Examen

Oral
La examen se va trage un bilet care conține trei întrebări alese aleator din lista celor
prezentate mai jos după descrierea fiecărui curs.
Fără punct din oficiu.

Seminarul se desfășoară odată la două săptămâni, cu discuții libere în baza

bibliografiei. Fiecare seminar se va încheia cu un test de verificare a parcurgerii
lecturilor de seminar. Testul constă în 5 întrebări grilă, cu răspuns simplu și va dura 5
minute la începutul fiecărui seminar. Fiecare răspuns corect se cotează cu 0,4 puncte,
fiecare test de seminar totalizând 2 puncte. În total în cele 6 săptămâni se pot aduna
12 puncte, care pot da maxim nota 10 în seminar (tot ce e peste 10 nu devine
bonificație la examen). Testele nu sunt obligatorii, însă pentru accesul în examen
sunt necesare minim 5 puncte din 10.
Condiții de promovare a disciplinei:

• Minim 5 puncte (5/10) la seminar

• Minim 5 puncte (5/10) la examenul oral

Algoritmul notei finale

50% 50%

Seminar Examen
Cuprinsul cursului:
Cursul
01.Introducere în psihopatologie (8 octombrie)
02.Neuroimagistică în psihiatrie (15 octombrie)
03.Epistemologie. Metaștiință și open science2
(22 octombrie)
04. Epistemologie. Metaștiință și open science3
(29 octombrie)
05.Farmacologie și farmacocinetică (5 noiembrie)
06.Semiologie și antipsihiatrie (12 noiembrie)
07.Diagnostic și psihodiagnostic (19 noiembrie)
08.Genetică psihiatrică (26 noiembrie)
09.Tulburări de anxietate. Tulburarea obsesiv-
compulsivă (3 decembrie)
10.Tulburări ale dispoziției. Depresia (10
decembrie)
11. Tulburări ale dispoziției. Tulburarea afectivă
bipolară (17 decembrie)
12.Tulburări de personalitate (7 ianuarie)
13.Tulburări psihotice (14 ianuarie)
Detalii
Istoria disputelor legate de originea bolilor
psihice
Aplicații ale neuroimagisticii în epistemologia și
clinica psihiatrică
Criza replicabilității și practici îndoielnice de
cercetare (QRPs)
Criza replicabilității și practici îndoielnice de
cercetare (QRPs)
Introducere în principii elementare ale
farmacologiei și aplicații în psihiatrie
Modalitățile de evaluare a pacientului psihiatric
și posibilele capcane date de lipsa biomarkerilor
Particulartiăți ale diagnosticului în psihiatrie și
utilitatea psihometriei în evaluarea și
tratamentul pacientului psihiatric
Introducere în psihogenetică și aplicația
psihologiei evoluționiste cu privire la boala
mentală
Semiologia, diagnosticul și cercetarea
tulburărilor de anxietate și a tulburării obsesiv-
compulsive. Diagnostic diferențial și
epistemologia fenotipurilor.
Semiologia, diagnosticul și cercetarea
depresiei. Diagnostic diferențial și
epistemologia fenotipului.
Semiologia, diagnosticul și cercetarea tulburării
afective bipolare. Diagnostic diferențial și
epistemologia fenotipului.
Semiologia, diagnosticul și cercetarea
tulburărilor de personalitate. Diagnostic
diferențial și epistemologia fenotipurilor.
Semiologia, diagnosticul și cercetarea
tulburărilor psihotice. Diagnostic diferențial și
epistemologia fenotipurilor.
Săptămâna
Săptămâna 1 (1 și 8 octombrie)
Săptămâna 2 (15-22 octombrie)
Săptămâna 3 (29 octombrie – 5
noiembrie)
Săptămâna 4 (12-19 noiembrie)
Săptămâna 5 (26 noiembrie – 3
decembrie)
Săptămâna 6 (10-17 decembrie)
Săptămâna 7 (10-17 ianuarie)
Seminarul Detalii
01.Introducere în Introducere în folosirea corectă a
psihopatologie terminologiei clinice, Eiko Fried – Teorie
și măsurare ca și probleme în
replicabilitatea din psihologia clinică
02.Statutul științific al Dificultățile epistemologice întâlnite de-
semiologiei psihiatrice a lungul deceniilor de încercările de
standardizare științifică a diagnosticelor
psihiatrice
03.Statutul științific al Dificultăți metodologice în cercetarea
psihoterapiei din psihoterapie și modurile în care
psihoterapiile ineficiente sau nocive pot
părea că funcționează
04.Depresia ca Dificultatea conceptualizării productive
fenotip problematic a depresiei în psihiatrie
05.Tulburarea Ce sugerează studiile de
afectivă bipolară neuroimagistică despre tulburarea
afectivă bipolară
06.Statutul științific al Reconceptualizarea tulburărilor de
tulburărilor de personalitate din ICD-11 și eficacitatea
personalitate și psihoterapiilor în tulburarea de
tratamentul acestora personalitate borderline
07.Tulburări psihotice Natura anomaliilor dopaminergice în
schizofrenie și relevanța lor pentru
tratament și funcționarea mnezică în
schizofrenie
8 octombrie 2019

1.De ce ajunsese psihiatria biologică într-un punct mort la 1900?

