UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

CURS: PSIHOLOGIE EXPERIMENTALĂ ŞI METODE DE ANALIZĂ A DATELOR

STUDIU OBERVAȚIONAL ASUPRA STRESULUI ACADEMIC

STUDENTĂ: ȘCHIRIAC IULIANA

ANUL: I

1
ALEGEREA COMPORTAMENTULUI:
Fenomenul psihosocial ales ca și subiect pentru proiectul de față este stresul academic. Voi
face referire la stresul care survine în rândul studenților în perioada examenelor. Majoritatea
studenților în timpul sesiunii de examene suferă de stres manifestat prin: stare de tensiune, de
disconfort, de insomnie și de încordare.
ALEGEREA CONTEXTULUI OBSERVAȚIEI:
Grila de observații va fi folosită în cadrul activității din sesiunea de examene la care vor
participa studenți din cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației, specializarea
psihologie, din anul I, cu un număr de peste 300 de studenți, cu vârsta de 19 ani, pe parcursul
a două zile.
DEFINIȚII CONCEPTUALE:
,,Stresul este un fenomen psihosocial complex ce decurge din confruntarea persoanei cu
cerințe, sarcini, situații, care sunt percepute ca fiind dificile, dureroase sau de mare importanță
pentru persoana respectivă (Baban, 1998).” (Adrian, n.d.)
Stresul este definit ca fiind “o relație particulară între persoană și mediu, în care persoana
evaluează mediul ca impunând solicitări care exced resursele proprii și amenință starea sa de
bine, evaluare ce determină declanșarea unor procese de coping, respectiv răspunsuri
cognitive, afective și comportamentale la feedback-urile primite” (Lazarus si Folkman, 1984,
p. 19). (Adrian, n.d.)
DEFINIȚII OPERAȚIONALE:
,,Situațiile generatoare de stres produc reacții emoționale de la euforie (atunci când un
eveniment este solicitat, dar poate fi suportat), la anxietate, furie, descurajare și depresie.”
(Smith, Nolen-Hoeksma, L.Fredrickson, & Lofus, 2005)
Anxietatea: grijă excesivă, panică, temeri irațional și perfecționism;
Furia: lipsa răbdării, dorința de a lovi pe cineva sau de a arunca obiectele din jur, transpirație
excesivă și accelerarea respirației;
Depresia: viziune negativă asupra viitorului, tristețe, chiar și amețeli;
Descurajarea: subiectul nu se consideră capabil să își îndeplinească sarcinile.
GRILA DE OBERAVAȚII
Observarea se va realiza de către două persoane având ca subiecți 2 studenți din anul 1, în
prima sesiune de examene, timp de două zile. Observatorii vor completa grila de observații,
fără a interveni, și vor marca cu ,,X” căsuța corespunzătoare: Stresat sau Non stresat.

2
 GRILĂ DE OBSERVARE A STRESULUI ACADEMIC

COMPORTAMENT STRESAT NON STRESAT

1.Îngrijorare
excesivă
2.Temeri iraționale
3.Lipsa răbdării
4.Viziune negativă
asupra viitorului
5.Tristețe
6.Descurajare
7.Insomnie
8.Furie
9.Stări de amețeală
10.Perfecționism

Motivul pentru care am ales cele 10 comportamente din grila de mai sus este acela că sunt
specifice pentru construct și sunt ușor observabile în contextul ales.

DESFĂȘURAREA OBSERVAȚIEI
Am ales ca desfășurarea observației să aibă loc în incinta Facultății de Psihologie și Științe ale
Educației de la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca în perioada sesiunii de examene,
cu scopul de a observa dacă studenții suferă de stres academic. Cei doi observatori vor alege
random două zile în care vor face observarea asupra a 2 studenți. Înainte de începerea sesiunii,
aceștia merg la Facultate pentru a li se face trainingul, unde li se va spune că alegerea
subiecților se va realiza astfel: în prima zi va fi ales primul student care intră în sala de
examen, iar în cea de a doua zi va fi ales al doilea student care intră în sală. Obervatorii vor
sta în sala de examen, la catedră pentru a putea analiza mai bine gesturile și mimica
subiecților. Cei doi observatori vor fi la distanță unul de altul pentru a nu se lăsa influențat
unul de celălalt, deoarece nu există răspunsuri rele sau bune și nici loc de interpretare, fără să
interacționeze cu subiecții. În ambele zile ale studiului, operatorii au observat studentul ales și
și-au notat pe grila de observații comportamentele pe care le-au văzut, care au fost destul de
asemănătoare.

