Sunteți pe pagina 1din 40

Examen

• Scris

• Fără punct din oficiu

• 100 de întrebări cu răspuns single-choice, fiecare valorând 0,06 puncte.

Întrebările se vor alege aleator din seria celor prezentate mai jos, după
descrierea fiecărui curs
• Grilă, single-choice.

• 4 subiecte practice:

A. Două scurte paragrafe care pot conține sau nu erori de argumentare, în care
va trebui să identificați: (2 x 0.5 p.)
• Dacă acestea conțin erori de argumentare.
• Ce erori de argumentare sunt, dacă ele există.
• Grilă, multiple-choice.

B. Două articole din presa generalistă care pot conține sau nu erori de înțelegere
a științei, în care va trebui să identificați: (2 x 0.5 p.)
• Dacă acestea conțin erori de înțelegere a științei.
• Ce erori de înțelegere a științei sunt în text, dacă ele există.
• Trimite articolul la studiul original ? (0,05 p.)
• Comite eroarea autorității (0,05 p.)
• Menționează știrea pe câți subiecți s-a făcut cercetarea? (0,05
p.)
o Face afirmații generalizatoare cu privire la populația
generală citând un studiu individual, eventual făcut pe
puțini subiecți sau necitând studiul deloc? (0,1 p).
• E un studiu făcut doar pe animale ?
o Raportează asta ? (0,05)
 Da
 Nu (posibil doar prin consultarea studiului
original, dacă trimite la el)
o Generalizează la subiecți umani ? (0,05)
• Face inferențe inverse absurde nejustificate corelând arii cu
procese psihice “asociate cu” ariile respective sau cu
neurotransmițătorul examinat? (0,10 p.)
• Face afirmații generalizatoare cu privire la alte procese
psihologice, fără legătură cu subiectul real studiului ? (0,10 p).
o Posibil doar dacă trimite la studiul original, prin
consultarea rapidă a acestuia.

• Grilă, multiple-choice

C. Două evaluări neuropsihologice, în care va trebui să examinați: (2 x 0.5 p.)


• O imagine de neuroimagistică structurală și să potriviți dintr-o listă de
comportamente descrise cel mai adecvat leziunii observate (0.5 p.)

• Un fișier de PsychoPY și să potriviți dintr-o listă de imagini de


neuroimagistică leziunea/leziunile care ar putea fi examinată(e) cu
testul dat și comportamentul descris. (0.5 p.)
• Grilă, multiple-choice

D. Un articol științific, în care va trebui să identificați credibilitatea acestuia prin


(1 p.):
• Plasarea acestuia în piramida dovezilor. (0,1 p.)
• Dacă este vorba de un studiu individual, raportarea tipului studiului
(0,1 p):
• Task based sau resting-state.
• În ce măsură abstractul conține spin sau face afirmații neîntemeiate
dată fiind natura rezultatelor obținute. Cum?
• Explorând puterea statistică, prin:
o Observarea manierei în care se raportează mărimea
efectului:
 dacă acest lucru se întâmplă și dacă autorii
raportează o mărime a efectului căutată din
meta-analize ale studiilor precedente (0,1 p.)
o Verificarea numărului de participanți (0,1 p.)
• Explorând generalizabilitatea rezultatelor (Yarkoni, seminarul
5), prin explorarea:
o Calității psihometrice a instrumentului psihologic folosit
(dacă este cazul):
 Motivația psihometrică a alegerii acestuia (0,1 p.)
 Calcule de validitate psihometrică (0,1 p.)
o Afirmațiilor făcute cu privire la rezultatele obținute
(mult mai generale decât permite studiul) (0,1 p.)
•Examinarea prezenței/absenței corectării pentru comparații
multiple (0,1 p.)
• În ce măsură autorii fac inferențe inverse neîntemeiate, prin:
• Observarea raportării acestora la atlase de probabilitate ale
activității hemodinamice. (0,1 p.)
• Localizarea ariilor raportate cu NeuroSynth pentru a vedea câte
alte studii care examinează alte procese psihice raportează
activitate în aceleași arii ale creierului. (0,1 p.)

• Grilă, multiple-choice

Algoritmul notei de examen

1
1
1
6
1

100 de întrebări din bibliografie Două posibile erori de argumentare


Articole din presă Evaluări neuropsihologice
Credibilitatea unui articol la prima vedere

Algoritmul notei de examen:


0,06 x 100 + 0.5 x 2 + 0.5 x 2 + 0,5 x2 + 1 = 6 + 4 = 10
Teme de control
Verificarea cunoștințelor în cazul temelor de control se va face printr-un test dat la ultimele
două din cele trei tutoriale, din bibliografia aferentă fiecărei teme de control.

• Grilă, single-choice, 10 itemi x 0,85 p. = 8,5 p. x 2 teme de control = 17 p.


• Atenție: Deși totalul punctajului la temele de control este 17 p., nota dvs.
finală de la Tema de control NU POATE DEPĂȘI 12, IAR PUNCTAJUL ÎN PLUS
NU VA FI TRECUT LA EXAMEN.
Cuprinsul temelor de control:

Tema de control Tutorialul Detalii


În ultimul deceniu, psihologia s-a văzut confruntată cu o
1.Criza replicabilității Tutorialul 2 profundă criză a replicabilității în care marea majoritate a
rezultatelor așa-zis “clasice” nu au putut fi reproduse atunci
(7 noiembrie 2020) când s-au utilizat design-uri de cercetare robuste metodologic.
Aceste dificultăți metodologice profunde au afectat, prin
ricoșeu, și neuroștiința cognitivă, care s-a văzut nevoită să-
și re-evalueze toate rezultatele neuroimagistice obținute
utilizând instrumente psihologice.

În cadrul acestei teme de control, vom explora trei dintre cele


mai răsunătoare eșecuri ale acestor replicări.

Deși începută în psihologia socială, criza replicabilității din


2.Replicabilitatea psihologie avea să producă rapid efecte și în psihologia clinică,
psihologiei clinice și Tutorialul 3 acolo unde, mai ales în psihoterapie, optimismul implicării
impactul pentru neuroștiinței cognitive pentru elucidarea mecanismelor
neuroștiință psihoterapiei era crescut. Cu toate acestea, un larg număr de
probleme metodologice semnificative aveau să umbrească
(13 decembrie 2020) semnificativ statutul științific al psihologiei clinice și
psihoterapiei, făcând dialogul cu neuroștiința clinică foarte
dificil.
Cuprinsul cursului:

Cursul Detalii

1.Introducere în neuropsihologie (2 ore) Istoria disputelor legate de creier și psihic

2.Metode de cercetare și diagnostic în Drumul de la cercetare către diagonstic în


neuroștiință (2 ore) neuroimagistică

3.Epistemologie: metaștiință și open Criza replicabilității și practici problematice de cercetare


science (2 ore) (QRPs)

4.Neuroni și neurotransmițători (2 ore) Microscopie comportamentală

5.Trunchiul cerebral, nervii cranieni și Originea conștiinței, cogniția întrupată și sisteme de


cogniția întrupată (2 ore) neurotransmițători
6. Cerebel, structuri subcorticale,
diencefal, telencefal, sistem ventricular Introducere în neuroanatomie
(2 ore)
7.Vascularizație și patologie (2 ore) Explorarea neurofiziologiei in vivo prin utilizarea
vascularizației cerebrale în semnale BOLD.

