţiune dreptunghiulară.
Fixarea şinelor se face:
- demontabil pe grinzi metalice cu şuruburi şi piuliţe;
- fixare cu buloane în grinzi de beton.
50
 PODURI RULANTE - STUDII DE CAZ
A. Poduri rulante cu electropalan de 3,2 TF
Scopul şi domeniul de utilizare
Podurile rulante cu electropalan sunt destinate să transporte materiale şi piese în
bucăţi sau în vrac, prinse în organul de prindere a sarcinii direct sau prin diferite dispozitive
Podurile rulante pot funcţiona în condiţii climatice normale atât în hale închise cât şi în
depozite descoperite la temperaturi cuprinse între -20°C şi +40°C. Mecanismele podurilor
rulante sunt concepute şi construite pentru o durată de viaţă de 10 ani.Vitezele de lucru sunt
admise în cadrul toleranţei de 10% faţă de vitezele nominale.Tampoanele sunt calculate
pentru 0,4 din viteza nominală, ţinând cont că podurile rulante sau cărucioarele sunt încărcate
cu sarcina nominală.
Caracteristici tehnice şi descrierea utilajului
La stabilirea şi alegerea podului rulant cu electropalan se va ţine cont de condiţiile reale
de funcţionare pentru stabilirea corectă şi optimă a parametrilor de bază. De alegerea corectă
şi optimă a parametrilor de bază, de respectarea clasei de utilizare (timpul de funcţionare,
mediu) şi stării de solicitare care definesc grupele de funcţionare, încadrarea în DA%
(dispozitiv de avertizare) şi numărul maxim de conectări pe oră ale motoarelor de acţionare,
depinde buna funcţionare a podului rulant cu electropalan şi realizarea unei durate de viaţă
preconizate a mecanismelor de 10 ani.
Dacă în exploatare intervine modificarea unuia dintre factorii enumeraţi, atunci vor trebui
reconsideraţi toţi parametrii aleşi şi încadraţi în noile condiţii de funcţionare.
Podul rulant – se compune din următoarele ansamble generale componente:
1. Cărucior cu electropalan compus din:
- mecanism de ridicat – este constituit dintr-un electropalan echipat complet
- mecanism de deplasare cărucior compus din:
- motor electric cu frână inclusă ASFM;
- reductor de deplasare;
- roţi de rulare acţionate;
- roţi de rulare libere.
- şasiu – este de tip construcţie metalică; pe aceasta se montează mecanismul de translaţie
şi mecanismul de ridicare cărucior.
2. Mecanismul de deplasare pod – se compune din 2 grupuri de acţionare, 2 roţi de rulare
liberă şi 4 tampoane de cauciuc. Grupul de acţionare se compune din:
- roata de rulare acţionată, prevăzută cu coroană dinţată interioară;
- pinion;
- reductor;
- motor electric cu frână inclusă în motor.
3. Construcţia metalică – este de tip cheson sudat şi se compune din următoarele ansamble:
- 2 grinzi principale tip cheson;
- 2 grinzi de capăt;
- cabina laterală;
- prinderea cabinei laterale;
- suport cablu flexibil de alimentare cărucior;
- opritor tampoane.
4. Instalaţia electrică – este dotată cu echipamente şi materiale electrotehnice alese pe baza
standardelor şi normelor tehnice în vigoare. Aparatajele incluse în instalaţia electrică
trebuie să prezinte următoarele caracteristici:

a) Aparate de conectare

51
 - altitudinea maximă 2000 m;
- temperatura mediului înconjurător: - 15 °C la +40 °C;
- umiditatea relativă a mediului înconjurător 90% - la + 20 °C.
b) Motoarele electrice
- altitudinea maximă 1000 m
- temperatura mediului înconjurător: - 15 °C la +40 °C;
- umiditatea relativă a mediului înconjurător 65 ±15% - la + 20°C..
Podurile rulante pentru care sunt prevăzute condiţiile de mai sus nu pot fi utilizate în
medii explozive, acide, bazice sau cu alte condiţii diferite de cele arătate.Asigurarea
continuităţii circuitelor de pe partea fixă (pod) pe partea mobilă (cărucior) se realizează prin
cabluri suspendate pe cărucioarele de cabluri care se deplasează pe o cale de rulare proprie.
Instrucţiuni de exploatare
Se vor respecta:
- clasa de utilizare;
- Starea de solicitare;
- DA % şi numărul maxim de conectări /oră al motoarelor de acţionare.
Funcţionarea utilajului
- podurile rulante nu vor putea funcţiona la sarcini mai mari decât cele nominale
corespunzătoare grupei de funcţionare pentru care a fost construit podul;
- dacă determinanta este starea de solicitare atunci în funcţie de ea, clasa de utilizare
se va lua în mod corespunzător;
- dacă starea de solicitare se modifică atunci se va schimba şi clasa de utilizare,
grupa de funcţionare rămânând aceeaşi;
- dacă clasa de utilizare se modifică atunci se va schimba şi starea de solicitare,
grupa de funcţionare rămânând aceeaşi;
- dacă determinanta este DA% funcţie de numărul de cicluri/oră impuse de
drumurile medii necesare în exploatare legare sarcini – ridicare sarcini – deplasare cărucior –
deplasare pod – coborâre sarcină – dezlegare sarcină – ridicare cârlig gol, atunci se modifică
grupa de funcţionare odată cu scăderea sarcinii nominale. Micşorarea lui DA% îmbunătăţeşte
durata de funcţionare.
Acţionări şi comenzi electrice
Manipularea instalaţiei electrice a podurilor rulante se face numai de personal
specializat căruia i s-a făcut instructajul asupra modului de funcţionare şi asupra NTSM.
La execuţia podului rulant montajul instalaţiei electrice se va realiza conform normativelor în
vigoare. Toate părţile metalice ale echipamentului electric care în mod normal nu se găsesc
sub tensiune dar care în mod accidental pot ajunge sub tensiune se vor lega la construcţia
metalică a podului prin intermediul celui de al patrulea culegător, la priza de pământ
respectându-se NSSM.Alimentarea cu energie electrică se execută prin 3 culegători de curent
la tensiunea de 3x380 şi 50 Hz, iar al patrulea culegător de curent fiind pentru legarea la
masă.Circuitele de forţă se alimentează la 3x380 V, 50 Hz iar circuitele de comandă la 24V
50 Hz.Comanda motoarelor electrice se face de la cutia cu butoane prin intermediul
contactorilor de sens.Mecanismul de ridicare – coborâre constă dintr-un electropalan acţionat
de un motor asincron trifazat cu rotor în scurt circuit, iar frânarea se realizează printr-o frână
electromagnetică înglobată în motorul electric.La mecanismele de deplasare acţionate de
motoare asincrone cu rotoare în scurtcircuit, frânarea se realizează prin frână
electromagnetică înglobată în motorul electric.Cablurile flexibile pe traseul lor de pe părţile
fixe ale instalaţiei electrice se vor consolida cu ajutorul clemelor de fixare.
Podurile rulante cu comandă din cabină sunt prevăzute cu faruri pentru lucru de noapte
şi aerotermă pentru încălzire.

52
 “C” – comanda din cabină;.
“S” – comanda de la sol.
Funcţionarea si reglarea dispozitivelor de siguranţă
Limitatorii de sfârșit/fine cursă sunt destinaţi să întrerupă automat acţionarea
mecanismelor instalaţiei când părţile sale în mişcare depăşesc poziţiile limită de lucru
stabilite; ei permit acţionarea mecanismelor în sens invers celui în care s-a limitat mişcarea
respectivă.Instalaţia este prevăzută cu limitatori de fine cursă pentru întreruperea automată a
acţionării:
- mecanismelor de ridicat pentru poziţiile limită de lucru, ale organului de prindere
a sarcinii (cârlig) în ambele sensuri;
- mecanismelor de translaţie pentru poziţiile limită de lucru ale cărucioarelor sau
podurilor rulante;
- mecanismelor de translaţie pentru evitarea ciocnirii între cărucioare sau poduri
rulante care circulă pe aceeaşi cale de rulare.
Limitatorii de fine cursă ai mecanismelor de ridicare se reglează pentru înălţimea de
lucru indicată. La reglare se va avea în vedere realizarea poziţiei maxime superioare a
organului de prindere a sarcinii la cota indicată. Se va verifica dacă se respectă spaţiul minim
de 200 mm (110 mm la electropalan ) între partea superioară a organului de prindere a
sarcinii şi elementele de construcţie de care acestea s-ar putea lovi.În cazul în care la ridicare
nu s-ar putea evita atingerea fundului cabinei de comandă, distanţa trebuie să fie de 400 mm
faţă de fundul cabinei.
Limitatorul de cursă pentru ridicare – coborâre este inclus în electropalan fiind
acţionat de cablul de sarcină printr-un dispozitiv de urmărire cu tijă ce acţionează
microîntrerupătoarele cu contact de circuit de comandă. Limitatoarele de fine cursă ai
mecanismelor de translaţie sunt astfel amplasate încât după întreruperea automată a acţionării
să se ajungă la opritori cu 0,4 din viteza nominală în situaţia de încărcare cu sarcina maximă.
Amplasarea limitatoarelor de fine cursă se face în funcţie de spaţiul de frânare.
Limitatorii de fine cursă pentru limitarea apropierii între poduri sau cărucioare care circulă pe
aceeaşi cale de rulare se declanşează astfel încât întreruperea automată a acţionării se face la
o distanţă egală cu cel puţin spaţiu de frânare a podului sau căruciorului.
Tampoanele. Podurile sunt echipate cu tampoane. Tampoanele din cauciuc sunt astfel
prevăzute încât să reziste atunci când podul sau căruciorul încărcat cu sarcină maximă ajunge
în opritori cu o viteza de 0,4 din viteza nominală. Opritorii sunt astfel dimensionaţi încât să
poată prelua şocurile.
Piese de reazem. Pentru evitarea şocurilor provenite din spargerea accidentală a roţilor
de rulare sau a ruperii axelor acestora precum şi împotriva deraierii sunt prevăzute piese de
reazem amplasate la cel puţin 200 mm faţă de suprafaţa căii de rulare.
Siguranţă în cârlig. Este destinată să împedice ieşirea accidentală a organelor de
legare a sarcinilor.
Verificarea şi reglarea frânelor.Frânele se vor verifica zilnic şi se vor regla pe
masură ce ferodourile se uzează.
Întreţinerea, revizia şi reparaţia
Întretinerea, revizia şi reparaţia podurilor rulante se va face numai de către un agent
economic autorizat ISCIR. În tabelul următor sunt prezentate câteva deranjamente posibile şi
modul de remediere a acestora
Nr.
Deranjament posibil Mod de remediere
crt.
- Contactor principal nu se închide - Se verifică închiderea uşilor şi armarea
1
releelor termice
2. - Mecanismul nu atinge viteza nominală - Se verifică releul de timp

53
 - Motorul de acţionare ramâne în 2 faze
- Se verifică curentul de reglare a releului
3.
termic
- Un mecanism nu porneşte în unul din - Se verifică toate elementele din circuitul
4.
sensuri de comandă inclusiv limitatorii
- Scurtcircuit - Se va verifica locul şi se va îndepărta
5. cauza lui. Se vor înlocui patroanele
siguranţelor fuzibile

B. Electropalane şi cărucioare
Definiţie şi domeniul de utilizare
- Electropalanele şi cărucioarele sunt destinate a fi utilizate la lucrări de ridicare,
putând funcţiona fie ca mecanisme de ridicare în cadrul macaralelor, respectiv podurilor
rulante, fie ca trolii.
- Pot fi utilizate în condiţii climaterice normale atât în hale închise cât şi în depozite
descoperite la temperaturi cuprinse între -20°C si +40°C. În cazul în care se lucrează în locuri
descoperite este necesar să fie protejate cu un acoperiş din tablă pentru a fi protejate de
acţiunea directă a intemperiilor.
- Nu pot fi utilizate la transportul materialelor incandescente sau topite, a
substanţelor toxice sau acide.
- Nu pot fi utilizate în medii explozibile, în medii cu umiditate ridicată sau saturat de
vapori de acizi, baze sau săruri.
Caracteristicile tehnice
Caracteristicile tehnice de bază pentru electropalane, cărucioare şi frâne sunt redate în
tabelele 1,2,3 de mai jos:
Descriere constructivă şi funcţională
Ansamblul electropalan şi cărucior este format din trei subansamble: electropalan,
cărucior şi instalaţia electrică. Aceste subansamble pot fi utilizate şi independent una de alta
în cadrul altor instalaţii.Electropalanele se construiesc în două variante:
- cu picioare şi
- cu traversă.
Cărucioarele se construiesc în patru variante:
- două variante de bază tip N şi NP pentru suspendarea celor două tipuri de
electropalane;.
- unul special tip S pentru micşorarea spaţiului mort, caz în care electropalanul se
fixează pe peretele lateral.
- unul special tip NC pentru suspendarea electropalanului cu un singur fir.
Toate tipurile pot fi acţionate cu motor electric, manual prin roată de lanţ şi liber.
În cazul cărucioarelor speciale se utilizează şi o contragreutate care măreşte mult masa
netă a ansamblului electropalan – cărucior; utilizarea acestor cărucioare se recomandă numai
în cazuri de forţă majoră.
Instalaţia electrică constă din motorul electric de acţionare a electropalanului, motorul
electric de acţionare a căruciorului, culegătorii de curent, braţul de antrenare a cărucioarelor
portcablu, cutia cu aparataje, limitatorii de cursă pentru cărucior, limitatorii de cursă pentru
electropalan şi cutia cu butoane.

Reguli pentru stabilirea regimurilor de funcţionare şi aprecierea

sarcinilor la care poate fi exploatat electropalanul sau căruciorul
Electropalanele şi cărucioarele pot să manevreze o varietate mare de sarcini în funcţie
de condiţiile în care se exploatează.Condiţiile de exploatare se clasifică în 7 regimuri de
funcţionare, în funcţie de clasa de utilizare şi starea de încărcare.

54
 Clasa de utilizare caracterizează durata medie zilnică de funcţionare exprimată în ore
(un mecanism este considerat “în funcţiune “ atâta timp cât se află în mişcare).În baza duratei
de funcţionare, media zilnică, condiţiile de exploatare se împart în 7 grupe conform tabelului:
Clasa duratei de funcţionare V 0.25 V 0.5 V1 V2 V3 V4 V5
Durata de funcţionare medie
≤ 0.5 ≤1 ≤2 ≤4 ≤8 ≤ 16 ≥ 16
zilnică în ore
Starea de încărcare precizează măsura în care utilajul este supus unor solicitări maxime
sau unor solicitări mai mici.În funcţie de starea de încărcare, mecanismele se împart în trei
grupe astfel:
Starea de
Definiţie
încărcare
Nu sunt supuse la solicitări maxime decât în mod excepţional, fiind
1 uşor
supuse în mod curent la solicitări uşoare
Sunt supuse în durate aproape egale la solicitări uşoare, medii şi
2 mediu
maxime
Sunt supuse tot timpul la solicitări apropiate sau egale cu solicitări
3 greu
maxime

În funcţie de clasa de utilizare şi starea de încărcare se definesc 7 regimuri de

funcţionare astfel:
Clasa de utilizare
Starea de V 0.25 V 0,5 V1 V2 V3 V4 V5
încărcare
Regimul de funcţionare
1 Ia Ia II II IV
2 Ib Ia II II IV V
3 Ib Ia II III IV V V

Întreţinere şi exploatare
Lubrifierea. Înainte de punere în funcţiune se verifică lubrifiantul la locul de ungere.
Tipul Cantitatea de Nr. loc de Periodicitatea
Poz. Denumirea
lubrifiant lubrifiant ungere ungerii
0 1 2 3 4 5
1 Roţi de rulare Rul.140 0.200 4 6 luni
Rulm. Treapta II angrenare
2 Rul 140 0.050 1 6 luni
cărucior
3 Treapta I angrenaj cărucior Rul 140 0.200 1 lunar
4 Angrenaj ext. cărucior U 100 0.200 2 la 2 săptămâni
5 Mecanism manual U 100 0.100 1 la 2 săptămâni
6 Lagăr de capăt Rul 140 0.050 1 6 luni
7 Angr. Ext. cărucior NC Rul 140 0.200 2 lunar
până la dopul
8 Reductor electropalan Ulei 312 1 6 luni
de nivel
9 Lagărele traversei Ulei 312 0.020 4 la 2 săptămâni
10 Cablu U 75 0.5 1 la 2 săptămâni
11 Lagărele rolei de egalizare Rul 140 0.150 2 6 luni
12 Tija limt. De cursă Ulei 312 0.020 2 lunar
13 Limitator de cursă Rul 140 0.025 1 6 luni
14 Rulmenţi muflă Rul 140 0.200 2 6 luni

55
 15 Rulm. Axial cârlig Rul 140 0.200 2 6 luni
16 Rulm. Motor electric Rul 140 0.200 2 6 luni
17 Lagăre traversă cârlig Ulei 312 0.020 2 la 2 săptămâni
Durabilitatea diferitelor organe de maşini este foarte mult influenţată de completarea
şi schimbarea corectă a lubrifianţilor. După primele două luni de funcţionare se goleşte
lubrifiantul din cele două reductoare, se toarnă în reductoare motorină sau benzină, se fac 5-6
ridicări şi coborâri pe întreaga înălţime de ridicare şi tot atâtea translaţii după care se golesc
reductoarele. Se repetă operaţia după care se introduce lubrifiant nou.
Demontarea cablului. După demontarea cablului uzat se procedează astfel: cablul nou
după ce se verifică se taie la lungime se matisează capetele, se fixează un capăt pe tambur cu
ajutorul unor cleme, se rulează strâns 6-7 spire, se introduce peste cablu inelul de presiune şi
dispozitivul de conducere, se remontează segmentul demontat legătura şi arcul, şi se continuă
rularea cablului pe tambur. Capătul rămas liber se trece peste muflă, peste rola de egalizare,
din nou peste muflă şi la urmă se prinde în dispozitivul de fixare cu ajutorul penei de
strângere. După montarea cablului se ridică o sarcină uşoară şi se fac mai multe ridicări şi
coborâri pe întreaga înălţime de ridicare pentru aşezarea cablului pe tambur.

Verificarea, reglarea şi întreţinerea ansamblelor mecanice

Nr.
Denumirea operaţiei de verificare, reglare şi întreţinere Periodicitatea
crt.
Verificarea fixării cablului pe tambur
Se verifică: dacă şuruburile clemelor sunt strânse pe cablu, dacă a mai rămas
1 spaţiu între tambur şi partea dinspre cablu a clemei iar dacă nu a mai rămas
Săptămânal
spaţiu atunci clema trebuie înlocuită.
Verificarea dispozitivului de fixare a cablului
Se verifică: dacă pana de strângere, şuruburile de fixare a clemelor sunt bine
strânse, dacă a ramas un capăt de cablu în afara clemei suficient de mare,
2 dacă fixarea dispozitivului către carcasă este strânsă, dacă traversa nu este
Săptămânal
deformată, dacă lagărele uzate au joc prea mare, dacă boltul de fixare a
papucului este prevăzut cu ştift, dacă traversa nu este deformată sau uzată.
Verificarea rolei de egalizare
Se verifică: fixarea şuruburilor de îmbinare, rola de egalizare, dacă se roteşte
3 uşor, dacă nu are jocuri axiale sau unghiulare, dacă cablu la intrare şi ieşire Săptămânal
din carcasa rolei nu freacă de carcasa acestuia, uzura rolei a cepurilor şi a
lagărelor.
Verificarea inelului de conducere a cablului
4 Se verifică: tensionarea arcului, uzura inelului de presiune, fixarea furcii şi Săptămânal
deplasarea inelului.
Verificarea muflei
Se verifică: şuruburile de fixare a carcasei, rotirea rolelor, rotirea traversei,
5 ieşirea – intrarea cablului în carcasa muflei, rotirea cârligului, jocul între
Zilnic
cepurile traversei şi lagărele ei.
Verificarea cârligului
6 Se verifică: dacă acesta se roteşte uşor, dacă piuliţa este asigurată şi Zilnic
nedeformată, dacă nu prezintă fisuri, deformaţii sau uzuri pronunţate.
Verificarea etanşeităţii locurilor lubrificate
7 Se verifică: garniturile de la electropalan în special cele de la redactor, mufla săptămânal
şi carcasa
Verificarea fixării diferitelor ansamble
8 Se verifică: fixarea reductorului către carcasa, a motorului către carcasă, a săptămânal
electropalanului către cărucior, şi a cutiei cu aparataje
Verificarea rulării
9 Se verifică: jocul dintre calea de rulare şi roţile căruciorului care trebuie să anual
fie de 1,5 – 3 mm în diferite porţiuni a căii de rulare
Verificarea instalaţiei electrice
10 Se verifică: fixarea culegătorilor de curent, cutia cu aparataje, a aparatajelor
Săptămânal

56
 din cutie, fixarea limitatoarelor de cursă, a cutiei cu butoane, intrarea
cablurilor în cutie. Prin câteva mişcări se verifică funcţionarea limitatoarelor
de cursă.
Verificarea uzurilor
Se demontează electropalanul se spală, se verifică toate componentele iar
11 cele uzate se înlocuiesc. Se verifică uzura roţilor dinţate şi rulmenţii, şi se
La doi ani
gresează din nou.
Verificarea electromotoarelor si a frânelor se face conform prescripţiilor
12 fabricii constructoare

Reguli privind exploatarea utilajului

-Electropalanul cu cărucior poate fi pus în exploatare conform PT aplicabilă și celelate
reglementări în vigoare. Deservirea se va face numai cu personal autorizat ISCIR. La
începutul lucrului se fac probe de funcţionare pentru fiecare mişcare a utilajului. În timpul
exploatării se va urmări ca sarcina să fie corect legată de cârlig şi să nu fie trasă pe pământ.
Înainte de a fi transportată pe orizontală sarcina trebuie să fie ridicată de la sol. Sarcina nu
trebuie să fie mai mare decât sarcina nominală. Operatorul nu va părăsi utilajul în timpul
funcţionării.La sfârşitul lucrului electropalanul va fi asigurat.

Defecţiuni ce pot apărea în timpul funcţionării şi modul de remediere

Nr.
Deranjamente Cauza Mod de remediere
crt.
1 După introducerea - siguranţă arsă - înlocuirea siguranţei
cheiei de contact - întreruperi în circuit - verificare circuit
lampa de - transformator defect - reparare sau înlocuire
semnalizare nu - întrerupător de protecţie defect - reparare sau înlocuire
funcţionează - întrerupător de sfârşit de cursă - deblocare sau înlocuire
blocat sau defect
2 La comanda de - întreruperi în circuit - verificare circuit
pornire mecanismul - contacte oxidate - curăţare contacte
nu funcţionează - inversor defect - reparare sau înlocuire
- reglaj incorect al releului termic - verificare şi reglare
- motor electric defect - reparare sau înlocuire
3 La conectarea - punere la masă - verificare şi remediere
motorului se ard - scurt circuit între faze - verificare şi remediere
siguranţele
4 Zgomot anormal la - motorul conectat la 2 faze - verificare circuite de
electromotor; sub - tensiunea de alimentare prea alimentare
greutate nu mică - control al tensiunii
funcţionează - frână blocată - se verifică circuitul,
redresorul şi electromagneţii
5 Motorul se - este suprasolicitat - se exploatează conform PT
supraîncălzeşte - alimentare cu tensiune mare - se verifică tensiunea
- frâna strânsă tare - se reglează frâna
6 La eliberarea - contacte lipite - se înlocuiesc contactele
butonului de oprire
motorul funcţionează
7 Nu funcţionează - montare greşită a cablului de - se schimbă fazele
limitatorul de sfârşit alimentare
de cursă - reglaj al tampoanelor greşit - reglarea tampoanelor
8 În timpul funcţionării - rulmenţi sparţi - se înlocuiesc rulmenţii

57
 se aud zgomote - roţi dinţate cu dantură uzată - se schimbă roţile dinţate
anormale
9 Frâna pe sarcină nu - frână dereglată sau uzată - se reglează frâna sau se
funcţionează normal -arcurile de apăsare defecte schimbă
- înlocuire arcuri
10 Reductorul se - cantitate de ulei prea mică sau - se corectează cantitatea de
supraîncălzeşte prea mare ulei din redactor
-ulei necorespunzător - se schimbă uleiul
11 Căruciorul în poziţie - montare greşită - se montează corect
anormală

Reguli privind protecţia muncii

Personalul deservent va fi autorizat ISCIR şi va fi instruit periodic asupra modului de
exploatare şi a normelor de NSSM. Orice intervenţie la organele în mişcare sau la instalaţia
electrică va fi făcută numai după scoaterea de sub tensiune şi de personal autorizat.Este interzisă
exploatarea utilajului în alte condiţii decât cele stipulate în cartea tehnică a utilajului.Este
interzis transportarea sarcinilor cu cablul înclinat sau răsucit.Se vor verifica zilnic starea tehnică
a cablurilor.În fig. de mai jos este reprezentat un pod rulant cu electropalan.
1- scheletul metallic,
construcţia metalică
2- mecanismul de ridicare a
sarcinii, electropalanul,
montate pe:
3- cărucior pentru ridicarea şi
deplasarea sarcinii
4- mecanismul pentru
deplasarea căruciorului
5- mecanism pentru
deplasarea macaralei
6- dispozitive de siguranţe:
frâne, limitatori, contacte
electrice de siguranţă,
anemometru, tampoane,
opritori
7- roţi de rulare pe şine
8- şine

C. Poduri rulante cu graifăr

Sunt poduri care se utilizează la manipularea şi transportul discontinuu al materialelor
în vrac, cu încărcare şi descărcare efectuate complet mecanizat de către macaragiu.Se
folosesc pentru transportul materiilor prime în industria cimentului, depozite de minereuri,
industria alimentară, pentru transportul sfeclei de zahăr, depozite de construcţii, etc.
Structural, construcţia metalică nu diferă de cea a podurilor rulante cu cârlig, au doar
ampatamente mai mari deoarece lucrează cu înăltimi de ridicare mai mari. Pentru o mai bună
supraveghere, cabina este amplasată la mijlocul deschiderii. Mecanismele pentru susţinerea,
închiderea şi deschiderea graifărului se realizează cu 1 sau 2 trolii pentru graifăre. Ele sunt
alcătuite din 1 sau 2 motoare care acţionează 1 sau 2 tambure de cablu, unul pentru susţinere
şi celălalt pentru închidere /deschidere.Un pod rulant cu graifăr și părțile sale componente
sunt prezentatre în fig de mai jos.Podul are un cărucior cu trei motoare iar graifărul este
acționat prin cablu. Semnificatia numerele din fig este:1- role de ridicare-coborâre;2-troliu
pentru închidere/deschidere graifăr; 3-arbore de traccțiune pentru acționarea roților motoare
de deplasare a căruciorului pe calea de rulare; 4-grinda de capăt; 5-transmisie planetară;6-

58
limitator sfârșit de cursă ridicare;7-camă fixă pentru acționarea limitatorilor capăt de cursă
translație cărucior;8-cama fixă pentru acționarea limitatorilor capăt de cursă ridicare; 9-
frână;10-reductor;11-roți libere; 12-roți conducătoare,13-cablu de susținere;14-cablu de
închidere;15-graifăr.

Principiul de funcţionare al sistemului bicablu

Coborâre graifăr- Închidere Ridicare Deschidere

deschis graifăr graifăr graifăr

59
D. Poduri rulante metalurgice
Sunt poduri folosite în procesele tehnologice din metalurgie şi sunt denumite în funcţie
de procesul tehnologic deservit.După destinație se disting următoarele tipuri de poduri rulante
metalurgice:.
- poduri rulante de şarjare;
- poduri rulante de turnare;
- poduri rulante de stripare;
- poduri rulante cu braţe;
- poduri rulante pentru forjă.
1. Poduri rulante de şarjare
Sunt poduri care servesc la transportul şi golirea troacelor cu fier vechi în cuptoare
pentru topire. Troaca este dispozitivul de încărcare a fierului vechi şi se fixează pe un braţ
care poate bascula şi se poate roti în jurul axei longitudinale.
Mişcările pe care le poate executa un pod de şarjare sunt:
- deplasarea podului;
- deplasarea căruciorului, prin intermediul căruia braţul cu troaca este introdus în cuptor şi
serveşte şi la preluarea troacelor din hala alăturată;
- ridicarea coloanei cu platforma inferioară care serveşte la potrivirea înălţimii braţului;
- rotirea platformei inferioare, inclusiv a braţului;
- mişcarea de basculare a braţului care permite trecerea troacei peste obstacole;
- mişcarea de rotire a braţului în jurul axei sale longitudinale, care serveşte la golirea prin
răsturnare a troacei.
Părţile componente ale unui pod de şarjare sunt:
- construcţia metalică dimensionată robust;
- căruciorul de şarjare echipat cu mecanism de ridicare normal, mecanism de rotire a
coloanei, mecanism de translaţie a căruciorului;
- o coloană de secţiune pătrată pe care glisează două lagăre rotative fixate în turnul de
acces pe pod, suspendată de cărucior;
- o parte rotativă fixată la capătul inferior al coloanei care conţine mecanismul de
basculare a braţului, mecanismul de rotire a braţului, mecanismul de zăvorâre a troacei;
- cabina macaragiului;
- mecanismul de translaţie a podului, de regulă cu acţionare centrală.

60
 Pod rulant de şarjare

2 Poduri rulante de turnare

Servesc la transportul oţelului lichid de la cuptor la lingotiere. Aceste poduri sunt
prevăzute cu măsuri suplimentare de siguranţă datorită caracterului deosebit de periculos a
materialului transportat.
Operaţiile de ridicare/deplasare/coborâre trebuie să se facă lin, acceleraţiile la frânare
sau demarare nu trebuie să depăşească 0,2 m/sec 2 iar vitezele de deplasare la cărucior
max.40 m/min iar la pod max. 80 m/min.
Aceste poduri au caracteristic două sisteme de frâne, independente, fiecare capabilă să
preia întreaga sarcină.
Cabina macaragiului e izolată cu geamuri anticalorice şi instalaţii de climatizare,
cârligele care susţin oala sunt din lamele de oţel rezistente la îmbătrânire.
La podurile rulante de turnare de mare capacitate (100…500 t) se folosesc de obicei
două cărucioare care rulează fiecare pe câte o pereche de grinzi. Mecanismul de ridicare
principal are două motoare care antrenează fiecare câte un reductor cu clichet care blochează
mişcarea în sens invers sensului de lucru. De la reductoare, mişcarea se transmite la cele două
tambure de cablu prin intermediul unui angrenaj deschis ale căror coroane dinţate angrenează
între ele. În acest caz, mecanismul de ridicare este prevăzut cu două perechi de frâne.

3 Poduri rulante de stripare

Servesc la scoaterea lingourilor din lingotiere. Construcţia lor nu diferă de aceea a
podurilor de uz general. Diferenţa constă în aceea că organul de prindere a sarcinii este o
construcţie specială: ca un cleşte cu care apucă lingotiera de urechile de prindere şi cu un
poanson prin apăsare scoate lingoul din lingotieră. Mişcarea relativă dintre cleşte şi poanson
se realizează printr-un mecanism cu şurub şi piuliţă sau cu mecanisme hidraulice.

Pod rulant cu cleşte ghidat, pentru cuptoare adânci

61
4. Poduri rulante cu braţe
Sunt folosite pentru manevrarea laminatelor în stive. Au căruciorul de tip rotitor, pe
partea rotitoare este mecanismul de ridicare a coloanei şi mecanismul de rotire. De partea
rotitoare este prins un turn prevăzut la partea inferioară cu o platformă pe care se află
mecanismul de basculare a braţelor şi cabina macaragiului.

5. Poduri rulante pentru forjă

Sunt poduri utilizate în industria metalurgică pentru transportarea lingourilor
incandescente la presele pentru prelucrare - forjare.
Ele au prins în cârligul mecanismului principal de ridicare un dispozitiv pentru rotirea
lingoului ce se forjează. Pentru forjarea pieselor lungi poate fi prevăzut şi un al doilea
dispozitiv de rotire prins de cârligul auxiliar. Primul mecanism de rotire are o antrenare
proprie iar al doilea se roteşte singur, liber. Sistemul de prindere a dispozitivului de rotire în
cârlig este prevăzut cu o baterie de arcuri volute care la depăşirea sarcinii în caz de apăsare a
presei pe lingou, să conecteze motorul în sensul coborârii pentru a evita suprasarcinile
periculoase.

Pod rulant de fojare

E. Poduri rulante speciale

1. Poduri rulante cu electromagneţi
Sunt poduri folosite la manipularea sarcinilor din materiale magnetice: şpan, table,
profile laminate, piese metalice, etc, care se pretează la transportul prin magnetizarea lor cu
ajutorul electromagneţilor folosiţi ca organe de prindere a sarcinii. Electromagnetul se atârnă
de cârligul muflei cu lanţuri. Alimenterea electromagnetului se face prin cablu flexibil care se
înfăşoară pe un tambur a cărui mişcare este sincronizată cu cea a tamburului de cablu de
sarcină printr-un angrenaj cu roţi dinţate. Pentru a evita căderea sarcinii la întreruperea
accidentală a curentului se prevede în asemenea cazuri, alimentarea de rezervă cu baterii care
intră în funcţiune când se întrerupe alimentarea principală.

2. Poduri rulante stivuitoare

Sunt utilaje pentru transportul paletizat al sarcinilor în depozite dezvoltate pe verticală.
Ele sunt alcătuite dintr-o construcţie metalică compusă din două grinzi principale solidarizate
prin două grinzi de capăt în care sunt montate roţile de rulare libere şi motoare, acţionate
individual sau de un mecanism motor central.
Podurile stivuitoare rulează pe căi de rulare fixate pe stâlpii de rezistenţă ai halelor sau
depozitelor. Ansamblul caracteristic al acestor poduri este căruciorul stivuitor care rulează
fie pe şine fixate pe tălpile superioare ale grinzilor principale ale podului, fie pe tălpile
inferioare.
62
Căruciorul stivuitor - este alcătuit dintr-o platformă rotitoare pe un şasiu fix. Pe şasiul fix
este amplasat mecanismul de translaţie a căruciorului, iar pe platforma rotitoare sunt
amplasate: mecanismul de rotire şi mecanismul de ridicare a blocului furcilor stivuitoare.
Deplasarea furcilor de-a lungul culoarelor este asigurată de către translaţia podului, iar
deplasarea către interiorul rafturilor de către translaţia căruciorului.
Podurile rulante stivuitoare cu înălţimi mari de ridicare sunt comandate din cabina
amplasată pe blocul furcilor stivuitoare în dreptul coloanei, lateral faţă de furci, astfel încât să
permită supravegherea fără a stânjeni. În acest caz, glisarea pe coloană este prevăzută cu
paracăzătoare, care sunt dispozitive de siguranţă ce împiedică eventuala cădere liberă a
cabinei la ruperea cablurilor şi o „împănează” pe glisiere.

Pod rulant stivuitor cu comandă din cabină:

1- construcţia metalică a podului, 2 - mecanismul de translaţie a podului,
3 – căruciorul, 4 – cabina, 5 - blocul furcilor stivuitoare

63
 MACARALE PORTAL ŞI SEMIPORTAL – STUDII DE CAZ
A. Macarale portal

Sunt macarale care intră tot în grupa C de deservire, care au o construcţie metalică
asemănătoare cu a podurilor rulante, dar grinzile principale se reazemă la capete pe câte două
perechi de picioare aşezate pe roţi ce rulează pe şine fixate pe sol. Grinzile principale pot
avea o lungime egală cu distanţa dintre picioare sau pot ieşi în afară la unul din capete sau la
amândouă, în care caz se numesc macarale portal în consolă.
Caracteristicile principale sunt aceleaşi cu ale podurilor rulante.

B. Macarale semiportal
La aceste macarale, grinzile principale se reazemă la un capăt pe o pereche de picioare
ca la macaralele portal, care rulează pe sol, şi la celălalt capăt au o grindă de rulare
solidarizată cu roţile de rulare care rulează ca şi la podurile rulante, pe şine fixate pe stâlpii
de rezistenţă ai unei hale sau pe estacadă.
Translaţia macaralelor portal şi semiportal se realizează fie cu un mecanism motor
central fie cu mecanisme individuale pentru fiecare grupă de roţi.
Cărucioarele de sarcină - sunt fie pe două şine, fie pe o şină, iar mecanismul de ridicare
este de tip troliu sau electropalan şi pot lucra cu cârlig, graifăr, electromagneţi,etc.

64
4. Grupa D de deservire
Din aceasta grupă de deservire se vor prezenta macaralele pe cablu.Acestea sunt
instalaţii folosite la construcţiile de baraje hidrotehnice, ecluze, poduri, în exploatări miniere,
în industria lemnului şi acolo unde sarcinile trebuiesc transportate pe distanţă mare.
Se caracterizează prin:
- construcţie simplă, având posibilităţi de montare şi demontare relativ uşoare pe şantiere
- posibilitatea de folosire pe terenuri cu configuraţie foarte variată şi neaccesibile altor
tipuri de macarale
- posibilitatea deplasării sarcinii pe distanţe foarte mari, pe orizontală şi verticală. Astfel
s-au construit macarale pentru deschidere de 1.000 m şi înălţimi de ridicare de peste
200m
- permit transportul de sarcini mari, în mod frecvent de 25 t şi excepţional până la 150 t,
iar vitezele de deplasare a căruciorului şi sarcinii sunt mari – cca3m/s – instalaţia fiind
foarte productivă.
O macara pe cablu se compune din două turnuri între care se suspendă unul sau două
cabluri purtătoare, pe care se deplasează un cărucior, de care se fixează prin cabluri organul
de prindere a sarcinii.
Pe turnuri se află mecanismele de antrenare, comenzile şi se suspendă cablurile.
Deplasarea căruciorului în lungul cablurilor purtătoare se face printr-un cablu, acţionat de un
tambur şi menţinut întins printr-o greutate ce-i asigură o tensiune uniformă. Ridicarea şi
coborârea sarcinii este asigurată printr-un cablu acţionat de un tambur.
Clasificare:
1. După construcţia turnurilor care pot fi fixe, oscilante sau deplasabile întâlnim:
- cu ambele turnuri fixe
- cu un turn fix şi celălalt oscilant
- cu un turn fix şi celălalt deplasabil
- cu ambele turnuri deplasabile pe căi de rulare
2. După posibilitatea de deplasare avem:
- macarale pe cabluri cu cablurile purtătoare staţionare
- macarale pe cabluri cu cablurile purtătoare deplasabile
- macarale pe cabluri cu cablurile purtătoare staţionare şi deplasabile

65
5. Grupa E de deservire

Macara turn cu comandă de la sol Pod rulant monogrindă cu comandă de la sol

În această grupă de deservire intră orice macara comandată de la sol. Comanda de la sol
poate fi făcută cu ajutorul unei cutii cu butoane, prin radiocomandă, telecomandă şi prin
calculator. În cele ce urmează vom prezenta construcţia şi funcţionarea unei radiocomenzi.
Descrierea instalaţiei
Această instalaţie are aplicabilitate în mediul de lucru industrial – în special la podurile
şi macaralele de fabricaţie indigenă cu comandă din cabină, tipizate IMT Timişoara sau
realizate după alte proiecte. Acest sistem este esenţial în creşterea securităţii activităţilor,
permiţând operatorului (macaragiului) un control precis al funcţiilor de manevră şi o poziţie
optimă de observare a desfăşurării operaţiilor.
Sistemul prevede înzestrarea acestor poduri rulante cu o comandă radio suplimentară
comenzii iniţiale a podului – din cabina de comandă – cu interblocarea celor două posturi de
comandă.
Comenzile podului rulant vor fi dublate, fiind posibilă efectuarea manevrelor care se
executau din controlere cu comenzi de la sol cu ajutorul telecomenzii, în regim de comandă –
selecţie radiocomandă – comenzi ce sunt monitorizate de două microautomate programabile,
câte unul pentru două mecanisme, mecanism sarcina mare împreună cu translaţie pod, şi
sarcina mică împreună cu translaţia căruciorului.
Instalaţia are în componenţă un dulap de comandă de interfaţă care conţine
echipamentul de interfaţă al radiocomenzii cu instalaţia podului rulant, care interpretează
comenzile transmise de radiocomandă şi le adaptează ca comenzi de controler, pe care le
transmite podului rulant. Pe uşa acestui dulap se află o cheie de selecţie a regimului de lucru
al podului rulant.
Regimurile de lucru sunt:
- regim controlere – cu comenzi active în cabina de comandă prin intermediul
controlerelor
- regim radiocomandă – cu comenzi active de la sol.
În dulapul de comandă există receptorul telecomenzii industriale. Microautomatul
programabil are conectate în paralel comenzile aferente telecomenzii cu comenzile
controlerului.

66
 Sistemul de control cu transmisie radio constă dintr-un receptor care se montează pe
pod şi un emiţător prin intermediul căruia operatorul transmite comenzile aferente. Distanţa
de transmisie este de maxim 100 m.

Emiţătorul radiocomenzii conţine:

- 2 joysticuri de comandă în 2 axe fiecare în 5 trepte, diferenţiate prin poziţie
- 1 buton AVARIE – ciupercă
- 1 buton START
- 1 cheie rotativă off-on – pentru PORNIRE
- 4 baterii sau acumulatori reîncărcabili
- 1 LED care în funcţiune are culoarea verde – deci bateria este încărcată, şi care
luminează în galben atunci când bateria este slabă. În cazul când ledul are culoarea roşie
se va transmite automat receptorului semnalul de OPRIRE, deci tensiunea emiţătorului
este sub limită.

D. NOI TIPURI DE INSTALATII / ECHIPAMENTE

In cele ce urmeaza s-a considerat oportun să se prezinte:
- noi tipuri de macarale;
- noi forme de prezentare a manualului de instrucţiuni pentru macaragiu;
- folosirea simulatorului computerizuat.
În timpul cursului se vor analiza caracteristicile specifice ale macaralelor de mare
tonaj,problemele care se pun în exploatarea acestora,modul de efectuare a verificărilor zilnice
prin interpretarea formei grafice a manualului de operare a macaralei şi se vor face exerciţii
cu simlatorul computerizat.

Noi tipuri de macarale

Macara turn tip POTAIN HDT 80
Raza maxima: 45m
Sarcina maxima: 6000Kg
Sarcina maxima la varf: 1350Kg
Inaltimea turnului: 34.2m
Se observa ca inaltimea macaralei este mult mai mare
decat macaralele turn folosite curent (cca. 14m).
Sarcina maxima depaseste de cca. 4 ori sarcina maxima
obisnuita 1.4tf.
Lungimea bratului este de 4 ori mai mare decat accea a
unei macarale obisnuite (cca. 14m)

67
Macara Demag AC 200-1
Capacitate: 200 t
Braţ principal: 68 m Extensii: -
19 m gât de lebădă.
Capacităţi de încărcare:
- 63 tone la 10 metri rază;
- 29 tone la 20 metri rază;
- 10 tone la 40 metri rază;
- 10 tone la 72 metri înălţime.
Capacitatea de lucru este de
cca. 5-6ori mai mare decat una
curenta (cca. 40tf).
Bratul are lungimea de 4ori
mai mare decat la o macara
obisnuita (cca.14m)
Macaraua are 6 tronsoane
active fata de 3 in cazul unei
macaralei obisnuite.

Macara Demag CC 1800-1

Capacitate: 300 t
Braţ principal: 96 m
Extensii: - 72 metri gât de lebădă variabil;
- superlift.
Capacităţi de încărcare:
- 274 tone la 14 metri rază;
- 110 tone la 32 metri rază.
Fata de macaralele pe senile curente
(capacitate 28tf, raza 6m) macaraua din
figura are performante net superioare.

Toate aceste macarale impun folosirea unor tehnlogii avansate in realizarea: componentelor
de securitate, structurii de rezistenta, mecanismelor de actionare.

68
E. FORME NOI DE PREZENTARE A MANUALULUI DE
INSTRUCŢIUNI PENTRU MACARAGIU
Noua forma de alcătuire a manualului destinat personalului operator al macaralei
(macaragiu, legător de sarcină) are ca obiectiv principal însuşirea până la automatism de către
personalul deservent a modului de efectuare a TUTUROR activităţilor zilnice, insistându-se
în special pe parcurgerea procedurilor de verificare.Pentru aceasta se foloseste în special
prezentările grafice.Este evident ca această formă de prezentare GRAFICĂ a modului de
operare a unei macarale va determina respectarea riguroasă a etapelor de verificare zilnică a
stării macaralei,aceleaşi care sunt indicate şi în PT R1-2010, ceea ce va contribui la
micşorarea factorului de risc în exploatarea macaralei şi deci la reducerea pericolului de
avarii şi accidente. Pentru prima data se menţionează modalităţi de urmărire de către
macaragiu a modului de funcţionare a motorului Aceste instructiuni sunt orientate in special
in sensul prezentarii cat mai explicite, in special vizuale, a modului in care macaragiul
trebuie sa-si respecte obligatiile inainte, in timpul si dupa incheiera lucrului. Spre deosebire
de PT R1 – 2010, pentru fiecare aspect in parte se prezinta grafic efectele unor deranjamente
sau avarii la macarale.
In timpul cursului, folosind materialul ilustrativ de mai jos, se vor discuta si comenta
modul in care macaragiul isi indeplineste obligatiile inainte, in timpul si la sfarsitul lucrului.

1 Operatorii TREBUIE să fie testati si autorizati de catre

ISCIR.

2 Operatorii TREBUIE să înveţe să opereze macaraua în

condiţii sigure, înainte să înceapă să lucreze de fapt cu
macaraua.

3 Operatorii TREBUIE să cunoască toate comenzile macaralei

şi trebuie să ştie să le utilizeze in mod corect şi în condiţii de
siguranţă.

4 Operatorii TREBUIE să înveţe cum să comande mişcările

cârligului şi ale sarcinii.

5 Operatorii TREBUIE să fie conştienţi de orice risc de

accident existent în zona de operare.

Verificările obligatorii zilnice

PT R1-2010 precizează în detaliu modul de efectuare pentru instalaţiile de
ridicat,inclusiv pentru macarale, a verificarilor tehnice in vederea autorizarii functionarii si a
verificarilor tehnice in utilizare

69
 În acelaşi timp, aceeaşi prescripţie precizează şi faptul că macaragiul este obligat ca
zilnic,în special înainte de inceperea lucrului, să efectueze o serie de verificări(PT R1-2010,
Secţiunea a 4-a, art. 120 - 130, vezi şi cap. III.3).
Macaraua se poate folosi numai dacă este asigurată funcţionarea în condiţii de
siguranţă.Dacă în cursul inspecţiei zilnice este remarcată vreo condiţie anormală sau vreo
defecţiune sau dacă în cursul operării zilnice apare aşa ceva, macaragiul este obligat să
raporteze imediat acest lucru operatorului RSVTI şi să scoată macaraua din funcţiune.
Operarea unei macarale în stare anormală sau cu defecţiuni poate duce la răniri grave, la
deces sau la avarii grave la macara.
Pentru a conştientiza macaragiul asupra importanţei verificărilor zilnice şi implicit
pentru a evita ca verificările zilnice să devină “o saracină de rutină”, manualul de operare ale
noilor macaralelor prezintă concret,sub formă grafică, uşor de interpretat şi memorat :
- verificările zilnice care trebuiesc efectuate;
- părţile constitutive ale macaralei care se verifică;
- modul de efectuare a fiecărei verificări şi
- modul de manifestare al defectelor.
În timpul orelor de instruire se va comanta fiecare tip de verificare ce trebuie
efectuată.
Verificările care trebuiesc efectuate de către operator inainte de inceperea lucrului
1 Verificaţi vizual mediul 2 Verificaţi vizual
de lucru pentru a vă dacă nu există vreo
asigura că nu au părut scurgere de ulei de
noi pericole care pot să la macara
împiedice utilizarea în
condiţii de siguranţă a
macaralei.
3 Verificaţi vizual 4 Verificaţi vizual
cablurile sau lanţurile trecerea cablului
dacă nu prezintă peste scripete.
{Inspectaţi cârligul dacă Toate cablurile
nu irezintă crestături, trebuie să fie
scobituri, deformarea aşezate
deschizăturii gâtului, corespunzător în
uzură pe şea sau în şanţurile
jnctul de susţinere a tamburului
sarcinii i răsuciri. cablului.
5 Verificaţi dacă toate 6 Verificaţi vizual
dispozitivele de cablurile sau
siguranţă sunt a locul lor lanţurile dacă nu
prezintă deformări
sau deteriorări (de
exemplu, fire rupte,
toroane upte,
îndoituri). Pentru
mai nulte detalii,
consultaţi secţiunea
de întreţinere a
anualului de
utilizare

70
7 Verificati ca toate 8 Verificaţi ca nimeni
indicatoarele de să nu efctueze
avertizare sa fie la locul lucrări de
lor in conditie buna sis a întreţinere pe
poata fi citite macara.
usor.Vedeti sectiunea
indicatoare.
9 Nu operaţi niciodata 10 Verificaţi ca
macaraua daca este bulonul pentru
blocata sau etichetata ca oprire de urgenţă să
scoasa din functiune. fie apăsat
Respectati procedurile
locale in domeniul
sigurantei.

Verificări cu privire la funcţionare care trebuiesc efectuate de către operator

A. Cu butonul pentru oprire de urgenţă apăsat
1 Puneţi pe poziţia cuplat întrerupătorul de deconectare a alimentării
macaralei de la reţeaua de curent electric.
Dupa ce întrerupătorul alimentării de la reţea a fost pus pe poziţia
cuplat, macaraua devine operaţională (alimentată cu energie)

Dacă butonul pentru oprire de urgenţă este defect, macaraua se poate pune în
ATENTIE mişcare pe neaşteptate în cursul verificărilor următoare. Mişcările neprevăzute
ale macaralei în cursul verificărilor pot provoca moartea sau răniri grave

2 Butonul pentru oprire de urgenţă

Cu butonul pentru oprire de urgenţă apăsat, verificaţi ca macaraua
să nu se miste cand comenzile de direcţie sunt apăsate. Prin
aceasta se verifică dacă butonul pentru oprire de urgenţă lucrează
corect

3 Dispozitive de comandă fără alimentare cu tensiune

Verificaţi funcţionarea mecanică ireproşabilă a fiecărui buton, a
fiecărei manete sau a fiecărui comutator de siguranţă de pe
controler. Aceste dispozitive trebuie să poată fi apăsate şi eliberate
fără probleme şi fără să se înţepenească. Operatorul trebuie să aibă
posibilitatea de a simţi poziţiile în care butonul sau maneta va
angaja viteze mai mari

Ca noutate la macaraua KONECRANES operatorul poate face si alte verificari cu privire la

functionarea macaralei cum ar fi:

71
 B. Configurarea controlerului

Nu eliberaţi niciodată butonul pentru oprirea de urgenţă şi nu acţionaţi

macaraua până când nu este clar c-o puteţi face în siguranţă. Eliberarea
ATENTIE butonului pentru oprire de urgenţă şi acţionarea macaralei când nu există
siguranţa că puteţi face acest lucru poate provoca moartea sau răniri
grave.

1 Asiguraţi-vă că întrerupătorul alimentării de la reţeaua de

alimentare se află pe poziţia ON (cuplat).
Macaraua devine operaţională (alimentată cu energie)
numai după ce au fost realizaţi paşii necesari pentru a
stabili comunicarea între macara şi controler.

2 Dacă este cazul, utilizaţi comutatorul cu cheie pentru a

conecta controlerul

3 Pentru a pregăti controlerul pentru operare, eliberaţi

butonul pentru oprire de urgenţă rotindu-l în sensul acelor
de ceasornic (sau dacă este un buton cu acţionare dublă,
apăsare-ridicare, prin ridicarea lui), astfel încât acesta sâ se
afle în poziţia ridicat
4 Alimentaţi cu energie macaraua apăsând butonul de
pornire

Acum controlerul este gata pentru verificările operaţionale.

C. Cu butonul pentru oprirea de urgenţă eliberat şi cu controlerul activat

Inaintea fiecărui schimb de lucru, trebuie efectuate toate aceste verificări, cu butonul pentru
oprire de urgenţă eliberat şl cu alimentarea conectată.
1 Selectarea macaralei
Daca controlerul are un comutator de selectare a
macaralelor, selectaţi macaraua corectă inainte de a efectua
aceste verificări.

2 Dispozitivele de avertizare
Inainte de utilizarea macaralei, verificaţi ca toate
dispozitivele de avertizare (de exemplu, lămpile pilot.
ledurile, afişajele, claxoanele, gongurile, clopotele, sirenele,
girofarurile, luminile stroboscopice) să lucreze corect.

72
3 Dispozitive de comanda cu alimentare cu tensiune
Incepănd de la viteza mică. verificaţi ca mişcările să
corespundă etichetelor controlerului Verificaţi ca frânele să
opereze în toate direcţiile şi ca viteza să creasca asa cum
trebuie in raport cu comanda. Ascultaţi dacă se aud zgomote
neobisnuite

4 Intrerupatorul de sfarsit de cursă (primar) superior

Verificati daca functioneaza corect întrerupătorul de sfârşit
de cursă (primar) superior, radicand cârligul şi oprindu-l
înainte să se activeze întrerupătorul de sfarsit de cursa.
Deplasati încet cârligul în sus până la limita la care se
activeaza intrerupatorul împiedicând continuarea mişcării în
sus.
5 Siguranta la carlig
Verificati penru a va asigura că şi clichetul de asigurare a
cârligului este pe carlig,estein stare buna şi se închide
automat.

INFORMARE Controlerul cu comandă radio de la distanţa lucrează numai atunci când

conţine o baterie încărcată in mod corespunzător.

ATENTIE Nu eliberaţi niciodată butonul pentru oprirea de urgenţă şi nu acţionaţi

macaraua până când nu este clar c-o puteţi face în siguranţă.

1 Asiguraţi-vă că întrerupătorul alimentării de la reţeaua de

alimentare se află pe poziţia ON (cuplat).
Macaraua devine operaţională (alimentată cu energie)
numai după ce au fost realizaţi paşii necesari pentru a
stabili comunicarea între macara şi controler.

2 Dacă este cazul, utilizaţi comutatorul cu cheie pentru a

conecta controlerul

3 Pentru a pregăti controlerul pentru operare, eliberaţi

butonul pentru oprire de urgenţă rotindu-l în sensul acelor
de ceasornic (sau dacă este un buton cu acţionare dublă,
apâsare-ridicare, prin ridicarea lui), astfel încât acesta să
se afle în poziţia

73
4 Alimentaţi cu energie macaraua apăsând butonul de
pornire.

Acum controlerul este gata pentru verificările operaţionale.

D. Cu butonul pentru oprirea de urgenţă eliberat şi cu controlerul activat

înaintea fiecărui schimb de lucru, trebuie efectuate toate aceste verificări, cu butonul pentru
oprire de urgenţă eliberat şi cu alimentarea conectată.

1 Selectarea macaralei
Dacă controlerul are un comutator de selectare a
macaralelor, selectaţi macaraua corectă înainte de a efectua
aceste verificări.

2 Dispozitivele de avertizare
înainte de utilizarea macaralei, verificaţi ca toate
dispozitivele de avertizare (de exemplu, lămpile pilot,
ledurile, afişajele, claxoanele, gongurile, clopotele, sirenele,
girofarurîle, luminile stroboscopice) să lucreze corect.
3 Dispozitive de comandă cu alimentare cu tensiune
Incepand de la viteză mică, verificaţi ca mişcările să
corespundă etichetelor controlorului Verificaţi ca frânele
să opereze în toate direcţiile şi ca viteza să creasca asa
cum trebuie In raport cu comanda. Ascultaţi dacă se aud
zgomote neobisnuite

4 Intrerupatorul de sfarsit de cursă (primar) superior

Verificati daca funcţlonoază corect întrerupătorul de
sfârşit de cursă (primar) superior, ridecand cârligul şi
oprindu-l înainte să se activeze întrerupătorul de sfarsit de
cursa. Deplasati incet cârligul în sus până la limita la care
se activeaza intrerupatorul împiedicând continuarea
mişcării în sus.
5 Clichetul de asigurare
Verificati pentru a va asigura că şi clichetul de asigurare a
cârligului este pe carlig, este in stare buna şi se închide
automat.

74
Verificarea posibilităţilor de deplasare a macaralei
Aceste verificari se executa fara sarcina.

Macaraua se deplasează în următoarele direcţii:

Deplasări
1. Deplasările podului
2. Deplasările troliului
3. Deplasările palanului
Descriere
Deplasări orizontale ale podului
Deplasări orizontale ale troliului
Deplasările verticale in sus şi in jos ale dispozitivului de
ridicare

Condiţii prealabile esenţiale pentru această secţiune

Nu utilizaţi In mod deliberat întrerupătoarele de capăt de cursă ale podului,

INFORMARE troliului sau palanului pentru a opri deplasarea macaralei. Opriţi întotdeauna
deplasarea macaralei utilizând dispozitivele I de comandă de pe controler

Când operaţi macaraua, asiguraţi-vă că nu sunt oameni situaţi sub sarcină sau
în apropierea sarcinii. Operarea macaralei când sunt oamem sub sarcină sau în
ATENTIE
apropierea acesteia ar putea provoca moartea sau rănirea gravă a celor aflaţi
sub sarcină sau în apropierea acesteia.

Dacă respectivul controler are un selector de palan sau de macara,

INFORMARE asiguraţi-vă că aţi selectat palanul corect sau macaraua corespunzătoare
înainte de a opera macaraua.

Dacă macaraua nu funcţionează cum trebuie In cursul utilizării, apăsaţi

INFORMARE
butonul pentru oprirea de urgenţă şi contactaţi responsabilul cu siguranţa.

Notă: Motoarele se încălzesc când funcţionează, chiar fără să existe vreo sarcină pe cârlig.
Operaţi motoarele la viteza maximă de funcţionare practică sigură, deoarece vitezele mici
generează mai multă căldură. Permiteţi răcirea frecventă a motoarelor astfel încât acestea să
nu se supraîncălzească. Consultaţi manualul de utilizare pentru a identifica perioadele de
operare continuă maximum permise. Dacă un motor se încălzeşte prea tare, termostatul va
bloca operarea lui în continuare

75
Verificarea funcţionării motorului
Podul, troliul şi palanul sunt comandate de o diversitate de circuite electrice denumite
"circuite de acţionare". Motoarele macaralei pot fi acţionate toate de acelaşi tip de circuite de
acţionare sau de o combinaţie de mai multe tipuri
Notă: Modificările bruşte de viteză sporesc uzura motoarelor şi frânelor.
Tot ca o noutate operatorul poate verifica functionarea motorului urmarind:
Diagrama de comanda a motorului - difera in functie de tipul comenzii astfel:
1. Comanda cu buton cu două viteze
2. Comanda cu buton fără trepte PE (potenţiometru electronic)
1. Comanda cu buton cu două viteze

Motorul functioneaza cu una dintre cele două viteze presetate în funcţie de forţa aplicată pe
comanda de direcţie. Motorul se misca la viteza cea mai mică atunci când comanda este
împinsă parţial şi la viteză maximă când comanda este apasata complet. Motorul se opreşte
din mişcare când butonul de comandă este eliberat.

Apăsat pe jumătate (încet/menţinere):

 Dacă este apăsat pe jumătate când dispozitivul nu este în mişcare sau se
mişcă cu o viteză] situată sub viteza încet, presetată, dispozitivul va accelera
până când ajunge la viteza încet presetată.
 Dacă este apăsat la jumătate când dispozitivul se mişcă cu o viteză situată
peste viteza încet presetată, viteza curentă va fi menţinută fără să se mai
înregistreze vreo accelerare sau vreo| decelerare.

1. Butonul eliberat: motorul nu merge

2. Butonul apăsat pe jumătate: motorul accelerează până atinge viteza încet, presetată
3. Butonul apăsat total: motorul accelerează până la viteza maximă
4. Butonul apăsat pe jumătate: viteza curentă este menţinută
5. Butonul apăsat total: motorul accelerează până atinge viteza maximă

76
 6. Butonul apăsat pe jumătate: viteza curentă (maximă) este menţinută
7. Butonul eliberat: motorul decelerează
8. Butonul apăsat pe jumătate: viteza curentă este menţinută
9. Butonul eliberat motorul decelerează până la oprire completă.

AVERTISMENT Când butonul este apăsat sau eliberat, mişcarea se va accelera sau se va
decelera în mod lin. Operatorul TREBUIE să ţină cont de distanţele de
pornire sau de oprire, înainte de a efectua mişcări cu macaraua.

2. Comanda cu buton fără trepte PE (potenţiometru electronic)

Eliberat (stop):
Dispozitivul nu se mai mişcă sau, dacă este deja în mişcare, va decelera până la
oprire completă.
Apăsat total (accelerare):
Dispozitivul se accelerează continuu până când comanda este eliberată sau se
atinge viteza maximă.

Apăsat pe jumătate (încet/menţinere):

 Dacă este apăsat pe jumătate când dispozitivul nu este în mişcare sau se
mişcă cu o viteză situată sub viteza încet, presetată, dispozitivul va accelera
până când ajunge la viteza încet, presetată.
 Dacă este apăsat la jumătate când dispozitivul se mişcă cu o viteză situată
peste viteza încet, presetată, viteza curentă va fi menţinută fără să se mai
înregistreze vreo accelerare sau vreo decelerare.

1. Butonul eliberat: motorul nu merge

2. Butonul apasat pe jumătate: motorul accelerează până atinge viteza încet, presetată
3. Butonul apasat total: motorul accelerează până la viteza maximă
4. Butonul apasat pe jumătate: viteza curentă este menţinută
5. Butonul apasat total: motorul accelerează până atinge viteza maximă
6. Butonul apasat pe jumătate: viteza curentă (maximă) este menţinută
7. Butonul eliberat: motorul decelerează
8. Butonul apasat pe jumătate: viteza curentă este menţinută
9. Butonul eliberat: motorul decelerează până la oprire completă

77
AVERTISMENT Când butonul este apăsat sau eliberat, mişcarea se va accelera sau se va
decelera în mod lin. Operatorul TREBUIE să ţină cont de distanţele de
pornire sau de oprire, înainte de a efectua mişcări cu macaraua.

Regului de ridicare şi transport a sarcinii

A. Mişcările de ridicare şi de coborâre

Inainte de ridicare, după ce ataşaţi în condiţii de siguranţă sarcina de dispozitivul de

ridicare, macaraua trebuie să fie poziţionată şi ataşată corect pentru a efectua ridicarea.
înainte de operaţiunea de ridicare, trebuie să fie respectate următoarele indicaţii.
Deplasarea unei sarcini care nu este prinsă corect de dispozitivul de
ATENTIE
ridicare poate provoca moartea sau rănirea gravă.

Notă: Nu încercaţi să ridicaţi o sarcină care este fixată de sol sau de o bază care va împiedica
ridicarea ei.
Macaraua este dotată cu următoarele dispozitive care lucrează în conjuncţie cu mişcările de
ridicare şi de coborâre:

A. Manevrarea sarcinii
Manevrarea corectă a sarcinilor permite operatorului să deplaseze sarcinile rapid şi în
siguranţă.
Manevraţi sarcina în condiţii de siguranţă în orice moment. în cursul
mişcărilor, asiguraţi-vă că sarcina, cârligul, macaraua şi părţile ei mobile
ATENTIE
nu vor intra în coliziune cu obiecte sau oameni. Nerespectarea acestei
indicaţii poate provoca moartea sau rănirea gravă.

B. Evaluarea sarcinii
Pentru a împiedica supraîncărcarea macaralei, operatorul trebuie să determine greutatea
sarcinii, înainte de ridicare. Operatorul trebuie să ridice sarcina numai dacă este sigur că
aceasta nu cântăreşte mai mult decât sarcina permisă a macaralei şi a accesoriilor.
Dispozitivul de supraîncărcare a palanului nu trebuie utilizat pentru a determina dacă sarcina
poate fi ridicată.
Nu încercaţi niciodată să ridicaţi o sarcină care cântăreşte mai mult decât sarcina maximă
permisă a macaralei şi a accesoriilor.
INFORMARE încercarea de a ridica o sarcină care cântăreşte mai mult decât cea maximă permisă
a macaralei şi a accesoriilor poate provoca moartea sau rănirea gravă.

78
 C. Echilibrul sarcinii
Carligul, cablurile şi hamurile trebuie să fie poziţionate astfel încât forţa de tracţiune a
macaralei să fie plasată în centrulde greutate al sarcinii, pentru ca aceasta să fie echilibrată.
Când operatorul începe să ridice cu palanul o sarcina, trebuie sâ verifice dacă sarcina este
bine echilibrată înainte de a o ridica de la sol. Dacă sarcina nu este echilibrata, operatorul
trebuie s-o coboare iar legatorul de sarcini sa o lege si echilibreze corect conform PT R1 -
2010 art.130
1 Ridicarea sarcinilor echilibrate excentric
De regula, centrul de greutate va fi pe linie cu centrul
sarcinii.
In cazul in care continutul containerului nu-si poate
schimba pozitia, echilibrul sarcinii ramane acelasi.

2 Ridicarea sarcinilor echilibrate excentric

Centrul de greutate al sarcinii echilibrate excentric va fi
de obicei amplasat spre capatul mai greu al acesteia.
In cazul in care continutul containerului nu-si poate
schimba pozitia, echilibrul sarcinii ramana acelasi.

Nu încercaţi niciodată să echilibraţi cu mâinile dvs. o sarcină dezechilibrată.

Coborâţi sarcina jos şi ajustaţi din nou punctul de ridicare. încercarea de a
ATENTIE
echilibra cu mâinile dvs. o sarcină dezechilibrată poate provocată moartea sau
rănirea gravă.

E. Socul cauzat de sarcina

Macaraua si accesoriile sunt concepute pentru a prelua greutatea sarcinilor în mod treptat
şi continuu. Ele nu sunt concepute pentru a rezista la creşteri sau descreşteri bruşte ale
greutăţii aparente a sarcinii. Un şoc produs de sarcina se poate inregistra în orice situaţie în
care sarcina de pe macara creşte sau descreşte brusc. O serie de exemple cu privire la modul
în care se pot înregistra şocuri produse de sarcină sunt prezentate mai jos.

1 Schimbarea echilibrului sarcinii

O schimbare a echilibrului sarcinii poate solicita
brusc cablul palanului.

79
2 Sarcina instabilă
Dacă sarcina este instabilă, ea poate exercita o forţă
bruscă asupra cablului palanului. Conţinutul lăzilor
de ambalare trebuie să fie bine fixat astfel încât să nu
se poată deplasa în vreo direcţie în cursul ridicării.

3 Scăderea rapidă a sarcinii

O pierdere bruscă de sarcină poate provoca un salt
înapoi al podului, făcând ca şi troliul, palanul şi/sau
întreaga macara să se mişte brusc de pe poziţia lor.

Evitaţi şocurile produse de sarcină în operarea macaralei. Şocul produs de

INFORMARE
sarcină in operarea macaralei poate distruge macaraua sau încărcătura

F. Ataşarea sarcinii
Sarcina este de obicei ataşată la macara cu ajutorul unui dispozitiv de ridicare sub cârlig. Cele
mai frecvente dispozitive de ridicare sub cârlig sunt lanţurile, cablurile de sârmă şi chingile
de ridicare. Operatorul trebuie să selecteze un dispozitiv de ridicare conceput pentru produsul
care urmează a fi transportat.

Respectaţi întotdeauna instrucţiunile furnizate de fabricantul

dispozitivului de ridicare când utilizaţi dispozitive de ridicare sub
cârlig. Nu utilizaţi niciodată cablurile sau lanţurile macaralei drept
chingi pentru ataşarea sarcinii.

1 pentru a evita deteriorarea cârligului, dispozitivele de ridicare

trebuie poziţionate numai pe suprafaţa cârligului de susţinere a
sarcinii. Aceasta este situată în punctul cel mai jos al
cârligului. Forţele exercitate asupra carligelor cu arc de
siguranţă trebuie să fie ale pe ambele suprafeţe de susţinere a
sarcinii.

2 Asigurati-va ca si sigurantele la carlig

sunt închise. Verificaţi dacă respectivul
clichet de asigurare nu este supus
vreunei forţe din partea sarcinii.

80
3 Greutatea sarcinii trebuie să fie aliniată
pe linia centrala a carliguluiastfel incât
sarcina să nu incline gatul carligului. Nu
încercaţi niciodată să ridice ceva cu
varful carligului

4 Verificati ca sarcina sa fie echilibrata si

bine prinsa de punctele de ridicare.
Sarcina nu trebuie sa aiba posibilitatea
de a aluneca, de a scapa sau de a se
desprinde cand este suspendata.

5 Palanul trebuie pozitionat direct

deasupra sarcinii (perpendicular pe ea)
astfel incat san u apara forte de tractiune
laterale.

INFORMARE Nu trageţi şi nu împingeţi niciodată sarcini din partea lor laterală.

Dacă pentru manevrarea unei
sarcini sunt utilizate două
macarale, trebuie utilizată o
grindă de echilibrare
autorizată, pentru egalizarea
greutăţii. Ridicarea combinată
a unei sarcini de către două
macarale trebuie să fie
coordonată de către un operator
calificat care poate comunica
cu operatorii macaralelor
mplicate în acest proces şi le
poate coordona mişcările.

81
Operatorul trebuie să se asigure
că macaraua sau sarcina nu va
intra în coliziune cu nimic şi
sarcina nu va cădea din
dispozitivul de ridicare.

Verificaţi să aveţi o bună

perspectivă de la poziţia
controlerului. îndepărtaţi orice
vă obstrucţioneazâ vizibilitatea.

Ţineţi permanent sub observaţie sarcina pentru ca in timpul deplasării ei

INFORMARE
să nu intre in coliziune cu nimic şi să nu cadă din dispozitivul de ridicare.

G. Ridicarea
Nu atingeţi niciodată cablurile, lanţurile sau chingile în cursul ridicării. Există
riscul de a vă prinde sau de a vă bloca mâinile In blocul cârligului sau în
ATENTIE
palan. Prinderea sau blocarea mâinilor dvs. în blocul cârligului sau în palan
poate provoca rănirea gravă sau moartea.

82
Asigurati-va ca totul este
pregatit pentru ridicare.

Daca macaraua are claxon,

apasati butonul claconului
pentru a avertiza oamenii din
apropiere ca o sarcina este
pe cale de a si deplasata

Apasati usor butonul UP (sus)

pentru a intinde usor lanturile
sau cablul inainte de ridicarea
sarcinii de la sol.

Continuati sa apasati butonul

UP (SUS) pana cand sarcina
s-a desprins clar de sol.

Apasati butonul UP (SUS)

pentru a ridica sarcina la
viteza mare

Eliberaţi uşor butonul UP

(SUS) când sarcina a ajuns
la înălţimea dorită.
Nu ridicaţi sarcina mai sus
decât este necesar pentru a
evita intrarea Tn coliziune
cu alte obiecte.

83
 Nu ridicaţi sarcina mai sus decât este necesar pentru a evita intrarea în
INFORMARE
coliziune cu obiectele de la soi în cursul mişcărilor.

H. Mişcarea de coborâre
Nu permiteţi ca vreun dispozitiv de ridicare sau cârligul să lovească sacina
INFORMARE la sol. Cablurile macaralei pot ieşi din şanţurile scripeţilor dacă ele sunt prea
puţin intinse

Asiguraţi-vă că în zona de descărcare nu sunt

neni şi obstacole.

Când operaţi macaraua, asiguraţi-vă că nu sunt oameni situaţi sub sarcină sau în
apropierea sarcinii. Operarea macaralei când sunt oameni sub sarcină sau în apropierea
acesteia ar putea provoca moartea sau rănirea gravă a celor aflaţi sub sarcină sau în
apropierea acesteia.

Dacă macaraua are claxon, apăsaţi

butonul claxonului pentru a avertiza
oamenii din apropiere că o sarcină
este pe cale de a fi deplasată.

păsaţi butonul DOWN (IN JOS)

pentru a oborî sarcina.

deduceţi viteza de coborâre

eliberând treptat lutonul DOWN (ÎN
JOS), când sarcina se ipropie de sol.

84
Eliberaţi complet butonul DOWN
(IN JOS) când e slăbeşte cablul
dispozitivului de ridicare, isă înainte
ca dispozitivul de ridicare sau
:ârligul să lovească sarcina.

I. Desfacerea sarcinii
Scoateţi întotdeauna cârligul sarcinii cu mâna. Nu încercaţi niciodată să utilizaţi mişcări ale
macaralei pentru a separa sarcina de cârlig. Clichetul de asigurare de la cârlig are menirea să
împiedice acest lucru.
Mişcările de deplasare
Acest capitol descrie modul de utilizare al comenzilor astfel încât să puteţi acţiona macaraua
în mod adecvat şi să evitaţi accidentele.