2.Care au fost principalele contribuții și limitări aduse de neuroștiința epocii primului val de psihiatrie biologică,
încheiat în 1900?
3.Care au fost ideile pe care și-a bazat Wilhelm Griesinger încercarea de schimbare de paradigmă în psihiatria
europeană și care era contextul psihiatric în care au apărut? Care a fost influența lui Theodor Meynert?
4.Care a fost situația psihiatriei franceze în secolul XIX și ce rezultate a avut aceasta comparativ cu psihiatria
germană? Care era situația în Anglia și ce forțe socio-economice dictau aceste diferențe?

5.Cum și de ce s-a încheiat primul val de psihiatrie biologică? Care a fost contribuția lui Emil Kraepelin la acest
final?
6.Cum a contribuit Adolf Meyer în Statele Unite la încheierea primului val de psihiatrie biologică?
7.La ce se referă sintagma “curelor disperate” din psihiatria primei jumătăți de secol 20?
8.De ce o “cură vorbită”, cum era psihanaliza, a fost de fapt o noutate bizară la apariția ei în epocă?
9.De ce ideea că patologiile mentale ar putea ține de creier a fost o idee atât de nouă la începutul secolului 20?
10.Ce rol juca psihanaliza în psihiatria americană imediat după Al Doilea Război Mondial și ce impact a avut
acest rol asupra cercetării în psihiatrie?
11.Care sunt principalele clase de factori etiologici în psihopatologie? Ce rol are fiecare în apariția și menținerea
tulburărilor psihice?
12.Care au fost cele mai importante descoperiri care au schimbat psihiatria începând din 1800 și până astăzi?

Având în vedere că examenul la psihopatologie va fi oral, spre deosebire de neuropsihologie,

unde fiecare curs conține grile posibile pentru examen, întrebările prezente pe biletul de
examen la psihopatologie vor fi cele din grilele de lectură, ca cea de mai sus cu 10 puncte.
(din fiecare grilă de lectură vor fi alese aleator subiecte, iar biletul de examen va avea 3
subiecte CARE TREBUIE DISCUTATE TOATE PENTRU PROMOVAREA ACESTUIA).
Bibliografie:

1. Edward Shorter – A History of Psychiatry. From the Era of the Asylum to the Age of
Prozac, p.83-84; 88-137;
2. Lauren Slater – Blue Dreams: The Science and the Story of the Drugs that Changed Our
Minds, p.9-18;
3. Eric Kandel – Psihiatrie, psihanaliză și noua biologie a minții, p.13-25;
4. Daniel David – Castele de nisip: Știință și pseudoștiință în psihopatologie, p.51-58;
5. Robert Sapolsky – Behave. Biologia Ființelor umane în ipostazele lor cele mai bune și
cele mai rele, p.14-20;
6. Tanya Luhrmann – Of Two Minds. An Anthropologist Looks at American Psychiatry, p.3-
8;
7. Valentin Veron Toma – Alexandru Sutzu. Începuturile psihiatriei științifice în România
secolului al XIX-lea, p. 13-14; 20-24;
8. David Semple; Roger Smith – Oxford Handbook of Psychiatry, Fourth Edition, p. 36-40;
15 octombrie 2019

1.De ce nu se uită psihiatrii la creier?

2.Care sunt principalele probleme cu care s-a confruntat neuroimagistica în psihiatrie și de ce încă nu a reușit să
aducă beneficii în diagnosticul clinic?
3.Care erau limitările electroencefalografiei în anii 70 și de ce a fost importantă apariția tomografiei
computerizate?
4.Care sunt tehnicile de neuroimagistică? Care dintre ele sunt structurale și care funcționale? Care sunt mai utile
în psihiatrie?
5.Care sunt avantajele și dezavantajele tomografiei cu emisie de pozitron și cum funcționează aceasta?
6. Care sunt avantajele și dezavantajele rezonanței magnetice funcționale și cum funcționează aceasta?
7.Care este diferența dintre neuroimagistica structurală și funcțională? Ce metode se încadrează la fiecare dintre
cele două tipuri și care este utilitatea lor în psihiatrie?
8.Cum ar arăta o metodă neuroimagistică destul de robustă pentru a transforma psihiatria în neurologie și
diagnosticele în probe biologice?
9.Care au fost primele rezultate neuroimagistice în schizofrenie? Ce relevanță au avut?
10.Cum au arătat primele studii de neuroimagistică funcțională ale lui Marcus Raichle și Michael Posner? Care a
fost rațiunea alegerii proceselor cognitive studiate?
11.Ce am aflat relevant pentru psihiatrie din studiile PET/SPECT? Cum se pot folosi aceste metode pentru
monitorizarea tratamentului?
12.Cât de utilă și de demnă de încredere este abordarea diagnostică bazată pe neuroimagistică propusă de
Daniel Amen prin SPECT?