8.Rețele neurale și conectivitate (2 ore) Conectivitate structurală, funcțională și emergența


psihicului uman din conectivitate translobară

9.Lobul frontal (4 ore) Funcții motorii, cognitive și executorii. Patologie.

10.Lobul temporal (4 ore) Funcții auditive, emoționale, mnezice. Patologie.

11.Lobul occipital (2 ore) Funcții vizuale. Patologie.

12.Lobul parietal (2 ore) Funcții tactile și de orientare spațială. Patologie


Cuprinsul activităților tutoriale:

Săptămâna Tutorialul Detalii


Continuarea cursului 2 de la zi.
Tutorialul 1 Neuropsihodiagnostic top- O introducere în utilitatea principalelor
(24 octombrie 2020) down: neuroimagistică în metode de neuroimagistică în
psihologia clinică (neuro)psihologia clinică.

Continuarea cursului 3 de la zi.


O aprofundare a nenumăratelor
Tutorialul 2 Epistemologie: metaștiință și metode prin care metodologia
(7 noiembrie 2020) open science deficitară și industria de publicitate
parazitează sistematic înțelegerea și
realizarea demersului științific

Continuarea cursurilor 8-12 de la zi.


Explorarea principalelor instrumente
Tutorialul 3 Neuropsihodiagnostic bottom- de neuropsihodiagnostic utile în
(13 decembrie 2020) up: neuropsihologie clinică neuropsihologia clinică.
Bibliografie teme de control:

Tema de control 1 – Criza replicabilității (7 noiembrie 2020)

01.Open Science Collaboration - Estimating the reproducibility of psychological science. Science, 349
(6251), 2015.

• Care a fost rațiunea studiului? Ce înseamnă replicare directă?


• Cum s-a evaluat replicabilitatea studiilor selectate? Care au fost rezultatele inițiale și cele
de la replicare?
• Cât de problematică este lipsa reproductibilității? Care sunt câteva dintre practicile care
duc la creșterea ratei de fals pozitive?
• Care au fost cele 6 argumente pentru selectarea a priori a celor trei jurnale din care s-au
selectat studiile?
• Care au fost indicii evaluați (mărimea efectului, valoarea lui p, etc.)?
• Care sunt avantajele descrierii efectelor în coeficienți de corelație?
• Care au fost rezultatele replicărilor?
• Care au fost rezultatele în funcție de domeniul evaluat? (cognitiv vs. social)
02.Stephane Doyen; Oliver Klein; Cora-Lise Pichon; Axel Cleeremans - Behavioral Priming: It's All in
the Mind, but Whose Mind?. PloS one, 7(1), e29081, 2012

• Care era studiul original de la care s-a plecat și ce rezultate raporta el? Cât de cunoscut
era?
• Ce scopuri urmăreau cele două experimente raportate în articol?
• Ce probleme metodologice avea studiul original?
• Ce înseamnă cronometrare obiectivă și care au fost avantajele față de studiul original?
• Ce s-a întâmplat atunci când complicii erau la curent cu condiția experimentală în care se
aflau subiecții? Ce sugerează asta despre studiul original?
03.Martin Hagger, Nikos Chatzisarantis et al. A multilab preregistered replication of the ego-
depletion effect. Perspectives on Psychological Science, 11(4), 546-573, 2016

• Care era studiul original de la care s-a plecat și ce rezultate raporta el? Cât de cunoscut
era?
• Ce spuneau meta-analizele despre epuizarea eului publicate înaintea acestui articol? Ce
controverse existau deja cu privire la mărimea efectului?
• De unde s-a luat sarcina experimentală utilizată în studiu? Avea ea aprobarea autorilor
originali?
• Care au fost rezultatele replicării? Ce explicații alternative au fost explorate de către
autori?
Tema de control 2 – Replicabilitatea psihologiei clinice și impactul pentru neuroștiință (7 noiembrie
2020)

1. Ioana A. Cristea; Pim Cuijpers – Systematic Reviews in Mental Health, în S.Dimidjian -


Evidence-Based Practice in Action. Bridging Clinical Science and Intervention (pp.82-94). New
York: The Guilford Press, 2017.

• Din ce rațiuni au apărut meta-analizele și recenziile sistematice?


• Ce tipuri de recenzii există și ce diferențe cruciale sunt între acestea?
• Ce utilitate au meta-analizele?
• Ce puncte tari au meta-analizele comparativ cu studiile individuale?
• Ce puncte slabe au meta-analizele?
• Ce e “alianța cercetătorului” și cum influențează rezultatele studiilor?
• La ce se referă acronimul PICO și ce utilitate are în formularea unei probleme de
cercetare?
• Ce protocoale de căutare a articolelor în bazele de date există și ce utilitate au ?
• Ce e flowchartul PRISMA și la ce e folosit ?
• Care sunt procedurile de extragere a datelor din studiile selectate pentru o meta-analiză?
• Ce e riscul de bias și cum diferă acest indice de calitatea studiului ? Unde se suprapun cele
două ?
• Care sunt cele cinci arii importante ale evaluării riscului de bias și ce utilitate are fiecare ?
• Ce rol are “orbirea” participanților în studiile clinice și cum se poate înlocui în studiile de
psihoterapie? Cum pot influența chestionarele cu autoraportare rezultatele?
• La ce se referă atriția și care e cea mai corectă metodă de a utiliza datele rezultate din
atriție ?
• Cum se folosește măsurarea mai multor outcome-uri pentru a trage rezultatele în sus și
ce efect are această practică asupra mărimilor efectelor incluse în meta-analize ?
• Cum se calculează mărimile efectelor ? Care sunt cei mai utilizați indici pentru raportarea
acestora ? Ce diferențe există între ei ?
• Ce utilitate au mărimile efectelor și de ce li se aplică adesea greșit etichetele de tricou
mic/mediu/mare?
• Ce efect are simpla calculare a mediei mărimii efectelor tuturor studiilor incluse într-o
meta-analiză?
• Ce e eterogenitatea și ce impact are într-o meta-analiză?
• Ce e un forest plot și ce rol joacă în meta-analize? Ce raportează indicele I2?
• Câte tipuri de eterogenitate există și căror procente le corespund aceste?
• Ce rol joacă intervalele de încredere (CI – confindence intervals) în calcularea
eterogenității?
• Ce sunt outlierii și ce rol joacă în eterogenitatea unei literaturi?
• Ce ne spune asocierea dintre un predictor și un rezultat (outcome)? Ce nu ne spune și
unde se greșește adesea în această interpretare?
• Ce e bias-ul publicării și ce rol joacă în examinarea rezultatelor unei literaturi? De ce nu
se poate calcula direct și cum se poate estima indirect?
2. James C. Coyne, & Robin N. Kok - Salvaging psychotherapy research: A manifesto. Journal of
Evidence-Based Psychotherapies, 14(2) 105-124, 2014.