Deplasări/articole Descriere
1. Deplasările podului Deplasări orizontalo ale podului
2. Deplasările troliului Deplasări orizontale alo troliului
3. Opritoare de capăt de cursă Limitează cursapodului ţi a troliului

A. Informaţii generale cu privire la mişcările de deplasare

Vitezele reduse trebuie utilizate doar pentru perioade scurte, de exemplu pentru poziţionarea
precisă. Majoritatea mişcărilor, în special pe distanţe mai lungi, trebuie efectuate la viteze
mai mari pentru a îmbunătăţi ventilaţia motoarelor.
Opritoarele de capăt de cursă sunt montate pe calea de rulare şi pe podul macaralei pentru a
limita cursa podului şi respectiv a troliului. Tampoanele sunt montate pentru a absorbi
impactul dacă podul sau troliul ajung până la opritoarele de capăt de cursă. Tampoanele sunt
montate astfel încât să împiedice coliziunea între poduri sau trolii când sunt mai multe.
Opritoarele şi tampoanele sunt destinate numai cazurilor de urgenţă. Nu utilizaţi tampoanele
şi opritoarele de capăt de cursă ca mijloace operaţionale pentru a opri cursa în timpul
operaţiunilor normale.
INFORMARE Nu utilizaţi opritoarele de capăt de curei si tampoanele în timpul operaţiunilor
normale.

INFORMARE Nu permiteţi niciodată troliului sau podului si intre in coliziune cu tampoanele sau
cu alte trolii sau poduri

85
 B. Deplasările troliului
Macaraua este dotată cu următoarele dispozitive care lucrează în conjuncţie cu mişcările
troliului:

ntrerupătorul pentru oprire cu 2 trepte

odul are, la ambele capete, întrerupătoare cu 2 trepte. Prima
treaptă schimbă, când te activată, viteza troliului de ia rapid la
lent. A doua treaptă opreşte troliul când oslo tivată. Când se
utilizează invertorul, troliul nu se opreşte imediat, ci îşi
încetineşte eptat viteza până la oprire.

Girofarul
Sirofarul este activat imediat ce troliul începe să
ruleze.

a S Dacă macaraua are claxon,

apăsaţi butonul • claxonului pentru
a avertiza oamenii din HB apropiere
că o sarcină este pe cale de a fi
deplasată.

Pornirea:
Porniţi rularea troliului apăsând pe
jumătate butonul.
Apăsaţi comanda complet pentru a
accelera la viteza dorită şi apoi
eliberaţi comanda până la jumătate
pentru a menţine viteza.

86
Oprirea:
■Eliberaţi complet butonul
pentru a opri în mod lin
rularea troliului.
in caz de urgenţă, utilizaţi
butonul pentru oprire Ide
urgenţă pentru a realiza
oprirea imediată a jtroliului.

Cu comanda prin invertor, lăsaţi întotdeauna o perioadă de timp pentru

INFORMARE decelerarea mişcării pană la o oprire lină, după eliberarea comenzii de
direcţie.

C. Deplasările podului
Macaraua este dotată cu următoarele dispozitive care lucrează în conjuncţie cu mişcările
podului:

întrerupătorul pentru oprire cu 2 trepte

Calea de rulare are, la ambele capete, întrerupătoare cu 2
trepte. Prima treaptă schimbă, când este activată, viteza
podului de la rapid la lent. A doua treaptă opreşte aodul
când este activată. Când se utilizează invertorul, podul nu
se opreşte imediat, ci işi încetineşte treptat viteza până la
oprire.

Girofarul
Birofarul este activat imediat ce podul începe să ruleze.

Dacă IMearWM nro claxon,

apăsaţi butonul claxonului ponlru
n nvortlza oamenii din aproplnfu
c.n o itwdnfl oslo pe cale de a fi
dcplusnln

87
Pornirea:
Porniţi rularoa podului apăsând pe
jumătate butonul.
Apăsaţi comanda complet pentru
a accelera la viteza dorită ţi npol
eliberaţi comanda până la umătate
ponlru a menţine viteza.

Oprirea:
Eliberaţi complot bulonul pentru a
opri în mod lin rularea podului.
in caz de urgonţâ, utilizaţi butonul
pentru oprire de urgen|â pentru a
realiza oprirea imediată a podului.

Cu comanda prin invertor, lisaţi întotdeauna o porioadl do timp pontru

INFORMARE decelerarea mişcării până la o oprire lină, după eliberarea comenzii de
direcţi*.

C. Combinaţiile de deplasări

Operatorii calificaţi sunt capabili să deplaseze macaraua în mai multe direcţii în acelaşi timp.
Acest lucru poate duce la creşterea eficienţei, cu condiţia ca operatorul să nu încerce să facă
mai mult decât poate. Dacă intenţionaţi să combinaţi deplasările:
 Operatorul trebuie să înţeleagă cum se comportă macaraua în fiecare direcţie în mod
individual, înainte de a începe să combine mişcările. Diferite macarale au diferite
caracteristici de rulare.
 Reţineţi că mişcările simultane ale troliului şi podului pot provoca balansul sarcinii pe
diagonală sau în cercuri şi nu paralel cu podul sau troliul.
 Pentru a reduce balansul sarcinii, nu combinaţi mişcările verticale (de ridicare sau
coborâre) cu cele orizontale ale (podului sau troliului).
 Nu încercaţi să coordonaţi mai multe mişcări decât puteţi controla în mod sigur şi fără
dubii. Pentru a controla în mod sigur

88
 Nu permiteţi ca nimic să vă distragă atenţia de la sarcină şi de la mişcarea
ATENTIE macaralei. Deficienţele în ţinerea sub observaţie a mişcării macaralei şi
încărcăturii pot provoca răniri serioase sau moartea.

INFORMARE Mişcările simultane ale troliului şi podului pot provoca un balans al sarcinii
care nu este paralel cu mişcările troliului sau podului.

INFORMARE Coborârea sarcinii în timpul mişcărilor troliului sau podului accelerează

balansul sarcinii.
Controlul sarcinii
Operatorul trebuie să utilizeze tehnici corecte pentru controlul adecvat al sarcinii în orice
moment pentru a preveni mişcările necontrofate cum ar fi balansul sarcinii sau rotirea ei.
Dacă sarcina are tendinţa de a se roti sau a se balansa, o a treia persoană poate dirija sarcina
cu un cablu de dirijare, în cazul când poate face aşa ceva în siguranţă.

A. Ghidarea sau stabilizarea sarcinii cu mâna

Nu încercaţi niciodată să opriţi balansul sarcinii cu mâinile dvs. O

sarcină în balans se mişcă cu o forţă considerabilă. Mâinile sau
corpul dvs. pot fi grave rănite între sarcină şi un obstacol sau un
perete.

Ghidarea sau stabilizarea sarcinilor suspendate direct cu mâinile dvs.

este interzisă. Pentru dirijarea sarcinii utilizaţi un cablu de dirijare
sau un dispozitiv de ridicare mai potrivit. Mâinile sau corpul dvs. pot
fi grave rănite între sarcină şi un obstacol sau un perete.

B. Balansul sarcinii
Balansul sarcinii este provocat de schimbările bruşte de viteză de rulare a troliului sau a
podului. La pornire sau la accelerare, sarcina rămâne în urma podului sau troliului. La oprire
sau la decelerare, sarcina tinde să se mişte în continuare, exercitând o forţă de tracţiune
asupra macaralei. Dacă macaraua se mişcă cu viteză mare şi apoi decelereazâ rapid, poate
rezulta un balans violent. Sarcina se va balansa mai amplu dacă este un cablu de susţinere
lung docât dacă este un cablu scurt.

89
 C. Prevenirea balansului sarcinii
Balansul sarcinii poate fi prevenit sau redus prin următoarele măsuri:
Acceleraţi şi deceleraţi cât mai lin posibil
Rulaţi macaraua cu o viteză adecvată sarcinii (vitezele mat mari sporesc probabilitatea
balansului)
Transportarea sarcinii aproape de pod cu cabluri scurte
Operatorul poate preveni balansul profitând de tracţiunea iniţială a sarcinii când o opreşte:

Anticipaţi balansul şi opriţi macaraua:

Anticipaţi balansul sarcinii şi opriţi macaraua chiar
înainte de punctul final de amplasare a sarcinii.

Acceleraţi să ajungeţi la aceeaşi viteză cu sarcina:

n momentul în care sarcina este direct deasupra
punctului de descărcare, acceleraţi macaraua astfel
încât să ajungă pe aceeaşi poziţie cu sarcina.

Oprirea deasupra punctului de descărcare:

Sarcina şi macaraua pot fi oprite simultan deasupra
punctului de descărcare.

Notă: Este posibil să fiţi nevoit să repetaţi acţiunile de mai sus de mai multe ori pentru a
elimina complet balansul.

F. SIMULATORUL COMPUTERIZAT “SIMLOG”

Ca un mijloc modern de pregătire a macaragiilor sau de testare în vederea prelungirii
autorizaţiei de macaragiu prin obţinerea unui nou talon al vizelor anuale s-a impus verificarea
abilităţilor practice cu ajutorul simulatoarelor computerizate. Aceasta este valabil cel putin
pentru centrele de instruire din strainatate.
Fundaţia Culturală “Renaşterea Română” a achiziţionat bşi foloseşte pentru instruirea
macaragiilor produsul SIMLOG, de provenienţă canadiană. Deoarece, cel puţin
deocamdată,PT nu prevăd şi posibilitatea includerii în proba teoretică şi a unui exerciţiu de
verificare a aptitudinilor practice cu ajutorul unui simulator, folosirea platformei SIMLOG la
cursurile noastre are în principal un caracter demonstrativ.
În cele ce urmează se ilustrează posibilităţile oferite de simulatorul pentru
automacarale.

90
 Platforma software vă permite simularea unei macarale cu brat telescopic cu comanda
hidraulica, cu sarcini variabile la carlig.
Pachetul de programe este alcatuit din şase module care permit modelari pentru:
deplasari ale bratului fara sarcini, dar care urmaresc controlul balansului carligului până la
deplasarea sarcinilor în prezenţa obstacolelor. Cursantul poate urmări modul în care este
respectată diagrama de sracină a macaralei.
Pentru fiecare modul de lucru se evaluează indicatorii de performanţă :productivitatea
şi calitatea conducerii deplasării sarcinii. Aceşti indicatori sunt măsuraţi prin următorii
parametrii: timpul necesar executării sarcinii (durata deplasării), balansul maximal al sarcinii
în timpul deplasării şi numărul de “ciocniri” cu obstacolele întâlnite. Rezultatele simulării
sunt automat “salvate”.
Se prezintă în continuare trei imagini preluate prin “captură ecran”, aşezate în ordinea
de dificultate a exerciţiilor.Imaginea prezentată pe ecran corespunde “vederii” din cabina
macaragiului. În partea de sus a imaginii sunt afişate numele modulului cu care se lucrează în
exerciţiul curent şi numărul încercării.
În imaginea următoare se ilustrează deplasarea sarcinii “la punct fix”. Obiectivul
urmărit este controlul balansului cârligului.

91
 O a doua imagine corespunde unui modul mai avansat care simulează deplasarea unei
sarcini cu considerarea diagramei de sarcină a macaralei. Conturul roşu reprezintă modul în
care trebuiesc aşezate sarcinile.

Ultima imagine ilustrează un nou modul de instruire care se referă la “”urmărirea

unei traiectorii”.De ex turnarea în cofrag a betonului aflat în bena ridicată şi deplasată cu
ajutorul automacaralei.

92
 I.2. ANTRENAREA MACARALELOR: ECHIPAMENTE DE FORŢĂ;
TIPURI DE ACŢIONĂRI
Echipamente de forţă
Echipamentul de acţionare electrică a mecanismelor este format din:
- motor electric
- controlere - sunt aparate folosite pentru comanda directă sau indirectă a motoarelor
mecanismelor de antrenare simplificând mult schemele de comandă
- echipamentul de comandă – este montat în cutii etanşe sau dulapuri amplasate pe
macara sau pod compus din: contactoare, relee termice, siguranţe, relee intermediare,
întrerupătoare, butoane de comandă şi lămpi de semnalizare; fiecare motor are circuit
propriu de cuplare şi de protecţie, iar nefuncţionarea unui motor atrage după sine
decuplarea întregii macarale, deci decuplarea întrerupătorului principal.
- rezistenţele de pornire - folosite pentru reducerea curentului la pornire la motoarele cu
rotorul bobinat; ele sunt montate pe podeste sau pe construcţia metalică.
Echipamentul electric al macaralelor se compune din:
- echipamentul electric de alimentare şi racordare la sursa de curent
- echipamentul de acţionare a mecanismelor
- echipamentul electric de comandă
- echipamentul şi instalaţiile electrice de protecţie
- echipamentul pentru iluminat, semnalizare, încălzire şi ventilaţie.
Echipamentul electric de alimentare şi de racordare la sursa de curent - pentru majoritatea
macaralelor se compune din:
- întrerupător tripolar de reţea, cu posibilitatea de încuiere pe poziţia deschis, ce se
amplasează cât mai aproape de locul de funcţionare al macaralei (perete, stâlp), în loc
vizibil şi uşor accesibil
- liniile de alimentare formate din profile laminate, bare sau conductoare din cupru
monofilare, neizolate, ce se montează sub nivelul căii de rulare, în partea opusă cabinei
macaragiului, dar la înălţime mai mare de 3,5 m de la sol sau de platforme şi căi de
circulaţie. În cazul liniilor de alimentare din conductoare monofilare neizolate flexibile
(cupru blanc), dacă înălţimea de fixare este inferioară lungimii liniei de contact plus 3 m
(h < sau = l + 3 m) se asigură întreruperea automată a alimentării cu energie electrică în
cazul ruperii unui conductor al liniei.
Liniile de alimentare din bare sau profile se sudează cap la cap pentru asigurarea
continuităţii. Când pe aceeaşi cale de rulare circulă două sau mai multe macarale şi
conductoarele liniei de alimentare sunt executate din profile rigide, pentru fiecare macara se
creează câte o zonă de refugiu prin secţionarea conductoarelor. Rosturile la secţionare se
realizează de minimum 10 mm în cazul separării prin aer şi minimum 100 mm în cazul
interpunerii de materiale izolatoare în rosturi. Zona de refugiu trebuie să depăşească în
lungime cu cel puţin 1 m gabaritul macaralei peste tampoane, în ambele părţi. La macaralele
de la extremităţile căii, aceste zone se creează la capetele căii. Fiecare zonă de refugiu se
alimentează separat prin câte un întrerupător ce are posibilitatea de încuiere în poziţia
deschis.
Liniile de alimentare din conductori neizolaţi se protejează prin grătare, plase, astfel
încât elementele mobile ale macaralei (muflă, traversă, graifăr etc.), să nu le poată atinge
chiar dacă se găsesc în poziţiile limită, extreme sau în oscilaţie.
Legătura electrică între părţile fixe şi mobile ale macaralelor poate fi realizată prin
cabluri electrice flexibile izolate sau culegătoare de curent.
Cablurile flexibile izolate pot fi purtate pe cărucioare (cabluri armonice) sau înfăşurate
pe tamburi. La macaralele deplasabile pe şine la nivelul solului, se admite alimentarea printr-

93
un cablu flexibil izolat, protejat în jgheab, instalat pe sol de-a lungul căii de rulare; în acest
ultim caz, lungimea maximă admisă a cablului ce se deplasează la sol poate fi de 35 m.
Culegătoarele de curent sunt elemente care asigură realizarea contactului electric
permanent între liniile de alimentare formate din conductoare neizolate şi instalaţia electrică
de pe macara.
Contactul se realizează prin greutatea proprie a culegătorului sau prin intermediul unor
resorturi, ca în cazul culegătorului tip pantograf.
Conductoarele electrice (cablurile) fac mai departe legătura aparatelor şi
echipamentelor electrice montate pe macara.
În circuitul principal de forţă, după culegători, se montează în următoarea ordine,
aparatele:
- întrerupător general (cu acţionare manuală), având rolul de separator, împreună cu
siguranţele fuzibile sau releele electromagnetice; amplasarea sa la podurile rulante se face
în imediata apropiere a chepengului de ieşire din cabină pe podest, iar la celelalte
macarale, cât mai aproape de locul de acces pe macara; întrerupătorul general trebuie să
poată fi închis cu cheie în stare deconectată
- întrerupător de avarie, care poate întrerupe rapid şi sigur instalaţia electrică a
macaralei; declanşarea sa va fi comandată de la distanţă prin butonul de avarie, marcat
distinct şi amplasat la locul de comandă, sau manual prin manetă; fac excepţie macaralele
echipate cu electropalan şi cele comandate de la sol
- întrerupător principal pentru manevre curente, comandat la distanţa prin butoane, de la
locul de comandă, sau acţionare manuală, dacă este în cabina de comandă; declanşarea sa
nu trebuie să fie posibilă decât dacă toate manetele aparatelor de comandă se găsesc la
zero şi toate contactele electrice ale dispozitivelor de blocare (uşi, chepenguri, portiţe
etc.) sunt închise; acest întrerupător trebuie să declanşeze la dispariţia sau scăderea
tensiunii sub 35% din tensiunea nominală şi să deconecteze de la reţea în mod automat
întreaga reţea electrică, cu excepţia următoarelor circuite:
- iluminatul de balizare
- semnalizarea pentru pericole iminente
- circuitele de alimentare ale bobinei de acţionare a întrerupătorului însuşi (cuprinzând
blocajul de zero al controlerelor, contactele de blocaj ale uşilor, chepengurilor, etc.)
- circuite de iluminat
- circuitul de reparaţie
- circuitul de alimentare a electromagneţilor de ridicare a sarcinii.

Culegător de curent tip pantograf

Toate aceste circuite se vor lega înaintea întrerupătorului principal şi a celui de avarie.
Motoarele macaralelor se caracterizează printr-o construcţie robustă ce suportă un
număr mare de conectări pe oră. Cele mai utilizate sunt motoarele de curent alternativ trifazat
asincrone cu inele. Subansamblele principale sunt: statorul şi rotorul fixat pe lagăre pe
rulmenţi. La motoarele asincrone cu inele, atât statorul cât şi rotorul au înfăşurări trifazate,

94
înfăşurarea statorului este legată direct la bornele de pe carcasa motorului, iar înfăşurarea
rotorului este conectată la cele trei inele prin intermediul unor perii de cărbune ce calcă pe
inele şi face legarea la borne. La conectarea motorului la reţea, în înfăşurarea statorică,
datorită defazajului în timp şi spaţiu, se produce un câmp magnetic învârtitor care antrenează
rotorul. Inversarea sensului de rotaţie se realizează prin schimbarea legăturilor a două faze
între ele. Prin introducerea de rezistenţe în circuitul rotorului, cuplul de demarare poate varia
în limite mari, iar turaţia poate fi reglată până la 50 % din turaţia nominală.
Mai rar şi numai pentru puteri mici, se utilizează motoare de curent alternativ
asincrone, cu rotor în scurtcircuit, care constructiv sunt cele mai simple.
La macaralele de capacitate mare sunt folosite şi motoare de curent continuu, caz în
care instalaţiile se complică. Pentru frânarea mecanismelor acţionate electric se utilizează
frâne acţionate cu ridicătoare electrohidraulice sau cu electromagneţi.

Echipamentul electric de comandă

Pentru executarea mişcărilor la mecanisme, variaţia mişcărilor şi inversarea mişcărilor,
se utilizează diverse sisteme de comandă prin:
- controlere cu comandă directă
- controlere cu comandă indirectă
- butoane şi contactori.

Controlere cu comandă directă - se folosesc foarte rar în construcţiile noi de

macarale, dar în trecut erau cele mai des utilizate. Utilizarea lor se practică numai în cazul
instalaţiilor de puteri mici. Controlerele se compun dintr-un ax izolat pe care se montează
suporturi de fontă, placate cu cupru, formând contactele mobile (rotitoare). Pe un suport
izolat se află contactele fixe. Pentru a fixa sigur poziţia contactelor există la manetă un
dispozitiv cu bilă ce scapă în locaşurile corespunzătoare poziţiilor dorite ale controlerului.
Acest tip de controler are dimensiuni mari, contactele fiind dimensionate pentru curenţi
relativ mari, adică cei absorbiţi de motor, întrucât conectarea se realizează direct de
controler.
Controlerele cu comandă indirectă - sunt de dimensiuni relativ reduse întrucât
contactele lor sunt mici, dimensionate pentru curenţi slabi, necesari circuitelor de comandă
ale contactoarelor. În acest caz controlerele nu sunt intercalate în circuitele principale ale
motoarelor.
Controlerele cu comandă indirectă sunt grupate în blocuri de comandă, putând manevra
cu o manetă mai multe mecanisme.
Butoane şi contactori - acestea sunt utilizate pentru comanda la distanţă şi în special la
macaralele comandate de la sol. Butoanele de comandă sunt reunite de regulă într-un singur
pupitru sau cutie. Contactoarele sunt aparate electrice pentru comanda la distanţă, ele
realizând închiderea circuitelor tot timpul cât durează comanda. Acţionarea contactoarelor, în
general, se face electromagnetic, ele având inclusă o bobină care este pusă sub tensiune cât se
face comanda prin butoane sau controler cu comanda indirectă. Bobina creează un câmp
magnetic ce atrage armătura mobilă a contactorului, realizând închiderea contactelor din
circuitul principal al motorului. La întreruperea comenzii se întrerupe circuitul ce
alimentează bobina, dispare câmpul magnetic şi armătura mobilă este îndepărtată cu ajutorul
unor resorturi şi astfel se întrerup contactele şi odată cu acestea şi circuitul principal al
motorului.

Echipamente şi instalaţii electrice de protecţie

Motoarele electrice, circuitele de comandă, semnalizare, iluminat, etc. se protejează
împotriva suprasarcinilor şi a scurcircuitelor.

95
 Protecţia împotriva suprasarcinilor se realizează prin siguranţe şi relee termice.
Siguranţele pot fi fuzibile sau automate. Cele fuzibile se topesc, iar cele automate
declanşează la trecerea unui curent mai mare faţă de cel nominal. Releele termice sunt
formate dintr-un bimetal care, la trecerea unui curent mai mare decât cel nominal, se
încălzeşte excesiv şi se deformează producând întreruperea unui contact care acţionează
asupra contactorului de la circuitul respectiv. Releele electromagnetice realizează protecţia la
scurtcircuit.
Pentru situaţiile excepţionale când, datorită unor deteriorări ale instalaţiilor electrice,
accidental, părţile metalice ale echipamentului electric şi întreaga construcţie metalică a
macaralei este pusă sub tensiune, trebuie realizată protecţia împotriva tensiunilor de atingere
prin legare la priza de pământ astfel:
- la macaralele care circulă pe căi de rulare, legătura între priza de pământ şi macara se
realizează prin sudarea cel puţin a unei platbande pe şina căii de rulare, ce are continuitate
electrică până la priza de pământ. La macaralele pe ale căror şine de rulare există posibilitatea
depunerii de materiale izolatoare (praf, nisip, ciment, minereu) ce conduc la apariţia unei
rezistenţe de contact între roţi şi şină, la linia de alimentare cu energie electrică se prevede un
conductor suplimentar (al 4-lea în cazul reţelelor trifazice) destinat pentru protecţia
tensiunilor de atingere, având secţiunea cel puţin egală cu a comutatoarelor de fază. Acest
conductor se leagă la ambele capete ale căilor de rulare, iar pe el va circula un culegător de
curent ce face legătura cu construcţia metalică a macaralei; în cazul amplasării
conductoarelor deasupra solului în plan vertical, cel de protecţie se montează în partea de jos;
în cazul în care şina are întreruperi (rosturi pentru dilataţie, capete), la acestea se asigură
continuitatea electrică prin platbandă sudată la ambele capete întrerupte. La macaralele la
care şina căii de rulare este aşezată pe grinzi metalice, iar acestea, la rândul lor, pe stâlpi
metalici asigurând continuitatea, nu mai este necesară legarea la pământ, dacă prin stâlpi se
realizează o priză naturală cu rezistenţa sub 4 .
La macaralele fixe se leagă construcţia metalică a acesteia prin platbandă la priza de
pământ.
Carcasele echipamentului electric demontabile (motoare, aparataj, etc.) se leagă prin
platbandă de oţel la construcţia metalică.
Pentru a se realiza o protecţie corespunzătoare, priza de pământ trebuie să aibă
valoarea sub 4 , iar în cazul unei prize comune cu instalaţia de paratraznet să aibă valoarea
sub l .
Priza de pământ se realizează din ţeava galvanizată bătută în pământ (electrozii).
Numărul de electrozi este funcţie de rezistivitatea solului. Electrozii se leagă între ei cu o
platbandă galvanizată, prin sudură, iar un capăt al platbandei este scos deasupra solului.
Valoarea prizei de pământ se măsoară la interval de cel puţin 6 luni. La darea în
exploatare a unei macarale, după reparaţii şi periodic, în afară de măsurarea prizei de pământ
se mai măsoară şi rezistenţa de izolaţie a conductorilor, aparatelor şi electromotoarelor,
pentru a depista dacă sunt pericole. Dacă este cazul, se remediază deficienţele.
Echipamentul electric pentru iluminat, semnalizare, de încălzire şi ventilaţie - la
macaralele la care iluminatul este necorespunzător este necesar a se asigura un iluminat
general prin corpuri de iluminat protejate corespunzător condiţiilor în care funcţionează
macaraua. Pentru iluminarea câmpului de lucru se pot prevedea pe macara faruri.
Corpurile de iluminat montate deasupra platformelor de circulaţie sau în raza de
acţiune a persoanelor (până la 2,5 m în sus, 1,5 m lateral şi în jos), se alimentează la tensiuni
de maximum 24 V. De asemenea, pentru iluminatul local la lucrări de întreţinere, reparaţii,
se folosesc lămpi portative alimentate la tensiuni nepericuloase.

96
 Macaralele de dimensiuni mari în înălţime (macarale turn, portuare, portal etc.) sunt
prevăzute, în punctele extreme de sus ale construcţiei corpuri de iluminat, care trebuie să-i
marcheze gabaritul pe timp de noapte.
Macaralele comandate din cabină sunt prevăzute cu două sisteme de semnalizare
acustică acţionate de la locul de comandă. Sistemele trebuie să se deosebească între ele
întrucât unul este pentru semnalizarea manevrelor curente, iar celălalt pentru semnalizarea
pericolelor.
La locul de comandă se semnalizează optic, prin lămpi de semnalizare, următoarele:
- prezenţa tensiunii la bornele întrerupătorului principal în poziţia declanşată (culoarea
galbenă)
- prezenţa tensiunii în întreaga instalaţie pe macara, corespunzător poziţiei anclanşat a
întrerupătorului principal (culoare verde).
Cabinele macaralelor care lucrează în aer liber sau în hale reci sunt prevăzute cu aparate
pentru încălzire electrică, protejate împotriva atingerii accidentale şi pericolului de incendiu
(aeroterme). Cabinele închise ale macaralelor care funcţionează în hale cu medii de gaze sau
vapori vătămători, sau temperaturi peste limitele admise, se prevăd cu instalaţii pentru
asigurarea unui microclimat corespunzător. Toate aparatele de încălzire, ventilaţie sau
condiţionare a aerului trebuie să fie fixe, protejate împotriva pericolului de incendiu şi legate
la instalaţia de protecţie a macaralei (la priza de pământ, prin intermediul construcţiei
metalice a macaralei)

Tipuri de acţionări
Sunt în majoritatea cazurilor electrică, dar se mai întrebuinţează şi acţionarea manuală,
hidraulică şi pneumatică.
 Acţionarea manuală – la macaralele şi mecanismele cu funcţionare independentă
acest sistem este utilizat în situaţiile în care macaraua sau mecanismul respectiv este
folosit mai rar sau pentru sarcini mici
 Acţionarea hidraulică - are avantajul unor comenzi simple, un număr mai mic de
reductoare, mase mai mici care trebuie accelerate sau frânate. Se folosesc două sisteme
de acţionări hidraulice:
- cu cilindri de presiune cu pistoane pentru curse mici la mecanismele de basculare la
automacarale, la manevrarea cleştilor la cleştii de stripare, la graiferele cu motor
- cu motoare hidraulice pentru acţionarea mecanismelor - dar acest mod de acţionare e
mai costisitor şi necesită o dotare mecanică mai complicată
Elementele unei acţionări hidraulice sunt: rezervor, pompă, cilindri cu piston, elemente
de comandă şi reglare, dispozitive de siguranţă, conducte, aparate de indicare presiune,
temperatură.
 Acţionarea pneumatică - necesită cam acelaşi echipament cu acţionarea hidraulică,
dar lucrând la presiuni mai mici, au gabarite mai mari.
 Acţionarea cu maşini cu ardere internă - cu motoare Diesel, este întâlnită îndeosebi
la macaralele mobile sau la macaralele foarte mari, pe şantiere, unde e greu de făcut
racordul electric. Aceste motoare antrenează un generator electric, sau grupuri Ward
Leonard
 Acţionarea electrică - este utilizată în marea majoritate datorită avantajelor:
producere şi transport simplu la distanţă, siguranţă în funcţionare, economicitate, adaptare
la toate condiţiile de lucru.
Tensiunile utilizate pentru instalaţiile electrice aferente instalaţiilor de ridicat sunt:
- U = 110;220; 440; 600 Vc.c.
- U = 380; 500 Vc. a.

97
 - U = 12 V; 24 V; 48 V c. a. sau c.c. pentru instalaţiile de comandă, iluminat, încălzire şi
semnalizare.

I.3 TEST DE EVALUARE

1. Macaraua este:
a) un utilaj de ridicat
b) un utilaj de transportat sarcini
c) un utilaj prevazut cu mecanisme de ridicare-coborare, de translatie
d) un utilaj pentru transportarea sarcinilor
e) un utilaj de transport apropiat, pentru ridicarea si eventual transportarea sarcinilor
in bucati sau in vrac – functie de locul de montare si destinatia data

2. Din care grupă de deservire fac parte automacaralele?

a) A b) B c) C d) D.

3. Care dintre mecanismele enumerate mai jos intra in dotarea automacaralelor?

a) de ridicare – coborare. b) de basculare a bratului c) de rotire
d) de calare e) de daplasare a macaralei

4. Care dintre mecanismele enumerate mai jos au drept parte componenta pinion si
coroana dintata a placii turnante la o macara din grupa A?
a) de basculare a bratului b) de ridicare – coborare c) de telescopare brat
d) de rotire e) de calare

5. Principalele parti componente ale unei automacarale sunt?

a) platforma fixa, platforma rotitoare, bratul, mecanismele macaralei, instalatiile de
comanda, componentele de securitate
b) sasiul, platforma rotitoare, mecanismele macaralei, instalatiile de comanda,
componentele de securitate, contragreutatea
c) platforma fixa cu dispozitivele de calare, sasiul, platforma rotitoare, bratul,
contragreutatea, mecanismele macaralei si sistemele de actionare, instalatiile de comanda,
componentele de securitate, dispozitivele de semnalizare, cabina macaragiului.

6. Sasiul este chiar sasiul automacaralei in cazul macaralelor cu?

a) capacitati de ridicare medii sau mari
b) capacitati de ridicare mai reduse (pana la 10 tf )

7. Suporturile de calare executate in constructie metalica sudata tip „cheson” au forma

constructiva de?
a) suporti rabatabili
b) suporti culisabili (telescopici)

8. Din punct de vedere constructiv, bratul unei macarale, se poate executa in

urmatoarele variante:
a) cu brat cu „zabrele” de lungime fixa
b) cu brat tip „cheson”(telescopic), de lungime variabila
c) cu echipament de brat normal
d) cu echipament de brat normal prevazut cu brat suplimentar – „gat de lebada”
e) cu echipament turn (pentru automacarale cu capacitati de ridicare mari si foarte
mari)

98
9. Caruciorul este?
a) un dispozitiv care executa o miscare rectilinie de translatie
b) un mecanism de ridicare – coborare
c) un mecanism care serveste la deplasarea macaralei pe calea de rulare
d) o componenta de securitate la macarale
e) un dispozitiv al unei macarale care sustine mecanismul de ridicare si serveste la
deplasarea acesteia pe calea de rulare care se afla pe macara

10. Din care grupă de deservire fac parte macaralele pod rulant?
a) A; b) B; c) C; d) D.

11. Ce este deschiderea unui pod rulant?

a) distanţa orizontală între axele şinelor sau axele drumului de rostogolire a roţilor
macaralei.
b) raza minimă de acţiune
c) raza maximă de acţiune
d) distanţa pe orizontală dintre axul mecanismului de ridicare şi axele roţilor de
rostogolire
e) distanţa dintre cabina macaragiului şi axa roţilor de rostogolire

12. Care dintre podurile rulante enumerate mai jos fac parte din categoria podurilor
rulante tehnologice?
a) de sarjare
b) de striptare
c) de turnare
d) de forjare
e) pentru troace

13. Contragreutatile macaralei trebuie sa fie?

a) asigurate impotriva caderii
b) asigurate impotriva iesirii necontrolate din sistemul lor de prindere
c) neasigurate cu conditia sa fie montate corect in locul lor (conform D.T.A.)

14. Ce tipuri de tensiuni se folosesc pentru alimentarea motoarelor mașinilor de ridicat

cu actionare electrică?
a) curent alternativ trifazat de 380V
b) curent monofazat de 220V
c) curent continuu de 110,220,440,600V
15. Care sunt cele mai utilizate motoare de acționare a mecanismelor masinilor de
ridicat cu acționare electrică?
a) motoare de c.a. trifazate asincrone cu inele
b) motoare de c.a. asincrone cu rotorul in scurtcircuit numai pentru puteri mici
c) motoare de c.a. trifazate asincrone cu inele si motoare de c.a. asincrone cu rotorul
in scurtcircuit numai pentru puteri mici

99
16. Ce rol au culegatoarele de curent în instalația electrică a mașinii de ridicat?:
a) contactul electric permanent între liniile de alimentare formate din conductoare
neizolate și instalația electrică de pe macara
b) contactul electric nepermanent intre liniile de alimentare formate din conductoare
neizolate si instalatia electrica de pe macara
c) contactul electric permanent intre liniile de alimentare formate din conductoare
izolate si instalatia electrica de pe macara

17. Ce tip constructiv sunt pompele folosite la acționarea hidraulică a mașinilor de

ridicat?
a) pompe cu roti dintate
b) pompe cu palete radiale sau cu pistoane
c) pompe cu roti dintate, pompe cu palete radiale sau cu pistoane

18. Care este sarcina maximă care poate fi ridicata de o macara?

a) sarcina maxima admisa pentru acea macara prevazuta in proiect, inscrisa in cartea
macaralei si evidentiata in diagrama de sarcini;
b) sarcina pe care o poate ridica o macara la deschiderea minima a bratului;
c) sarcina pe care o poate ridica o macara la deschiderea maxima a bratului.

19. Din ce grupă face parte o macara turn?

a) grupa A
b) grupa B
c) grupa C

20. Din ce grupă face parte o macara de cale ferată?

a) grupa A
b) grupa B
c) grupa C

21. Cîte mecanisme de frânare are un mecanism de ridicare la un pod rulant de uz

general?
a) un mecanism de frânare
b) două mecanisme de frânare
c) trei mecanisme de frânare

22. Definiți macaralele turn ?

a) macarale cu braţ rotitor care au bratul montat la partea superioara a unui turn
vertical;
b) macarale mobile cu braţ montate pe şasiu de cale ferată;
c) macarale cu catarg central şi braţ basculant ce se poate roti împreună cu catargul.

23. Care este rolul contragreutăţii?

a) măreşte capacitatea de ridicare a macaralei;
b) măreşte raza de acţiune a macaralei;
c) asigură echilibrarea corespunzătoare a întregului ansamblu al macaralei.

100
24. Ce tipuri de macarale cuprinde grupa B, în funcţie de gradul de pericol în
exploatare şi complexitatea deservirii?
a) macarale turn;
b) macarale pivotante;
c) automacarale.

25. La ce presiune se vor proba pe stand cilindrul de basculare și telescopare la o

automacara?
a) 150 bari
b) 200 bari
c) 250 bari

26. Care sunt parametii tensiunii de alimentare pentru circuitele de comandă, la

podurile?
a) 12V 60Hz
b) 24V 50 Hz
c) 48V cc 50 Hz

27. Din ce se compune un cărucior cu electropalan?

a) sasiu, reductor
b) mecanism de ridicat, mecanism de deplasare
c) sasiu, mecanism de ridicat, mecanism de deplasare

28. Cum se execută comanda motoarelor, la podurile rulante?

a) de la tabloul general
b) de la cutia cu butoane prin intermediul contactorilor de sens
c) din cabina de comanda

29. Care este durata minimă de lucru pentru o funcționare normală, a sursei de
alimentare de rezervă în curent continuu (baterii), în cazul macaralelor echipate cu
electromagneți de sarcină, pentru evitarea accidentelor?
a) pînă la revenirea alimentarii de baza in c.c.
b) minimum 10 minute
c) pînă se descarcă sarcina de pe electromagnet

30. Ce este macaraua Derrick?

a) macara cu brat oscilant telescopic
b) macara cu brat oscilant articulat cu actionare electrica
c) macara cu actionare pneumatica

31. Ce este macaraua portic?

a) macara echipata cu o macara fixa, cu brat rotitor, cu deschidere fixa sau variabila
b) macara fixa cu actionare Diesel – hidraulica
c) macara cu brat cu zabrele de lungime variabila

32. Care sunt principalele părți componente ale unui pod rulant?
a) platforma fixa, platforma rotitoare, bratul, mecanismele macaralei, instalatiile de
comanda, componentele de securitate
b) sasiul, platforma rotitoare, mecanismele macaralei, instalatiile de comanda,
componentele de securitate, contragreutatea

101
 c) grinda(grinzile principale), grinzile de capat, roti si sine de rulare, mecanismele de
translatie, mecanismul de ridicare-coborare, sistemele de actionare, instalatiile de comanda,
componentele de securitate, dispozitivele de semnalizare, cabina macaragiului sau cutia de
comanda de la sol(radiocomanda)

33. Care este distanţa minimă faţă de conductoarele neizolate / izolate, pentru blocarea
rotirii braţului înspre zona cu tensiune, cînd macaraua lucrează sub linii aeriene cu
tensiuni până la 1.000 V?
a) 1,5 m în ambele cazuri
b) 1,5 m, respectiv 1 m
c) 1,5 m, respectiv 1,2 m

34. Ce tensiuni se utilizează la instalaţiile de comandă, cînd acţionarea comenzilor se

execută de la sol?
a) maxim 40 V în curent alternativ sau 65 V în curent continuu
b) maxim 48 V în curent alternativ sau 65 V în curent continuu
c) maxim 40 V în curent alternativ sau 60 V în curent continuu.

35. Care este lungimea de prelungire a căilor de rulare până dincolo de opritoarele
finale?
a) minim 0,2 m
b) minim 0,5 m
c) minim 1 m.

36. Care este spațiul de siguranță inferior pe verticală, între gabaritul macaralelor și
gabaritele de liberă trecere?
a) 200 mm
b) 1000 mm
c) 400 mm

37. Definiți ampatamentul unei macarale:

a) distanţa între axele organelor de sprijin ale macaralei, măsurată în lungul unei axe
perpendiculare cu deplasarea longitudinală a instalaţiei;
b) distanţa între axele organelor de sprijin ale macaralei, măsurată în lungul unei axe
înclinate la 45º faţă de deplasarea longitudinală a instalaţiei;
c) distanţa între axele organelor de sprijin ale macaralei, măsurată în lungul unei axe
paralele cu deplasarea longitudinală a instalaţiei.

102
 TEMA II.
ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE MACARALELOR
II.1. COMPONENTE DE SECURITATE ŞI ALTE COMPONENTE
NECESARE PENTRU ASIGURAREA SIGURANŢEI ÎN EXPLOATARE
(limitatoare de sfârşit de cursă; limitatoare de sarcină şi limitatoare de moment al
sarcinii; supape de siguranţă, de blocare, de reglare a vitezei; paracăzătoare şi
limitatoare de viteză; anemometre, dispozitive de blocare şi de evitare a mersului oblic;
tampoane, opritori, siguranţe la cârlig; piese de reazem, curăţitoare de şină; contacte
electrice de siguranţă; întreruptor de securitate)

Componentele de securitate sunt aparate care au rolul de a asigura funcţionarea

macaralelor, fără pericole de avarii sau accidente si ele intervin atunci când se execută de
către macaragiu o manevră greşită sau la apariţia unor defecte tehnice neprevăzute. La
acţionarea lor se întrerupe mişcarea macaralei şi o menţine în afara oricărui pericol până la
remediere. În cazul ieşirii din funcţiune a unei componente de securitate, instalaţia trebuie să
se oprească automat.
La începerea lucrului, macaragiul are obligaţia să verifice toate componentele de
securitate cu excepţia limitatoarelor de sarcină sau de moment care se verifică de către
responsabilul cu supravegherea tehnică a instalaţiilor, autorizat de ISCIR.
Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească componentele de securitate sunt:
- construcţie simplă , care să garanteze funcţionarea cu posibilităţi minime de defectare
- să-şi păstreze valoarea reglajului chiar dacă se modifică condiţiile de mediu
- să permită reglarea uşoară şi simplă
- să revină la starea iniţială după îndepărtarea cauzei care l-a declanşat
- să nu acţioneze întâmplător sau din motive care nu constituie pericole
- gabarit şi greutate reduse
- robuste pentru a rezista în condiţii de exploatare grele.
Componentele de securitate uzuale ale macaralelor sunt:
- Limitatoare de sfarsit de cursă la ridicare - coborâre pentru poziţiile limită ale
dispozitivului de prindere a sarcinii
- Limitatoare de sfârşit de cursă pentru translaţia căruciorului
- Limitatoare de sfarsit de cursă pentru translaţia podului
- Limitatoare de apropiere pentru podurile rulante care sunt pe aceeaşi cale de rulare
- Limitatoare de ridicare-coborâre a cârligului
- Limitatoare de sarcină
- Limitatoare de moment
- Limitator basculare – telescopare
- Limitator de rotire
- Limitatori de apropiere pentru macaralele care functioneaza pe aceeasi cale de rulare
- Anemometre
- Dispozitive de blocare şi ancorare
- Dispozitive pentru evitarea mersului oblic
- Dispozitiv de urmărire şi protecţie cablu
- Dispozitiv împotriva dării peste cap a braţului
- Opritoare şi tampoane
- Piese de reazem şi curăţitoare de şină
- Dispozitive de semnalizare acustică
- Întrerupător de avarie

103
 - Contacte electrice de siguranţă
- Semnalizare optică de balizare pe timp de noapte sau ceaţă pentru podurile rulante care
sunt amplasate afară.

Limitatoarele de sfârşit de cursă

Sunt aparate prevăzute cu contacte electrice montate în circuitul bobinelor
contactoarelor de comandă ale motorului electric.
Acestea trebuie să realizeze următoarele:
- să oprească mecanismul de ridicare când partea superioară a organului de prindere a
sarcinii (muflă, cârlig, graifăr, traversă, etc.) se apropie la cel puţin 200 mm sub elementele
de construcţie ale macaralei de care acestea s-ar putea lovi. La electropalane se admite 100
mm pentru această distanţă
- să oprească ridicarea organelor de prindere a sarcinii care la ridicare nu ar putea evita
atingerea fundului cabinei (graifăr deschis, traversă sau sarcini de dimensiuni mari) la o
distanţă de minim 400 mm faţă de fundul cabinei
- să oprească coborârea la poziţia cea mai de jos a organelor de prindere, când pe
tambur au mai rămas înfăşurate cel puţin două spire de cablu sau lanţ, în afară de
lungimea necesară pentru fixarea pe tambur
- să oprească funcţionarea altor mecanisme când, prin acţionarea lor, cârligul poate
depăşi poziţia limită superioară. Reglarea limitatorului de cursă se face după fiecare
schimbare a cablului, iar verificarea funcţionării sale se face fără sarcină.
Indiferent care limitator a acţionat el întrerupe funcţionarea motorului şi nu-i permite
decât acţionarea lui în sens invers.
După soluţia constructivă aceste limitatoare pot fi:
- Limitatoare cu ax filetat
- Limitatoare cu pârghie
- Limitatoare cu arc

104
 Limitatorul de cursă cu ax filetat
Asigură deconectarea mecanismului de ridicare/coborâre atât pentru sensul “în sus“ cât şi
pentru sensul “în jos“ acţionând pe contactorii de sens ai motorului. El este acţionat de axul
tamburului în partea opusă reductorului prin intermediul unui angrenaj cu roţi dinţate. Se
compune dintr-o carcasă în interiorul căreia este un ax filetat sprijinit pe două lagăre. Pe ax se
află o piesă filetată interior care nu se poate roti datorită unor ghidaje laterale paralele cu axa
ei şi care-i permit numai o mişcare de translaţie, spre dreapta sau spre stânga acţionând doi
limitatori corespunzători poziţiilor limită ale cursei muflei.
Limitatorul de cursă cu ax filetat
1- ax filetat;
2- lagăr;
3- roată dinţată;
4- piesă filetată interior
5- contact normal deschis;
6- contact normal închis
7,8- pârghii de comandă
9- bobină contactor
10- maneta controlerului

Limitatorul de cursă cu pârghie şi contragreutate

Asigură deconectarea mecanismului de ridicare /coborâre numai pentru sensul “în sus“.
Se compune dintr-o carcasă în care se află contactele electrice NI şi mecanismul de
închidere/deschidere a lor acţionat prin intermediul unei pârghii cu contragreutate antrenată
de o camă sau un împingător solidar cu mufla.
Pentru limitarea cursei de translaţie a podurilor se mai poate folosi un sistem cu celulă
fotoelectrică (fig.3), folosit şi în cazul când pe acelaşi câmp lucrează două poduri rulante.
Acest sistem se compune din câte o lampă - emiţător montată pe fiecare pod şi câte o celulă
fotoelectrică – receptor montată astfel încât să fie acţionată de lampa de pe podul opus.
Fascicolele lămpilor sunt orientate sub un unghi care să permită apropierea podurilor la o
anumită distanţă, la atingerea căreia podul în mişcare se opreşte, pentru a se evita ciocnirea.

105
 Limitator de cursă cu contragreutate şi tijă

Schema montărilor de cursă cu celule Limitator de cursă cu

fotoelectrice pe două macarale pod rulant ce pârghie şi contragreutate
nu au voie să se apropie una de alta pentru ridicat

Limitator de cursă cu pârghie

pentru electropalan
1,2- contact electric cu două lamele
3- arc elicoidal
4- conductoare
5- pârghie de acţionare
6- tampon
7- cârlig

Limitator de cursă pentru

mecanismul de translaţie
1-întrerupător cu pârghie
2-pârghie curbată cu contragreutate
3-contragreutate
4-greutate
5-braţara trec.cablu
6-împingător

Limitator de cursă pentru

mecanismul de ridicare
1- ax filetat
2- piuliţe
3- prindere pe macara prelungire
contact
5- contact
6- conductoare
106
 Limitatoarele de apropiere se montează pe pod, la o distanţă care să aibă în vedere
spaţiul maxim de frânare a căruciorului sau a podului în situaţia când s-ar deplasa cu viteza
maximă şi cu sarcina nominală în cârlig. După declanşarea limitatorului de apropiere,
comanda se poate face numai în sensul opus aceluia în care a intervenit limitarea. Dacă
spaţiul de frânare este mai mare de 4m, se admite reducerea distanţei de declanşare la 4m cu
condiţia ca viteza de tamponare să nu fie mai mare de 0,7 din viteza nominală. Se pot folosi
limitatoare de cursă pe un pod şi pe celălat dispozitivul de declanşare, dar acestea au
dezavantajul că datorită lungimii mari a declanşatoarelor, sau mersului oblic pot trece pe
lângă limitator.
Un alt tip de limitator de apropiere care elimină dezavantajele celui de mai sus este
limitatorul de apropiere telescopic, la care se montează atât limitatorul cât şi declanşatorul pe
acelaşi pod.

Limitator de apropiere telescopic

1- ţeava support; 2- tronsoane telescopice ;
3- bucşe de ghidaj; 4- arcuri de compresiune;
5- tampoane; 6- întrerupător electric.

Limitatoare de sarcină şi limitatoare de moment al sarcinii

1. Definire şi domeniul de utilizare
Serveşte pentru limitarea automată a momentului dat de sarcină la o anumită deschidere
a braţului automacaralei. La o depăşire cu mai mult de 10% a sarcinii nominale
corespunzătoare unei anumite deschideri a braţului automacaralei, LM întrerupe funcţionarea
ei.
În acest scop schema electrică este astfel concepută încât să permită numai mişcarea de
coborâre a sarcinii, respectiv de retragere a braţului. Depăşirea sarcinii maxime admise este
sesizată atât prin semnalizare optică cât şi acustică.
LM poate funcţiona în condiţii climatice normale de la + 40 la - 20°C. Nu poate fi utilizat în
mediul inflamabil, explozive sau coroziv.

107
 Limitator de moment AMT 12,5t

Limitator de moment – partea electrică

2.Construcţia şi modul de funcţionare

LM este compus din două module – unul de sesizare şi măsurare a momentului sarcinii
şi unul de sesizare şi măsurare a lungimii braţului şi a unghiului de înclinare al acestuia. Din
punct de vedere constructiv, primul modul este compus dintr-un cadru suport în care este
fixat un cilindrul hidraulic.

108
 3.Instrucţiuni de exploatare
Pentru securitatea muncii este necesar să se respecte următoarele reguli:
 Să se monteze corect LM pe automacara
 La declanşarea LM în momentul ridicării sarcinii, este interzisă ridicarea braţului
macaralei
 La declanşarea LM în momentul coborârii sau telescopării braţului macaralei,
precum şi în momentul ridicării sarcinii se poate ieşi din starea de avarie coborând
sarcina prin intermediul mecanismului de ridicare
 Înainte de începerea lucrului, să se verifice dispozitivele de execuţie (distribuitoarele
cu electromagnet, frânele contactori electrici) deoarece în caz de dereglări LM nu
protejează macaraua împotriva răsturnării. Deasemenea se va verifica vizual dacă
palpatoarele şi camele LM-ului nu sunt deteriorate.
4.Pregătirea LM pentru lucru
Este necesar:
 Să se facă o examinare exterioară a legăturilor electrice la borne şi funcţionarea
lămpilor de semnalizare optică
 La conectarea LM, pe pupitru de comandă din cabina macaragiului trebuie să se
aprindă lampa de semnalizare verde care semnalizează că LM este în funcţiune; la
ridicarea unei sarcini mai mari decât cea admisă LM declanşează, oprind
mecanismul de ridicare a sarcinii, mecanismul de basculare în sensul măririi
momentului şi mecanismul de telescopare; pe pupitru de comandă se aprinde lampa
de semnalizare roşie şi se conectează semnalul de avertizare acustică. Ridicarea în
continuare a sarcinii trebiue să fie oprită de către dispozitivele de execuţie a
macaralei.
5.Particularităţi de exploatare
LM declanşează la o suprasarcina cu 10% mai mare decât sarcina nominală.
LM este permanent conectat; în cazul în care în circuitul electric apare o întrerupere,
automacaraua este scoasă din funcţiune.
Nu se admite repunerea în funcţiune a automacaralei prin scurtcircuitarea electrică a
elementelor de execuţie defecte.
6.Defecte posibile şi înlăturarea lor
Dereglarea Cauza Modul de remediere
0 1 2
- se înlocuieşte siguranţa sau lampa,
-LM este conectat, lampa -nu este curent, s-a ars lampa sau
se verifică existenţa tensiunii la
verde nu se aprinde siguranţa
camele LM
- LM conectat, arde lampa - defect în instalaţia electrică; - se verifică instalaţia electrică şi se
roşie fără sarcină în cârlig contactorul intermediar defect înlocuieşte contactorul intermediar
- LM conectat, arde lampa
- microîntrerupătoarele pentru
roşie cu sarcina în cârlig - se înlocuiesc microîntrerupătoarele
selectarea lungimii braţului
inferioare celei nominale, defecte
defecte
macaraua scoasă din funcţiune
- LM conectat, arde lampa
- microîntrerupătoarele pentru
verde; la suprasarcina mai - se înlocuiesc microîntrerupătoarele
selectarea lungimii braţului
mare cu 10% macaraua nu defecte
defecte
este scoasă din funcţiune

Limitatoarele de sarcină
Au rolul de a preveni supraîncărcarea macaralelor sau podurilor prin întreruperea
mişcării mecanismului de ridicare cârlig în cazul depăşirii sarcinii nominale cu >10%,
permiţând descărcarea sarcinii.
109
 Limitatorul de sarcină măsoară şi compară anumite mărimi ca: forţe, presiuni,
deformaţii pe care le transformă de obicei în mărimi electrice. Precizia lor este de regulă +/-
5% din Q n.
Toate macaralele trebuie echipate cu acest dispozitiv de siguranţă, cu excepţia acelora
cu acţionare manuală, acelora la care organul de prindere a sarcinii, montat cu caracter
permanent, prin construcţia sa nu permite sau previne suprasarcini mai mari de 10% (cu
graifăre, bene, braţe, oale de turnare), la electropalane, poduri rulante de forjare, la macarale
cu electropalan suspendat şi la toate macaralele până la 1t inclusiv.
Pentru limitarea basculării braţului în poziţiile maxime sus-jos se folosesc limitatoare
cu pârghie, acţionate de came montate pe braţ. Limitatorul se montează pe elemente ale
platformei rotitoare la baza braţului.
Pentru cazurile în care este necesară limitarea rotirii, se folosesc de regulă limitatoare
cu pârghii acţionate prin came sau alte tipuri de limitatoare mai complicate care să memoreze
numărul de curse admise.
După tipul constructiv pot fi :
- Limitatoare electrice
- Limitatoare cu arcuri disc
- Limitatoare cu excentric
- Limitatoare cu traductor de forţă
- Limitator montat pe cablu.

Limitatorul cu arcuri cu disc

Se compune dintr-o tijă de care se leagă capătul cablului. Tija glisează într-o carcasă în
care se găsesc arcurile ţinute de o piuliţă care realizează şi reglajul. Capătul superior al tijei
culisează într-o bucşă şi se reazemă pe un întrerupător cu revenire. Când sarcina depăşeşte
valoarea reglată, arcurile se comprimă, tija coboară, întrerupătorul este eliberat şi se deschide
circuitul de alimentare al motorului de ridicare, oprindu-l.
Dezavantaje: posibilitatea anclanşării la sarcini dinamice şi oboseala în timp a arcurilor,
denaturând valoarea de declanşare.

1- tija de care se leagă capătul fix al cablului

2- carcasa
3- arcuri disc
4- piuliţa specială
5- bucşa
6- întrerupător normal deschis

Limitatorul de sarcină cu excentric

Este un dispozitiv care are în componenţa sa un ax excentric pe care se montează rola
de egalizare. Solidară cu axul excentric este o pârghie menţinută orizontală de un arc şi care
acţionează un limitator ale cărui contacte sunt pe circuitul contactorului pentru sensul “în

110
sus“ al motorului de ridicare. Când tensiunea în cablu creşte, tija se roteşte şi acţionează
limitatorul, oprind motorul.
Reglarea limitatoarelor de sarcină se face la societatea constructoare pe standuri sau la
faţa locului în timpul verificărilor oficiale, numai de persoane autorizate ISCIR pentru aceste
operaţii, nici într-un caz de macaragii. Suprasarcina la care trebuie să acţioneze nu va fi
ridicată mai mult de 100mm de la sol timp de 10 min.

Limitator de moment de sarcină cu excentric

1-arbore excentric,2-rulmenţii rolei, 3-rolă,4-distanţier,5-ureche de fixare de cărucior,6-
şuruburi de fixare,7-lagăre,8-rulmenţi,9-capace lagăre,10-garnituri,11-şuruburi fixare
capace,12-pană, 13-şurub,14-pârghie cu bucşă,15-suport,16-cornier cu laturi egale,17-
dispozitiv de acţionare şi amortizare,18-broşă de fixare,19-întrerupător

Alte tipuri de limitatoare de sarcină

Limitator de sarcină pe angrenaj şi Limitator de sarcină cu pârghie
traductor de forţă (electrică

1- pârgii cu braţe inegale

1- pinion intermediar; 2- furca; 3- pachet de arcuri; 2- traversă; 3- construcţia metalică a
3- pachet de arcuri; 4- ax; 5- arcuri disc; macaralei;
6- întrerupător electric 4- tirant; 5- traductoare de forţă;
6,7- capete cablu; 8- găuri

111
Limitator de sarcină Limitator de moment la macara turn MTA
montat pe cablu I- poziţia de funcţionare
II- poziţia după acţionare

1,2- role fixe pe suporturi; 3- role de deviere; 4- tijă cu furcă; 5- resort; 6- piuliţe de reglare

Limitator de moment al macaralei turn MT

1- bloc de role pentru sarcină

2- fusuri excentrice
3- sector
4- cablu
5- resort
6- declanşator
7- piston
8- contacte electrice opritor

112
 Limitator de moment automacara Ucraina

Limitatoarele de moment al sarcinii

Cu acest limitator se echipează macaralele la care sarcina este variabilă funcţie de rază.
Acest dispozitiv de siguranţă trebuie să asigure ca momentul de răsturnare să nu se apropie
sau să depăşească momentul de stabilitate al macaralei. Macaraua este stabilă atât timp cât
momentul de răsturnare este mai mic ca cel de stabilitate. Macaraua se răstoarnă atunci când
momentul de răsturnare este egal sau mai mare cu momentul de stabilitate. La momentul de
răsturnare ponderea o are produsul între sarcină şi rază. O influenţă mare, în unele situaţii, o
are şi greutatea proprie a braţului, în special când acesta este de dimensiuni foarte mari, greu
şi la unghi mic faţă de orizontală. Acest limitator elimină pericolul pierderii stabilităţii
macaralei şi evită răsturnarea, cauza avarierii macaralelor cu braţ.
Ca şi limitatorul de sarcină, limitatorul de moment nu trebuie să permită depăşirea cu
mai mult de 10% a sarcinii maxime admise, corespunzătoare deschiderii braţului şi înscrisă
în diagrama de sarcină a macaralei. De asemenea, limitatorul de moment trebuie să întrerupă
şi funcţionarea mecanismelor ce conduc la mărirea momentelor (coborâre braţ, telescopare
braţ etc.).
Limitatorul de moment integrează minimum două mărimi variabile: sarcina şi
deschiderea. La acestea se adaugă la multe tipuri de limitatoare şi lungimea braţului.
Astfel, după tipul constructiv sunt:
- mecanice
- hidraulice
- pneumatice
- electrice
- electronice
- combinate, rezultate din combinaţia celor de mai sus.
La macaralele acţionate hidraulic, odată cu creşterea sarcinii creşte şi presiunea în
circuitul de acţionare. Pentru protejarea circuitului şi pentru limitarea sarcinii se montează o
supapă menţinută închisă prin intermediul unui resort. La creşterea presiunii peste limitele
normale corespunzătoare sarcinii nominale, arcul supapei este comprimat, supapa se deschide
şi fluidul este returnat în rezervor, iar mecanismul de ridicare nu mai este alimentat şi se
opreşte.

113
 Reglarea acestor limitatoare se face prin comprimarea sau destinderea resoartelor,
după cum este nevoie de mărit sau de micşorat suprasarcina la care să acţioneze. La cele cu
contact electrice se mai execută reglaj prin apropierea sau depărtarea contactului electric de
elementul ce se deplasează al limitatorului. Macaraua AM-5 este dotată cu limitator de
moment al sarcinii de tip pneumatic, reglarea facându-se prin modificarea presiunii în
ventilele de acţionare.
Se mai cunosc limitatoare de sarcină cu sisteme de pârghii cu măsurare de forţă în angrenaje,
cu arc de legătură, cu măsurarea deformaţiilor elastice, cu traductori şi montaţi direct pe
cablul de ridicare a sarcinii.
Limitator de sesizare unchi braț – parte componentă din limitatorul de moment

Traductor lungime braț

Acest traductor transmite limitatorului de moment lungimea brațului în timpul

funcționării macaralei. În funcție de lungimea brațului și de unghiul de înclinare al lui
macaraua poate ridica o anumită sarcină conform diagramei de sarcini.
Supape de siguranţă şi supape de blocare
Supapele de siguranta sau de blocare sunt acele subansamble ce se folosesc in special
in instalatiile hidraulice(automacarale cu comanda hidraulica)si care au rolul de a mentine

114
presiunea in instalatie atunci cand se actioneaza un mecanism(ex: in cazul unei automacarale
calate - in capul pistoanelor de calare se afla aceste supape care nu da voie pistoanelor sa
revina in pozitia initiala, decat atunci cand se actioneaza mecanismul de calare, sau se
folosesc si la mecanismul de basculare

Supapă reținere basculare cu modernizare

Această supapă are montată o marcă tensiometrică care măsoară presiunea în cilindrul
de basculare și transmite semnal electric către limitatorul de moment.
Supapă de sens deblocabilă

115
 Supapă de reglare presiune

Această supapă reglează presiunea maximă în cilindri și este cu deconectare electrică,

comandată de limitatorul de moment pentru sarcini mari conform diagramei de sarcină.

Supape de reglare vitezei

Supape de reglare a vitezei: aceste actioneaza astfel: cand se deschid creste viteza,
cand se inchid viteza scade

Paracăzătoare şi limitatoare de viteză

Limitatoarele de viteza nu fac altceva decat sa limiteze viteza de deplasare a
macaralei sau de ridicare-coborare al carligului sau de deplasare a caruciorului de sarcina a
unei macarale(ex: la un pod rulant viteza de translaie a podului, a caruciorului de sarcina)(fac
exceptie automacaralele)
Paracazatoarele sunt acele subansamble (de fapt sunt niste patine) care se folosesc in
mod special la ascensoare dar si la ex: macarale turn cu cabina culisanta, care intra in
functiune atunci cand cabina din motive tehnice se poate prabusi. Aceste paracazatoare
blocheaza cabina si nu ii da voie sa coboare pe calea ei de rulare.

Anemometrele

Sunt aparate care indică viteza vântului şi au contacte electrice care sunt incluse într-o
schemă electrică pentru avertizarea optică şi acustică a atingerii limitelor periculoase. În
unele cazuri ele pot comanda chiar oprirea din funcţionare a macaralei, blocarea ei pe şine şi
în asemenea situaţii macaraua permite numai descărcarea sarcinii.(V max. vânt macara turn –
15,6m/s, pentru macara portal – 20m/s)

116
 Dispozitive de blocare şi de evitarea mersului oblic:
Dispozitive de blocare
Se folosesc pentru reţinerea macaralelor care funcţionează pe şine de rulare, după
terminarea lucrului, în repaus sau pe timp de furtună.
Ca dispozitive de blocare se folosesc:
- cabluri şi lanţuri de ancorare la opritori
- dispozitive de blocare pe opritori ficşi montaţi la capete
- dispozitive de împănare pe şine
- cleşti de blocare manuale/automate/semiautomate
- dispozitive de blocare pe şinele de rulare.
Dispozitivele de blocare cu bolţ: sunt manuale, dificil de folosit deoarece bolţul trebuie
introdus printre spiţele roţii de rulare care trebuie aduse pe o poziţie corespunzătoare.
Dispozitivele de blocare cu şurub: au două fălci care strâng şina şi blochează macaraua.
Fălcile sunt acţionate de o roată de mână cu un ax filetat care deplasează fălcile. Pentru
eliberarea şinei se roteşte roata în sens invers. Dispozitivul este montat pe cadrul metalic al
macaralei la partea inferioară. Dezavantaj: manipulare greoaie, timp îndelungat.
Dispozitiv de calare cu acţionare prin cremalieră: este mai eficace, cu acţionare rapidă,
şi prin acţionarea unei manete este antrenată o cremalieră care deplasează în jos sistemul de
strângere şi strânge şina. Pentru deschidere se dezăvorăşte maneta şi se acţionează în sens
invers.
La macarale mai noi există posibilitatea acţionării sistemului de prindere pe şină de
servomotoare electrice comandate automat.
Alte dispozitive de blocare: cleme de blocare cu pârghii şi greutăţi de blocare, sistemele de
blocare în poziţia “deschis“ a întrerupătorului principal, blocajul electric dintre diferite
comenzi pentru a nu se face simultan comanda a două mişcări dacă nu e permis.

Dispozitiv de blocare a roţilor

1- bolţ
2- lanţ

Dispozitive pentru evitarea mersului oblic

Provocat de desincronizarea acţionărilor cu arbore electric, de jocuri diferite în
transmisii, patinarea roţilor pe o cale, aderenţe diferite, se poate face cu selşine emiţătoare-
receptoare care transmit deviaţiile respective, iar mişcările la grupurile de antrenare pentru
redresarea propriu-zisă sunt făcute cu motoare auxiliare, angrenaje planetare sau diferenţiale.
Urmările mersului oblic: uzură prematură roţi/şine, deraierea, consum de energie mai
mare transmiterea unor eforturi periculoase în construcţia metalică.
Piesele de reazem - se montează sub grinzile sau boghiurile în care sunt montate roţile
de rulare, cât mai aproape de ele, şi au rolul de a reduce şocurile provenite în cazul spargerii
roţilor de rulare al ruperii axelor acestora, precum şi împotriva deraierii. De regulă acestea

117
sunt executate din tablă groasă, montate frontal pe grinzile de capăt sau şasiul cărucioarelor,
în faţa fiecărei roţi de rulare. La partea inferioară placa are o fereastră mai mare cu 10-15 mm
decât profilul şinei, îmbracă şina lateral nepermiţând deraierea roţii şi căderea macaralei.
Această formă permite şi îndepărtarea obstacolelor de pe şină. Acolo unde sunt cantităţi mari
de praf, este prevăzută montarea pe această placă a unor perii numite curăţitoare de şină.
Tabla este decupată pentru a încadra şina, iar distanţa dintre şină şi placă măsurată pe
verticală trebuie să fie maximum 20 mm. Astfel nu este posibilă deraierea sau provocarea de
şocuri.
În cazul unor construcţii grele, piesele de reazem se sudează sub grinzile de capăt în
spatele roţilor.
Curăţitoarele de şină se fixează în partea frontală a grinzilor sau boghiurilor în care sunt
montate roţile de rulare, atât la macarale cât şi la cărucioare. Curăţitoarele pot fi din tablă sau
cu perii de sârmă, în locurile cu depuneri de praf, curăţitoarele cu perii din sârmă sunt
obligatorii.

Tampoane, opritori, siguranţe la cârlig

Tampoane şi opritori
Tampoanele sunt “limitatoare de cursă“ mecanice folosite pentru limitarea cursei la
capetele căilor de rulare şi sunt destinate amortizării şocurilor la lovire. Ele sunt componente
de securitate deoarece previn accidente şi avarii grave datorită neatenţiei macaragiului,
nefuncţionării limitatorilor de cursă pentru translaţie, funcţionării defectuoase a frânelor, sau
datorită vântului.
Pentru a nu se deplasa podul peste poziţiile limită de lucru stabilite, se folosesc
opritoare montate la capetele curselor de deplasare.
Tampoanele se folosesc pentru amortizarea şocurilor şi se montează pe opritori şi
macara. La cărucioare tampoanele pot fi montate fie numai pe cărucior, fie numai pe
opritoare.
Tampoanele sunt construite din elemente elastice (cauciuc, lemn, arcuri de oţel) sau
amortizoare hidraulice. Calculul lor se face astfel încât să amortizeze şocul produs de
macaraua sau căruciorul încărcate cu sarcina maximă şi viteză cel puţin 0,7 din viteza
nominală.
În cazul macaralelor sau cărucioarelor care circulă pe aceeaşi cale de rulare, contactul
între ele se face prin tampoane montate coaxial. Partea frontală a acestor tampoane în stare
comprimată trebuie să depăşească cu cel puţin 100 mm partea frontală cea mai proeminentă
a construcţiei macaralei sau căruciorului.
La macaralele cu braţ unde există posibilitatea ca braţul să se dea peste cap, se
montează opritoare sau ancore la braţ, care să împiedice căderea pe spate a braţului în cazul
în care limitatorul la ridicarea braţului nu funcţionează, sau terenul este înclinat, ori se
produc şocuri ce generează o mişcare pe spate a braţului.
Condiţiile impuse tampoanelor sunt:
- să fie elastice, pentru a amortiza şocurile la ciocnire

118
 - să fie prevăzute cu amortizoare a căror cursă să fie dimensionată astfel încât la un şoc
macaraua să se oprească înainte de a face toată cursa
- să fie montate simetric ca să intre simultan în funcţiune şi să preia şocurile în mod egal
- să fie fixate solid
- să aibă gabarit redus.
După modul în care sunt construite sunt:
- tampoane simple
- tampoane cu arcuri disc
- tampoane cu arcuri volute
- tampoane tip “cale ferată”
- tampoane cu amortizare hidraulică.

Tampon simplu de lemn Tampon cu arcuri disc în carcasă turnată

1- placă de oţel; 1- carcasă solidară turnată;

2-cadru tampon; 2- tampon din oţel;
3- tampon de lemn (calup). 3- arcuri disc;
4- bucşă.

Tampon cu arcuri disc în carcasă nituită Tampon cu arcuri elicoidale tip CF

1- suport întărit;
2- carcasă tampon;
3- tampon;
4- arc elicoidal;
5- bolţ de ansamblare

119
 Tampon pod rulant

Opritori
Se folosesc la dispozitive şi mecanisme de ridicat pentru blocarea mişcării de coborâre
sub acţiunea sarcinii de ridicat , intrând în construcţia frânelor automate. Ele sunt:
- opritoare cu clichet
- opritoare cu role.

120
 Siguranţa la cârlig
Este destinată împiedicării ieşirii accidentale a organelor de legare a sarcinii din
cârlig. Siguranţele folosite sunt cu arc sau cu contragreutate.

Contacte şi siguranţe electrice

Sunt dispozitive de siguranţă care conferă siguranţă în funcţionarea
podurilor/macaralelor. Contactul electric atunci când este acţionat îşi schimbă starea şi
cuplează sau decuplează funcţionarea mecanismului supravegheat. Cele mai uzuale sunt:
- contacte electrice de cablu moale
- contact pentru prezenţa personalului de întreţinere pe pod
- contact de zero pentru a nu permite anclanşarea întrerupătorului principal decât atunci
când toate comenzile sunt pe “zero “
- contact pentru controlul acţionării limitatorului de viteză
- contacte pentru poziţia furcilor care nu permit deplasarea dacă furcile nu sunt în poziţia
de deplasare.
Dispozitive de semnalizare - sunt tot o categorie de componente de securitate care se folosesc
pentru prevenirea accidentelor şi avariilor, prin stabilirea unor legături convenţionale între
macaragiu şi ceilalţi muncitori din jur, pentru avertizare.
Se semnalizează:
- optic - cu lumini roşii sau fanioane ziua - gabaritul şi înălţimea macaralei
- acustic: cu clopot, claxon, hupă - manevrele obişnuite sau de avarie
Contactele electrice ale dispozitivelor de blocare:
În cazul podurilor rulante şi macaralelor portal, acestea sunt:
- la uşa de acces în cabină
- la chepenguri
- la portiţele de acces pe macara
La podurile rulante stivuitoare şi translatoarele stivuitoare sunt introduse suplimentar,
faţă de componentele de securitate menţionate mai sus, următoarele:
- întrerupător de sfârşit de cursă (de avarie), care întrerupe circuitul de alimentare cu
curent continuu în cazul în care organele de prindere, respectiv cabina, depăşesc poziţia
limită de lucru superioară din cauza nefuncţionării limitatorului de sfârşit de cursă
- paracăzătoare la cabină, în situaţia în care cabina este mobilă şi se deplasează pe vertical
- Limitator de viteză, care să pună în funcţiune paracăzătoarele la depăşirea vitezei de
coborâre a cabinei în limitele 1,15 - 1,40 ori viteza nominală.
Contacte electrice de siguranţă la:

121
 - paracăzătoare, care să nu permită decât deplasarea cabinei în sus, în situaţia în care
paracăzătoarele au fost acţionate
- dispozitivul de întindere a cablului limitatorului de viteză, care să nu permită
manevrarea instalaţiei dacă acest cablu nu este întins
- cablul de tracţiune, care să controleze slăbirea sau ruperea acestuia
- organele de prindere ale translatorului (furci sau mese), care să nu permită deplasarea
acestora când organele de prindere sunt în altă poziţie decât cea de transport a sarcinii
- cărucioarele de transbordare ale translatoarelor stivuitoare, când cu ajutorul acestora se
face transbordarea instalaţiilor respective de pe o cale de rulare pe alta; contactele acestea
realizează controlul ca intrarea translatorului stivuitor în căruciorul transbordor să se facă
cu viteza de cel mult 32 m/min.
Dispozitivul pentru controlul dimensiunilor şi poziţiei sarcinilor, la translatoarele
stivuitoare comandate de la distanţă.
În funcţie de condiţiile de lucru specifice şi tipul instalaţiei, proiectantul poate prevedea
şi alte componente de securitate suplimentare în afara celora mai sus menţionate, componente
care să asigure funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiei.