Bibliografie:

1. David Semple; Roger Smith – Oxford Handbook of Psychiatry. Fourth Edition, p. 14-15;
2. Sally Satel; Scott Lilienfeld – Brainwashed. The Seductive Appeal of Mindless
Neuroscience, p. 22-24;
3. Nancy Andreasen – Brave New Brain. Conquering Mental Ilness in the Era of the
Genome, p.130-169;
22 octombrie 2019

1.Care erau neajunsurile epistemice majore ale psihanalizei și marxismului și de ce tocmai aceste neajunsuri
erau cele mai puternice arme ale seducției ideologice?
2.Care sunt principiile formulate de Karl Popper în 1919-1920 pentru evaluarea unei teorii ca fiind științifice sau
pseudoștiințifice?
3.Ce este nevoia de închidere cognitivă? Care sunt consecințele sale?
4.Cum arată continuum-ul motivațional în rigiditatea cognitivă? Ce înseamnă cogniție motivată?
5.Ce potențiale avantaje cognitive/emoționale poate avea fuga în lipsa de falsificabilitate a unei idei susținute?
6.Care sunt precursorii motivării către închiderea cognitivă?
7.Care sunt consecințele nevoii de închidere cognitivă?
8.Ce se întâmplă în momentul cristalizării unei credințe?
9.Ce consecințe a avut expansiunea psihologiei în societate și care au fost costurile acestei expansiuni?
10.Care sunt descriptorii specifici ai pseudoștiințelor? Ce caracteristici are fiecare?
11.Ce sunt asumpțiile, teoriile, modelele, care sunt diferențele între ele și cum contribuie la procesul științific?
12.Care sunt sursele lipsei de încredere în psihologie? Ce efect are fiecare dintre ele?
13.Ce reacții a provocat propunerea lui Daniel Kahneman de permitere a replicărilor numai cu acordul autorilor
studiului original? De ce?
14.De ce sunt contraproductive replicările conceptuale în defavoarea replicărilor directe?
15.Ce înseamnă putere statistică? De ce parametri depinde? Cum se calculează? Ce putere statistică au
cercetările din psihologie?
16.Ce sunt indicii α și β? Ce este valoarea predictivă pozitivă și ce utilitate are în estimarea puterii statistice?
17.Ce efecte contraproductive poate avea eșuarea descrierii detaliate a metodologiei unui studiu?
18.Care sunt avantajele statisticii bayesiene asupra NHST?
Bibliografie:

1. Karl Popper – Conjecturi și infirmări. Creșterea cunoașterii științifice, p.51-57;

2. Arie W. Kruglanski – The Motivated Mind. Selected Works of Arie W. Kruglanski, p.60-66;

3. Florin A. Sava – Psihologia validată științific. Ghid practic de cercetare în psihologie, p.14-33;

4. Daniel David – Castele de nisip: Știință și pseudoștiință în psihopatologie, p.15-22; 33-46;

5. Chris Chambers - The Seven Deadly Sins of Psychology: A Manifesto for Reforming the Culture of
Scientific Practice, p.47-69; 73-74;
29 octombrie 2019

1.Care este climatul științific care a favorizat falsificarea datelor de către Diederik Stapel? Ce înseamnă sock-
puppeting?
2.Unde e linia gri dintre QRP-uri și fraudă? De ce?
3.Ce analize au ridicat bănuieli cu privire la studiile lui Jens Förster?
4.Care sunt modalitățile prin care cercetătorii aflați la început de carieră pot să o ia pe un drum greșit?
5.Care sunt cele 12 metode prin care cei interesați de fraudă își pot mări șansele de a face carieră?
6.Care sunt consecințele abordării pseudoștiințifice din psihologie?
7.Care sunt principalii descriptori ai unei abordări științifice? Cum se aplică fiecare în cercetarea psihologică?
8.Care sunt pașii unui demers empiric sistematic? Ce presupun fiecare?
9.Care este granița dintre probleme rezolvabile și nerezolvabile de către știință în prezent? Ce exemple există
în psihiatrie?
10.La ce se referă termenul de sindromofilie de care suferă mulți clinicieni? Ce efecte contraproductive are în
practică?
11.Care sunt câteva dintre miturile crezute și propagate de psihoterapeuți? De ce apare acest fenomen?
12.De ce cercetarea științifică și practica clinică au fost separate mereu în psihologie? Care sunt consecințele
acestei separări?
13.Care e falia dintre cercetător și practician și care sunt sursele sale?
14.Care sunt modurile în care tehnici pseudoștiințifice pot fi nocive în clinică?
15.Care e diferența dintre știință și pseudoștiință?
16.Care e utilitatea cunoașterii istoriei medicinii, mai ales într-un domeniu ca psihiatria?
17.Care erau cele două modele teoretice majore care au dat forma psihiatriei americane în anii 60?
18.De ce nu se poate spune că psihiatria a depășit epoca modelor și a erorilor logice? Ce soluții există?
 19.Cum câștigă adepți moda în medicină? Care sunt mecanismele cognitive prin care indivizii folosesc erori
logice pentru a adera la o școală de gândire la modă în epocă?
20.Cum se stabilește un lanț cauzal în mod corect? Ce erori se fac adesea în încercarea de a stabili procese cauză-
efect?
21.Când a apărut ideea că medicina ar trebui practicată confirm rezultatelor științifice și care au fost dificultățile
implementării științei în medicină?
22.Cum promovează industria farmaceutică diverse tipuri de modă în psihiatrie?
23.Cum a devenit psihanaliza o modă în psihiatrie și care au fost consecințele contraproductive?
24. Cum a devenit lobotomia o modă în psihiatrie și care au fost consecințele contraproductive?
25. Cum a devenit terapia electroconvulsivantă o modă în psihiatrie și care au fost consecințele
contraproductive?