• Cum arată exigențele studiilor de farmacoterapie și câte din aceste exigențe se aplică
studiilor de psihoterapie?
• Cum arată publication bias-ul la momentul actual în literatura de psihoterapie?
• Ce sunt fazele cercetării clinice și ce rol joacă ele? Există în psihoterapie?
• Ce șanse are un studiu de psihoterapie cu 30 de participanți în sub-eșantionul cel mai
redus să detecteze un efect semnificativ de mărime moderată?
• Cum se face spinning în studiile de psihoterapie?
• Cât de robuste metodologic sunt meta-analizele din psihoterapie ? Ce rol joacă
conflictele de interese atunci când autorii publică meta-analize confirmatorii ?
• Ce rol joacă obligativitatea formării continue (existentă inclusiv în România) în susținerea
industriei studiilor dubioase de psihoterapie ? Ce presiuni asupra clinicienilor îi determină
să ia de bune aceste rezultate ? De ce ?
• Ce e societatea de admirație reciprocă în care se desfășoară cercetarea în psihoterapie ?
Ați întâlnit deja acest mediu în România ?
• Cum se trece în psihoterapie de la concept la tratament și ce diferențe cruciale există față
de cercetarea din farmacoterapie ? Ce rol joacă eșantioanele de conveniență în
distorsionarea rezultatelor ?
• Ce sunt regulile de oprire a colectării datelor și cât de des sunt raportate în studiile de
psihoterapie ?
• Cum au răspuns jurnalele la presiunile de schimbare a criteriilor metodologice pentru
publicarea studiilor de psihoterapie ? De unde ar putea veni presiunile pentru schimbare ?
• Ce e știința de tip cultură cargo ? Cum arată ea în cercetarea din psihoterapie?
• Cum se aplică mențiunea făcută de Daniel David despre limitele generale ale științei la
starea actuală a cercetării în psihoterapie?
• Cum pot face meta-analizele de psihoterapie cherry-picking pentru a raporta rezultate de
la excepțional în sus pentru psihoterapiile examinate ?
• Ce standarde ar trebui să implementeze editorii jurnalelor științifice ?
2b. Bruce A. Thyer – Improving Standards for Psychotherapy Outcome Studies: Invited Comment on
“Salvaging Psychotherapy Research: A Manifesto” Journal of Evidence-Based Psychotherapies, 14(2) 125-
128, 2014.

• Ce răspunde Bruce Thyer comentariului de mai sus? De ce? Cum arată jurnalul Research
on Social Work Practice, la care a fost editor? Ce reforme metodologice a implementat și
cu ce riscuri comerciale?
2c. E.David Klonsky – The Future of Empircally Supported Treatments: Invited Comment on “Salvaging
Psychotherapy Research: A Manifesto” Journal of Evidence-Based Psychotherapies, 14(2) 129-132, 2014.

• Cum arată lista APA pentru tratamente susținute empiric unde Klonsky a fost editor între
2007-2012? De ce?
• Cum arăta domeniul cercetării în psihoterapie când au apărut pentru prima oară criteriile
APA? De ce sunt ele inadecvate astăzi? Cum arată lucrurile în România? (dacă ați luat
contact cu realitatea românească deja)
• De ce va fi lentă schimbarea?
• Care sunt cei 3 pași pentru reformă recomandați de Klonsky? Ce probleme încearcă să
rezolve?
2d. Eileen Gambrill – Reply to Coyne and Cok: Invited Comment on “Salvaging Psychotherapy Research:
A Manifesto” Journal of Evidence-Based Psychotherapies, 14(2) 133-135, 2014.

• Ce caracterizează multe studii de psihoterapie legat de eficiență și riscuri?


• Ce e METRICS și ce rol și-a asumat în știință?
• Cum arată formarea în psihoterapie și câtă educație statistică și metodologică include?
• Ce înseamnă intervenție bona-fide și ce rol joacă efectul placebo în psihoterapie?
3. Pim Cuijpers; Ioana A. Cristea - How to prove that your therapy is effective, even when it is
not, Epidemiology and Psychiatric Sciences. 25(5), 428-435, 2016.

• Cât de important e să crezi cu orice preț că psihoterapia ta e cea mai eficientă când faci
un studiu care să arate că ea funcționează, chiar și dacă nu funcționează?
• Câtă importanță dau organismele de reglementare a intervențiilor psihologice (gen
Colegiul Psihologilor din România) validării de către echipe independente a unor
rezultate din studii de psihoterapie?
• Ce mărimi ale efectelor găsesc studiile independente, făcute ulterior, atunci când ele
există? De ce? Ce e fenomenul time-lag?
• Ce implicații are efectul placebo pentru psihoterapie și ce ar trebui să faci ca să-ți
convingi pacienții că terapia ta, nu efectul placebo, i-a vindecat?
• Cum poți utiliza dovezile anecdotice, rugând câtiva pacienți care să declare că au
beneficiat foarte mult de terapie sau povestind studii de caz ca să faci să pară că
terapia ta merge, chiar dacă nu e așa?
• Care sunt punctele slabe ale unui design experimental pe care le poți exploata
manipulativ ca să tragi rezultatele în favoarea terapiei tare, care în realitate nu
merge?
• Ce se întâmplă atunci când alocarea pacienților e cu adevărat randomizată
aleator?
• Ce eșantioane, grupuri de control și strategii de publicare a rezultatelor e cel mai
bine să folosești dacă vrei să-ți mărești șansele de a arăta că terapia ta merge,
chiar când nu e merge?
3b. John P.A. Ioannidis - Most psychotherapies do not really work, but those that might work
should be assessed in biased studies, Epidemiology and Psychiatric Sciences. 25(5), 436-439,
2016.

• Ce soluții propune Ioannidis pentru estimarea unor intervenții psihologice? Ce recompense


propune și cum diferă ele față de criteriile actuale?
• De cât screening beneficiază psihoterapiile actuale înainte de a fi implementate? Ce implicații are
asta pentru șansele lor de succes și cum se compară procedura cu cea din cercetarea
psihofarmacologică?
• Ce incompatibilitate etică presupune creșterea optimismului pacienților cu privire la eficiența
psihoterapiei?
• Ce avantaj au eșantioanele mici pentru publication bias?

3c. Toshi A. Furukawa - A guideline for whom?, Epidemiology and Psychiatric Sciences. 25(5), 439-
440, 2016.

• Către cine e țintit comentariul publicat de Cuijpers și Cristea?


• Ce alte tehnici inadecvate metodologic duc la supraestimarea eficacității psihoterapiei?
• Ce un journal club și cum funcționează?
4. Ioana A. Cristea; Florian Naudet - Increase Value and Reduce Waste in Research on
Psychological Therapies. Behaviour Research and Therapy, 123, 1-10, 2019.