Piese de reazem
Piesele de reazem sunt acele subansamble care se montează la căile de rulare ale
macaralelor ce rulează pe căi proprii de rulare (şine de rulare)-(poduri rulante, macarale
portal, macarale portic, macarale turn) şi care au rolul atunci când există o problemă la calea
de rulare (îşi pierde paralelismul, se sparg roţile de rulare ale macaralelor etc) aceste piese de
reazem le menţine în poziţia initial.

Curăţitoare de şină
Curăţitoarele de şină se montează tot pe şinele de rulare ale macaralelor ce rulează pe
căi de rulare proprii, inaintea roţilor de rulare şi care au rolul de a curăţi şinele de rulare de
eventualele materiale (nisip, pietriş etc) sau de obiecte ajunse întâmplător pe acele sine.

122
 Întreruptor de securitate
Întrerupatorul de securitate este acţionat de macaragiu în caz de o avarie sau accident
şi este montat în cabina macaragiului.

II.2. DISPOZITIVE DE FRÂNARE

(tipuri existente, descriere, mod de funcţionare, rol, reglare şi verificare)

TIPURI EXISTENTE
(Frânele, Clasificarea frânelor)
Frânele
Sunt destinate să realizeze fie oprirea mecanismului după încetarea acţionării acestuia,
fie limitarea vitezei de mişcare.
Sunt alcătuite din unul sau mai multe organe mobile (rotitoare) montate pe un arbore al
mecanismului şi unul sau mai multe organe fixe care se solidarizează cu scheletul
mecanismului. Când organele fixe sunt apăsate pe cele rotitoare apare o forţă de frecare, deci
un moment rezistent pe arbore, sub acţiunea căruia se face oprirea sau limitarea vitezei. Prin
acest proces de frecare energia mecanică este transformată în căldură.

Clasificarea frânelor:
a. După rolul funcţional:
- frâne de oprire care opresc mişcarea într-un timp impus
- frâne de coborâre care menţin viteza constantă la coborârea sarcinii.
b. După modul de comandă:
- frâne comandate - acţionate şi controlate de operator prin manetă sau pedală
- frâne semiautomate - la care procesul de frânare este declanşat de operator odată cu
întreruperea acţionării mecanismului
- frâne automate la care operatorul nu intervine în procesul frânării, el având loc
automat sub acţiunea greutăţii sarcinii sau a vitezei de coborâre a ei.
c. După tipul instalaţiei de frânare:
- frâne comandate mecanic (manetă, pedală)
- frâne comandate electric (ridicător electrohidraulic, electromagneţi)
- frâne comandate hidraulic
- frâne comandate pneumatic
- frâne comandate cu curenţi Foucault.
d. După poziţia organelor de frânare în stare neacţionată:
- frâne normal închise la care în repaus elementul mobil este frânat
- frâne normal deschise la care în repaus elementul mobil este defrânat - se folosesc la
mecanismele acţionate manual, mecanismele de rotire şi deplasare a unor macarale.
e. Dupa direcţia forţelor care apasă asupra elementelor de frânare:
 frâne radiale:
- cu saboţi exteriori/interiori
- cu bandă exterioară/interioară
 frâne axiale:
- frâne conice
- frâne cu discuri plane.
Sunt frâne la care forţa de apăsare pentru frânare se exercită radial din exterior sau
interior. Ele se folosesc la majoritatea mecanismelor de frânare. De regulă sunt frâne normal
închise; pot fi frâne cu un sabot sau cu doi saboţi. La macarale sunt utilizate frânele cu doi
saboţi, întru-cât au avantajul că nu solicită la încovoiere arborele pe care este montată cupla
de frână şi se realizează momente de frânare mai mari pentru aceeaşi apăsare a saboţilor.

123
 Frânele cu doi saboţi
În figură este prezentată schematic frâna cu un sabot.

Frâna cu un sabot

Descriere si mod de funcţionare

(Frânele cu saboţi exteriori, Frâna cu bandă, Frână cu saboţi şi ridicător electrohydraulic,
Frâne cu discuri sau cu con, Frâne de construcţie specială, Dispozitivele de acţionare a
frânelor)

Frânele cu saboţi exteriori

Au doi saboţi cu o suprafaţă interioară căptuşită cu ferodou fixat cu nituri de aluminiu,
cu capetele îngropate. Saboţii sunt articulaţi la un sistem de pârghii comandate de:
- un electromagnet cu cursă lungă sau scurtă
- un ridicător electrohidraulic
- un piston al unui cilindru hidraulic sau pneumatic.
Revenirea la starea iniţială este asigurată de un arc sau de contragreutăţi. Reglajul este
asigurat cu şuruburile opritorilor de pe suportul frânei.
Organele frânelor sunt: roţile de frână, saboţii, sistem de pârghii acţionat electric,
hidraulic, pneumatic sau mecanic.

124
 Frână cu saboţi exteriori cu acţionare hidraulică

Frâna cu bandă
Se compune din cupla de frânare fixată prin pană pe arborele ce trebuie frânat, iar pe
cuplă, înfăşurat pe un unghi ce depăşeşte în multe cazuri 180°, se află o bandă de oţel care
are suprafaţa de lucru ce vine în contact cu cupla, căptuşită cu ferodou. Ferodoul este un
material cu coeficient de frecare ridicat, rezistă la temperatură şi se mulează bine pe cuplă.
Prinderea ferodoului pe banda de oţel se face prin nituri din aluminiu cu cap îngropat în
ferodou, pentru a nu freca pe cuplă. Un capăt al benzii este articulat la un punct fix, iar
celălalt capăt la pârghia de acţionare. La apăsarea pe pârghie se produce frânarea, apăsare ce
este dată de un resort sau o greutate. La ridicarea pârghiei se produce îndepărtarea benzii de
cuplă şi frâna este slăbită. Ridicarea pârghiei se poate realiza prin unul din sistemele de
comandă mai sus menţionate. Slăbirea frânei se produce la acţionarea mecanismului, iar
frânarea la întreruperea acţionării mecanismului. În cazul frânelor cu bandă diferenţiale sau
cu însumare, ambele capete ale benzii sunt articulate (fixate) la pârghia de acţionare.
În figurile următoare sunt redate schematic frânele cu bandă.

Frână cu bandă simplă Frână cu bandă cu însumare

Frână cu saboţi şi ridicător electrohidraulic

Construcţia uzuală a frânei cu doi saboţi acţionată electrohidraulic este prezentată în
figura de mai jos. Pe cupla de frână apasă cei doi saboţi prin intermediul ferodourilor fixate la
saboţi cu nituri din aluminiu având capetele îngropate în ferodouri. Saboţii sunt fixaţi
articulat prin bolţuri la pârghiile portsabot care, la rândul lor, sunt articulate la partea

125
inferioară de şasiu. La partea superioară una din pârghii este articulată la tija de legătură, iar
cealaltă la pârghia în formă de "L". Tija de legătură este formată din două piese, una cu filet
pe dreapta, iar cealaltă cu filet pe stânga, îmbinate printr-o piuliţă cu filet dreapta-stânga. Cu
ajutorul piuliţei se realizează reglajul de apropiere-depărtare a saboţilor de cuplă şi totodată
mărirea-micşorarea capacităţii de frânare. Prin două şuruburi la fiecare sabot se reglează
poziţia sabotului faţă de cuplă.
La capătul pârghiei în formă de "L" se aplică forţa de strângere comandată
electrohidraulic, cu ajutorul ridicătorului electrohidraulic, electromagnetic, cu ajutorul unui
electromagnet, sau prin intermediul unui cilindru cu piston în cazul acţionărilor hidraulice şi
pneumatice.
Forţa de frânare (strângere) este dată de un resort spiral, iar numai slăbirea frânei şi
comprimarea resortului se realizează prin sistemele mai sus menţionate.

Frână cu saboţi şi ridicător electrohidraulic

În figura următoare este prezentată frâna cu saboţi, acţionată electromagnetic.

Electromagnetul se montează pe una din pârghiile portsabot şi se compune din:

armătura fixă pe care se află bobina electromagnetului şi armătura mobilă fixată la pârghia în
formă de "L". Fiecare armătură este executată din miez de fier (pachet din tablă silicioasă).
Când mecanismul este în stare de repaus, frâna este închisă datorită resortului. La acţionarea
mecanismului prin schema electrică se realizează simultan punerea în funcţiune a

126
electromotorului mecanismului şi alimentarea cu energie electrică a bobinei
electromagnetului.
Aceasta produce un câmp magnetic, magnetizează armătura fixă, atrage armătura
mobilă care prin pârghia în formă de "L" apasă pe capătul pârghiei şi depărtează pârghiile
portsabot, comprimând resortul şi slăbind frâna, permiţând mişcarea mecanismului (de rotire,
de ridicare-coborâre). La comanda de oprire se întrerupe alimentarea bobinei, dispare câmpul
magnetic, armătura se demagnetizează, iar resortul realizează frânarea, îndepărtând armătura
mobilă şi apăsând saboţii pe cuplă.
Electromagneţii au utilizare redusă deoarece prezintă următoarele dezavantaje:
- realizează o frânare bruscă, cu şocuri
- la neefectuarea completă a cursei de închidere a armăturii mobile pe armătura fixă
bobina se arde
- arderea bobinajului - în cazul în care nu este folosită cel puţin două treimi din forţa
utilă; de asemenea, la căderi de tensiune şi datorită şocurilor
- curentul de anclanşare este foarte mare
- scăderea forţei la căderi de tensiune.
Din această cauză există tendinţa de înlocuire cu ridicătoarele electrohidraulice.
La acţionarea hidraulică şi pneumatică pentru comanda închiderii şi deschiderii frânii
se foloseşte un cilindru în interiorul căruia se află un piston, iar pe tija acestuia un resort cu
acelaşi rol ca în cazul ridicătorului electrohidraulic. La baza cilindrului se află două ventile,
unul pentru admisia fluidului care se deschide numai în timpul acţionării mecanismului şi
frâna este deschisă, iar celălalt pentru evacuare, care se deschide la întreruperea acţionării
mecanismului şi rămâne astfel pe toată durata repausului cât frâna este închisă, iar resortul
ţine pistonul coborât.

Frâne cu discuri sau cu con

Au caracteristică deplasarea elementelor de frânare în direcţie axială.
Aceste tipuri de frână au o construcţie compactă şi sunt de dimensiuni reduse, fiind în
prezent utilizate la electromotoarele cu frână inclusă şi la electropalane.
Deosebim următoarele metode constructive:
- frână cu un singur disc
- frână cu mai multe discuri
- frână cu con.
În figurile următoare sunt prezentate schematic aceste tipuri de frâne:

Frână cu un disc Frână cu mai multe discuri Frână cu con

La o forţă de apăsare „P” a discurilor, respectiv a conului în mişcare de rotaţie pe
discuri, respectiv conul ce nu se roteşte, se realizează frânarea. Forţa de apăsare este dată de
un resort şi poate fi reglată. Forţa pentru deschiderea frânei şi respectiv comprimarea
resortului se realizează de regulă prin electromagneţi sau chiar de câmpul magnetic al

127
motorului electric, cum este cazul frânelor cu con incluse în electromotor. Deschiderea frânei
se face concomitent cu pornirea motorului, iar închiderea se realizează sub acţiunea
resoartelor la întreruperea alimentării cu curent continuu a electromagneţilor şi respectiv a
motorului de acţionare.
Frânele cu mai multe discuri realizează un moment de frânare proporţional cu numărul
de discuri, deci se pot realiza de dimensiuni mici. Avantaje asemănătoare prezintă şi frâna cu
con întrucât cu cât unghiul este mai mic cu atât momentul de frânare este mai mare, deci se
pot reduce dimensiunile. Unghiul nu poate fi micşorat prea mult, el fiind limitat de mărimea
presiunii pe suprafeţele în frecare.

Frâne de construcţie specială

Sunt mai rar întâlnite şi de aceea doar le vom menţiona:
- frâne cu clicheţi
- frâne centrifugale
- frâne acţionate continuu de sarcină sau cu intermitenţă.
Ca organe de blocare pot fi menţionate: roate cu clicheţi , roata cu camă (vezi fig. 42) şi
frâna centrifugală.
Mecanismele de ridicare a sarcinii, de deplasare a căruciorului, a macaralei, de
basculare a braţului, de rotire etc. trebuie să posede frâne care să oprească mecanismul
respectiv la încetarea acţionării lui si să-l menţină frânat în stare de repaus. Fac excepţie
mecanismele de deplasare ale macaralelor şi cărucioarelor care au viteze până la 32 m/min. şi
lucrează în interior cât şi mecanismele de deplasare şi de rotire acţionate manual, care pot să
nu fie dotate cu frâne.
Se recomandă ca frânele să fie plasate între motor şi reductor, dar pe semicupla de pe
arborele reductorului. La macaralele turn, frânele mecanismelor de rotire trebuie să fie
prevăzute cu posibilitatea de deschidere pentru a lăsa rotirea liberă a braţului în timpul cât
macaraua se află în stare de repaus.
Frânele mecanismelor de ridicare trebuie să asigure un moment capabil de frânare mai
mare faţă de momentul de frânare necesar opririi mecanismului de 1,5 -2,5 ori. Această
valoare, reprezintă coeficientul de siguranţă la frânare, şi este în funcţie de grupa de
funcţionare a mecanismului.
La macaralele care transportă metal incandescent sau topit, substanţe toxice, explozive
sau acide, mecanismele de ridicare vor fi prevăzute cu două frâne, fiecare trebuind să asigure
frânarea cu coeficientul de siguranţă corespunzător grupei de funcţionare a macaralelor.
Aceste două frâne intră în funcţiune decalat: prima frână, considerată de serviciu, acţionează
imediat la oprirea mecanismului, iar cea de a doua, considerată frână de siguranţă, acţionează
după ce mecanismul a fost frânat de prima.

Dispozitive de blocare
a – roată cu clicheţi
b – roată cu camă

128
Dispozitivele de acţionare a frânelor:
- Ridicător de frână electrohidraulic
- Ridicător de frână electromagnetic

Ridicătorul de frână electrohidraulic

Este un dispozitiv pentru ridicarea pârghiei de frână şi antrenarea sistemului de pârghii
pentru defrânare. Se compune dintr-o carcasă etanşă umplută cu ulei în care se află un motor
care antrenează o pompă ce împinge un piston care acţionează timoneria frânei, şi ridică
saboţii pentru defrânare.
Avantaje:
- închidere/deschidere lentă a frânei
- nu produce şocuri la pornire
- sunt robuste
- permit realizarea de microviteze.
Dezavantaje:
Tendinţa de coborâre a sarcinii după întereruperea alimentării datorită frânei.
În figura care urmează este prezentată o secţiune prin ridicătorul electrohidraulic. Acest
dispozitiv are la partea inferioară un orificiu de prindere la şasiul mecanismului şi un şurub
de golire a uleiului. Lateral are carcasa cu bornele de legare la circuitul electric, iar la partea
superioară două şuruburi, unul pentru umplere cu ulei, iar celălalt pentru aerisire. Din
carcasă iese la partea superioară tija pistonului la care se leagă pârghia sub formă de "L" a
frânei.
În interiorul carcasei în partea de jos se găseşte un electromotor care antrenează
deasupra sa un rotor de pompă. Deasupra pompei se află un piston ce culisează într-un
cilindru. Pe tija pistonului în interiorul cilindrului se află resortul care este precomprimat şi
ţine pistonul în jos cât
timp mecanismul se află în poziţie de repaus, frâna fiind în poziţie închisă. Deci acest
resort în poziţia precomprimat realizează forţa de frânare. În interiorul carcasei se află
introdus ulei de transformator, acesta fiind dielectric, deoarece vine în contact cu bobinajul
electromotorului.

Ridicător de frână electrohidraulic

129
 Funcţionare: la acţionarea mecanismului pe care este montată frâna, prin schema
electrică, se realizează simultan cu punerea în funcţiune a electromotorului mecanismului şi
alimentarea cu curent continuu, respectiv punerea în funcţiune a electromotorului din
ridicătorul electrohidraulic, care acţionează rotorul pompei. Acesta fiind în ulei, formează
presiune de ulei sub piston, împinge pistonul în sus, comprimă arcul, iar tija pistonului iese
din ridicător. Tija acţionează asupra pârghiei în formă de "L" ridicând-o, iar celelalte două
puncte de articulaţie ale sale cu tija de legătură şi pârghia port sabot vor efectua deplasări
încât va îndepărta saboţii de cuplă şi astfel se realizează slăbirea frânei, permiţând
funcţionarea mecanismului.
La comanda de oprire a mecanismului, prin schema electrică se realizează întreruperea
alimentării cu curent continuu atât a electromotorului mecanismului cât şi a electromotorului
ridicătorului. În aceste condiţii rotorul de pompă nu se mai învârte, dispare presiunea de ulei
de sub piston care îl ţinea ridicat şi astfel resortul împinge pistonul în jos, tija coboară în
ridicător, iar pârghia în formă de „L” este antrenată în jos şi execută mişcarea de apropiere a
pârghiilor port sabot, realizând presarea saboţilor pe cuplă şi producerea frânării.
Reglarea se face astfel încât la deschiderea frânei ferodourilor de pe saboţi să se
depărteze de cuplă 0,2-1,2 mm. Cu cât diametrul cuplei este mai mare cu atât se măreşte şi
această distanţă.
Ridicătoarele electrohidraulice au largă răspândire în prezent, deoarece au următoarele
avantaje faţă de electromagneţi:
- închiderea şi deschiderea frânei se execută lent, fără şocuri
- nu se transmite în mecanism şocul dat la pornire de motor, acesta fiind preluat de
frână, întrucât se deschide cu întârziere de circa 0,15 sec. de la anclanşare
- sunt robuste, iar căderile de tensiune nu au influenţă mare
- permit realizarea de micro viteze în cazul în care, prin schema electrică, turaţia
motorului din ridicător se reduce şi deci pistonul este complet ridicat, iar la locul de
articulaţie a pârghiei în formă de "L" de tija pistonului sunt prevăzute şi reglate corespunzător
cele două resoarte.
Ca dezavantaj se menţionează tendinţa de coborâre a sarcinii după întreruperea
mecanismului
întrucât există un timp relativ lung de închidere a frânei.
La acţionarea electromagnetică a frânei, forţa necesară slăbirii frânei (de învingere a
rezistenţei resortului) se realizează prin electromagneţi. Aceştia pot fi de curent continuu sau
de curent alternativ. Cei de curent alternativ pot fi monofazaţi sau trifazaţi.

Ridicător de frână electromagnetic

Foloseşte electromagneţi de frână cu cursă lungă sau scurtă, acţionaţi în c.c. sau c.a.
mono sau trifazat.
Avantaje: sistem simplu şi compact.
Dezavantaje:
- frânare bruscă cu şocuri; arderea bobinei dacă armătura nu s-a închis bine
- arderea bobinei dacă nu se foloseşte min. 2/3 din forţa utilă
- dimensiuni şi mase mari
- curent mare la anclanşare
- demagnetizare rapidă la căderea tensiunii
- arderea bobinei la tensiuni scăzute în reţea.
Lagăre - sunt organe de maşini pe care se razemă fusurile sau pivoţii. Prin intermediul
suprafeţelor de alunecare ele preiau forţele radiale, axiale sau combinate ale axelor şi
arborilor, permiţându-le mişcări de rotaţie sau oscilaţie. Lagărele de alunecare care preiau
forţele axiale se numesc crapodine.

130
 Cuplaje - sunt organe de maşini complexe prin care se realizează legătura între două
elemente consecutive ale unui lanţ cinematic în scopul transmiterii momentului de torsiune şi
a mişcării de rotaţie, fără schimbarea legii de mişcare.
Cuplajele mecanice permanente standardizate sunt:
- cu bolţuri
- dinţate
- cu disc intermediar.
Cuplajele mecanice permanente nestandardizate sunt:
- cuplaje cu bandaj de cauciuc (PERIFLEX);
- cuplaje cu roată de frână.
Cuplaje şi transmisii cardanice - utilizate pentru transmiterea cuplului şi mişcărilor de
rotaţie între doi arbori cu axe concurente, de regulă la macarale pe pneuri, automacarale unde
fac legătura între puntea motoare şi schimbătorul de viteze.
Cuplaje intermitente comandate - sunt concepute pentru realizarea cuplării în absenţa
sarcinii sau pentru cuplarea la viteze mici, elementul conducător al cuplajului aflându-se în
mişcare (se numeşte în mod uzual ambreiaj).
Cuplaje şi frâne electromagnetice cu inducţie - la care transmiterea momentului de
torsiune se face fără contact, numai prin inducţie, datorită câmpului electromagnetic produs
de inductorul bobinat, alimentat în c.c. şi indusul nebobinat. Între ele este întrefierul. Efectul
mecanic al
interacţiunii dintre cele două câmpuri este antrenarea indusului cu alunecare.
Avantaje:
- demaraj progresiv;
- reglare progresivă a vitezei prin reglarea excitaţiei
- lipsa de piese în mişcare supuse uzurii
- exploatare şi întreţinere uşoară
- randament ridicat la funcţionare cu alunecări mci ; posibilitatea folosirii ca frâne.
Dezavantaje:
- dimensiuni şi greutate mari
- momente de inerţie mari ;
- variaţia cu temperatura a caracteristicilor mecanice.

Defecte/uzuri cuplaje
- defect la cuplaj cu role

131
- defect la cuplaj dințat

- defect la cuplaj roată rulare

- defect produs prin metodă necorespunzătoare de depresare rulment prin tăiere cu flacără
oxiacetilenică

132
Metode de recondiționare a cuplajelor

Metotdă de recondiționare prin încărcare cu sudură a unui cuplaj cu disc de frână

Rolul dispozitivelor de frânare

Toate mecanismele care intră în componenţa macaralelor şi a podurilor rulante trebuie
prevăzute cu dispozitive de frânare şi oprire care să asigure oprirea mecanismului respectiv la
încetarea acţionării lui şi să-l menţină blocat sau în unele cazuri să limiteze viteza mişcării în
condiţii de siguranţă.
Locul de amplasare în lanţul cinematic al mecanismului al dispozitivelor de frânare şi
oprire este:
- pe arborele cu viteza unghiulară cea mai mare, cât mai aproape de organul care trebuie
oprit, în general între motor şi reductor, pe semicupla de pe arborele reductorului;
- pe arborele organului de lucru (tambur, roată de rulare) la macaralele acţionate cu motor
unic.

Reglare şi verificare
Reglare: ex la o automacara franele sunt cu saboti (cu ferodou montat pe sabotica la un
autoturism). Acestea au surub de reglare care se strange atunci cand ferodoul se uzeaza. Cand
grosimea ferodoului este foarte mica deci frana este ineficienta si acestea se inlocuiesc. Deci
ele se verifica atunci cand se constata ca frana nu mai tine bine. La macaralele care se
deplaseaza pe sine de rulare este acelasi sistem de franare in cazul deplasarii. Acelasi sistem
se gaseste si la ridicare coborire sarcini in cazul automacaralelor.
Coeficientul de siguranţă la frânare reprezintă raportul dintre momentul capabil al
frânei şi momentul de frânare necesar opririi. El se ia în calcul la alegerea frânelor în funcţie
de grupa funcţională în care se încadrează instalaţia şi are valori cuprinse între 1,5….2,5.
Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească dispozitivele de frânare sunt:
- funcţionare sigură
- construcţie sigură şi robustă
- reglare şi depanare uşoară
- gabarit redus
- uzură minimă a elementelor de frânare
- posibilitatea disipării căldurii
- frânare lină fără şocuri şi smuncituri
- la defrânare să permită rotirea liberă a elementului mobil.

133
II.3. CABLURI ŞI LANŢURI
Materiale (Cabluri, Lanţuri, Funii, Benzi) • Construcţie • Cod de fixare • Czură permisă •
Întreţinere • Avantajele şi Dezavantajele cablurilor şi lanţuri

Materiale
Cabluri
Sunt organe flexibile pentru transmiterea mişcării, formate din sârme de oţel grupate în
toroane, iar acestea înfăşurate în jurul unei inimi în unul sau mai multe straturi.
Toroanele sunt mănunchiuri de sârme înfăşurate elicoidal în jurul unei inimi proprii, în
unul sau mai multe straturi suprapuse. Un toron are 10 - 37 sârme de oţel răsucite.
Utilizare: la legarea, suspendarea, ridicarea sau tractarea sarcinilor sau părţilor mobile
ale macaralelor, cărucioare de sarcină, braţele basculante ale mecanismelor cu cablu.
Inima vegetală - se confecţionează din fibre dure naturale (sisal, manila) sau din fibre
moi (cânepă, bumbac pescăresc, iută) împregnate cu un lubrifiant neutru. Acesta dă o mare
flexibilitate cablului, o ungere din interior şi o oarecare amortizare a şocurilor.
Materialele sârmelor: oţel carbon OLC 35;45;55;60.

Construcţie
Cabluri
Clasificarea cablurilor
1. După forma secţiunii transversale:
- cabluri rotunde
- cabluri plate (rar)
2. După forma toroanelor:
- cu toron oval
- cu toron rotund
- cu toron triunghiular
3. După forma secţiunii sârmelor:
- cabluri deschise
- cabluri semiînchise
- cabluri închise
4. După felul contactului dintre sârmele aceluiaşi cablu:
- cabluri obişnuite (cu sârme de acelaşi diametru)
- cabluri compund (cu sârme de diametre diferite: SIL; WARINGTON)
5. După sensul înfăşurării:
- cabluri cu înfăşurarea pe dreapta: Z
- cabluri cu înfăşurarea pe stânga: S
- cabluri paralele: Z/Z
- cabluri paralele: S/S
- cabluri în cruce: S/Z sau Z/S
6. După caracteristicile constructive de bază, cablurile rotunde pot fi:
- cabluri simple - monotoron din unul sau mai multe straturi răsucite în jurul unei
inimi vegetale sau metalice
- cabluri duble - compuse, realizate prin înfăşurarea mai multor toroane în jurul unei
inimi centrale; firele au o dublă curbură: cea din toron şi cea din cablu
- cabluri triple - formate din cabluri duble în jurul unei inimi nemetalice.
7. După calitatea suprafeţei sârmelor:
- mate (în mod obişnuit)
- zincate sau cositorite - pentru mediu coroziv.

134
Organe flexibile
Pentru legarea, dirijarea şi ridicarea sarcinilor se utilizează funii, lanţuri şi cabluri,
independent sau în compunerea unor dispozitive de ridicat, în funcţie de mărimea şi de forma
sarcinii.
Funiile, având rezistenţa la rupere de durabilitate reduse, au un domeniu limitat de
utilizare pentru ridicarea sarciniIor, fiind admise numai la utilajele de ridicat acţionate
manual. De regulă, funiile se utilizează la montaje pentru dirijarea sarcinilor de la sol.
Cablurile din oţel reprezintă în prezent cele mai folosite organe flexibile, datorită
faptului că au o serie de avantaje dintre care cel mai important este siguranţă în exploatare.
Aceasta este asigurată de faptul că ruperea cablului nu se face brusc, ci firele de sârmă din
care este fomat se rup succesiv, permiţând schimbarea cablului la timp.
Cablul este un ansamblu din mai multe sârme (cablu simplu) sau din mai multe toroane
(cablu compus), înfăşurate elicoidal într-unu sau mai multe straturi suprapuse, sprijinite pe o
inimă centrală.

a. b. c. d. e. f.
Sensul de înfăşurare a cablului
a - spre dreapta;
b - spre stânga;
c - tip I - pentru legături inelare;
d - tip U - pentru legături urechi;
e - tip R - pentru legături cu rodante;
f. - dispozitiv cu trei ramuri de cablu şi cârlige.

Funcţie de condiţii şi de mediul de exploatare a cablurilor, inimile centrale şi inimile

toroanelor pot fi: vegetale (cânepă, iută etc.), sintetice (nailon, capron, polietilenă etc.),
minerale (din azbest) sau metalice. Inima centrală măreşte flexibilitatea cablului şi constituie,
în funcţie de materialul utilizat, fie un rezervor de lubrifiant (inima vegetală şi sintetică), fie
un element de creşterea rezistenţei cablului în cazul lucrului la temperaturi înalte (inima
minerală) sau la creşterea rezistenţei la solicitări (inima metalică).
Toronul este un element al cablului constituit dintr-un ansamblu de mai multe sârme,
înfăşurate elicoidal. Materialul de bază pentru confecţionarea toroanelor îl constituie sârma
din oţel carbon obţinută prin procedeul de trefilare, sârma care ajunge să aibă o rezistenţă de
rupere de circa 120-200 daN/mp.
După forma secţiunii transversale, atât cablurile, cât şi toroanele pot fi: rotunde,
triunghiulare sau ovale. La utilajele de ridicat se folosesc cablurile rotunde.
După sensul de înfăşurare a sârmelor în toron, acestea pot fi înfăşurate spre dreapta (Z)
sau spre stânga (S). În acelaşi mod pot fi înfăşurate toroanele în cablu. În aceste situaţii există
cabluri cu înfăşurare în cruce, adică cu sensul de înfăşurare a toroanelor şi invers sensului de
înfăşurare a sârmelor în toroane şi cabluri cu înfăşurare paralele, adică sensurile de înfăşurare
a sârmelor în toron şi a toroanelor în cablu sunt identice.

135
 Cablurile rotunde se construiesc cu 1, 6, 8, 18 şi 36 de toroane, numărul firelor din
toron fiind 7, 19, 37 şi 61. Firele pot fi din sârmă mată sau zincată. După numărul toroanelor
şi dispunerea lor, cablurile rotunde pot fi simple, în cazul în care sunt formate dintr-un singur
toron, sau compuse.

a b c d

Caracteristicile geometrice ale unui cablu sunt diametrul, lungimea şi pasul de cablare.
Diametrul cablului este diametrul cercului circumscris la secţiunea perpendiculară pe axa
cablului. Pasul de cablare este distanţa măsurată paralel cu axa cablului între două puncte
consecutive în care un toron întâlneşte aceeaşi generatoare a cilindrului corespunzător (pasul
elice).

Mod de fixare
Cabluri
Condiţii ce trebuiesc îndeplinite de sistemele de prindere ale cablurilor:
- să aibă rezistenţă bună în timp
- să fie sigure
- să permită cu uşurinţă constatarea stării tehnice
- să permită montarea/demontarea uşoară
- să realizeze o prindere articulată a ramurii de cablu.
Fixarea cu rodanta - protejează capătul de cablu la strivire, tăiere, uzură.
Rodanta: este un ochet de oţel ştanţat, forjat, turnat.
Capetele de cablu se matisează cu sârmă moale zincată sau cositorită pentru evitarea
despletirii toroanelor pe o lungime de 5D iar capătul rămas liber este de max. 2D.
Sistemele de prindere a cablurilor:
- cu ajutorul ocheţilor şi matisare pe o lungime de 15d sau 300mm
- cu ajutorul ocheţilor şi clemelor: 3…12 cleme la o distanţă între ele de min.6d
- cu manşon şi pană
- prin turnare în manşon conic
- prin presare în manşon de aluminiu sau din oţel moale.

Fixarea capătului de cablu pe tobă se face astfel:

- cu pană conică
- cu trei cleme fixate cu şuruburi
- cu pană cu nas.

136
Legături ale capetelor de cablu

Uzură permisă
Cabluri
Factorii de durabilitate şi criterii pentru alegerea cablurilor
Faţă de celelalte elemente ale podurilor rulante, chiar în condiţii de exploatare bune,
cablurile au o durabilitate mai mică. Durabilitatea lor depinde de factorii de exploatare
(externi) şi factorii constructivi (interni).
Factorii externi:
- efotul din cablu
- numărul de îndoituri
- regimul de lucru
- diametrul organelor de înfăşurare
Factori interni:
- starea suprafeţelor sârmelor
- tipul înfăşurării
- diametrul sârmelor
- preformarea (adică operaţia tehnologică executată anterior cablării pentru a anula
tendinţa de răsucire a firelor, pentru o îmbunătăţire a flexibilităţii, reducerea uzurii la
trecerea peste role)
- sensul cablării care dă flexibilitate cablului
- natura inimii
- forma toroanelor.

Cablurile de oţel se notează indicând denumirea cablului, diametrul nominal,

construcţia cablului, rezistenţa sârmei, calitatea sârmei, sensul de înfăşurare a sârmelor în
toroane şi a toroanelor în jurul inimii şi nr. standardului
În vederea asigurării capului de cablu contra desfacerii, se execută diferite legături cele
mai uzuale sunt: legătura de capăt, prin înfăşurarea capătului de cablu cu sârmă în spire
alăturate, buclă, realizată prin împletirea toroanelor unui cap de cablu în acelaşi cablu, cosa,
care este o buclă ce cuprinde un ochet, legătura prin turnare de plumb într-o mufă conică şi
legătura prin cleme.

În figurile de mai jos, sunt prezentate situaţii de defecte în cablu:

137
Evidenţa cablurilor bune sau nu prin întinderea sau alungirea lui

Evidenţa cablurilor corodate în interior sau exterior

Coroziune interioară Coroziune interioară

Cablu care a fost gripat

Corect Incorect

138
 Aşezarea cablului pe tobă

Determinarea toroanelor defecte sau nu prin examinarea atentă

Evidenţierea cablurilor cu răsuciri sau început de desfacere a sârmelor

Poziţia zonelor de verificare a cablurilor

Exemple de deformări ale cablului în ,,colivie” Subţierea toroanelor

139
 Exemple de bucle la înfăşurarea sau manipularea defectuoasă a cablelor

Uzură datorită miezului Exemplu de ieşire a miezului din cablu Uzură la oboseală

Ieşirea miezului din cablu

Rupere sub sarcină mare Oboseală de Oboseală la Sârmă gripată

Coroziune îndoire

140
 Uzura la oboseală datorată Ruperea sârmelor Ruperea cablului datorat
îndoirii pe scripeţi mici interioare deformării excesive

Cablu sarcină automacara uzat

Organe pentru ghidarea şi înfăşurarea cablurilor

Rolele: sunt destinate pentru rezemarea cablului sau lanţului în punctele de modificare a
traseului şi pentru dirijarea cablurilor.
Roţi dinţate pentru lanţuri cu eclise şi bolţuri: au la periferie dinţi de o construcţie
specială în găurile cărora se aşează bolţurile lanţului realizându-se angrenarea lanţului cu
roată.
Tobe (tamburi) pentru cabluri: sunt organe pentru înfăşurarea cablurilor şi lanţurilor
care au rolul de a transmite mişcarea de ridicare/coborâre către cablul/lanţul sarcinii.
Forma: cilindrică, gol interior, şanţuri elicoidale la periferie.

Întreţinere
Cabluri
Prevederi referitoare la cabluri
Producătorul sau reprezentantul său autorizat trebuie să emită pentru fiecare cablu de
oţel o documentaţie tehnică ce trebuie să conţină cel puţin următoarele:
- denumirea şi adresa producătorului sau reprezentantului său autorizat
- diametrul nominal al cablului
- lungimea cablului livrat
- masa medie /ml
- tipul cablului şi sensul de înfăşurare a acestuia (dreapta sau stânga, în cruce sau plate)
- pasul de cablare
- execuţia – alcătuirea cablului, materialul inimii cablului, numărul de toroane, numărul
de sârme) inclunzând desenul secţiunii transversale şi principalele dimensiuni

141
 - caracteristicile oţelului: fizico-mecanice şi chimice
- rezistenţa la rupere la tracţiune a sârmelor
- sarcina minimă teoretică de rupere a cablului
- informaţii despre felul protecţiei împotriva coroziunii interioare şi exterioare (în cazul
galvanizării trebuie să fie indicată grosimea stratului de zinc)
- certificatul care atestă execuţia dintr-o singură bucată şi constanta caracteristicilor pe
toată lungimea
- metodele de încercare la tracţiune, torsiune şi îndoire, precum şi rezultatele acestora
- limitele de temperatură pentru utilizarea cablului
- instrucţiuni de mentenanţă şi verificare

În timpul exploatării cablurile şi lanţurile se vor verifica periodic conform următorului tabel:
Personalul care execută
Felul verificării Periodicitatea verificării
verificarea
Verificarea aspectului şi a) Zilnic la începutul fiecărui Personalul care manevrează
fixării capetelor schimb instalaţii de ridicat
b)Cel puţin o dată la două Şeful echipei de întreţinere a
săptămâni instalaţiei de ridicat
Verificarea amănunţită a Şeful echipei de întreţinere a
stării tehnice a) O dată pe lună instalaţiei de ridicat sau
înlocuitorul acestuia
b) La verificarea tehnică Conform PT aplicabile și
oficială a instalaţiei de ridicat reglementărilor în vigoare
Pentru verificarea gradului de uzură, cablurile şi lanţurile se examinează în timp ce se
înfăşoară cu viteză redusă pe tambur, roata de fricţiune sau rolă după caz.
La verificarea cablurilor se va urmări dacă există următoarele defecte:
- deteriorări (striviri, ruperi de toroane, aplatizări)
- sârme rupte, plesnite sau încrucişate
- uzuri provenite din exploatarea normală, din ruginire, din corodare
Un cablu se scoate din funcţiune dacă:
- unul din toroane este deteriorat – rupt, strivit
- prezintă deformări, cum ar fi: deformare elicoidală sau în colivie, extrudarea toroanelor
sau firelor, creştere sau diminuare locală a diametrului cablului, aplatizare, ochiuri sau
bucle strânse, frângeri
- prezintă rupturi ale firelor în dreptul fixării de capăt
- concentraţia de rupturi de fire este limitată la o lungime mai mică decât 6d sau se
situează într-un toron, chiar dacă numărul de fire rupte este mic
- se diminuează elasticitatea constatată în cadrul examinărilor periodice sau prin analize
specializate
- prezintă coroziune exterioară, interioară sau apar pete de rugină
- prezintă deteriorare vizibilă la exterior, produsă prin căldură sau prin fenomen electric
manifestată prin culori de recoacere
- s-a produs ieşirea capetelor de sârmă din împletire sau ruperea şi desfacerea matisării pe
un sfert din lungimea ei
- s-a produs ieşirea sârmelor din inelele presate, ruperea sau deformarea acestor inele.
Numărul de sârme rupte se stabileşte pe porţiunea cea mai uzată a cablului. Dacă
sarcina se suspendă pe două cabluri separate, atunci fiecare cablu se înlocuieşte în funcţie de
starea lui.
La ascensoare, atunci când cabina sau contragreutatea se suspendă pe două sau mai
multe cabluri separate, în cazul uzurii unui singur cablu trebuie înlocuite în acelaşi timp şi

142
celelalte cabluri. După montarea unui cablu nou este necesar să se execute mai întâi unele
mişcări cu o sarcină redusă (cca 10% din sarcina nominală), după care sarcina se măreşte
treptat până la sarcina maximă, prin aceasta realizându-se aşezarea corectă a construcţiei
cablului şi prelungirea duratei de viaţă a acestuia.

Lanţuri
Sunt formate din zale sudate din oţel rotund sau articulate, folosite ca organe flexibile
de tracţiune.
Elementele caracteristice:
- diametrul
- pasul
- lăţimea zalei
- sarcina maximă de utilizare.
Lanţul se notează prin diametrul nominal şi STAS-UL de dimensiuni.
Tipuri de lanţuri:
- cu zale scurte
- cu zale lungi

Prevederi referitoare la lanţuri:

Producătorul sau reprezentantul său autorizat trebuie să emită pentru fiecare lanţ o
documentaţie tehnică ce trebuie să conţină cel puţin următoarele:
- denumirea şi adresa producătorului sau reprezentantului său autorizat
- caracteristicile lanţului – lungimea şi lăţimea nominală a zalei, diametrul zalei, dacă
lanţul este calibrat sau nu, inclusiv desenul cu cel puţin două zale, indicând şi toleranţele
- lungimea lanţului livrat
- masa medie/ml
- metoda de îmbunare a zalei – forjare sau sudare electrică
- valoarea sarcinii de încercare aplicată lanţului după tratamentul termic
- rezistenţa la rupere la tracţiune a lanţului la temperatura de folosire
- alungirea proporţională a lanţului la tracţiune
- caracteristicile chimice şi fizico-mecanice a materialului lanţului
- tipul de tratament termic aplicat; dacă un lanţ trebuie supus ulterior unui tratament
termic special, se va prevedea declaraţia „pentru orice tratament termic consultaţi
producătorul sau reprezentantul său autorizat”
- metodele de încercare la tracţiune şi rezultatele acestora
- limitele de temperatură pentru utilizarea lanţului
- instrucţiuni de mentenanţă şi verificare
- dacă lanţul este produs în conformitate cu un standard naţional sau internaţional, se va
indica acest standard.
O za din cel puţin 20 sau o za la fiecare metru trebuie să aibă un marcaj vizibil şi
permanent al calităţii conform unui standard naţional sau internaţional.
La verificarea lanţurilor se va urmări dacă există următoarele defecte:
- deteriorări – îndoiri, turtiri, fisuri
- alungiri
- uzuri provenite din exploatarea normală, din ruginire sau corodare.
La scoaterea din funcţiune a unui lanţ cu zale sau cu eclise şi bolţuri se vor avea în vedere cel
puţin următoarele criterii:
- zalele sunt îndoite, turtite, alungite sau fisurate
- eclisele prezintă îndoiri, lovituri sau fisurări
- s-a rupt una dintre eclise.

143
 Lanţurile, utilizate ca organe flexibile la utilajele de ridicat sunt de două feluri: lanţuri
sudate şi lanţuri articulate.
Lanţurile sudate necalibrate se folosesc la legarea sarcinilor. Lanţurile sudate calibrate
se folosesc ca organe flexibile la antrenarea dispozitivelor de ridicat acţionate manual.
Lanţurile articulate se folosesc la antrenarea unor mecanisme capabile a ridica sarcini
mari, dar la viteze de ridicare reduse (v=11 m/s), cum este cazul palanelor manuale şi
mecanice sau al troliilor.

Lanţ sudat
Exemple de uzură ale lanţurilor

Funii
Verificarea funiilor trebuie efectuată atât în exterior cât şi în interior (prin despletirea
funiei) pentru a se constata dacă o funie cu aspect exterior corespunzător nu prezintă
defecţiuni interne (ruperea firelor, apariţia făinii din fire etc.).
O funie se scoate din funcţiune dacă:
- toroanele îşi pierd forma lor rotundă
- firele se rup şi se răsfiră, destrămându-se pe suprafeţele de contact al toroanelor;
- interiorul funiei începe să putrezească
- secţiunea funiei s-a micşorat cu sau peste 5% din cauza ruperii firelor interioare.

Benzi
Benzile din material metalic, textil sau plastic se scot din funcţiune dacă:
- prezintă fisuri
- alungirea este egală sau mai mare de 5% faţă de lungimea iniţială a benzii indicată pe
plăcuţa de marcare.
Benzile din ţesături metalice sau textile se scot din funcţiune dacă numărul firelor rupte
din secţiunea cea mai uzată reduce secţiunea respectivă cu sau peste 5%.
Atunci când se constată în timpul exploatării, prezenţa defectelor menţionate în
punctele anterioare, elementele de legare se înlocuiesc cu altele noi.
Verificarea elementelor de legare se efectuează de responsabilul cu supravegherea
tehnică a instalaţiilor de ridicat, autorizat de ISCIR şi se consemnează în registrul de evidenţă
a elementelor de legare a sarcinilor din întreprinderea deţinătoare a acestora.

144
 Se recomandă ca încercarea statică a elementelor de legare să se facă cu o sarcină mai
mare cu 100% decât sarcina pentru care au fost construite.
Verificarea periodică, se consemnează în registrul de evidenţă a elementelor de legare a
sarcinilor.
Păstrarea şi depozitarea elementelor de legare se va face în locuri uscate, ferite de
agenţi corosivi şi de deteriorări mecanice.
Se recomandă păstrarea elementelor de legare prin suspendare pe capre confecţionate în
acest scop.

Avantajele şi dezavantajele cablurilor şi lanţuri

Cabluri
Avantajele folosirii cablurilor faţă de lanţuri:
- au mai mare siguranţă în exploatare - nu se rup brusc ci fir cu fir ceea ce permite
constatarea deteriorării lor din timp
- sunt mai uşoare
- funcţionează mai liniştit, fară şocuri deci permit folosirea la viteze mai mari
- sunt mai ieftine
- sunt mai elastice.
Dezavantajele cablurilor:
- flexibilitate mai mică deci raze de curbură mai mari, deci roţi şi tamburi cu diametre mai
mari.

Lanţuri
Avantajele lanţurilor:
- insensibilitate la căldură
- flexibilitate mai mare
Dezavantajele lanţurilor:
- siguranţă redusă în funcţionare - rupere bruscă
- uzură rapidă
- greutate
- funcţionare cu şocuri
- viteză de funcţionare redusă.

145
II.4. DISPOZITIVE DE PRINDERE A SARCINILOR
Suspendarea sarcinilor la maşinile de ridicat se face în general prin intermediul
cârligelor şi ocheţilor precum şi a organelor flexibile de legare: lanţuri, cabluri sau alte
dispozitive adecvate. Pentru a manipula sarcinile, macaralele sunt prevăzute cu organe de
prindere, care fac parte direct din macara sau sunt detaşabile din cârlig.
Organele de prindere şi dispozitivele de legare a sarcinilor sunt:
- cârlige, ochiuri sau ocheţi
- mufle cu cârlig
- graifăre
- electromagneţi
- traverse
- bene, cupe , buncăre
- cabluri şi lanţuri pentru legarea sarcinilor
- cleşti şi papuci pentru autostrângere
- oale de turnare
- containere.

Cârlige
Producătorul sau reprezentantul său autorizat trebuie să aplice pe fiecare cârlig de
sarcină un marcaj durabil care să conţină:
- simbolul producătorului, inclusiv elementele care să permită identificarea cârligului
- simbolul clasei de rezistenţă şi mărimea cârligului
- marcare conform indicaţiei beneficiarului
- indicativul standarelor utilizate.
Producătorul sau reprezentantul său autorizat trebuie să emită pentru fiecare lot de
cârlige sau, la cererea beneficiarului pentru fiecare cârlig o documentaţie tehnică ce trebuie să
conţină cel puţin următoarele:
- denumirea şi adresa producătorului sau reprezentantului său autorizat
- tipul de cârlig
- caracteristicile dimensionale
- indicativul standarului utilizat
- sarcina care produce o deformare care conduce la scaparea piesei şi sarcina de rupere
- sarcina maximă de încercare ce poate fi aplicată fără a produce o deformare permanentă
- caracteristicile chimice şi fizico-mecanice ale oţelului
- tipul de tratament termic aplicat; dacă un cârlig trebuie supus ulterior unui tratament
termic special, se va prevedea declaraţia „pentru orice tratament termic consultaţi
producătorul sau reprezentantul său autorizat”.
Cârligele se aleg în funcţie de sarcina nominală şi de condiţiile de exploatare, respectiv
grupa de funcţionare a macaralei.
După formă sunt: simple şi duble.
După tehnologie sunt: forjate şi lamelare.
Cârligele sunt alcătuite din: o tijă filetată pentru montaj în muflă, corpul cilindric, şaua
de sprijin a sarcinii, vârful şi siguranţa pentru evitarea scăpării sarcinii.
Sunt cele mai utilizate organe de prindere a sarcinilor.
.
În figură este redat cârligul dublu forjat, iar în a doua figură cârligul forjat de prindere a
sarcinii.
Scoaterea din uz a cârligelor se face când:
- prezintă uzuri vizibile în zona unde se aşează organul de legare a sarcinii (în şa)
- ciocul cârligului este deschis (cârligul deformat)

146
 - se constată fisuri
- filetul este uzat sau deformat.
La macaralele de forjare, pentru a nu se transmite solicitări dinamice rezultate din procesul
tehnologic, se intercalează un dispozitiv cu resoarte pentru amortizarea şocurilor.

Cârlig dublu forjat Cârlig de prindere a sarcinii tip „C”

Uzură la șaua cârligului

147
 Ochiuri sau ocheţi
Rigizi (obţinuţi prin forjare) şi articulaţi - execuţie mai comodă (traversă, 4 bare
laterale, o tijă filetată, bolţurile articulaţiilor). Se folosesc la macarale cu capacitate mai mare
de ridicare (80…100t).

Cablu de legare a sarcinii cu ocheţi fixat Ochiuri rigide

prin manşon de aluminiu presat

Ochiuri articulate

Organe anexe pentru susţinerea cârligelor şi a ocheţilor

Pentru mecanismele de ridicat la care greutatea se repartizează pe o singură ramură se
folosesc cârlige cu ochi care se leagă de capătul organului flexibil de ridicare (lanţ sau cablu).
Lanţul asigură mobilitatea cârligului şi se leagă la partea inferioară a unei greutăţi de
întindere prinsă de cablul de ridicare cu papuc şi pană înclinată.
Ansamblul pe care se montează cârligele şi ocheţii se numeşte muflă.
Principala cerinţă pentru muflă este asigurarea mobilităţii cârligului în două plane.
Tipuri de mufle: normale, scurtate şi speciale.
Muflă normală
Este un ansamblu alcătuit din: role de cablu montate pe osii cu rulmenţi radiali, tiranţi
pentru prinderea cârligului, cârlig cu tijă filetată prins printr-un rulment axial pe traversa
cârligului, greutăţi de testare, piesa pentru acţionarea limitatorului de sfârşit de cursă.
Mufla scurtată are înălţimea mai mică decât a muflelor normale.

148
 Mufle speciale folosite pentru poduri rulante metalurgice.
Cabluri pentru legături şi lanţuri pentru prinderea sarcinilor în cârlig sunt dispozitive auxiliare
adecvate manipulării elementelor de construcţii în fazele de depozitare, transport, montaj. Ele
sunt detaşabile din cârlig, prevăzute cu organe adaptate apucării diferitelor sarcini şi au un
inel pentru suspendarea sarcinii în cârlig.

Role de cablu montate pe osii

cu rulmenţi radiali, tiranţi
pentru prinderea cârligului,
cârlig cu tijă filetată prins
printr-un rulment axial pe
traversa cârligului, greutăţi de
lestare, piesa pentru
acţionarea limitatorului de
sfârşit de cursă.

149
 Role pentru lanţuri sudate Echipament de cârlig pentru ridicarea pe o singură
ramură de cablu

Muflă cu cârlig
Ansamblul de piese suspendat în cabluri în care se montează cârligul se numeşte mufla
cârligului.
O astfel de muflă se compune din:
- cârlig;
- traversa care susţine cârligul
- pereţii laterali ai muflei ce susţin traversa şi axul rolelor de cablu
- rola sau rolele de cablu
- rulment axial pentru rotirea uşoară a cârligului montat pe tija cârligului şi intercalate
între traversă şi piuliţă;
- piuliţa cârligului de siguranţă împotriva deşurubării necontrolate.
În situaţia în care se montează cârlig lamelar mufla are o furcă în care se fixează
cârligul cu ajutorul unui bolţ.
În figura ce urmează este prezentată o muflă cu cârlig forjat, iar în figura a doua o muflă
cu cârlig lamelar.

Muflă cu cârlig simplu, forjat Muflă cu cârlig simplu, lamelar

150
Organelor de prindere şi legare (cârlige/cabluri) a sarcinilor au marcajul de conformitate CE,
sarcina maximă pe care o suportă și eventual standardul ISO după care au fost produse. De
asemenea la achiziționare deținătorul trebuie să primească și declarația de conformitate CE.
Se interzice înădirea sau înodarea cablurilor sau a lanţurilor!
Dispozitivele de prindere a sarcinilor trebuie:
- să corespundă formelor şi însuşirilor pieselor manipulate
- să apuce şi să elibereze repede sarcina
- sa aibă o funcţionare sigură
- să corespundă din punct de vedere al protecţiei muncii
- să fie comode
- să nu deterioreze sarcina
- să fie uşor de montat/demontat.
În această categorie intră:
- traversele pentru sarcini: sunt grinzi metalice de care se suspendă sarcinile
- platforme şi bene pentru sarcini
- cleşti şi dispozitive pentru apucarea automată a sarcinilor

Electromagneţi pentru ridicare

Folosiţi pentru materiale magnetice de diferite forme şi dimensiuni. Electromagnetul de
sarcină se compune dintr-o carcasă de oţel în care se află bobinajul alimentat în c.c. care
creează un câmp magnetic ce dă forţa portantă. Pentru descărcarea sarcinii se opreşte curentul
şi se inversează polaritatea pentru a se demagnetiza complet sarcina. Alimentarea se face de
la un grup redresor printr-un cablu care urmăreşte mişcările mecanismului de ridicare, având
prevăzută o rezervă care să-i asigure un timp minim de 10 min. pentru descărcarea sarcinii în
caz de avarie.
Electromagneţi de sarcină
Se folosesc pentru manipularea materialelor feroase. În general, electromagneţii sunt
detaşabili din cârligul macaralei şi au formă circulară. Pentru manipularea unor laminate
lungi se folosesc mai mulţi electromagneţi fixaţi prin intermediul unei traverse.
Un electromagnet de sarcină se compune dintr-o carcasă de oţel, în interiorul căreia se
află bobinajul în care se introduce curent continuu şi astfel se realizează un câmp magnetic ce
dă forţa portantă a electromotorului. Pentru descărcarea sarcinii se întrerupe curentul în
bobinaj, iar pentru a înlătura magnetismul remanent care mai reţine parte din materialul
mărunt ridicat, se inversează pentru scurtă durată curentul în bobinajul electromagnetului.
Alimentarea cu energie electrică a electromagnetului se face de la grupul propriu de
redresare a curentului de pe macara, sau de la o sursă de curent continuu independentă.
Înfăşurarea cablului de alimentare cu curent continuu se face pe un tambur a cărui mişcare
este sincronizată cu a mecanismului de ridicare-coborâre, astfel încât acest cablu să nu fie
tensionat, dar nici să nu formeze bucle care să conducă la agăţare.
Pentru ca sarcina să nu cadă din electromagnet, în cazul unei întreruperi accidentale a
curentului, macaralele echipate cu electromagnet trebuie să posede o a doua sursă de
alimentare cu grup electrogen sau alimentată dintr-o altă sursă.

151
 Electromagnet dreptunghiular Electrog.de dim.reduse pt.trans.table

Electromagnet dreptunghiular

Graifăre
Sunt dispozitive de încărcare complet mecanizate folosite pentru sarcini în vrac. Un
graifăr are un mecanism de închidere/deschidere a cupelor şi mecanismul de
ridicare/coborâre a graifărului. El poate fi: bicablu sau monocablu.
Tipurile de graifăre sunt:
- graifăr răzuitor
- graifăr foarfecă
- graifăr polip

152
 - graifăr pentru sfeclă de zahăr
- graifăr cu motor cu acţionare electromecanică
- graifăr cu motor cu acţionare electrohidraulică.

Graifăr
Pentru manipularea materialelor în vrac se folosesc graifăre cu cupe. În afară graifărelor
cu cupe mai avem graifere cu ghiare folosite la manipularea unor materiale în siderurgie şi
colectarea metalelor cât şi la manipularea unor sarcini cilindrice (buşteni, ţevi etc.).
Acţionarea graifărelor se poate face din cabluri, cazul general, sau prin mecanisme ori
instalaţii hidraulice sau pneumatice. În cazul acţionării prin cabluri, instalaţia trebuie să
posede două mecanisme pentru înfăşurarea cablului. Deschiderea graifărului se face prin
greutatea proprie a cupelor.

Graifăr monogrindă cu Coborâre, graifăr deschis Închidere graifăr

deschidere prin aşezare

153
 Ridicare graifăr Deschidere graifăr

Bene şi godeuri
Sunt dispozitive care se pot goli automat însă umplerea trebuie să se facă prin alte
mijloace. Benele au două semicupe legate cu o articulaţie de cârlig care le ţine închise. Pentru
deschidere, benele sunt prevăzute cu alte două articulaţii prinse la o traversă care prin ridicare
deschide cupele. Manevrarea benelor necesită un mecanism de ridicare cu doi tamburi care au
posibilitatea de a executa mişcări de rotaţie relative ca şi la graifăre. Alte tipuri de bene au
trape la partea inferioară sau lateral. Godeurile - se folosesc pentru materiale depuse în
grămezi el încărcându-se prin aşezarea godeului la taluzul materialului care e împins în
godeu.
Trocile basculante pot fi agăţate cu două cârlige de macara sau cu un cârlig descărcarea
facându-se prin ridicarea unuia dintre cârlige.
Dispozitive de ridicare cu excentric pentru foi de tablă la care forţa de strângere depinde
de coeficientul de frecare al excentricului striat. Ele pot fi: cu un excentric, cu un excentric şi
pârghie de amplificare a strângerii, cu două excentrice.
Traversă pentru ridicare prin lucrul simultan a două macarale.
Dispozitive tip furcă pentru manipularea baloturilor de tablă.
Cleşti pentru buşteni, transportul paletizat al pieselor ambalate în lăzi, pachete.

Dispozitiv cu excentric pt. ridicarea foilor de tablă în poziţie verticală:

a.- cu un singur excentric; b.- cu excentric şi pârghie de amplificare; c.- cu două excentrice.

154
Lanţuri pentru ridicarea sarcinii de cârligul instalaţiei de ridicat
Susţinătoare pentru table de oţel

Susţinătoare pentru arbori lungi şi scurţi

Sisteme de legături pentru diferite tipuri de sarcini

Coş simplu Coş dublu Legătură dublă

155
Legătură tip coş cu strangulare Şufă cu doi ocheţi

Şufă cu mai multe ramuri de prindere

Şufă cu o ramură de prindere Legătură tip coş

156
II.5. TEST DE EVALUARE
1. Limitatorul de sfarsit de cursa si limitatorul de sarcina fac parte din categoria?
a) instalatiilor de comanda
b) instalatiilor de semnalizare
c) componentelor de securitate
d) instalatiilor de forta
e) mecanismelor automacaralei

2. Limitatoarele de sfarsit de cursa ridicare – coborare constructiv pot fi:

a) cu arc
b) cu resort dublu
c) cu ax filetat

3. Macaralele din gr. A de deservire sunt echipate cu:

a) limitator de sarcina
b) limitator de moment
c) limitator de sarcina si de moment al sarcinii

4. Limitatorul de moment al automacaralei AM 5 este de tipul ?

a) mecanic b) hidraulic c) pneumatic d) electric f) electronic e) combinat

5. Cu care din mecanismele de lucru poate fi echipata o automacara cu capacitate de

ridicare mare?
a) de rotire
b) de ridicare – coborare carlig auxiliar
c) de ridicare – coborare (basculare) brat
d) de ridicare – coborare carlig principal
e) de deplasare
f) de ridicare – coborare (basculare) brat suplimentar

6. La macarale, tampoanele se monteaza pe?

a) opritori
b) macara
c) opritori si macara

7. Dispozitivul de evitare a mersului oblic este?

a) limitator de sfârşit de cursă ridicare-coborâre
b) limitator de cursă deplasare (translaţie) cărucior şi macara
c) limitator de sarcină
d) componentă de securitate
e) dispozitiv de blocare

8. Dispozitivul de reţinere a fluidului din cilindri este component de securitate ale unui
pod rulant ?
a) da
b) nu
c) este component de securitate a tuturor instalaţiilor de ridicat indiferent de tip sau
grupă

157
9. Care sunt componentele de securitate ale unei macarale pe şenile?
a) piese de reazem şi curăţitoare de şină
b) dispozitive de blocare şi evitare a mersului oblic
c) Limitatoare de moment al sarcinii

10. Care sunt componentele de securitate ale unei macarale turn?

a) Siguranţe la cârlig
b) Sonerie
c) Hupă

11. Definiți limitatorul de sarcină:

a) componentă de securitate destinată să întrerupă automat acţionarea mecanismului
de ridicare în cazul depăşirii sarcinii nominale, permiţând acţionarea mecanismelor în sensul
coborârii sarcinii;
b) componentă de securitate destinată să întrerupă automat acţionarea mecanismului
de ridicare în cazul depăşirii sarcinii nominale, permiţând menţinerea poziţiei acesteia;
c) componentă de securitate destinată să întrerupă automat acţionarea mecanismului
de ridicare în cazul depăşirii sarcinii nominale, permiţând acţionarea mecanismelor în sensul
coborârii şi deplasării sarcinii în zone protejate.

12. Care este componenţa muflei cârligului?

a) cârligul, traversa de susţinere a cârligului, rolele de cablu, rulmentul axial, piuliţa
cu siguranţă împotriva deşurubării necontrolate, pereţi laterali, limitatorul de sarcină;
b) cârligul, traversa de susţinere a cârligului, rolele de cablu, rulmentul axial, piuliţa
cu siguranţă împotriva deşurubării necontrolate, pereţi laterali;
c) cârligul, traversa de susţinere a cârligului, rulmentul axial, piuliţa cu siguranţă
împotriva deşurubării necontrolate, pereţi laterali, limitatorul de sarcină, limitatorul de sfârşit
de cursă la ridicarea cârligului.

13. În ce situații va fi folosită diagrama de sarcină ?

a) niciodată, ea având un rol informativ;
b) doar în cazul unor ridicări de peste 500 kg;
c) oricând se ridică o sarcină.

14. Ce se consemnează obligatoriu pe plăcuţă de identificare a organelor de legare a

sarcinii?
a) identificarea magazinului de unde au fost cumpărate;
b) identificarea sarcinii maxime admise;
c) identificarea persoanelor care au mai utilizat organele de legare a sarcinii.

15. Ce reprezintă siguranţa la cârlig?

a) mecanism de acţionare;
b) dispozitiv de limitare a sarcinii;
c) componentă de securitate.

16. Ce tip constructiv sunt cablurile de sarcină folosite la podurile rulante?

a) cabluri comprimate
b) cabluri cu toroane rotunde
c) cabluri plate

158
17. În ce condiții se scot din funcţiune cablurile de tracţiune?
a) nu sunt unse pe anumite porţiuni
b) firele din stratul exterior şi-au micşorat diametrul cu 40%
c) cablul prezintă 40% uzură din diametrul iniţial

18. Ce informaţii se marchează pe organele de legare a sarcinilor ?

a) pe plăcuţă se poansonează: producătorul, capacitatea nominală de ridicare, numărul
de evidenţă al cablului
b) pe plăcuţă se poansonează: producătorul, numărul de evidenţă al cablului
c) pe plăcuţă se poansonează: producătorul, capacitatea nominală de ridicare, numărul
de evidenţă al cablului, scadenţa de verificare

19. Cum trebuie să fie depozitate organele de legare a sarcinii?

a) în magazii, ferite de umezeală
b) în locuri cu căldură
c) nu are importanţă locul de depozitare, ele fiind lubrefiate

20. Ce se inscripţionează pe o bridă pentru manevrarea sarcinilor?

a) sarcina nominală şi diametrul
b) nu sunt necesare nici un fel de inscripţionări
c) data producerii

21. Ce sunt toroanele?

a) manunchiuri de sarme infasurate elicoidal in jurul unei inimi proprii, in unul sau
mai multe straturi suprapuse
b) sarme groase care intra in componenta cablurilor
c) manunchiuri de fibre dure naturale amplasate in interiorul unui cablu

22. Din cîte sîrme este alcătuit un toron la cablurile duble, rotunde, de construcție
normală?
a) 7,19,37
b) 21,39,61
c) 17 sau 27

23. La ce interval de timp anclansează limitatorul de blocare comenzi, dacă este corect
reglat?
a) cu 5 – 10 mm inainte de sfarsitul cursei de extindere cale
b) limitatorul anclanseaza numai la comanda macaragiului
c) cu 20 mm inainte de sfarsitul cursei de extindere cale

24. Ce număr de spire trebuie să rămînă pe tanbur cînd intră in functiune limitatorul
de cursă pentru coborîre?
a) 10 – 12 spire
b) 5 – 6 spire
c) 2 – 3 spire

25. Cum se face reglarea limitatorului de moment la o automacara?

a) cu automacaraua asezata pe platforma orizontala fara vant
b) cu automacaraua asezata pe platforma orizontala fara vant cu sarcini cantarite
c) nu are importanta locul unde se face reglarea limitatorului

159
26. La ce înîlțime sunt amplasate piesele de reazem, față de calea de rulare, la podurile
rulante?
a) 20 mm fata de suprafata caii de rulare
b) 50 mm fata de tampoane
c) 100 mm in spatele tampoanelor

27. Din ce materiale sunt confecționate tampoanele podurilor rulante?

a) lemn de brad
b) fier forjat
c) cauciuc

28. Care este viteza podurilor rulante la care trebuie să reziste tampoanele, atunci cînd
podul rulant încărcat cu sarcină ajunge în opritori?
a) 10 m/s
b) 0,4 din viteza nominala
c) viteza maxima de deplasare a podului rulant

29. Unde este montat limitatorul fine cursa pentru ridicare - coborare la un mecanism
de ridicare ?
a) mufla carlig
b) electropalan
c) reductorul de sarcini

30. Cum se clasifică, dupa formă cîrligele?

a) rotunde
b) paralele
c) simple sau dublu

31. Dupa tehnologia de executie, ce tipuri de cîrlige cunoașteți?

a) ambutisate
b) turnate, lamelare sau forjate
c) ecruisate

32. La ce mașini de ridicat se folosesc cîrligele lamelare?

a) automacarale
b) poduri rulante manuale
c) macarale speciale pentru sarcini mari

33. Cum se face fixarea pachetului de lamele la cîrligele lamelare?

a) cu suruburi
b) cu nituri
c) prin sudura

34. Ce condiții trebuie să îndeplinească: lanturile, cablurile, funiile, cîrligele pentru a se

putea comercializa si utiliza la construcția dispozitivelro de prindere și manevrare a
sarcinilor?
a) au un marcaj de forma unei placute sau inel care cuprinde informatii referitoare la
producator sau reprezentantul lui autorizat si numarul documentului de omologare
b) au un placaj cu informatiile de la pct.a si sunt insotite de documentul de omologare
c) in orice conditii, daca corespund cerintelor instalatiei de ridicat pe care o deservesc

160
35. Ce elemente se verifica la cîrlig înainte de începerea lucrului?
a) starea exterioara a carligului si daca acesta se roteste usor
b) se verifica caracteristicile dimensionale
c) se verifica daca carligul respectiv este insotit de documente de omologare

36. Clasificați lanturile cu zale, conform SR EN 818-1,2:

a) lanțuri cu zale și bolțuri
b) lanțuri cu bucșe,
c) lanțuri cu role

37. Cum trebuie să fie marcajul cu toate informatiile necesare de pe cîrligele

dispozitivelor de prindere și mamevrare a sarcinilor?
a) un marcaj durabil aplicat prin poansonare pe carlig
b) o placuță de marcaj care se aplică pe carlig
c) cunoscut macaragiului numai în urma studierii documentației cîrligului

38. Ce tip constructiv sunt frînele folosite la mecanismul de ridicare – coborâre a

sarcinii ale macaralelor?
a) normal închis
b) normal deschis
c) cu bandă.

39. Care din următoarele elemente sunt considerate componente de securitate ale unei
macarale?
a) cuplajul elastic
b) tampoanele şi opritoarele
c) balustradele.

40. Care este efectul funcţionării limitatorului de moment, al macaralei?

a) să întrerupă funcţionarea macaralei în unele momente
b) să întrerupă funcţionarea macaralei când greutatea ridicată de aceasta este mai mare
decât sarcina nominală din diagrama de sarcină
c) să întrerupă acţionarea macaralei când motorul acesteia nu lucrează la temperatura
optimă.

41. La ce mașini de ridicat se folosesc dispozitivele de blocare?

a) automacarale
b) poduri rulante tehnologice montate in hale
c) poduri rulante pe estacade

42. Din ce categorie de echipamente face parte limitatorul de moment la o automacara?

a) instalatiilor de comanda
b) instalatiilor de semnalizare
c) componentelor de securitate

43. Pe ce distanta se face împletirea și matisarea ochiului de cablu?

a) de 20 ori diametrul cablului
b) de 300 mm
c) de 15 ori diametrul cablului insa nu mai mica de 300 mm

161
44. In ce poziție se sudeaza sub grinzile de capat piesele de reazem, în cazul
constructiilor grele la macarale (pod rulant)?
a) fata rotilor de rulare
b) spatele rotilor de rulare
c) nu are importanta locul unde se sudeaza

45. După natura inimii cablului, care cabluri sunt mai flexibile și cu o ungere bună în
timp?
a) cablurile cu azbest
b) cablurile zincate
c) cablurile cu inima vegetală

46. Ce rol au frânele mecanismelor la macarale?

a) de a opri din funcţiune mecanismele;
b) de a nu permite suprasolicitarea mecanismelor;
c) de a reduce mişcarea mecanismelor până la oprire şi a le menţine în această poziţie
până la o nouă manevră.

47. Care sunt componentele de securitate specifice unui pod rulant?

a) limitatorul de viteză
b) paracăzătoarele
c) limitatorul de sfârşit de cursă

48. Ce este siguranța de cărlig, la un dispozitiv de prindere a sarcinilor?

a) componentă a mecanismului de ridicare – coborâre a sarcinii destinată să împiedice
ieşirea accidentală din cârlig a organelor de prindere
b) componentă de securitate destinată să împiedice ieşirea accidentală din cârlig a
organelor de legare a sarcinilor
c) componentă a mecanismului de rotire a sarcinii.

49. Ce rol are limitatorul de telescopare a braţului unei automacarale?

a) să nu permită telescoparea în continuare a braţului când acesta este telescopat la
maxim
b) să întrerupă acţionarea macaralei când aceasta este calată necorespunzător
c) să întrerupă funcţionarea macaralei când scripeţii cârligului tind să intre în contact
cu scripeţii de la braţul macaralei

50. Unde sunt amplasate la podurile rulante, contactele electrice de siguranţă?

a) la scaunul macaragiului
b) la dispozitivul de calare
c) la accesul pe pod şi la accesul în cabină

51. Care este rolul tampoanelor şi opritoarelor, în funcționarae unei macarale?

a) sunt destinate amortizării şocurilor la lovire şi pentru limitarea deplasării peste
poziţiile limită de lucru stabilite
b) sunt destinate amortizării şocurilor la lovire
c) sunt destinate pentru limitarea deplasării peste poziţiile limită de lucru stabilite.

162
 TEMA III
OBLIGAȚIILE PERSOANELOR IMPLICATE ÎN
EXPLOATAREA MACARALELOR

III.1. OBLIGAŢIILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE DEŢINĂTORILOR/

UTILIZATORILOR
Deţinătorul/utilizatorul maşinilor de ridicat are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:
a) să solicite şi să obţină autorizarea funcţionării sau reautorizarea;
b) să ţină evidenţa centralizată a acestora şi să comunice la ISCIR orice modificare
intervenită în situaţia tehnică sau juridică a acestora, în conformitate cu prevederilor PT R1-
2010;
c) să interzică funcţionarea maşinii de ridicat fără autorizarea funcţionării sau cu
scadenţa de verificare tehnică periodică depăşită;
d) să îndeplinească la termenele prevăzute măsurile dispuse în cadrul verificărilor
tehnice efectuate conform PT aplicabile și reglementărilor in vigoare;
e) să ia măsurile necesare astfel ca întreţinerea şi reviziile planificate să fie realizate
conform instrucţiunilor producătorului;
f) să prezinte documente din care să reiasă că montarea şi repararea la maşinile de
ridicat deţinute şi aflate în exploatare sunt realizate de o persoană juridică autorizată;
g) să asigure accesul necondiţionat al persoanei care efectuează verificarea tehnică la
maşina de ridicat şi la toate elementele constructive ale acesteia;
h) să interzică montarea pe maşina de ridicat a altor instalaţii care nu au legătură cu
aceasta;
i) să interzică alimentarea altor consumatori din instalaţia electrică a ma ş inii de
ridicat;
j) să interzică utilizarea maşinilor de ridicat la care nu este asigurată întreţinerea şi
revizia de către o persoană juridică autorizată;
k) răspunde pentru eventualele avarii sau accidente produse prin utilizarea maşinilor
de ridicat fără autorizarea funcţionării sau prin utilizarea necorespunzătoare a acestora;
l) răspunde de utilizarea elementelor de legare şi dispozitivelor de prindere pentru
ridicarea sarcinii în conformitate cu instrucţiunile de utilizare, montare, întreţinere şi revizie,
în limitele stabilite de producătorul acestora, în conformitate cu prevederile PT R1-2010 şi
legislaţiei aplicabile;
m) să ia măsuri corespunzătoare astfel ca RSVTI precum şi personalul de deservire a
maşinilor de ridicat să-şi poată îndeplini în condiţii bune sarcinile prevăzute.