Bibliografie:

1. Chris Chambers - The Seven Deadly Sins of Psychology: A Manifesto for Reforming the Culture of
Scientific Practice, p.99-122;

2. Florin A. Sava – Psihologia validată științific. Ghid practic de cercetare în psihologie, p.33-57;

3. Scott O. Lilienfeld; Steven Jay Lynn; Jeffrey M. Lohr – Science and Pseudoscience in Clinical
Psychology. Second Edition, p.ix-xviii; 1-12;

4. Joel Paris – Fads and Fallacies in Psychiatry, p.1-23;

5 noiembrie 2019

1.De unde derivă insuficiența explicației emoțiilor în termeni neurochimici?

2.Ce rol are cogniția întrupată în înțelegerea efectelor neurochimice ale drogurilor?
3.Care sunt diferențele dintre mecanismele homeostatice și echipamentele de bord ale unui avion?
4.Care au fost principalele descoperiri din psihofarmacologie din anii 50-60 care au făcut tratamentul
farmacologic relevant în psihiatrie?
5.Care este una dintre explicațiile plauzibile pentru discrepanțele dintre studiile farmacologice și cele genetice
care corelează nivelurile serotoninergice cu nivelurile de agresivitate?
6.Care este plauzibilitatea ideii de “genă războinică” a genei MAO-A? De ce?
7.Ce contradicții există în studierea efectelor COMT și ce sistem de neurotransmițători influențează?
8.Care sunt problemele cu studiul genelor-candidat în genetica comportamentală?
9.Care sunt criteriile pentru a putea numi o substanță „neurotransmițător”? Câte tipuri de receptori există și
care sunt diferențele dintre ei?
10.Unde își are originea sistemul serotoninergic? Ce tipuri de transportori ai serotoninei se cunosc? Care sunt
legăturile regiunii polimorfice a regiunii transportorului de serotonină (5-HTTLPR) cu riscul de suicid și de ce
sunt rezultatele din cercetare contradictorii?
11.Care sunt principalele tipuri de receptori serotoninergici și ce se știe despre fiecare?

12.Unde își are originea sistemul dopaminergic? Care sunt principalele circuite dopaminergice și care e
relevanța lor cunoscută în patologiile psihiatrice?
13. Care sunt principalele tipuri de receptori dopaminergici și ce se știe despre fiecare?
14.Ce rolulri relevante comportamental are sistemul noradrenergic?
 15. Ce rolulri relevante comportamental are sistemul colinergic?
16. Ce rolulri relevante comportamental are sistemul glutamatergic?

17.Ce roluri relevante comportamental au glicina și sistemul GABAergic?

18. Ce roluri relevante comportamental au oxitocina, vasopresina și opioidele? Care este relevanța lor clinică?

19.Ce este farmacocinetica? Ce este farmacodinamica? Care sunt principalele etape ale farmacocineticii?

Bibliografie:

1. Antonio Damasio – În căutarea lui Spinoza. Cum explică știința sentimentele, p.117-131;

2. Edward Shorter – A History of Psychiatry. From the Era of the Asylum to the Age of Prozac, p.306-
310;

3. Robert Sapolsky – Behave. Biologia ființelor umane în ipostazele lor cele mai bune și cele mai rele,
p.297-313;

4. Alan F. Schatzberg; Charles B. Nemeroff – American Psychiatric Publishing Textbook of

Psychopharmacology, Fifth Edition (DSM-5 Edition), p.81-83; 91-111; 113-115; 117-119; 128-131; 138-139;
258-268;
12 noiembrie 2019

1.Care este structura și scopul unui interviu clinic? Cum se face o alegere corectă între un interviu structurat și
unul nestructurat?
2.Cum arată un interviu structurat pentru evaluarea tulburărilor de axă I?
3.Cum se utilizează SCID?
4.Cum arată un interviu structurat pentru evaluarea tulburărilor de axă II?
5.Cum se evaluează riscul de suicid?
6.Cum arată o formulare de caz?
7.Câtă susținere științifică are ideea că experiența și intuiția clinică sunt cele mai bune mijloace de luare a unei
decizii clinice?
8.Ce constituie o urgență psihiatrică și în ce situații pot fi tratați pacienții împotriva voinței lor în psihiatrie?
9.Cum a apărut anti-psihiatria, ce variații de antipsihiatrie există și ce slăbiciuni ale psihiatriei speculează pentru
a-și propaga ideologia?

