DanielWegnergi SophiaZanakos

lnvenrnRulDEsupREstE
,,URsuLALB"
(WnmeBean SuppnesloNlnvenroRy- WBSI)
 l.lntroducere

Cercetiriledin ultimeledouddeceniiatragatenfiaasuprafaptuluicd gandurile

intruzivereprezintd o experienfd relativcomun6 in rdndulpopulaliei (Rachman
non-clinice
gi de Silva,1978;Salkovskis, gi Harrison, 1984)gi un elemenicentral al unortulburdri
emolionale cum sunttulbuririledepresive 9i anxioase(ex. anxietatea generalizat6,
fobiile,tulburarea obsesiv-compulsivi, tulburarea de stressposttraumatic). AvAndin
vederecaracterul nedorital acestorcontinuturi mentale, unadintrestrategiile frecvent
utilizatein incercarea dea le facefaldesiesupresia - efortulcongtient
dea nu negandi
la un anumitlucru(Wegner, Schneider, CartergiWrite,1gg7).
O analizda literaturiine indici faptulcd supresiagdnduriloreste util2ati ca
strategiede controlmental(at6tde citre indiviziinormalicAt 9i de cei diagnostica1
cu diverseprobleme clinice)?nsitualiilein careavemca scop:1) evitareaemoliilor
negative(de ex. fricd,depresie, anxietate); 2) controlulunorcomportamente nedorite
(deex' supraalimentarea, consumulde alcool,fumatul, tentativele
suicidare);3) evitarea
comunicirii unorsecretesaugAnduri nedorite (deex.gAnduri agresive,
Ooiinlesexuale
inadecvate); 4)evitarea unorgAnduricare aucaefectscdderea performanlei(deex.egec,
ingrijorare, stimi de sinescizutd);sau5) blocarea gAndurilorcaresuntinacceptjbile
in sinesauparsi apari preafrecvent (deex.moartea unuimembrualfamiliei,ianirea
unuicopil)(Wegner, 1994a).
Degidateleexperimentale aratdci supresia estede multeori o shategieviabili
de controlmental(Abramowitz, Tolin,gi street,2001),aceastanu Tnseamni c6 este
gi un processimplu(Wegner, 1994b).Numeroase studiiau pusin evidentinu numai
reugita supresieicigi egecuriin atingerea acesteia, celemaiinteresante 9i cu implicalii
semnificative fiindcunoscute subnumelede "efecteparadoxale'. Elese manifesia prin
cregterea accesibilitdfii
gdndurilor nedorite (a numiruluide intruziuni),atAtin perioada
de supresiecat gi in perioadaimediaturmitoareacesteia(wegnergi colab.,1gg7),
acestlucruputAndconstitui un factorde riscpentruapariliaunoremotiinegative 9i un
elementde menfinere (sauchiardeclangare) a unortulburdriemolionale lWegnlr gi
Zanakos,1994).De altfel,dateleoblinutein ceeace privegtesupresiaganOuiilor gi
efectele paradoxale aleacesteia auavutunimpactconsiderabilasupra conceptualizarilor
recente aletulburdrilor emotionale caracterizate prinrecurenta persistentia unorgAnduri
nedorite.