• Ce procentaj din cercetarea biomedicală actuală e risipită și ce diferențe există față de


psihologie?
• Cât din mecanismul de funcționare al tratamentelor psihologice e înțeles astăzi?
• Cum a fost înlocuită eficiența reală cu hype de marketing? Cum arată datele în cazul
modificării biasurilor cognitive și al reconsolidării amintirilor?
• Cum ar trebui să arate o psihologie translațională, în care trecerea de la studiile de
laborator la implementarea clinică se face adecvat și robust? Cum arată lucrurile în
realitate?
• Ce critici au adus Cristea et al. pentru ideea de vaccin cognitiv? Ce implicații avea absența
fazei III?
• Cum cad perpetuu în picioare cercetătorii care sunt confruntați cu replicări eșuate sau
încercări eșuate de a traduce în clinică intervențiile gândite de ei în laborator? În ce
manieră inferează explicațiile care le permit să cadă perpetuu în picioare?
• Ce implicații are încăpățânarea de a-ți salva perpetuu ipotezele preferate care au eșuat
la replicare de mai multe ori? (Ați întâlnit deja această încăpățânare?)
• Ce practici dubioase metodologic se folosesc cel mai adesea pentru a produce
manipulativ rezultate ale intervențiilor psihoterapeutice acolo unde acestea nu există
în realitate?
• Care sunt cele 5 practici descrise de Higgins et al. (2011) care pot schimba dramatic
rezultatul unui studiu al unei intervenții psihoterapeutice?
• Câte studii cu un risc scăzut de bias există în literatură la ora actuală? Cum arată deșertul
realului?
• Cum se poate estima raportarea selectivă a rezultatelor (selective outcome reporting)?
Ce efecte contraproductive are această practică în raportarea rezultatelor?
• De ce lista de așteptare e un lot control inadecvat pentru psihoterapie? Cum arată niște
loturi control adecvate?
• Ce sunt efectele studiilor mici și ce consecințe au în raportarea rezultatelor?
• Cum arătau rezultatele estimate de Cuijpers et al. (2019) atunci când se controlau o mare
parte din sursele de bias (deși nu toate)?
• Cât de mult crește mărimea efectului atunci când cercetătorii sunt ei înșiși psihoterapeuți
în tehnica studiată?
• Cum arată conflictele de interes în psihoterapie? Ce efecte au asupra rezultatelor din
cercetare? (Le-ați întâlnit deja în România?)
• Cât de accesibile sunt datele brute din studiile de psihoterapie? De ce?
• Ce măsoară testul de semnificație în exces? Ce sugerează despre rezultatele din
psihoterapie?
• Ce spun estimările de publication bias despre studiile de psihoterapie?
• Ce echivalent al FDA există pentru psihoterapie?
• Ce spun rezultatele din arhivele NIH ale studiilor nepublicate de psihoterapie?
• Ce statut are partajarea datelor brute ale studiilor în atmosfera cercetării actuale? Cât de
ușor poți face rost de date brute pentru o reanaliză sceptică?
• Cât de utilizabile sunt în realitate cercetările din psihoterapie ? De ce ?
• Cum se pot fragmenta contraproductiv datele colectate pentru un studiu ? De ce ?
• Ce soluții propun Cristea & Naudet pentru reducerea risipei în studiile de psihoterapie ?
5. Michael P. Hengarter - Raising awareness for the replication crisis in clinical psychology by
focusing on inconsistencies in psychotherapy research: How much can we rely on published
findings from efficacy trials? Frontiers in Psychology, 9, 256.

• Ce rol contraproductiv joacă bias-urile publicării și ale raportării rezultatelor? Cum arată
rezultatele după ajustarea acestor tipuri de bias în meta-analize?
• Cum se pot produce orice rezultate dorești în mai multe meta-analize folosind aceleași
date, dar care trag concluzii opuse? Ce credibilitate au, în consecință, multe meta-
analize?
• Ce alte bias-uri sistematice umflă artificial aparenta eficiență a psihoterapiei ? De ce ?
(Câte ați întâlnit deja în România ?
• Ce efecte au listele de așteptare atunci când sunt folosite ca și lot control ? De ce ?
• Ce procentaj din studiile de psihoterapie publicate sunt de calitate înaltă ? Ce rezultate
au studiile de calitate înaltă ?
• Cât de eficient se pot muta intervențiile explorate în studii de laborator în psihologia
clinică din lumea reală ? De ce ?
1.Cum au influențat metaforele tehnologice apărute de-a lungul secolelor înțelegerea și conceptualizarea
funcționării creierului? Cum au influențat cercetarea neuroștiințifică?
2.La ce se referă cele două abordări din neuroștiință, localizaționism și holism? Pe ce argumente se bazează
fiecare dintre cele două școli de gândire? Care e diferența esențială dintre holism și echipotențialism?
3.Care a fost relația dintre neurologie și psihologie, la începuturi, în secolul 19 și mai târziu, după Al Doilea Război
Mondial? Ce atribuții au preluat psihologia cognitivă, respectiv neuropsihologia?
4. De ce a abandonat Freud neurologia și cum a influențat decizia sa dezvoltarea ulterioară a psihologiei?
5.Care a fost ipoteza creierului? Care a fost ipoteza neuronală?
6.Care sunt cele două tipuri majore de celule care alcătuiesc creierul?
7.Care au fost pozițiile adoptate de Camillo Golgi și Santiago Ramon y Cajal vis-a-vis de organizarea neuronală?
8.Cum a postulat Charles Sherrington existența sinapsei?
9.Ce postula teoria învățării formulată de Donald Hebb?
10.La ce se referă Michael Gazzaniga când spune că psihologia a murit?

11.Care sunt diferențele și asemănările dintre neuropsihologia clinică (neurologia comportamentală) și


neuropsihologia cognitivă?
12.Care este problema minte-corp și la ce se referă dualismul, respectiv monismul în neuroștiință?
13.În ce condiții s-au unit psihologia cognitivă și neuropsihologia și de ce creierul nu este un computer?
14.Care sunt câteva dintre miturile cele mai persistente din neuroștiință?
15.Care sunt cele 6 principii de urmărit în consumarea literaturii neuroștiințifice?
16.Care sunt principiile din spatele fMRI, PET/SPECT, DTI, EEG, MEG și TMS?
Bibliografie:

1. David J. Linden – Mintea ca întâmplare. Cum ne-a oferit evoluția creierului iubirea,
memoria, visele și pe Dumnezeu, p.7-10;
2. Matthew Cobb – The Idea of the Brain. A History, p. 12-13;
3. Mihai Ioan Botez – Neuropsihologie clinică și neurologia comportamentului, p.3-5;
4. Bryan Kolb; Ian Q. Whishaw – Fundamentals of Human Neuropsychology, p.1-3;
5. Mark Solms; Michael Saling – A Moment of Transition. Two Neuroscientific Articles by
Sigmund Freud – p.vii-xv;
6. Michael Gazzaniga – The Mind’s Past, p.11-13;
7. J. Graham Beaumont – Introduction to Neuropsychology, Second Edition, p.3-8;
8. Leon Dănăilă; Mihai Golu – Tratat de neuropsihologie, Volumul 1, p.17;
9. Todd E. Feinberg; Martha J. Farah – Behavioral Neurology and Neuropsychology, p.14-
16;
10. Christian Jarett – Great Myths of the Brain, p.1-15;

Întrebări posibile pentru examen:

1.Mențiunile făcute de David Linden despre creier sunt:

2.Limitările design-ului anarhic al creierului au produs:

3.Metaforele care nu au dominat conceptualizarea creierului au fost:

4.Din anii ’50, metafora dominantă despre creier a fost cea:

5.Motivul pentru care creierul nu poate fi asemănat cu un computer este:

6.Implicațiile pentru cercetare date de schimbarea metaforelor despre creier de-a lungul secolelor
sunt:

7.Motivul pentru care localizaționismul, deși nu infirmat, a tot fost reformulat este:

8.Diferența dintre neuropsihologia clinică și cea experimentală este:

9.Printre contribuțiile importante ale neuropsihologiei experimentale se numără:

10.Printre contribuțiile importante ale neuropsihologiei experimentale se numără:

11.Concepția modernă a creierului:

12.Contribuția frenologiei la neuropsihologia modernă:

13.Prima localizare serioasă a unei funcții psihice în creier:

14.Concepția teoretică din psihologie care corelează cel mai bine cu o concepție neuroștiințifică e:

15.Printre localizaționiști se găseau:

16.Printre holiști se găseau:

17.Originea termenului de neuropsihologie este:


18.Ipoteza creierului se referă la:

19.Fluidul în care plutește creierul se numește:

20.Scizura care separă cele două emisfere se numește:

21.Ipoteza neuronală constă în:

22.Celulele de bază din care este compus sistemul nervos sunt:

23.Celulele gliale:

24.Cele trei componente de bază ale unui neuron:

25.Camillo Golgi:

26.Teoriile “baloniste”:

27.Stephen Gray:

27.Metafora folosită de Freud pentru creier:

28.Charles Sherrington:

29.Donald Hebb:

30.Rolul filosofiei în psihologie:

31.Faptul că operele neuroștiințifice ale lui Freud rămân netraduse:

32.Rolul neurologiei germane de secol 19, extrem de localizaționiste, asupra gândirii lui Freud:

33.În articolul legat de afazie, Freud:

34.Inferențele inverse:

35.Articolul “Gehirn” (Creierul) al lui Freud:

36.Rolul neuroanatomiei în iluminarea funcțiilor psihice:

37.Separarea psihologiei de neurologie a fost:

38.Re-connectarea neuroștiinței cu psihologia în secolul 21:

39.Argumentul lui Michael Gazzaniga pentru a spune că psihologia a murit:

40.Diferența dintre psihologie socială și biologie moleculară:

41.Neurologia comportamentală:

42.Neuropsihologia clinică:

43.Neuropsihologia comparativă:

44.Studiile animale:

45.Natura metodelor folosite în neuropsihologie:


46.Problema minte-corp:

47.Rolul asumpțiilor filosofice pentru practicarea neuropsihologiei:

48.Raportul psihic-creier:

49.Importanța concepției lui Gall:

50.Motivul studierii naturaliste, fără protocoale experimentale, a pacienților neuropsihologici:

51.Diferența dintre design-urile din neuropsihologia clasică și cele din psihologia experimentală:

52.Pacientul H.M.:

53.Ideea că afazia nu e specifică limbajului:

54.Neuropsihologia experimentală a rămas separată de psihologia experimentală în anii ‘70 pentru


că:

55.Diferența fundamentală dintre creiere și computere e :

56.Motivul pentru care psihologia cognitivă și neuropsihologia clinică au ajuns în sfârșit în contact
era:

57.Rolul jucat de patologiile neurologice în atenție:

58.Câștigurile neuropsihologiei din contactul cu psihologia cognitivă:

59.Ideea că o cunoaștere sumară a creierului e periculoasă a fost dată de:

60.Simpla prezentare a datelor corecte, fără a menționa miturile:

61.Miturile legate de creier:

62.Studiile care au arătat că neuroimagistica dă o falsă încredere în rezultate:

63.Referințele gratuite la neuroimagistică:

64.Conflictele de interes:

65.Aserțiunile grandioase:

66.Metaforele seducătoare:

67.Cercetarea de calitate:

68.Diferența dintre corelație și cauzalitate:

69.Lobul frontal:

70.Lobul parietal:

71.Lobul occipital:

72.Lobul temporal:
73.Pacienții cu leziuni cerebrale:

74.Rezonanța magnetică nucleară funcțională:

75.Electroencefalografia:

76.Stimularea magnetică transcraniană:

77.Cercetarea pe animale:

78.Revoluția cognitivă din anii ‘50:

79.Experimentul camerei chinezești al lui John Searle:

80.Mitul că o teorie computațională a minții n-a folosit la nimic:


1.Ce presupune electroencefalografia și care sunt avantajele folosirii acesteia?
2.Ce presupune tomografia computerizată și de ce a fost revoluționară?
3. Ce presupune rezonanța magnetică nucleară/RMN (imagistica prin rezonanță magnetică/IRM)? Ce avantaje are
față de CT?
4.Care este diferența dintre neuroimagistica structurală și cea funcțională?
5. Ce presupune tomografia cu emisie de pozitroni (PET)? Care sunt avantajele și dezavantajele față de CT și RMN?

6.Care este diferența dintre rezonanța magnetică nucleară funcțională/RMNf (imagistică prin rezonanță
magnetică funcțională/IRMf) și tomografia cu emisie de pozitroni în neuroimagistica funcțională?
7.Ce presupune magnetoencefalografia (MEG)?
8. Ce utilitate poate avea colorația histologică și cultura de celule?
9. Care au fost dezavantajele depășite odată cu trecerea de la CT la RMN și PET?
10. Care sunt metodele de electrofiziologie și ce avantaje au în fața celorlalte metode de neuroimagistică?
11. În ce constă examenul neuropsihologic și ce dimensiuni urmărește acesta?
12. Care sunt metodele de interpretare a rezultatelor examenului neuropsihologic și ce presupun?

13.Cum funcționează MMSE? Care sunt diferențele între semn, simptom și sindrom?
14.Care este rolul aparținătorilor în cazul pacienților cu tulburări cognitive?
15.Care sunt algoritmii clinici de verificare a principalelor arii cognitive? (înțelegerea, repetarea, memoria,
abilitatea constructivă, desenele la comandă, interpretarea proverbelor, similitudini, calcule, Halsted-Reitan,
Luria-Nebraska, Wechsler, etc).
Bibliografie:

1. Charles Watson; Matthew Kirkcaldie; George Paxinos – The Brain. An Introduction to


Functional Neuroanatomy, p.154-155; 160; 162-165;
2. Todd E. Feinberg; Martha J. Farah – Behavioral Neurology and Neuropsychology, p.17-
20;
3. Edward E. Smith; Susan Nolen-Hoeksema; Barbara L. Fredrickson; Geoffrey R.
Loftus - Introducere în psihologie, ediția a XIV-a, p.66-68;
4. Joel E. Morgan; Joseph H. Ricker – Textbook of Clinical Neuropsychology -2nd Edition,
p.87-91;
5. Angelo Mosso; Marcus Raichle; Gordon M. Shepherd – Angelo Mosso's Circulation of
Blood in the Human Brain, p.20-26;
6. Robert Newman – Neuropolis: A Brain Science Survival Guide, p.9-15;
7. Russel A. Poldrack; Jeanette A. Mumford; Thomas E. Nichols – Handbook of
Functional MRI Data Analysis, p.ix; 1-9; 173-178;
8. Mihai Ioan Botez – Neuropsihologie clinică și neurologia comportamentului, p.69-78;
Întrebări posibile pentru examen:
1.Creierul e de-obicei pregătit pentru disecție:

2.Tehnica de colorare Golgie se bazează pe:

3.Cultura de celule:

4.Radiografiile normale:

5.Rezonanța magnetică se bazează pe:

6.Rezoluția imaginii din rezonanța magnetică nucleară e dată de:

7.Metodele de neuroimagistică funcțională depind de:

8.Înregistrările neurale extracelulare:

9.În imagistica tensorului de difuzie:

10.Tomografia cu emisie de pozitron funcționează prin:

11.Avantajul neuroimagisticii funcționale asupra metodei lezionale:

12.Primii ani din studiile de neuroimagistică funcțională au fost dedicați:

13.Testarea unor predicții specifice ale unor ipoteze s-a putut face în modelările computaționale doar
atunci când

14.O secțiune transversală RMN prin creier poate arăta, spre deosebire de una CT:

15.O secvență de neuroimagistică poate fi identificată ca fiind normală sau nu prin:

16.Constantele T1 și T2 din RMN:


17. Materia cenușie și cea albă:

18.Leonard Hill:

19.Kety și Schmidt (1948):

20.Măsurătorile făcute de Kety și Schimdt (1948) nu erau adecvate:

21.Nevoia de oxigen a celulelor pentru menținerea activității duce la o creștere:

22.RMN-ul este foarte sensibil la:

23.Inițial RMN-ul funcțional nu putea concura cu PET, deoarece:

24.RMN-ul funcțional a devenit rapid cea mai utilizată metodă de neuroimagistică funcțională
pentru că:

25.Aportul psihologilor cognitiviști la neuroștiința cognitivă, atunci când neuroimagistica


funcțională a luat avânt:

26.Logica după care Franciscus Donders și-a făcut studiile de psihofizică prin care a influențat
neuroimagistica cognitivă 130 de ani mai târziu era:

27.Ideea că neuroimagistica funcțională ne arată creierul în acțiune în timp real:

28.Voodoo correlations in social neuroscience a arătat că:

29.Analiza non-independentă făcută în studiile de neuroimagistică:

30.Cele două aspecte care determină maniera în care datele de RMN funcțional trebuie analizate
sunt:

31.Limitările date de utilizarea tomografiei cu emisie de pozitron în neuroștiința cognitivă erau:

32.Avantajele RMNf asupra tomografiei cu emisie de pozitron sunt:

33.Sursele de noise în datele de RMNf sunt:

34.Cele trei probleme care complică analiza de date din RMNf sunt:

35.Suprapunerea activărilor funcționale peste o imagine anatomică de la un singur subiect:

36.Un prag scăzut de semnificație în neuroimagistică:

37.Problemele utilizării atlasului Talairach pentru localizarea activărilor vin din:

38.Măsurarea activității mentale cu RMNf este o măsurare

39.Inferarea stărilor mentale din activitate de neuroimagistică funcțională:

40.Cortexul insular este:

41.Activitatea crescută într-o arie a creierului înseamnă că:

42. Dubla-înmuiere (double dipping) e o tehnică de analiză statistică:


43.Inferențele inverse în neuroimagistica cognitivă

44.Detectarea minciunilor prin neuroimagistică funcțională:

45.Relația juraților din procesele penale atunci cu dovezile neuroimagistice:

46.Comentariul lui Neurocritic legat de utilizarea neuroimagisticii pentru estimarea recidivei


infracționale:

47.Utilizarea neuroimagisticii pentru studii de marketing:

48.Studiile făcute de Adrian Owen pentru comunicarea cu pacienții aflați în stare vegetativă:

49.Scrisoarea critică trimisă de grupul de neurologi condus de Lynne Turner-Stokes:

50.Utilizarea neuroimagisticii pentru diagnosticarea patologiilor psihiatrice:

51.Una dintre obiecțiile serioase la utilizare MMPI-ului pentru explorarea pacienților neurologici:

52.Una dintre confuziile foarte problematice care pot fi făcute de examinatorii care nu știu
neuropsihologie (sau de neuropsihologii care nu știu psihiatrie):

53.Defectele cognitive, spre deosebire de deficitele cognitive:

54.La debutul bolii Alzheimer:

55.Una dintre erorile cele mai frecvente ale evaluării neuropsihologice a vârstnicilor este:

56.Când bateriile neuropsihologice sunt utilizate invariabil, într-o manieră mecanică:

57.Sarcina de indicare a mijlocului unei linii orizontale, la care pacienții cu hemineglijență au adesea
dificultăți se numește:

58.Pentru un diagnostic diferențial la un pacient care are un rezultat slab la un test de fluiditate
verbală între disfuncția memoriei și încetinirea mentală se face:

59.Capacitatea de a rezista distragerii se poate măsura folosind:

60.Scalele de inteligență Wechsler:


1.După ce reguli funcționează clinica și mediul academic românesc ? De ce?
2.Cum și de ce se propagă adesea idei neverificate științific prin publicarea lor direct în presă?
3.Cum s-a propagat mitul că beta-amiloidul e produs în mușchii scheletici ai pacienților Alzheimer?
4.Ce e naivitatea științifică? Ce 5 mari criterii sunt adesea încălcate în psihologie din această cauză ?
5.Cum se rostogolesc replicările eșuate fără probleme în lumea cercetării din psihologie ? De ce ?
6.Ce studii așa-zis “clasice” au picat de mult la replicare și câte citări au comparativ cu replicările eșuate?
7.Ce rol joacă eșantioanele mici în afirmațiile făcute în cercetarea psihologică ?
8.Cum a arătat studiul lui Daryl Bem că cercetarea din psihologie folosește statistica într-un mod complet
contraproductiv și nociv?
9.Ce înseamnă publication bias și de ce, la scară largă, a dus la probleme severe de replicabilitate ale rezultatelor
din psihologie?
10. Cum s-a explorat pentru prima oară confirmation bias-ul de către Peter Wason și cum se inflitrează subtil în
metodologia cercetării?
11. La ce se referă conceptul de neofilie folosit de Chris Chambers și cum afectează acest proces cercetarea
științifică?
12. Cum arătau rezultatele studiului lui Daniele Fanelli și ce spun ele despre psihologie?
13. Care e problema cu replicările conceptuale?
14.Cum și de ce au ajuns studiile lui John Bargh despre amorsajul social să nu poată fi replicate?
15. Ce înseamnă HARK-ing și de ce e nociv pentru cercetare?
16.Ce înseamnă flexibilitatea ascunsă și de ce e nocivă pentru cercetare?
17.Ce înseamnă p-hacking și de ce e nociv pentru cercetare?
18.Ce înseamnă curba lui p și cum poate fi folosită pentru evaluarea rezultatelor suspecte?
19.Cum se pot manipula rezultatele experimentale în manieră inconștientă? Ce înseamnă debugging biasat?
20.Ce soluții există la flexibilitatea ascunsă și care sunt limitele lor?
21.De ce neuroimagistica funcțională a devenit atât de populară în mass-media în ultimii ani?
22.La ce s-a referit Tom Wolfe în 1996 când își anunța cititorii că sufletul lor a murit?
23.De ce este eronată ideea că imaginile produse de rezonanța magnetică nucleară funcțională (fMRI) sunt
fotografii în timp real ale funcționării creierului?
24.Ce consecințe contraproductive a adus adăugarea de prefixuri “neuro” tuturor disciplinelor și de ce?
25.Ce e neuro-realismul și ce consecințe nefaste are atunci când lumea consumă rezultate din cercetare ?
26.Cum a devenit adăugarea prefixului ”neuro” la toate disciplinele brusc profitabilă financiar și social ?
27.Ce e neuro-realismul și de ce e nociv ?
28.Care era problema identificată de Nieuwenhuis și colab. cu statistica din neuroimagistică și cum se aplică și în
psihologie ?
29.Care a fost scopul studiului publicat de Bennett și colab. în care au raportat activitate cerebrală la un somon
mort ? Ce reforme a impus în statistica din neuroimagistică ? Care e balanța fină dintre fals-pozitive și fals-
negative și care e cel mai bun compromis între cele două ? (mai ales dacă adevărul nu e undeva la mijloc)
30.Ce nu ne poate spune neuroimagistica (cel puțin încă) ? Cum e folosită adesea profund deficitar inferența
inversă în neuroimagistică pentru a propaga rezultate fictive?
31.Sunt rezultatele din RMNf destul de robuste pentru decizii în lumea reală ? (Juridice, clinice, etc.) De ce ?
32.Ce e valoarea predictivă pozitivă (Positive predictive value) ? Ce e puterea statistică ?
33.Ce impact a avut lucrarea lui Ioannidis, “Why Most Published Research Findings are False?” în cercetare, dar
mai ales în psihologie? Ce rol a jucat Brian Nosek în estimarea procentului replicabilității din psihologie?
34.Ce efecte sunt mari și robuste în neuroimagistică și ce efecte sunt mici și fluctuante ? Ce eșantioane sunt
necesare pentru fiecare dintre ele ?
35.Pe ce dovezi își întemeia Dick Swaab afirmația că indivizii din Japonia sau Papua Noua Guinee au dificultăți în
distingerea expresiilor faciale ?
36.Care sunt cele 7 variabile importante care influențează datele din neuroimagistica funcțională?
37.Ce rol joacă zgomotul fiziologic în RMNf?
38.Cum poate fi distorsionată calitatea imaginii în RMNf? Cum se pierde semnalul și de ce ?
39.Cum ajung să fie suprapuse secvențele de imagistică structurală și cele de imagistică funcțională ?
40.De ce a provocat scandal în 2009 lucrarea publicată de Vul și colab., “Voodoo Correlations in Social
Neuroscience” ? Ce e analiza circulară și de ce e problematică atât în psihologie, cât și în neuroștiință?