III.2. OBLIGAŢIILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE RSVTI

RSVTI are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:
a) răspunde, împreună cu deţinătorul/utilizatorul, de luarea măsurilor necesare pentru
aplicarea prevederilor PT R1-2010 privind siguranţa în funcţionare a maşinilor de ridicat;
b) să vizeze lunar registrul de supraveghere prin semnarea şi aplicarea ştampilei în
registru;
c) să verifice lunar funcţionarea dispozitivelor de siguranţă şi să menţioneze acest
lucru în registru de supraveghere;
d) să efectueze verificările tehnice conform prevederilor conform PT aplicabile și
reglementărilor in vigoare;
e) să anunţe de îndată producerea unei avarii sau a unui accident;

163
 f) să efectueze examinarea personalului de deservire şi a personalului auxiliar de
deservire, cu respectarea prevederilor prescripţiei tehnice aplicabile; să organizeze
reexaminarea periodică anuală a personalului de deservire şi a personalului auxiliar de
deservire, să participe în comisia de reexaminare şi să ștampileze corespunzător talonul
pentru vize anuale;
g) să coordoneze acţiunea de ridicare a unei sarcini, în cazul în care aceasta se
efectuează cu ajutorul a două maşini de ridicat.

Conform ordinului 130 din 2011, Anexa nr. 10 la metodologie, operatorii RSVTI pot
efectua lucrările de instalare, montare, reparare şi efectuare a investigaţiilor/examinărilor,
potrivit prevederilor prescripţiilor tehnice aplicabile la instalațiile ai căror parametri de
funcționare nu depășesc valorile maxime fixate. În continuare se prezintă secțiunea din
tabelul respectiv care conține lista echipamentelor din categoria „macara” care pot fi urmărite
în totalitate (instalare, montare, reparare şi efectuare a investigaţiilor/examinărilor) de
operatorul RSVTI.
Instalaţiile/echipamentele din categoria „macarale” care sunt supravegheate de către
operatorii RSVTI pentru lucrările de instalare, montare, reparare şi efectuare a
investigaţiilor/examinărilor, potrivit prevederilor prescripţiilor tehnice aplicabile

Nr. Prescripţia Tipul instalaţiei/echipamentului Parametri maximi

crt. tehnică
aplicabilă
6. R1-2010 Macarale Sn = 2 0 t
Mecanisme de ridicat Sn = 10 t

III.3. OBLIGAŢIILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE MACARAGIULUI

Macaragiul are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:
a) să asigure exploatarea macaralei în conformitate cu instrucţiunile producătorului;
b) să cunoască macaraua pe care lucrează şi condiţiile tehnice privind utilizarea
acesteia, pe care să le aplice întocmai;
c) să cunoască şi să respecte codul de semnalizare;
d) să nu acţioneze nici un mecanism atât timp cât există persoane pe macara; în cazul
în care acest lucru nu poate fi evitat ca de exemplu la unele lucrări de reparare, întreţinere şi
revizie, manevrele se execută sub directa supraveghere a RSL;
e) să ia în primire şi să predea macaraua prin consemnare în registrul de supraveghere;
dacă macaraua prezintă defecte care periclitează siguranţa în funcţionare, macaragiul
o opreşte din funcţiune şi anunţă şeful punctului de lucru şi şeful ierarhic;
f) să aprindă luminile de balizare (la macaralele care sunt dotate cu asemenea maşini)
în caz de vizibilitate redusă, precum şi noaptea;
g) să participe la lucrările de reparare, întreţinere şi revizie, precum şi la toate
verificările tehnice care se efectuează la macaraua pe care o manevrează;
h) să interzică accesul persoanelor străine în cabina de comandă sau pe macara;
i) să consemneze în registrul de supraveghere a macaralei toate observaţiile privind
deficienţele în funcţionare ale acesteia;
j) să nu acţioneze macaraua atâta timp cât în zona periculoasă nu sunt îndeplinite
condiţiile de siguranţă.

Responsabilităţile macaragiului înainte de începerea lucrului sunt următoarele:

a) să verifice că linia principală de alimentare se află sub tensiune; în caz că
întreruptorul general este deconectat şi asigurat cu un lacăt sau cu o inscripţionare

164
avertizoare, macaragiului nu-i este permis să-l conecteze fără acordul RSVTI sau al şefului
punctului de lucru şi fără a se pune de acord cu macaragii celorlalte macarale de pe aceeaşi
cale;
b) să verifice starea căii de rulare şi rigiditatea opritoarelor de la capete; la macaralele
care funcţionează în aer liber trebuie să verifice dacă dispozitivele de blocare pe calea de
rulare au fost deblocate;
c) să instaleze macaralele pentru care se prevede calarea numai pe un teren
corespunzător, să execute această operaţie conform instrucţiunilor prevăzute în documentaţia
tehnică şi cerinţelor PT ISCIR aplicabile;
d) să verifice existenţa lubrifianţilor în locurile de ungere, conform indicaţiilor din
schema de ungere din documentaţia tehnică a macaralei;
e) să verifice ca pe macara să nu se găsească obiecte aşezate într-un echilibru relativ;
f) să verifice starea, înfăşurarea şi fixarea cablurilor sau lanţurilor pe tamburi, role şi
ocheţi;
g) să verifice starea de uzură şi funcţionarea cârligului;
h) să verifice funcţionarea instalaţiilor de semnalizare, iluminat, aerisire şi
climatizare;
i) la macaralele cu braţ variabil, să verifice buna funcţionare a indicatorului sarcinii
maxime admise, corespunzător deschiderii braţului;
j) să verifice dacă mecanismele de acţionare ale macaralei funcţionează în mod sigur,
lin şi fără vibraţii accentuate;
k) să verifice existenţa şi integritatea părţilor componente ale macaralei;
l) să nu pună în funcţiune macaralele cu braţ în imediata apropiere a conductoarelor
electrice aeriene sau în zona lor de influenţă decât conform instrucţiunilor prevăzute în
documentaţia tehnică şi cerinţele PT ISCIR aplicabile;
m) în cazul în care macaragiul constată o defecţiune, are obligaţia să oprească din
funcţiune macaraua de la întreruptorul general, pe care trebuie să-l asigure contra
reanclanşării nedorite şi să anunţe şeful ierarhic sau şeful punctului de lucru de care aparţine
în scopul luării măsurilor necesare; după remedierea defecţiunii se face o nouă verificare a
macaralei;
n) în cazul în care macaraua este deservită de doi sau mai mulţi legători de sarcină,
trebuie să se informeze de la şeful punctului de lucru, înainte de a se urca pe macara, care
dintre aceştia este desemnat să semnalizeze mişcările necesare;
o) să semnalizeze, prin dispozitivul de semnalizare acustic, înainte de fiecare pornire
sau manevră a macaralei.

Responsabilităţile macaragiului în timpul lucrului sunt următoarele:

a) să efectueze manevre numai pe baza comenzilor date în conformitate cu codul de
semnalizare de legătorul de sarcină desemnat; semnalul de oprire se ia în considerare din
partea oricărei alte persoane;
b) să nu transporte sarcina pe deasupra persoanelor;
c) la ridicarea sarcinilor să nu depăşească sarcina nominală sau în cazul macaralelor
cu braţ variabil să nu depăşească sarcina maximă admisă pentru deschiderea respectivă a
braţului;
d) la ridicarea unor sarcini care depăşesc 50% din sarcina admisă să execute, în
prealabil, o ridicare de probă la înălţimea de circa 100 mm de la sol, pentru a se convinge că
frâna, cablurile şi întreaga maşină rezistă normal, iar sarcina este corect legată şi bine
echilibrată;

165
 e) la funcţionarea macaralelor echipate cu graifer, cu electromagneţi şi, în general, a
celor la care sarcina nu este legată de cârlig, să nu efectueze mişcări de ridicare înainte de a
verifica dacă sarcina nu este aderentă la sol sau nu s-a compactat;
f) să urmărească să nu cadă cablul de pe rolă sau de pe tambur şi, de asemenea, să nu
formeze noduri;
g) să nu comande funcţionarea simultană a două mecanisme, la macaralele la care
acest lucru este interzis;
h) să nu deplaseze macaralele cu braţ având sarcina suspendată în cârlig decât în
condiţiile prevăzute în documentaţia tehnică a macaralei;
1) la deservirea unor macarale care lucrează la niveluri diferite şi ale căror căi de
rulare se intersectează, precum şi la lucrul concomitent cu mai multe macarale cu braţ ale
căror câmpuri de acţionare se intersectează, macaragii trebuie să respecte prioritatea stabilită;
între gabaritele părţilor în mişcare să păstreze spaţiile de siguranţă de cel puţin 0,5 m şi să
semnalizeze intenţia de începere a mişcării, precum şi că a luat la cunoştinţă şi a înţeles
intenţia celorlalţi macaragii;
j) să nu permită echilibrarea sarcinilor prin greutatea unor persoane şi să nu transporte
persoane cu cârligul macaralei sau alte dispozitive de prindere, cu excepţia cazurilor în care
producătorul macaralei a prevăzut acest lucru în documentaţia tehnică;
k) să efectueze manevrele pentru deplasarea pe orizontală a sarcinilor astfel ca acestea
să se afle la o distanţă de cel puţin 1 m faţă de obiectele aflate în raza de acţiune a macaralei;
dacă la deplasarea sarcinilor pe orizontală se întâlnesc obstacole care nu pot fi evitate prin
ocolire, sarcinile trebuie să fie ridicate deasupra acestora la o înălţime minimă de 0,5 m; nu se
admite trecerea sarcinilor peste maşini-unelte, tuburi de oxigen, materiale explozibile,
vehicule sau, în general, peste acele obiecte a căror deteriorare reprezintă sau poate provoca
pagube sau accidente;
l) să execute manevrarea macaralei astfel încât să se evite balansarea sarcinii şi
producerea şocurilor; în acest scop, se interzice acţionarea mecanismelor dintr-un sens în
altul fără a fi oprite, în prealabil, în poziţia „zero"; macaragiul trebuie să prevadă la
executarea comenzilor şi timpul necesar pentru frânarea completă;
m) să execute manevrele pentru deplasările elementelor de prindere a sarcinilor
cărucioarelor şi macaralelor în astfel de limite încât să nu fie necesar să folosească
limitatoarele de sfârşit de cursă;
n) să oprească din funcţiune macaraua dacă se aud zgomote anormale, dacă
limitatoarele sau frânele nu acţionează corespunzător sau dacă constată orice alt defect care
poate periclita siguranţa în funcţionare;
o) să oprească funcţionarea macaralei dacă iluminatul la locul de muncă este
insuficient sau dacă vizibilitatea este împiedicată de fum, vapori, ceaţă, vegetaţie, obiecte şi
altele asemenea plasate între macaragiu şi câmpul de acţiune al macaralei, în cazul în care nu
s-au luat măsuri suplimentare de siguranţă ca de exemplu transmiterea comenzilor prin
intermediul unor persoane instruite şi desemnate în acest scop;
p) să oprească funcţionarea macaralei care lucrează în aer liber atunci când viteza
vântului şi temperatura depăşesc valorile prevăzute în documentaţia tehnică;
q) să deconecteze imediat întreruptorul principal şi să aducă toate controlerele în
poziţia „zero" în cazul unei întreruperi accidentale a curentului electric de alimentare;
r) să nu părăsească locul de lucru înainte de predarea macaralei; în cazul în care este
nevoit să o facă, trebuie să aduc toate controlerele în poziţia „zero", deconectează
întreruptorul principal de alimentare, închide cu cheia uşa cabinei sau, după caz, dispozitivul
care nu permite reconectarea întreruptorului principal, iar în cazul acţionării cu motor termic
opreşte funcţionarea acestuia;

166
 s) să nu permită nimănui să se urce pe macara atunci când aceasta este conectată la
circuitul electric de alimentare;
t) să utilizeze materialele şi echipamentul de protecţie prevăzute de dispoziţiile legale
în vigoare.

Responsabilităţile macaragiului după terminarea lucrului sunt următoarele:

a) să descarce sarcina şi să ridice dispozitivul de prindere a sarcinii în poziţia cea mai
de sus, fără însă ca limitatorul de cursă să fie acţionat; dacă nu este posibilă coborârea sarcinii
suspendate, se îngrădeşte locul de sub aceasta şi se instalează plăci avertizoare
corespunzătoare pentru a interzice accesul persoanelor;
b) să deplaseze macaraua la locul stabilit pentru repaus; macaralele care lucrează în
exterior se fixează pe calea de rulare fie cu cleşti de prindere, fie cu dispozitive de ancorare
sau de calare, pentru a se evita deplasarea datorită unui vânt puternic sau unor trepidaţii;
macaralele turn sau, în general, macaralele cu braţ rotitor trebuie să fie deplasate la locul
stabilit pentru repaus ca mai sus, însă cu mecanismul de rotire a turnului sau a braţului
nefrânat, pentru a permite rotirea liberă în caz de vânt braţul se pune în giruetă;
c) să aducă în poziţia „zero" toate aparatele de comandă;
d) să deconecteze întreruptorul principal aflat pe macara şi să-l securizeze;
e) să pună în funcţiune iluminatul de balizare, la macaralele prevăzute cu acest sistem;
f) să închidă cu cheia uşa cabinei de comandă; la macaralele care nu au cabină
închisă, se închide cu lacăt sau cheie întreruptorul principal; la macaralele cu comandă de la
sol, asigură eliminarea posibilităţilor ca o persoană neinstruită să efectueze manevre cu
macaraua, ca de exemplu existenţa unei chei de contact;
g) în cazul în care pe calea de rulare există numai o singură macara şi aceasta nu mai
funcţionează în schimbul următor, să deconecteze şi întreruptorul principal al liniei de
alimentare electrică şi să-l închidă cu lacăt sau cheie; la macaralele care funcţionează în
exterior, iluminatul de balizare trebuie să rămână conectat.

III.4. OBLIGAŢIILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE LEGĂTORULUI DE

SARCINĂ
Legătorul de sarcină are următoarele obligaţii şi responsabilităţi: (art.130)
a) să cunoască şi să aplice regulile de verificare a elementelor de legare şi a
dispozitivelor de prindere, precum şi instrucţiunile de exploatare a maşinii de ridicat a căror
respectare depinde de legătorul de sarcină;
b) să cunoască şi să aplice codul de semnalizare, cu eventualele completări, pentru a
putea indica macaragiului/manevrantului, în orice moment, manevrele pe care urmează să le
execute; în acest scop, se plasează în locuri din care să poată vedea orice persoană situată în
câmpul de acţiune al maşinii de ridicat; dacă acest lucru nu este posibil, acesta trebuie să fie
ajutat de alte persoane; se admite şi semnalizarea cu steaguri colorate sau alte mijloace, acolo
unde condiţiile de lucru o impun; în asemenea cazuri legătorii de sarcină şi
macaragiii/manevranţii trebuie să fie instruiţi şi examinaţi în ceea ce priveşte semnalizarea pe
baza acestui cod;
c) să folosească elemente de legare şi/sau dispozitive de prindere pentru ridicarea
sarcinii în conformitate cu instrucţiunile de utilizare, montare, reparare, întreţinere şi revizie,
în limitele stabilite de producătorul acestora şi în conformitate cu prevederile prescripţiilor
tehnice aplicabile;
d) să aleagă elemente de legare şi/sau dispozitive de prindere pentru ridicarea sarcinii
corespunzătoare greutăţii şi formei sarcinii; la maşinile de ridicat cu două mecanisme de
ridicat, să lege sarcina la mecanismul de ridicat care corespunde sarcinii respective;
e) să nu lege sau să prindă sarcini care sunt aderente la sol sau la alte elemente;

167
 f) să suspende capătul inferior al legăturilor lungi descărcate de sarcină de cârligul
maşinii de ridicat pentru a nu micşora spaţiile libere la deplasarea maşinii de ridicat;
g) să execute corect legarea sarcinii, fără a încrucişa cablurile şi lanţurile la
introducerea în cârlig; să se asigure că sarcina este echilibrată, iar lanţurile şi cablurile de
legare sunt întinse şi aşezate uniform, fără a forma noduri şi ochiuri şi fără a fi supuse
răsucirii; la cârligele duble, să suspende sarcina pe ambele deschideri şi să o repartizeze în
mod egal;
h) să interzică echilibrarea sarcinilor în cârlig sau întinderea elementelor de legare
prin greutatea proprie a unor persoane; de asemenea, să interzică transportul persoanelor cu
maşinile de ridicat;
i) să ţină seama de faptul că lanţurile care se înfăşoară de mai multe ori în jurul
sarcinii de ridicat nu trebuie să aibă margini suprapuse;
j) să nu folosească lanţuri de legare înnădite cu şuruburi, având zale alungite sau
răsucite şi să nu înnoade cablurile sau lanţurile de legare;
k) să lege obiectele de lungime mare în cel puţin două puncte pentru a se evita
balansarea;
l) să execute legarea astfel încât sarcina să nu se poată deplasa, să nu poată aluneca
sau roti după ce este ridicată, iar legătura să nu iasă din cârlig; m) să nu lase obiecte libere pe
sarcina suspendată;
n) să nu încarce materiale mărunte sau piese de volum redus pe platforme sau tărgi
care nu sunt prevăzute cu pereţi laterali şi care nu prezintă suficientă siguranţă împotriva
căderii sarcinii;
o) să ţină seama de faptul că în cazul transportării materialelor mărunte sau a pieselor
mici în lăzi nu trebuie să se depăşească înălţimea marginii superioare a pereţilor laterali;
p) să nu lege în cârligul maşinii de ridicat pachete de tablă, prefabricate sau alte
materiale dacă dispozitivul de prindere nu este prevăzut cu elemente care să excludă căderea
materialelor din pachet;
q) să protejeze cablurile şi lanţurile care intră în contact cu muchii ascuţite prin
apărători de protecţie special destinate acestui scop;
r) înainte de transportarea unei sarcini, să semnalizeze macaragiului/manevrantului
efectuarea unei ridicări de încercare până la înălţimea de circa 100 mm de la sol, pentru ca
elementele de legare să ajungă în poziţie întinsă, şi să verifice echilibrarea sarcinii;
s) să semnalizeze macaragiului/manevrantului mişcările pe care trebuie să le execute
cu maşina de ridicat, aşezându-se astfel încât să se afle tot timpul în câmpul vizual al
acestuia; la maşinile de ridicat cu deplasare pe sol, trebuie să verifice dacă întreaga cale de
rulare este liberă;
t) să urmărească transportul pe orizontală a sarcinii suspendate, mergând în urma
acesteia pe tot traseul şi supraveghind ca sarcina să nu se lovească de obstacole şi să nu
lovească persoane;
u) să ţină seama de faptul că transportarea sarcinilor pe orizontală, precum şi a
elementelor de legare şi/sau a dispozitivelor de prindere pentru ridicarea sarcinii (în cazul
deplasării maşinii de ridicat fără sarcină), trebuie să se facă la o înălţime de minim 0,3 m şi o
distanţă laterală de minim 1 m faţă de obiectele înconjurătoare şi să semnalizeze, în
consecinţă, macaragiului/manevrantului manevrele necesare în vederea manipulării sarcinii în
condiţii de siguranţă;
v) să interzică circulaţia persoanelor pe sub sarcina ridicată şi să supravegheze să nu
se facă transportarea sarcinilor pe deasupra locurilor de muncă, dacă necesităţile de producţie
nu impun aceasta; în caz contrar, se îndepărtează, în prealabil, toate persoanele la o distanţă
corespunzătoare;

168
 w) să nu efectueze balansarea sarcinilor pentru a le aşeza într-un punct care nu poate
fi deservit în mod normal de maşina de ridicat;
x) la stivuirea unor sarcini, să asigure aşezarea lor corectă, eventual prin elemente de
adaos, astfel încât sarcinile să fie stabile şi elementele de prindere să fie scoase uşor; se
interzice scoaterea elementelor de legare de sub sarcini cu ajutorul maşinii de ridicat;
y) să nu depoziteze materiale în stive a căror înălţime depăşeşte de 1,5 ori latura mică
a bazei;
z) să supravegheze sarcina până ce se asigură că aceasta este coborâtă şi aşezată
corect; la aşezarea pe maşini-unelte a sarcinilor care au suprafeţe reduse de reazem, să nu
dezlege sarcina înainte de a fi prinsă de maşină; tot aşa se procedează şi în cazul altor sarcini,
ca de exemplu panouri prefabricate;
aa) să nu rezeme sarcinile de pereţii laterali ai vagoanelor sau remorcilor;
bb) să nu părăsească locul de muncă fără a-l informa pe macaragiu/manevrant;
cc) după terminarea lucrului, să depoziteze elementele de legare şi dispozitivele de
prindere care i-au fost date în păstrare în locuri uscate, ferite de umezeală, de agenţi corozivi
şi de posibilităţi de deteriorare; cablurile, lanţurile, funiile şi benzile care se folosesc numai
periodic se păstrează agăţate pe capre, în locuri ferite de intemperii.

III.5 Teste de evaluare

1. Macaralele cu braţ se pot utiliza în zona de influenţă a reţelei de 6 kV în
următoarele condiţii:
a) dacă se întrerupe curentul pe perioada cât se lucrează cu macaraua în zona respectivă;
b) dacă se izolează braţul macaralei;
c) dacă sunt echipate cu dispozitive de semnalizare a intrării braţului macaralei în zona
de influenţă.

2. Funcţionarea macaralelor portal este admisă dacă viteza vântului nu depăşeşte:

a) 10 m/s;
b) 15 m/s;
c) valoarea indicată în documentaţia tehnică a macaralei.

3. La ridicarea unor sarcini ce depăşesc 50% din sarcina admisă macaragiul va

executa în prealabil o ridicare de probă la înălţimea de:
a) 1000 mm;
b) 100 mm;
c) 500 mm.

4. La ridicarea sau coborârea unei sarcini care în timpul manevrei se poate lovi sau
agăţa, aceasta trebuie să fie condusă de la distanţă cu:
a) căngi;
b) bare;
c) frânghii;
d) funcţionarea nu este permisă.

169
5. Automacaralele cu comandă hidraulică pot lucra în următorul interval de
temperatură:
a) -5ºC la 30ºC;
b) -20ºC la 40ºC;
c) 0ºC la 40ºC;
d) valoarile indicate în documentaţia tehnică a macaralei.

6. Suprasarcina pentru încercarea statică a podului rulant la punerea în funcţiune este

de:
a) 25%;
b) 10%;
c) 33%.

7. Cum trebuie suspendată o sarcină de lungime mare pentru a evita balansarea:

a) în cel puţin două puncte;
b) lanţul cu care se suspendă sarcina să fie înfăşurat de mai multe ori în jurul mijlocului
sarcinii;
c) sarcina trebuie suspendată în cel puţin patru puncte.

8. Obligaţia de a conduce manevrarea unei sarcini cu două macarale o are:

a) şeful punctului de lucru;
b) legătorul de sarcini instruit;
c) responsabilul tehnic cu supravegherea şi verificarea tehnic instalaţiilor (RSVTI).

9. Valoarea maximă a suprasarcinii la care trebuie să acţioneze prompt limitatorul de

sarcină după un reglaj corect este:
a) 15%;
b) 20%;
c) 30%;
d) aceea indicată în documentaţia tehnică a macaralei.

10. Distanţa minimă la care se pot apropia braţul macaralei şi sarcina din cârlig în
timpul manevrelor faţă de conductoarele neizolate cu tensiune până la 1 kV este de:
a) 3 m;
b) 1,25 m;
c) 1 m.

11. Distanţa minimă la care se pot apropia braţul macaralei şi sarcina din cârlig în
timpul manevrelor faţă de conductoarele neizolate dacă tensiunea între două
conductoare este până la 57 kV va fi de:
a) 1,5 m;
b) 3 m;
c) 1 m;
d) până când este activat dispozitvul de siguranţă
„prezenţă tensiune”.

170
12. Atitudinea macaragiului dacă macaraua prezintă defecte care pun în pericol
siguranţa în funcţionare, este următoarea:
a) va lucra cu atenţie, fară a solicita prea mult instalaţia cu condiţia ca sistemul de
frânare să nu prezinte probleme;
b) va remedia defectul consultând cartea macaralei–partea de construcţie (a
fabricantului);
c) va anunţa directorul tehnic despre defecţiune pentru a lua măsurile de rigoare;
d) va opri instalaţia de ridicat la constatarea defectelor respective apoi va anunţa imediat
RSVTI autorizat ISCIR sau pe conducătorul procesului de producţie.

13. Atitudinea pe care trebuie să o ia macaragiul dacă întrerupătorul general este

deconectat şi este pus pe el o plăcuţă avertizoare este:
a) îndepartează plăcuţa avertizoare, apoi conectează întrerupătorul;
b) nu cuplează instalaţia, verifică cauzele pentru care a fost decuplat întrerupătorul;
c) anunţă şeful formaţiei de lucru şi dacă este permis cuplează instalaţia;
d) va pune sub tensiune instalaţia numai după îndepărtarea cauzelor pentru care
întrerupătorul general a fost deconectat.

14. Precizaţi care din următoarele verificări trebuie efectuate de macaragiu înainte de
începerea lucrului:
a) verificarea rigidităţii opritoarelor de la capete;
b) verificarea existenţei lubrifianţilor la locurile de ungere;
c) verificarea dacă pe macara sunt obiecte aşezate liber;
d) verificarea dacă este afişat la loc vizibil codul de semnalizare şi instrucţiunile de
protecţia muncii specifice locului de muncă respectiv;
e) verificarea prezenţei în cabină a echipamentului de protecţie;
f) verificarea stării căii de rulare;
g) verificarea dacă linia principală de alimentare se află sub tensiune.

15. Precizaţi care din urmatoarele verificări trebuie efectuate de macaragiu înainte de
începerea lucrului:
a) verificarea stării cârligului, dacă se roteşte uşor sau dacă dimpotrivă este blocat,
funcţie de modul cum este specificat în cartea macaralei;
b) verificarea stării, înfăşurării şi fixării cablurilor sau lanţurilor pe tamburi, role şi
ocheţi;
c) verificarea autorizaţiei de funcţionare a macaralei dacă este în termenul legal;
d) verificarea certificatelor de omologare a dispozitivelor de prindere a sarcinii;
e) verificarea instalaţiei de semnalizare, iluminat şi climatizare.

16. Precizaţi care din următoarele verificări trebuie efectuate de macaragiu înainte de
începerea lucrului:
a) verificarea existenţei şi integrităţii părţilor componente ale macaralei;
b) verificarea tuturor componentelor de securitate;
c) verificarea funcţionării corecte a frânelor mecanismelor;
d) verificarea existenţei legăturii electrice la instalaţiile de protecţie împotriva tensiunilor
de atingere;
e) verificarea diagramei de sarcină;
f) verificarea funcţionării dispozitivului de semnalizare acustică.

171
17. Precizaţi care din urmatoarele verificări trebuie efectuate de macaragiu înainte de
începerea lucrului:
a) verificarea prezenţei conductoarelor electrice aeriene în zona de lucru a macaralei şi
punerea de acord cu prescripţiile tehnice privind apropierea de acestea;
b) verificarea funcţionării indicatorului sarcinii maxim admisă corespunzător deschiderii
braţului (pentru macaralele cu braţ telescopic);
c) verificarea stării terenului la macaralele la care se prevede obligatoriu calarea.

18. Macaragiul poate să execute manevrarea mecanismelor macaralei prin acţionarea

dintr-un sens în altul:
a) da, fară nici o problemă;
b) nu, este interzisă această manevră;
c) da, dar cu condiţia de a fi oprite în prealabil în poziţia “zero”.

19. Atitudinea macaragiului atunci când se aud zgomote anormale în timpul

funcţionării mecanismelor acţionate este:
a) lucrează în continuare cu multă grijă;
b) coboară/descarcă sarcina, opreşte macaraua, aduce toate comenzile pe zero, se asigură
că nu poate nici o persoană reconecta întrerupătorul principal şi aduce la cunoştinţă
conducătorului procesului de producţie şi RSVTI pentru a lua măsuri de remediere;
c) opreşte funcţionarea macaralei, aduce toate comenzile pe zero, decuplează
întrerupătorul principal, închide cu cheia uşa cabinei, împrejmuieşte locul şi plasează
plăcuţe avertizoare, nu parăseşte locul de lucru şi aşteaptă echipa de intervenţii.

20. Care este înălţimea maximă a stivei pentru depozitarea materialelor?

a) 0,5 m;
b) 1,5 m;
c) de 1,5 ori latura mare a bazei;
d) de 1,5 ori latura mică a bazei.

21. Ridicarea şi transportarea recipienţilor care conţin clor lichid sau substanţe
periculoase se face numai în următoarele condiţii:
a) folosind electromagneţi de ridicare de forme speciale;
b) cu respectarea reglementărilor în vigoare şi a instrucţiunilor de ambalare şi transport
specifice acestora;
c) toate manevrele se vor executa sub supravegherea directă a unui cadru tehnic ce
răspunde de acest transport.

22. Care dintre urmatoarele proceduri prezentate mai jos sunt interzise:
a) folosirea macaralelor pentru târârea sarcinilor pe sol, smulgerea sarcinilor aderente la
sol;
b) deplasarea macaralelor cu cablurile, lanţurile sau cârligele târâte pe sol;
c) înainte de deplasare macaralele cu braţ, pe şasiu de vagon de cale ferată sau pe
autovehicule pe roţi sau şenile să aibă braţul paralel cu calea pe care se efectuează
deplasarea;
d) baterea sau scoaterea penelor de la prese, ciocane, maşini de forjat;
e) transportul persoanelor în cârligul macaralei sau în alte dispozitive de prindere (cutii,
bene, platforme, etc.).

172
23. Se poate face intervenţie asupra sarcinii care este suspendată în cârlig?
a) da, dar numai pentru lucrări de verificare sau măsurare;
b) nu, decât după coborârea sarcinii şi desfacerea din cârligul macaralei.

24. La macaralele cu braţ încercările de stabilitate se efectuează astfel:

a) cu braţul aşezat în poziţia cea mai defavorabilă stabilităţii macaralei;
b) cu încercări în sarcină maximă;
c) cu încercări prin deplasarea macaralei cu sarcina maximă admisă pentru dechidere
minimă a braţului şi apoi cu sarcina maximă admisibilă pentru deschiderea maximă a
braţului.

25. La macaralele cu braţ cu deschidere variabilă şi la macaralele care îşi modifică

lungimea braţului prin telescopare, încercarea statică se face cu:
a) sarcina nominală a macaralei respective;
b) sarcina maximă admisă pentru poziţiile respective;
c) sarcina maxim admisă pentru poziţiile respective mărită cu o suprasarcină de 25%.

26. La terminarea lucrului macaragiul procedează astfel:

a) descarcă sarcina, ridică dispozitivul de prindere în poziţia cea mai de sus fără ca
limitatorul de cursă să fie acţionat;
b) deplasează macaraua la locul stabilit pentru repaus;
c) deconectează întreruptorul principal aflat pe macara;
d) pune în funcţiune iluminatul de balizare, acolo unde există.

173
174
 TEMA IV. EXPLOATAREA MACARALELOR
IV.1. SEMNALIZAREA COMENZILOR LA MACARALE
Codul convenţional pentru semnalizarea comenzilor la macarale şi poduri rulante cu comandă
din cabină are 16 semne care acoperă în general toate mişcările principale pe care trebuie să
le facă macaraua:

Care este semnalul pentru ridicarea cârligului?

Antebraţul ridicat cu degetul arătător în sus,

rotind mâna în cercuri mici orizontale.

Care este semnalul pentru coborârea cârligului?

Antebraţul cu degetul arătător în jos, rotind mâna în cercuri

mici orizontale.

Care este semnalul de folosire a mecanismului principal?

Se atinge pumnul mâinii drepte de cap, apoi se utilizează

semnul reglementar pentru mişcarea mecanismului
principal care trebuie acţionat.

Care este semnalul de folosire a mecanismului auxiliar?

Se atinge cotul mâini drepte cu palma stângă apoi se

utilizează semnul reglementar pentru mişcarea
mecanismului principal care trebuie acţionat.

175
Care este semnalul de ridicare a braţului macaralei ?

Cu mâna întinsă lateral, pumnul strâns şi degetul

mare îndreptat în sus.

Care este semnalul de coborâre a braţului macaralei ?

Cu mâna întinsă lateral, pumnul strâns şi

degetul mare îndreptat în jos.

Care este semnalul pentru efectuarea încet a mişcării?

Cu mâna dreaptă se dă semnul reglementar iar palma stângă

se plasează în faţa aceleia care dă semnalul.

Care este semnalul pentru rotirea spre stânga a macaralei?

Antebraţul mâinii drepte la nivelul centurii cu pumnul strâns şi

degetul mare îndreptat pe orizontală în direcţia de rotire
stânga. Se mişcă (se roteşte ) antebraţul.

Care este semnalul pentru rotirea spre dreapta a macaralei ?

Antebraţul mâinii stângi la nivelul centurii cu pumnul strâns şi

degetul mare îndreptat pe orizontală în direcţia de rotire dreapta.
Se mişcă (se roteşte ) antebraţul.

Care este semnalul pentru mişcarea căruciorului ?

Antebraţul mâinii drepte pe orizontală, pumnul strâns,

degetul mare îndreptat pe orizontală în direcţia de translaţie;

176
se mişcă mâna în sensul dorit pentru mişcarea căruciorului.
Care este semnalul pentru extinderea braţului telescopic ?

Antebraţul ambelor mâini în faţa corpului, pumnii strânşi

cu degetele mari înspre exterior.

Care este semnalul pentru retragerea braţului telescopic ?

Antebraţul ambelor mâini în faţa corpului, pumnii strânşi

cu degetele mari în interior îndreptate unul către celălalt.

Care este semnalul de mişcare a macaralei înapoi ?

Braţul pe orizontală, antebraţul pe verticală, palma pe orizontală

cu podul palmei în jos, degetele lipite, îndreptate în direcţia
de deplasare înapoi.

Care este semnalul de mişcare a macaralei înainte?

Braţul pe orizontală, antebraţul pe verticală, palma pe

orizontală cu podul palmei în jos, degetele lipite, îndreptate în
direcţia de deplasare înainte.

Care este semnalul pentru oprire la un nivel indicat?

Se aşează mâna dreaptă la nivelul centurii cu palma pe orizontală , deplasând palma cu
mişcări pe orizontală stânga - dreapta.

Care este semnalul pentru oprire bruscă?

Mâna dreaptă la nivelul centurii cu palma pe orizontală, mişcări scurte, bruşte pe orizontală
stânga - dreapta.

Ce alte metode de transmitere a semnalelor către macaragiu mai cunoaşteţi?

177
În afara metodelor arătate mai sus, se admite semnalizarea cu steaguri colorate sau alte
mijloace acolo unde condiţiile de lucru necesită acest lucru. În acest caz, codul de
semnalizare va fi elaborat de societatea care exploatează macaraua, iar legătorii de sarcini şi
macaragii să fie instruiţi şi examinaţi în ceea ce priveşte semnalizarea pe baza acestui cod.

IV.2. MANEVRAREA ŞI EXPLOATAREA MACARALELOR

(manevre permise şi interzise, cauzele deranjamentelor; legarea sarcinilor; organizarea
exploatării, cartea macaralei, registrul de evidenţă a supravegherii)

A. MANEVRE PERMISE ŞI NEPERMISE, CAUZELE DERANJAMENTELOR

1. Exploatarea macaralelor, mecanismelor de ridicat şi dispozitivelor lor auxiliare
trebuie să se facă în conformitate cu prescripţii tehnice ISCIR, normele republicane de
protecţia muncii şi cele din sectorul de activitate respectiv, instrucţiunile de exploatare din
cartea macaralei şi instrucţiunile interne elaborate de unitatea deţinătoare potrivit specificului
locurilor de muncă şi proceselor tehnologice deservite.
2. Este interzisă funcţionarea macaralelor sau mecanismelor de ridicat dacă
componentele de securitate nu sunt în perfectă stare de funcţionare sau nu îndeplinesc
condiţiile tehnice prevăzute.
Macaralele sau mecanismele de ridicat nu pot funcţiona dacă zonele periculoase nu
sunt îngrădite corespunzător sau dacă organele de maşini în mişcare şi elementele neizolate
aflate sub tensiune nu sunt prevăzute cu apărători de protecţie.
3. Este interzisă blocarea întrerupătoarelor simple sau automate prin împănare, legare
sau prin orice alte mijloace care să le scoată de sub controlul permanent al macaragiului. De
asemenea, este interzisă comanda prin butoane cu autoreţinere pentru acţionarea
mecanismelor de ridicare, deplasare, rotire sau basculare.
4. Este interzisă folosirea macaralelor sau mecanismelor de ridicat pentru ridicarea unor
sarcini mai mari decât sarcina maximă admisă.
Macaralele sau mecanismele de ridicat la care sarcina limitată prin condiţiile de formă
sau de gabarit nu pot funcţiona dacă nu sunt îndeplinite condiţiile respective.
5. La macaralele prevăzute cu mai multe mecanisme de ridicare (principal şi secundar),
care în conformitate cu prevederile din prescripţii tehnice ISCIR, nu au prevăzut blocaj
electric împotriva acţionării simultane a ambelor mecanisme, sarcina totală manevrată nu va
depăşi sarcina nominală a macaralei.
6. La macaralele cu braţ cu deschidere variabilă, nu se vor ridica sarcini mai mari decât
sarcinile maxime admise corespunzătoare diagramei de sarcină.
7. Sarcinile care se ridică frecvent pe şantierele de construcţii vor avea marcate vizibil
greutatea. Pentru restul cazurilor, dacă macaragiul nu cunoaşte greutatea sarcinii şi nici nu o
poate determina, va solicita conducătorului procesului tehnologic precizarea în scris a
greutăţii sarcinii.
8. Este interzisă folosirea lanţurilor la temperaturi peste 200°C, cu excepţia celor
utilizate la manipularea lingourilor la macaralele de forjare.
9. Ridicarea unei sarcini cu ajutorul a două macarale, care nu sunt cuplate mecanic şi
electric, se admite numai în mod excepţional în următoarele condiţii:
- la nici una din macarale să nu se depăşească sarcina maximă admisă
- poziţia cablurilor de tracţiune să fie verticală
- vitezele de ridicare să fie aceleaşi
- manevrarea să se execute numai sub conducerea şi supravegherea atentă a
responsabilului cu supravegherea tehnică a instalaţiilor de ridicat, autorizat de I.S.C.I.R.
În condiţiile de mai sus, sarcinile cu forme neregulate, care nu au centrul de greutate în
centrul lor geometric, se pot ridica şi manevra cu ajutorul a două macarale numai dacă se

178
foloseşte un dispozitiv special construit, astfel ca sarcina să se repartizeze proporţional pe
fiecare din cele două macarale.
10. La ridicarea şi transportarea tuburilor cu gaze sub presiune (oxigen, bioxid de
carbon, acetilenă, etc.) sau a recipientelor care conţin clor, acid sulfuric, acid clorhidric şi
similare, se vor lua măsuri speciale de protecţia muncii; toate manevrele se vor executa sub
supravegherea directă a unui cadru tehnic care răspunde de acest transport.
Este strict interzis transportul sarcinilor menţionate mai sus prin legare directă sau
utilizându-se electromagneţi de ridicare.
11. Viteza maximă admisă pentru deplasarea macaralelor, de 50 m/min, este permisă în
cazul comenzilor de la sol, numai în condiţiile optime de deplasare ale manevrantului
(culoare de trecere în permanenţă libere, fără cotituri bruşte, de lăţime suficientă, fără
denivelări bruşte ale pardoselii, cu o bună vizibilitate a întregului câmp de lucru etc.).
Este interzisă utilizarea macaralelor cu comandă de la sol la transportul de metal topit.
12. Electropalanele şi mecanismele de ridicat care circulă pe cale de rulare suspendată,
cu comandă de la sol, pot fi utilizate la transport de metal topit cu condiţia respectării
prescripţiile tehnice specifice.
13. Este interzisă funcţionarea macaralelor care lucrează în aer liber dacă presiunea
rezultată din viteza vântului depăşeşte valorile 15,6m/s la macaralele turn și 20m/s la
macaralele portal, precum şi dacă temperatura este sub -20°C. Funcţionarea la temperaturi
sub -20°C este permisă numai dacă macaralele au fost construite pentru funcţionarea în
asemenea condiţii, fiind garantate în acest sens de proiectant şi întreprinderea constructoare.
14. Dacă vizibilitatea este împiedicată de fum, vapori, ceaţă sau obiecte plasate între
macaragiu şi câmpul de acţiune al macaralei, se vor lua măsuri pentru transmiterea
corespunzătoare a comenzilor la macaragiu, fără de care macaralele în cauză nu pot
funcţiona.
15. Macaralele prevăzute să lucreze calat vor funcţiona numai în aceste condiţii. Sub
braţele de calare se vor aşeza elementele de sprijin rezistente, care să nu se deplaseze în
timpul efectuării manevrelor şi care să aibă o suprafaţă astfel determinată, în funcţie de
natura şi starea terenului, încât să asigure funcţionarea în condiţii de siguranţă a macaralei.
16. Macaralele prevăzute să lucreze necalat vor funcţiona în condiţiile prevăzute în
instrucţiunile de exploatare din cartea macaralei - partea de construcţie.
17. Se interzice funcţionarea macaralelor cu braţ dacă în raza de acţiune a braţului se
găsesc conductoare electrice aeriene. În astfel de situaţii conductoarele se vor îndepărta iar
dacă acest lucru nu este posibil se vor lua, după caz, măsurile necesare pentru:
- interzicerea intrării macaralei în zona periculoasă
- blocarea posibilităţilor de rotire a braţului înspre zona respectivă, asigurându-se
distanţa maximă de 1,5 m faţă de conductoarele neizolate, respectiv 1,2 m faţă de
conductoarele izolate (pentru tensiuni până la 1000 V).
18. Dacă este necesar să se efectueze lucrări în zona de influenţă a liniilor de înaltă
tensiune, se vor lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că personalul, utilajul sau
sarcina să nu se apropie de piesele conductoare neizolate, la o distanţă mai mică de:
- 3m, pentru liniile la care tensiunea existentă între două conductoare este mai mică de
57000V;
- 5m, pentru liniile la care tensiunea existentă între două conductoare este egală sau
mai mare decât 57000 V.
19. Pentru stabilirea distanţelor efective care trebuie respectate se va ţine seama, pe de
o parte, de toate mişcările posibile ale pieselor conducătoare neizolate ale liniei, iar pe de altă
parte de mişcările macaralei, datorate unor balansuri, smuncituri, ruperi eventuale ale unui
element ,sau căderii sarcinii.

179
 20. Macaralele cu braţ utilizate la lucrări ce se efectuează în vecinătatea zonelor de
influenţă ale liniilor de înaltă tensiune, de peste 6 KV, se vor echipa cu dispozitive de
semnalizare a intrării braţului macaralei în zona de influenţă respectivă; macaralele la care
dispozitivul de semnalizare nu poate fi adaptat nu pot fi folosite la astfel de lucrări.
21. În cazul montării unei macarale cu braţ la înălţime, fixarea ei pe eşafodajul
demontabil sau pe elementele fixe ale construcţiei se va face numai pe baza schemei de
montaj aprobate de conducerea societăţii de construcţii care utilizează macaraua; în
asemenea situaţii se va asigura atât stabilitatea macaralei prin mijloace corespunzătoare,
precum şi rezistenţa eşafodajului sau elementele construcţiei.
22. Pentru evitarea accidentelor la macaralele turn utilizate pe şantierele de construcţii
se va asigura între poziţia limită superioară a sarcinii şi cel mai înalt nivel de lucru un spaţiu
liber de minimum 2 m; dacă această condiţie nu poate fi îndeplinită, un observator amplasat
corespunzător va fi prezent obligatoriu pentru a da semnalele necesare.
23. Macaralele şi mecanismele de ridicat prevăzute cu electromagnet de prindere a
sarcinilor pot fi puse în funcţiune numai după delimitarea zonelor periculoase în care este
interzis accesul persoanelor şi prevederea de indicatoare de securitate referitoare la
interzicerea accesului în zonele respective, în condiţiile prevăzute în prezenta prescripţie.
24. Se interzice transportarea de sarcini pe deasupra oamenilor, încăperilor locuite
(imobile, birouri etc.) halelor industriale date în funcţiune. Dacă scoaterea lor din raza
normală de acţiune a macaralei nu poate fi realizată printr-o alegere corespunzătoare a
traseului căii de rulare, se va limita corespunzător raza de acţiune a macaralei.
25. Exploatarea unor macaralele sau mecanisme de ridicat în hale suprapuse se admite
numai dacă proiectantul şi constructorul halei garantează că planşeele au fost calculate şi
construite corespunzător.
26. La ridicarea sau coborârea unei sarcini care în timpul manevrei se poate lovi sau
agăţa de părţi ale macaralei sau de elemente situate în raza de acţiune a macaralei, sarcina
trebuie să fie condusă de la distanţă cu ajutorul unor frânghii sau alte mijloace, asigurându-se
măsurile de protecţia muncii pentru personalul care execută această manevră (instructaj
special, interdicţia staţionării în apropierea sarcinii etc.).
Se interzice utilizarea de elemente rigide (bare, pârghii, căngi etc.) pentru conducerea
sarcinii; se exceptează încărcarea sau descărcarea materialelor sau obiectelor a căror masă nu
depăşeşte 50 kg care pot fi conduse de la distanţă cu ajutorul unor căngi de lungime
suficientă.
27. La manevrarea unei sarcini aflate în apropierea unui perete, stâlp, stivă, vagon,
utilaj etc., nu se permite prezenţa persoanelor între acestea şi sarcina suspendată.
28. Se interzice:
- folosirea macaralelor pentru târârea sarcinilor pe sol, dezbaterea prin lovire a pieselor în
turnătorii, smulgerea sarcinilor aderente la sol sau de alte elemente
- ridicarea sau deplasarea sarcinilor atunci când cablul este în poziţia oblică
- balansarea sarcinilor, pentru a le aşeza într-un punct care nu poate fi deservit în mod
normal de macara
- deplasarea macaralelor cu lanţurile, cablurile sau cârligele târâte pe sol
- baterea sau scoaterea penelor de la prese, ciocane, maşini de forjat
- transportul persoanelor cu cârligul macaralei sau alte dispozitive de prindere (cutii, bene
ş.a.).
29. Macaralele cu braţ, pe şasiu de vagon de cale ferată sau pe autovehicule pe roţi sau
şenile, înainte de a se deplasa, vor avea braţul aşezat în lungul căii în care se efectuează
deplasarea, şi cârligul situat într-o poziţie care să asigure buna lui vizibilitate din cabina
macaragiului, de preferinţă în sensul de mers.

180
 Nu se admite deplasarea acestor macarale în acelaşi timp cu rotirea braţului, în afară de
cazul când prin construcţie sunt destinate să lucreze în asemenea condiţii; în asemenea
situaţii se va face menţiunea respectivă în cartea macaralei - partea de construcţie - în curbe
şi la macazuri viteza de deplasare va fi redusă, spre a se evita balansarea sarcinii.
30. Macaralele deplasabile pe căi de rulare fără şine vor fi conduse pe drumuri
amenajate pentru circulaţia vehiculelor, evitându-se unghiurile şi curbele bruşte, planurile
înclinate, rampele care prezintă declivităţi (pante) pronunţate, pasajele care prezintă gabarite
necorespunzătoare.
Deplasarea pe terenuri neamenajate pentru circulaţie se va efectua cu respectarea
prevederilor din cartea tehnică a utilajului (cartea autovehiculului), dându-se o atenţie
deosebită rezistenţei terenului, corespunzător greutăţii sarcinii, vitezei de deplasare şi tipului
roţii sau şenilei.
31. Macaralele şi mecanismele de ridicat acţionate prin motoare termice nu vor fi
utilizate:
- în apropierea locurilor sau în încăperi cu praf, gaze sau vapori inflamabili, fără a fi
prevăzute cu dispozitive de protecţie corespunzătoare (parascântei, paraflăcări etc.);
- în interiorul încăperilor al căror volum sau ventilare nu sunt suficiente pentru a
elimina pericolele pe care le prezintă gazele de eşapament, cu excepţia cazurilor în care
eşapamentul este prevăzut cu dispozitive eficace de epurare a gazelor.
32. Dacă mai multe macarale funcţionează la niveluri diferite, unele deasupra altora, se
va fixa o prioritate de manevră şi se vor lua toate măsurile necesare pentru a se evita lovirea
sarcinilor sau dispozitivelor de prindere ale acestora de macaralele care circulă la nivelurile
inferioare; aceleaşi dispoziţtii se aplică şi atunci când căile de rulare se intersectează, fiind
situate la acelaşi nivel (inclusiv pe sol), în toate cazurile, trecerea macaralei care are
prioritate va fi semnalizată prin semnale acustice sau optice.
De asemenea, se va fixa prioritate de manevră şi în cazul macaralelor cu braţ care
funcţionează concomitent şi ale căror câmpuri de acţiune ale braţelor se intersectează.
Se interzice intersectarea câmpurilor de acţiune a braţelor cu a contrabraţelor precum şi
a contrabraţelor între ele.
33. În vederea evitării producerii de accidente datorită organizării necorespunzătoare a
locurilor de muncă, unităţile deţinătoare de macarale şi mecanisme de ridicat vor întocmi
instrucţiuni interne de exploatare, pe baza specificului locurilor de muncă, în care se vor
preciza: înălţimea maximă a stivelor sau a materialelor depozitate, modul de depozitare,
locurile destinate depozitării, obligativitatea amenajării şi întreţinerii corespunzătoare a căilor
de acces şi a pardoselii, asigurarea de gabarite corespunzătoare pentru căile de transport şi în
general toate prevederile necesare pentru asigurarea condiţiilor de protecţie a muncii.
Căile de acces la locurile de urcare pe macarale şi la întrerupătoarele liniei principale
de alimentare situate în hală trebuie să fie în permanenţă libere, neblocate prin nici un fel de
obstacole.
34. Este interzisă împrăştierea de nisip sau alte materiale pe şine în vederea
preîntâmpinării patinării, la macaralele la care acestea servesc şi pentru legarea la pământ.
Este de asemenea interzisă ungerea suprafeţei superioare a şinei cu lubrifiant.
35. Căile de rulare ale macaralelor care se deplasează pe sol trebuie să fie aşezate pe o
suprafaţă de reazem care să prezinte o rezistenţă corespunzătoare garantării siguranţei în
funcţionare a macaralelor, indiferent de natura şi starea terenului, în tot timpul funcţionării
macaralei, căile de rulare trebuie să rămână orizontale şi cu firele paralele. Căile de rulare
vor fi prelungite până dincolo de opritoarele finale cu o lungime suficientă, pentru a asigura
la atingerea opritoarelor o repartizare normală pe sol a greutăţii macaralei încărcate cu
sarcina maximă; lungimea prelungirii nu va fi în nici un caz mai mică de un metru.

181
 36. Pentru asigurarea împotriva deplasării macaralelor în zone periculoase, pe şinele de
rulare se vor instala opritoare; determinarea punctelor în care urmează să fie fixate se va
efectua cu avizul responsabilului cu supravegherea instalaţiilor de ridicat.
37. Locurile de muncă în care funcţionează macaralele sau mecanismele de ridicat
trebuie să fie bine iluminate în tot timpul lucrului. Dacă iluminatul obişnuit este insuficient,
sau dacă prin trecerea macaralei se produce o variaţie a iluminatului, macaraua trebuie
înzestrată cu mijloace proprii de iluminat, utilizându-se surse de lumină neobositoare şi
convenabil dirijate.
38. În cabina macaragiului se va prevedea în mod obligatoriu un extinctor pentru
incendii. Pentru încărcarea extinctorului se va avea în vedere toxicitatea anumitor produse şi
pericolul pe care îl prezintă utilizarea lor într-un spaţiu închis, precum şi scopul pentru care
poate fi utilizat.
39. La macaralele şi mecanismele de ridicat cu comandă hidraulică, lichidul de lucru
utilizat trebuie să-si păstreze toate proprietăţile în intervalul de temperatură cuprins între -20
°C şi +40 °C şi să nu fie periculos din punct de vedere exploziv, să nu fie toxic şi să nu
producă coroziunea echipamentului.
40. Pe macara se admit numai cantităţi mici de materiale inflamabile sau combustibile
de întreţinere (cârpe, bumbac de şters lubrifianţi). Aceste materiale se vor păstra exclusiv în
cutii sau vase de tablă fixate de construcţia macaralei şi care nu vor fi niciodată depozitate în
cabina macaragiului. Cârpele şi bumbacul de şters folosite se vor îndepărta imediat de pe
macara.
41. Este interzis a se executa ungerea, curăţirea, întreţinerea sau repararea macaralelor
sau mecanismelor de ridicat în timpul funcţionării lor.
42. Este interzisă rotirea liberă a manivelei la macaralele şi mecanismele de ridicat
acţionate manual, la coborârea sarcinilor.
43. După terminarea sau întreruperea lucrului, sarcina nu trebuie să rămână suspendată.
În cazuri excepţionale, când nu este posibilă coborârea sarcinii, se vor lua măsuri de
asigurare prin îngrădirea locului de sub sarcină şi prevederea unor indicatoare de securitate
şi, după caz, prin sprijinirea sarcinii.
Nu este permis să se execute lucrări de montare, verificare, măsurare etc. la sarcina care
este suspendată în cârlig. Orice intervenţie asupra sarcinii se va face numai după coborârea ei
şi desfacerea din cârligul macaralei.
44. La urcarea sau coborârea pe scări, macaragiul sau personalul de întreţinere trebuie
să aibă mâinile libere. Pentru sculele sau obiectele necesare va fi utilizată o geantă specială,
care se poartă pe umăr sau care se ridică sau se coboară cu ajutorul unei frânghii. Este
interzisă aruncarea oricărui obiect de pe macara.
45. La exploatarea macaralelor sau mecanismelor de ridicat cu acţionare manuală se vor
respecta prevederile în legătură cu efortul fizic înscrise în normele republicane de protecţia
muncii.
46. Accesul pe macarale este permis numai macaragiului şi persoanelor a căror
activitate se desfăşoară în legătură cu instalaţiile respective (responsabilul tehnic cu
supravegherea, personalul de întreţinere, revizii şi reparaţii, organele de verificare etc.) şi
care şi-au însuşit în prealabil instructajul privind lucrul pe macarale.
Urcarea pe macara şi coborârea se vor face numai prin locurile special amenajate pentru
aceasta şi numai atunci când macaraua staţionează, în aceste locuri se vor amplasa
indicatoare de securitate cu inscripţia "Accesul permis numai persoanelor în drept".
Accesul pe căile de circulaţie existente de-a lungul căilor de rulare ale macaralelor se
va face de asemenea prin locurile special amenajate în acest scop şi numai după ce
macaragiul a fost anunţat de persoana respectivă, iar acesta a confirmat că a înţeles ceea ce i
s-a comunicat.

182
 Accesul la căile de rulare care nu au căi de circulaţie laterale amenajate se poate face
numai în cazuri speciale, cu luarea unor măsuri suplimentare pentru prevenirea accidentelor
şi anunţarea prealabilă a macaragiilor care conduc macaralele în zona respectivă.
Toate locurile sau căile de acces la macara trebuie să aibă asigurate condiţii
corespunzătoare de iluminat.
47. Macaragiii, legătorii de sarcină sau alte persoane însărcinate să dirijeze mişcările
macaralei trebuie să cunoască codul de semnalizare pentru macarale cu eventualele
completări elaborate de întreprinderea care le utilizează; la macaralele pe cablu, al căror loc
de comandă este amenajat la o mare distanţă faţă de locurile de muncă deservite şi nu se
poate asigura o înţelegere corectă a comenzilor, se vor prevedea mijloace de telecomunicaţii
(telefon, radio).
48. Conducerile unităţilor deţinătoare şi a celor care folosesc macaralele sunt obligate
să dispună măsuri şi să controleze respectarea lor, astfel încât întreg personalul care ajunge în
contact cu transporturile efectuate cu macaralele și îndeosebi conducătorii proceselor de
producție, să fie instruit și să cunoască atât normele de protecția muncii cât și normele în
exploatare.

B. LEGAREA SARCINILOR
Conform cerințelor PT R1-2010 legarea, prinderea şi fixarea sarcinii la maşinile de
ridicat se realizează numai de persoane instruite, în conformitate cu prevederile PT aplicabile.
Personalul auxiliar de deservire care realizează legarea, prinderea şi fixarea sarcinii la
cârligul maşinilor de ridicat, se denumeşte "legător de sarcină". În capitolul III.4 s-au
prezentat obligațiile și responsabilitățile legătorului de sarcină (PT R1-2010, art.130). În PT
R1-2010, Anexa 5 este reprodus codul de semnalizare.

C. ORGANIZAREA EXPLOATĂRII, CARTEA MACARALEI, REGISTRUL DE

EVIDENŢĂ A SUPRAVEGHERII
 Organizarea exploatării
Organizarea exploatării macaralelor cade atât în sarcina conducerii unităţii beneficiare
cât şi a secţiilor care le folosesc. În acest scop, trebuie respectate întocmai Prescripţiile
tehnice elaborate de ISCIR, normele de tehnica securităţii muncii specifice locului de muncă
şi normele PSI.
Funcţionarea în condiţii de siguranţă a podurilor rulante ţine de buna organizare a
exploatării, de asigurarea cu personal autorizat şi instruit periodic, de efectuarea lucrărilor de
întreţinere, revizii şi reparaţii conform prescripţiilor tehnice ISCIR şi normativelor în vigoare.
Când podul rulant este deservit de doi sau mai mulţi macaragii se va numi obligatoriu
un responsabil de pod care va răspunde de curăţenia şi revizia podului şi va controla ceilalţi
macaragii de felul cum se achită de sarcini.

Etape (faze) pornire macara

1. Studierea registrului de evidenţă a supravegherii şi completarea altor documente
- Verifică cu atenţie toate informaţiile referitoare la instalaţia de ridicat, consemnate în
registrul de evidenţă a supravegherii de către schimbul anterior.
- Stabileşte corect starea tehnică a instalaţiei la intrarea în schimb comparând
informaţiile cuprinse în registrul de evidenţă a supravegherii cu rezultatele practice
ale verificărilor.
- Discută cu macaragiul din schimbul anterior despre starea tehnică a instalaţiei,
despre avariile şi accidentele petrecute.
- Primeşte de la conducătorul locului de muncă sarcinile din schimbul respectiv.

183
 - Discută cu conducătorul locului de muncă şi RSVTI despre eliberarea documentelor
necesare în cazul ridicării şi transportării sarcinilor cu grad ridicat de periculozitate.
- Informează pe conducătorul locului de muncă şi pe RSVTI despre necesitatea
efectuării reparaţiilor accidentale sau despre scadenţa la verificare.
- Completează corect foaia de parcurs pentru ziua respectivă.
- Completează registrul de evidenţă a supravegherii la intrarea şi ieşirea din schimb
2. Pregătirea macaralei pentru începerea lucrului
2.1 Verificări generale tuturor tipurilor de macarale
- Execută câteva mişcări de probă cu instalaţia de ridicat verificând starea tehnică a
componentelor de securitate şi funcţionarea dispozitivelor de frânare.
- În cazul schimbării cablului de sarcină, execută câteva mişcări de probă începând cu
sarcina redusă de 10% şi apoi crescând sarcina până la sarcina nominală, în acest mod
prelungind durata de viaţă a cablului de sarcină şi împiedicând apariţia nodurilor sau
răsucirilor cablului.
- Verifică zonele de încărcare/descărcare a sarcinilor înlăturând orice persoană sau
obstacol care ar putea pune în pericol funcţionarea în siguranţă a macaralei.
- Verifică starea, înfăşurarea, fixarea cablurilor şi a dispozitivelor de ridicare a
sarcinilor şi a cârligului macaralei împreună cu legătorul de sarcini.
- Verifică starea şi funcţionarea componentelor de securitate, a sigiliilor tuturor
limitatoarelor
- Verifică funcţionarea dispozitivelor de semnalizare optico – acustică, climatizare şi
iluminat
- Verifică dacă mecanismele de acţionare a macaralei funcţionează în mod sigur, lin şi
fără vibraţii accentuate.
- Verifică dacă pe macara sunt obiecte lăsate liber
- Verifică părţile componente ale macaralei
- Identifică eventualele zgomote anormale aparute în funcţionarea subansamblelor
- Verifică dacă cutia de butoane, radiocomanda sau telecomanda macaralei cu comandă
de la sol are prevăzută cheie de blocare comenzi şi dacă aceasta este asigurată,
înlăturând astfel posibilitatea ca macaraua să fie manevrată de persoane neautorizate
2.2 Verificări generale ale macaralelor din grupa “A” de funcţionare
- Porneşte motorul automacaralei verificând principalii parametri de funcţionare.
- Verifică existenţa lubrifiantului la toate punctele de ungere ale macaralei.
- Verifică funcţionarea dispozitivului de semnalizare a intrării braţului macaralei în
zona de influenţă a liniilor de înaltă tensiune.
- Verifică dacă solul este corespunzător pentru calarea automacaralei, dacă nu sunt
copaci sau alte obstacole.
- Verifică nivelul lichidului de lucru din rezervor (tanc)
- Verifică instalaţia hidraulică şi identifică scurgerile de ulei
- Verifică existenţa diagramei de sarcini
- Verifică sigiliul limitatorului de moment şi funcţionarea componentelor de securitate
- Verifică starea pneurilor
- Verifică starea, înfăşurarea, fixarea cablurilor şi a dispozitivelor de ridicare a
sarcinilor şi a cârligului macaralei împreună cu legătorul de sarcini.
- Verifică funcţionarea dispozitivelor de semnalizare optico – acustică, climatizare şi
iluminat
- Verifică starea şenilelor
- Verifică instalaţia electrică a macaralelor montate pe vagon de CF
- Verifică existenţa materialelor de adaos pentru calarea în condiţii de securitate
2.3 Verificări generale ale macaralelor din grupa “B” de funcţionare

184
- Verifică existenţa şi funcţionarea luminilor de balizare
- Verifică frâna mecanismului de rotire. În caz de necesitate (vânt puternic) slăbeşte
frâna mecanismului de rotire pentru ca braţul macaralei să fie în giruetă
- Verifică calea de rulare dacă macaraua este deplasabilă
- Verifică strângerea şuruburilor pe fundaţie în cazul în care macaraua este instalată la
punct fix
- Verifică starea şi funcţionarea componentelor de securitate
2.4 Verificări generale ale macaralelor din grupa “C” de funcţionare
- Verifică starea tampoanelor şi opritorilor.
- Deblochează dispozitivele de blocare.
- Execută o mişcare de translaţie pod, o mişcare de ridicare – coborâre şi o mişcare de
translaţie cărucior pentru a verifica astfel funcţionarea principalelor mecanisme ale
macaralelor
- Verifică alimentarea macaralei.
- Verifică starea căii de rulare a macaralei.
- Verifică dacă linia principală se află sub tensiune
- Verifică existenţa legăturilor electrice la instalaţiile de protecţie împotriva tensiunilor
de atingere
- Verifică existenţa lubrifiantului la toate punctele de ungere ale macaralei.
- Verifică funcţionarea tuturor manetelor de comandă aflate în cabina macaralei
- Verifică integritatea scării de acces pe macara
- Verifică starea şi funcţionarea componentelor de securitate
2.5 Verificări generale ale macaralelor din grupa “E” de funcţionare
- Verifică starea şi funcţionarea cutiei de comandă a radiocomenzii sau a telecomenzii
- Verifică existenţa cheiei de blocare comenzi
- Verifică funcţionarea componentelor de securitate
2.6 Măsuri de protecţia muncii, PSI şi situaţii de urgenţă
- Împreună cu legătorul de sarcini ia toate măsurile necesare de protecţia muncii şi PSI
în cazul ridicării şi transportării sarcinilor cu grad ridicat de periculozitate. În acelaşi
timp se iau toate măsurile necesare în cazul apariţiei unor situaţii de urgenţă.
- Verifică starea echipamentului individual de protecţie şi echipamentului de prevenire
şi stingere a incendiilor.
- Verifică existenţa în cabina de comandă sau la locul de muncă a mijloacelor de
prevenire şi stingere a incendiilor. De asemenea verifică termenul de valabilitate al
mijloacelor de prevenire şi stingere a incendiilor
- Acordă primul ajutor în caz de accidente, până la venirea medicului
- Verifică existenţa persoanelor pe traseul pe care se transportă sarcinile îndepărtându-
le
- Nu transportă persoane în cârligul macaralei
- Nu acţionează macaraua dacă este obosit sau în stare de ebrietate
- Nu acţionează macaraua dacă nu este prezent legătorul de sarcini
- Nu foloseşte macaraua decât în scopul pentru care ea a fost construită
- Nu acţionează macaraua dacă constată staţionarea persoanelor străine în cabina de
comandă sau pe macara. Excepţie fac lucrătorii agentului economic reparator
autorizat ISCIR dacă acestea execută probe de funcţionare a macaralei după
efectuarea lucrărilor de revizie şi reparaţie.
- Nu încredinţează macaraua persoanelor neautorizate ca macaragiu de ISCIR
- Respectă normele de protecţia muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor şi a
situaţiilor de urgenţă şi le aplică cu stricteţe, pentru prevenirea apariţiei riscurilor de
avarii şi accidente

185
3. Efectuarea operaţiilor de manipulare a sarcinilor pentru toate grupele de
funcţionare
- Poziţionează şi asigură în mod corespunzător macaraua în vederea ridicării/
încărcării/descărcării/transportului sarcinilor din depozite sau din mijloace de
transport.
- Încarcă, descarcă şi poziţionează sarcinile în/din depozite sau mijloacele de transport
respectând normele de încărcare/descărcare a beneficiarului şi a prevederilor
prescripţiilor tehnice în vigoare referitoare la stivuirea mărfurilor.
- Se asigură că sarcinile sunt fixate/ancorate corect de către legătorii de sarcini cu
elemente/dispozitive de prindere şi manipulare a sarcinilor sau alte dispozitive
speciale.
- Efectuează manevre numai în baza comenzilor date în conformitate cu codul de
semnalizare de către legătorii de sarcini sau de către RSVTI.
- Adaptează viteza de transport la restricţiile impuse de traseu, în funcţie de tipul
sarcinii, de modul de fixare/ancorare a sarcinii şi de factorii de mediu.
- Respectă cu strictete diagrama de moment şi de moment al sarcinii în vederea evitării
riscurilor de apariţie a avariilor şi accidentelor, sau a răsturnării macaralei.
- Pe tot timpul lucrului utilizează dispozitivele de semnalizare optico-acustice.
- Respectă cu stricteţe normele de PM şi PSI în vigoare
- Respectă cu stricteţe legislaţia în cazul situaţiilor de urgenţă şi la transportul
sarcinilor cu grad ridicat de periculozitate.
- În cazul terenului moale, îngheţat sau cu înclinare sub 5° ia toate măsurile necesare
pentru calarea corespunzătoare a macaralei.
- În aproprierea liniilor electrice de înaltă tensiune ia toate măsurile de siguranţă pentru
a se asigura că personalul, utilajul sau sarcina să nu intre în raza de acţiune a
conductoarelor neizolate, prin păstrarea distanţelor prevăzute în PT R1 – 2010.
- La ridicarea sarcinilor cu macaralele turn va asigura un spaţiu liber între poziţia limită
superioară a sarcinii şi cel mai înalt nivel de lucru, pentru evitarea accidentelor.
- Înainte de ridicarea sarcinilor va verifica dacă ele au marcate vizibil greutatea.
- Este interzisă ridicarea sarcinilor atunci când cablurile sunt în poziţie oblică.
- Este interzisă smulgerea sarcinilor aderente la sol.
- Nu admite staţionarea nici unui om pe macara în timpul lucrului.
- Nu lucrează la mai puţin de 3 m de liniile de tensiune mai mică de 57 kV.
- Ia în considerare semnul făcut de orice om care indică oprirea macaralei
- În cazul întreruperii accidentale a curentului electric de alimentare, macaragiul
deconectează imediat întrerupătorul principal şi aduce imediat toate controlerele pe
poziţia “zero”
- Ia în considerare comenzile date de legătorii de sarcini.
- Scoate din funcţiune cablurile de tracţiune dacă cablul prezintă 40% uzură din
diametrul iniţial.
- Nu depăşeşte 100% sarcina maximă admisă (pentru deschiderea respectivă a braţului)
conform diagramei de sarcină.
- Nu deplasează macaralele cu braţ având sarcina suspendată în cârlig decât în
condiţiile prevăzute de producător şi înscrise în cartea macaralei
- Pentru a asigura macaraua împotriva deplasării în zonele periculoase, instalează
opritoare pe şinele de rulare
- Folosesc genţi speciale şi frânghii la urcatul pe macara.

186
 - La ridicarea unor sarcini ce depăşesc 50% din sarcina admisă macaragiul execută în
prealabil o ridicare de probă la înălţimea de 100 mm
- Se asigură capetele cablurilor de legare cu cel putin 3 cleme de strângere.
- Organele de legare a sarcinii trebuie să aibă o plăcuţă de identificare pentru
identificarea sarcinii maxime admise.
- Respectă codul de semnalizare.
- În timpul lucrului macaragiul urmează semnul făcut de orice om din jurul macaralei
dacă acesta indică oprirea macaralei.
- Tuburile cu oxigen le transportă cu suporturi sau dispozitive speciale
- Ridicarea unei sarcini cu două macarale este permisă dacă la nici una dintre macarale
nu se depăşeşte sarcina nominală.

Efectuarea operaţiilor de manipulare a sarcinilor specifice grupei “A” de funcţionare

- Poziţionează şi calează în mod corespunzător macaraua în vederea ridicării/
încărcării/descărcării/transportului sarcinilor din depozite sau din mijloace de
transport.
- Încarcă, descarcă şi poziţionează sarcinile în/din depozite sau mijloacele de transport
respectând normele de încărcare/descărcare a beneficiarului şi a prevederilor
prescripţiilor tehnice în vigoare referitoare la stivuirea mărfurilor.
- Se asigură că sarcinile sunt fixate/ancorate corect de către legătorii de sarcini cu
elemente/dispozitive de prindere şi manipulare a sarcinilor sau alte dispozitive
speciale.
- Efectuează manevre numai în baza comenzilor date în conformitate cu codul de
semnalizare de către legătorii de sarcini sau de către RSVTI.
- Respectă cu stricteţe diagrama de moment şi de moment al sarcinii în vederea evitării
riscurilor de apariţie a avariilor şi accidentelor, sau a răsturnării macaralei.
- Utilizează dispozitivele de semnalizare optico-acustice.
- În cazul terenului moale, îngheţat sau cu înclinare sub 5° ia toate măsurile necesare
pentru calarea corespunzătoare a macaralei.
- În aproprierea liniilor electrice de înaltă tensiune ia toate măsurile de siguranţă pentru
a se asigura ca personalul, utilajul sau sarcina să nu intre în raza de acţiune a
conductoarelor neizolate, prin păstrarea distanţelor prevăzute în PT R1 – 2010.
- Este interzisă ridicarea sarcinilor atunci când cablurile sunt în poziţie oblică.
- Este interzisă smulgerea sarcinilor aderente la sol.
- Nu admite staţionarea nici unui om pe macara în timpul lucrului.
- Nu lucrează la mai puţin de 3 m de liniile de tensiune mai mică de 57 kV.
- Nu depăşeşte 100% sarcina maximă admisă (pentru deschiderea respectivă a braţului)
conform diagramei de sarcină.
- Nu deplasează macaralele cu braţ având sarcina suspendată în cârlig decât în
condiţiile prevăzute de producător şi înscrise în cartea macaralei
- Se asigură capetele cablurilor de legare cu cel puţin 3 cleme de strângere.
- Organele de legare a sarcinii trebuie să aibă o plăcuţă de identificare pentru
identificarea sarcinii maxime admise.
- Respectă codul de semnalizare.
- În timpul lucrului macaragiul urmează semnul făcut de orice om din jurul macaralei
dacă acesta indică oprirea macaralei.
- Ridicarea unei sarcini cu două macarale este permisă dacă la nici una dintre macarale
nu se depăşeşte sarcina nominală.