Bibliografie:

1. David Semple; Roger Smith – Oxford Handbook of Psychiatry. Fourth Edition, p. 6; 8-9;

2. Paul Harrison; Philip Cowen; Tom Burns; Mina Fazel – Shorter Oxford Textbook of Psychiatry,
Seventh Edition, p. 1-4;

3. David Barlow - The Oxford Handbook of Clinical Psychology. Updated Edition, p. 227-251;

4. Scott O. Lilienfeld; Steven Jay Lynn; John Ruscio; Barry L. Beyerstein – 50 de mari mituri ale
psihologiei populare, p.397-404;
5.Lauren Slater - The Science and the Story of the Drugs That Changed Our Minds, p.56-57;

6. David Semple; Roger Smith – Oxford Handbook of Psychiatry. Fourth Edition, p. 1042-1050; 1054-
1061; 20-23; 28-29;

7. Dan Prelipceanu – Psihiatrie clinică, p. 769-777;

8. Tanya Luhrmann – Of Two Minds. An Anthropologist Looks at American Psychiatry, p.10-17;

9. Mat Savelli; Sarah Marks – Psychiatry in Communist Europe, p. 1; 4-7; 93-103;

10.Gheorghe Brătescu – Freud și psihanaliza în România, p.251-258; 260-261; 264;

11. Edwin Shorter - A History of Psychiatry. From the Era of the Asylum to the Age of Prozac, p.315-325;
19 noiembrie 2019

1. Care sunt principalele diferențe ale ICD-11 față de ICD-10 și față de DSM-5? Care este potențialul impact al
lansării sale pentru clinică?
2. Care sunt diferențele dintre abordarea categorială și cea dimensională a psihopatologiei și cum au evoluat
acestea de la DSM-III până la DSM-5? Care sunt implicațiile relevante pentru diagnosticul tulburărilor des
întâlnit și pentru cercetare?
3. Cum funcționează diagnosticul în medicină și cum este diagnosticul psihiatric diferit de cel medical? Care e
utlitatea diagnosticelor psihiatrice? În ce situații pot fi mai degrabă contraproductive?
4.Care sunt principalele critici aduse diagnosticelor psihiatrice și care sunt cele mai relevante contra-argumente
ale acestor critici?
5.Care sunt principalele motive pentru care clinicienii insistă în folosirea metodelor pseudoștiințifice de
diagnostic? Ce spun meta-analizele despre experiența clinică și validitatea judecăților intuitive?
6.Care sunt principalii indici de validitate psihometrică ai unui instrument de evaluare clinică? Când un test nu
mai e un test? Care sunt cele mai relevante critici ale unora dintre probele folosite ocazional în clinică?
(Rorscharch, TAT, desene proiective, păpuși realiste anatomic, Myers-Briggs)?
7.Care este istoria testului Rorscharch și cum a ajuns atât de seducător pentru atât de mulți clinicieni de-a lungul
deceniilor? Care sunt principalele sale probleme?
8. Care sunt principalele critici formulate de Dragoș Cîrneci cu privire la diagnosticele psihiatrice? (ADHD, ODD,
depresie vs. anxietate)?

Bibliografie:

1. David Semple; Roger Smith – Oxford Handbook of Psychiatry. Fourth Edition, p. 12-13; 1118-1121;

2.Joel Paris – Ghidul DSM-5 pentru clinicianul inteligent, p.9-23; 53-81;

3. David Barlow - The Oxford Handbook of Clinical Psychology. Updated Edition, p. 256-274;
4. Samei Huda – The Medical Model in Mental Health, p.55-81; 130-151;

5.Scott O. Lilienfeld; Steven Jay Lynn; Jeffrey M. Lohr – Science and Pseudoscience in Clinical
Psychology. Second Edition, p. 19-35;

6.Scott O. Lilienfeld; Steven Jay Lynn; Jeffrey M. Lohr – Science and Pseudoscience in Clinical
Psychology. Second Edition, p.42-83;

7. Scott O. Lilienfeld; Steven Jay Lynn; John Ruscio; Barry L. Beyerstein – 50 de mari mituri ale
psihologiei populare, p.305-311;