Bibliografie:

1. Daniel David – Castele de nisip. Știință și pseudoștiință în psihopatologie, p. p.5-6; 20-


21; 229-240; 242-248;
2. Ben Goldacre – I Think You’ll Find It’s a Bit More Complicated Than That, p. 3-13;
3. Joseph P. Forgas; Roy F. Baumeister – The Social Psychology of Gullibility, p.279-280;
284-293; 295-297;
4. Chris Chambers - The Seven Deadly Sins of Psychology: A Manifesto for Reforming the
Culture of Scientific Practice, p.2-17; 23-45;
5. Sally Satel; Scott Lilienfeld – Brainwashed. The Seductive Appeal of Mindless
Neuroscience, p. 9-13;
6. Ben Goldacre – I Think You’ll Find It’s a Bit More Complicated Than That, p.56-58; 140-
142;
7. Russ Poldrack– The New Mind Readers: What Neuroimaging Can and Cannot Reveal
about Our Thoughts, p.67-69; 30-32; 117-122;
8. Robert Newman – Neuropolis: A Brain Science Survival Guide, p.17-20;
9. Peter Bandettini - fMRI, p.71-75;
10. Russel A. Poldrack; Jeanette A. Mumford; Thomas E. Nichols – Handbook of
Functional MRI Data Analysis, p.184;

Întrebări posibile pentru examen:

1.A invoca limitele generale ale metodologiei științifice pentru a critica o lucrare:

2.A include greșelile neforțate de metodologia științifică ale unei lucrări slabe în cadrul “limitelor
metodei științifice”:

3.Cerințele standardelor de promovare academice din România legate de cărți de autor:

4.In România, fiecare titular de curs:

5.Verdictul păsării Dodo, aplicat la psihologia românească:

6.Știința care contează:

7.În România, profesioniștii de talie mondială:

8.Deși capacitatea intelectuală a “pigmeilor” este limitată, atu-ul lor în viața universitară
românească este:

9.Imaginea de “mare vrăjitor din Oz” cultivată de o mare parte dintre formatorii în psihoterapie și
psihologie clinică, precum și profesorii universitari de psihologie din România:

10.Fabricarea dovezilor după modelul descris de Goodman (1978) are loc:

11.Atunci când avem 5 comparații t, pragul de semnificație statistică, conform corecției Bonferroni:

12.În psihologia românească, dualismul cartezian:

13.Articolele din anii ‘90 ale lui Daniel David:

14.Psihologia clinică românească, parafrazându-l pe Paul Feyerabend:

15.Argumentele aduse de Susan Greenfield pentru o așa-zisă demență provocată de jocurile pe


calculator în rândul copiilor:

16.Argumentele aduse de Susan Greenfield pentru așa-zisa corelație dintre autism și utilizarea
Internetului:

17.Fraza “e nevoie de mai multă cercetare”:

18.Mai important decât publicarea într-un jurnal științific e:


19.Ideea propagată de Aric Sigman, că trimiterea copiilor la creșă și grădiniță provoacă daune
ireversible:

20.Metodologia recenziilor sistematice obligă autorii să:

21.Programul Brain Gym:

22.Emily Rosa a produs un articol științific în care explora plauzibilitatea “atingerii terapeutice” în
care:

23.Atunci când Rhys Morgan a explorat credibilitatea tratamentelor minerale pentru Boala Chron:

24.Analiza produsă de Steven Greebnerg despre maniera de susținere a ideii că β-amiloidul e produs
de mușchii scheletici ai pacienților cu Alzheimer:

25.Studiul publicat de Arpad Pusztai, care arăta că legumele modificate genetic erau toxice:

26.Naivitatea științifică înseamnă:

27.Cele 5 criterii ale naivității științifice sunt:

28.Printre concluziile care nu sunt justificate de un p<0.05 se numără:

29.Atunci când efectul există cu adevărat, o valoare a lui p mai mică de 0.05:

30.Singurul lucru pe care îl stabilește un p<0.05 este:

31.Credința în legea numerelor mici, enunțată de Tversky și Kahneman în 1971 spune că:

32.Articolele care provoacă o credință deja acceptată într-o arie de studiu științific:

33.Deținerea unui doctorat de la o universitate prestigioasă sau să fii angajat de una:

34.Studiul publicat de Bargh, Chen și Burrows în 1996, care sugera că amorsajul social cu termeni
legați de bătrânețe face participanții să meargă mai lent:

35.Studiul publicat de Carney, Cuddy și Yap în 2010, care sugera că posturile corporale de dominanță
fizică duc la performanțe cognitive îmbunătățite:

36.Efectul experimentatorului:

37.Dintre studiile publicate în Journal of Personality and Social Psychology, cele care raportau
gestionarea efectului experimentatorului, prin proceduri dublu-blind erau:

38.Corelațiile fantomă:

39.Măsurătorile de bias implicit:

40.Preînregistrarea rezultatelor:

41.Dintre tipurile de clase de cercetare gândite de Pashler și De Ruiter (2017):

42.Studiul publicat de Daryl Bem în 2011, care sugera că există precogniție nu era credibil pentru că:

43.Problema cu studiul lui Daryl Bem vis-a-vis de utilizarea statisticii în psihologie era că:
44.Prima replicare încercată de French și Ritchie a studiului lui Daryl Bem:

45.Efectul sertarului se referă la:

46.Maniera în care efectul sertarului face imposibilă contrazicerea unor ipoteze:

47.Punând întrebări la care răspunsul corect e ”da”:

48.Peter Wason a observat că participanții la studiile lui verificau regula ipotetică primită:

49.Maniera în care participanții lui Wason verificau regula ipotetică primită era mai degrabă:

50.În sarcina de selecție Wason, participanții:

51.În Evul Mediu, atunci când o femeie era bănuită că era vrăjitoare, salvarea îi putea veni:

52.Simpla comunicare a unor idei corecte:

53.Una dintre ipotezele pentru care confirmation bias-ul există e:

54.Impactul neofiliei în cercetare este cel mai adesea:

55.Utilizarea termenului “eșec” atunci când se discută “eșuarea respingerii H0” reflectă:

56.Un cercetător poate concluziona dintr-un singur p>0.05 că:

57.Dacă niciodată nu cauți de fapt de fapt să prezici ipoteza de nul:

58.Atunci când folosim replicări conceptuale în loc de replicări directe:

59.Replicările încercate de Hal Pashler pentru amorsajul social:

60.Detaliul în plus utilizat de echipa condusă de Stephane Doyne în încercarea de a replica


rezultatele amorsajului social (care l-a și înfuriat pe Bargh) era:

61.Discrepanțele dintre Bargh, care susținea că studiile lui fuseseră replicate și cele ale
contestatarilor, care publicaseră replicări eșualte își aveau originea în:

62.Flexibilitatea în analiza datelor are un risc ridicat de a produce:

63.Atunci când o replicare conceptuală eșuează:

64.Bias-ul retrospectivei (hindsight bias), atunci când se întâmplă în cercetare:

65.HARKing-ul (rescrierea ipotezelor după ce am aflat rezultatele) este nociv pentru că:

66.Atunci când datele, deși semnificative statistic, ne contrazic ipotezele, alegerea corectă e:

67.Într-o societate în care scopul principal e câștigarea unor dezbateri:

68.Oprirea selectivă a colectării datelor, combinată cu verificare periodică a pragului de semnificație:

69.Logica curbei lui P, dezvoltată de Simonshon și colab. este:

70.P-hackingul înseamnă:
71.Studiile pe care le citase Bargh pentru a concluziona că amorsajul social se replică foarte bine:

72.Motivele pentru care neuroimagistica funcțională a devenit atât de discutată în presa generalistă
sunt:

73.Realismul naiv în neuroimagistică:

74.Ideea că neuroimagistica funcțională e o fotografie a creierului în timp real:

75.Studiul This is Your Brain on Politics concluziona:

76.Studiul The Neural Correlates of Hate concluziona:

77.David Eagleman:

78.Neuro-realismul se referă la:

79.Studiul explorat de Ben Goldacre, în care Michael Diamond raporta anomalii funcționale la femei
diagnosticate cu dorință sexuală diminuată:

80.Studiul care raporta activitate la un somon mort:

81.Balanța dintre fals-negative și fals-pozitive în neuroimagistică:

82.Corecția pentru comparații multiple:

83.Motivul pentru care s-a enervat Russ Poldrack citind This is Your Brain on Politics era:

84.Inferența inversă e problematică din cauza:

85.Valoarea pozitivă predictivă:

86.Puterea statistică:

87.Șansele de a descoperi un efect sunt legate de puterea statistică:

88.Proiectul de replicare pus laolaltă de Brian Nosek, care a replicat 100 de studii din marile jurnale
de psihologie:

89.Puterea statistică în neuroștiință:

90.Puterea statistică în literatura de RMNf:

91.Planificarea analizelor statistice înainte de începerea colectării datelor:

92.Studiul în care japonezii și papuașii din Noua Guinee păreau să aibă dificultăți în identificarea
fricii:

93.Semnalul de RMNf poate fi parazitat:

94.Calitatea imaginii din RMNf poate fi parazitată:

95.Articolul despre corelații voodoo în neuroștiința socială:

96.Problema analizei circulare:


1.Cu ce se ocupă neuronii și celulele gilale? Câte tipuri există din fiecare?
2.Ce sunt potențialele de acțiune și cum influențează funcționarea neuronilor?
3.Ce sunt neurotransmițătorii și cum funcționează?
4.Care sunt cei mai cunoscuți neurotransmițători și în ce funcții psihice sunt implicați?
5.Ce tipuri de celule se ocupă de detectarea trăsăturilor?
6.Cum funcționează sinapsele și ce înseamnă neuroplasticitate? Ce tipuri de receptori există și cu ce se ocupă?
7.Ce conține un neuron? Câți cromozomi există?
8.Ce înseamnă sinapse excitatoare și inhibitoare? Care este diferența între neurotransmitere chimică și electrică?
9.Cum se realizează mielinizarea și ce scop are?
10.Ce este bariera hematoencefalică și cum s-a descoperit?
11.Care sunt principalele tipuri de medicație psihiatrică și cum funcționează?
12.Ce sunt neuronii oglindă și cum s-au propagat miturile în legătură cu aceștia?

Bibliografie:

1. David J. Linden – Mintea ca întâmplare. Cum ne-a oferit evoluția creierului iubirea,
memoria, visele și pe Dumnezeu, p.38-43; 53-54;
2. Edward E. Smith; Susan Nolen-Hoeksema; Barbara L. Fredrickson; Geoffrey R.
Loftus – Introducere în psihologie, ediția a XIV-a, p.45-53; 233-234;
3. Charles Watson; Matthew Kirkcaldie; George Paxinos - The Brain. An Introduction to
Functional Neuroanatomy, p.2-5;
4. Leon Dănăilă; Mihai Golu – Tratat de neuropsihologie, volumul 1, p.37-46; 59-60; 63-64;
71-73;
5. Andrei C. Miu; Adrian I. Olteanu – Neuroștiințe. De la mecanisme moleculare și celulare la
comportament și evoluție. Vol.I: Dezvoltarea sistemului nervos, p. 288-291;
6. Bryan Kolb; Ian Q. Whishaw - Fundamentals of Human Neuropsychology, 7th Edition, p.244;
7. Christian Jarrett – Great Myths of the Brain, p.154-160;
8. Edward E. Smith; Susan Nolen-Hoeksema; Barbara L. Fredrickson; Geoffrey R. Loftus –
Introducere în psihologie, ediția a XIV-a, p.53-56;
9. David J. Linden – Mintea ca întâmplare. Cum ne-a oferit evoluția creierului iubirea, memoria,
visele și pe Dumnezeu, p.57-62;
10. Leon Dănăilă; Mihai Golu – Tratat de neuropsihologie, volumul 1, p.93-94; 112;
11. Oliver von Bohlen und Halbach; Rolf Dermietzel – Neurotransmitters and Neuromodulators:
Handbook of Receptors and Biological Effects, p.3-5; 16;
12. Mihai Ioan Botez – Neuropsihologie clinică și neurologia comportamentului, p.145-146;
13. Edward E. Smith; Susan Nolen-Hoeksema; Barbara L. Fredrickson; Geoffrey R. Loftus –
Introducere în psihologie, ediția a XIV-a, p.865-867; 872; 69;
14. Rudi A.J.O. Dierckx; Andreas Otte; Erik F.J. de Vries; Aren van Waarde; Johan A. den Boer
– PET and SPECT in Psychiatry, p.v; 4-8; 11;
15. Robert Sapolsky – Behave. Biologia Ființelor umane în ipostazele lor cele mai bune și cele mai
rele, p.132-143;