Efectuarea operaţiilor de manipulare a sarcinilor specifice grupei “B” de funcţionare

187
 - La ridicarea sarcinilor cu macaralele turn va asigura un spaţiu liber între poziţia limită
superioară a sarcinii şi cel mai înalt nivel de lucru, pentru evitarea accidentelor.
- Înainte de ridicarea sarcinilor verifică dacă ele au marcate vizibil greutatea.
- Încarcă, descarcă şi poziţionează sarcinile în/din depozite sau mijloacele de transport
respectând normele de încărcare/descărcare a beneficiarului şi a prevederilor
prescripţiilor tehnice în vigoare referitoare la stivuirea mărfurilor.
- Se asigură că sarcinile sunt fixate/ancorate corect de către legătorii de sarcini cu
elemente/dispozitive de prindere şi manipulare a sarcinilor sau alte dispozitive
speciale.
- Efectuează manevre numai în baza comenzilor date în conformitate cu codul de
semnalizare de către legătorii de sarcini sau de către RSVTI.
- Respectă cu stricteţe diagrama de moment al sarcinii în vederea evitării riscurilor de
apariţie a avariilor şi accidentelor, sau a răsturnării macaralei.
- Utilizează dispozitivele de semnalizare optico-acustice.
- Foloseşte luminile de balizare în cazul în care macaraua funcţionează pe timpul
nopţii, în caz de vizibilitate redusă din cauza ceţii, a vaporilor, şi a fumului, pentru
indicarea poziţiilor extreme ale macaralei
- Slăbeşte frâna mecanismului de rotire în caz de vânt puternic
- Opreşte funcţionarea macaralei dacă viteza vântului depăşeşte 15.6m/sec

Efectuarea operaţiilor de manipulare a sarcinilor specifice grupei “C” de funcţionare

- Încarcă, descarcă şi poziţionează sarcinile în/din depozite sau mijloacele de transport
respectând normele de încărcare/descărcare a beneficiarului şi a prevederilor
prescripţiilor tehnice în vigoare referitoare la stivuirea mărfurilor.
- Se asigură că sarcinile sunt fixate/ancorate corect de către legătorii de sarcini cu
elemente/dispozitive de prindere şi manipulare a sarcinilor sau alte dispozitive
speciale.
- Efectuează manevre numai în baza comenzilor date în conformitate cu codul de
semnalizare de către legătorii de sarcini sau de către RSVTI.
- Utilizează dispozitivele de semnalizare optico-acustice.
- Respectă cu stricteţe normele de PM şi PSI în vigoare
- Respectă cu stricteţe legislaţia în cazul situaţiilor de urgenţă şi la transportul sarcinilor
cu grad ridicat de periculozitate.
- Aduce imediat toate controlerele în poziţia “zero” în cazul unei întreruperi accidentale
a curentului electric de alimentare
- Este interzisă ridicarea sarcinilor atunci când cablurile sunt în poziţie oblică.
- Este interzisă smulgerea sarcinilor aderente la sol.
- Nu admite staţionarea nici unui om pe macara în timpul lucrului.
- Pentru a asigura macaraua împotriva deplasării în zonele periculoase, va instala
opritoare pe şinele de rulare
- Foloseşte genţi speciale şi frânghii la urcatul pe macara.
- La ridicarea unor sarcini ce depăşesc 50% din sarcina admisă macaragiul execută în
prealabil o ridicare de probă la înălţimea de 100 mm
- Se asigură capetele cablurilor de legare cu cel putin 3 cleme de strângere.
- Organele de legare a sarcinii trebuie să aibă o plăcuţă de identificare pentru
identificarea sarcinii maxime admise.
- Respectă codul de semnalizare.
- Tuburile cu oxigen le transportă cu suporturi sau dispozitive speciale
- Identifică eventualele zgomote anormale apărute în funcţionarea subansamblelor

188
Efectuarea operaţiilor de manipulare a sarcinilor specifice grupei “E” de funcţionare
- Încarcă, descarcă şi poziţionează sarcinile în/din depozite sau mijloacele de transport
respectând normele de încărcare/descărcare a beneficiarului şi a prevederilor
prescripţiilor tehnice în vigoare referitoare la stivuirea mărfurilor.
- Se asigură că sarcinile sunt fixate/ancorate corect de către legătorii de sarcini cu
elemente/dispozitive de prindere şi manipulare a sarcinilor sau alte dispozitive
speciale.
- Pe tot timpul lucrului utilizează dispozitivele de semnalizare optico-acustice.
- Respectă cu stricteţe normele de PM şi PSI în vigoare
- Respectă cu stricteţe legislaţia în cazul situaţiilor de urgenţă şi la transportul sarcinilor
cu grad ridicat de periculozitate.
- Se poziţionează corect faţă de sarcina transportată pentru evitarea apariţiei riscurilor
de accidentare
- În cazul părăsirii locului de muncă va descărca sarcina la sol, va bloca dispozitivul de
acţionare a macaralei şi va preda cheia şefului direct.
4. Semnalizarea defecţiunilor apărute
- În cazul în care, pe timpul efectuării operaţiunilor de încărcare/descărcare/transport al
sarcinilor, sesizează apariţia unor zgomote sau defecţiuni care ar putea pune în pericol
funcţionarea în deplina siguranţă a instalaţiei pe care lucrează, va cobori sarcina la
sol, o va bloca într-o poziţie lipsită de risc, imobilizează macaraua la capătul şinei de
rulare (sau într-o zonă fără trafic pentru automacarale) şi întrerupe funcţionarea
macaralei până la remedierea defecţiunilor apărute luând măsuri sporite de securitate.
- Anunţă imediat conducătorul locului de muncă despre apariţia defecţiunilor şi solicită
intervenţia agentului economic autorizat ISCIR pentru efectuarea lucrărilor de
reparaţie.
- Consemnează în registrul de evidenţă a supravegherii defecţiunile apărute conform
prescripţiilor tehnice în vigoare.
- Ia toate măsurile de securitatea muncii, de prevenirea şi stingerea a incendiilor, pentru
situaţiile de urgenţă, pentru cazurile când sarcina descărcată poate provoca accidente,
incendii sau explozii.
- Ia toate măsurile de siguranţă pentru intervenţia operativă a echipei de intervenţie
- După încheierea lucrărilor de reparaţii şi consemnarea lor în registrul de evidenţă a
supravegherii, porneşte macaraua, execută câteva mişcări de probă pentru a se asigura
de buna funcţionare în condiţii de deplină siguranţă a macaralei, după care continuă
lucrul.

5. Predarea macaralei
- La terminarea lucrului ia toate măsurile de siguranţă în vederea predării macaralei
schimbului următor, respectând prevederile prescripţiilor tehnice în vigoare
referitoare la predarea macaralelor.
- Deplasează macaraua la locul stabilit pentru repaus
- Asigură securitatea cabinei de comandă blocând accesul persoanelor străine la
dispozitivele de comandă şi alimentare a macaralei, şi predă cheile schimbului
următor sau conducătorului locului de muncă.
- Consemnează amănunţit în registrul de evidenţă a supravegherii sau în alte documente
toate evenimentele apărute în timpul lucrului şi semnează de predare.
Predă foaia de parcurs completată corect conducătorului de muncă.

189
  Cartea macaralei (PT R1-2010, art.28)
Macaraua are documentația (carte) tehnică
Pentru fiecare maşină de ridicat care a obţinut autorizarea funcţionării se întocmeşte o
carte a maşinii de ridicat, ce trebuie să conţină documentaţia tehnică și partea de evidenţă a
verificărilor după cum urmează:
- documentaţia tehnică menţionată la PT R1-2010, art. 14 alin. (1) lit. b);
- partea de evidenţă a verificărilor, care se compune din:
- copertă fixă;
- parte legată cu coperta ce conţine informaţii referitoare la amplasare şi
verificările tehnice efectuate;
- parte prevăzută cu sistem de ataşare a documentelor şi documentaţiilor întocmite
pe toată durata de utilizare a maşinii de ridicat.
Cartea maşinii de ridicat se păstrează de către deţinător/utilizator.
Macaraua nu are documentația (carte) tehnică deținătorul este obligat să o
realizeze. Pentru aceasta deținătorul trebuie să se adreseze unui agent economic autorizat
ISCIR pentru „verificări tehnice în utilizare pentru investigații/examinări cu caracter tehnic a
mașinilor de ridicat”. Conform PT R1-2010, art. 79, lit.f agentul economic v-a efectua
verificarea tehnică în utilizare pentru investigații/examinări cu caracter tehnic iar după aceea
va întocmi documentația tehnică a respectivei macaralei.

 Registrul de evidenţă a supravegherii (PT R1-2010, art.35-37)

Pentru fiecare maşină de ridicat trebuie să existe un registru de supraveghere sau
carnet de urmărire cu evidenţa funcţionării, care trebuie păstrat în condiţii bune la maşina de
ridicat. Înscrierile în registru sau carnet trebuie să fie vizibile, lizibile şi de neşters, nefiind
permise corecturi sau ştersături ci numai anulări contrasemnate de persoana care le-a efectuat.
Registrul de supraveghere a maşinii de ridicat se întocmeşte conform modelului prezentat în
PT R1-2010 anexa 3 şi se vizează de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului. În registru
sau în carnet pot face înscrieri personalul de deservire, RSVTI, factorii responsabili ai
deţinătorului/utilizatorului (conducerea deţinătorului/utilizatorului şi persoanele însărcinate în
scris de către aceasta), precum şi alte persoane din exploatare, conform atribuţiilor ce le revin
prin instrucţiunile interne.
În continuare se prezintă un model de organizare a unui registru de supraveghere,
conține coperta și structura coloanelor, astfel încât să fie evidențiate toate informațiile cerute
prin PT R1-2010, Anexa 3.

190
 Registrul de evidenţă a supravegherii
Deţinător:…………………………………………..................…………
Localitatea:……………………………………………..................…….
Sediul:……………………………………………………..................….
Nr. şi anul de fabricaţie al macaralei: nr.……/…….....................…..
Nr. de înregistrare în evidenţă al macaralei:………….......................
Caracteristici tehnice principale: Q=………Hmax=……...................
Perioada stabilită pentru lucrări de întreţinere, revizie periodică
şi revizie generală – conform cărții tehnice

191
 REGISTRUL PENTRU SUPRAVEGHEREA EXPLOATĂRII MACARALEI:

Numele, prenumele
Numele, şi semnătura
prenumele şi persoanei Data verificării
Nr. Constatări în timpul
Data Lucrări executate **) semnătura responsabile pentru și semnătura Observații
crt. exploatării *)
persoanei care a eliminarea RSVTI
făcut constatarea deficiențelor/deranj
amentelor
1 2 3 4 5 6 7 8

...........................................................................
* Se trec operaţiile de întreţinere, revizie periodică, revizie generală efectuată, precum şi după caz, constatarea unor deficienţe sau deranjamente în
timpul exploatării. ** Se trec principalele lucrări executate ca urmare celor constatate şi înscrise în coloana 3

192
 IV.3. ÎNTREŢINEREA, REVIZIA, REPARAREA ŞI VERIFICAREA
TEHNICĂ
Indiferent de parametrii nominali ai unei macarale operațiile de înteținere,revizie
și reparare pot fi executate numai de către producătorul macaralei sau de un agent
economic autorizat de ISCIR pentru operațiile de înteținere și revizie sau de reparare,
care dispune de personal calificat şi instruit în acest scop. Pentru lucrările de reparare
persoana juridică care le-a realizat emite o declarație de conformitate după modelul din
fig.4.1.(PT R1-2010,art.59-art.61,Anexa 1)
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE
Nr.....................
Noi, ............................................................................................................................
(denumirea completă a persoanei juridice sau persoanei fizice autorizate)

................................................................................................................................
(sediul)

cu Certificat de înregistrare/Autorizaţie nr .................................... / .........................

asigurăm, garantăm şi declarăm pe propria răspundere că produsul/serviciul

…………………………………………………………………………………………………………..
(denumirea, tipul sau modelul, numărul lotului, şarjei sau seriei, eventual sursele şi
numărul de exemplare)

la care se referă această declaraţie nu pune în pericol viaţa, sănătatea, securitatea

muncii, nu produce un impact negativ asupra mediului şi este în

conformitate cu:
…………………………………………………………………………………................................

.................................. ..............................................................................................
(locul şi data emiterii) ( numele şi prenumele în clar şi ştampila)

Fig. 4.1. Modelul declarației de conformitate

a) Întreţinerea şi revizia (art. 62 și 63)

Conform PT aplicabile întreţinerea şi revizia periodică a macaralelor se execută
planificat, conform instrucțiunilor specificate de producător în cartea tehnică a macaralei sau
a acelora din documentația tehnică de verificări și încercări tehnice în utilizare pentru
investigații/examinări în vederea menținerii mașinii de ridicat în parametrii de funcționare în
condiții de siguranță.
Lucrările de întreținere se referă cel puțin la: (PT R1-2010,art.63,al(2))
a) curăţarea maşinii de ridicat;
b) verificarea stării de uzură a lagărelor şi a bunei funcţionări a sistemului de ungere;
c) ungerea pieselor supuse frecării, conform schemei de ungere;
d) verificarea uzurii cablurilor sau lanţurilor de tracţiune şi a fixării acestora;

193
 e) verificarea funcţionării componentelor de securitate şi reglarea acestora;
f) verificarea funcţionării mecanismelor maşinii de ridicat;
g) verificarea elementelor de prindere sau de manipulare a sarcinii;
h) strângerea şi verificarea elementelor de îmbinare şi a articulaţiilor;
i) verificarea fixării tampoanelor şi a opritoarelor;
j) verificarea funcţionării sistemului electric de forţă, de comandă, de iluminare şi
semnalizare;
k) verificarea rezistenţei de izolaţie şi a rezistenţei prizei de legare la pământ a
echipamentelor electrice;
l) verificarea conexiunilor la aparate şi clemelor din dulapurile electrice şi din cutiile
de conexiuni;
m)verificarea stării căilor de rulare şi a roţilor de rulare;
n) verificarea funcţionării şi etanşeităţii circuitelor hidraulice şi pneumatice;

Lucrările de revizie au scopul de a asigura menținerea mașinii de ridicat în parametrii

de funcționare în condiții de siguranță și constau în reglarea sau înlocuirea pieselor,
aparatelor, modulelor înglobate în mașina de ridicat. (PT R1-2010,art. 63,al(3))
Lucrările de întreținere/revizie efectuate se consemnează de către operatorul RSVTI în
registrul de supraveghere al macaralei.(PT R1-2010,art.62)

b) Repararea (art.64-art.76)
Repararea unei macarale, ca și a tuturor echipamentelor supuse reglementăruilor
ISCIR (Legea nr. 64/2008, Anexa 2) se efectuează cu respectarea tuturor cerințelor PT
aplicabile și reglementărilor în vigoare. De reținut că, indiferent de Sn, repararea unei
macarale se efectuează cu îndeplinirea tuturor cerințelor referitoare la etapele
efectuării unei reparații, așa cum sunt prevăzute acestea de PT aplicabilă și reglementările
în vigoare, după cum urmează:
a) macaralele cu Sn ≤ 1 t sau macaralele acționate manual,pentru pentru care nu este
necesară autorizarea funcționării, se află numai în evidența operatorului RSVTI și de aceea
operațiile de reparare sunt efectuate sub controlul acestuia(PT R1-2010,art.11);
b) la macaralele cu 1t >Sn ≤ 02 t operatorul RSVTI întocmește succesiv procesul-
verbal (fig. 4.2) referitor la: introducerea în reparare a macaralei și apoi de confirmare a
finalizare a respectivelor lucrări; (Ordinul 130/2011,art.39,al(p^2));
c) la macaralele cu Sn < 02 t, atunci când repararea se referă la componentele care
determină funcționarea în condiții de securitate a acesteia. (PT R1-2010,art.68), repararea se
efectuează cu respectarea cerințelor PT aplicabile (vezi și pct următor). Aceste lucrări,așa
cum sunt stipulate de PT R1-2010, art.68 sunt:
- înlocuirea sau modificarea construcţiei metalice, refacerea sau remedierea
îmbinărilor sudate ale elementelor de rezistenţă;
- transformarea de principiu a modului de acţionare a maşinilor de ridicat ca de
exemplu de la acţionare electrică la acţionare hidraulică şi altele asemănătoare;
- înlocuirea mecanismelor sau a elementelor lor componente din lanţul cinematic
cu alte tipodimensiuni, care diferă de cele prevăzute în documentaţia tehnică iniţială;
- modificarea de principiu a schemei electrice, hidraulice sau pneumatice de
acţionare;
- înlocuirea totală a instalaţiei electrice, hidraulice sau pneumatice;
- înlocuirea sau modificarea componentelor de securitate ale maşinii de ridicat cu
alte tipodimensiuni, care diferă de cele prevăzute în documentaţia tehnică iniţială;
- înlocuirea cu alte tipodimensiuni sau modificarea constructivă a căruciorului
macaralei.

194
 d)la macaralele cu Sn < 02 t la care se efectuează alte lucrări de reparare decât acelea
prevăzute în art.68, acestea se realizează de către RSL al persoanei juridice autorizate pentru
efectuarea lucrărilor de reparare dar sub controlul operatorului RSVTI.

Fig 4.2 Modelul procesului-verbal întocmit de RSVTI

195
c) Etapele lucrărilor de reparare (art. 71 - art.76)
Pentru mai ușoara urmărire a etapelor lucrărilor prin care se realizează repararea unei
macarale în fig. 9.3 se reprezintă succesiunea acestora conform PT aplicabile și
reglementărilor în vigoare.

Constatare
defecțiune/avarie

START

Doumentație
preliminară
(art.67,69)

Memoriu de prezentare
(art.72 a)
(art.67,69)

Nu Este
afectată siguranța
funcționării?-art.68

DA

Sn ≤ 20t Sn ˃ 20t
Acceptare
reparare ?

RSVTI
RSVTI IT ISCIR
(art 69 (4))

Reparare Reparare
Art 64(2)
Art 64(2)

2
1
Fig 9.3.a (Constatare, documentații pentru reparare, acceptare)

196
 1 2

Documentația de Documentația de
reparare reparare
(art.74) (art.74)

Cine face
verificările
?
(art.17,48,5

Persoana juridică
RSVTI + RSL autorizată

DA NU
Rezultate
conforme la
verificări?

Termen de scadență. Nu se acceptă

Reluarea funcționării reluarea funcționării
(art 69(3))

Consemnare lucrări în registrul de

supraveghere
(art.76)

STOP

Fig 9.3.b (Verificare, repunere în funcțiune)

197
 1. Introducerea în reparare
Pentru efectuarea reparației unitatea reparatoare alcătuiește un memoriu tehnic de
prezentare a lucrărilor de reparare care include și documentația preliminară de reparare
avizată de către RADTP. (PT R1-2010, art.67,.69 și 72). Memoriul tehnic vizat de
deținător/utilizator se înaintează, după caz, ISCIR sau operatorului RSVTI care întocmesc
procesul verbal de acceptare.(vezi și pct. anterior)
2. Efectuarea lucrărilor de reparare (art.64-69 și 70,73 )
Repararea se execută conform instrucţiunilor date de producător în documentaţia
tehnică a maşinii de ridicat, conform instrucţiunilor din documentaţia tehnică de verificări şi
încercări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic, conform
documentaţiei tehnice de reparare preliminară, după caz şi ori de câte ori se constată o
defecţiune.
Prin reparare se asigură înlăturarea neconformităţilor/ defecţiunilor constatate la o
maşină de ridicat în scopul aducerii acesteia la performanţele iniţiale prevăzute de producător
în documentaţia tehnică asigurându-se funcţionarea în condiţii de siguranţă a acesteia
conform prevederilor PT aplicabile.Componentele de uzură se înlocuiesc la intervalele de
timp stabilite prin instrucţiunile date de producător în documentaţia tehnică a maşinii de
ridicat sau prin instrucţiunile date în documentaţia tehnică de verificări şi încercări tehnice în
utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic, indiferent de starea de uzură din
momentul înlocuirii. Componentele de securitate defecte se înlocuiesc cu altele noi de aceeaşi
tipo-dimensiune, cu prezentarea declaraţiei de conformitate a producătorului acestora.
În cazul în care pe parcursul lucrărilor de reparare apar modificări faţă de
documentaţia tehnică preliminară de reparare acceptată de ISCIR, aceste modificări se
avizează de RADTP şi se transmit la ISCIR pentru acceptare.Dacă pe parcursul efectuării
lucrărilor de reparare apar şi alte neconformităţi care nu au fost tratate în documentaţia
tehnică preliminară de reparare, aceasta se completează cu partea aferentă tratării acestor
neconformităţi.(art.69,al(2))
După finalizarea lucrărilor de reparare unitatea de reparare alcătuiește documentația
tehnică de reparare care se înaintează persoanei juridice autorizate pentru efectuarea
verificărilor tehnice în vederea autorizării funcţionării sau a verificărilor tehnice în utilizare.
Dacă prin lucrările de reparare efectuate s-au modificat performanţele iniţiale ale
maşinii de ridicat, scopul sau tipul acesteia, se aplică prevederile PT R1-2010, art. 30-32.

d) Verificarea lucrărilor de reparare (art.69/4 74-76)

În vederea repunerii în funcțiune a macaralei, după finalizarea lucrărilor de reparare,
se efectuează verificările impuse de PT aplicabilă și reglementarile în vigoare.După caz,
aceste verificări se efectuează de către persoana juridică autorizată pentru efectuarea
verificărilor tehnice în vederea autorizării funcţionării sau a verificărilor tehnice în utilizare
sau operatorul RSVTI. La verificări participă RSL unității reparatoare,deserventul macaralei
și eventual alte persoane (PT R1-2010,art.20).
Aceste verificări se referă la:
- verificarea documentației tehnice de reparare; (art.74)
- verificări și încercări tehnice cerute de PT aplicabilă.
Dacă rezultatele verificărilor și încercărilor tehnice corespund cerințelor PT aplicabile
prin raportul de inspecție (fig. 4.3) se stabilește data (ziua, luna şi anul) următoarei verificări
tehnice periodice. Raportul de inspecție se ataşează la cartea maşinii de ridicat.

198
 Fig. 4.3 Raport de inspecție
Pentru macaralele cu Sn < 20t lucrările de reparare, planificate sau neplanificate, altele
decât cele menţionate la art. 68, și care nu determină modificarea performanţelor iniţiale
prevăzute de producător în documentaţia tehnică, scopului sau tipului acestora, se verifică de
către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului împreună cu RSL al persoanei juridice autorizate
pentru lucrări de reparare. Rezultatele verificării tehnice după lucrările de reparare, se
consemnează într-un proces-verbal de verificare tehnică întocmit de către RSVTI, prin care
se fixează și data următoarei verificări tehnice periodice. Conform reglementărilor în vigoare
aceste verificări se vor efectua de către persoanei juridice autorizate pentru efectuarea
verificărilor tehnice în vederea autorizării funcţionării sau a verificărilor tehnice în utilizare.
Raportul de inspecție se ataşează la cartea maşinii de ridicat.(art.64,al(4) și reglementările în
vigoare).

199
 VERIFICAREA TEHNICĂ A MACARALELOR
A. GENERALITĂŢI
În ceea ce urmează se vor face referiri numai la macaralele la care, în conformitate cu
reglementările în vigoare și PT aplicabile, pot fi puse în funcțiune numai după autorizarea
funcționării de către ISCIR. (PT R1-2010, Cap. III, Secținuea 1).
Macaralele cu Sn ≤ 1t sau acelea acționate manual se află numai în evidența
operatorului RSVTI și sunt supuse admiterii funcționării și periodic în timpul exploatării. PT
R1-2010,art.12 Operațiile cerute de PT aplicabilă pentru aceste verificări sunt aprobate și
urmărite de către operatorul RSVTI.
Macaralele cu Sn > 1t pot fi utilizate numai după autorizarea funcționării. (art.11,
al(1), art.13) PT aplicabile precizează în detaliu verificările tehnice la care sunt supuse
macaralele pe toată perioada funcţionării. Prin verificare tehnică se înţelege totalitatea
verificărilor şi/sau încercărilor care se realizează în scopul evaluării măsurii în care
maşina de ridicat satisface cerinţele de funcţionare în condiţii de siguranţă. Planul
verificărilor tehnice este alcătuit pe baza documentaţiei tehnice şi a PT corespunzătoare.
NOTĂ - Conform Legii nr. 64/2008 republicată, art. 14, lit. b), deținătorii au obligația:
„să solicite şi să obţină autorizarea funcţionării” atunci când PT aplicabilă impune aceasta.
Reamintim faptul că efectuarea verificărilor tehnice în vederea autorizării
funcționării la prima punere în funcțiune sau după efectuarea lucrărilor de reparare se
realizează de către persoana juridică autorizată pentru efectuarea verificărilor tehnice
în vederea autorizării funcţionării sau a verificărilor tehnice în utilizare. Aceasta
alcătuiește un raportul de inspecție tehnică care se atașează cărții macaralei respectiv
„Cartea instalației / echipamentului” emisă la autorizarea funcționării respectivei
mașini de ridicat.
 Cine efectuează verificările și încercările tehnice. În funcţie de caracteristicile
maşinii de ridicat efectuarea verificărilor tehnice se realizează astfel:
a) Pentru macaralele cu Sn > 1 t,cu excepția celor cu acționare manuală verificările
tehnice se fac de către persoana juridică autorizată pentru efectuarea ”verificărilor tehnice în
vederea autorizării funcţionării şi a verificărilor tehnice în utilizare”. În urmă unei verificări
tehnice, personalul de specialitate sus-menţionat încheie un raport de inspecţie.(art. 11,al(1) și
reglementările în vigoare).
b) Pentru macaralele cu Sn ≤ 1t și acelea cu acționare manuală se verifică de către
operatorul RSVTI în A cărui evidență se află. În urmă unei verificări tehnice operatorul
RSVTI încheie un proces-verbal de verificare tehnică(fig.4.2)(PT r1-2010,art.12)
 Cine participă la verificările tehnice în vederea autorizării funcţionării
La verificările tehnice participă (PT R1-2010, art 20):
- specialistul persoanei juridice autorizate pentru efectuarea verificărilor
tehnice în vederea autorizării funcţionării şi a verificărilor tehnice în utilizare;
- operatorul RSVTI al deţinătorului/utilizatorului în a cărui evidenţă se va afla
respectivă maşină de ridicat;
- reprezentantul persoanei juridice autorizate care a efectuat lucrările de
montare / pregătire a maşinii de ridicat în vederea verificărilor / încercărilor tehnice, care este
autorizată ISCIR pentru aceste tipuri de lucrări(dacă este cazul);
- reprezentantul persoanei juridice autorizate care asigură întreţinerea şi
revizia maşinii de ridicat.
- deserventul maşinii de ridicat şi, după caz, personalul auxiliar de deservire
(legător de sarcină, manevrant platformă autoridicătoare). Aceştia trebuie să posede
autorizaţe ISCIR sau adeverinţă de acceptare, valabile pentru maşina de ridicat care se
autorizează.

200
  Tipuri de verificări. PT R1-2010 menţionează următoartele tipuri de verificări
pentru maşinile de ridicat:
- verificări şi încercări tehnice în vederea autorizării / admiterii funcţionării;
- verificări tehnice periodice (la scadenţă);
- verificarea tehnică la repunerea în funcţiune;
- verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii / examinări cu caracter tehnic.
O activitate de verificare tehnică cuprinde următoarele etape:
- verificarea documentaţiei tehnice depusă de deținător/utilizator la firma autorizată
pentru efectuarea verificărilor tehnice în vederea autorizării funcţionării şi a verificărilor
tehnice în utilizare; ;
- verificarea condiţiilor de funcţionare;
- încercări tehnice.
 Conţinutul documentaţiei tehnice pe care deţinătorul trebuie să o depună la
firma autorizată pentru efectuarea ”verificărilor tehnice în vederea autorizării funcţionării şi a
verificărilor tehnice în utilizare” este stipulată de PT apliucabile. (vezi TEMA XI).
 Condiţii prealabile verificării. În vederea efectuării verificărilor și încercărilor
tehnice ale unei macarale trebuie îndeplinite cel puțin următoarele condiții: (PT R1-2010,
art16):
- toate lucrările de montare să fie complet terminate;
- elementele componente ale maşinii de ridicat supuse frecării să fie gresate;
- componentele de securitate, frânele, elementele de prindere şi legare a sarcinii,
dispozitivele de semnalizare, aparatele de comandă şi instalaţia de protecţie împotriva
tensiunilor de atingere să fie verificate şi să corespundă;
- maşina de ridicat să fie prevăzută cel puţin cu următoarele:
• inscripţionarea sarcinii maxime;
• panouri de protecţie montate;
• indicatoare de securitate;
• inscripţionări de avertizare afişate;
• instrucţiuni de exploatare inclusiv măsurile ce trebuie luate în caz de avarie,
întreruperi şi dereglări ale maşinii de ridicat;
- personalul de deservire şi personalul auxiliar de deservire (legător de sarcină) să fie
autorizat sau instruit, după caz.

B. VERIFICAREA TEHNICĂ ÎN VEDEREA AUTORIZĂRII FUNCŢIONĂRII

(pentru maşinile de ridicat, conform PT aplicabile)
Pentru o mai uşoară urmărire în fig 4.4 este prezentată succesiunea etapelor unui proces
de verificare în vederea autorizării funcționării unei maşini de ridicat, conform PT R1-2010,
art 14-17., deci și a unei macarale.

201
 Fig. 4.4
În continuare sunt prezentate etapele succesive după a căror parcurgere
echipamentele/instalațiile supuse reglementărilor ISCIR sunt autorizate să funcționeze.
Etapa 1. Alcătuirea documentației în vederea autorizării funcționării.
Deţinătorul/utilizatorul înaintează o cerere persoanei juridice autorizate pentru efectuarea
verificărilor tehnice în vederea autorizării funcţionării şi a verificărilor tehnice în utilizare.
Cererea respectivă este însoţită de o documentaţie tehnică alcătuită conform PT R1-2010, art
14. Totodată, pentru îndeplinirea cerințelor PT R1-2010, art. 20,deținătorul trebuie să prezinte
contractul de prestări servicii cu un operator RSVTI, înregistrat în prealabil la IT ISCIR (vezi
și PT R1-2010, art.33 și art.34) și să aibă încheiat și un contract de prestări servicii cu o
persoană juridică autorizată pentru efectuarea lucrărilor de întreținere și revizie.
Etapa 2. Verificarea documentației și a condițiilor necesare trecerii la efectuarea
verificărilor tehnice și încercărilor tehnice în vederea autorizării funcționării.
Specialiştii persoanei juridice autorizate pentru efectuarea verificărilor tehnice în vederea
autorizării funcţionării şi a verificărilor tehnice în utilizare verifică documentaţia primită şi
îndeplinirea condiţiilor necesare efectuării verificărilor şi încercărilor tehnice cerute de PT
aplicabile (R1-2010, art. 14,15,16). De asemena se verifică dacă există personal de deservire
autorizat de către ISCIR, în conformitate cu tipul și regimul de lucru al respectivei mașini de
ridicat.
La maşinile de ridicat de tip special (PT R1-2010, art.6, lit.u) la care, constructiv, există
posibilitatea montării mai multor dispozitive de prindere specifice maşinilor de ridicat şi care

202
pot lucra în regim permanent/nepermanent de macara, stivuitor, platformă ridicătoare şi altele
asemenea, verificările tehnice și încercările tehnice în vederea autorizării funcționării se
efectuează obligatoriu pentru toate regimurile de lucru posibile ale respectivei mașini de
ridicat. De asemenea și pesonalul de deservire a unei mașini de ridicat de tip special trebuie
să fie autorizat/instruit pentru fiecare regim de lucru al respectivei mașinii de ridicat (PT R1-
2010, art. 42)
Etapa 3. Efectuarea verificărilor tehnice și încercărilor tehnice în vederea
autorizării funcționării. Dacă cerințele PT R1-2010 art 14,15,16 sunt îndeplinite specialistul
persoanei juridice autorizate pentru efectuarea verificărilor tehnice în vederea autorizării
funcţionării şi a verificărilor tehnice în utilizare trece la efectuarea verificărilor tehnice şi
încercărilor tehnice în vederea autorizării funcționării (PT R1-2010, art 17). Verificările
tehnice se efectuează numai în prezența RSVTI al deținătorului/utilizatorului, reprezentatului
persoanei juridice autorizate care asigură întreținerea și revizia mașinii de ridicat ș.a. dacă
este cazul (PT R1-2010, art.20). În timpul verificărilor și încercărilor manevrele se
efectuează, după caz, de către personalul de deservire autorizat sau instruit. (PT R1-2010,
art.21). Înainte de începerea încercărilor tehnice se va face instructajul de protecţia muncii
persoanelor participante, de către personalul deţinătorului cu atribuţii în acest domeniu.
Încercările tehnice constau în:
- verificarea principalelor elemente componente ale macaralei
- încercări în gol;
- încercări în sarcină: statice şi dinamice;
- încercări de stabilitate;
- alte încercări, dacă sunt prevăzute în documentaţia tehnică.
Încercări statice şi dinamice
 Încercarea în gol se execută prin acţionarea mecanismelor macaralei, fără
sarcină. Cu această ocazie se verifică şi funcţionarea componentelor de securitate cu excepţia
limitatorului de moment respectiv de sarcină.
 Încercarea statică se efectuează cu sarcina de ridicare ridicată la circa 100mm de
sol timp de 10 min şi numai dacă verificările şi încercările anterioare au avut rezultate
corespunzătoare. Ea comportă două etape:
1) cu sarcina nominală şi măsurarea săgeţii
Săgeata elastică măsurată va trebui să se încadreze în limita admisă de către constructor.
Valoarea măsurată va fi înscrisă în procesul verbal de verificare. În cazul în care nu se face o
asemenea precizare, măsurarea săgeţii nu este obligatorie.
La macaralele cu două sau mai multe mecanisme de ridicare, care însă nu pot funcţiona
simultan, fiecare mecanism va fi încercat cu precizarea ca măsurarea săgeţii se va face numai
pentru mecanismul de ridicare principal.La macaralele cu două sau mai multe mecanisme de
ridicare, care pot funcţiona simultan, încercarea statică se va face suspendând sarcina în toate
cârligele sau dispozitivele de prindere a sarcinii.La macaralele care au grinzile principale
rezemate în două locuri şi consolă, măsurarea săgeţii se va face atât la mijlocul deschiderii cât
şi în poziţia extremă a sarcinii pe consolă.
Măsurarea săgeţii se va face cu instrumente de măsurare admiţându-se citirea
rezultatelor în mm.
Sarcina de încercare se va aşeza în poziţia în care deformaţia va avea valori maxime. La
macaralele cu braţ măsurarea săgeţii nu este obligatorie.
2) cu suprasarcina cu 25% mai mare decât sarcina nominală, cu excepţia macaralelor cu
braţ care funcţionează pe şine de rulare având sarcina nominală sub 100tf, la care încercarea
statică se va face cu 33% suprasarcină
În cazul în care suprasarcina nu se poate ridica, mecanismul de ridicare nefiind
dimensionat în acest scop, încercarea se va face ridicându-se suprasarcina de 10% şi

203
adăugându-se fără şocuri diferenţa până la valoarea suprasarcinii cu care trebuie să fie
verificată macaraua.
La încercarea podurilor rulante acestea trebuie să se afle în dreptul stâlpilor de susţinere
a căii de rulare, iar sarcina să fie adusă în mijlocul deschiderii podului. La macaralele care au
două frâne la un mecanism de ridicare (macarale care transportă metal topit), încercarea
statică se va face separat cu fiecare frâna în parte.
La macaralele cu braţ cu deschidere variabilă şi la macaralele care îşi modifică
lungimea braţului prin telescopare, încercarea statică se face atât la deschidere minimă cât şi
la dechidere maximă, sarcina de încercare fiind sarcina maximă admisă pentru poziţiile
respective.
Pentru macaralele cu braţ, la care se poate modifica lungimea braţului sau înălţimea
turnului, se va respecta următoarea procedură:
- dacă macaraua se prezintă la autorizare cu braţul cel mai scurt şi în consecinţă are
posibilitatea să ridice sarcina maximă, încercările se vor efectua corespunzător acestei sarcini
- dacă macaraua se prezintă la autorizare cu un braţ mai lung, cu care nu se poate
ridica sarcina maximă pentru care este construit mecanismul de ridicare al macaralei,
încercările se vor efectua corespunzător sarcinii respective
- dacă sarcina maximă a macaralei variază în funcţie de înălţimea turnului încercările
se vor efectua corespunzător sarcinii respective
- dacă macaraua poate fi supusă verificărilor şi încercărilor cu braţul, respectiv turnul
de lungime minimă şi maximă, autorizaţia de funcţionare este valabilă pentru toate lungimile
de braţ, respectiv turn, intermediare.
La macaralele deplasabile pe căi de rulare fără şine înainte de efectuarea încercărilor
statice se vor respecta următoarele:
- se va aşeza macaraua pe o suprafaţă dură şi orizontală cu abateri de ± 5%
- se vor utiliza stabilizatoarele astfel încât roţile să se elibereze de sarcini
- se va urmări realizarea unei orizontalităţi cu abateri de ± 5%
Dacă la încercarea statică macaraua s-a comportat corespunzător, se va trece la efectuarea
încercărilor dinamice.
 Încercările dinamice se efectuează cu sarcina nominală mărită cu 10%, cu
sarcina suspendată în cârlig la înălţimea de circa 100mm de la sol şi constă în efectuarea
repetată a tuturor mişcărilor admise, verificându-se funcţionarea normală a mecanismelor,
frânelor şi componentelor de securitate. Mişcările se vor executa în felul următor:
- separat pentru fiecare mişcare a macaralei
- porniri şi opriri pentru fiecare mişcare a macaralei
- lent şi fără şocuri pe toata cursa
La macaralele turn, de cale ferată şi cele deplasabile pe pneuri sau şenile, în cazul în
care se prevede admiterea deplasării cu sarcina în cârlig, încercările dinamice se vor face fără
calarea macaralei.
Încercările de stabilitate se realizează cu braţul aşezat în poziţia cea mai defavorabilă în
ceea ce priveşte stabilitatea macaralei.
Macaralele acţionate pneumatic sau hidraulic se supun şi următoarelor încercări cu
sarcina nominală:
- încercarea de etanşietate, care se execută prin acţionarea mecanismului de ridicare
cu aer comprimat, respectiv lichid, la presiunea maximă; după întreruperea acţionării sarcina
nu trebuie să coboare timp de 10 min peste limitele prevăzute în documentaţia tehnică a
macaralei şi nu trebuie să se constate scăpări de fluid
- încercarea dinamică, ce se efectuează prin acţionarea succesivă a distribuitorului de
aer, respectiv de lichid, în poziţiile opuse (ridicare, apoi coborâre); sarcina trebuie să fie

204
deplasată cu o viteză uniformă, fără smucituri, trepidaţii sau înţepeniri; nu este permisă
scăparea aerului, respectiv lichidului, prin armături şi garnituri
- încercarea la scaparea bruscă a presiunii de aer sau lichid se execută cu
distribuitorul în poziţie de ridicare, desfăcându-se brusc conducta de alimentare cu aer,
respectiv lichid; sarcina nu trebuie să coboare cu o viteză mai mare de 0,15m/min; se admite
utilizarea la această încercare a unui dispozitiv care să simuleze desfacerea bruscă a
conductei de alimentare.

Etapa 4. Concluziile verificării tehnice oficiale. După efectuarea verificărilor și

încercărilor tehnice ale macaralei specialistul persoanei juridice autorizate pentru efectuarea
verificărilor tehnice în vederea autorizării funcţionării şi a verificărilor tehnice în utilizare,
care a participat conform reglementărilor în vigoare și PT aplicabile la efectuarea verificărilor
și încercărilor tehnice, întocmește un raport de inspecţie (fig. 4.5.a).
Dacă rezultatele verificărilor tehnice și a încercărilor tehnice satisfac cerințele PT R1 –
2010 şi ale documentaţiei tehnice a producătorului, în raportul de inspecție se menţionează şi
data efectuării următoarei verificări tehnice, care va constitui o verificare tehnică periodică
(PT R1-2010, cap.V, art. 51. al.4). Acest termen poartă şi denumirea de termen scadent.
Apoi, specialistul persoanei juridice autorizate pentru efectuarea verificărilor tehnice în
vederea autorizării funcţionării şi a verificărilor tehnice în utilizare întocmește fișa date
tehnice (fig. 4.5,b) pentru respectiva mașină de ridicat.
Dacă rezultatele verificărilor tehnice sunt necorespunzătoare, neconformitățile se
menționează în raportul de inspecție.Autorizarea funcționării respectivei mașini de ridicat
este posibilă numai după remedierea tuturor neconformităților și reluarea verificărilor tehnice
și încercărilor tehnice în vederea autorizării funcționării. Este intrezisă acordarea autorizării
funcționării cu condiția înlăturării ulterioare a unor deficiențe care afectează siguranța în
funcționare a mașinii de ridicat (PT R1-2010, art. 24, 27)
Câteva dintre deficiențele care constituie neconformități și afectează funcționarea în condiții
de siguranță a macaralei sunt enumerate în continuare:
- cartea tehnică a macaralei şi/sau documentaţia de montaj lipsesc sau sunt incomplete;
- componentele de securitate lipsesc, nu funcţionează sau funcţionează defectuos;
- frânele mecanismelor funcţionează defectuos;
- protecţia tensiunilor de atingere nu este asigurată, creând pericol de electrocutare;
- lipsesc sau nu funcţionează dispozitivele de semnalizare, optice sau acustice;
- instalaţia electrică este executată defectuos, prezentând pericol de electrocutare;
- modul de fixare al elementelor de rezistenţă, cablurilor, lanţurilor, cârligelor sau alte
dispozitive de prindere a sarcinii, nu este corespunzător, putând conduce la producerea de
avarii şi accidente;
- se constată fisuri în suduri sau la grinzile macaralei;
- sunt slăbite sau lipsesc niturile sau şuruburile de la îmbinările principale ale
construcţiei metalice;
- există deformaţii permanente, vizibile cu ochiul liber, la construcţia metalică;
- la încercările statice se produce o săgeată elastică mai mare decât cea admisă;
- şina căii de rulare are suprafaţa de contact deteriorată, are porţiuni rupte sau este uzată
în aşa fel încât buza roţii de rulare calcă pe eclişele de fixare a şinei;
- stabilitatea macaralei nu este asigurată sau macaraua prezintă oscilaţii sau trepidaţii
periculoase, fie chiar numai din cauza căii de rulare;
- calea de rulare prezintă şerpuiri, denivelări, pante sau lipsa de paralelism peste
limitele admise;
- instalaţia hidraulică prezintă scăpări de fluid;

205
 - cablul, în două sau mai multe ramuri, de la mecanismul de ridicare al cârligului se
roteşte, înfăşurându-se o ramură peste cealaltă;
- contragreutăţile nu corespund sau nu sunt bine fixate.
.
Etapa 5. Autorizarea funcționării macaralei/mașinii de ridicat. Persoana juridică
autorizată pentru efectuarea verificărilor tehnice în vederea autorizării funcţionării şi a
verificărilor tehnice în utilizare înaintează la IT ISCIR, în 2 exemplare, fișa date tehnice a
echipamentului/instalației. IT ISCIR înregistrează respectivul echipament/instalație conform
reglementărilor în vigoare și PT aplicabile, înscrie acest număr de înregistrare în fișa date
tehnice (vezi zona marcată în fig. 4.5,b) și returnează persoanei juridice autorizate pentru
efectuarea verificărilor tehnice în vederea autorizării funcţionării şi a verificărilor tehnice în
utilizare un exemplar al fișei date tehnice astfel completat cu respectivul număr de
înregistrare. După aceea persoana juridică autorizată pentru efectuarea verificărilor tehnice în
vederea autorizării funcţionării şi a verificărilor tehnice în utilizare întocmește cartea mașinii
de ridicat (fig. 4.5 c) conform PT aplicabile (PT R1-2010, art.28,al(1)). De asemenea,pe
cartea tehnică a mașinii de ridicat se înscrie numărul de înregistrare la IT ISCIR a respectivei
mașini de ridicat (vezi fig.4.5 c zona marcată). Cartea mașinii de ridicat se înaintează către
deținător/utilizator, unde se păstrează/arhivează (PT R1-2010, art.28, al.2).
Totodată deținătorul/utilizatorul sau/prin operatorul RSVTI întocmește registrul de
supraveghere al mașinii de ridicat. Operatorul RSVTI vizează registrul de
supraveghere.(PT R1-2010,art. 35-37 și Anexa 3).
Din acest moment se consideră realizată autorizarea funcționării respectivei
macarale/mașini de ridicat și aceasta poate funcționa conform reglementărilor în vigoare și
ale PT aplicabile.
C. AUTORIZAREA FUNCŢIONĂRII MAȘINILOR DE RIDICAT CARE AU
SUFERIT MODIFICĂRI IMPORTANTE
Conform PT R1-2010,art.30-32 mașinile de ridicat care au suferit modificări
importante,respectiv s-au schimbat performanțele inițiale,scopul sau tipul prevăzute de
producător în documentația tehnică,se consideră ca fiind mașini de ridicat noi și se
autorizează funcționarea acestora în conformitate cu PT aplicabile și reglementările în
vigoare.

206
 a) b)
Fig. 4.5 a) Raport de inspecție (pagina 1); b) Fișă date tehnice cu marcarea zonei: Număr de
înregistrare ISCIR

c) Cartea mașinii de ridicat cu marcarea zonei: Număr de înregistrare

207
C. VERIFICĂRI TEHNICE PERIODICE LA SCADENŢĂ
În timpul exploatării, macaralele sunt supuse la termenul scadent unor verificări tehnice
oficiale periodice. Cu această ocazie se verifică starea tehnică a macaralei şi, dacă cerințele
PT aplicabile sunt riguros îndeplinite. (PT R1-2010, art. 16,17 și 20). La efectuării
verifucării statice sarcina se majorează numai cu 10 % (art. 50). Aceste verificări se
efectuează după caz de către persoana juridică autorizată pentru efectuarea verificărilor
tehnice în vederea autorizării funcţionării şi a verificărilor tehnice în utilizare (Sn:>1t) sau
operatorul RSVTI (Sn≤ 1t).
Verificarea tehnică periodică presupune și dacă :
- registrul de supraveghere este corect completat, ținut la zi și controlat și semnat în
fiecare lună de către operatorul RSVTI(art. 36, art.131 lit.b);
- întreținerea și revizia macaralei se efectuează conform instrucțiunilor
producătorului sau,dacă este cazul,ale agentului ecomonic care a efectuat verificarea tehnică
în utilizare pentru investigații/examinări cu caracter tehnic;
- s-a efectuat și consemnat în registrul de supraveghere al macaralei verificarea în
fiecare lună a cârligelor folosite. (PT R3-2010,art.26)
Rezultatele verificărilor tehnice se consemnează în raportul de inspecție sau în procesul-
verbal de inspecție și se fixează următorul termen de scadență(an,lună,zi). Fixarea termenului
de scadență semnifică autorizarea funcționării în continuare a macaralei. Termenul de
sacadență nu poate depăși 2 ani (PT R1-2010,art.51,al(1)).
. Dacă rezultatele nu sunt corespunzătoare, deficienţele se consemnează în procesul
verbal şi nu se acordă autorizaţia de funcţionare. Verificarea tehnică periodică are ca scop să
stabilească pe lângă cele menţionate la verificările și încercările tehnice care se efectuează la
prima punere în funcțiune a macaralei,adică verificările în vederea autorizării funcționării, și
autorizaţia de funcţionare şi următoarele:
- dacă registrul de evidenţa supravegherii este corect completat şi ţinut la zi
- dacă exploatarea, întreţinerea şi revizia se fac în condiţii satisfăcătoare şi asigură
funcţionarea macaralei în condiţii de securitate
- dacă gradul de uzură şi deficienţele elementelor componente ale macaralei (inclusiv
cablurile, lanţurile, şinele de rulare, etc.) nu constituie un pericol pentru funcţionarea
macaralei şi nu s-au depăşit limitele admise.

208
 TEMA V. AVARII ŞI ACCIDENTE (art. 92-art.96)
1.Utilizatotul/deținătorul sunt obligaţi să ia toate măsurile necesare, astfel ca situaţia
produsă de avarie sau în timpul accidentului să rămână nemodificată până la sosirea
inspectorului de specialitate al ISCIR. Sunt exceptate cazurile în care situaţia respectivă ar
pune în pericol viaţa persoanelor sau ar crea alte situaţii periculoase. Atunci când este necesar
să se modifice starea de fapt din momentul avariei sau accidentului, utilizatorul instalaţiei va
face, în prealabil, fotografii sau schiţe ale locului unde s-a produs avaria sau accidentul.
2.Operatorul RSVTI ,daca nu este prezent la locul evenimentului, trebuie sa fie
prezent în termen de maximum 120 minute la instalaţiile/echipamentele pe care le are în
supraveghere în cazul producerii unor avarii, accidente;
3, Deserventul masinii de ridicat, în cazul avariilor care determină oprirea din
funcţiune a instalaţiilor de ridicat, sau functionarea in conditii de nesiguranta, precum si in
cazurile de accidente provocate la masina de ridicat, sunt obligaţi să opreasca din funcționare
masina de ridicat si sa anunţe de indata deținătorul/utilizatorul și RSVTI despre producerea
evenimentului. Daca acesta a determinat si accidente atunci pentru stabilirea starii de sanatate
a mapersoanei accidentate se apeleaza si serviciu 112.

V.1. CAUZELE AVARIILOR ŞI ACCIDENTELOR

Funcţionarea fără întreruperi şi în deplină siguranţă a macaralelor şi mecanismelor de
ridicat, indiferent de locul funcţionării şi tipul instalaţiei de ridicat, este o condiţie
obligatorie, reglementată prin PT ISCIR. PT obligă agenții economici să adopte toate
măsurile pentru exploatarea în condiții de siguranță a echipamentelor/utilajelor supuse
reglementărilor ISCIR. Aceasta constituie mijlocul sigur pentru reducerea pe cât posibil şi
chiar eliminarea cauzelor de avarii şi accidente produse de aceste instalaţii.
Este cunoscut faptul că macaralele şi mecanismele de ridicat în timpul operaţiilor pe
care le execută în procesul de producţie, prin ridicarea la înălţime şi transportarea sarcinilor
la diferite puncte de lucru, în diverse condiţii, pe şantierele marilor obiective industriale, în
general, în toate sectoarele economiei naţionale, faţă de alte utilaje şi instalaţii folosite la
realizarea unui obiectiv sau produs, prezintă un grad sporit de periculozitate în timpul
funcţionării.
Din acest motiv, cât şi datorită creşterii numerice a instalaţiilor de ridicat, complexităţii
acestor categorii de utilaje, solicitării continue în condiţii deosebite sau chiar în unele situaţii
normale de lucru, s-au produs o serie de avarii având drept urmare perturbări în procesul de
producţie, pagube materiale şi nu de puţine ori chiar victime omeneşti.
Analizele efectuate asupra evenimentelor petrecute au scos în evidenţă, dacă nu în
totalitate, cel puţin parţial, cauzele care au favorizat producerea de avarii şi accidente la
macarale şi mecanisme de ridicat.
Având în vedere cauzele care au contribuit efectiv la producerea avariilor şi
accidentelor, s-a ajuns la concluzia că aceste evenimente s-au datorat în principal următorilor
factori:
- avarii cu sau fără accidente umane, care au avut la bază unele erori de proiectare,
defecţiuni de execuţie, montaj sau reparaţii ale macaralelor şi mecanismelor de ridicat; avarii
cu sau fără accidente umane care s-au datorat nerespectării normelor obligatorii de exploatare,
prevăzute în PT ISCIR şi în cartea tehnică a instalaţiilor, neefectuării reviziilor şi reparaţiilor
planificate sau efectuării necorespunzătoare a acestor lucrări de către personalul de
supraveghere, de deservire, de întreţinere şi revizii; neglijenţă şi indisciplină în timpul
serviciului; folosirea de personal neinstruit şi neautorizat sau cu slabă pregătire profesională;
persoane care nu au respectat indicatoarele de avertizare sau instrucţiunile de folosire a

209
macaralelor şi mecanismelor de ridicat, neefectuarea lucrărilor de revizii şi reparaţii planificate
sau efectuarea necorespunzătoare a acestor lucrări;
- avarii cu sau fără accidente umane, care s-au datorat altor cauze decât cele
menţionate sau intemperiilor (vânt puternic în rafale cu viteză de peste 150 km/h).

Calare necorespunzătoare Calare în pantă

Folosirea necorespunzătoare a plăcii de lenm Calare pe marginea gropii

sub talpa de calare

Accident datorat unui vânt puternic de peste 150km/h datorită neasigurării pe calea de
rulare a două poduri rulante

210
 Făcând o examinare a cazurilor de avarii şi accidente care au avut loc la macarale, în
funcţie de factorii menţionaţi, a reieşit că majoritatea acestora se datorează nerespectării
normelor obligatorii de montaj, de exploatare, de întreţinere, revizie şi reparaţie de calitate şi
în special neglijenţei şi indisciplinei personalului de deservire.
De asemenea, analizele efectuate au scos în evidenţă că producerea avariilor şi
accidentelor, având în vedere sectoarele economice unde au avut loc, sectoare economice
care reclamă folosirea unui număr însemnat de macarale de diverse tipuri (în special
macarale pe pneuri, pe şenile şi macarale turn) unde se evidenţiază gravitatea abaterilor de la
prevederile legale în vigoare, sunt şantierele de construcţii montaj.
Totuşi trebuie arătat că avariile şi accidentele care au avut loc la macarale şi mecanisme
de ridicat se menţin la un nivel destul de ridicat, având în vedere faptul că parcul de macarale
pe economie a crescut în mod substanţial. Din acest motiv este necesar ca toţi factorii să fie
impulsionaţi pentru luarea unor măsuri eficiente care să contribuie în mod efectiv la acţiunea
de prevenire a avariilor şi accidentelor la macarale şi mecanisme de ridicat.
Printre factorii care au generat direct sau indirect producerea avariilor şi accidentelor,
aşa cum reiese din analizele efectuate, se menţionează:
- subdimensionarea unor piese sau subansamble, execuţia necorespunzătoare a unor
îmbinări sudate sau prin şuruburi, nerespectarea proiectului şi instrucţiunilor de montaj,
oboseală prematură a materialului folosit la construcţia elementelor portante. Toate
acestea au avut ca efect producerea de fisuri, ruperi, deformări sau chiar prăbuşiri parţiale
sau totale ale unor macarale.

Metodă necorespunzătoare de depresare rulmenți prin

tăiere cu flacără oxiacetilenică

- executarea căilor de rulare, la nivelul solului, cu defecte, nerespectându-se prevederile

proiectului îndeosebi cu privire la pregătirea terenului, ceea ce a condus la deraiere şi
răsturnări ale unor instalaţii

211
- folosirea neraţională în exploatare a instalaţiilor de ridicat, prin neefectuarea la
timp a lucrărilor de întreţinere, revizii şi reparaţii, ceea ce a condus la uzuri avansate ale
echipamentului mecanic şi electric (lagăre, axe, bolţuri, şuruburi, contacte, conductoare
electrice, etc.), efectuarea unor lucrări necorespunzătoare sau cu caracter de provizorat

Uzură rulment platformă rotitoare

212
 Uzură braț telescopic

Uzură platformă rotitoare

Uzură braț cu zăbrele

213
 Ruginirea structurii metalice pod rulant

- legarea şi prinderea sarcinii în cârlig prin intermediul unor cabluri, lanţuri sau
dispozitive contraindicate situaţiei de fapt. Acestea au favorizat căderea sarcinii la sol,
deteriorarea sarcinii sau producerea de victime umane
- efectuarea de manevre interzise şi a unor comenzi contrar normelor de exploatare,
târârea sau ridicarea oblică a sarcinii, bascularea sarcinilor în timpul manipulării, operaţii
care deseori s-au soldat cu urmări grave
- lipsa sau nefuncţionarea corectă a frânelor mecanismelor macaralei, de ridicare-
coborâre a sarcinii, de basculare şi rotire a braţului (ferodouri uzate, reglare
necorespunzătoare), ceea ce a avut drept urmare scăpări ale sarcinii, deteriorări ale
construcţiei metalice şi în unele cazuri accidentarea unor persoane
- lipsa sau nefuncţionarea limitatoarelor de sarcină sau de moment a sarcinii, ceea ce a
permis supraîncărcarea macaralelor şi mecanismelor de ridicat, fie din cauza
necunoaşterii greutăţilor care erau manevrate, fie în mod intenţionat din lipsa unor
instalaţii cu parametri mai ridicaţi care să permită ridicarea anumitor sarcini sau
smulgerii sarcinii prinse la sol
- folosirea de personal neinstruit şi neautorizat, ceea ce a favorizat deteriorarea unor
bunuri materiale, a instalaţiei de ridicat în şine şi în multe cazuri chiar accidentarea
personalului respectiv.

V.2 MĂSURI PENTRU PREVENIREA AVARIILOR ŞI

ACCIDENTELOR
Din cele prezentate, pentru prevenirea şi eliminarea cauzelor care au generat
evenimentele descrise, precum şi a cauzelor care au condus la avarii şi accidente, se desprind
o serie de măsuri care trebuie să stea în atenţia tuturor factorilor care concură la funcţionarea
în condiţii de siguranţă a instalaţiilor de ridicat, astfel:
- exigenţa sporită în fazele de proiectare, execuţie şi montaj în ceea ce priveşte
dimensionarea ansamblelor şi subansamblelor, respectarea cu stricteţe în execuţie şi montaj a
proiectelor, folosirea de materiale în funcţie de stările de solicitare şi de condiţiile de lucru ale
instalaţiilor
- luarea de măsuri tehnico-organizatorice în exploatarea utilajelor în vederea respectării
actelor normative şi de protecţia muncii, efectuarea la timp şi în mod corespunzător a
lucrărilor de întreţinere, revizii şi reparaţii

214
 - echiparea cu toate dispozitivele de siguranţă şi protecţie a instalaţiilor de ridicat
conform prevederilor din prescripţiile tehnice - ISCIR. în vigoare şi menţinerea lor în perfectă
stare de funcţionare
- respectarea întocmai a instrucţiunilor şi normelor de exploatare din cartea instalaţiei şi a
prescripţiilor tehnice - ISCIR.
- pregătirea, instruirea şi reexaminarea tehnico-profesională periodică a personalului de
deservire a macaralelor (macaragii şi legători de sarcină) de către deţinători, conform
prescripţiilor tehnice - ISCIR. în vigoare
Evaluarea riscurilor:
Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi
îmbolnăvirilor profesionale într-un sistem îl constituie evaluarea riscurilor din sistemul
respectiv.
Indiferent că este vorba de un loc de muncă, un atelier sau o întreprindere, o asemenea
analiză permite ierarhizarea riscurilor în funcţie de dimensiunea lor şi alocarea eficientă a
resurselor pentru măsurile prioritare.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul
analizat şi cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri: gravitatea şi
frecvenţa consecinţei maxime posibile asupra organismului uman.
Se obţin astfel niveluri de risc parţiale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri
de risc global pentru întregul sistem analizat (loc de muncă).
Acest principiu de evaluare a riscurilor este inclus deja în standardele europene şi este
preluat şi de România.
Factorii ce trebuie luaţi în considerare la evaluarea riscului sunt:
a) Probabilitatea producerii unei leziuni sau afectării sănătăţii;
b) Gravitatea maximă previzibilă a leziunii sau afectării sănătăţii.

Evaluarea riscurilor pentru ocupaţia de macaragiu

Procesul de muncă
Scopul procesului de muncă îl constituie executarea manevrelor de încărcare-
descărcare şi de transport al sarcinii cu ajutorul macaralei.
Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat
Mijloace de producţie
- macara
- trusă scule
- carburanţi
- lubrifianţi (ulei motor, ulei transmisie, ulei hidraulic, unsori)
- antigel
- lichid de frână
- lichid pentru curăţare parbrize
- dispozitive de prindere (şufe, dispozitive de legare sarcină)
- furtun aer presiune
- elemente de legare sarcină: şufe
- containere cu şpan

Sarcina de muncă
- începerea programului
- verifică starea generală a macaralei
- consemnează în registrul de supraveghere starea automacaralei
- execută manevre de ridicare şi transport al sarcinilor

215
 - participă la operaţiile de întreţinere, revizie şi reparaţii, precum şi la verificările ce
se efectuează la macaraua pe care o deserveşte
- în cazul defectării macaralei identifică defectul şi anunţă şeful de atelier
- consemnează în registru reparaţiile efectuate
Mediul de muncă
Macaragiul îşi desfăşoară activitatea în incintă închisă (secţie) dar şi în aer liber.

V.3. FORMAREA COMPETENȚELOR PENTRU ASIGURAREA

FUNCȚIONĂRII ÎN SIGURANȚĂ A INSTALAȚIILOR/
ECHIPAMENTELOR
A. ANALIZA AVARIILOR POSIBILE ALE UNEI MACARALE
 Defectarea frânei mecanismului ridicare-coborâre sarcină.
Poate provoca căderea sarcinii și distrugerea ei, se poate avaria mufla.

 Ruperea cablului de sarcină

Provoca căderea sarcinii și distrugerea ei.

 Defectarea supapelor de reținere a cilindrilor de calare

Aceasta poate provoca răsturnarea automacaralei, cu consecințe grave: avarierea macaralei,
accidentarea macaragiului sau distrugerea sarcinii.

 Defectarea limitatorului de moment sau de sarcină

Poate provoca răsturnarea macaralei și distrugerea ei, accidentarea gravă a macaragiului,
eventual distrugerea altor clădiri sau obiecte din apropierea macaralei.

 Defectarea supapei de sens la circuitul hidraulic de basculare braț

Brațul macaralei ramâne blocat într-o anumită poziție și imposibilitatea poziționării sarcinii
în locul dorit.

 Defectarea pompei hidraulice pentru mecanismul de calare

Imposibilitatea calării macaralei.

 Defectarea pompei hidraulice al mecanismului de basculare-telescopare braț

Imposibilitatea basculării-telescopării brațului macaralei.

 Defectarea mecanismul de deplasare a macaralelor pe calea de rulare

Imposibilitatea deplasării macaralei.

 Defectarea mecanismului de deplasare cărucior sarcină

Imposibilitatea lucrului cu macaraua.

B. DETALIU LA AVARIEREA UNUI LIMITATOR DE SFÂRȘIT DE CURSĂ

DEPLASARE MACARA PE CALE DE RULARE
Defectarea acestui limitator duce la deplasarea macaralei peste limita admisă, ciocnirea cu
orpritorii montați la capetele căii de rulare, ieșirea în afara căii de rulare și eventual
răsturnarea ei.

216
C. SITUAŢII PERICULOASE CE DUCE LA PRODUCEREA UNOR AVARII ȘI
ACCIDENTE
Să urmărim acum câteva exemple care vorbesc de la sine despre ceea ce se întâmplă atunci
când nu sunt respectate regurile de exploatare a macaralelor și obligațiile macaragiului și
legătorului de sarcini:
 Calare necorespunzătoare pe o suprafață necompactată, în apropierea unei pante, groapă
sau pe o suprafață înclinată mai mare de decât cea recomandată de producătorul macaralei
duce la răsturnarea macaralei, accidentarea sau moartea macaragiului. (PT R1-2010, art.120,
lit. c)
 Echilibrarea sarcinii prin greutatea unor persoane poate duce la accidentarea gravă a
persoanei respective. (PT R1-2010, art.120, lit. j)
 Nerespectarea codului de semnalizare dintre macaragiu și legătorul de sarcini.
 Nerespectarea priorității de manevră în cazul macaralelor cu braț care funcționează
concomitent și ale căror câmpuri de acțiune ale brațelor și contrabrațelor se intersectează.

217
 Nerespectarea spațiilor de siguranță, în cazul macaralelor cu braț, care lucrează în
aproprierea zonei de influență a liniilor electrice aeriene.
 Folosirea sau utilizarea macaralelor acționate prin motoare termice în încăperi cu praf,
gaze, vapori inflamabili sau a căror volum sau ventilare nu sunt suficiente fără a fi prevăzute
cu dispozitive de protecție corespunzătoare sau de epurare a gazelor.
 Blocarea mecanismului de frânare braț orizontal la macaralele turn la terminarea lucrului.
 Neblocarea macaralelor la capătul căii de rulare, care funcționează în exterior, la
terminarea lucrului.

D. STUDII DE CAZ
 Răsturnarea unei macarale turn cu comandă de la sol, automontantă, la demontare
Operațiile de demontare au fost executate de către deținător neautorizat ca macaragiu și
datorită faptului că acesta nu a solicitat agentului economic autorizat pentru montare-
demontare întocmirea unei documentații tehnice pentru demontare, aceasta a dus la
răsturnarea și avarierea gravă a macaralei și a autoturismelor parcate în apropiere.

 Răsturnarea unei automacarale la ridicarea sarcinii

Datorită calării și legării sarcinii necorespunzător a unui stâlp de tensiune, la rotirea brațului,
s-a produs balansarea sarcinii atât de mare încât automacaraua s-a răsturnat. Înainte de
ridicarea sarcinii macaragiul trebuia să efectueze o ridicare de probă pentru a verifica că
sarcina a fost bine legată și bine echilibrată iar manevra de rotire trebuia făcută lin și fără
șocuri (conform PT R1-2010, art.121, lit.d,l). În urma manevrării necorespunzătoare a
sarcinii de către macaragiu și legătorul de sarcini, automacaraua s-a răsturnat fiind grav
afectată și macaragiul a suferit răni ușoare.

 Răsturnarea unui pod rulant de pe estacadă

Datorită faptului că la sfârșitul lucrului macaragiul nu a blocat podul rulant la capătul căii de
rulare, în timpul nopții din cauza unui vânt puternic podul a fost deplasat pe calea de rulare
spre celălalt capăt a căii de rulare și care nu era prevăzută cu opritoare podul a căzut de pe
estacadă producând avarierea podului rulant.

 Răsturnarea unei macarale turn la ridicarea sarcinii

În urma unor lucrări de schimbare a prezoanelor de prindere a unui tronson de turn prin
intervenția cu flacără oxiacetilenică pentru deșurubarea prezoanelor sa decălit structura
turnului (turn din zăbrele) și la ridicarea unei sarcini zăbrelele s-au rupt iar macaraua s-a
răsturnat peste o conductă de gaz metan avariind-o.

 Răsturnarea unei automacarale la ridicarea sarcinii

În urma calării necorespunzătoare a unei cale pe un capac al unei guri de canal, la ridicarea
sarcinii, capacul gurii de canal a cedat și a dus la răsturnarea automacaralei producând
moartea macaragiului și avarierea automacaralei

218
E. SOFTWARE SPECIALIZAT PENTRU AUTOINSTRUIREA/AUTOTESTAREA/
EVALUAREA DESERVENȚILOR

Prezentarea programului de autotestare a macaragiilor

Prezentarea simulatorului “SIMLOG”

Pentru o bună îndemânare a cursanţilor, Fundaţia Culturală „Renaşterea Română” a

achiziţionat un pachet software care realizează simularea coputerizată a funcţionării unei
macarale. Acest produs program este realizat de firma SIMLOG Canada (www.simlog. com).
Simulatorul permite instruirea atât pentru automacara cât şi pentru macara turn.
Funcţionalităţile programului simulează diferite sarcini pe care trebuie să le îndeplinească
macaragiul:
- poziţionarea macaralei pe o anumită direcţie;
- poziţionarea cârligului pe un punct fix;
- deplasarea cu sarcină la un punct fix;
- plasarea sarcinii lângă un obstacol şi peste un obstacol;
- umplerea unui cofrag cu lăţime variabilă, dinr-o cuvă cu beton agăţată în cârlig;
- programul înregistrează timpul de realizare şi modul în care a fost realizat;
Pentru o mai bună antrenare a cursantului se simulează şi diagrama de moment,
programul indicând dacă funcţionarea macaralei a ajuns într-o zonă periculoasă.
Instalarea programului necesită următoarele resurse hardware: pentium IV, 2,4 GHz,
HDD 40 Mo, 500 RAM, 512 Mo, 2 joystick-uri programate special pentru a fi recunoscute de
simulator.
În continuare sunt prezentate: ansamblul hardware al simulatorului, modul de operare
cu simulatorul de către cursant şi câteva imagini reprezentând activităţi posibile ale unui
macaragiu care operează pe o automacara (pct. A) şi macara turn (pct. B).
Menţionăm faptul că în timpul exerciţiului cursantul are în faţă pe monitor o imagine
identică cu aceea pe care ar aveao din cabina macaralei.

219
Structura hardware a simulatorului computerizat

220
Operarea cu simulatorul macaralei (deplasarea unei sarcini la punct fix)

A. Pentru automacara

Aşezarea unui container într-un loc anume

221
Poziţionare container la punct fix

Poziţionare cârlig la punct fix

222
Poziţionare cârlig pe linie dreaptă

Turnare beton în cofraj

223
 B. Pentru macara turn

Aşezare container la punctul stabilit

Turnare beton în cofraj

224
F. CAPTURI DIN FILMUL ”EXPLOATAREA SIGURĂ A MACARALELOR
COMANDATE DE LA SOL”
Pentru creșterea nivelului pregătirii cursanților și sensibilizarea lor la respectarea
cerințelor NSSM și NSU Fundația Culturală ”Renașterea Română” a achiziționat de la
Institutiul Național pentru Cercetare Dezvoltatre în Protecția Muncii mai multe filme
demonstrative.Câteva ”capturi de ecran” sunt prezentate în continuare.
1. Obligațiile macaragiului inainte de începerea lucrului la un pod rulant cu comandă de la sol

Accesul la tabloul electric general

Cuplarea întrerupătorului general după scoaterea lacătului.

225
Scoaterea cutiei de comandă din suportul special amenajat

Verificarea cârligului

226
 Verificarea cablului de sarcină și a rolei de cablu din muflă

Verificarea funcționării limitatorului de sfârșit de cursă la ridicare cârlig

227
 Verificarea limitatorului de sfârșit de cursă la deplasare pod

Verificarea greutății sarcinii de ridicat în comparație cu sarcina maximă admisă a podului

rulant

228
Alegerea corectă a dispozitivului de ridicare sarcină

Alegerea corectă a dispozitivului de ridicare sarcină

229
Alegerea corectă a dispozitivului de ridicare sarcină

Verificarea dispozitivului de ridicare sarcină

230
2. Exploatarea podului rulant

Deplasarea podului rulant deasupra sarcinii ce trebuie ridicată

Legarea sarcinii

231
 Pozițioranea corectă a cârligului deasupra sarcinii

Ridicarea sarcinii și verificarea dacă este bine legată și echilibrată

232
Deplasarea sarcinii

Coborârea sarcinii

233
Pozitionarea corectă a sarcinii înainte de a fi lasată pe sol

Desfacerea dispozitivului de ridicare sarcini din cârlig

234
Macara semiportal cu comandă de la sol

Deblocarea de la capătul căii de rulare

235
 Deplasarea macaralei spre sarcina de ridicat la indicațiile legătorului de sarcini

Ridicarea unei sarcini cu ajutorul a doua poduri rulante cu comandă de la sol

G. ANALIZA FACTORILOR DE RISC

Mijloace de producţie
A. Factori de risc mecanic
a) Organe de maşini în mişcare:
- prindere, antrenare mână sau articole vestimentaţie de către transmisiile prin
curele (ventilator, pompă de apă, compresor etc.)
b) Lovire de către mijloacele de transport auto, motostivuitor
c) Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie, a sistemului de frânare în
mers
d) Răsturnare piese, materiale neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate
e) Cădere liberă de scule, piese, materiale:
- la lucrul sub utilaj în cazul reparaţiilor
- din cârligul macaralei

236
 f) Scurgere liberă de uleiuri, carburanţi, lichid de frână la lucrul sub utilaj
g) Proiectare corpuri sau particule:
‫ ـ‬elemente de legare sarcină (şufe) la ruperea accidentală a acestora;
‫ ـ‬particule de parbriz rezultate ca urmare a spargerii acestuia
h) Deviere de la traiectoria normală a sarcinilor în cazul funcţionării incorecte a
sistemelor de comandă
i) Strivire de către mase aflate în balans
j) Jet, erupţie ulei la fisurarea accidentalã a elementelor instalaţiilor hidraulice
k) Tăiere, înţepare la contactul cu suprafeţe periculoase, în special la operaţiile de
revizii, reparaţii
B. Factori de risc termic
a) Temperatură ridicată a unor suprafeţe, atinse accidental la inspecţii şi reparaţii (bloc
motor, compresor, circuite de răcire apă/ulei)
b) Temperatură coborâtă a suprafeţelor atinse la lucrul în aer liber în anotimpul rece
C. Factori de risc electric
- Electrocutare prin atingere directă, atingere indirectă, tensiune de pas
D. Factori de risc chimic
a) Lucrul cu substanţe toxice – antigel, lichid de frână
b) Lucrul cu substanţe caustice – electrolitul bateriilor de acumulatori – arsură chimică
c) Lucrul cu substanţe inflamabile (combustibili, uleiuri, unsori)
Mediul de muncă
E. Factori de risc fizic
a) Temperatură variabilă în funcţie de anotimp, la lucrul în aer liber
b) Curenţi de aer – la lucrul în aer liber sau din cauza unor neetanşeităţi
c) Nivel de zgomot ridicat la lucrul în secţie, conform buletinelor de analiză
d) Calamităţi naturale – seism
e) Pulberi pneumoconiogene în atmosfera locului de muncă (particule flux, praf etc.)
F. Factori de risc chimic
- Fum, gaze toxice (CO-conform buletinelor de analiză) de la locurile de muncă
învecinate

Sarcina de muncă
G. Conţinut necorespunzător
- Ridicarea unor sarcini peste limita admisă în cazul nefuncţionării limitatorului de
sarcină
H. Suprasolicitare fizicǎ
- Efort dinamic ridicat la manipularea manuală a unor piese, subansambluri grele,
poziţii de lucru forţate sau vicioase în timpul unor lucrări de reparaţii
I. Suprasolicitare psihică
- Solicitare permanentã a atenţiei în timpul deplasãrii, decizii dificile în timp scurt,
operaţii repetitive de ciclu scurt.