8. Dragoș Cîrneci – Demascarea secolului. Ce face din noi creierul?, p.91-96;

26 noiembrie 2019

1.La ce se referea conceptul de degenerescență formulat de psihiatria din secolul 19 și cum a fost genetica
înțeleasă greșit folosită pentru legiferarea eugeniei?
2.Cum se pot aplica observațiile lui Mendel pentru a înțelege trăsăturile umane și patologiile? Care este dogma
centrală a geneticii și ce sunt bolile recesive și dominante?
3.Ce sunt mutațiile genetice, cum apar și cum se propagă?
4.Ce sunt bolile complexe și de ce nu sunt reductibile la o singură genă? Care este diferența între studiile de
linkare, studiile genelor-candidat și studiile de asociere pe întregul genom (GWAS?) Ce este un SNP
(polimorfism de nucleotidă singulară) și cum se alcătuiește un scor poligenic?
5.Care sunt principalele probleme ale studierii fenotipurilor în psihiatrie? Ce soluții alternative există?
6.În ce fel e conceptul de heritabilitate prost-ințeles adeseori? Ce descrie el în realitate și ce utilitate poate avea
pentru patologiile psihiatrice?
7.Cum au apărut studiile de adopție în genetica comportamentală și ce relevanță au pentru înțelegerea rolului
geneticii în trăsăturile psihologice? Ce relevanță au studiile pe gemeni pentru înțelegerea rolului geneticii în
trăsăturile psihologice?
8.Cum au afectat eșecurile de a replica studiile genelor-candidat cercetarea în genetica comportamentală? De
ce au eșuat replicările?
9.Cum se explică faptul că influența genetică explică tot mai mult din varianța unor dimensiuni psihologice pe
măsură ce înaintăm în vârstă?
10.Ce sugerează rezultatele din genetică despre dihotomia continuum/categorial din psihiatrie? Care dintre cele
două devine mai plauzibilă? De ce?
11.Ce sunt adaptările, exaptările și zgomotul? Ce înseamnă fitness și cum se pot conceptualiza evoluționist
patologiile psihiatrice?
12.Ce au descoperit studiile realizate pe gemeni adoptați de familii diferite despre rolul parentingului în
determinarea personalității?
13.Înseamnă faptul că o trăsătură este moștenită genetic că ea nu poate fi schimbată? De ce? Ce relevanță are
heritabilitatea pentru această dilemă?
 14.Cum se realizează riscul de recurență a bolii psihice la rude? Ce ne spun studiile GWAS despre patologiile
psihiatrice? Ce probleme au studiile GWAS?

Bibliografie:

1.Siddhartha Mukherjee - Gena. O istorie fascinantă, p.13-24;

2.Charles Darwin – Originea speciilor, p.ix-xii; xiv-xv; xvii-xxv;

3.Edward Shorter – A History of Psychiatry. From the Era of the Asylum to the Age of Prozac, p.115-121

4.Nancy Andreasen – Brave New Brain. Conquering Mental Ilness in the Era of the Genome, p.87-94;
100-106; 112-116; 119-129;

5.Robert Plomin – Blueprint: How DNA Makes Us Who We Are, p. 6-39;

6.Cezar Giosan – Psihopatologie evoluționistă, p.7-12;

7. Scott O. Lilienfeld; Steven Jay Lynn; John Ruscio; Barry L. Beyerstein – 50 de mari mituri ale
psihologiei populare, p.274-289;

8. Dan Prelipceanu (Maria Grigoriu-Șerbănescu) – Psihiatrie clinică, p.839-844;

3 decembrie 2019

1. Ce include un diagnostic pozitiv, respectiv diferențial de tulburare de panică? Ce comorbidități se întâlnesc

în mod uzual?
2.Ce ipoteze etiopatogenice există pentru tulburarea de panică? Ce tratament farmacologic de primă linie se
utilizează?
3. Ce include un diagnostic pozitiv, respectiv diferențial de fobie specifică? Ce comorbidități se întâlnesc în mod
uzual?
4. Ce ipoteze etiopatogenice există pentru fobiile specifice? Ce tratament farmacologic de primă linie se
utilizează?
5. Ce include un diagnostic pozitiv, respectiv diferențial de tulburare obsesiv-compulsivă? Ce comorbidități se
întâlnesc în mod uzual?
6. Ce ipoteze etiopatogenice există pentru tulburarea obsesiv-compulsivă? Ce tratament farmacologic de
primă linie se utilizează?
7. Ce include un diagnostic pozitiv, respectiv diferențial de tulburare de anxietate generalizată? Ce
comorbidități se întâlnesc în mod uzual?
8. Ce ipoteze etiopatogenice există pentru tulburarea de anxietate generalizată? Ce tratament farmacologic de
primă linie se utilizează?
9.Ce susțin principalele modele etiologice ale tulburării de panică (serotoninergic, noradrenergic, GABA, lactat,
ipoteza falsei sufocări, teoria cognitivă, neuroanatomic)? Ce eritabilitate are tulburarea de panică?
10.Ce susținere științifică există pentru intervențiile de debriefing în tulburarea de stres acut?

11.Ce nuclei controlează nivelul de arousal și ce relevanță au în biologia anxietății?