2. Ce mdsoard scala?

Numelescalei- lnventarulde supresrbursulatb- estelegatde primelecercetdri

(Wegner gicolab.,1987)in careau fostevidentiate paradoxale
efectele alesupresiei(?n
cadrulacestorexperimente subiecfii
erauinstruiti
si incerces6 se gAndeasc6 la orice
Tnafardde un
"ursalb",urmirindu-se apoifrecvenlainhuziunilor).
Ea a fostelaboratd
de citre Wegner9i Zanakos(1994)cu scopulde a evaluadiferenfele individualein
 dea utiliza
motivalia supresiacastrategie decontrol mentalgi a fostconstruiti pornind
delaurmdtoarele asumPlii:
(1)oamenii diferiatdtin ceeace privegte capacitateade supresie a gdndurilor
a acesteia.
cdtgi tendinlade utilizare Cu toatecd supresia este o strategiela care
recurge oamenilor
majoritatea in anumite condifii,existipersoane penhu care aceasta
o
reprezinti modalitate de
uzuali cu
coping gAndurile
9iemoliib nedorite (Petrie,Booth,
giPennebaker, 1998);
desupresie
(Z)incercirile fiinddestuldeftecvent egecului,
sortite o tendinlicronici
poateaveacaefecttocmaicregterea frecvenlei glndurilor
9i generalizati
desupresie
pe-carepersoana Tncearci sd le evitegi poateconstitui un precursor pentruanumite
psihopatologice
condilii sauunfactor demenlinere a unortulburiri(Wegner 9iZanakos,
1ee4).

2.1. Descriereaitemilor

WBSIcuprinde unsingur
15itemicareincarcd nefiind
factor, pesubscale.
grupafi
Acegtiasuntprezentali care
subformaunorafirmalii tendinla
vizeazA persoanei
de a
mental
decontrol
castrategie
apelala supresie prcfer
(ex.Sunflucruila care sdnumd
gdndesc).
derdspuns
Posibilitdlile lafiecare cei15itemisunt:
dintre

A B c D E
Dezacord Neutrusau Acordputemic
Dezacord Acord
outemic Nustiu

3. Administraregi cotare

Scalase administreazd creion-hArtie,

in varianta (9iTnvarianta
atdtindividual
cAtgi in grup.Se preferd
autoadministrare), oride cAteori
individuald,
administrarea
esteposibil. in grup,esteindicat
in cazuladministririi si nufie maimari
ca grupurile
de 15persoane.CAnd grupul este maimare de 15 persoane,numirulexaminatorilor
sAcreasci,
trebuie pistrdndu-se de
raportul un la
examinator maximum 15persoane
evaluate.

Materialenecesare
. Scalacuinstrucliunile 9iitemii;
decompletare
. Creion.

Condilii de administrare
. Mediu giferitdezgomote;
securizant
. Persoana pentru
si fiemotivatd
examinati 9iodihnitd;
scalei
completarea

4
 Mobiliergi iluminare adecvate,care si permitisubiectului
examinat
completareain condilii
bunea scalei;
Incazulapliciriiingrup,salatrebuie demarepentru
s6fiesuficient a oferi
persoanelor
confort examinate.

lnstrucliuni de aplicare

Scala seadministreazd fdri limitd

detimp.Dupdcematerialelegicondi[iile
necesare
pentru administrarea scaleisuntasigurate, persoaneiexaminatei seoferiurmdtoarea
instruc{iune:
Maijossuntprczentafe o senede afirmaliilegatedegdndui.Citgi-lecu atenliegi
alegelipentru ftecareafirmalie unuldintrcurmdtoarele rdspunsuri,
carecorespunde cel
maibineatitudiniidvs.faldde aceasta:
Dezacodputemic
Dezacord
Neutru sauNugfiu
Acord
Acordputemic
Nuexistdrdspunsui corccfe saugregrte
pin urmarcvdrugdmsdrdspundeli sincer
la fiecarcdintreafirmalii,bifdndcu,Y sefoaiaderdspuns.

aparegi pelistacuitemii,subiectul
Aceastiinstrucfiune putAnd
sdo reciteasci ori
decAteoridoregte peparcursul in plus,persoana
evaludrii. examinatdesteincurajati
si intrebe
examinatorul dacinuinfelege sensul vreunuiitem.
poatefi utilizatpentruevaluarea
V1tsSl supresieiatAtin cazulsubieclilor
adulfifird
psihopatologie,
cAtgiin cazulsubieclilor formedepsihopatologie.
adullicudiferite