REZULTATUL OBSERVAȚIEI:
În urma aplicării grilelor de observaţii de către cei doi observatori obţinem o serie de date care
ne vor ajuta să aflăm rezultatul studiului. Este necesară calcularea Coeficientului Cohen
deoarece acesta reprezintă cel mai important calcul al studiului, fiind aplicat datelor de tip

3
calitativ cu scopul de a afla dacă părerile celor doi observatori diferă în mod semnificativ. Mai
jos se află tabelul din Excel în care am introdus datele, după care pagina a efectuat calculele
în vederea aflării Coeficientului Cohen.
Observator 1 Observator 2

COMPORTAMENT STRESAT NON STRESAT STRESAT NON STRESAT

1.Îngrijorare x x
excesivă
2.Temeri iraționale x x
3.Lipsa răbdării x x
4.Viziune negativă x x
asupra viitorului
5.Tristețe x x
6.Descurajare x x
7.Insomnie x x
8.Furie x x
9.Stări de amețeală x x
10.Perfecționism x x

Observator 1
S NS
S 7 0 7 PoA 7
Observator 2
NS 1 2 3 PoNA 2
8 2 10 Po 0,90

PeA 0,56
PeNA 0,06
Pe 0,62 K po-pe 0,28 0,74
1-pe 0,38

Observatorul 1 este poziționat pe orizontală, în timp ce observatorul numărul 2 pe verticală,

iar în căsuțele tabelului este scris numărul de acorduri sau dezacorduri pe care aceștia l-au
avut. Atât observatorul 1, cât și observatorul 2 au fost de acord că subiecții au avut un
comportament „stresat” de 7 ori și un comportament „non stresant” de 2 ori. O singură dată
observatorul 1 a observat un comportament „stresat”, iar observatorul 2 un comportament
„non stresat”, însă în nici un caz observatorul 1 nu a constatat un comportament „non stresat”
și observatorul 2 un comportament „stresat”, astfel valoare coeficientului K este 0.74 sau
74%.
Înainte de calcularea Coeficientului Kappa a fost nevoie de calcularea proporției
concordanțelor observate (Po) și proporției concordanțelor care ar putea apărea întâmplător în
cazul rezultatelor date (Pe). Formulele folosite în studiul observațional sunt următoarele:

4
 𝒏𝒓. 𝒂𝒄𝒐𝒓𝒅𝒖𝒓𝒊𝒍𝒐𝒓 ,,𝒔𝒕𝒓𝒆𝒔𝒂𝒕”+𝒏𝒓. 𝒂𝒄𝒐𝒓𝒅𝒖𝒓𝒊𝒍𝒐𝒓 ,,𝒏𝒐𝒏 𝒔𝒕𝒓𝒆𝒔𝒂𝒕”
Po= 𝒏𝒓. 𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍 𝒅𝒆 𝒄𝒂𝒛𝒖𝒓𝒊

𝒑𝒓𝒐𝒃. 𝒄𝒂 𝒐𝒑ț𝒊𝒖𝒏𝒆𝒂 , , 𝒔𝒕𝒓𝒆𝒔𝒂𝒕”𝒔ă 𝒄𝒐𝒊𝒏𝒄𝒊𝒅ă 𝒑𝒓𝒐𝒃. 𝒄𝒂 𝒐𝒑ț𝒊𝒖𝒏𝒆𝒂 , , 𝒏𝒐𝒏 𝒔𝒕𝒓𝒆𝒔𝒂𝒕” 𝒔ă 𝒄𝒐𝒊𝒏𝒄𝒊𝒅ă

𝒅𝒊𝒏 î𝒏𝒕â𝒎𝒑𝒍𝒂𝒓𝒆 𝒅𝒊𝒏 î𝒏𝒕â𝒎𝒑𝒍𝒂𝒓𝒆
𝐏𝐞 = ( )+( )
𝒏𝒓. 𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍 𝒅𝒆 𝒄𝒂𝒛𝒖𝒓𝒊 𝒏𝒓. 𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍 𝒄𝒂𝒛𝒖𝒓𝒊

𝑷𝒐−𝑷𝒆
𝑲= 𝟏−𝑷𝒆
Valoarea coeficientului Cohen este de 74% ceea ce îi oferă studiului credibilitate foarte mare.
Astfel studiul observațional asupra stresului academic este valid.

5
Bibliografie
Adrian, P. (n.d., n.d. n.d.). Health. Retrieved 11 07, 2018, from Ce se întâmplă doctore?:
https://www.csid.ro/boli-afectiuni/psihiatrie/stresul-definitie-cauze-factori-de-stres-si-
metode-de-combatere-13763206

Smith, E. E., Nolen-Hoeksma, S., L.Fredrickson, B., & Lofus, G. R. (2005). Introducere în psihologie.
București: TEHNICĂ S.A.