12.De ce introspecția nu a fost utilă în clarificarea etiopatogeniei tulburărilor de anxietate? Cum se ajunge la o
înțelegere științifică a acesteia?
12.Ce relevanță au circuitele subcorticale FEAR (Paanksepp) în înțelegerea anxietății?
 13.Cum au revoluționat benzodiazepinele tratamentul anxietății? Ce riscuri și probleme au pus și ce efecte
terapeutice au?Care sunt principalele piedici în înțelegerea neurochimiei fricii pentru dezvoltarea unor generații
noi de anxiolitice?
14.Care este relevanța funcțională a amigdalei în înțelegerea tulburărilor de anxietate? Ce tipuri de sisteme care
funcționează anormal în anxietate există în creier?
15.Ce dificultăți există în înțelegerea legăturii dintre activitatea amigdaliană și agresivitate? Ce studii susțin
legătura dintre funcționarea aberantă a amigdalei și tulburările de anxietate? Ce eferențe și aferențe are
amigdala și ce relevanță au pentru afectele aversive?
16. Ce se știe despre genetica tulburărilor anxioase? Ce ipoteze plauzibile evoluționist există pentru fiecare
dintre tulburările de anxietate?

Bibliografie:

1. Dan Prelipceanu – Psihiatrie clinică, p. 495-523; 814-818; 865-875;

2. David Semple; Roger Smith – Oxford Handbook of Psychiatry. Fourth Edition, p.361-387; 394;

3.Dragoș Cîrneci – Demascarea secolului. Ce face din noi creierul. Introducere în neuroștiințele
dezvoltării, p.232-233;

4.Jaak Panksepp – Textbook of Biological Psychiatry, p.489-496; 500-511;

5.Robert Sapolsky - Behave. Biologia Ființelor umane în ipostazele lor cele mai bune și cele mai rele,
p.44-59;

6.Cezar Giosan – Psihopatologie evoluționistă, p.89-121;

10 decembrie 2019

1.Cum s-a născut categoria nosologică a tulburării depresive majore în DSM și de ce e contraproductivă? Care a
fost rolul lui Robert Spitzer?
2. Ce spune ipoteza monoaminergică a depresiei? Ce tratament farmacologic de primă linie se utilizează?
3. Ce include un diagnostic pozitiv, respectiv diferențial de tulburare depresivă? Ce comorbidități se întâlnesc în
mod uzual?
4.Care sunt principalele scale de evaluare a depresiei și care sunt limitele lor?
5.Care sunt principalele mecanisme de acțiune a antidepresivelor? (mecanisme presinaptice și postsinaptice)
6.Care sunt și cum funcționează principalii inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei? Cum se prescriu
antidepresivele la pacienți cu risc suicidar?
7.Ce se știe despre genetica tulburărilor depresive? Ce ipoteze plauzibile evoluționist există cu privire la
depresie?
8.Cât de sigur este tratamentul electroconvulsivant în depresie și când se folosește?

Bibliografie:

1. Edward Shorter – Before Prozac. The Troubled History of Mood Disorders in Psychiatry, p.150-168;

2. Dan Prelipceanu – Psihiatrie clinică, p. 463-478; 808-812; 140-156; 733-747; 854-858;

3. David Semple; Roger Smith – Oxford Handbook of Psychiatry. Fourth Edition, p.241-273; 394;
4.Daniel David; Oana Benga; Alina S. Rusu – Fundamente de psihologie evoluționistă și consilere
genetică, p.92-96; 102-108;

5. Cezar Giosan – Psihopatologie evoluționistă, p.63-84;

6. Scott O. Lilienfeld; Steven Jay Lynn; John Ruscio; Barry L. Beyerstein – 50 de mari mituri ale
psihologiei populare, p.418-429;
17 decembrie 2019

1. Cum a fost descoperită eficiența litiului în tulburarea bipolară și care sunt pericolele administrării acestuia?
2. Ce include un diagnostic pozitiv, respectiv diferențial de tulburare bipolară? Ce comorbidități se întâlnesc în
mod uzual?
3.Care sunt mecanismele de acțiune ale timostabilizatoarelor și care sunt principalele grupe de
timostabilizatoare utilizate în România?
4.Care sunt contraindicațiile tratamentului cu săruri de litiu și ce efecte adverse pot avea?
5.Care sunt alternativele tratamentului cu litiu în tulburarea bipolară și cum funcționează acestea?
6.Care sunt principalele ipoteze etiologice ale tulburării bipolare?
7.Ce se știe despre genetica tulburării bipolare? Ce ipoteze plauzibile evoluționist există?