Executant
J. Acţiuni greşite
a) Executarea de operaţii neprevăzute în sarcina de muncă
b) Executarea defectuoasă de operaţii de întreţinere şi reparaţii (poziţionări, fixări piese
etc.)
c) Circulaţia cu defecţiuni la: mecanismul de direcţie, instalaţia electrică, sistemul de
frânare, sistemul de rulare
d) Neadaptarea vitezei de deplasare la condiţiile de trafic şi meteorologice

237
 e) Ridicarea de sarcini peste limita maximă admisă prin anularea voită a limitatorului de
sarcină
f) Deplasări, staţionări în zone periculoase:
- în raza de acţiune a mijloacelor de ridicat
- pe căile de acces auto
g) Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare, dezechilibrare
h) Cădere de la înălţime prin păşire în gol, alunecare, dezechilibrare
i) Nesincronizări de operaţii la lucrul în echipă cu legătorul de sarcini
j) Blocarea limitatorului de sarcină - răsturnarea macaralei
k) Pornirea motorului cu cutia de viteze cuplată într-o treaptă de viteză şi fără acţionarea
ambreiajului
K. Omisiuni
- Omiterea operaţiilor care-i asigură securitatea la locul de muncă
- Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de
protecţie din dotare

Macaragiu – Pod rulant GR. E

Procesul de muncă
Scopul procesului de muncă îl constituie executarea manevrelor de încărcare-
descărcare şi de transport al sarcinii cu ajutorul podului rulant cu acţionare prin comandă de
la sol.
Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat
Mijloace de producţie
a) Pod rulant cu comanda de la sol
b) trusă scule
c) lubrifianţi
d) dispozitive de prindere şi ridicare a sarcinilor
Sarcina de muncă
a) începerea programului
b) verifică starea generală a podului rulant
c) consemnează în registrul de supraveghere starea podului rulant
d) execută manevre de ridicare şi transport al sarcinilor
e) participă la operaţiile de întreţinere, revizie şi reparaţii, precum şi la verificările ce se
efectuează la podul rulant pe care il deserveşte
f) în cazul defectării podului rulant identifică defectul şi anunţă şeful locului de muncă
g) consemnează în registru reparaţiile efectuate
Mediul de muncă
Macaragiul îşi desfăşoară activitatea în incintă închisă (secţie).
Noxele aflate în atmosfera locului de muncă sunt cele specifice secţiei în care
lucrează, prezentate ca valori în buletinele de analiză anexate.

Factorii de risc identificaţi

Mijloace de producţie
A. Factori de risc mecanic
a) Organe de maşini în mişcare:
b) Lovire de către mijloacele de transport auto, motostivuitor
c) Răsturnare piese, materiale neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate
d) Cădere liberă de scule, piese, materiale:
- la lucrul sub utilaj în cazul reparaţiilor

238
 - din cârligul podului rulant
a) Scurgere liberă de uleiuri, la lucrul sub utilaj
b) Proiectare corpuri sau particule:
‫ ـ‬elemente de legare sarcină la ruperea accidentală a acestora;
c) Deviere de la traiectoria normală a sarcinilor în cazul funcţionării incorecte a
sistemelor de comandă
d) Strivire de către mase aflate în balans
e) Tăiere, înţepare la contactul cu suprafeţe periculoase, în special la operaţiile de
revizii, reparaţii
B. Factori de risc termic
- Temperatură ridicată a unor suprafeţe, atinse accidental la inspecţii şi reparaţii
C. Factori de risc electric
- Electrocutare prin atingere directă, atingere indirectă, tensiune de pas
D. Factori de risc chimic
- Lucrul cu substanţe toxice
- Lucrul cu substanţe caustice – arsură chimicã
- Lucrul cu substanţe inflamabile (combustibili, uleiuri, unsori).
Mediul de muncă
E. Factori de risc fizic
- Nivel de zgomot ridicat la lucrul în secţie, conform buletinelor de analiză
- Calamităţi naturale – seism
- Pulberi pneumoconiogene în atmosfera locului de muncă (particule flux, praf etc.)
F. Factori de risc chimic
- Fum, gaze toxice (CO-conform buletinelor de analiză) de la locurile de muncă
învecinate
Sarcina de muncă
G. Conţinut necorespunzător
- Ridicarea unor sarcini peste limita admisă în cazul nefuncţionării limitatorului de
sarcină
H. Suprasolicitare fizicǎ
- Efort dinamic ridicat la manipularea manuală a unor piese, subansambluri grele,
poziţii de lucru forţate sau vicioase în timpul unor lucrări de reparaţii
I. Suprasolicitare psihică
- Solicitare permanentã a atenţiei în timpul deplasãrii, decizii dificile în timp scurt,
operaţii repetitive de ciclu scurt

Executant
J. Acţiuni greşite
a) Executarea de operaţii neprevăzute în sarcina de muncă
b) Executarea defectuoasă de operaţii de întreţinere şi reparaţii (poziţionări, fixări piese
etc.)
c) Ridicarea de sarcini peste limita maximă admisă prin anularea voită a limitatorului de
sarcină
d) Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare, dezechilibrare
e) Cădere de la înălţime prin păşire în gol, alunecare, dezechilibrare
f) Nesincronizări de operaţii la lucrul în echipă cu legătorul de sarcini
g) Blocarea limitatorului de sarcină
K. Omisiuni
- Omiterea operaţiilor care-i asigură securitatea la locul de muncă

239
 - Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de
protecţie din dotare
Domeniul valorii nivelului de risc este [0, 5], 5 reprezentând nivelul maxim de risc.
Calculul nivelului de risc global a indicat valoarea de 3.18. Acest nivel indicat un grad
de risc acceptabil. De asemenea evaluarea numerică a arătat că factorii de risc datoraţi
activităţii proprii a executantului sunt de 35.71% din riscul total de producere a accidentelor.
Pentru a exemplifica modul de acţionare în vederea reducerii nivelului de risc global,
dar şi pentru fiecare factor de risc în parte ne rezumăm să precizăm numai concluziile
rezultate pentru factorul de risc cu nr. de ordine 15: neutilizarea echipamentului individual de
protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare.
Pentru acest factor nivelul de risc determinat a fost de 4.00, ceea ce corespunde unui
nivel de risc innacceptabil. De aceea s-au propus următoarele măsuri tehnice şi organizatorice
în vederea reducerii acestui nivel :
a) Măsuri tehnice
- achiziţionarea E.I.P. corespunzător activităţii ce urmează a fi desfăşurată potrivit
reglementărilor în vigoare.
b) Măsuri organizatorice
- achiziţionarea E.I.P. (echipament de protecţie individuală) corespunzător activităţii ce
urmează a fi desfăşurată potrivit reglementărilor în vigoare
- instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectări restricţiilor de securitate
- neutilizarea sau utilizarea incompletă a mijloacelor de protecţie etc.
- verificarea prin control permanent, din partea şefului formaţiei, şi/sau prin sondaj, din
partea şefilor ierarhic superiori.

240
 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DUPĂ ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCĂ
NIVEL GLOBAL DE RISC: 3,37

FACTORI DE RISC PROPRII

MIJLOACELOR DE PRODUCTIE
FACTORI DE RISC PROPRII 43.59%
EXECUTANTULUI
33.33%

FACTORI DE RISC PROPRII FACTORI DE RISC PROPRII

SARCINII DE MUNCA MEDIULUI DE MUNCA
7.69% 15.38%

241
V.4 TEST DE EVALUARE
1. Ce este sarcina de incercare?
a) este valoarea masei maxime care poate fi preluata dupa caz, de dispozitivul de prindere,
dispozitivul de legare sau direct de dispozitivul de ridicare.
b) este sarcina care depaseste sarcina nominala
c) este valoarea maxima a masei admisa a fi ridicata de macara
d) este sarcina maxima care ia nastere in timpul accelerarii sarcinii nominale.
e) este valoarea sarcinii la care este incercata macaraua

2. Cand se rastoarna o macara la care sarcina este variabila functie de raza ?

a) momentul de rasturnare este mai mic decat momentul de stabilitate
b) momentul de rasturnare este egal sau mai mare decat momentul de stabilitate
c) momentul de rasturnare este mai mare decat momentul de stabilitate

3. Ce reprezinta muchia de rasturnare la o macara din gr. A ?

a) linia care uneste punctele de calare din partea din fata
b) linia care uneste doua puncte de calare aflate pe o diagonala
c) linia care determina conturul obtinut prin unirea celor patru puncte de calare
d) linia care uneste punctele de calare de pe aceeasi parte

4. La care valoare maxima a suprasarcinii trebuie sa actioneze prompt limitatorul de

sarcina dupa un reglaj corect ?
a) 10 % b) 20 % c) 25 % d) 50 %

5. La ridicarea sarcinilor macaragiul nu are voie sa depaseasca ?

a) 50% din sarcina de incercare
b) 100% din sarcina nominala
c) 100% din sarcina maxima admisa ( pentru deschiderea respectiva a bratului ), conform
diagramei de sarcina

6. Când are voie macaragiul să transporte persoane în cârligul macaralei ?

a) atunci când persoana se află într-un dispozitiv de prindere care îi conferă siguranţă să nu
cadă - ex. - în benă sau pe platformă cu balustradă
b) da, numai când persoana echilibrează sarcina
c) niciodată
d) da, cu condiţia să poarte cască de protecţie a capului şi dispozitivul de prindere a sarcinii
să permită asigurarea pentru lucrul la înălţime (peste 2,5 m) cu centura de siguranţă

7. Care sunt conditiile de indeplinit la ridicarea unei sarcini cu ajutorul a doua

macarale care nu sunt cuplate mecanic si electric ?
a) sa nu se depaseasca sarcina maxima admisa la nici una din macarale
b) macaralele sa fie de acelasi tip
c) vitezele de ridicare sa fie aceleasi
d) sa nu se intersecteze campurile lor de actiune
e) manevrarea sa se execute numai sub conducerea si supravegherea atenta a R.S.T.V.I. –
autorizat ISCIR –
f) pozitia cablurilor de tractiune sa fie verticala

242
8. Care este inaltimea maxima a stivei pentru depozitarea materialelor ?
a) 0,5 m
b) 1,5 m
c) de 1,5 ori latura mare a bazei
d) de 1,5 ori latura mica a bazei

9. Care este distanta minima fata de care trebuie asigurat personalul, utilajul sau
sarcina cand tensiunea dintre doua conductoare este mai mica de 57.000 V, respectiv
mai mare de 57.000 V ?
a) 1,5 m, respectiv 3 m
b) 3 m, respectiv 5 m
c) 2,5 m, respectiv 5 m

10. La ce distanţă vor fi ridicate sarcinile la deplasarea lor pe orizontală când întâlnesc
obstacole care nu pot fi ocolite ?
a) 0,5 m b) 200 mm c) 150 mm d) 300 mm

11. Pentru tensiuni până la 1.000 V care este distanţa minimă faţă de conductoarele
neizolate, respectiv izolate, pentru blocarea rotirii braţului înspre zona cu tensiune ?
a) 1,5 m în ambele cazuri b) 1,5 m, respectiv 1 m c) 1,5 m, respectiv 1,2
m
12. Intersectarea căror câmpuri de acţiune se interzice în cazul unor macarale care
lucrează în apropiere ?
a) ale braţelor
b) ale braţelor cu ale contrabraţelor
c) ale contrabraţelor între ele

13. Care dintre podurile rulante enumerate mai jos fac parte din categoria podurilor
rulante tehnologice ?
a) de sarjare
b) de striptare
c) de turnare
d) de forjare
e) pentru troace

14. Care dintre precizarile prezentate mai jos constituie interdictii ?

a) folosirea macaralelor pentru tararea sarcinilor pe sol, smulgerea sarcinilor aderente la sol
b) deplasarea macaralelor cu cablurile, lanturile sau carligele tarate pe sol
c) inainte de a se deplasa macaralele cu brat, pe sasiu de vagon de cale ferata sau pe
autovehicule pe roti sau senile vor avea bratul de-a lungul caii pe care se efectueaza
deplasarea
d) baterea sau scoaterea penelor de la prese, ciocane, masini de forjat
e) transportul persoanelor in carligul macaralei sau alte dispozitive de prindere (cutii, bene,
platforme, etc.)

15. Se poate face interventii asupra sarcinii suspendate in cirlig ?

a) da, dar numai pentru lucrari de verificare si masurare
b) nu, decat dupa coborarea sarcinii si desfacerea ei din carligul macaralei

243
16. Cum se execută mişcările la încercările dinamice ?
a) lent şi fără şocuri pe toată cursa
b) concomitent pentru cel mult două mişcări ale macaralei
c) porniri şi opriri pentru fiecare mişcare
d) separat pentru fiecare mişcare a macaralei

17. Verificarea tehnică oficială trebuie să stabilească şi dacă ?

a) macaraua a fost executată, echipată, montată şi instalată în conformitate cu prevederile PT
– R1 – 2003
b) macaraua supusă la încercări a corespuns şi funcţionează normal
c) este asigurată întreţinerea şi revizia de către un agent economic autorizat
d) construcţia metalică şi îmbinările acesteia (sudate, nituite etc.) nu prezintă defecte vizibile
e) sunt prevăzute pe macara: placă cu sarcina maximă admisă, inscripţinări de avertizare şi
plăcuţe cu date despre fabricaţie
f) macaragiul desemnat pentru executarea manevrelor poartă echipamentul de protecţie
necesar (cască de protecţie, centură de siguranţă, bocanci antiderapanţi - cu talpă de cauciuc).

18. Cine sunt obligaţi să scrie sub semnătură în registrul de evidenţă a supravegherii
macaralei ?
a) orice persoană din cadrul unităţii deţinătoare
b) legătorii de sarcină dacă au observat defecţiuni la cablurile de tracţiune (sau legare) sau un
zgomot anormal produs de macara
c) macaragiii şi şeful echipei de întreţinere şi revizie

19. Cartea macaralei – partea tehnică pentru macaralele noi, trebuie să conţină şi ?
a) indicaţii privind marcarea
b) planuri şi scheme necesare pentru reparare
c) instrucţiuni pentru montare şi demontare
d) contraindicaţii privind utilizarea macaralei
e) informaţii referitoare la instalare şi montaj, destinate reducerii zgomotului şi vibraţiilor
(atenuatoare de zgomot, amortizoare de vibraţii, fundaţii vibroizolante etc.)
f) menţiuni despre specialitatea personalului de deservire
g) caracteristici tehnice de bază ale macaralei (diagramele sarcinilor pentru fiecare
configuraţie în parte a macaralei, dacă este cazul)

20. Indatoririle macaragiului rezultă din ?

a) Prescripţia tehnică ISCIR – PT R1/2010
b) STAS-uri, CEI-uri, prescripţia tehnică ISCIR – R14/2003
c) instrucţiunile tehnice ale unităţii deţinătoare, instrucţiunile de exploatare
d) registrul de supraveghere al macaralei, normele generale şi specifice de lucru cu macaraua
(de protecţia muncii) şi normele de lucru la înălţime

21. Ce reprezinta instructajul de protectia muncii care este scopul si frecventa ?

a) insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate in munca, cu
durata minima de 8 ore
b) insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate in munca, cu
durata minima de 4 ore
c) operatiune de stabilire a locului de munca a fiecarui angajat cu durata de 2 ore

244
22. Legatorul de sarcini trebuie sa ?
a) fixeze sarcina in carlig
b) semnalizeze macaragiului manevrele
c) urmareasca, conduce si dirijeaza cu atentie sprijinind usor cu mana traseul sarcinii pana la
locul dorit a fi asezata
d) elibereze sarcina dupa asezare.

23. Conform prevederilor PT R1/2010, montarea masinilor de ridicat care necesita

montare la locul de functionare pe un amplasament fix se face pe baza :
a) unei documentatii tehnice avizata de inspector ISCIR
b) unei documentatii tehnice avizata de RADTP
c) unei documentatii tehnice avizata de RSVTI

24. Conform prevederilor PT R1/2010 incercarile de stabilitate la macaralele cu brat se

efectueaza :
a) cu bratul asezat in spatele cabinei de comanda
b) cu bratul asezat in pozitia cea mai favorabila
c) cu bratul asezat in pozitia cea mai defavorabila

25. Ce măsuri ia macaragiul, atunci cînd se aud zgomote anormale în timpul

funcționarii mecanismelor macaralei?
a) lucreaza in continuare cu foarte multa atentie;
b) coboară/descarcă sarcina, oprește macaraua, aduce toate comenzile pe zero, decuplează și
asigură întrerupatorul general, închide cu cheia ușa cabinei, și aduce la cunostință șefului
direct și RSVTI pentru a lua măsurile necesare;
c) oprește funcționarea macaralei, împrejmuiește locul și plasează placuțe avertizoare, nu
părăsește locul de muncă și așteaptă echipa de intervenții.

26. Ce reprezintă diagrama de sarcini ?

a) diagrama zonei de lucru ;
b) reprezentarea grafică a corespondenței dintre sarcinile ce pot fi ridicate cu macaraua în
funcție de rază, lungimea și unghiul brațului ;
c) diagrama schematica a mecanismelor macaralei.

27. În ce conditii se poate face ridicarea și transportarea recipientilor care conțin clor
lichid sau substanțe periculoase ?
a) folosind electromagneti de ridicare de forme speciale;
b) se vor folosi suporturi sau dispozitive speciale;
c) manevrele se vor executa sub supravegherea sefului direct sau RSVTI

28. Cu ce suprasarcină se efectuează încercare statică la o macara cu braţ care

funcţionează pe şine de rulare având sarcina nominală mai mică de 100 tf?
a) Cu o suprasarcină cu 10% mai mare decât sarcina nominală
b) Cu o suprasarcină cu 25% mai mare decât sarcina nominală
c) Cu o suprasarcină cu 33% mai mare decât sarcina nominală

29. Care este sarcina maximă care o poate ridica un pod rulant cu două cîrlige (10+10) t
a) 10 t
b) 20 t
c) 12,5 t

245
30. În ce condiţii este posibilă funcţionarea macaralei cu scadenţa de funcţionare
depăşită?
a) Macaraua poate funcţiona cu scadenţa depăşită numai dacă se anunţă Inspecţia Teritorială
ISCIR
b) Macaraua poate funcţiona cu scadenţa depăşită numai dacă se anunţă Inspecţia Teritorială
de Protecţia Muncii
c) Este interzis funcţionarea macaralei cu scadenţa de fucţionare depăşită

31. În ce condiţii se face exploatarea macaralelor privitor la prescripţii tehnice, normele

de protecţia muncii, instrucţiunile de exploatare specifice macaralei şi instrucţiunele
interne elaborate de unitatea deţinătoare?
a) Exploatarea (manevrarea) macaralelor trebuie să se facă în conformitate cu prevederile
prescripţiei tehnice ISCI PT R1-2003 şi Legea 64 /2008 ( Legea ISCIR).
b) Exploatarea (manevrarea) macaralelor trebuie să se facă în conformitate cu normele
specifice de protecţia muncii şi Legea 319/2006 ( Legea securităţii şi sănătăţii în muncă)
c) Exploatarea (manevrarea) macaralelor trebuie să se facă în conformitate cu prevederile
prescripţiei tehnice , cu normele specifice de protecţia muncii, cu instrucţiunile de exploatare
specifice macaralei respective şi cu instrucţiunile interne elaborate de unitatea deţinătoare.

32. Care este obligaţia principală a macaragiului, în următoarele situații ?

a) La urcarea pe scara de acces la cabină să aibe ambele mâini libere
b) La macaralele pentru care se prevede calarea să , să execute această operaţie în mod
corespunzător
c) Să cunoască şi să respecte codul de semnalizare

33. Care sunt sarcinile principale ale macaragiului înainte de începerea lucrului?
a) Să se convingă că linia principală de alimentare se află sub tensiune
b) Să interzică accesul persoanelor străine în cabina de comandă sau pe macara
c) Să efectueze manevre numai pe baza comenţilor date în conformitate cu codul de
semnalizare de către legătorul de sarcini

34. Care sunt sarcinile principale ale macaragiului în timpul lucrului?

a) Să verifice cârligul şi dispozitivul de prindere a sarcinii
b) La ridicarea sarcinilor să nu depăşească sarcina nominală
c) Să semnalizeze prin dispozitivul de semnalizare acustic, înainte de fiecare pornire sau
manevră a macaralei

35. Care sunt sarcinile principale ale macaragiului după terminarea lucrului?
a) Să consemneze în registrul de supraveghere
b) Să descarce sarcina şi să ridice dispozitivul de prindere a sarcinii
c) Să strângă şi să depoziteze cablurile de legături

36. Cum procedează macaragiul dacă nu vede legătorul de sarcină?

a) Macaragiul nu efectuează comenţi dacă nu vede legătorul de sarcină
b) Macaragiul efectuează comenzi pe baza comenzilor sonore date de legătorul de sarcină
c) Macaragiul manevrează macaraua pe baza comenzilor unui alt legător de sarcină ajutător

246
37. În ce condiții se pot ridica sarcini mai mari decît sarcinile maxime admise, la raza
maximă, corespunzătoare diagramei de sarcină, pentru macarale cu braţ şi deschidere
variabilă?
a) Nu se pot ridica sarcini decat cu dispozitive speciale
b) Nu, nu se pot ridica sarcini mai mari decât cele corespunzătoare diagramei de sarcină la
raza maximă
c) Macaraua poate ridica sarcini mai mari decât cele corespunzătoar la raza maximă dar nu
mai mult decât cele corespunzătoare la orice rază de pe diagrama de sarcină

38. Cu ce sarcină se efectuează încercarea statică la verificarea tehnică periodică a unui

pod rulant ?
a) 25%
b) 10%
c) 33%

39. În ce situaţii trebuie efectuată semnalizarea acustică?

a) înainte de fiecare pornire sau manevră a macaralei;
b) permanent;
c) la terminarea lucrului.

40. Ce reprezintă sarcina nominală?

a) sarcina de încercare statică pentru care a fost proiectată şi construită macaraua;
b) sarcina pentru care a fost proiectată şi construită macaraua;
c) sarcina de încercare dinamică pentru care a fost proiectată şi construită macaraua.

41. Ce măsuri ia macaragiul în timpul lucrului?

a) să oprească macaraua din funcţiune dacă sună telefonul mobil;
b) să oprească macaraua din funcţiune dacă nu are la el cartea de identitate;
c) să oprească macaraua din funcţiune dacă se aud zgomote anormale, dacă limitatoarele sau
frânele nu acţionează în bune condiţii sau dacă constată orice alt defect care poate periclita
siguranţa în exploatare.

42. La ce interval de timp trebuie să completeze macaragiul, registrul de supraveghere?

a) săptămânal;
b) la intrarea şi ieşirea din schimb;
c) doar când consideră că este necesar.

43. În ce situații se poate comanda funcţionarea simultană a două mecanisme ale

macaralei?
a) niciodată;
b) când vizibilitatea este foarte bună;
c) când macaraua a fost construită să funcţioneze în acest fel.

44. în cazul întreruperii accidentale a tensiunii de alimentare la podul rulant ?

a) să deconecteze imediat întreruptorul principal şi să aducă imediat toate controlerele pe
poziţia “zero”;
b) să semnalizeze acustic;
c) să semnalizeze optic.

247
45. La ce interval de timp se face ungerea rulmentului de sprijin și rotire la o
automacara ?
a) odata cu lucrarile de reparatie
b) la 1 an
c) periodic conform schemei de ungere

46. La ce interval de timp se repară pompele și motoarele hidrostatice ?

a) ori de cata ori este nevoie
b) atunci cand le expira perioada de garantie
c) daca se constata abateri de la parametrii initiali se schimba

47. La ce interval de timp anclansează limitatorul de blocare comenzi, dacă este corect
reglat?
a) cu 5 – 10 mm inainte de sfarsitul cursei de extindere cale
b) limitatorul anclanseaza numai la comanda macaragiului
c) cu 20 mm inainte de sfarsitul cursei de extindere cale

48. La ce interval de timp se va curața elementul magnetic al filtrelor de ulei, în timpul

primelor 300 ore de functionare trebuie
a) zilnic
b) saptamanal
c) lunar

49. La ce interval de timp se va înlocui cartușul filtrant ?

a) 50 ore de functionare
b) 100 ore de functionare
c) 300 ore de functionare

50. Care este jocul maxim la frîna mecanismului de rotire a platformei dintre tambur și
ferodoul saboților?
a) 0,5 mm
b) 1 mm
c) 1,2 mm

51. La ce interval de timp se verifică glisierele și ghidajele tronsoanelor brațului la

automacarale ?
a) 100 ore de functionare
b) 300 ore de functionare
c) 500 ore de functionare

52. Care este temperatura mediului, pentru funcționarae normală a podurile rulante de
uz general, ce functionează în hale sau în aer liber ?
a) - 30oC si +50oC
b) - 20oC si +45oC
c) - 15oC si +40oC

248
53. Ce măsuri ia macaragiul , în cazul în care constată un defect pe care nu-l poate
îndepărta singur?
a) nu va pune în funcţiune macaraua
b) va întrerupe curentul cu ajutorul întreruptorului general, pe care-l va asigura contra
reanclanşării nedorite
c) nu va pune în funcţiune macaraua, va întrerupe curentul cu ajutorul întreruptorului general,
pe care-l va asigura contra reanclanşării nedorite şi va anunţa şeful secţiei de care aparţine în
scopul luării măsurilor necesare.

54. Ce trebuie să cunăască obligatoriu macaragiul, în exercitarea atribuţiilor sale?

a) cunoască codul de semnalizare
b) respecte codul de semnalizare
c) cunoască şi să respecte codul de semnalizare.

55. Ce obligații are macaragiul după terminarea lucrului ?

a) să descarce sarcina şi să ridice dispozitivul de prindere a sarcinii
b) să îngrădească locul de sub sarcină şi să instaleze plăci avertizoare pentru a interzice
accesul persoanelor
c) să descarce sarcina şi să ridice dispozitivul de prindere a sarcinii, dacă nu este posibilă
coborârea sarcinii suspendate să îngrădească locul de sub sarcină şi să instaleze plăci
avertizoare pentru a interzice accesul persoanelor.

56. Ce obligații stricte are macaragiul în timpul lucrului lucrului dacă apar întreruperi
ale tensiunii de alimentare ?
a) să deconecteze imediat întreruptorul principal în cazul unei întreruperi accidentale a
tensiunii de alimentare
b) să deconecteze imediat întreruptorul principal şi să aducă imediat toate controlerele în
poziţia “zero” în cazul unei întreruperi accidentale a tensiunii de alimentare
c) să aducă imediat toate controlerele în poziţia “zero” în cazul unei întreruperi accidentale a
tensiunii de alimentare.

57. Ce va consemna macaragiul în registrul de evidenţă a supravegherii macaralei?

a) observaţiile avute la preluarea macaralei, în timpul lucrului, la predarea macaralei sau la
încetarea lucrului
b) observaţiile avute în timpul lucrului şi la predarea macaralei
c) observaţiile avute la preluarea macaralei.

58. Ce obligaţiă au deţinătorul sau cel care utilizează macaraua, în situaţia producerii
unui accident sau a unei avarii ?
a) să ia toate măsurile necesare astfel ca situaţia produsă să rămână nemodificată
b) să facă fotografii sau schiţe ale locului unde s-a produs avaria sau accidentul
c) să ia toate măsurile necesare astfel ca situaţia produsă să rămână nemodificată până la
sosirea inspectorului de specialitate al IT ISCIR, iar dacă este necesar să se modifice starea de
fapt din momentul producerii avariei sau accidentului să facă fotografii sau schiţe ale locului
unde s-a produs avaria sau accidentul.

59. Ce obligații are macaragiul după terminarea lucrului ?

a) să deplaseze macaraua la locul stabilit pentru repaus
b) să deplaseze macaraua la umbră
c) să deplaseze macaraua în afara şantierului.

249
60. Funcţionarea căror instalaţii trebuie verificată înainte de începerea lucrului de către
macaragiu ?
a) semnalizare
b) iluminat şi climatizare
c) semnalizare, iluminat şi climatizare.

61. Ce calitate trebuie să aibă plăcile de lemn puse sub cale pentru a mări suprafaţa de
sprijin a acestora?
a) lemn tratat în ulei
b) lemn de esenţă tare netratat
c) lemn de brad, deoarece are cea mai mare rezistenţă.

62. Care este sarcina pentru încercarea statică la macaralele cu braţ cu deschidere
variabilă şi la macaralele care îşi modifică lungimea braţului prin telescopare (atît la
deschiderea minimă, cît şi la deschiderea maximă a brațului)?
a) sarcina nominală a macaralei respective
b) sarcina maximă admisă pentru poziţiile respective
c) sarcina marita cu 50%

63. In ce condiţii se face încercarea statică în cazul podurilor rulante ?

a) podul rulant să fie la mijlocul lungimii căii de rulare iar sarcina la mijlocul deschiderii
podului
b) sarcina să fie adusă la mijlocul deschiderii podului rulant iar podul rulant să se afle în
dreptul stâlpilor de susţinere a căii de rulare
c) nu are importanta conditiile

64. Cine are dreptul și obligaţia să facă consemnări, în registrul de evidenţă a

supravegherii macaralei ?
a) orice persoană din cadrul unităţii deţinătoare
b) seful direct
c) macaragiul, şeful echipei de întreţinere şi revizie, legătorii de sarcină și RSVTI-ul unității
deținătoare.

65. Care este poziția brațului automacaralei, în timpul deplasării ?

a) cu braţul în spatele macaralei
b) cu braţul coborît în poziţie inferioară
c) cu braţul fixat în partea din faţă a macaralei şi cu cîrligul fixat.

66. La ce distanţă minimă faţă de obiectele aflate în raza de acţiune a macaralelor, este
admisă deplasarea pe orizontală a sarcinilor?
a) 1 m
b) 2 m
c) 0,5 m.

67. La ce viteză maximă a vîntului este admisă funcţionarea macaralelor portal ?

a) 10 m/s
b) 15 m/s
c) 20 m/s.

250
68. Ce condiții trebuie să îndeplinească plăcile care sunt puse sub calele automacaralei,
pentru a mări suprafata de sprijin?
a) confectionate din lemn tratat in ulei
b) confectionate din lemn de esenta tare netratat
c) confectionate din placi de beton dreptunghiulare sau patrate

69 Care este suprasarcina pentru încercarea statică a unui pod rulant la punerea în
funcțiune?
a) 25%
b) 10%
c) 33%

70. În ce condiții se poate efectua urcarea și coborîrea de pe macara ?

a) numai prin locuri special destinate pentru aceasta si numai cand macaraua stationeaza
b) numai daca scara de acces este bine luminata
c) numai pe la capatul cailor de rulare, pentru podurile rulante

71. Care este valoarea maximă a suprasarcinii, la care trebuie să acționeze prompt
limitatorul de moment ?
a) 10%
b) 20%
c) 30%

72. Ce obligații are macaragiul în timpul lucrului ?

a) să scoată de sub tensiune liniile electrice în aproprierea cărora lucrează;
b) să execute manevrele în astfel de limite încât să nu fie necesar să folosească limitatoarele
de sfârșit de cursă;
c) să permită dacă e cazul, ridicarea personalului de întreținere al secției, cu ajutorul
dispozitivelor de prindere pentru efectuarea unor verificări.

73. Care este scopul verificării tehnice periodice la o macara ?

a) de a da o asigurare utilizatorului ca macaraua pe care o deține și utilizează satisface
cerințele de funcționare în securitate;
b) de a stabili dacă macaraua poate fi reparată de o firmă autorizată de către ISCIR;
c) de a stabili dacă macaraua respectivă poate fi transportată pe drumurile publice în condiții
de securitate pentru macaragiu și trafic.

74. Prin ce este reprezentată muchia de răsturnare la o automacara?

a) prin linia care unește punctele de calare din partea din față;
b) prin linia care unește 2(două) puncte de calare aflate pe o diagonală;
c) prin linia care unește 2(două) puncte de calare de pe aceeași parte.

75. Ce obligații are macaragiul în timpul lucrului ?

a) să nu comande funcționarea simultană a două mecanisme la macaralele la care acest lucru
este interzis;
b) să predea autorizația la operatorul RSVTI;
c) să consemneze în registrul de evidență a supravegherii instalației manevrele efectuate.

251
76. Ce obligații are macaragiul dacă în timpul lucrului, are loc o întrerupere accidentală
a curentului electric de alimentare a macaralei?
a) să deconecteze imediat întrerupătorul principal;
b) să deconecteze imediat întrerupatorul principal și să aducă imediat toate controlerele în
poziția zero“;
c) să aducă imediat toate controlerele în poziția zero“ și să aștepte revenirea curentului de
alimentare;

77. În ce condiții conditii se pot utiliza macaralele cu braț în zona de influiență a

retelelor de 6 KV ?
a) dacă se întrerupe curentul pe perioada cît se lucrează cu macaraua în zona respectivă;
b) dacă se izolează brațul macaralei;
c) dacă macaralele sunt echipate cu dispozitive de semnalizare a intrării brațului în zona de
influiență.

78. Care este valoarea maximă a suprasarcinii la care trebuie să acţioneze prompt
limitatorul de sarcină după un reglaj corect este ?
a) 10%
b) 20%
c) 30%

79. Ce verificări efectuează macaragiul la mecanismele de acţionare ale macaralei,

privind funcționarea acestora?
a) în mod sigur şi fără vibraţii
b) în mod sigur, lin şi fără vibraţii accentuate
c) lin şi fără vibraţii

80. Ce obligații are macaragiul în timpul lucrului ?

a) să nu deplaseze macaralele cu braţ având sarcina suspendată în cârlig decât în condiţiile
prevăzute de producător şi înscrise în cartea macaralei;
b) să nu deplaseze macaralele cu braţ având sarcina suspendată în cârlig decât în condiţiile
prevăzute de producător;
c) să nu deplaseze macaralele cu braţ având sarcina suspendată în cârlig decât în condiţiile
înscrise în cartea macaralei.

81. Ce obligații are macaragiul înainte de începerea lucrului ?

a) să nu efectueze manevre cu persoane în cârligul macaralei
b) să predea autorizaţia la RSVTI
c) să remedieze defectele apărute la macara

82. Ce obligații are macaragiul înainte de începerea lucrului ?

a) să regleze limitatorul de sarcină
b) să stingă luminile de balizare
c) să verifice existenţa şi funcţionarea corectă a componentelor de securitate ale macarelei

252
 TEMA VI. MĂSURI DE PRIM AJUTOR ÎN
CAZ DE AVARIE/ACCIDENT
VI.1 LEGEA 319/2006 PRIVIND PROTECŢIA ŞI SECURITATEA
MUNCII, PUBLICATĂ ÎN MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I,
NR. 646 DIN 26 IULIE 2006

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Prezenta lege are ca scop instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii
securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor.
(2) Prezenta lege stabileşte principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale,
protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc şi accidentare,
informarea, consultarea, participarea echilibrată potrivit legii, instruirea lucrătorilor şi a
reprezentanţilor lor, precum şi direcţiile generale pentru implementarea acestor principii.
Art. 2. - Convenţiile internaţionale şi contractele bilaterale încheiate de persoane juridice
române cu parteneri străini, în vederea efectuării de lucrări cu personal român pe teritoriul
altor ţări, vor cuprinde clauze privind securitatea şi sănătatea în muncă.

CAPITOLUL II
Domeniu de aplicare
Art. 3. - (1) Prezenta lege se aplică în toate sectoarele de activitate, atât publice, cât şi
private.
(2) Prevederile prezentei legi se aplică angajatorilor, lucrătorilor şi reprezentanţilor
lucrătorilor.
Art. 4. - (1) Fac excepţie de la prevederile art. 3 alin. (1) cazurile în care particularităţile
inerente ale anumitor activităţi specifice din serviciile publice, cum ar fi forţele armate sau
poliţia, precum şi cazurile de dezastre, inundaţii şi pentru realizarea măsurilor de protecţie
civilă, vin în contradicţie cu prezenta lege.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) trebuie să se asigure securitatea şi sănătatea lucrătorilor,
ţinându-se seama de principiile stabilite prin prezenta lege.
Art. 5. - În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:
a) lucrător - persoana angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenţii, elevii în
perioada efectuării stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de
muncă, cu excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice;
b) angajator - persoană fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă ori de serviciu cu
lucrătorul respectiv şi care are responsabilitatea întreprinderii şi/sau unităţii;
c) alti participanţi la procesul de muncă - persoane aflate în întreprindere şi/sau unitate, cu
permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale în
vederea angajării, persoane care prestează activităţi în folosul comunităţii sau activităţi în
regim de voluntariat, precum şi someri pe durata participării la o formă de pregătire
profesională şi persoane care nu au contract individual de muncă încheiat în formă scrisă şi
pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice
alt mijloc de probă;
d) reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor - persoană aleasă, selectată sau desemnată de lucrători, în conformitate cu

253
prevederile legale, să îi reprezinte pe aceştia în ceea ce priveşte problemele referitoare la
protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în muncă;
e) prevenire - ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele
procesului de muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale;
f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în
timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană
dată disparută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate
persoane angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau
legată de profesiune;
g) accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută
profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de
serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice,
invaliditate ori deces;
h) boala profesională - afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau
profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă,
precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de
muncă;
i) echipament de muncă - orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în muncă;
j) echipament individual de protecţie - orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un
lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în
pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment sau accesoriu
proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv;
k) loc de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii
şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are
acces în cadrul desfăşurării activităţii;
l) pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte
doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment;
m) stagiu de practică - instruirea cu caracter aplicativ, specifică meseriei sau specialităţii în
care se pregătesc elevii, studenţii, ucenicii, precum şi şomerii în perioada de reconversie
profesională;
n) securitate şi sănătate în munca - ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop
asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii,
integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul
de muncă;
o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria,
accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau
a unui echipament de muncă sau/şi din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu
a afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi/sau a cauzat ori ar fi fost
posibil să producă pagube materiale;
p) servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara întreprinderii/unităţii, abilitate să
presteze servicii de protecţie şi prevenire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă,
conform legii;
q) accident uşor - eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care necesită
numai acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă cu o durată
mai mică de 3 zile;
r) boala legată de profesiune - boala cu determinare multifactorială, la care unii factori
determinanţi sunt de natură profesională.

254
 CAPITOLUL III
Obligaţiile angajatorilor
SECŢIUNEA 1
Obligaţii generale ale angajatorilor
Art. 6. - (1)Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate
aspectele legate de muncă.
(2) În cazul în care un angajator apelează la servicii externe, acesta nu este exonerat de
responsabilităţile sale în acest domeniu.
(3) Obligaţiile lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu aduc atingere
principiului responsabilităţii angajatorului.
Art. 7.
(1) În cadrul responsabilităţilor sale, angajatorul are obligaţia să ia măsurile necesare pentru:
a) asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea şi instruirea lucrătorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în
muncă.
(2) Angajatorul are obligaţia să urmărească adaptarea măsurilor prevăzute la alin. (1), ţinând
seama de modificarea condiţiilor şi pentru îmbunătăţirea situaţiilor existente.
(3) Angajatorul are obligaţia să implementeze măsurile prevăzute la alin. (1) şi (2) pe baza
următoarelor principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursă;
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de muncă,
alegerea echipamentelor de muncă, a metodelor de muncă şi de productie, în vederea
reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării efectelor
acestora asupra sănătăţii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai
puţin periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile,
organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din
mediul de muncă;
h) adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecţie colectivă faţă de măsurile de
protecţie individuală;
i) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.
(4) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, ţinând seama de natura
activităţilor din întreprindere şi/sau unitate, angajatorul are obligaţia:
a) să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea
echipamentelor de muncă, a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la
amenajarea locurilor de muncă;
b) ca, ulterior evaluării prevăzute la lit. a) şi dacă este necesar, măsurile de prevenire,
precum şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator să asigure
îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să fie integrate
în ansamblul activităţilor întreprinderii şi/sau unităţii respective şi la toate nivelurile
ierarhice;
c) să ia în considerare capacităţile lucrătorului în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea
în muncă, atunci când îi încredinţează sarcini;

255
 d) să asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii să facă obiectul
consultărilor cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în ceea ce priveşte consecinţele
asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de
condiţiile şi mediul de muncă;
e) să ia măsurile corespunzătoare pentru ca, în zonele cu risc ridicat şi specific, accesul
să fie permis numai lucrătorilor care au primit şi şi-au însuşit instrucţiunile adecvate.
(5) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci când în acelaşi loc de
muncă îşi desfăşoară activitatea lucrători din mai multe întreprinderi şi/sau unităţi,
angajatorii acestora au următoarele obligaţii:
a) să coopereze în vederea implementării prevederilor privind securitatea, sănătatea şi
igiena în muncă, luând în considerare natura activităţilor;
b) să îşi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirii riscurilor
profesionale, luând în considerare natura activităţilor;
c) să se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) să informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre riscurile profesionale.
(6) Măsurile privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă nu trebuie să comporte în nici-o
situaţie obligaţii financiare pentru lucrători.

SECŢIUNEA a 3-a
Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucrătorilor, pericol grav şi iminent
Art. 10.
(1) Angajatorul are următoarele obligaţii:
a) să ia măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi
evacuarea lucrătorilor, adaptate naturii activităţilor şi mărimii întreprinderii şi/sau
unităţii, ţinând seama de alte persoane prezente;
b) să stabilească legăturile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în ceea ce
priveşte primul ajutor, serviciul medical de urgenţă, salvare şi pompieri.
(2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), angajatorul trebuie să desemneze lucrătorii care
aplică măsurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor şi de evacuare a lucrătorilor.
(3) Numărul lucrătorilor menţionaţi la alin. (2), instruirea lor şi echipamentul pus la
dispoziţia acestora trebuie să fie adecvate mărimii şi/sau riscurilor specifice întreprinderii
şi/sau unităţii.
Art. 11.
(1) Angajatorul are următoarele obligaţii:
a) să informeze, cât mai curând posibil, toţi lucrătorii care sunt sau pot fi expuşi unui
pericol grav şi iminent despre riscurile implicate de acest pericol, precum şi despre
măsurile luate ori care trebuie să fie luate pentru protecţia lor;
b) să ia măsuri şi să furnize instrucţiuni pentru a da lucrătorilor posibilitatea să oprească
lucrul şi/sau să părăsească imediat locul de muncă şi să se îndrepte spre o zonă sigură, în
caz de pericol grav şi iminent;
c) să nu impună lucrătorilor reluarea lucrului în situaţia în care încă există un pericol
grav şi iminent, în afara cazurilor excepţionale şi pentru motive justificate.
(2) Lucrătorii care, în cazul unui pericol grav şi iminent, părăsesc locul de muncă şi/sau o
zonă periculoasă nu trebuie să fie prejudiciaţi şi trebuie să fie protejaţi împotriva oricăror
consecinţe negative şi nejustificate pentru aceştia.
(3) Angajatorul trebuie să se asigure că, în cazul unui pericol grav şi iminent pentru propria
securitate sau a altor persoane, atunci când şeful ierarhic imediat superior nu poate fi
contactat, toţi lucrătorii sunt apţi să aplice măsurile corespunzătoare, în conformitate cu
cunoştinţele lor şi cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecinţele unui
astfel de pericol.

256
(4) Lucrătorii nu trebuie să fie prejudiciaţi pentru cazurile prevăzute la alin. (3), cu
excepţia situaţiilor în care aceştia acţionează imprudent sau dau dovadă de neglijenţă
gravă.

SECŢIUNEA a 7-a
Instruirea lucrătorilor
Art. 20.
(1)Angajatorul trebuie să asigure condiţii pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire
suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în special sub formă de
informaţii şi instrucţiuni de lucru, specifice locului de muncă şi postului său:
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de muncă sau la transfer;
c) la introducerea unui nou echipament de muncă sau a unor modificări ale
echipamentului existent;
d) la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrări speciale.
(2) Instruirea prevăzută la alin. (1) trebuie să fie:
a) adaptată evoluţiei riscurilor sau apariţiei unor noi riscuri;
b) periodică şi ori de câte ori este necesar.
(3) Angajatorul se va asigura ca lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior, care
desfăşoară activităţi în întreprinderea şi/sau unitatea proprie, au primit instrucţiuni
adecvate referitoare la riscurile legate de securitate şi sănătate în muncă, pe durata
desfăşurării activităţilor.
(4) Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă au dreptul la instruire corespunzătoare.
Art. 21.
(1)Instruirea prevăzută la art. 20 alin. (1), (2) şi (4) nu poate fi realizată pe cheltuiala
lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora.
(2) Instruirea prevăzută la art. 20 alin. (1) şi (2) trebuie să se realizeze în timpul
programului de lucru.
(3) Instruirea prevăzută la art. 20 alin. (4) trebuie să se efectueze în timpul programului de
lucru, fie în interiorul, fie în afara întreprinderii şi/sau unităţii.
CAPITOLUL IV
Obligaţiile lucrătorilor
Art. 22. - Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea
şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să
nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât
şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de
muncă.
Art. 23.
(1) În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 22, lucrătorii au
următoarele obligaţii:
a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele
de transport şi alte mijloace de producţie;
b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl
înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;
c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea
arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii,
uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor şi să utilizeze corect aceste dispozitive;

257
 d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de
muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi
sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;
e) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului
accidentele suferite de propria persoană;
f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar,
pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii
de muncă şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;
g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi,
pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru
sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate;
h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora;
i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.
(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) se aplică, după caz, şi celorlalţi participanţi la procesul
de muncă, potrivit activităţilor pe care aceştia le desfăşoară.

SECŢIUNEA a 2-a
Accidente de muncă
Art. 30.
(1) În sensul prevederilor art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de muncă:
a) accidentul suferit de persoane aflate în vizită în întreprindere şi/sau unitate, cu
permisiunea angajatorului;
b) accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public,
inclusiv în cadrul unor activităţi culturale, sportive, în ţară sau în afara graniţelor ţării, în
timpul şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini;
c) accidentul survenit în cadrul activităţilor cultural-sportive organizate, în timpul şi din
cauza îndeplinirii acestor activităţi;
d) accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie
iniţiativă pentru salvarea de vieţi omeneşti;
e) accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie
iniţiativă pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care ameninţă avutul public şi privat;
f) accidentul cauzat de activităţi care nu au legătură cu procesul muncii, dacă se produce
la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, în calitate de angajator, ori în alt loc
de muncă organizat de aceştia, în timpul programului de muncă, şi nu se datorează culpei
exclusive a accidentatului;
g) accidentul de traseu, dacă deplasarea s-a făcut în timpul şi pe traseul normal de la
domiciliul lucrătorului la locul de muncă organizat de angajator şi invers;
h) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa
persoanei fizice la locul de muncă sau de la un loc de muncă la altul, pentru îndeplinirea unei
sarcini de muncă;
i) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa
persoanei fizice la care este încadrată victima, ori de la orice alt loc de muncă organizat de
acestea, la o altă persoană juridică sau fizică, pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă, pe
durata normală de deplasare;
j) accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului, dacă victima prelua sau preda
uneltele de lucru, locul de muncă, utilajul ori materialele, dacă schimba îmbrăcămintea
personală, echipamentul individual de protecţie sau orice alt echipament pus la dispoziţie de
angajator, dacă se afla în baie ori în spălător sau dacă se deplasa de la locul de muncă la
ieşirea din întreprindere sau unitate şi invers;

258
 k) accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare, dacă acesta a avut loc în locuri
organizate de angajator, precum şi în timpul şi pe traseul normal spre şi de la aceste locuri;
l) accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor români sau de persoane fizice române,
delegaţi pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afara graniţelor ţării, pe durata şi
traseul prevăzute în documentul de deplasare;
m) accidentul suferit de personalul român care efectuează lucrări şi servicii pe teritoriul
altor ţări, în baza unor contracte, convenţii sau în alte condiţii prevăzute de lege, încheiate de
persoane juridice române cu parteneri străini, în timpul şi din cauza îndeplinirii îndatoririlor
de serviciu;
n) accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare, recalificare sau
perfecţionare a pregătirii profesionale, în timpul şi din cauza efectuării activităţilor aferente
stagiului de practică;
o) accidentul determinat de fenomene sau calamităţi naturale, cum ar fi furtună, viscol,
cutremur, inundaţie, alunecări de teren, trăsnet (electrocutare), dacă victima se afla în timpul
procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;
p) dispariţia unei persoane, în condiţiile unui accident de muncă şi în împrejurări care
îndreptăţesc presupunerea decesului acesteia;
q) accidentul suferit de o persoană aflată în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, ca
urmare a unei agresiuni.
(2) În situaţiile menţionate la alin. (1) lit. g), h), i) şi I), deplasarea trebuie să se facă fără
abateri nejustificate de la traseul normal şi, de asemenea, transportul să se facă în condiţiile
prevăzute de reglementările de securitate şi sănătate în muncă sau de circulaţie în vigoare.
Art. 31. - Accidentele de muncă se clasifică, în raport cu urmările produse şi cu numărul
persoanelor accidentate în:
a) accidente care produc incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice;
b) accidente care produc invaliditate;
c) accidente mortale;
d) accidente colective, când sunt accidentate cel puţin 3 persoane în acelaşi timp şi din
aceeaşi cauză.
Art. 32.
(1) Înregistrarea accidentului de muncă se face pe baza procesului-verbal de cercetare.
(2) Accidentul de muncă înregistrat de angajator se raportează de către acesta la
inspectoratul teritorial de muncă, precum şi la asigurator, potrivit legii.

VI.2 MĂSURI DE PRIM AJUTOR ÎN CAZ DE AVARIE/ACCIDENT

A. GENERALITĂŢI
Spre deosebire de celelalte boli, situaţiile provocate de accidente au o desfăşurare foarte
rapidă şi deseori dramatică.
Uneori, viaţa sau moartea victimei depind de intervenţiile făcute în primele 10 minute
de la declanşarea accidentului, deci un interval atât de scurt încât nu poate fi aşteptată sosirea
personalului specializat. Aceasta nu exclude însă sarcina obligatorie a personalului care
acordă primul ajutor de a chema de urgenţă prin orice mijloace medicul.
Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgentă 112 este un număr gratuit pentru
alertarea poliţiei, ambulanţei şi pompierilor şi poate fi apelat de pe orice telefon fix sau
mobil.
Conform legislaţiei în vigoare (Legea 319/2006), fiecare unitate în care există un risc
ridicat de producere a accidentelor, este obligată să ia măsurile necesare pentru ca angajaţii
cu atribuţii specifice privind protecţia muncii să fie informaţi asupra riscurilor de accidentare
şi a măsurilor de prim ajutor care se impun pe sectoare de activitate.

259
 În aceste unităţi sunt organizate servicii medicale specifice fiecărei întrepinderi, în al
căror obiectiv intră şi primul ajutor în caz de accidente. De regulă, în aceste unităţi există un
post de prim ajutor dotat cu truse sanitare cu materiale şi medicamente de primă urgenţă.
Acordarea primului ajutor la locul producerii unui accident este o obligaţie profesională
care trebuie efectuată prompt, competent, fie de către colegul de lucru fie de către persoane
instruite pentru acordarea primului ajutor care trebuie să se ghideze după principiul - în
primul rând să nu dăunăm şi apoi să salvăm.
Rolul celui care acordă primul ajutor trebuie preluat în cel mai scurt timp posibil de
asistenţa medicală de urgenţă, care trebuie să rezolve cazurile care pun în pericol imediat
viaţa bolnavului: accidentele de muncă în urma cărora se produc hemoragii, afecţiuni acute
cu dezechilibru respirator sau circulator etc.
Persoana care acordă primul ajutor (salvatorul) nu înlocuieşte medicul, dar prin
măsurile pe care le aplică, trebuie să reuşească să evite:
 înrăutăţirea stării accidentatului;
 apariţia altor complicaţii;
 producerea morţii victimei.
Salvatorul de la locul de muncă este important şi de neînlocuit, deoarece: el se găseşte
la locul şi în momentul producerii accidentului şi el este colegul de muncă al victimei.
Competenţa salvatorului este limitată, dar absolut necesară. Acţiunea se va termina
atunci când victima este preluată de serviciile medicale de urgenţă, în unităţile medicale.
Fără a încerca să transformăm prezentele indicaţii într-un curs de acordare a primului
ajutor, amintim mai jos câteva din măsurile care se iau în situaţii critice, până la venirea
medicului. Acesta este singurul în măsură să decidă asupra modului cum trebuie acordat
ajutorul medical competent.
Un curs de prim ajutor pentru cei care lucrează cu utilaje cu risc ridicat de accidentare
este întotdeauna binevenit şi el este responsabilitatea angajatorului prin compartimentul de
protecţia muncii.
Noi atragem în mod deosebit atenţia ca toate manevrele care se fac de către cei ce
acordă primul ajutor - de regulă colegi de muncă - sa nu ducă la înrăutăţirea stării celui
accidentat sau chiar la pierderea vieţii acestuia.
Asta nu trebuie însă să inducă frica de a se interveni.
B. PRIMUL AJUTOR ÎN CAZUL UNOR ACCIDENTE
 Primul ajutor în caz de electrocutare
Se scoate accidentatul de sub acţiunea curentului electric prin deconectarea instalaţiei
sau alte măsuri menite să izoleze victima de sursa de curent.
Important este ca salvatorul să folosească mănuşi electroizolante sau instrumente
electroizolante cu care va îndepărta corpul victimei de sub influenţa curentului electric. De
regulă acest lucru se face pentru tensiuni până la maxim 500 V. Pentru tensiuni mai mari, se
evită contactul cu victima, chiar cu măsurile de precauţie menţionate, singura cale rămânând
decuplarea sursei de curent.
Sub nici o formă nu se atinge victima cu mâna liberă până nu s-a decuplat curentul
electric.
Clinic electrocutarea se poate manifesta fie ca arsura electrică, fie ca şoc electric
(electrocuţie).
Arsura electrică îmbracă în general aceleaşi caracteristici ca şi cea termică cu o serie de
particularităţi:
 arsură întinsă (adevărată mumificare a tegumentului) cu leziuni severe, întinse,
profunde;
 edem important, chiar şi la distanţă de locurile de intrare şi ieşire;

260
  risc mare de insuficienţă renală, predispoziţie la infectare rapidă.
Arsura prin electrocutare este un accident frecvent al lucrătorilor de specialitate ce
lucrează la înălţime, dar şi al lucrătorilor care lucrează în instalaţii care utilizează curentul
electric pentru acţionarea maşinilor pe care lucrează.
Şocul electric (electrocuţia) se manifestă prin pierderea cunoştinţei, convulsii sau
spasme musculare, hipertensiune arterială, starea putându-se deteriora rapid prin paralizia
centrului respirator şi eventual vasomotor şi fibrilaţie ventriculară.
Caracteristic este faptul că leziunile în punctele în care corpul a fost în contact cu
instalaţia electrică sunt minime sau absente.
Ţinând cont de circumstanţele accidentării, dacă este adăugată şi căderea de la înălţime,
va trebui examinată cu atenţie integritatea corporală a victimei.
Electrocutarea este însoţită adeseori de stop cardiac şi respirator, necesitând deci şi
efectuarea promptă a manevrelor de reanimare cardio respiratorie (masaj cardiac extern şi
respiraţie artificială) până la venirea medicului.
În acest scop, se întinde victima pe o suprafaţă plană, cu grijă pentru a nu modifica
poziţia capului sau a coloanei şi se degajează de hainele strâmte (curea, cravată, cordoane,
etc), i se acoperă picioarele cu o pătură pentru a le încălzi, se aplică respiraţia artificială,
masaj cardiac.
Se cheamă de urgenţă ambulanţa pentru transportul accidentatului în vederea acordării
ajutorului medical specializat în regim de maximă urgenţă.
 Reanimarea cardio-respiratorie (RCR)
Reanimarea restabilește starea de conștientă a pacientului prin:
- respirație artificială;
- masaj cardiac extern.
Practicarea celor două metode de reanimare mai sus amintite se numește reanimare
cardio-pulmonară sau reanimare primară de bază. Practica reanimării primare de bază este
asociată cu reanimarea cardiacă primară, care prevede intubația endotraheală cu scopul de a
restabili ventilația pulmonară, crearea unei căi de acces venos, administrarea intravenoasă de
adrenalină, administrarea de bicarbonat de sodiu, defibrilarea, administrarea unei terapii
intravenoase cu injectare rapidă.

Fig. 6.1
 Primul ajutor în caz de leşin, şoc caloric, insolaţie
În această situaţie, victima este dusă într-un loc răcoros, umbrit şi culcată pe spate cu
capul mai jos decât trunchiul şi picioarele.
Faţa este stropită cu apă rece, este pălmuit uşor pe obraz. Se dau persoanei accidentate
să miroase soluţii puternic volatile (amoniac, eter, oţet, apă de colonie). Dacă persoana
accidentată nu este conştientă i se va face respiraţie arificială.
Se dau bolnavului să bea ceaiuri, se evită alcoolul şi băuturile reci.

261
 Fig. 6.2
 Primul ajutor în caz de frig
 Degerăturile sunt leziuni tisulare consecutive expunerii la temperaturi scazute
(frig) întâlnite de obicei în sezonul rece sau în cazul unor incidente turistice pe munte (fig.
6.3). De obicei afectează extremitățile: degetele de la mâini sau picioare, nasul și urechile.
În funcție de profunzimea leziunilor provocate de îngheț, degerăturile se pot clasifica în
patru grade:
- gradul I: leziuni superficiale, când pielea este roșie, inflamată și poate apare o
descuamare;
- gradul II: când afectarea e profundă, pielea fiind roșie, inflamată și acoperită de
flictene cu conținut clar;
- gradul III: edem important, pielea având o culoare gri-albăstruie, flictenele au
conținut hemoragic și poate apare necroza și gangrena în câteva zile;
- gradul IV: când sunt afectați inclusiv mușchii, tendoanele, oasele și apare necroza
și gangrena în câteva ore.
Primul ajutor
- se introduce victima într-un mediu încălzit: dacă este afară se aduce în casă;
- se înfășoară zonele degerate în haine groase sau pături;
- se poate introduce extremitatea degerată în apă cu o temperatură de 34-37 grade
celsius;
- dacă victima e conștientă și nu varsă, i se pot oferi lichide calde (nu fierbinți);
- se transportă victima la spital.
NU este recomandat:
- să se maseze zonele degerate;
- să se expună la temperaturi crescute: calorifere, sobe, apă fierbinte etc.

262
 Fig 6.3
 Hipotermia
Valoarea normală a temperaturii corpului uman este cuprinsă în intervalul 36-37 grade
celsius. Hipotermia reprezintă scăderea temperaturii centrale a corpului sub 35 grade celsius.
În funcție de temperatură, hipotermia se poate clasifica în:
- ușoară: temperatura corpului între 35-32 grade celsius;
- medie: temperatura corpului între 32-28 grade celsius;
- grava: temperatura corpului sub 28 grade celsius.
Persoanele care au un risc mai mare de a face hipotermie sunt: vârstnicii și copiii mici
- la care termoreglarea se face cu dificultate, traumatizații, alcoolicii, drogații și persoanele
înnecate - deoarece căldura se pierde mai ușor în apă decât în aer.
Primul ajutor
În cazul hipotermiei primul ajutor începe cu evaluarea funcțiilor vitale (ABC -
libertatea căilor respiratorii, respirație, circulație) și resuscitarea cardiorespiratorie dacă este
nevoie; toracele victimelor aflate în hipotermie este mai rigid ceea ce face mai dificil masajul
cardiac.
Restabilirea temperaturii normale a corpului se face lent, nu brusc (cu aproximativ 1
grad pe oră) și constă în:
- încălzire pasivă: aducerea victimei într-un mediu cald, înlocuirea îmbrăcămintei
ude cu una uscată și învelirea cu pături; aceste măsuri pot fi suficiente în hipotermiile ușoare
și medii cu temperaturi peste 31 grade celsius;
- încălzire externă activă: imersie în apă caldă (40 grade celsius), acoperirea cu
pături electrice, înfășurarea în haine sau pături calde, pungi sau sticle cu apă caldă;
- încălzire internă activă: care se face după transportul victimei la spital (ventilație
cu O2 cald, fluide calde etc.).
De retinut!
Nu se vor da băuturi alcoolice victimei (există unele concepții greșite conform căreia
alcoolul încălzește); în cazul în care victima este conștientă și nu prezintă vărsături, se pot
oferi băuturi calde (ceai, supă).
Hipotermicul nu poate fi declarat decedat până ce nu este reîncălzit; de aceea,
resuscitarea se va continua până la restabilirea temperaturii normale a corpului.
 Primul ajutor în caz de răniri, traumatisme deschise, plăgi
Pentru a se evita infectarea se face injecţie cu ser antitetanos dacă rana e produsă de
obiecte tăioase, ruginite, murdare, etc.
Înainte de a aplica măsurile de salvare, persoana care intervine se va spăla bine pe
mâini cu apă şi săpun sau se va şterge cu tinctură de iod şi nu va atinge rana cu degetele.
Nu se pun pe rană unsori, prafuri, alcool, nu se spală cu apă sau alt medicament
improvizat.
Ca măsuri de prim ajutor se au în vedere:
 oprirea hemoragiei, prevenirea infecţiei;
 toaleta plăgii şi aplicarea unui pansament curat;
 combaterea durerii.
Oprirea hemoragiei la locul accidentului este o măsură provizorie care constă în
compresiunea temporară a pereţilor vasculari folosind diferite metode. Transportarea de
urgenţă a accidentatului la spital se impune presant.
Metoda digitală care constă în apăsarea puternică cu degetele sau cu mâna pe traectul
arterei, deasupra leziunii, până la dispariţia sângerării.

263
 Metoda are dezavantajul că nu poate fi menţinută timp îndelungat, intervenind oboseala
celui ce o aplică şi de asemenea este dificil de aplicat şi menţinut în timpul transportării
accidentatului .
O variantă a acestei metode ar fi pansamentul compresiv (bandajul) care se aplică în
hemoragii venoase şi capilare la nivelul extremităţilor, plăgi toracice sau abdominale şi
constă în aplicarea unui pansament la nivelul plăgii peste care se trage o faşă compresivă.
Flectarea forţată a membrelor se utilizează în plăgi axilare, inghinale, ale feţei
anterioare a cotului, ale feţei posterioare a genunchiului. Principiul metodei constă în
aplicarea pe zona de flexie a unei feşe rulate (corp dur învelit în vată şi tifon sau articol din
îmbrăcăminte) pe zona de flexie urmată de flectarea şi imobilizarea braţului sau membrului
inferior în această poziţie.
Garoul se utilizează în plăgi arteriale sau venoase de calibru mare sau mediu localizate,
în special la extremităţi. Garoul propriu-zis poate fi reprezentat de un tub sau bandă de
cauciuc, manşeta aparatului de tensiune (tensiometru) sau, la nevoie, o sfoară, o batistă, etc.
Reguli de utilizare a garoului:
- sediul aplicării raportat la leziunea sângerândă diferă în funcţie de sursa hemoragiei: în
hemoragiile arteriale (sânge roşu, ţâşneşte din rană) se plasează deasupra sursei de sângerare,
iar în cele venoase (sânge maroniu, curge încet ) sub aceasta.
- forţa de strângere până la dispariţia hemoragiei, iar membrul devine palid, alb;
- durata menţinerii este de maximum 2 ore. Dacă în acest interval nu este posibilă ajungerea
într-o unitate spitalicească, la intervale de 30 - 60 de minute se slăbeşte garoul pentru 5-10
minute, înlocuindu-se această tehnică de hemostază cu o alta, şi anume compresiunea
digitală, după care se repoziţionează garoul. Suprimarea se face progresiv, sub supraveghere
medicală.
Dezavantajele folosirii garoului sunt legate de efectele nedorite care pot surveni dacă
bolnavul nu este monitorizat corespunzător şi medicul nu intervine la timp. Pericolele in
aceste situatii pot fi: gangrenarea organului accidentat, leziuni ale nervilor, etc.

a) Apăsare directă b) Bandaj de presare

Fig 6.4
 Primul ajutor în caz de arsuri
Arsura este leziune determinată de agenţi termici (foc, lichide fierbinţi), chimici (acizi,
baze), electrici, radioactivi etc.
Evoluţia deosebit de gravă pe care o prezintă arsurile se explică prin intensitatea
deosebită a durerilor, pierderea unei mari cantităţi de lichide, săruri şi proteine.
Prin suprafaţa arsă şi prin rănile create se deschide o poartă largă microbilor care se
găsesc în zonele arse.
În funcţie de profunzimea leziunii se descriu (fig. 6.5):
- arsuri de gradul I, adică înroşirea pielii însoţită de usturimi (tipic este arsura solară
comună);

264
 - arsuri de gradul II care cuprind toată grosimea pielii când apar băşici cu conţinut
seros sau hematie, durere mare şi pericol de infectare a conţinutului veziculelor;
- arsuri de gradul III când leziunile sunt mai profunde şi are loc distrugerea ţesuturilor
în adâncime până la os.

Fig 6.5
Măsuri de prim ajutor: victima este scoasă de sub acţiunea focului sau se stinge focul
(extinctor, victima este învelită într-o pătură).
Pentru calmarea durerilor i se pot da victimei algocalmin, antinevralgic, piramidon.
Pentru reducerea pierderii de lichide şi săruri se dau victimei să bea cantităţi mari de
apă minerală, ceai, sirop. Se evită dezbrăcarea victimei pentru a evita desprinderea odată cu
hainele de faşii de piele care vor antrena pierderi de lichide şi ar putea genera infecţii. Se
interzice, spargerea flictenelor (beşici cu lichid).
Se îndepărtează cu grijă corpii străini şi orice sursă de presiune pe zona arsă (inele,
brăţări, încălţăminte, haine strânse, curele, etc.)
Zonele arse se vor spăla cu apă sterilizată şi săpun, se vor acoperi cu bandaje sterile sau
la zone întinse cu un cearşaf curat (fig. 6.6).
Intervenţia medicului de specialitate se impune de urgenţă deoarece arsurile care au
cuprins 10% din suprafaţa pielii sunt periculoase pentru viaţa accidentatului, iar cele care au
cuprins peste 35% sunt mortale.
Arsurile cu substanţe chimice se spală bine cu apă curată sau, funcţie de felul
substanţei: acid sau bază cu substanţe neutralizante.
Este contraindicată folosirea pomezilor şi leacurilor băbeşti intrate în tradiţia populară.

Spălarea cu apă a arsurii Acoperirea cu bandaje sterile

Fig. 6.6

265
  Primul ajutor în caz de fracturi sau luxaţii
În caz de fracturi sau luxaţii se imobilizează partea vătămată, se aplică comprese reci,
se opreşte hemoragia dacă e cazul, nu se mişcă brutal accidentatul, mai ales cei căzuţi de la
înălţime. Se aşează accidentatul pe o suprafaţă plană sau o placă tare sub el, fără a îndoi în
vreun fel coloana şi se cheamă de urgenţă salvarea. Este important ca toţi cei care conduc
stivuitoare să respecte toate normele generale privind securitatea şi sănătatea în muncă la
echipamentele tehnice de încărcare-descărcare. Motivaţia este simplă. Aceste utilaje circulă
pe căile de acces ale unităţilor deţinătoare şi de atenţia conducătorilor de astfel de utilaje
depinde viaţa lor şi a colegilor, dar şi integritatea materialelor manevrate şi transportate.
În fig. 6.7 sunt prezentate diverse modalități de imobilizare a luxațiilor / fracturilor.

Tipuri de fracturi

Imobilizarea fracturilor la brațe

Imobilizarea fracturilor la mână picior și gambă

Transportul persoanelor cu fracturi Imobilizarea fracturii de femur

Pansarea și imobilizarea fracturilor toracice Imobilizarea coloanei vertebrale în vederea

transportului
Fig. 6.7

266
 C. TRANSPORTUL ACCIDENTAȚILOR
Transportul accidentaților la unitatea medicală cea mai apropiată trebuie să se facă cât
mai rapid posibil și fără a afecta situația medicală a persoanei acidentate. Dacă este necesar,
transportul se va face luând în considerare situația medicală a fiecărei persoane.
Cazurile de primă urgență
Cazurile de primă urgență sunt cele în care accidentatul prezintă stop cardio-respirator,
hemoragii mari, care nu pot fi oprite prin garou, hemoragii ale organelor interne, plăgi mari la
nivelul plămânilor, stare de șoc, etc.
Cazurile din urgență a doua
Cazurile de urgență a doua sunt reprezentate de accidentații cu hemoragii arteriale care
pot fi oprite prin garou, plăgi mari abdominale, amputații de membre și mari distrugeri osoase
și musculare, accidentații care și-au pierdut cunoștința.
Cazurile din urgență a treia
Cazurile de urgență a treia sunt reprezentate de accidentații cu traumatisme cranio-
cerebrale, vertebro-medulare și de bazin, însoțite de fracturi deschise, plăgi profunde,
hemoragii diverse.
Urgențele obișnuite
Ceilalți accidentați intră în categoria urgențelor obișnuite.
În funcție de categoria de urgență se acordă primul ajutor și se asigură transportul
accidentaților:
- bolnavul politraumatizat, conștient, va fi lungit pe spate;
- bolnavul politraumatizat, în stare de inconștiență, mai ales dacă are și traumatism
cranian, va fi lungit pe orizontală, însă cu capul pe o parte;
- bolnavul care a pierdut mult sânge prin hemoragie va fi culcat pe spate cu corpul
înclinat astfel încât capul să se afle mai jos decât restul corpului;
- bolnavul cu răni ale abdomenului va fi culcat pe spate cu coapsele flectate;
- în fracturile coloanei vertebrale bolnavul se așează pe spate pe un plan dur;
- în cazul fracturii coloanei cervicale (oasele gâtului) bolnavul se așează pe spate;
- în traumatismele toracice cu fracturi ale coastelor, dacă bolnavul nu prezintă tulburări
respiratorii (sufocare, cianoză, agitație) va fi așezat pe spate cu toracele ridicat cât mai sus.
În cursul transportului accidentaților comatoși se foloșeste pipa GUEDEL care este o
piesa de material plastic în formă de seceră, prin a cărei aplicare se previne obstrucția căilor
respiratorii superioare prin căderea bazei limbii peste orificiul glotic. Introducerea pipei
necesită punerea capului în extensie.
Vârful pipei alunecă pe peretele superior al cavității bucale, concavitatea pipei fiind
orientată în sus; în momentul în care vârful pipei a ajuns la nivelul peretelui gâtului, pipa se
rotește cu concavitatea în jos pe fața superioară a limbii.

267
 TEMA VII LEGISLAŢIE, REGLEMENTĂRI,
NORMATIVE, INSTRUCŢIUNI
VII.1 LEGEA NR. 64 DIN 21 MARTIE 2008 REPUBLICATĂ CU
MODIFICĂRILE ŞI COMPLETĂRILE ULTERIOARE
(www.iscir.ro/doc/legislatie/6420082015.pdf)
Legea nr. 64/2008, cu modificările și completările ulterioare, a fost republicată
succesiv în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 8 iulie 2011 și în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr.389 din 8 iunie 2015.
Legea este structurată în VII capitole cu 29 art. și 3 anexe. În cele ce urmează se face
o succintă prezentare a conținutului Legii 64/2008 cu modificările și completările ulterioare,
considerată reprezentativă pentru personalul cu activitate în domeniile reglementate de către
ISCIR.
CAPITOLUL I
 Dispozițiile generale precizează cadrul legal pentru funcţionarea în condiţii de
siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de
combus-tibil care sunt prevăzute în anexa nr. 2, precum şi instalaţiile sub presiune,
instalaţiile de ridicat, unele instalaţii din cadrul obiectivelor nucleare, precum şi
componentele acestora, prevăzute în anexa nr. 3.Sunt exceptate de la prevederile legi
instalaţiile şi echipamentele prevăzute în anexa nr. 1, pentru a căror funcționarea se emit
reglementări specifice.
Legea nr 64 stipulează și cerințele care trebuiesc îndeplinite pentru introducerea pe
piaţă, punerea în funcţiune şi/sau utilizarea instalaţiilor şi echipamentelor menționate anterior.
Regimului de autorizare şi verificare tehnică sunt supuse și instalaţiile/ echipamentele
reglementate prin directive europene.
ISCIR - Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi
Instalaţiilor de Ridicat – este organul de specialitate al administraţiei centrale și este
responsabil în numele statului pentru asigurarea măsurilor de funcţionare în condiţii de
siguranţă a instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute în anexele nr. 2 şi 3. ISCIR a fost
membru asociat în Confederația Europeana a Organismelor Independente de Control (CEOC)
din anul 1998, iar din anul 2000 a devenit membru cu drepturi depline.
ISCIR exercită următoarele funcții:
- de autoritate în domeniul instalaţiilor/echipamentelor prin care se asigură
controlul respectării prevederilor referitoare la condiţiile de introducere pe piaţă şi punere în
funcţiune a instalaţiilor/echipamentelor, precum şi urmărirea şi controlul regimului de
autorizare şi verificarea tehnică a instalaţiilor/echipamentelor;
- de reglementare prin care se asigură elaborarea documentelor cu caracter
normativ pentru domeniul său de activitate;
- de reprezentare (conform www.iscir.ro) prin care asigură cooperarea și schimbul
de informații, pe plan intern și extern, în domeniul său de activitate, potrivit legislației în
vigoare.

 Termeni și definiții. În completarea terminologiei prezentate și în alte acte

normative sunt explicitați următorii termeni:
- accident - evenimentul fortuit, care întrerupe funcţionarea normală a unei/unui
instalaţii/ echipament, provocând avarii şi/sau afectând viaţa sau sănătatea oamenilor ori
mediul;
- autorizare - activitatea de evaluare şi atestare, efectuată de către ISCIR, a
competenţei şi capabilităţii unei persoane fizice sau juridice de a desfăşura una dintre

268
activităţile prevăzute la art. 8 alin. (1);
- aviz obligatoriu de instalare - acordul emis de ISCIR pentru deţinătorii/utilizatorii
de instalaţii/echipamente, după caz, stabilit prin hotărâre a Guvernului conform prevederilor
art. 4 alin. (4), ca urmare a verificării condiţiilor de montare/instalare conform prescripţiilor
tehnice, pe baza căruia pot începe lucrările de montare/instalare;
- autorizare a funcţionării - acordul emis de ISCIR pentru deţinătorii/utilizatorii de
instalaţii/echipamente, după caz, stabilit prin hotărâre a Guvernului conform prevederilor art.
4 alin. (4), în scopul atestării faptului că o instalaţie/un echipament îndeplineşte toate
condiţiile şi cerinţele pentru a fi pusă/pus în funcţiune în condiţii de siguranţă;
- construire - activitatea de îmbinare a componentelor unei/unui
instalaţii/echipament, realizată conform documentaţiei tehnice aferente acesteia;
- deţinător - persoana fizică sau juridică ce deţine cu orice titlu o instalaţie/un
echipament în exploatare;
- documentaţie tehnică - totalitatea documentelor şi instrucţiunilor elaborate,
conform prevederilor prescripţiilor tehnice, de către producător pentru construirea, montarea,
instalarea, punerea în funcţiune, realizarea reviziilor, reparaţiilor şi/sau pentru întreţinerea
instalaţiilor/echipamentelor sau, respectiv, totalitatea documentelor întocmite de către
persoanele fizice ori juridice autorizate pentru efectuarea acestor activităţi în vederea
realizării sarcinilor specifice ce le revin; documentaţia tehnică include, după caz, descrierea
generală a instalaţiei/echipamentului, proiectele de execuţie, procesul de fabricaţie, schemele
şi circuitele pentru componentele instalaţiilor/echipamentelor, descrieri şi explicaţii necesare
pentru înţelegerea acestor desene şi scheme, rezultatele calculelor de proiectare, rapoartele
încercărilor şi examinărilor şi altele asemenea;
- expertiză tehnică - investigaţia/examinarea cu caracter tehnic a unei/unuiinstalaţii/
echipament;
- instalare - activitatea de fixare/amplasare a unei/unui instalaţii/echipament la locul
utilizării şi/sau de conectare a acesteia/acestuia la alte instalaţii sau echipamente, în vederea
asigurării condiţiilor de funcţionare;
- introducere pe piaţă - acţiunea de a face disponibilă/disponibil, pentru prima dată,
contra cost sau gratuit, o instalaţie/un echipament în vederea distribuirii şi/sau utilizării;
- întreţinere - totalitatea operaţiunilor prin care se asigură menţinerea instalaţiei/
echipamentului în parametrii de funcţionare în condiţii de siguranţă;
- montare - activitatea de îmbinare a componentelor unei/unui instalaţii/echipament,
conform documentaţiei tehnice, în vederea funcţionării acesteia/acestuia;
- omologare - totalitatea activităţilor desfăşurate de către o comisie, în legătură cu un
anumit tip de instalaţie/echipament, identificat corespunzător, în scopul determinării
parametrilor reali de performanţă şi siguranţă în funcţionare, în vederea atestării îndeplinirii
condiţiilor/cerinţelor aplicabile;
- prescripţie tehnică - norma tehnică elaborată de către ISCIR şi aprobată prin ordin
al ministrului economiei, comerţului şi turismului*), publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, care conţine, pentru domenii clar definite, condiţii şi cerinţe tehnice
referitoare la instalaţii/echipamente şi la activităţi specifice domeniului de activitate,
prevăzute la art. 8 alin. (1), ce se realizează în legătură cu acestea, în vederea introducerii pe
piaţă, punerii în funcţiune şi utilizării instalaţiilor/echipamentelor respective în condiţii de
siguranţă în funcţionare;
- producător - persoana fizică sau juridică, responsabilă pentru proiectarea şi/sau
realizarea unei/unui instalaţii/echipament în scopul introducerii pe piaţă şi/sau al punerii în
funcţiune, în numele său, precum şi orice persoană fizică sau juridică, care construieşte,
montează, instalează, ambalează sau etichetează o instalaţie/un
- echipament în vederea introducerii pe piaţă şi/sau punerii în funcţiune sub nume

269
propriu;
- punere în funcţiune - acţiunea care are loc în momentul primei utilizări a
unei/unui instalaţii/echipament;
- regim de autorizare şi verificare tehnică - totalitatea condiţiilor, cerinţelor,
examinărilor, încercărilor şi/sau evaluărilor la care este supusă/supus, cu caracter obligatoriu,
o instalaţie/un echipament, pe parcursul realizării şi utilizării, precum şi deciziile luate în
legătură cu aceasta/acesta, în scopul de a se asigura funcţionarea în condiţii de siguranţă,
conform prescripţiilor tehnice;
- reparare - ansamblul de lucrări şi operaţiuni ce se execută prin înlăturarea
neconformi-tăţilor/ defecţiunilor constatate la o instalaţie/un echipament, în scopul aducerii
acesteia/acestuia la parametrii iniţiali sau la alţi parametri care asigură funcţionarea în
condiţii de siguranţă a acesteia, conform prescripţiilor tehnice;
- revizie - activitatea, de regulă planificată, ce constă în ansamblul operaţiunilor ce se
execută asupra unei/unui instalaţii/echipament în scopul reglării sau înlocuirii pieselor şi
aparatelor înglobate de aceasta/acesta, conform prescripţiilor tehnice;
- utilizator - persoana fizică sau juridică ce are în folosinţă o instalaţie/un
echipament;
- verificare tehnică - ansamblul examinărilor şi încercărilor efectuate în vederea
autorizării funcţionării instalaţiilor/echipamentelor ori realizate în timpul activităţilor de
montare, instalare, reparare sau revizie a instalaţiilor/echipamentelor, în conformitate cu
cerinţele din documentaţiile tehnice şi/sau prevederile prescripţiilor tehnice;
- verificare tehnică în utilizare - totalitatea examinărilor şi încercărilor efectuate la o
instalaţie/un echipament periodic şi ori de câte ori se modifică configuraţia acesteia/acestuia
în baza căreia s-a acordat autorizarea funcţionării, în scopul asigurării condiţiilor de
funcţionare în siguranţă.
 Introducerea pe piață și/sau punerea/menținerea în funcţiune a instalaţiilor/
echipamentelor din Anexa 2 și 3 este permisă dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) sunt respectate condiţiile şi cerinţele de funcţionare în condiţii de siguranţă;
b) sunt omologate;
c) sunt puse la dispoziţia utilizatorilor, de către producători, instrucţiuni tehnice
pentru utilizarea instalaţiilor/echipamentelor în condiţii normale, pentru întreţinerea,
realizarea reviziilor şi a reparaţiilor instalaţiilor/echipamentelor, precum şi, după caz, pentru
pregătirea personalului de deservire;
d) au autorizarea funcţionării emisă conform prevederilor prescripţiilor tehnice
aplicabile;
e) există, pentru utilizare, la fiecare loc de muncă, instrucţiuni tehnice pentru utilizare
în condiţii normale, precum şi documente cuprinzând măsurile ce trebuie luate în caz de
avarii, întreruperi şi dereglări ale instalaţiei/echipamentului sau ale proceselor în care
aceasta/acesta este înglobată/înglobat;
f) există, pentru utilizare, personal de deservire autorizat.
Este permisă menţinerea în utilizare numai a acelor instalaţii/ echipamente care
respectă condiţiile prevăzute la art. 6 lit. a), d), e) şi f), care sunt supuse verificărilor tehnice
în utilizare şi care sunt reparate, întreţinute şi supuse la revizii potrivit prevederilor
prescripţiilor tehnice şi prezentei legi.
Rezultatele verificărilor tehnice realizate pe parcursul activităţii trebuie să ateste
existenţa condiţiilor de funcţionare în siguranţă a instalaţiilor/echipamentelor la data
efectuării verificărilor. Instalaţiile/echipamentele prevăzute în anexa nr. 2 se verifică astfel:
- verificările tehnice în vederea autorizării funcţionării şi verificările tehnice în
utilizare se efectuează de către CNCIR-Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor,
Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune;

270
 - verificările tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic se
efectuează de către persoane juridice autorizate de către ISCIR.
 Alte activități în exploatare
Activităţile de construire, montare, instalare, punere în funcţiune şi control
nedistructiv, cele ce privesc supravegherea tehnică precum şi reviziile, reparaţiile, lucrările
de întreţinere, operaţiunile de sudare şi deservire a instalaţiilor/echipamentelor se realizează
de către persoane juridice autorizate, în condiţiile stabilite de PT aplicabile și reglementările
în vigoare.Respectivele activităţi se realizează în numai în limita competenţelor şi
responsabilităţilor stabilite prin documentul de autorizare.
Pentru producătorul unui echipament poate presta activitatea de construire, montare,
instalare, punere în funcţiune, revizie, reparaţii şi lucrări de întreţinere a acestuia nu este
necesară o autorizare expresă.

CAPITOLUL II -
Obligaţiile şi responsabilităţile producătorilor
Înainte de introducerea pe piaţă şi/sau punerea în funcţiune a
echipamentelor/instalasțiilor prevăzute în anexele 2 și 3 producătorii acestora au
următoarele obligaţii şi responsabilităţi:
- să se asigure că instalaţia/echipamentul se realizează cu respectarea cerinţelor de
funcţionare în condiţii de siguranţă, prevăzute în prescripţiile tehnice aplicabile;
- să întocmească documentaţia tehnică prevăzută de prescripţiile tehnice şi să
stabilească prin aceasta inclusiv examinările şi încercările ce trebuie efectuate pe parcursul
construirii, montării şi instalării, în scopul verificării parametrilor de funcţionare în condiţii
de siguranţă a instalaţiei/echipamentului;
- să elaboreze instrucţiuni tehnice pentru montarea, instalarea, utilizarea în condiţii
normale, întreţinerea, realizarea reviziilor şi repararea instalaţiei/echipamentului, documente
cuprinzând măsurile ce trebuie luate în caz de avarii, întreruperi şi dereglări ale
instalaţiei/echipamentului sau ale proceselor, precum şi instrucţiuni pentru pregătirea
personalului de deservire a acesteia/acestuia, atunci când prescripţiile tehnice prevăd această
cerinţă;
- să realizeze sau, după caz, să asigure realizarea construirii şi/sau a montării
instalaţiei/echipamentului cu respectarea prevederilor art. 8 şi ale prescripţiilor tehnice;
- să solicite şi să obţină omologarea instalaţiei/echipamentului;
- să asigure şi să folosească la construirea şi la montarea instalaţiilor/echipamentelor,
atunci când prescripţiile tehnice impun, tehnologii de sudare stabilite prin proceduri de sudare
aprobate de către ISCIR, sudori autorizaţi ISCIR, precum şi personal autorizat ISCIR, care
execută examinări prin mijloace sau metode nedistructive;
- să pună la dispoziţia utilizatorilor documentele şi instrucţiunile din documentaţia
tehnică stabilite în conformitate cu prescripţiile tehnice aplicabile, precum şi instrucţiunile
tehnice eleborate.
Producătorii care realizează instalaţii/echipamente reglementate prin directive
europene trebuie să respecte condiţiile de introducere pe piaţă şi/sau punere în funcţiune.

CAPITOLUL III
Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice sau juridice autorizate
Persoanele fizice sau juridice autorizate conform prevederilor prezentei legi au
următoarele obligaţii şi responsabilităţi, după caz:
a) să presteze activităţile pentru care au fost autorizate, în limita competenţelor şi în
condiţiile pentru care sunt autorizate;
b) să folosească în lucrările aferente activităţilor pentru care au fost autorizate,

271
potrivit prevederilor prescripţiilor tehnice, tehnologii de sudare stabilite prin proceduri de
sudare aprobate de ISCIR, sudori autorizaţi ISCIR, precum şi personal autorizat ISCIR, care
execută examinări prin mijloace sau metode nedistructive;
c) să întocmească documentaţia prevăzută de prescripţiile tehnice şi să o pună la
dispoziţia deţinătorului/utilizatorului odată cu predarea/recepţia instalaţiei/echipamentului;
d) să informeze producătorul sau deţinătorul/utilizatorul despre neconformităţile
constatate;
e) să asigure realizarea activităţilor pentru care au fost autorizate, conform
prescripţiilor şi documentaţiei tehnice;
f) să monteze şi/sau să instaleze instalaţii/echipamente numai dacă este emis şi se
respectă avizul obligatoriu de instalare;
g) să informeze de îndată ISCIR despre situaţiile în care instalaţiile nu mai respectă
condiţiile de autorizare, precum şi despre existenţa unui pericol iminent la acestea.

CAPITOLUL IV
Obligaţiile şi responsabilităţile deţinătorilor/utilizatorilor de instalaţii/echipamente
Deținătorii/utilizatorii instalaţiilor/echipamentelor prevăzute în anexa 2 și 3 au
următoarele obligaţii şi responsabilităţi,care sunt precizate prin PT aplicabile șii
reglementările în vigoare: să solicite şi să obţină avizul obligatoriu de instalare, după caz;
- să solicite şi să obţină autorizarea funcţionării;
- să ia măsurile necesare şi să se asigure că instalaţia/echipamentul este
utilizată/utilizat în condiţii de siguranţă, prin efectuarea reviziilor, reparaţiilor, întreţinerii de
către persoane autorizate, conform documentaţiilor şi prescripţiilor tehnice;
- să asigure existenţa, la fiecare loc de muncă, a instrucţiunilor tehnice specifice
pentru utilizarea în condiţii normale a instalaţiei/echipamentului şi a documentelor
cuprinzând măsurile ce trebuie luate în caz de avarii, întreruperi şi dereglări ale
instalaţiei/echipamentului sau ale proceselor în care aceasta/acesta este înglobată/înglobat;
- să folosească pentru utilizarea instalaţiei/echipamentului numai personal de
deservire autorizat;
- să asigure supravegherea şi verificarea tehnică în utilizare a instalaţiilor/
echipamentelor.
Persoana fizică sau juridică ce deţine/utilizează instalaţiile/echipamentele prevăzute în
anexa nr. 2 pct. 1 - 4 şi 9 şi în anexa nr. 3 pct. 1 - 3 şi 8 are obligaţia să le înregistreze la
ISCIR, să ţină evidenţa centralizată a acestora şi să comunice la ISCIR orice modificare
intervenită în situaţia tehnică sau juridică a acestora, în conformitate cu prevederile
prescripţiilor tehnice și să asigure un operator autorizat conform PT aplicabile șii
reglementările în vigoare, responsabil cu supravegherea tehnică a
instalaţiilor/echipamentelor- operator RSVTI.

CAPITOLUL V
Accidente, forţă majoră sau pericol iminent
Deţinătorul/utilizatorul unei instalaţii/echipamente menționat în anexele 2 sau 3 are
obligaţia, în cazul producerii oricărui accident la acestea, de a-l opri din funcţionare şi de a
anunţa de îndată ISCIR despre producerea evenimentului.
În cazuri justificate, de forţă majoră sau de pericol iminent, reprezentații ISCIR pot
dispune oprirea din funcţiune sau împiedicarea punerii în funcţiune a
instalaţiei/echipamentului prin aplicarea de sigilii, după caz.ISCIR, prin reprezentanţii săi, are
dreptul:
- să solicite informaţii şi documente de la persoanele fizice sau juridice ce
construiesc, montează, instalează, pun în funcţiune, repară, întreţin, asigură realizarea

272
reviziilor, deţin, utilizează şi/sau comercializează instalaţii/echipamente;
- de acces, cu scopul efectuării controalelor prevăzute de reglementările în vigoare la
sediul şi/sau în locul în care îşi desfăşoară activitatea persoanele fizice sau juridice ce
construiesc, montează, instalează, pun în funcţiune, repară, asigură realizarea reviziilor,
întreţin, comercializează, deţin şi/sau utilizează instalaţii/echipamente, precum şi în locurile
în care sunt utilizate instalaţii/echipamente, indiferent de forma de deţinere a acestora.

CAPITOLUL VI
Infracţiuni şi contravenţii
Art. 21 Menţinerea sau repunerea în funcţionare a instalaţiilor ori echipamentelor,
după ce a fost oprită sau interzisă funcţionarea acestora, prin proces-verbal încheiat de către
inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu
închisoare de la 3 luni la 2 ani ori cu amendă.
Art. 22 Efectuarea fără autorizaţie a activităţilor privitoare la instalarea, construcţia
sau montajul instalaţiilor ori echipamentelor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu
închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Efectuarea fără autorizaţie a activităţilor privitoare la punerea în funcţiune,
exploatarea sau modificarea instalaţiilor ori echipamentelor constituie infracţiune şi se
pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.
Tentativa se pedepseşte.
Art. 23 Scoaterea neautorizată din funcţiune, în totalitate sau în parte, a dispozitivelor
de siguranţă şi control instalate în condiţiile legii la instalaţii/echipamente, fără a avea motive
ce decurg din cerinţele de securitate nucleară sau de radioprotecţie, dacă fapta nu constituie o
infracţiune mai gravă, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită din culpă, se pedepseşte cu închisoare
de la 3 luni la un an sau cu amendă.

CAPITOLUL VII
Dispoziţii finale
Se fac precizări privind intrarea în vigoare a Legii 64/2008 cu completările și
modificările ulterioare.
ANEXA 1
Instalaţii şi echipamente exceptate de la prevederile prezentei legi
1.Recipientele pentru aer aferente instalaţiilor şi echipamentelor de frânare, basculare
şi semnalizare, montate pe autovehicule
2.Instalaţiile şi echipamentele sub presiune, instalaţiile şi echipamentele de ridicat
montate pe nave
3.Conductele de gaze naturale de alimentare din amonte, conductele aparţinând
Sistemului naţional de transport al gazelor naturale, precum şi cele aparţinând sistemelor de
distribuţie şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale.

ANEXA 2
Instalaţii sub presiune şi instalaţii de ridicat clasice, aparate consumatoare de combustibil
şi componente ale acestora
1. Cazane pentru abur, pentru apă caldă sau fierbinte
2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari
3. Recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari
4. Macarale, ascensoare, elevatoare, instalaţii de transport pe cablu, instalaţii de
ridicat pe plan înclinat, poduri rulante şi alte mecanisme de ridicat

273
 5. Aparate de încălzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos
6. Arzătoare cu combustibil lichid sau gazos
7. Accesorii de securitate pentru instalaţiile, echipamentele şi aparatele prevăzute la
pct. 1 şi 3 - 6
8. Aparatură şi instalaţii de automatizare aferente instalaţiilor şi echipamentelor
prevăzute la pct.1-7
9. Instalaţii şi echipamente destinate, montate şi utilizate în cadrul parcurilor de
distracţii

ANEXA 3
Instalaţii sub presiune, instalaţii de ridicat şi unele instalaţii din cadrul obiectivelor
nucleare, precum şi componente ale acestora
1. Generatoare şi cazane de abur, de apă caldă sau fierbinte, inclusiv corpul
reactorului
2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari şi recipiente simple sub presiune
mai mare de 0,5 bari
3. Pompe
4. Conducte pentru lichide, vapori şi gaze tehnice uscate sau umede
5. Suporturi ale elementelor sub presiune
6. Armături
7. Sisteme tehnologice
8. Macarale, ascensoare, elevatoare, poduri rulante şi alte mecanisme de ridicat
9. Accesorii de securitate pentru instalaţiile şi echipamentele prevăzute la pct. 1, 2,
4 şi 8
NOTĂ
Materialele folosite la construirea, montarea, utilizarea, repararea şi verificarea
instalaţiilor şi aparatelor se supun regimului de verificare tehnică şi sunt:
- produse din metale feroase, neferoase şi materiale nemetalice - table, ţevi, tuburi,
profiluri, forjate, turnate, semifabricate pentru organe de asamblare;
- materiale pentru sudură - electrozi, sârme, fluxuri, materiale pentru brazare.

VII.2 HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 1340 din 27 decembrie 2001

(http://www.iscir.ro/doc/legislatie/hg1340-2001.pdf)

HG nr 1340/2001 cu modificările și completările ulterioare, a fost republicată în

Monitorul Oficial al României din 7 august 2013.
HG 1340/2001 cu modificările și completările ulterioare este structurată în 12 art și 6
anexe(1, 1˄1, 1˄2, 2, 3 și 4). În cele ce urmează se face o succintă prezentare a conținutului
HG 1340/2001 cu modificările și completările ulterioare, considerată reprezentativă pentru
personalul cu activitate în domeniile reglementate de către ISCIR.

Atribuțiile ISCIR
Câteva dintre atribuțiile ISCIR prevăzute prin HG 1340/2001 cu completările și
modificările ulterioare sunt menționate în continuare:
- elaborează strategii şi programe de dezvoltare privind activitatea ISCIR;
- elaborează, actualizează şi supune aprobării, în conformitate cu prevederile legii,
prescripţii tehnice ce privesc condiţiile şi cerinţele tehnice referitoare la instalaţii şi
echipamente şi/sau la activităţi de construire, montare/demontare, instalare, punere în
funcţiune, exploatare, utilizare, sudare şi control nedistructiv, de supraveghere şi verificare

274
tehnică în utilizare, de revizie, de reparaţii şi întreţinere instalaţii şi echipamente, după caz;
- autorizează/avizează,după caz, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile
stabilite în prescripţiile tehnice şi de Legea nr. 64/2008, cu modificările şi completările
ulterioare, persoane juridice/fizice care realizează, pentru instalaţii şi echipamente,verificări
tehnice în utilizare pentru stabilirea duratei remanente de viaţă, activităţi de construire,
montare, instalare, punere în funcţiune, supraveghere tehnică, lucrări de revizie, reparaţii şi
de întreţinere. În prezent verificările tehnice în vederea autorizării funcţionării și verificările
tehnice în utilizare sunt efectuate numai de către CNCIR-persoana juridică autorizată pentru
efectuarea verificărilor tehnice în vederea autorizării funcţionării sau a verificărilor tehnice în
utilizare;
- autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în
prescripţiile tehnice, funcţionarea instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute în anexa nr. 1;
- autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în
prescripţiile tehnice, persoanele fizice care practică ocupaţiile prevăzute în anexa nr. 1^1
- aprobă proceduri de sudură, dacă prin prescripţiile tehnice se impune acest lucru;
- emite, în conformitate cu cerinţele şi în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice,
avize obligatorii de instalare pentru instalaţiile şi echipamentele prevăzute în anexa nr. 1^2;
- în cazuri justificate, de forţă majoră sau de pericol iminent, poate dispune oprirea
din funcţiune sau împiedicarea punerii în funcţiune a instalaţiilor şi echipamentelor şi aplică
sigilii;
- efectuează controale periodice şi inopinate la instalaţiile şi echipamentele aflate în
funcţiune, dispune măsuri şi aplică sancţiuni în condiţiile legii, atunci când constată că nu
sunt respectate cerinţele aplicabile acestora;
- supraveghează, prin acţiuni periodice şi inopinate, persoanele fizice şi juridice pe
care le-a autorizat şi decide menţinerea, suspendarea sau retragerea autorizaţiilor emise;
- participă, la solicitarea organelor de cercetare penală, la anchetarea cauzelor în care
s-au produs accidentele la instalaţiile şi echipamentele supuse controlului ISCIR, evaluează
efectele produse şi dispune măsurile ce se impun privind siguranţa în funcţionare a acestora,
după caz;
- organizează şi derulează campanii de informare în scopul îmbunătăţirii siguranţei în
funcţionare a instalaţiilor şi echipamentelor;
- avizează, potrivit legii, furnizorii de formare profesională care organizează
programe de formare profesională pentru ocupaţiile prevăzute în anexa nr. 1^1; condiţiile şi
cerinţele pentru avizarea furnizorilor de formare profesională;
- participă la elaborarea de standarde în domeniul său de activitate;
- participă la elaborarea şi validarea standardelor ocupaţionale relevante în domeniul
de activitate al ISCIR;
- editează şi publică materiale specifice domeniului, în scopul realizării siguranţei în
funcţionare şi al prevenirii accidentelor şi avariilor;
- colaborează cu instituţii similare şi cu organisme din alte ţări, stabileşte şi poate
încheia cu acestea, în condiţiile legii, convenţii şi protocoale de recunoaştere reciprocă,
reprezintă interesele României în organizaţii şi instituţii internaţionale, în domeniul său de
activitate, în calitate de membru observator sau de membru cu drepturi depline;
- realizează activităţi de cercetare-dezvoltare în domeniul său de activitate.

 Organizarea ISCIR
Organizarea ISCIR este următoarea:
- Unitatea Centrală (cunoscută sub denumirea improprie de ISCIR) include și
Serviciul supraveghere piață.
- Inspecțiile Teritoriale –IT ISCIR : București, Bacău, Brașov, Sibiu, Oradea.

275
  ANEXA 1
Instalaţii/echipamente pentru care se autorizează funcţionarea
Nr.
Tip de instalaţii/echipamente
crt.
Cazane pentru abur/ pentru apă
caldă sau pentru apă fierbinte
1
Echipamente sub presiune mai
mare de 0,5 bar
2.
Macarale, ascensoare, elevatoare,
instalaţii de transport pe cablu,
instalaţii de ridicat pe plan
înclinat, poduri rulante şi alte
mecanisme de ridicat
3.
Instalaţii/echipamente şi parametri
- Cazane de abur şi cazane de apă fierbinte având
PS x V > 60 (bar x litru)
- Cazane de apă caldă şi de abur de joasă presiune
cu P > 400 kW
- Conducte metalice pentru fluide tehnologice
- Conducte pentru abur şi apă fierbinte
- Instalaţii de distribuţie gaz petrolier lichefiat
- GPL - la autovehicule şi la consumatori casnici
şi/sau industriali
- Cisterne şi containere metalice pentru gaze
comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune,
cu excepţia celor reglementate potrivit prevederilor
Hotărârii Guvernului nr. 941/2003 privind
stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi
utilizare repetată a echipamentelor sub presiune
transportabile, cu modificările şi completările
ulterioare
- Recipiente pentru gaze, cu excepţia celor de
categoria I, stabilită conform prevederilor Hotărârii
Guvernului nr. 584/2004 privind stabilirea
condiţiilor de introducere pe piaţă a echipamentelor
sub presiune, cu modificările şi completările
ulterioare
- Recipiente pentru lichide, cu excepţia celor de
categoria I, stabilită conform prevederilor categoria
I, stabilită conform prevederilor Hotărârii
Guvernului nr. 584/2004, cu modificările şi
completările ulterioare
- Macarale cu S n > 1 t, cu excepţia celor cu
acţionare manuală
- Stivuitoare autopropulsate şi translatoare
tivuitoare, cu excepţia celor cu acţionare manuală
- Platforme ridicătoare nedeplasabile/deplasabile
pentru persoane şi/sau materiale, cu S_n > 1 t, cu
excepţia platformelor ridicătoare pentru persoane
cu dizabilităţi
- Elevatoare pentru vehicule, cu excepţia celor
acţionate manual
- Mecanisme de ridicat având S_n > 1 t, cu
excepţia celor cu acţionare manuală
- Maşini de ridicat la care, constructiv, există
posibilitatea montării mai multor tipuri de elemente
purtătoare de sarcină şi care pot lucra în regim
permanent/nepermanent de macara, stivuitor,
platformă ridicătoare şi altele asemenea
- Ascensoare, cu excepţia celor având S_n < 100
276

Instalaţii şi echipamente
4. destinate, montate şi utilizate în
cadrul parcurilor de distracţii
Sisteme tehnologice din cadrul
5.
instalaţiilor
kg, destinate transportului de materiale
- Instalaţii de transport pe plan înclinat pentru
persoane/materiale, scări şi trotuare rulante
- Instalaţii de transport pe cablu pentru
persoane/materiale
- Mecanisme şi instalaţii de ridicat pentru teatre, cu
excepţia celor acţionate manual
- Echipamente pentru agrement, cu excepţia
echipamentelor pentru spaţii de joacă
Sisteme tehnologice sub presiune de securitate
nucleară cu p_min = 1,03 bari nucleare

ANEXA 1^1
Lista ocupaţiilor pentru care ISCIR autorizează persoane fizice*)
Nr. Cod de clasificare ocupaţii Denumirea ocupaţiei
crt. in România
(COR)
1. 816103 Fochist cazane de abur şi apă fierbinte
2. 816105 Fochist cazane mici de abur (categoria E)
3. 816106 Fochist cazane de apă caldă şi cazane de abur de joasă
presiune
4. 816107 Fochist cazane conduse de calculator
5. 311113 Laborant operator centrale termice
6. 816116 Automatist pentru supraveghere şi întreţinere cazane
7. 932009 Operator umplere recipiente GPL
8. 932002 Îmbuteliator fluide sub presiune
9. 8333.2.1. Macaragiu
10. 833403 Stivuitorist
11. 833310 Liftier
12. 833303 Funicularist (mecanic trolist)
13. 721202 Sudor manual cu flacără de gaz
14. 721203 Sudor manual cu arc electric
15. 721204 Sudor cu arc electric acoperit sub strat de flux
16. 721206 Sudor cu arc electric cu electrod fuzibil în mediu de
gaz protector
17. 721207 Sudor cu arc electric cu electrod nefuzibil în mediu de
gaz protector
18. 823208 Operator sudare ţevi şi fitinguri din polietilenă de
înaltă densitate PEHD
19. 315212 Operator control nedistructiv cu radiaţii penetrante
20. 315213 Operator control nedistructiv cu ultrasunete
21. 315214 Operator control nedistructiv cu lichide penetrante
22. 315215 Operator control nedistructiv cu particule magnetice
23. 315216 Operator control nedistructiv prin curenţi turbionari
24 315217 Operator control nedistructiv pentru verificarea
etanşeităţii
25. 315218 Operator responsabil cu supravegherea şi verificarea
tehnică a instalaţiilor (RSVTI)

277
*) Lista ocupaţiilor pentru care ISCIR autorizează persoane fizice se modifică, dacă este
cazul, prin ordin al ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri, care se publică
în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 ANEXA 1^2
Instalaţii/echipamente pentru care se emite aviz obligatoriu de instalare
Nr. Tip de instalaţii/ echipamente Instalaţii/echipamente şi parametri
crt.
1. Cazane pentru abur şi apă Cazane de abur şi cazane de apă fierbinte având PS
fierbinte x V > 60 (bar x litru)
2. Echipamente sub presiune mai - GPL lichefiat
mare de 0,5 bar

Celelate 3 anexe se referă la:

- Anexa 2 - structura teritorială a ISCIR (IT);
- Anexa 3 - structura organizatorică a ISCIR ;
- Anexa 4 – NORMATIV privind parcul auto al ISCIR.

VII.3 ORDINUL nr. 130/2011

(http://www.iscir.ro/doc/legislatie/ORDIN%20Nr.%20130%202011.pdf)
Aceste ordine se referă la autorizarea operatorilor RSVTI şi obligaţiile acestora. Deşi
tematica referitoare la cursul de autorizare a macaragiilor conţinută în PT CR 8-2009 (art. 41)
nu face referiri şi la aceste documente, s-a considerat că este util ca macaragiul să cunoască şi
care sunt obligaţiile şi responsabilităţile prevăzute pentru operatorul RSVTI prin acte
normative. Aceasta deoarece macaragiul colaborează permanent cu operatorul RSVTI în
realizarea exploatării în condiţii de siguranţă a utilajului. De asemenea, împreună cu
operatorul RSVTI, macaragiul trebuie să participe la toate lucrările de reparare, întreţinere şi
revizie precum şi la toate verificările tehnice efectuate la macaraua pe care îl deseveşte (PT
R1-2010, art. 122).
Ordinul nr 130/2011 al Inspectorului de Stat Şef al ISCIR aprobă Metodologia privind
autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea tehnică în utilizare a instalațiilor/
echipamentelor din domeniul ISCIR - operator RSVTI. Ulterior, Ordinul nr. 130/2011 a fost
modificat şi completat prin Ordinul nr. 225/2013.
Articolele prezentate în continuare sunt preluate din Ordinul nr 130/2011, iar în
situația unor modificări s-au introdus şi precizările din Ordinul nr. 225/2013. Tabelul
referitor la instalaţiile/echipamentele care sunt supravegheate de către operatorii
RSVTI pentru lucrările de instalare, montare, reparare şi efectuare a
investigaţiilor/examinărilor, potrivit prevederilor PT aplicabile a fost preluat din
Ordinul 225/2013. Acest tabel a devenit Anexa 10 la metodologia privind autorizarea
operatorului RSVTI (Ordinul 130/2011).
Autorizarea RSVTI
 Autorizarea persoanelor fizice ca operator RSVTI se face de către ISCIR pe baza
parcurgerii unui program de instruire şi a promovării examenului de autorizare (art 4 şi 5).
Programul de instruire poate fi organizat numai de către furnizori de formare avizaţi
de către ISCIR. Sunt admişi la programul de instruire persoanele care au studii superioare
tehnice sau studii medii tehnice. În acest ultim caz este necesară şi o activitate de minim 2
(doi) ani într-un domeniu reglementat ISCIR. Înscrierea se face pe baza următoarelor
documente:
- copia diplomei de studii tehnice;

278
 - curriculum vitae;
- copia actului de identitate;
- fişa de aptitudini medicale eliberată de un medic de medicina muncii.
Formatorii pentru programul de instruire trebuie atestaţi de către ISCIR.
Examenul de autorizare se organizează de către furnizorul de formare şi se susţine cu
inspectorii ISCIR. Deci, înscrierea unei persoane la examenul de autorizare ca operator
RSVTI este posibilă numai prin intermediul unui furnizor de formare atestat de către ISCIR.
Pentru înscriere persoanele interesate trebuie să prezinte următoarele documente:
- cererea de înscriere la examenul de autorizare;
- copia diplomei de studii medii tehnice sau superioare tehnice;
- copia actului de identitate;
- fişa de aptitudini medicale eliberată de un medic de medicina muncii;
- copia documentului de participare la programul de instruire (modul A).
Examenul de autorizare constă într-o probă scrisă (test grilă). Condiţia de promovare
este obţinerea cel puţin a notei 7 (şapte). Termenul de valabilitate a autorizaţiei este de 4
(patru) ani de la data eliberării.
 Autorizarea persoanelor juridice ca operator RSVTI se face de către ISCIR pe baza
următoarei documentaţii:
- cererea de eliberare a autorizaţiei de operator RSVTI – persoană juridică;
- certificat constatator emis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului din care să
rezulte datele de identificare, obiectul de activitate de testări şi analize tehnice şi
subdiviziunile persoanei juridice, eliberat cu cel mult 30 de zile înainte de data cererii;
- autorizaţiile de operator RSVTI pentru personalul propriu, minimum două persoane,
valabile la data formulării cererii, în copie;
- documente care atestă existenţa la data formulării cererii a raporturilor contractuale
dintre persoana juridică şi persoanele fizice autorizate ca operator RSVTI, în copie;
- procedură din care să reiasă modalitatea în care se asigură efectiv activitatea de
supraveghere tehnică la deţinătorul/utilizatorul de instalaţii/echipamente, întocmită cu
respectarea cerinţelor standardului SR EN ISO 9001:2008 - Sisteme de management al
calităţii;
- declaraţia pe propria răspundere că este de acord cu prelucrarea datelor de către
ISCIR.
Termenul de valabilitate a autorizaţiei este de 3(trei) ani de la data eliberării acesteia,
dacă au fost menținute continuu cerințele de autorizare.
 Prelungirea valabilităţii autorizaţiei
Persoanele fizice pot obţine prelungirea valabilităţii autorizaţiei după absolvirea unui
program de instruire în domeniu (modul B) şi depunerea la ISCIR a următoarelor documente:
- actul de identitate în copie;
- autorizaţia în copie;
- fişa de aptitudini medicale eliberată de un medic de medicina muncii;
- dovada absolvirii unui program de instruire în domeniu (modul B);
- declaraţie pe proprie răspundere că autotizaţia nu are termenul de valabilitate
expirat sau nu a fost retrasă de ISCIR.
Persoanele juridice obţin prelungirea valabilităţii autorizaţiei prin prezentarea la
ISCIR a unei documentaţii identice cu aceea de la solicitarea autorizaţiei.

279
  Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice şi juridice autorizate ca operatori
RSVTI
Obiectivul activităţii operatorului RSVTI este de a supraveghea funcţionarea,
exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR să fie
efectuate în conformitate cu cerinţele prescripţiilor tehnice aplicabile.
 Operatorul RSVTI persoană fizică - are următoarele obligaţii concrete:
a) să identifice toate instalaţiile/echipamentele din domeniul ISCIR ale
deţinătorului/utilizatorului;
b) să permită numai funcţionarea echipamentelor/instalaţiilor autorizate şi înregistrate
la ISCIR;
b^1) să efectueze admiterea funcţionării instalaţiilor/echipamentelor şi verificările
tehnice în utilizare la instalaţiile/echipamentele la care, conform prevederilor prescripţiilor
tehnice aplicabile, aceste activităţi se realizează de către operatorul RSVTI (Tabelul 11.4
respectiv PT R1/2010: [art 12 alin(2) şi art 13] şi PT C4-2010, art. 24);
c) să solicite eliberarea avizului obligatoriu de instalare, pentru
echipamentele/instalaţiile pentru care prescripţiile tehnice prevăd acest lucru;
d) să ia măsurile necesare şi să se asigure că instalaţia/echipamentul este
utilizată/utilizat în condiţii de siguranţă, prin efectuarea reviziilor, reparaţiilor şi întreţinerii
de către persoane autorizate, conform instrucţiunilor tehnice ale acestora;
e) să se asigure că utilizarea instalaţiei/echipamentului se face numai de către
personalul de deservire autorizat/instruit intern, în conformitate cu prevederile prescripţiilor
tehnice aplicabile şi ale instrucţiunilor de exploatare ale instalaţiilor/echipamentelor;
f) să anunţe de îndată ISCIR despre producerea unor avarii sau accidente la
echipamentele/instalaţiile pe care le au în evidenţă şi să asigure oprirea acestora din funcţiune
şi, dacă este posibil, izolarea acestora în vederea cercetării;
g) să solicite în scris conducerii deţinătorului/utilizatorului oprirea unor instalaţii sau
echipamente supuse reglementărilor ISCIR, dacă apar defecţiuni sau este necesară efectuarea
unor lucrări de întreţinere, verificare, revizii, înlocuiri de piese sau reparaţii capitale;
h) să solicite autorizarea funcţionării numai a instalaţiilor/echipamentelor care
îndeplinesc condiţiile de introducere pe piaţă, conform legislaţiei în vigoare;
i) să verifice existenţa documentelor însoţitoare ale instalaţiilor/echipamentelor din
domeniul ISCIR, conform actelor normative aplicabile;
j) să întocmească şi să actualizeze evidenţa centralizată pentru toate
instalaţiile/echipamentele din domeniul ISCIR, conform modelului prevăzut în anexa
Ordinului 130/2011;
k) să instruiască şi să examineze anual personalul de deservire, atât cel autorizat de
către ISCIR, cât şi cel instruit intern, în conformitate cu prevederile PT aplicabile şi ale
instrucţiunilor de exploatare ale instalaţiilor/echipamentelor;
l) să asigure existenţa la fiecare loc de muncă a instrucţiunilor tehnice specifice pentru
utilizarea în condiţii normale a instalaţiei/echipamentului şi a documentelor cuprinzând
măsurile ce trebuie luate în caz de avarii, întreruperi şi dereglări ale instalaţiei/echipamentului
sau ale proceselor în care aceasta/acesta este înglobată/înglobat;
m) să solicite în scris deţinătorului/utilizatorului oprirea din funcţiune a
instalaţiilor/echipamentelor la expirarea scadenţei de funcţionare acordate cu ocazia ultimei
verificări tehnice în utilizare;
n) să propună în scris conducerii deţinătorului/utilizatorului planul de verificări
tehnice în utilizare aferent anului următor, în vederea planificării condiţiilor de pregătire a
instalaţiilor/echipamentelor;

280
 Tabelul 6.4
Instalaţiile pentru care este necesară admiterea funcţionării
şi care se verifică de către RSVTI (PTR1-2010, PTC4-2010)
Nr. PT Tipul instalaţiei/echipamentului Parametri
crt. aplicabilă maximi
Macarale Sn ≤ 1 t
Macarale acţionate manual
Mecanismele de ridicat Sn ≤ 1 t
Mecanismele de ridicat acţionate manual (inclusiv
transpalatele acţionate manual)
R1-2010 Elevatoare pentru vehicule acţionate manual
Art 12, Platforme ridicătoare pentru persoane cu dizabilităţi,
1.
alin (1) şi se verifică de cătrex :
(2) - RSVTI al deţinătorului/utilizatorului la instituțiile
publice, instituţiile/unităţile de interes public sau
societăţile care oferă servicii publice;
- RSL al persoanei juridice autorizate pentru lucrări de
întreţinere şi revizie pentru deţinători/utilizatori
persoane fizice
Vasele de expansiune închise cu membrană cu PSxV≤
C4-2010
10.000 bar x litru
Art 24
Recipientele hidrofor cu PSxV≤ 6.000 bar x litru
2.
C4-2010 Recipiente care conțin lichide și gaze pentru lichide
Art 25 din grupa 1 sau 2 și PS x V ae înscrie între valori
limită date.

o) să urmărească eliminarea neconformităţilor constatate cu ocazia efectuării

verificărilor tehnice în utilizare;
p) să verifice şi să vizeze registrele de evidenţă a funcţionării
instalaţiilor/echipamentelor, în termenele şi cu respectarea modalităţilor stabilite în
prescripţiile tehnice aplicabile;
p^1) să confirme/să accepte lucrările de instalare, montare, reparare la
instalaţiile/echipamentele prevăzute în anexa nr. 10, în conformitate cu prevederile
prescripţiilor tehnice aplicabile;
p^2) să întocmească procesul-verbal de acceptare a introducerii în reparare a
instalaţiilor/echipamentelor prevăzute în anexa nr. 10, să supravegheze şi să confirme
efectuarea reparaţiei prin procesul-verbal de finalizare a lucrărilor la instalaţii/echipamente,
în conformitate cu prevederile PT aplicabile;
p^3) să confirme lucrările de verificări tehnice în utilizare pentru
investigaţii/examinări cu caracter tehnic la instalaţiile/echipamentele prevăzute în anexa nr.
10, în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice aplicabile;
q) să urmărească pregătirea instalaţiilor/echipamentelor pentru verificări tehnice în
utilizare;
r) să participe la cercetarea avariilor sau accidentelor produse la
instalaţiile/echipamentele ISCIR pe care le are în evidenţă, în vederea furnizării tuturor
informaţiilor organelor de cercetare a evenimentelor;
r^1) să fie prezent în termen de maximum 120 minute la instalaţiile/echipamentele pe
care le are în supraveghere în cazul producerii unor avarii, accidente sau la solicitarea
inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR;

281
 s) să informeze în scris ISCIR, în termen de 15 zile, despre datele de identificare ale
noului deţinător de instalaţii/echipamente, în cazul unui transfer de proprietate sau de
folosinţă asupra acestor bunuri;
Tabelul 6.5
Instalaţiile/echipamentele care sunt supravegheate de către operatorii RSVTI pentru
lucrările de instalare, montare, reparare şi efectuare a investigaţiilor/examinărilor,
potrivit prevederilor prescripţiilor tehnice aplicabile
Nr. Prescripţia Tipul instalaţiei/echipamentului Parametri maximi
crt. tehnică
aplicabilă
1. C1-2010 Cazane de abur şi cazane de apă Qmax = 10 t/h sau
fierbinte Dmax = 5 Gcal/h sau
Tmax = 250 °C sau
Pmax = 16 bar
2. C4-2010 Recipiente metalice stabile sub Fluide de gr. 2
presiune cf. Hotărârii Guvernului
nr. 584/2004, art. 12, având
Vmax = 50.000 l sau
Pmax = 40 bar sau
Tmax = 440 °C
3. C6-2010 Conducte pentru fluide sub presiune Fluide de gr. 2
cf. Hotărârii Guvernului
nr. 584/2004, art. 12, având
Pmax = 40 bar sau
Tmax = 440 °C
4. C9-2010 Cazane de apă caldă şi cazane de P max = 6.000 kW sau
abur de joasă presiune Qmax = 2 t/h
5. C10-2010 Conducte de abur şi conducte de apă Pmax = 40 bar sau
fierbinte Tmax = 440 °C
6. R1-2010 Macarale Sn = 20 t
Mecanisme de ridicat Sn = 10 t
Stivuitoare Sn = 5 t
Platforme autoridicătoare Sn = 1 t
deplasabile/nedeplasabile, cu
excepţia celor pentru persoane cu
dizabilităţi
Elevatoare pentru vehicule Sn = 5 t
Maşini de ridicat de tip special Sn = 5 t
7. R2-2010 Ascensoare, cu excepţia celor Indiferent de sarcină
aferente instituţiilor publice, de
interes public sau care oferă servicii
publice
t) să anunţe ISCIR în vederea scoaterii din evidenţă a instalaţiilor/echipamentelor
casate, în cel mult 15 zile de la data casării;
u) să anunţe ISCIR, în termen de 15 zile, despre oprirea din funcţiune a
instalaţiilor/echipamentelor care intră în conservare şi să urmărească realizarea lucrărilor de
conservare;
v) să anunţe în scris ISCIR, în termen de cel mult 15 zile, încetarea raporturilor
contractuale cu deţinătorul/utilizatorul instalaţiei/echipamentului;

282
 w) să respecte prevederile PT ISCIR şi celelalte dispoziţii legale în domeniu.
 Persoana juridică autorizată ca operator RSVTI are în afara obligaţiilor prevăzute
la alin. (2), următoarele obligaţii specifice:
a) transmiterea către ISCIR a datelor de identificare ale operatorului/operatorilor
RSVTI desemnat/desemnaţi pentru fiecare deţinător/utilizator;
b) verificarea ca operatorii RSVTI nominalizaţi să respecte obligaţiile prevăzute la
alin. (2) şi cele din prescripţiile tehnice aplicabile;
c) informarea în scris a ISCIR, în termen de 15 zile, asupra oricăror modificări ale
condiţiilor care au stat la baza eliberării autorizaţiei;
d) să nu permită desfăşurarea activităţii cu operatori care nu deţin la momentul
efectuării activităţii de supraveghere tehnică o autorizaţie valabilă;
e) să efectueze activitatea de supraveghere tehnică la deţinătorul/utilizatorul de
instalaţii/echipamente, conform procedurii proprii întocmite cu respectarea cerinţelor
standardului SR EN ISO 9001/2008 - Sisteme de management al calităţii. Cerinţe,
actualizată.

VII.4 REGLEMENTAREA EFECTUĂRII VERIFICĂRILOR TEHNICE

ÎN VEDEREA AUTORIZĂRII FUNCȚIONĂRII ȘI A VERIFICĂRILOR
TEHNICE ÎN UTILIZARE CONFORM PT APLICABILE
Instalațiile supuse reglementărilor ISCIR pentru care verificările tehnice menționate
anterior se efectuează, conform PT aplicabile, de către o persoană juridică autorizată pentru
efectuarea verificărilor tehnice în vederea autorizării funcţionării sau a verificărilor tehnice în
utilizare sunt menționate în Tabelul 11.6.
Tabelul 6.6
Instalații/echipamente pentru care se fac verificările tehnice în vederea autorizării
funcționării și verificările tehnice în utilizare de către persoana juridică autorizată
pentru efectuarea ”verificărilor tehnice în vederea autorizării funcţionării şi a
verificărilor tehnice în utilizare
Nr. Tip de instalații/echipamente
Instalații/echipamente şi parametri
crt.
1. Cazane pentru abur, pentru apă - Cazane de abur și cazane de apă fierbinte având PS
caldă sau pentru apă fierbinte x V > 60 (bar x litru)
- Cazane de apă caldă și de abur de joasă presiune cu
P > 400 kW
2. Echipamente sub presiune mai - Conducte metalice pentru fluide tehnologice;
mare de 0,5 bar - Conducte pentru abur și apă fierbinte;
- Instalații de distribuție gaz petrolier lichefiat - GPL
- la autovehicule și la consumatori casnici și/sau
industriali;
- Cisterne și containere metalice pentru gaze
comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, cu
excepția celor reglementate potrivit prevederilor
Hotărârii Guvernului nr. 941/2003 privind stabilirea
condițiilor de introducere pe piață și utilizare
repetată a echipamentelor sub presiune
transportabile, cu modificările și completările
ulterioare;
- Recipiente pentru gaze, cu excepția celor de
categoria I, stabilită conform prevederilor Hotărârii

283

3. Macarale, ascensoare,
elevatoare, instalații de transport
pe cablu, instalații de ridicat pe
plan inclinat, poduri rulante și
alte mecanisme de ridicat
4. Instalații și echipa-mente
destinate, monta-te și utilizate în
cadrul parcurilor de distracții
Guvernului nr. 584/2004 privind stabilirea
condițiilor de introducere pe piață a echipamentelor
sub presiune, cu modificările și completările
ulterioare;
- Recipiente pentru lichide, cu excepția celor de
categoria I, stabilită conform prevederilor Hotărârii
Guvernului nr. 584/2004, cu modificările și
completările ulterioare.
- Macarale cu S(n) > 1 t, cu excepția celor cu
acționare manuală;
- Stivuitoare autopropulsate și translatoare
stivuitoare, cu excepția celor cu acționare manuală;
- Platforme ridicătoare nedeplasabile/deplasabile
pentru persoane și/sau materiale, cu S(n) > 1t, cu
excepția platformelor ridicatoare pentru persoane cu
dizabilități;
- Elevatoare pentru vehicule, cu excepția celor
acționate manual;
- Mecanisme de ridicat având S(n) > 1 t, cu excepția
celor cu acționare manuală;
- Mașini de ridicat la care, constructiv, există
posibilitatea montării mai multor tipuri de elemente
purtătoare de sarcină și care pot lucra în regim
permanent/nepermanent de macara, stivuitor,
platformă ridicatoare și altele asemenea;
- Ascensoare, cu excepția celor având S(n) < 100 kg,
destinate transportului de materiale;
- Instalații de transport pe plan înclinat pentru
persoane/materiale, scări și trotuare rulante;
- Instalații de transport pe cablu pentru
persoane/materiale;
- Mecanisme și instalații de ridicat pentru teatre, cu
excepția celor acționate manual.
- Echipamente pentru agrement, cu exceptia
echipamentelor pentru spații de joacă.
284
VII.5 PT ISCIR
A. TABELUL PRESCRIPȚIILOR TEHNICE ISCIR VALABILE LA 27.02.2018
(www.iscir.ro)
 PT referitoare la instalții/echipamente pentru ridicat
Tabelul 6.7
Nr.
Denumire Obiectul reglementării
Crt.
1. PT R1-2010 Mașini de ridicat (macarale, mecanisme de ridicat, stivuitoare,
platforme autoridicătoare și platforme ridicătoare pentru persoane
cu dizabilități, elevatoare pentru vehicule și mașini de ridicat de
tip special).
2. PT R2-2010 Ascensoare electrice și hidraulice de persoane, de persoane și
mărfuri sau de mărfuri cu comandă interioară.
3. PT R3-2010 Verificarea în utilizare a elementelor de transmitere a mișcării, a
elementelor/dispozitivelor de legare/prindere și a elementelor de
tracțiune a sarcinii utilizate la instalații de ridicat: cabluri, cârlige,
lanțuri, benzi textile, funii și altele asemenea.
4. PT R7–2003 Cerinţe tehnice privind utilizarea instalaţiilor de transport pe
cablu pentru persoane–telecabine.
5. PT R8-2010 Scări și trotuare rulante.
6. PT R8–2003 Cerinţe tehnice privind utilizarea instalaţiilor de transport pe
cablu pentru persoane–telegondole.
7. PT R9–2003 Cerinţe tehnice privind utilizarea instalaţiilor de transport pe
cablu pentru persoane – telescaune.
8. PT R10–2003 Cerinţe tehnice privind utilizarea instalaţiilor de transport pe
cablu pentru persoane – teleschiuri şi telesănii.
9. PT R11-2003 Cerinţe tehnice privind utilizarea instalaţiilor de transport pe plan
înclinat pentru persoane
10. PT R12–2003 Cerinţe tehnice privind proiectarea, construirea, montarea,
repararea, întreţinerea, revizia, verificarea şi exploatarea
telefericelor pentru materiale.
11. PT R13–2003 Cerinţe tehnice privind proiectarea, construirea, montarea,
exploatarea şi verificarea tehnică a ascensoarelor cu schip.
12. PT R15–2003 Cerinţe tehnice privind proiectarea, construirea, montarea,
exploatarea şi verificarea tehnică a ascensoarelor pentru şantiere
de construcţii.
13. PT R 16–2003 Cerinţe tehnice privind proiectarea, construirea, montarea,
repararea, întreţinerea, revizia, verificarea şi exploatarea
instalaţiilor de transport pe plan înclinat pentru materiale.
14. PT R 17–2003 Cerinţe tehnice privind proiectarea, construirea, montarea,
exploatarea şi verificarea tehnică a ascensoarelor de construcţie
specială pentru materiale.
15. PT R 18–2003 Cerinţe tehnice privind proiectarea, construirea, montarea,
exploatarea şi verificarea tehnică a trapelor de scenă, trapelor de
decoruri şi instalaţiilor de cortine pentru incendiu din sălile de
spectacole.
16. PT R 19-2002 Cerinţe tehnice de securitate privind echipamentele şi instalaţiile
montate şi utilizate în cadrul parcurilor de distracţii şi spaţiilor de
joacă.

285
17. PT N MMR 1- Cerinţe generale pentru macarale, mecanisme de ridicat şi
2008 dispozitivele lor auxiliare din instalaţiile nucleare.
 PT referitoare la instalții/echipamente sub presiune
Nr.
Denumire Obiectul reglementării
Crt.
1. PT A1-2010 Aparate de încălzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau
gazos cu puteri nominale ≤ 400 kW.
2. PT C1-2010 Cazane de abur, cazane de apă fierbinte, supraîncălzitoare și
economizoare independente.
3. PT C2-2010 Arzătoare cu combustibili gazoși și lichizi.
4. PT C3-2012 Butelii cu capacitate până la 26 de litri pentru gaze petroliere
lichefiate.
5. PT C4-2010 Recipiente metalice stabile sub presiune.
6. PT C5-2003 Cerinţe tehnice privind utilizarea recipientelor butelii pentru gaze
comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune.
7. PT C6-2010 Conducte metalice sub presiune pentru fluide.
8. PT C7-2010 Dispozitive de siguranță
9. PT C8-2010 Instalații de distribuție gaze petroliere lichefiate.
10. PT C9-2010 Cazane de apă caldă și cazane de abur de joasă presiune.
11. PT C10-2010 Conducte de abur și conducte de apă fierbinte sub presiune.
12. PT C11-2010 Sisteme de automatizare aferente centralelor termice și instalații
de ardere aferente cazanelor.
13. PT C 12-2003 Cerinţe tehnice pentru recipiente cisterne, recipiente containere şi
recipiente butoaie metalice pentru gaze comprimate, lichefiate sau
dizolvate sub presiune.
14. PT N SCP 1- Cerinţe generale pentru sistemele şi componentele care reţin
2008 presiunea din instalaţiile nucleare.
 Alte PT ISCIR
Nr.
Denumire Obiectul reglementării
Crt.
1. PT CR4-2009 Autorizarea persoanelor juridice pentru efectuarea de lucrări la
instalații/echipamente.
2. PT CR6-2013 Autorizarea operatorilor control nedistructiv şi a persoanelor
juridice care efectuează examinări nedistructive, precum şi
evaluarea persoanelor juridice care efectuează examinări
distructive.
3. PT CR7-2013 Aprobarea procedurilor de sudare pentru oţel, aluminiu, aliaje de
aluminiu şi polietilenă de înaltă densitate (PE-HD).
4. PT CR8-2009 Autorizarea personalului de deservire a
instalațiilor/echipamentelor și acceptarea personalului auxiliar de
deservire.
5. PT CR9-2013 Autorizarea sudorilor care execută lucrări de sudare la instalaţii
sub presiune şi la instalaţii de ridicat şi a operatorilor sudare ţevi
şi fitinguri din polietilenă de înaltă densitate (PE-HD).

286
B. PT R1/2010 (extrase considerate seminificative pentru activitatea
macaragiului)
Activitatea unui macaragiu trebuie să se desfăşoare numai în conformitate cu Prescripţia
Tehnică R1-2010: „Maşini de ridicat (macarale, mecanisme de ridicat, stivuitoare, platforme
autoridicătoare şi platforme ridicătoare pentru persoane cu dizabilităţi, elevatoare pentru
vehicule şi maşini de ridicat de tip special)" elaborată de ISCIR, care a fost aprobată prin
ordin al Ministrului Economiei, comerţului şi mediului de afaceri nr. 1404/2010 şi publicată
în Monitorul Oficial al României 634 bis/09.09.2010.
(http://www.iscir.ro/doc/legislatie/R1R2R3R82010.pdf)
În cuprinsul cursului s-au facut toate referirile la: punerea în funcţiune, exploatarea,
verificările tehnice, întreţinerea/revizia/repararea, scoaterea din uz, obligaţiile personalului
implicat în exploatarea macaralelor, modelul documentelor care se completează în iderite
situaţii. De aceea în cele ce urmează se vor menţiona numai alte prevederi din PT R1-2010,
nemenţionate în curs şi care se referă direct sau indirect la activitatea macaragiului.

 Prevederi generale (art 1-4)

PT R1-2010 stabileşte condiţiile şi cerinţele tehnice pentru montarea, punerea în
funcţiune, autorizarea funcţionării, supravegherea şi verificarea tehnică în utilizare pentru
investigaţii/examinări cu caracter tehnic, întreţinerea, revizia şi repararea maşinilor de ridicat.
 Cerințele PT R1-2010 se aplică maşinilor de ridicat, componentelor de securitate
destinate acestora şi dispozitivelor de prindere pentru ridicarea sarcinii menţionate
mai jos.
Maşinile de ridicat de tip ”macara” care fac obiectul PT R1-2010 sunt:
a) macarale deplasabile pe căi fără şine de rulare cum ar fi automacarale, macarale pe
pneuri, macarale pe şenile, macarale montate pe vagon de cale ferată, macarale montate pe
vehicule destinate transportului de materiale şi altele asemenea;
b) macarale deplasabile pe căi cu şine de rulare cum ar fi poduri rulante, macarale
portal, electropalane deplasabile pe grindă fixă şi altele asemenea;
c) macarale cu braţ şi/sau platformă rotitoare la punct fix sau deplasabile pe căi cu
şine de rulare cum ar fi macarale turn, macarale pivotante, macarale portic şi altele asemenea;
d) macarale de construcţie specială cum ar fi macarale pe cablu, macarale foarfece şi
altele asemenea;
 Prevederile PT R1-2010 nu se aplică la:
a) maşinile de ridicat şi dispozitivele lor auxiliare montate pe nave, platforme marine
fixe şi mobile;
b) excavatoarele, buldoexcavatoarele, încărcătoarele cu cupă, draglinele, maşinile de
foraj, de extracţie şi maşinile similare, de toate tipurile, cu excepţia celor la care constructiv
există posibilitatea montării mai multor tipuri de dispozitive de prindere specifice maşinilor
de ridicat şi pot lucra în regim permanent/nepermanent de macara, stivuitor, platformă
autoridicătoare şi altele asemenea;
c) troacele, oalele de turnare şi platformele de încărcare, precum şi dispozitivele lor
auxiliare;
d) maşinile de şarjare, maşinile pentru manevrat capace, maşinile pentru bascularea
oalelor de turnare şi roboţii industriali care efectuează operaţii de ridicare, transport şi
coborâre semifabricate, integraţi în ciclul de funcţionare al unui utilaj tehnologic;
e) elevatoarele continue şi transportoarele continue;
f) maşinile de alimentare-încărcare a preselor de vulcanizat anvelope, cu comandă
integrată în ciclul de funcţionare al presei;
g) maşinile integrate în maşinile pentru galvanizare şi similare.

287
  Componentele de securitate la care se face referire în PT R1-2010 sunt:
a) limitatoare de sfârşit de cursă;
b) limitatoare de sarcină şi limitatoare de moment al sarcinii;
c) dispozitive de reţinere a fluidului în cilindri hidraulici;
d) dispozitive de blocare şi evitare a mersului oblic;
e) tampoane şi opritoare;
f) piese de reazem şi curăţătoare de şină;
g) siguranţe la cârlig;
h) contacte electrice de siguranţă;
i) contact stop (buton stop);
j) anemometre;
k) paracăzătoare;
l) limitatoare de viteză;
m) alte componente de securitate precizate de producător în documentaţia tehnică,
care îndeplinesc o funcţie de securitate atunci când sunt utilizate şi a căror defectare sau
funcţionare necorespunzătoare periclitează siguranţa în funcţionare.

 Admiterea în vederea autorizării funcţionării este acceptată pentru: (art 10)

a) maşinile de ridicat noi, care fac obiectul prezentei prescripţii tehnice şi care
respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă, stabilite de reglementările naţionale ce
transpun directivele europene aplicabile;
b) maşinilor de ridicat vechi, care fac obiectul prezentei prescripţii tehnice, care au
funcţionat şi:
1) provin din Uniunea Europeană:
I care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă stabilite, prin directivele
europene specifice;
II care au fost construite anterior intrării în vigoare a directivelor europene
aplicabile şi care au fost introduse pe piaţă cu respectarea reglementărilor naţionale ale
statului membru în care au fost construite;
2) provin din afara Uniunii Europene:
I.care respectă cerinţele prevăzute la introducerea pe piaţă stabilite prin
directivele europene specifice.

 Autorizarea/admiterea funcţionării. (art 11-13) În funcţie de caraceristici punerea în

funcțiune a unei mașini de ridicat se realizează prin:
- autorizarea funcţionării care se referă la macaralele cu sarcina nominală Sn>1t se
face de către ISCIR;
- admiterea funcţionării care se referă la macaralele cu sarcina nominală Sn<1t şsau
macaralele acţionate manual și se realizează de RSVTI..
 Condiţii şi verificări tehnice pentru autorizarea funcţionării. (PT R1-2010,art 14-
32).
- Autorizarea funcţionării. Deţinătorul/utilizatorul întocmeşte o documentaţie pe
care o înaintează persoanei juridice autorizate pentru efectuarea verificărilor şi încercărilor
tehnice în vederea admiterii funcţionării.. Documentaţia face referire şi la modul de
uitilzare/exploatare a maşinii de ridicat. Astfel, este necesar ca în documentație să se
precizeze:
 declaraţia de conformitate tip CE, întocmită de producătorul maşinii de ridicat
sau de reprezentantul autorizat al acestuia, stabilit în România sau într-un stat membru al
Uniunii Europene, după caz;
 documentaţia tehnică a maşinii de ridicat, care trebuie să conţină, după caz,

288
următoarele:
a) denumirea maşinii de ridicat, aşa cum este indicată pe aceasta;
b) o descriere generală a maşinii de ridicat;
c) caracteristicile tehnice ale maşinii de ridicat:
I. sarcina maximă de utilizare şi, după caz, o copie a plăcii sau a tabelului
cu sarcini;
II. reacţiunile din reazeme sau încastrări şi, după caz, caracteristicile căilor
de rulare;
III. dacă este necesar, definirea şi mijloacele de instalare a
contragreutăţilor;
 îndrumări pentru utilizare, în special pentru a remedia insuficienţa observării
directe a sarcinii de către personalul de deservire a maşinii de ridicat;
 instrucţiunile referitoare la punerea în funcţiune şi utilizare a maşinii de ridicat
(inclusiv la prima punere în funcţiune) pentru maşinile de ridicat care nu sunt asamblate la
sediul producătorului în configuraţia în care urmează a fi utilizate;
 planurile, schemele, descrierile şi explicaţiile necesare pentru utilizarea,
întreţinerea şi repararea maşinii de ridicat, inclusiv pentru verificarea funcţionării corecte a
acesteia;
 descriere a postului (posturilor) de lucru susceptibil (susceptibile) să fie ocupate
de către personalul de deservire a maşinii de ridicat;
 o descriere a utilizării normale a maşinii de ridicat;
 avertismentele referitoare la contraindicaţii legate de utilizarea maşinii de ridicat
care, din experienţă, pot să existe;
 instrucţiunile referitoare la instruirea personalul de deservire a maşinii de ridicat
precum şi măsurile de protecţie care trebuie luate de către utilizatori, inclusiv, după caz,
echipamentul individual de protecţie care trebuie prevăzut;
 caracteristicile esenţiale ale dispozitivelor de prindere ce pot fi montate pe
maşină;
 condiţiile în care maşinile de ridicat îndeplinesc cerinţa de stabilitate în timpul
utilizării, transportului, asamblării ori al dezasamblării, dacă acestea sunt scoase din
funcţiune, sau în timpul verificărilor ori defectărilor previzibile;
 instrucţiunile care permit garantarea faptului că operaţiile de transport,
manipulare sau depozitare se pot realiza în condiţii de securitate, indicându-se masa maşinii
de ridicat şi a diferitelor sale părţi componente, atunci când acestea trebuie să fie, în mod
regulat, transportate separat;
 modul de operare care trebuie urmat în cazul unui accident sau al unei defectări;
în cazul în care există probabilitatea producerii unui blocaj, modul de operare care trebuie
urmat pentru a permite deblocarea în condiţii de securitate;
 descrierea operaţiilor de reglare şi mentenanţă care trebuie efectuate de către
utilizator, condiţiilor de securitate, măsurilor de protecţie care trebuie să fie luate pe durata
acestor operaţii şi măsurilor de prevenire care trebuie să fie respectate.
 raportul tehnic întocmit de o persoană juridică autorizată pentru verificări
tehnice în utilizare, pentru maşinile de ridicat care au funcţionat şi a căror durată de
funcţionare este mai mare decât:
a) durata de funcţionare stabilită de producător, sau în lipsa acesteia;
b) durata normală de funcţionare stabilită conform prevederilor Hotărârii
Guvernului 2.139/2004.
Persoana juridică autorizată pentru efectuarea verificărilor şi încercărilor tehnice în
vederea admiterii funcţionării verifică documentaţia, efetuează verificările tehnice, în vederea

289
autorizării, alcătuiește cartea maşinii de ridicat şi obţine de la ISCIR numărul de
înregistrare a maşinii de ridicat în evidenţele ISCIR;
- Admiterea funcţionării se realizează cu aceleași cerințe, dar toate operaţiile, inclusiv
alcătuirea cărţii maşinii de ridicat, se fac de către operatorul RSVTI. Maşina de ridicat
rămâne numai în evidenţa acestuia;
- Maşinile de ridicat care au suferit modificări importante care le-au schimbat
performanţele iniţiale sunt autorizate/admise în funcţionare conform PT aplicabile.
 Utilizarea/exploatarea maşinii de ridicat (art 33-58 şi Legea 64/2008, republictă, art
4 al(2) şi art 17). Exploatarea este urmărită de către personalul de deservire, operatorul
RSVTI care are în evidenţă maşina de ridicat, specialiştii producătorului sau ai persoanei
juridice autorizată de către Ipentru efectuarea lucrărilor de întreţinere/revizie/reparare..
Inspectorii de specialitate ISCIR pot controla respectarea regimului de autorizare şi
verificare tehnică a instalaţiilor/ echipamentelor. De asemenea, reprezetanţii ISCIR, în cazuri
justificate, de forţă majoră sau de pericol iminent, pot dispune oprirea din funcţiune sau
împiedicarea punerii în funcţiune a instalaţiei/echipamentului prin aplicarea de sigilii, după
caz. Scriptic supravegherea maşinilor de ridicat în timpul expoatării se realizează prin
“registrul de supraveghere a maşinii de ridicat.
 Verificările tehnice periodice (la scadenţă) şi verificări la repunerea în funcţiune
(art. 45-58) se efectuează pe întreaga durată de utilizare a maşinii de ridicat. Modul efectiv de
realizare a verificărilor este detaliat precizat în PT aplicabilă. În prezent se efcetuează de
către:
- persoana juridică autorizată pentru efectuarea verificărilor şi încercărilor tehnice în
vederea admiterii funcţionării verifică documentaţia şi
- operatorul RSVTI pentru echipamentele supuse regimului admiterii funcţionării.
 Întreţinerea/revizia/repararea (art 62-76) se realizează în conformitate cu
documentaţia tehnică a maşinii de ridicat şi urmărind etapele impuse de PT aplicabilă. PT
R1-2010 defineşte la art 64-76: ce se înţelege prin lucrări de reparare,etapele desfăşurării unei
lucrări de reparare şi verificările tehnice care se efectuează după reparare. De menţionat că, în
conformitate cu Anexa 10 a Ordinului 130/2011 operatorul RSVTI supraveghează lucrările
de instalare, montare, reparare şi efectuare a investigaţiilor/ examinărilor amacaralelor cu S n ≤
20t. (Anexa 10 a fost introdusă prin Ordinul 225/2013).
 Verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic (art
77-87) se efectuează în scopul evaluării stării tehnice, estimării duratei de funcţionare
remanentă şi stabilirii condiţiilor de funcţionare în siguranţă a maşinilor de ridicat. Aceste
verificări se fac:
- în urma unor avarii şi/sau accidente;
- dacă verificările tehnice efectruiate conform PT aplicabile au dat rezultate
necorespunzătoare;
- atunci când maşina de ridicat urmează să fie repusă în funcţiune după o perioadă de
timp în care a fost oprită, fără să fie conservată în mod corespunzător (conform instrucţiunilor
de utilizare/exploatare şi unor proceduri specifice), iar repunerea acesteia în funcţiune ar
putea periclita siguranţa în funcţionare;
- la sfârşitul duratei de viaţă a maşinii de ridicat, atunci când aceasta este stabilită prin
documentaţia tehnică;
- la expirarea duratei normale de funcţionare prevăzută în Hotărârea Guvernului nr.
2.139/2004 cu modificările și completările ulterioare, atunci când prin documentaţia tehnică
nu este prevăzută durata de viaţă a maşinii de ridicat;
- atunci când documentaţia tehnică a maşinii de ridicat lipseşte sau este incompletă;

290
 - atunci când la maşina de ridicat aflată în exploatare se constată coroziune şi/sau
deformaţii la structura metalică portantă, care ar putea periclita funcţionarea în condiţii de
siguranţă;
- după un seism major sau atunci când zona în care este montată maşina de ridicat a
suferit o acţiune susceptibilă să-i afecteze structura sau stabilitatea.
Aceste verificări se fac pe baza unui program de investigaţii/examinări,întocmit de
către o persoană juridică autorizată de către ISCIR pentru efectuarea a astfel de verificări.
Programul trebuie avizat de RADTE IR al persoanei juridice respective şi apoi acceptat de
ISCIR. După efectuarea programului de examinări,verificări şi încercări persoana juridică
autorizată întocmeşte un raport tehnic care este şi acesta avizat de RADTE IR al pertsoanei
juridice autorizate. Documentaţia finală (art 85) este prezentată ISCIR spre acceptare. Apoi
maşina este supusă verificărilor şi încercărilor în vederea autorizării funcţionării.
 Accidente şi avarii Art 92-96 pecizează reponsabilităţile deţinătorului/utilizatorului,
operatorului RSVTI şi ale deservetului în cazul producerii unor avarii urmate sau nu de
accidente., precum..
 Scoaterea din uz (art 97-102) se concretizează prin casarea respectivei maşini de
ridicat şi scoaterea ei din evidenţa ISCIR şi a operatorului RSVTI. Casarea se confirmă
printr-un proces-verbal alcătuit de operatorul RSVTI. Este interzisă utilizarea maşinilor de
ridicat scoase din uz şi casate.
 Anexele conţin modelul formularelor folosite în tioate fazele folosirii maşinilor de
ridicat: Declaraţia de conformitate,Registrul de supraveghere tehnică a maşinilor de ridicat,
Procesul-verbal de verificare tehnică întocmit de operatorul RSVTI, Codul de
semnalizare,Registrul de evidenţă a lucrărilor de întreţinere/revizie/reparare a maşinii de
ridicat, Registrul de evidenţă a lucrărilor de investigaţii/examinări cu caracter tehnic şi
Registrul de evidenţă avizări documentaţii tehnice de monatare/reparare.