Bibliografie:

1. Walter A. Brown - Lithium: A Doctor, a Drug, and a Breakthrough, p.4-7;

2. Edward Shorter – Before Prozac. The Troubled History of Mood Disorders in Psychiatry, p.65-68;

3. Lauren Slater – Blue Dreams: The Science and the Story of the Drugs that Changed Our Minds, p.79-
88;

4. Dan Prelipceanu – Psihiatrie clinică, p. 478-495; 813; 156-168; 844-854;

4. David Semple; Roger Smith – Oxford Handbook of Psychiatry. Fourth Edition, p.315-361;

5.Cezar Giosan – Psihopatologie evoluționistă, p.54-63;

7 ianuarie 2020

1.Ce probleme pune evaluarea clinică a potențialei prezențe a unei tulburări de personalitate la un pacient? Care
sunt potențialele soluții în paradigma categorială, respectiv dimensională a patologiilor psihiatrice? Ce
instrumente de evaluare a tulburărilor de personalitate există și cum se diagnostichează o tulburare de
personalitate?
2.Care a fost utilitatea apariției sistemului multiaxial în DSM și unde se plasau tulburările de personalitate? De
ce au dispărut în DSM-5 și care sunt problemele cele mai serioase în taxonomiile propuse de DSM/ICD?
3.Care sunt caracteristicile tulburării antisociale de personalitate și ce diagnostice diferențiale importante
trebuie făcute la diagnosticare?
4. Care sunt caracteristicile tulburării de personalitate borderline și ce diagnostice diferențiale importante
trebuie făcute la diagnosticare?
5.Ce ipoteze genetice plauzibile din punct de vedere evoluționistă există cu privire la etiologia tulburărilor de
personalitate și ce linii de cercetare le sugerează?
6.Ce sugerează ipoteza monoaminergică a tulburărilor de personalitate și ce rezultate o susțin?
7.Care sunt cei trei clusteri de tulburări de personalitate și cu ce rațiune a fost construită această taxonomie? Ce
implicații are pentru diagnosticul diferențial?
8.Care sunt controversele cu privire la eficiența tratamentului tulburărilor de personalitate? Ce opțiuni
farmacologice există și ce relevanță au pentru comorbiditățile des întâlnite în clinica tulburărilor de
personalitate?
9.Cum se realizează o expertiză medico-legală psihiatrică și ce implicații are pentru pacienții cu tulburări de
personalitate? Au aceștia discernământ? Ar trebui să se considere că au? Ce măsuri medicale de siguranță se
pot lua, în baza căror legi?
Bibliografie:

1. Cosmin Popa; Florin Alin Sava; Daniel David – Psihoterapiile cognitive și comportamentale în
tulburările de personalitate, p.40-87;

2. Len Sperry – Tulburările de personalitate din DSM-5, p.7-14; 111-122; 189-200;

3. Dan Prelipceanu – Psihiatrie clinică, p. 573-607; 825; 777-801;

4.Cezar Giosan – Psihopatologie evoluționistă, p.160-177;

14 ianuarie 2020

1. Care au fost limitele ipotezei un-neurotansmițător-o-boală psihică? Cum a revenit schizofrenia în atenția
neuropatologilor și ce probleme pune fenotipul schizofreniei pentru cercetare și, ca și consecință, gestionare
clinică?
2. Ce include un diagnostic pozitiv, respectiv diferențial de schizofrenie? Ce comorbidități se întâlnesc în mod
uzual? Ce relevanță are confuzia cu tulburarea disociativă de identitate?
3.Ce anomalii anatomo-patologice se întâlnesc de obicei în schizofrenie? Ce spun datele de imagistică
structurală și funcțională?
4.Ce ipoteze etiopatogenice ale schizofreniei există? Care dintre acestea are plauzibilitate evoluționistă și în ce
fel? Ce arii de cercetare au sugerat aceste ipoteze?
5.Care sunt modelele teoriei dopaminergice în schizofrenie? Cum se compară cu disfuncțiile serotoninergice,
respectiv GABAergice din schizofrenie?
6.Cum arată evoluția tipică a schizofreniei și ce intervenții farmacologice sunt relevante în această patologie?
Cum se compară intervenția cu antipsihotice convenționale cu cea cu antipsihotice atipice? Ce efecte secundare
poate produce medicația neuroleptică?
7.Cum se evaluează diferențial tulburarea schizo-afectivă, tulburarea psihotică indusă și tulburarea psihotică
scurtă de schizofrenie?
8.Ce scale relevante pentru evaluarea psihozelor există și ce dimensiuni măsoară? Cum se gestionează
pacientul psihotic acut în clinică și ce diagnostice diferențiale trebuie avute în vedere? Ce probleme apar în plus
atunci când pacientul este violent și cum se gestionează această situație?

Bibliografie:

1.Edward Shorter – A History of Psychiatry. From the Era of the Asylum to the Age of Prozac, p.309-315;

2.Scott O. Lilienfeld; Steven Jay Lynn; John Ruscio; Barry L. Beyerstein – 50 de mari mituri ale
psihologiei populare, p.334-339;
3. Dan Prelipceanu – Psihiatrie clinică, p. 351-357; 366-370; 381-401; 404-418; 424-432; 117-140; 453-458;
818-822; 747-755;

4.Cezar Giosan – Psihopatologie evoluționistă, p.40-54;