C. PT R3-2010 - Verificarea în utilizare a elementelor de transmitere a mişcării, a

elementelor/dispozitivelor de legare/prindere şi a elementelor de tracţiune a sarcinii
utilizate la instalaţii de ridicat: cabluri, cârlige, lanţuri, benzi textile, funii şi altele
asemenea
PT R3-2010 stabileşte cerinţele tehnice minime obligatorii pe care trebuie să le
satisfacă elementele de transmitere a mişcării, elementele/dispozitivele de legare/prindere şi
elementele de tracţiune a sarcinii utilizate la instalaţii de ridicat pentru a fi permisă utilizarea
acestora. PT R3-2010 se aplică doar în măsura în care nu există alte dispoziţii specifice (cu
acelaşi obiectiv) în legislaţia comunitară de armonizare.
După caz și reglementările în vigoare, persoana juridică autorizată pentru efectuarea
verificărilor şi încercărilor tehnice în vederea autorizării funcţionării și a verificărilor tehnice
în utilizare sau operatorul RSVTI al deţinătorului/utilizatorului instalaţiei de ridicat,
efectuează verificarea în utilizare a elementelor de transmitere a mişcării, a
elementelor/dispozitivelor de legare/prindere şi a elementelor de tracţiune a sarcinii utilizate
la instalaţiile de ridicat menţionate mai jos, cu ocazia efectuării verificării tehnice periodice a
acestora.
Prevederile PT R3-2010 se aplică elementelor de transmitere a mişcării,
elementelor/dispozitivelor de legare/prindere şi elementelor de tracţiune a sarcinii utilizate la
următoarele instalaţii de ridicat: maşini de ridicat;ascensoare, trape de scenă,trape de deoruri
și instalații de cortine pentru incendiu în sălile de spectacol, scări rulante și trotuare rulante,
echipamente pentru agrement.
În funcţie de scopul pentru care sunt utilizate, elementele şi dispozitivele se clasifică
astfel:

291
 - elemente pentru transmiterea mişcării la părţile mobile ale instalaţiilor de ridicat:
cabluri de tracţiune, lanţuri şi altele asemenea;
- elemente pentru legarea şi ridicarea sarcinii: cabluri, lanţuri, funii, benzi şi altele
asemenea;
- elemente şi dispozitive pentru prinderea şi ridicarea sarcinii: graifere, electromagneţi,
cleşti, furci, dispozitive vacuumatice, cadre, traverse şi altele asemenea;
- elemente pentru tractarea sarcinii: cabluri, lanţuri şi altele asemenea, utilizate la
tirfoare, cabestane şi altele asemenea.
 Verificarea cablurilor pentru transmiterea mişcării (art.12-art.20)
La verificarea cablurilor se urmăreşte dacă există următoarele defecte:
- deteriorări: striviri, ruperi de toroane, aplatizări şi altele asemenea sau înnodări;
- sârme rupte, încrucişate sau fisurate vizibil;
- uzuri provenite din utilizarea normală, din ruginire, din corodare etc.
Un cablu se scoate din uz conform criteriilor prevăzute în standardele în vigoare
şi/sau în documentaţia tehnică de însoţire a instalaţiei de ridicat.
La scoaterea din uz a unui cablu se vor avea în vedere, cel puţin, următoarele criterii:
- unul din toroane este deteriorat: rupt, strivit şi altele asemenea;
- cablul prezintă deformări, cum ar fi: deformare elicoidală, deformare în colivie,
extrudare a toroanelor şi sârmelor, creştere sau diminuare locală a diametrului cablului,
sârmele din stratul exterior, pe o porţiune sau pe întreg cablul, şi-au micşorat diametrul cu sau
peste 40% din diametrul iniţial, aplatizare, ochiuri sau bucle strânse, frângeri;
- numărul sârmelor rupte este egal cu sau mai mare decât cel indicat în tabelul 3
coroborat cu tabelele 4 şi 5 din anexa 1;
- cablul prezintă sârme rupte în dreptul fixărilor de capăt;
- concentraţia de sârme rupte este limitată la o lungime mai mică decât 6d sau se
situează într-un toron, chiar dacă numărul de sârme rupte este mai mic decât cel indicat în
tabelul 3 coroborat cu tabelele 4 şi 5 din anexa 1;
- creşte numărul de sârme rupte până la valorile indicate în tabelul 3 coroborat cu
tabelele 4 şi 5 din anexa 1;
- se diminuează elasticitatea constatată în cadrul examinărilor periodice sau prin
analize specializate;
- cablul prezintă coroziune exterioară, interioară sau apar pete de rugină;
- cablul prezintă deteriorare vizibilă la exterior, produsă prin căldură sau prin
fenomen electric, manifestată prin culori de recoacere;
- s-a produs ieşirea capetelor de sârmă din împletire sau ruperea şi desfacerea
matisării pe un sfert din lungimea acesteia;
- s-a produs ieşirea sârmelor din inelele presate, în cazul cablurilor de legare presate,
ruperea sau deformarea acestor inele.
Dacă prin construcţie un cablu nu se încadrează în prevederile tabelului 3, anexa 1 din
PT R3-2010, numărul de sârme rupte care determină scoaterea acestuia din uz se stabileşte
înmulţind numărul de sârme prevăzute în tabelul 3, anexa 1 din PT R3-2010 pentru cablul de
construcţia cea mai apropiată cu un coeficient de corecţie egal cu raportul dintre numărul de
sârme ale cablului care trebuie încadrat şi cele ale cablului de referinţă.Secţiunea utilă a
cablului aflat în utilizare se determină scăzând secţiunea însumată a sârmelor rupte sau
corodate din secţiunea totală a sârmelor cablului nou. Pentru o determinare corespunzătoare a
sârmelor defecte este indicată folosirea metodelor de examinare nedistructivă.Numărul de
sârme rupte se stabileşte pe porţiunea cea mai uzată a cablului. Dacă sarcina se suspendă pe
două cabluri separate, atunci fiecare cablu se înlocuieşte în funcţie de starea sa. Utilizarea
cablurilor este permisă numai dacă fixarea capetelor acestora corespunde prevederilor
standardelor în vigoare şi/sau indicaţiilor din documentaţia tehnică a instalaţiei de

292
ridicat.După montarea unui cablu nou, este necesar să se execute mai întâi unele mişcări cu o
sarcină redusă cu 10% din sarcina nominală, după care sarcina se măreşte treptat până la
sarcina maximă de utilizare, prin aceasta realizându-se aşezarea corectă a construcţiei
cablului şi prelungirea duratei fizice de viaţă a acestuia.
 Verificarea lanţurilor pentru transmiterea mişcării (art.21-art.24)
Pentru verificarea gradului de uzură, cablurile şi lanţurile pentru transmiterea mișcării
se examinează conform instrucțiunilor date de producătorul acestora. Verificarea se
realizează în timp ce se înfăşoară/desfăşoară cu viteză redusă pe tambur, roată de fricţiune,
moletă, roată cu alveole sau rolă, după caz.La verificarea lanţurilor se urmăreşte dacă există
următoarele defecte:
- -deteriorări: îndoiri, turtiri, lovituri, fisuri şi altele asemenea;
- alungiri;
- uzuri provenite din utilizarea normală, din ruginire, din corodare etc.
Un lanţ cu zale se scoate din funcţiune conform criteriilor prevăzute în standardele în
vigoare şi/sau în documentaţia tehnică de însoţire a instalaţiei de ridicat.La scoaterea din
funcţiune a unui lanţ cu zale se vor avea în vedere, cel puţin, următoarele criterii:
- zalele sunt îndoite, turtite, alungite sau fisurate;
- lanţul s-a alungit mai mult de 5% din lungimea sa iniţială sau cu o valoare mai mare
decât cea indicată de producător în documentaţia tehnică de însoţire;
- uzura, chiar a unei singure zale, în sensul micşorării diametrului, este egală cu sau
depăşeşte 20% din diametrul iniţial.
Un lanţ cu eclise şi bolţuri se scoate din funcţiune conform criteriilor prevăzute în
standardele în vigoare şi/sau în documentaţia tehnică de însoţire a instalaţiei de ridicat.La
scoaterea din funcţiune a unui lanţ cu eclise şi bolţuri se vor avea în vedere, cel puţin,
următoarele criterii:
- eclisele prezintă îndoiri, lovituri sau fisuri;
- s-a rupt una din eclise;
- diametrul bolţurilor este cu sau peste 20% mai mic decât diametrul iniţial.
Alungirile şi uzura lanţurilor se vor determina pe porţiunea cea mai solicitată.

 Verificarea în utilizare a cârligelor (art.25-art.29)

În timpul exploatării, cârligele se verifică conform prevederilor tabelului
6.8.Observaţiile rezultate în urma verificării se consemnează, după caz, în:
- registrul de supraveghere a instalaţiei de ridicat: în cazurile 1 şi 2a) din tabelul 6.8;
- raportul de inspecție tehnică în cazul 2b) din tabelul 6.8.
Tabelul 6.8
Personalul care execută
Nr. crt. Felul verificării Periodicitatea verificării
verificarea
Verificarea
zilnic, la începutul fiecărui Personalul de deservire sau
1 aspectului şi fixării
schimb manevrare
capetelor
a) o dată pe lună RSVTI
Verificarea stării b) la verificarea tehnică
2 Conform PT aplicabile și
tehnice periodică a instalaţiei de
reglementărilor în vigoare
ridicat

La verificarea cârligelor se urmăreşte dacă există următoarele defecte:

- deteriorări: aplatizări, îndoiri, lovituri, fisuri şi altele asemenea;
- uzuri provenite din utilizarea normală, din corodare, etc.

293
 Un cârlig se scoate din funcţiune conform criteriilor prevăzute în standardele în
vigoare şi/sau în documentaţia tehnică a instalaţiei de ridicat.Deteriorările şi uzura cârligelor
se determină pe porţiunea cea mai solicitată.
 Verificarea în utilizare a elementelor de legare şi prindere a sarcinii: cabluri,
lanţuri, funii şi benzi (art.30-art.37)
În timpul exploatării, elementele de legare şi prindere a sarcinii: cabluri, lanţuri, funii
şi benzi se verifică conform prevederilor menţionate în tabelul 6.9. (PT R3-2010, anexa 1,
tabelul 2).
Înainte de verificare, cablurile şi lanţurile se curăţă prin spălare cu petrol, astfel ca
eventualele defecte să poată fi observate uşor. Observaţiile rezultate în urma verificării se
consemnează și în registrul de supraveghere elementelor de legare și prindre a sracinii în în
cazurile 1 şi 2a) din tabelul 6.8 sau în raportul de inspecție în cazul 2b) din tabelul 6.8.
Tabelul 6.9
Nr. Felul verificării Periodicitatea Personalul care execută verificarea
crt. verificării
1 Verificarea aspectului zilnic, la începutul Legătorul de sarcini
şi fixării capetelor fiecărui schimb
2 Verificarea stării o dată pe lună RSVTI al deţinătorului/utilizatorului
tehnice instalaţiei de ridicat
Observaţiile rezultate în urma verificării se consemnează într-un registru de
supraveghere a elementelor de legare şi prindere a sarcinii întocmit de către RSVTI al
deţinătorului/utilizatorului instalaţiei de ridicat.
Verificarea funiilor trebuie să fie efectuată atât în exterior cât şi în interior, prin
despletirea funiei la capete pe o porţiune de 100-150 mm, pentru a se constata dacă o funie cu
aspect exterior corespunzător nu prezintă defecte interioare: fire rupte, apariţia făinii din fire
şi altele asemenea.
O funie se scoate din funcţiune conform criteriilor prevăzute în standardele în vigoare
şi/sau în documentaţia tehnică de însoţire a instalaţiei de ridicat.
La scoaterea din funcţiune a unei funii se vor avea în vedere, cel puţin, următoarele
criterii:
- toroanele îşi pierd forma lor rotundă;
- firele se rup şi se răsfiră, destrămându-se pe suprafeţele de contact ale toroanelor;
- interiorul funiei începe să putrezească;
- secţiunea funiei s-a micşorat cu sau peste 5% din cauza ruperii firelor interioare.
Benzile se scot din funcţiune conform criteriilor prevăzute în standardele în vigoare
şi/sau în documentaţia tehnică de însoţire a instalaţiei de ridicat. Benzile din material metalic,
textil sau plastic se scot din funcţiune dacă:
- prezintă fisuri, rupturi, aplatizări;
- alungirea este egală cu sau mai mare de 5% din lungimea iniţială a benzii, indicată
pe plăcuţa de marcare;
- numărul firelor rupte din secţiunea cea mai uzată reduce secţiunea respectivă cu
sau peste 5%, în cazul benzilor din material metalic sau textil.
Atunci când în timpul exploatării se constată prezenţa defectelor menţionate mai sus,
elementele de legare şi prindere a sarcinii se înlocuiesc cu altele noi.Elementele de legare şi
prindere a sarcinii se păstrează în locuri uscate şi ferite de agenţi corozivi şi deteriorări
mecanice.Verificările se efectueaza conform precizărilor de mai jos.

 Verificarea în utilizare a elementelor/dispozitivelor de prindere şi a elementelor de

tracţiune a sarcinii: traverse, electromagneţi, graifere, dispozitive vacuumatice, cleşti,
furci şi altele asemenea
294
 (art.38-art.42)
În timpul exploatării, elementele/dispozitivele de prindere şi tracţiune a sarcinii:
traverse, electromagneţi, graifere, dispozitive vacuumatice, cleşti, furci şi altele asemenea se
verifică conform prevederilor tabelului 1 din anexa 1.Rezultatele verificării se consemnează,
după caz, în:
- registrul de supraveghere a instalaţiei de ridicat: în cazurile 1 şi 2a) din Anexa 1,
tabelul 1;
- procesul-verbal de verificare tehnică: în cazul 2b) din Anexa 1, tabelul 1.
La verificarea elementelor/dispozitivelor de prindere şi tracţiune a sarcinii se
urmăreşte dacă există următoarele defecte:
- deteriorări: îndoiri, lovituri, turtiri, fisuri şi altele asemenea;
- alungiri;
- uzuri provenite din utilizarea normală, din ruginire, din corodare etc.
Un element/dispozitiv de prindere şi tracţiune a sarcinii se scoate din funcţiune
conform criteriilor prevăzute în standardele în vigoare şi/sau în documentaţia tehnică de
însoţire a instalaţiei de ridicat. Deteriorările, alungirile precum şi uzura
elementelor/dispozitivelor de prindere şi tracţiune a sarcinii se determină pe porţiunea cea
mai solicitată.

C. PT CR8-2009 - AUTORIZAREA PERSONALULUI DE DESERVIRE A

INSTALAŢIILOR/ECHIPAMENTELOR ŞI ACCEPTAREA PERSONALULUI
AUXILIAR DE DESERVIRE
Autorizarea personalului de deservire se face de către ISCIR în conformitate cu PT
CR8 – 2009.
A. PREVEDERI GENERALE (PT CR8-2009, art. 2-7)
PT CR8-2009 se aplică:
- personalului de deservire a instalaţiilor/echipamentelor prevăzut în Tabelul 1, în
vederea autorizării;
- personalului auxiliar de deservire a instalaţiilor/echipamentelor prevăzut în
Tabelul 2 în vederea acceptării de către deţinător/utilizator.
Tabelul 1
Nr.
Categorii de personal de deservire
crt.
Fochist cazane de abur şi apă fierbinte, cazane de apă caldă şi cazane de abur de
1
joasă presiune şi cazane conduse de calculator
2 Laborant operator centrale termice
3 Automatist pentru supraveghere şi întreţinere cazane
4 Operator umplere recipiente GPL
5 Îmbuteliator fluide sub presiune
6 Macaragiu
7 Stivuitorist
8 Liftier
9 Mecanic-trolist
Tabelul 2
Nr.
Categorii de personal auxiliar de deservire
crt.
1 Legător de sarcină pentru macarale
2 Manevrant pentru macarale cu acţionare manuală

295
 3 Manevrant pentru stivuitoare cu acţionare manuală
Manevrant pentru mecanisme de ridicat (vinciuri, trolii, palane, dispozitive de
4
ridicat şi tracţiune, transpalete)
5 Manevrant pentru platforme ridicătoare deplasabile/nedeplasabile
6 Manevrant pentru elevatoare pentru vehicule
7 Manevrant pentru ascensoare cu schip
Manevrant pentru ascensoare de materiale, cu comandă de la punct fix din şantierele
8
de construcţii
9 Manevrant pentru ascensoare de construcţie specială pentru materiale
10 Manevrant pentru trape/instalaţii de cortină pentru incendiu
11 Manevrant pentru echipamente din parcurile de distracţii
Personalul nominalizat în tabelul 1 este examinat în vederea autorizării de către ISCIR
după absolvirea unui program de formare profesională. Programele de formare profesională
în vederea autorizării personalului se organizează de furnizori de formare profesională avizaţi
şi formatori atestați de către ISCIR.
 Organizarea programelor de formare profesională (PT CR8-2009, art. 8)
Pentru organizarea unui program de formare profesională furnizorul de formare
profesională depune la ISCIR, cu 15 zile înainte de începerea programului, următoarele:
a) adresa de anunţare a organizării unui program de formare profesională, în care
trebuie să se precizeze denumirea şi tipul programului, numărul cursanţilor, perioada de
organizare şi locul de desfăşurare a programului;
b) copia adresei de avizare a furnizorului de formare profesională;
c) copia autorizaţiei furnizorului de formare profesională;
d) programa analitică, dezvoltată pe teme, zile, ore şi formatori;
e) tabelul cu numele şi prenumele formatorilor atestaţi de către ISCIR;
f) tabelul cu numele şi prenumele cursanţilor, codul numeric personal, numele şi
prenumele supraveghetorului de practică, tipul instalaţiei/echipamentului pe care se
efectuează practica şi programul de efectuare a stagiului de practică.
Se admite suplimentarea listei cursanţilor numai în intervalul rămas până la
începerea programului, cu obligaţia informării ISCIR în legătură cu modificările
intervenite.
ISCIR poate efectua verificări privind modul de desfăşurare a programului de formare
profesională.
Furnizorul de formare profesională care nu anunţă organizarea unui program de
formare profesională în termenul prevăzut de PT CR-8, nu poate înscrie participanţii la
examenul în vederea autorizării de către ISCIR.
 Examenul de autorizare (PT CR8-2009, art. 9-16)
Examenul în vederea autorizării personalului de deservire se organizează de furnizorul
de formare profesională care are obligaţia să asigure condiţiile necesare pentru buna
desfăşurare a acestuia.
Se admit la examenul în vederea autorizării persoanele care îndeplinesc următoarele
condiţii:
a) au împlinit vârsta minimă de 18 ani;
b) deţin fişa de aptitudini de medicina muncii cu menţiunea „Apt pentru prestarea
ocupaţiei de ...................”;
c) au absolvit un program de formare profesională;
d) au absolvit cursuri universitare tehnice de lungă sau scurtă durată;

296
 e) persoanele care sunt cetăţeni ai statelor membre şi deţin un document echivalent
de calificare recunoscut de autoritatea competentă.
Persoanele care: au absolvit anterior un program de formare profesională, au absolvit
cursuri universitare tehnice de lungă sau de scurtă durată, sunt cetăţeni ai statelor membre a
UE, se autorizeaă în conformitate cu PT CR8-2009 (art. 11-13).
Cu cel puţin 15 zile înainte de data desfăşurării examenului de autorizare furnizorul de
formare profesională depune la ISCIR următoarele:
a) data şi locul organizării examenului;
b) tabelul cu numele şi prenumele candidaţilor înscrişi la examen;
c) dosarele candidaţilor cu următoarele documente:
1) copia actului de identitate;
2) fişa de aptitudini de medicina muncii cu menţiunea „Apt pentru prestarea
ocupaţiei de ……………………. " sau un document echivalent emis de autoritatea
competentă în domeniu dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau stat semnatar al
Acordului privind Spaţiul Economic European;
3) o fotografie color mărimea 3/4 cm;
Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR verifică documentaţia menționată mai sus
şi respectarea condiţiilor privind autorizarea personalului de deservire.
Comisia de examinare în vederea autorizării este constituită din:
a) inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR în calitate de preşedinte al comisiei;
b) formatorul atestat ISCIR din cadrul furnizorului de formare profesională;
c) reprezentantul furnizorului de formare profesională care asigură secretariatul
comisiei.
Comisia de examinare admite participarea la examenul în vederea autorizării a
candidaţilor care fac dovada absolvirii programului de formare profesională (catalogul cu
rezultatele la examenul de absolvire a programului de formare profesională sau certificatul de
absolvire/calificare).
Examenul în vederea autorizării constă dintr-o probă teoretică şi o probă practică ce au
ca scop verificarea însuşirii cunoştinţelor prevăzute în programa analitică a programului de
formare profesională şi a dobândirii deprinderilor practice necesare pentru deservirea
instalaţiei/echipamentului pentru care se solicită autorizarea. Candidatul care obţine minim
nota 6 (şase) este declarat „admis” la proba teoretică şi susţine proba practică.
Rezultatele examenului se consemnează de inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR
într-un proces-verbal, conform modelului din PT CR8-2009.
Candidatul care nu obţine nota minimă 6 (şase) la una din probe este declarat
„respins”. Candidatul absent sau declarat „respins” se poate prezenta la o nouă examinare în
vederea autorizării.
 Eliberarea autorizației (PT CR8-2009, art. 17-18)
Pe baza rezultatelor din procesul-verbal încheiat conform prevederilor PT CR8-2009,
ISCIR eliberează candidaţilor care au promovat examenul o autorizaţie tip, conform
modelului prezentat în fig. 1, însoţită de talonul pentru vize anuale (fig.2).
Valabilitatea autorizaţiei se confirmă anual, prin vizarea talonului pentru vize anuale de
către operatorul RSVTI al deţinătorului/utilizatorului.
Valabilitatea talonului pentru vize anuale este de 4 ani.
Lipsa vizei anuale la zi pe talonul care însoţeşte autorizaţia atrage suspendarea
dreptului de exercitare a activităţii pentru care deserventul a fost autorizat.

297
  Pierderea autorizației/talonului (PT CR8-2009)
În cazul pierderii/deteriorării autorizaţiei şi/sau a talonului pentru vize anuale, pentru
eliberarea unui duplicat, solicitantul depune la IT ISCIR emitentă a autorizaţiei
următoarele documente:
a) cererea pentru eliberarea duplicatului;
b) copia actului de identitate;
c) o fotografie color mărimea ¾;
d) copia certificatului de absolvire/calificare a programului de formare profesională
sau a adeverinţei de participare la ultimul stagiul de instruire periodică;
e) declaraţia pe propria răspundere privind pierderea/deteriorarea autorizaţiei şi/sau
talonului.
IT ISCIR emitentă eliberează duplicatul în termen de 30 de zile de la depunerea
documentelor.
Obs 1. Deoarece verificarea dosarelor candidaţilor se face numai în momentul
înscrierii la examenul de autorizare, deci după absolvirea cursului, pentru evitarea unor
situaţii contradictorii este necesar ca încă de la înscrierea la curs cursanţii să verifice dacă
îndeplinesc condiţiile impuse de CR 8 -2009 art.10.
Obs 2. Examenul de autorizare poate fi susţinut în aceeaşi zi cu examenul de
absolvire a programului de formare.
 Examinarea anuală a personalului de deservire (PT CR8-2009, art.51-54)
Personalul de deservire autorizat trebuie instruit periodic şi examinat în vederea
prelungirii valabilităţii autorizaţiei. În perioada de valabilitate a talonului, pentru verificarea
cunoştinţelor profesionale, personalul de desrvire este instruit și examinat anual. Instruirile se
desfăşoară sub îndrumarea operatorului RSVTI care are obligaţia de a întocmi procesul-
verbal de instruire. (PT R8-2010, art.52, al. 2). Examinarea se efectuează de către o comisie
internă a deţinătorului/utilizatorului din care face parte în mod obligatoriu şi operatorul
RSVTI. Examinarea constă dintr-o probă teoretică şi o probă practică. Pentru a fi declarată
"admis" persoana examinată trebuie să promoveze atât proba teoretică cât şi proba practică.
Rezultatele examinării se consemnează de către operatorul RSVTI într-un proces-verbal
conform PT CR8-2009. (PT R8-2010, art.53, al. 3) Dacă rezultatul examinării este „admis” se
confirmă prelungirea valabilității autorizației prin semnarea şi aplicarea ştampilei proprii de
către operatorul RSVTI, în rubrica "viză anuală" din talonul care însoţeşte autorizaţia.

298
Fig. 1 Model de autorizație

299
 (faţă)

1)
EXTINDEREA AUTORIZAŢIEI

2)

3)

4)

(verso)

Talon pentru vize anuale seria...................

Anexă la autorizaţia nr.: ..............................

ANUL 20..... 20..... 20..... 20.....

VIZA
5)
ANUALĂ

Fig. 2 Model de talon pentru vize anuale (PT CR8/2009 - ANEXA 5)

_____________
1) Hologramă.
5) Semnătura şi ştampila operatorului RSVTI/inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR

300
  Obținerea talonului de vize anuale
Valabilitatea talonului eliberat este de 4 ani.
Pentru obținerea talonului de vize anuale deserventul trebuie să solicite unui furnizor
de formare participarea la un curs de instruire în vederea obținerii talonului de vize anuale.
Programa analitică a stagiului de instruire este următoarea:
Partea teoretică Numărul orelor de
predare
Legislaţie şi reglementări tehnice 2
Noi tipuri de instalaţii/echipamente 2
Deservirea eficientă şi în condiţii de siguranţă a 2
instalaţiilor/echipamentelor
Avarii şi accidente 2
Pentru participarea la stagiul de instruire, solicitantul depune la organizator
următoarele documente:
a) cererea de participare la stagiul de instruire;
b) copia autorizaţiei şi a talonului pentru vize anuale care urmează a fi înlocuit.
Persoana juridică avizată care nu anunţă organizarea unui stagiu de instruire cu cel
puţin 15 zile înainte de începerea stagiului nu poate elibera participanţilor documentul care să
ateste participarea la stagiul de instruire şi nici talonul pentru vize anuale. ISCIR poate
efectua verificări privind modul de desfăşurare a stagiului de instruire.
Persoanele care au autorizații mai vechi de 4 ani trebuie să se prezinte la un furnizor
de formare pentru obținerea pentru vize anuale. Acest talon se utilizează împreună cu
autorizația ISCIR a respectivei persoane.
În cazul în care posesorul unei autorizații mai vechi (tip carnet) nu se prezintă la un
furnizor de formare pentru obținerea talonului el se consideră că îi este suspendat dreptul de
exercitare a activității pentru care a fost autorizat. După obținerea talonului persoana
respectivă se consideră că și-a recăpătat drepturile conferite de autorizația ISCIR.
Deserventul care manevrează utilje/echipamente supuse reglementărilor ISCIR,
în perioada în care NU ARE VIZA corespunzătoare aplicată de operatorul RSVTI este
considerat în ilegalitate deoarece practică o meserie fără a avea autorizarea necesară.
Aceasta îl supune riscului de a suferi consecințele prevăzute in art. 22 din Legea nr. 64
din 2008.
ART. 22(1) Efectuarea fără autorizaţie a activităţilor privitoare la instalarea, construcţia sau
montajul instalaţiilor ori echipamentelor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare
de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Efectuarea fără autorizaţie a activităţilor privitoare la punerea în funcţiune,
exploatarea sau modificarea instalaţiilor ori echipamentelor constituie infracţiune şi se
pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.
(3) Tentativa se pedepseşte.
B. AUTORIZAREA MACARAGIILOR
Persoana fizică autorizată de către ISCIR pentru manevrarea macaralelor (cu excepţia
celor cu sarcina până la 1 tf inclusiv şi a celor cu acţionare manuală indiferent de sarcină)
conform prevederilor prescripţiei tehnice R 1, este denumită în continuare „macaragiu".
În funcţie de complexitatea manevrării şi gradul de pericol pe care îl prezintă în
exploatare macaralele, macaragiul este autorizat pentru una din următoarele grupe şi tipuri de
macarale prezentate în tabelul următor:

301
 Grupa Tipuri de macarale
Macarale deplasabile pe căi fără şină de rulare şi cele montate pe vagoane de cale
A
ferată
Macarale deplasabile pe căi cu şină de rulare având braţ şi platformă rotitoare
B
(macarale turn, macarale portic şi similare) şi macarale Derrick
Macarale deplasabile pe căi cu şine de rulare (poduri rulante, macarale portal şi
C semiportal, grinzi rulante suspendate, transbordoare, macarale de turnare, şarjare,
stripaj, forjare şi similare)
Macarale de tip special, care nu se includ în grupele anterioare (macarale pe cablu,
D
macarale foarfece şi similare
Macarale cu comandă de la sol cu butoane şi/sau manete, prin comandă radio sau
E
prin comandă în infraroşu

Programa analitică pentru cursul de calificare de „macaragiu" este următoarea:

Numărul orelor de
Tema predare
Teorie Practică
Clasificarea macaralelor:
- tipuri de macarale 20 10
- antrenarea macaralelor: echipamente de forţă; tipuri de acţionări
Componente de securitate şi alte componente necesare pentru
asigurarea siguranţei în exploatare:
- limitatoare de sfârşit de cursă
- limitatoare de sarcină şi limitatoare de moment al sarcinii
- supape de siguranţă, de blocare, de reglare a vitezei
- paracăzătoare şi limitatoare de viteză
32 40
- anemometre
- dispozitive de blocare şi de evitare a mersului oblic
- tampoane, opritori, siguranţe la cârlig
- piese de reazem, curăţitoare de şină
- contacte electrice de siguranţă
- întreruptor de securitate
Dispozitive de frânare:
- tipuri existente, descriere, rol, mod de funcţionare, reglare și 20 20
verificare
Cabluri şi lanţuri:
12 24
- materiale, construcţie, mod de fixare, uzură permisă, întreţinere
Dispozitive de prindere a sarcinilor 12 24
Obligaţiile macaragiului 24 -
Semnalizarea comenzilor la macarale 8 12
Manevrarea şi exploatarea macaralelor:
- manevre permise şi interzise, cauzele deranjamentelor
- legarea sarcinilor 60 260
- organizarea exploatării, cartea macaralei, registrul de evidenţă a
supravegherii
Întreţinerea, revizia, repararea şi verificarea tehnică:
- întreţinerea şi revizia
20 90
- repararea
- verificarea tehnică, autorizarea funcţionării, încercări statice şi

302
dinamice, verificări tehnice periodice la scadenţă
Avarii şi accidente:
- cauzele avariilor şi accidentelor 20 -
- măsuri pentru prevenirea avariilor şi accidentelor
Măsuri de prim ajutor în caz de avarie/accident 8 -
Legislaţie, reglementări, normative, instrucţiuni 4 -
Recapitulaţie:
I Partea teoretică 240 ore.
Partea practică 480 ore.
II Verificarea însuşirii cunoştinţelor: 2 ore/candidat.
 Acceptarea personalului auxiliar de deservire - organizarea instruirii, examinării şi
eliberarea adeverinţei pentru personalul auxiliar de deservire
Personalul auxiliar de deservire a instalaţiilor de ridicat (legători de sarcină şi
manevranţi) este instruit anual de către operatorul RSVTI al deţinătorului/utilizatorului
instalaţiei/echipamentului. Instruirea se finalizează cu susţinerea unui examen pentru
verificarea cunoştinţelor profesionale şi a deprinderilor practice. Pentru a putea participa la
examinare, în urma instruirii anuale, candidaţii trebuie să prezinte fişa de aptitudini de
medicina muncii cu menţiunea „Apt pentru prestarea ocupaţiei de ……………..".
Rezultatele examinării sunt consemnate într-un proces-verbal de examinare periodică
întocmit de către operatorul RSVTI, conform modelului din PT CR8-2009, anexa 6.
Pe baza datelor din procesul-verbal de examinare periodică, participanţilor declaraţi
„admişi" le sunt eliberate adeverinţe, conform modelului din PT CR 8-2009, anexa 9.
Adeverinţa este valabilă timp de 1 (un) an, numai pentru deservirea
instalaţiilor/echipamentelor pentru care personalul a fost instruit. Evidenţa adeverinţelor
eliberate este ţinută de operatorul RSVTI.
Personalul care nu se prezintă la examinările anuale sau care obţine rezultate
necorespunzătoare, nu poate deservi instalaţia/echipamentul respectiv.
Personalul care a întrerupt practicarea efectivă a activităţii mai mult de 12 luni,
poate relua activitatea numai cu condiţia respectării prevederilor de mai sus.
Personalul de deservire instruit conform prevederilor prescripţiei tehnice PT CR 8-2009
este obligat să poarte adeverinţa permanent la locul de muncă.
 Instruirea legătorilor de sarcină
Legarea şi fixarea sarcinilor se face numai de către personal de deservire instruit în
acest scop, denumit "legător de sarcină". (PT R8-2009, art. 71, art. 72)
Programa analitică de instruire anuală a legătorilor de sarcină:
Numărul orelor de
Tema predare
Teorie Practică
Elemente de prindere şi legare a sarcinii, tipuri constructive 2
Cabluri, lanţuri, benzi
Definiţii; tipuri constructive; verificarea în utilizare/exploatare a 2 2
cablurilor, lanţurilor, benzilor
Obligaţiile legătorului de sarcină 2
Măsuri de prevenire a accidentelor la prinderea şi legarea sarcinilor 1 2
Codul de semnalizare 2 2
Legislaţie, reglementări, normative, instrucţiuni 1 -
Recapitulaţie:
I Partea teoretică.......10 ore. ; Partea practică.....6 ore.
II Verificarea însuşirii cunoştinţelor.......1 oră/candidat.

303
 ADEVERINȚA DE ACCEPTARE A PERSONALULUI AUXILIAR DE DESERVIRE
Model de adeverinţă
Antet persoană juridică
………………………………………
ADEVERINŢĂ
Nr .................................................

Prin prezenta se adevereşte că domnul(doamna) .........................................................................................

născut/născută la data de .............................................. în localitatea ......................................................
sector/judeţ ................................ BI/CI .......................... CNP .................................... a fost instruit ca
.......................... 1) ............... să deservească instalaţia/echipamentul ........................................................

DIRECTOR OPERATOR RSVTI

(Numele şi prenumele, (Numele şi prenumele,
semnătura şi ştampila) semnătura şi ştampila)

Eliberată la data de ......................................

Valabilă 1 (un) an de la data emiterii.
1)
Se înscrie legător de sarcină/manevrant.

304
 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DUPĂ ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCĂ
NIVEL GLOBAL DE RISC: 3,37

FACTORI DE RISC PROPRII

MIJLOACELOR DE PRODUCTIE
FACTORI DE RISC PROPRII 43.59%
EXECUTANTULUI
33.33%

FACTORI DE RISC PROPRII FACTORI DE RISC PROPRII

SARCINII DE MUNCA MEDIULUI DE MUNCA
7.69% 15.38%

305
VII.6. TESTUL DE EVALUARE
1. Care din enumerările de mai jos constituie obligaţii principale pentru macaragii?
a) să cunoască o limbă străină
b) să poarte încălţăminte antiderapantă şi cască de protecţie
c) să consume băuturi alcoolice numai în afara programului cu cel puţin 24 de ore înainte de
prezentarea la serviciu
d) să cunoască şi să respecte codul de semnalizare
e) să cunoască instalaţia pe care lucrează
f) să cunoască normele de exploatare a macaralelor şi să le aplice întocmai
g) să permită accesul persoanelor străine pe macara
h) să participe obligatoriu la lucrările de revizie, întreţinere şi reparaţie şi benevol la
verificările care se fac la macaraua pe care o conduce

2. Unde se prevede amplasarea in mod oblogatoriu a unui mijloc de prevenire si

stingere a incendiilor la macarale?
a) la locul de munca unde se desfasoara manevrarea sarcinilor (la sol)
b) oriunde pe macara
c) in cabina macaragiului

3. In cazul izbucnirii unui incendiu la instalatiile electrice, pentru stingere se va actiona

cu?
a) apa potabila
b) stingator cu praf si CO2
c) stingator cu spuma

4. Caile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se marcheaza cu?

a) semnale luminoase
b) indicatoare de securitate

5. Riscul mare de incendiu in perioada rece este dat de?

a) materiale combustibile
b) lucrarile cu foc deschis
c) sistemele si mijloacele de incalzire

6. Durata minima a instructajului de PM si PSI la locul de munca este de?

a) 8 ore b) 6 ore c) 4 ore

7. Acordarea primului ajutor in caz de electrocutare, se face dupa cum urmeaza:

a) se scoate accidentatul de sub actiunea curentului electric prin deconectarea instalatiei
electrice, se iau masuri de prevenire pentru caderea de la inaltime si se acorda primul ajutor
pana la venirea medicului
b) se scoate accidentatul de sub tensiune, se deconecteaza instalatia electrica si se acorda
primul ajutor
c) pana la tensiuni de 500V se scoate accidentatul cu precautie de la locul accidentului si se
iau masuri de izolare pana la venirea medicului

306
8. Care este legea privind functionarea in conditii de siguranta a instalatiilor sub
presiune, instalatiilor de ridicat si aparatelor consumatoare de combustibil ?
a) legea 90/1996 ;
b) legea 319/2006 ;
c) legea 64/2008.

9. Autorizarea macaragiilor se face conform ?

a) legea 64/2008
b) prescriptia tehnica PT CR8/2009
c) prescriptia tehnica PT R1/2010

10. Prevederile prescriptiei tehnice PT R1/2010 se aplica :

a) masinilor de ridicat, componentelor de securitate si dispozitivelor de prindere
b) masinilor de ridicat montate pe nave si platforme maritime
c) excavatoarelor, buldoexcavatoarelor si incarcatoarelor cu cupa

11. Legea 64/2008 stabileste cadrul legal pentru functionarea in conditii de siguranta a :
a) instalatiilor de ridicat si instalatiilor sub presiune
b) instalatiilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de
combustibil
c) instalatiilor sub presiune, si a aparatelor consumatoare de combustibil gazos

12. Ce obligații au persoanele fizice/juridice care dețin/utilizează instalatii/echipamente

din domeniul ISCIR, în conformitate prevederilor Legii 64/2008 ?
a) asigure operator RSVTI si personal de deservire autorizati de ISCIR
b) asigure pentru lucrarile de revizii, intretinere si reparare agenti economici autorizati de
ISCIR
c) asigure operator RSVTI si personal de deservire autorizati de ISCIR si agenti economici
autorizati de ISCIR pentru lucrarile de revizii, intretinere si reparare a
instalatiilor/echipamentelor ce le detin

13. Care este prevederea legală pentru autorizarea RSVTI ?

a) HG 1.340/2001 cu modificarile si completarile ulterioare;
b) HG 435/2010;
c) Ordinul nr.130/2011 completat cu Ordinul 225/2013.

14. Care este obligația persoanelor fizice și juridice care dețin / utilizează instalații /
echipamente, în cazul producerii oricarui accident, conform prevederilor Legii 64/2008
din domeniul ISCIR ?
a) de a opri din funcțiune instalațiile/echipamentele și de a anunța șeful direct,
b) de a opri din funcțiune instalatiile/echipamentele și de a anunța de îndata ISCIR despre
producerea evenimentului,
c) de a opri din funcțiune instalatiile/echipamentele și de a anunța șeful echipei de reparații.

15. Care este perioada de timp pentru examinarea unui macaragiu pentru prelungirea
valabilității autorizației ?
a) 2 ani;
b) 6 luni;
c) 1 an

307
16. Care este legea securităţii şi sănătăţii în muncă, valabilă în România ?
a) Legea 10/95
b) Legea 319/2006
c) Legea 90/96

17. La ce perioadă de timp au obligaţia să se prezinte la examinarea medicală,

macaragii?
a) anual
b) semestrial
c) din doi în doi ani

18. Care este prescripţia tehnică ISCIR care stabilește condițiile și cerințele tehnice
pentru, montarea, punerea în funcţiune, autorizarea funcționării, supravegherea şi
verificarea tehnică în utilizare pentru investigații cu caracter tehnic, întreținerea,
revizia și repararea maținilor de ridicat ?
a) PT R1-2010;
b) PT R19-2002;
c) PT R15-2003.

19. Care din următoarele sarcini, este obligat să le efectueze macaragiul, înainte de
începerea lucrului ?
a) să regleze limitatorul de moment al sarcinii;
b) să predea registrul de supraveghere a macaralei la RSVTI;
c) să verifice starea, înfăşurarea şi fixarea cablurilor.

20. La ce viteză a vîntului este interzisă funcţionarea macaralei ?

a) la 10 m/s;
b) la 15 m/s;
c) peste 15,6 m/s.

21. Ce trebuie să se găsească, obligatoriu, în cabina macaragiului ?

a) materiale de curăţenie;
b) stingător de incendiu;
c) piese de schimb.

22. În baza cărei prescripții tehnice sunt autorizaţi macaragiii ?

a) în conformitate cu prevederile Prescripţiei tehnice PT CR8-2009, colecţia ISCIR
b) în conformitate cu prevederile anexei O din Prescripţia tehnică PT R1-2010, colecţia
ISCIR
c) în conformitate cu prevederile Prescripţiei tehnice PT R2-2003, colecţia ISCIR.

23. Care este prescripția tehnică ce se referă la întreținerea, revizia și repararea

mașinilor de ridicat ?
a) PT R1/2003;
b) PT R2/2010;
c) PT R1/2010.

308
 B. SUPORT PENTRU PREGĂTIREA PRACTICĂ
Programa analitică pentru cursul de calificare “ Macaragiu “
TEMA
1. Clasificarea macaralelor și părților componente:
Precizați tipul de macara pe care faceți practica, caracteristicile tehnice, sistemul de antrenare
și părțile componente ale acesteia.
2. Componente de securitate şi alte componente necesare pentru asigurarea siguranţei
în exploatare:
Ce componente de securitate sunt montate pe macara și care este rolul lor funcțional?
Descrieți modul de acționare a componentelor de securitate identificate.
3. Dispozitive de frânare:
Ce dispozitive de frânare sunt montate pe macara?
Faceți o scurtă descriere a acestora și arătați pe scurt modul lor de funcționare.
4. Cabluri şi lanţuri:
Cum se verifică zilnic cablurile și lanțurile ? (vezi suportul de curs, pag. 267) – Care sunt
condițiile de scoatere din uz?
5. Dispozitive de prindere a sarcinilor
Să se identifice și să se schițeze dispozitivele de prindere a sarcinii pe care le întâlniți la locul
de practică (cârlige, ochiuri sau ocheţi, mufle cu cârlig, cabluri şi lanţuri pentru legarea
sarcinilor).
6. Semnalizarea comenzilor la macarale
Reprezentați schematic în caietul de practică semnalizările utilizate la manevrarea sarcinilor
(vezi suportul de curs, pag. 173 - 176)
Ce alte metode de transmitere a semnalelor către macaragiu ați întâlnit în practică?
7. Manevrarea şi exploatarea macaralelor:
7.1 Transcrieți în caietul de practică obligațiile generale ale macaragiului, obligațiile
macaragiului la începutul lucrului, în timpul lucrului, la terminarea lucrului, precum și
obligațiile legătorului de sarcini (vezi suportul de curs, pag. 168 - 172)
7.2 Precizați verificările obligatorii pe care le face macaragiul înainte de începerea lucrului.
7.3 Transcrieți în caietul de practică alcătuirea registrului de supraveghere a macaralei și
precizați câteva mențiuni făcute în registru.
Trebuie să efectuați cel puțin următoarele manevre :
Pentru grupa „A” - automacarale: verificările obligatorii pe care le face macaragiul înainte
de începerea lucrului; pornirea macaralei; calarea macaralei; funcționarea distribuitoarelor
hidraulice; (se execută o ridicare/basculare a brațului fără sarcină); cuplarea macaralei la
motorul de antrenare; rotirea macaralei în ambele sensuri, cu oprire la semnalul legătorului
de sarcini; preluarea unei sarcini în cârlig; manevrarea sarcinii și coborîrea la punct fix. Se
vor reproduce toate manevrele precizate prin codul de semnalizare. Verificați practic,
prin manevrarea sarcinii, acționarea limitalorului de moment al macaralei. Reproduceți în
caiet, diagrama de sarcini existentă în cabina macaralei. Precizați ce alte verificări ale
macaralei sunt prezentate în suportul de curs și care se efectuează înainte de începerea
lucrului cu macaraua.
Pentru grupa „B” - macarale turn: cuplarea la rețeaua electrică a macaralei, verificarea
înainte de începerea lucrului. La macaralele turn cu braț orizontal se verifică funcționarea
limitatorului de sfârșit de cursă la deplasarea caruciorului de sarcină. La macaralele turn
cu braț basculant se verifică funcționarea limitatoarelor de sfârșit de cursă la bascularea
brațului. La macaralele turn cu cale de rulare se verifică funcționarea limitatorului de

309
sfârșit de cursă la deplasarea macaralei. Se vor efectua următoarele manevre: rotirea brațului
în ambele sensuri cu oprire la semnalul legătorului de sarcină, preluarea unei sarcini în
cârlig; ridicarea și coborârea sarcinii la punct fix. Se vor reproduce toate manevrele
precizate prin codul de semnalizare. Reproduceți în caiet, diagrama de sarcini existentă în
cabina macaralei. Precizați ce alte verificări ale macaralei sunt prezentate în suportul de curs
și care se efectuează înainte de începerea lucrului cu macaraua.
Pentru grupa „C” - poduri rulante: cuplarea la rețeaua electrică a podului rulant;
verificarea înainte de începerea lucrului; deplasarea podului în ambele sensuri cu verificarea
limitatoarelor de cursă (translație pod); deplasarea căruciorului stânga/dreapta cu verificarea
limitatorelor de cursă; deplasarea sus/jos a cârligului cu verificarea limitatorului la ridicare;
preluarea unei sarcini în cârlig; ridicarea sarcinii și coborârea la punct fix. Se vor reproduce
toate manevrele precizate prin codul de semnalizare. La macarale portal sau pod
ruland pe estacadă se verifică înainte de începerea lucrului dacă macaraua a fost deblocată.
Reproduceți în caiet, diagrama de sarcini existentă în cabina podului. Precizați ce alte
verificări ale macaralei sunt prezentate în suportul de curs și care se efectuează înainte de
începerea lucrului cu macaraua.
Pentru grupa „E” - a) Poduri rulante cu comandă la sol: cuplarea la rețeaua electrică a
podului rulant; cuplarea telecomenzii (dacă este cazul); verificarea pornirii telecomenzii
înainte de începerea lucrului; deplasarea podului în ambele sensuri cu verificarea
limitatoarelor de cursă - translație pod; deplasarea căruciorului stânga/dreapta cu verificarea
limitatoarelor de cursă; deplasarea sus/jos a cârligului cu verificarea limitatorului, preluarea
unei sarcini în cârlig; ridicarea ei și coborârea la punct fix. Se vor reproduce toate
manevrele precizate prin codul de semnalizare. Precizați ce alte verificări ale macaralei
sunt prezentate în suportul de curs și care se efectuează înainte de începerea lucrului cu
macaraua.
b) La macarale turn cu comandă de la sol se fac aceleași verificări înainte de începerea
lucrului ca și în cazul macaralelor turn cu comandă din cabină. Observație. În cazul
macaralei turn cu comandă de la sol automontantă există un tablou de comandă prin care se
alege modul de lucru al macaralei: manevrarea sarcinii sau montare/demontare. Macaragiul
trebuie sa verifice dacă în tabloul de comandă este selectat modul de manevrare sarcini.
Reproduceți în caiet, diagrama de sarcini existentă la podul rulant. Se vor reproduce toate
manevrele precizate prin codul de semnalizare. Precizați ce alte verificări ale macaralei
sunt prezentate în suportul de curs și care se efectuează înainte de începerea lucrului cu
macaraua.

FORMATOR,
ing. VALENTIN GAVRIL

310
 Îndrumător pentru realizarea caietului de practică
Activităţile desfăşurate în timpul practicii vor fi consemnate într-un caiet întocmit
conform indicaţiilor următoare:
Prezentarea caietului de practică, completat după modelul şi instrucţiunile
menţionate în continuare este obligatorie pentru admiterea la examenele finale, de
calificare/specializare şi autorizare.
Caietul de practică constituie dovada efectuării de către cursant a orelor de
pregătire practică, respectiv 66% din numărul total de ore care alcătuiesc programul
de formare. De asemenea, acesta ajută cursantul să-şi însuşească cunoştinţele şi
deprinderile practice necesare îndeplinirii obligaţiilor macaragiului.
Toate precizările de mai jos sunt obligatorii şi pot fi completate în timpul desfăşurării
orelor de pregătire teoretică.

1. Instrucţiuni generale
- Caietul de practică se completează zilnic, pe toată durata desfăşurării practicii
productive.
- Caietul de practică este prezentat obligatoriu lectorului la sfârşitul fiecărui capitol de
curs pentru verificare şi notare.
- Pentru toate operaţiile executate în timpul practicii productive şi care se menţionează
în caietul de practică se vor indica data, ora şi durata necesară execuţiei acestora.
- Paginile caietului de practică se numerotează de la 1 până la ultima pagină.
- Deoarece caietul de practică se ataşează la documentele programului de pregătire,
se recomandă cursanţilor să-şi alcătuiască şi o copie a caietului de practică.
- Cursanţii pot solicita lectorului precizări suplimentare privind alcătuirea caietului de
practică.
2. Conţinutul caietului de practică
Capitolul 1 Date generale privind cursantul şi activitatea de practică productivă.
Capitolul 2 Programa analitică a practicii productive pentru programul de formare la
care participă cursantul.
Capitolul 3 Extrase care se referă la activitatea macaragiului din: prescripţiile tehnice
ISCIR, NSSM, NSU, din regulamentul de ordine interioară (dacă există).
Capitolul 4 Prezentarea detaliată a activităţilor curente, de exploatare a macaralei,
desfăşurate în timpul practicii productive.
Capitolul 5 Descrierea detaliată a activităţilor cu caracter periodic, de întreţinere şi
revizie, desfăşurate în timpul practicii
Capitolul 6 Descrierea deranjamentelor sau avariilor apărute la macara în timpul
practicii productive şi a modului în care acestea au fost remediate de către firma care
asigură service-ul (dacă este cazul).

3. Date generale de identificare

Începând cu prima pagină se vor menţiona:
- Numele şi prenumele cursantului, CNP, locul şi data naşterii, nr. de telefon, forma
de învăţământ absolvită, locul de muncă (societatea, adresa, nr. de telefon), funcţia în cadrul
societăţii;
- Furnizorul autorizat care desfăşoară programul de formare;
- Programul de formare pentru care se pregăteşte şi tipul de certificat care se poate
obţine;
- Codul din Nomenclatorul Calificărilor şi/sau codul COR (catalogul ocupaţiilor din
România) al meseriei studiate;

311
 - Durata programului de formare: numărul total de ore; numărul de ore pentru
pregătirea teoretică (curs şi aplicaţii); numărul de ore pentru pregătirea practică;
- Echipamentul pe care se desfăşoară practica în producţie (tip, producător,
caracteristici generale);
- Numele supraveghetorului de practică, adresa, numărul de telefon, locul de muncă;
- Domeniul şi numărul autorizaţiei ISCIR .

4. Legislaţie, regulamente, instrucţiuni

Se vor menţiona în caietul de practică după cum urmează:
- Obligaţiile macaragiului – Art. 119 - 122 din PT R1 -2010
- Conspect din cap.IV - Exploatarea macaralei (PT R1-2010)
- Extras din NSSM (Legea Nr.319/2006). Norme generale de protecţia muncii – titlul
II (cap. II), titlul IV (cap. II şi III), titlul V (cap. I-V), titlul VI (cap.I-VIII).
- Instrucţiuni privind NSU;
- Instrucţiuni proprii de lucru;
- Extras din regulamentul de ordine interioară (dacă este cazul).
Aceste informaţii se găsesc în suportul de curs pentru pregătirea practică.

5. Descrierea echipamentului la care se efectuează practica în producţie

Caracteristicile tehnice, construcţia, manevrarea şi normele de exploatare ale
macaralei sunt detaliate în suportul de curs pentru pregătirea practică.
Folosind informaţiile din cartea tehnică a macaralei se vor determina şi nota în caietul
de practică:
- Tipul de echipament, producătorul, modelul;
- Caracteristicile tehnice şi constructive (capacitatea de ridicare, centrul optim de
greutate, înălţimea de ridicare, viteza de ridicare, dimensiuni de gabarit, raza minimă de viraj,
viteza de deplasare, timpul de accelerare până la viteza nominală, tipul sistemului de
propulsie, tipul sistemului de frânare, tipul transmisiei şi al sistemului de rulare, etc.);
- Schiţa de principiu a macaralei;
- Organizarea postului de conducere (panoul de bord, organale de comandă ale
sistemului de propulsie, de frânare, de acţionare a sistemului de manevrare a sarcinii, scaunul
operatorului, sistemele de protecţie etc.).
Sistemele care asigură funcţionarea macaralei şi părţile componente ale fiecăruia, vor
fi de asemenea enumerate şi, dacă este posibil, reproduse grafic în caietul de practică.
Aceste sisteme sunt:
- structura de rezistenţă (şasiul, elementele caroseriei);
- sistemul de rulare (axele, roţile);
- sistemul de propulsie (motorul, transmisia);
- sistemul de frânare;
- sistemul de manevrare a sarcinii;
- sistemul de semnalizare şi avertizare;
- instalaţia electrică;
- instalaţia hidraulică.
Pentru acestea se va menţiona:
- rolul fiecărui sistem;
- modul în care funcţionează fiecare sistem;
- modul în care se realizează întreţinerea zilnică;
- modul în care se realizează întreţinerea periodică.
Se vor evidenţia în caietul de practică (dacă este posibil) componentele de securitate
şi elementele de avertizare (plăcuţe, etichete, înscrisuri).

312
6. Exploatarea macaralei
(folosind indicaţiile din cartea tehnică şi din lecţiile teoretice se va completa caietul de
practică după punctajul de mai jos)
- Se vor menţiona în scris şi sub formă de schiţă (dacă acestea sunt prezentate în cartea
tehnică) condiţiile în care este interzisă folosirea macaralei sau care pot determina accidente
şi avarii. De regulă, acestea sunt marcate în cartea tehnică prin eticheta Atenţie (warning) .
- Se vor menţiona în scris şi sub formă de schiţă (dacă acestea sunt prezentate în cartea
tehnică) condiţiile în care se transportă diferite tipuri de mărfuri.
- Se va reproduce diagrama de sarcină a echipamentului şi se va exemplifica modul de
folosire a acesteia, menţionându-se cel puţin 10 situaţii deosebite (sarcini apropiate de
capacitatea macaralei, înălţimi apropiate de limita maximă de ridicare).
- Se vor completa zilnic, detaliat, operaţiile efectuate în timpul unui schimb. La fiecare
utilizare a echipamentului se va menţiona obligatoriu data respectivă şi intervalul de timp în
care acesta a fost utilizat.
Manevrarea macaralei se va începe numai după efectuarea operaţiilor indicate mai jos,
pentru care se va menţiona în caietul de practică modul de efectuare.
a) Înainte de începerea lucrului:
- verificarea curentă a echipamentului (operaţiile efectuate la verificare zilnică a
macaralei): verificare integrităţii „fizice” a utilajului, nivelul de încărcare a acumulatorului
sau alimentarea cu combustibil, verificarea nivelului de ulei în motor şi în instalaţia
hidraulică, verificarea nivelului lichidului de răcire, verificarea presiunii în pneuri etc. Se vor
menţiona cazurile în care valorile constatate nu sunt în limitele permise.
- sarcinile transportate, posibilitatea de folosire corectă a macaralei pentru transportarea
acestora, traseul ales, condiţiile de depozitare a sarcinilor.
b) În timpul lucrului
- se vor menţiona toate sarcinile transportate, modul de folosire a diagramei de
sarcină (dacă este cazul), modul de asigurare a fiecărei sarcini transportate
- se vor nota valorile parametrilor de funcţionare în timpul lucrului: temperatura
lichidului de răcire, presiunea uleiului în motor, valoarea curentului absorbit în sarcină (dacă
este cazul)
- se vor menţiona situaţiile în care apar modificări mai mari ale valorilor „normale” ale
parametrilor indicaţi mai sus
c) La încheierea activităţii se vor preciza zilnic:
- operaţiile care se efectuează la parcarea echipamentului
- mijloacele de asigurare a zonei de lucru şi a spaţiilor anexe
- modul de efectuare a predării schimbului
- informaţiile înscrise în registrul de evidenţă a supravegherii macaralei
d) Informaţiile despre remorcarea/tractarea macaralei în cazul defectării acesteia (dacă
este cazul).
Pentru căpătarea deprinderilor necesare folosirii corecte şi rapide (instantanee) a
manevrelor de folosire a macaralei, zilnic cursantul va efectua şi menţiona în caietul de
practică realizarea următoarelor operaţii:
 manevrarea sistemului de propulsie fără sarcină – pornirea macaralei, oprirea
macaralei, (câte 15 manevre din fiecare);
 manevrarea sistemului de propulsie cu sarcină – deplasarea înainte/înapoi cu viteză
constantă, deplasarea accelerată/frânată, pe traiectorie rectilinie/curbă, pe plan de rulare
orizontal/ înclinat (în pantă/rampă) cu viteză mare/redusă (câte 15 manevre din fiecare);
 manevrarea sistemului de ridicare/ coborâre în gol (câte 15 manevre din fiecare);

313
 - manevrarea sistemului de ridicare/coborâre cu sarcini mici/mari, care au dimensiuni
de gabarit mici/mari, poziţionate pe sol/la înălţimi mari (câte 15 manevre din fiecare)
- se va exersa transportul materialelor folosind diagrama de sarcină a macaralei

7. Mentenanţa macaralei
(folosind indicaţiile din cartea tehnică şi din lecţiile teoretice se va completa caietul de
practică după punctajul de mai jos)
Se vor menţiona detaliat în caietul de practică:
a) Operaţiile de întreţinere zilnică
Întreţinerea zilnică are scopul de a asigura aspectul exterior al utilajului şi confortul
macaragiului la locul de muncă. De asemenea se vor menţiona materialele folosite pentru
întreţinerea curentă. Se va justifica modul de alegere a acestor materiale.
b) Verificarea stării tehnice a utilajului
Se va verifica starea tehnică a sistemelor macaralei conform indicaţiilor din cartea tehnică
a acestuia. Se va proceda conform capitolului 2 din „Planul de verificări şi încercări” – parte
componentă a cărţii tehnice a macaralei.
c) Verificarea periodică
Conform PT R1-2010 aceste verificări se efectuează NUMAI de către de către persoana
juridică autorizată pentru efectuarea verificărilor tehnice în vederea autorizării funcţionării
sau a verificărilor tehnice în utilizare.
Cursantul este obligat să asiste la fiecare verificare şi să noteze în caietul de practică:
- tipul verificării, data efectuării şi durata acesteia;
- sistemele verificate ;
- constatările echipei de verificare;
- modul de intervenţie, dacă nu s-au constatat deranjamente sau avarii;
- sistemele şi componentele la care s-au constatat defecţiuni, cauzele probabile din care
acestea s-au produs;
- modul de remediere a defecţiunilor/avariilor constatate (modul de organizare a
spaţiului destinat lucrărilor de reparaţii, operaţiile de pregătire a utilajului în vederea
reparării, sculele şi utilajele folosite, operaţiile efectuate (notându-se succesiunea acestora şi
metodele folosite pentru realizare), modul de alegere a materialelor folosite pentru reparaţii,
metodele de verificare a lucrărilor efectuate, modul de testare a sistemelor sau
subansamblelor reparate;
- modul de completare a registrul de evidenţă a supravegherii macaralei referitor la
verificările efectuate.

8. Avarii şi accidente în timpul folosirii macaralei (dacă este cazul)

a) Se vor nota în caietul de practică cauzele de producere a avariilor, modul de
constatare a acestora şi procedeele de remediere.
b) Pentru fiecare deranjament sau avarie produsă în timpul perioadei de practică se
vor nota în caiet:
 data şi modul constatării avariei;
 modul în care evenimentul este anunţat;
 modul în care se acordă primul ajutor eventualelor victime dacă, din nefericire
deranjamentul/avaria a avut şi astfel de urmări, firma de sevice care a remediat avaria, durata
remedierii;
 modul efectiv de înlăturare a avariei:
 modul de organizare a spaţiului destinat lucrărilor de reparaţii, operaţiile de
pregătire a utilajului în vederea reparării, sculele şi utilajele folosite, operaţiile efectuate
(notându-se succesiunea acestora şi metodele folosite pentru realizare)

314
  modul de alegerea a materialelor folosite pentru reparaţii, metodele de
verificare a lucrărilor efectuate, modul de testare a sistemelor sau subansamblelor reparate
 modul în care vor fi consemnate şi în registrul de evidenţă a supravegherii
macaralei, conform PT R1 - 2010, toate evenimentele (avarii accidente) produse în timpul
practicii.
Aceasta se va efectua prin grija macaragiului supraveghetor de practică.

Suport teoretic pentru pregătirea practică secţiunea B

Model pentru intocmirea caietului de prctica.

1. Tipuri de macarale……………. 5 oră

Se vor preciza în caietul de practică tipurile de macarale întâlnite. Se vor nota în
caietul de practică modalităţile de identificare a fiecărui echipament, caracteristicile
constructive şi funcţionale:
- model ……………
- tip ……………..
- număr fabricaţie ……………
- sarcina nominală …………..
- înălţimea de ridicat……………
Se vor descrie şi se vor reprezenta sub formă de schiţă (folosind cartea tehnică a
echipamentului): mecanismul de ridicare, parametrii de funcţionare ai acestuia.

2. Echipamentul de forţă electrică sau hidraulică ……………. 5 ore

Se vor identifica şi se vor nota elementele carateristice ale tuturor componentelor şi
dacă este posibil se vor reproduce în caietul de practică schiţele acestora.

3. Componente de securitate ……………. 40 ore

Se vor identifica componentele de securitate, se vor nota elementele carateristice ale
tuturor componentelor şi dacă este posibil se vor reproduce în caietul de practică schiţele
acestora:
- limitatoare de sfârşit de cursă
- limitatoare de sarcină şi limitatoare de moment al sarcinii
- supape de siguranţă, de blocare, de reglare a vitezei
- paracăzătoare şi limitatoare de viteză
- anemometre
- dispozitive de blocare şi de evitare a mersului oblic
- tampoane, opritori, siguranţe la cârlig
- piese de reazem, curăţitoare de şină
- contacte electrice de siguranţă
- întrerupător de securitate

4. Dispozitive de frânare ……………. 20 ore

(tipuri existente, descriere, rol, mod de funcţionare, reglare şi verificare)
Se vor identifica dispozitivele de frânare, se vor nota elementele caracteristice ale
tuturor componentelor şi dacă este posibil se vor reproduce în caietul de practică schiţele
acestora. Se vor preciza în caietul de practică modul în care îndrumătorul de practică
realizează verificarea şi întreţinerea zilnică şi eventual reglarea dispozitivelor de frânare.

5. Cabluri şi lanţuri...........................................24 ore

(materiale, construcţie, mod de fixare, uzură permisă, întreţinere)

315
 Se vor nota în caietul de practică: tipul mecanismului de tracţiune, construcţia,
parametrii nominali, modalităţile de apariţie, constatare şi remediere a unor eventuale
uzuri, modalităţi de realizare a întreţineii zilnice, limitele care impun înlocuirea
mecanismului de tracţiune, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească elementele
mecanismului de tracţiune pentru a putea fi achiziţionate în vederea montării. Modul în
care se face întreţinerea zilnică, modul de înlocuire a elementelor defecte (dacă este cazul).
Se vor face shiţele elementelor mecanismului de tracţiune.

6. Dispozitive de prindere a sarcinilor.................................24 ore

Se vor identifica dispozitivele de manevrare a sarcinilor, se vor nota elementele
carateristice ale tuturor componentelor şi dacă este posibil se vor reproduce în caietul de
practică schiţele acestora.

7. Manevrarea şi exploatarea macaralelor: ............................260 ore

Se vor realiza transportul unor sarcini pe trasee diferite (înguste, înclinate). Se vor
amplasa şi se vor prelua sarcinile la înălţime, se va exersa mersul înainte, înapoi parcarea la
punct fix, în gol şi cu sarcină.
Fiecare manevră executată se va menţiona în caietul de practică.
Se vor menţiona în caietul de practică: instrucţiunile de lucru cu echipamentul, lista
manevrelor interzise, se va urmări modul de completare a registrului de evidenţă a
supravegherii.

8. Intreţinerea, revizia, reparaţia şi verificarea tehnică: ..................90 ore

Se vor copia în caietul de practică prevederile PT R1-2010 şi ale cărţii tehnice a
macaralei privind lucrările de:
- întreţinere, revizie, reparare;
- cauzele deranjamentelor (după cartea tehnică a macaralei);
- verificare tehnică şi încercări în vederea autorizării funcţionării.

Model de completare a cărţii tehnice a unei macarale

În continuare se exemplifică modul de precizare a instrucţiunilor de exploatare şi al
lucrărilor de întreţinere a unei macarale aşa cum sunt prezentate în cartea tehnică a utilajului
respectiv.

Model de lucrare pentru verificarea finală a pregătirii practice

Stagiul minim necesar de practică pentru obţinerea autorizaţiei de macaragiu este de
240 ore. Efectuarea practicii constă în manevrarea efectivă a unei macarale, sub îndrumarea
unui supraveghetor autorizat (RSVTI sau macaragiu autorizat ISCIR).
Pentru o bună însuşire a abilităţilor de utilizare a macaralei, deserventul trebuie să
cunoască modul de realizare a următoarelor lucrări şi operaţii:
a) verificarea macaralei dacă îndeplineşte condiţiile de punere în funcţiune privind:
- pornirea motorului, nivelul uleiului, presiunea din pneuri sau starea bateriei de
acumulatoare, nivelul electrolitului, starea căii de rulare, după caz;
- existenţa tensiunii pe linia principală de alimentare cu energie electrică a
macaralei;
- verificarea funcţionării componentelor de securitate şi a instalaţiei hidraulice.
b) manevrele de oprire a macaralei şi de înlăturare a unor defecţiuni care au apărut în
timpul funcţionării, cum sunt:
- funcţionarea defectuoasă a echipamentului de frânare a mecanismelor;
- întreruperea alimentării cu energie electrică a mecanismelor de acţionare;

316
 - blocarea manetelor de la controler sau a unor butoane de la pupitrul de
comandă.
c) cunoaşterea următoarelor manevre:
- manevrele permise şi nepermise, cauzele deranjamentelor la instalaţii.
- organizarea exploatării, cartea macaralei, registrul de evidenţă a supravegherii
instalaţiei.

317
 C. MIJLOACE DE INSTRUIRE
REALIZATE/FOLOSITE ÎN CADRUL Fundaţiei
Culturale „Renaşterea Română”

Manuale editate în cadrul Fundaţiei Culturale „Renaşterea Română”

Prezentăm mai jos Culegerea de „Teste de examinare a macaragiilor” – ocupaţie autorizată

ISCIR”:

318
319
 GRILA TESTELOR DE EVALUARE

Tema I Tema II Tema III Tema V Tema VII

1. a,c 1. c 38. a,c 1. c 1. e 40. c 1. d,e
2. a 2. c 39. b 2. c 2. c 41. a 2. c
3. a,b,c,d 3. c 40. b 3. b 3. d 42. a 3. b
4. d 4. c 41. c 4. d 4. a 43. c 4. b
5. c 5. b,c,d,f 42. c 5. d 5. c 44. a 5. c
6. b 6. a 43. c 6. a 6. c 45. c 6. c
7. b 7. b 44. a 7. a 7. a,c,d 46. a 7. a
8. a,b 8. b 45. a,c 8. c 8. c 47. b 8. c
9. c 9. a,b 46. c 9. a,d 9. a 48. a 9. c
10. c 10. a 47. c 10. a 10. a 49. c 10. a
11. a 11. a 48. b 11. d 11. b 50. c 11. b
12. a,b,c 12. c 49. a 12. d 12. a 51. b 12. c
13. a,b 13. c 50. c 13. b,c 13. a,b,c 52. b 13. c
14. a 14. b 51. a 14. a,b,c,f,g 14. a,b,d,e 53. c 14. b
15. c 15. c 15. a,b,e 15. b 54. c 15. c
16. a 16. b 16. a,c,f 16. a 55. c 16. b
17. c 17. b 17. a,b,c 17. a,b,c,e,g 56. b 17. a
18. a 18. a 18. c 18. a,c,d 57. a 18. a
19. b 19. a 19. b 19. a 58. c 19. c
20. a 20. a 20. d 20. a,b,d 59. a 20. c
21. a 21. a 21. b 21. a,c 60. c 21. b
22. a,c 22. a 22. a,b,d,e 22. c 61. a 22. a
23. c 23. b 23. b 23. b 62. b 23. c
24. a 24. b 24. a,c 24. b 63. b
25. c 25. b 25. b 25. b,c 64. c
26. b 26. a 26. a,b,c,d 26. b 65. c
27. c 27. c 27. b 66. c
28. c 28. c 28. c 67. b
29. c 29. a 29. c 68. a
30. b 30. a,c 30. a,b,c 69. a
31. a 31. a,b 31. a,b,c 70. a
32. c 32. c 32. b,c 71. a
33. b 33. b 33. a,b 72. b
34. b 34. a 34. c 73. a
35. c 35. a,b 35. b 74. c
36. c 36. a,b,c 36. a 75. a
37. c 37. a 37. a 76. b
38. b 77. c
39. c 78. a
79. b
80. a
81. a
82. c

320
 BIBLIOGRAFIE:
1. Ing. P. Antonov, ing. N. Davidescu, ing. Z. Preda, Cartea macaragiului şi a mecanicului
translatorist. Oficiul de informare documentară pentru aprovizionarea tehnico-materială şi
controlul gospodăririi fondurilor fixe, Bucureşti, 1984.
2. Prescripţii tehnice pentru macarale şi pentru autorizarea personalului de deservire -
Colecţia I.S.C.I.R. PT - Rl/2010; PT CR8/2009.
3. Ing. Marian Raducanu, Ing. Daniel Motounu, Jr. Alexandru Pacurar, Operator RSVTI - o
nouă ocupaţie, Editura Drepturile Omului, 2007
4. Dăscălescu, Aurelia, Costul accidentelor de muncă, Editura Atlas Press, Bucureşti, 2003
5. ***Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub
presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoarte de combustibil cu
modificările şi completările ulterioare
6. ***Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006
7. *** Mobile Crane Manual, CONSTRUCTION SAFETY ASSOCIATION OF ONTARIO
8. Shapiro, Howard, I.; Shapiro, Jay P.; Shapiro, Lawrence K., Cranes and Derricks, Third
Edition, McGraw-Hill Professional Engineering, 2000.
9. Headley, Janes, Mobile Cranes, Crane Institute of America, Inc., 2003.
10. ***Pre-Operational Inspection, Crane Institute of America, Inc., 2000.
11. Ing. Răducanu, Marian; Ing. Motounu, Daniel; prof. dr. ing. Ilinca, Mircea; Ing. Zamcanu,
Victoria;Ing. Guzgă, Elena; Ing. Adam, Milorad, Macaragiu – ocupaţie autorizată ISCIR,
Editura Fundaţiei Culturale „Renaşterea Română”, Iaşi 2009.

321