Cotarearispunsurilor

Scorultotalse calculeazd persoanei

insumindrdspunsurile la fiecareitem,
de
alocdndu-sela 1 la5 puncte
dupdcumurmeazd:
Dezacordputemic
(A)=1;Dezacord
(B)=2;
NeutrusauNugtiu(C)=3;Acord puternic
(D)=4;Acord (E)=5.
Scorulglobal
minim
estede15puncte, - de75depuncte.
iarcelmaxim

4. Fidelitategi validitate

4.1. Fidelitate

unuitestpsihologic
Fidelitatea se referdla acordul saustabilitatea
agteptati
a
misurilor
analoge.Daciuninstrument estefidel,atuncirezultatele
oblinute
in condifii
prezintio anumitd
similare in timp(Dempster
stabilitate giBrainerd,
1995).
 Fidelitatea
unuiinstrument de mdsurare estecel maiadeseaexprimatd pe baza
consistenfei
internegi a stabilitafiiin
timpa rezultatelor
(Anastasi, 19gg).
Consistenla internda unei scalese referdla misura in care tofi itemiiscalei
misoardaceeagivariabild. Stabilitatea rezultatelor
testdriine indicdin ce misurd la
aplicdri
diferite
in timpun subiectoblinerezultate similare la untestsauscali.
Fidelitatea
VltBSla fostestimatd princalcululcoeficientului
de consistentiinternd
AlfaCronbach pe un egantion de 240de subiecli, Valoarea Alfaoblinutdestede 0.g4,
indicAndo consistentiinterndcrescutda scalei(itemiitestuluievalueaziacelagi
construct).

4.2. Validitate

Validitateaesteo caracteristicd
a unuitest (sauscald)carearatdgradulin care
acestamdsoardceeace se spunecd mdsoar6. Altfelspus,validitatease referi la
mdsurain careinferenlele pe carele facempornindde la rezultatele ob[inutela un test
suntcorecte(Messick, 1995).
Validitateade construcf(misura in care o scali reflectdconstructulpe care
Tfmdsoari)a fostestimatdprincorelarea scoruritor
WBSIa 240de subieclicu cele
oblinutela ChestionaruldeControlal GAndurilor (Thought Controleuestionnaiie - TCe;
Wellsgi Davies,1994)careareca obiectiv examinarea strategiilor
specifice
de supresie
a g6ndurilor la careapeleaziindividul. S-a obfinutun coeficient de corelafiede .b5
(p<'05),adici o relaliesemnificativiintrescorurileWBSIale persoanelor evaluategi
celeoblinutela unalt instrumentcaremisoari acelagiconstruct.
De asemenea, studiileexperimentaleau evidenliatfaptulci persoanele careobtin
scoruricrescute laWBSIsecaracterizeazd printr-un
nivelcrescutalefectelorparadoxale
alesupresiei (cregtereanumdruluide intruziuni)
in contextexperimental,unargument in
plusin favoarea validitalii
de constructa scalei.
in vedereaestimdriiasocieriiscorurilorWBstcu celela o sen'ede scale care
evalueazi afectivitatea negativd,cei 240 de subiecliau fost rugali si completeze
urmitoarele scale:

lnventarul de depresieBeck- BDl (BeckDepression lnventory- Beck,Rush,

Shaw,9i Emery1979)conlin e 21 de itemigi a fostutilizatpentruidentiflcarea
prezenlei
simptomatologiei de tip depresiv, exprimatdprin emotii,comportamente, credinte'gi
manifestirifiziologice
specifice.
lnventarulde anxietate ca staregitrdsdturd - STAFXIgi STA!-X2 (StateandTrait
AnxietyInventory - Spielberger,1983)estealcdtuitdin2 scalede autoevaluare a cdte
20 de itemifiecarepentrumdsurarea a doui aspecte distincteprivindanxietatea.Starea
de anxietate (A-stare)
gi anxietateaca trdsiturd(A-trisdtur6).
Ptofiluldispoz(iilor
afective- formascurtd- POMS-SV(Profileof MoodStates-
,
shortVersion- Dilorenzo,Bovbjerg, Montgomery, valdimarsdottir,9i Jacobsen, 1ggg,)
esteun instrument de47 de itemicaremdsoard emofiile pozitive
gi negative.
6
 Dupdcumamardtatmaisus,supresia gdndurilor
(neutre gi emo{ionale)areca
efectcregterea
accesibilitifii
9i reactivitdlii
emofionalela acestea (Wegner 9i Zanakos,
1994).Pornindde la aceste rezultatele
ob[inutein contextexperimentala fostemisi
ipotezaci supresia
s-arasociazi cuo frecvenlimaimaredemanifestare a gdndurilor
traumatice,
anxiogene,depresive, obsesiveetc.pecarepersoana incearcisi leinhibe
9iimplicit,
cuo cregterea
a afectivitifii
negative.simpluspus,separec6persoanele cu
o motivafie dea evitagAndurile
crescutd negativegicareutilizeazi
supresia castrategie
dea facefa!6acestoravorfi in modspecialpredispusela a dezvoltastdrileemofionale
negativecorespunzitoare(Wegner giZanakos, 1994).

Tabelul1. Corclaliile
intrescoruileWBSIglsca/edeevaluarca afectivitdlii
negative

Inventarulde Anxietateca stare 9i

trisdturi- X2

DupdcumseobserviTnTabelul 1,s-aoblinut pozitivd

o corelafie semnificativd
intre
scorurilela WBSI9i scorurilela BDI(.46la p<.05),ceeace aratdci niveluri crescute
deutilizarea supresieiseasociazi cuniveluricrescute
aledepresiei.Unrezultat similar
s-aobservat giin cazulanxietilii
catrdsiturd,coeficientul
decorelatiedintrescorurile
WBS|gicele STAI-X2 fiindde.66(p<.05). Tendinlacrescutidesupresie coreleazi, de
asemenea gicunivelulgeneralde dishesevaluatdepOMS(.63lap<.0S).
Dateleobfinute de noipepopulalia rom6neascd le confirmdpeceleobservate pe
afteegantioane. Deexemplu, wegner9iZanakos (1994) auobfinuto corelage de .44
intreV\tBSlgiBDIgide.53intreVIBS|giSTAI,pepopulalie vorbitoare
delimbaenglez6,
iarMuris, Merckelbach 9iHorselenberg (1996)auraportato corelalie
de.54cuBDI9ide
.57cuSTAIpeunegantion olandez.
Esteimportant si menlionim insi cd acesterezultatesuntconsistente cu mai
multeinterpretiriprivindrelalia
dintresupresierespectivdepresie,
anxietategi distres.
Cutoatecdstudiile experimentalesugereazi aceastiposibilitate,
natura datelordecare
dispunem la oraactualdnu ne permite si formuldminterpretdri
cauzalereferitoarela
legituradintresupresie gipsihopatologie.
Ceeaceputem spunecucertitudineesteinsi
esteci tendinla cronicicrescutide supresie se asociazicu niveluri
mairidicate de
anxietate,depresie gidistres.
 5. Etalonarepentru scala WBSI

in realizarea
etalonuluiafostutilizatun egantion
de240de persoane.
Tabelul 2 prezintd
structura
egantionului pevArstegigen.

Tabelul2. Structuraegantionului
Sex
Virsti
Bdrbati Femei

18-30ani N=40 N=40

3140ani N=40 N=40
41-50ani N=40 N=40
N=120 N=120
TOTAL
N=240

Deoarece diferenle
semnificative
s-auconstatat numaiintresexe,nu 9i pe vArste,
prezentem
in continuare
normelepentrufiecaredintreceledoui sexe(Tabelul3):

Tabelul3.NormeWBSI
Bdrbati Femei
Medie 45 52
Abaterestandard o I
Punctelecritice 44 60

Punctelecritice(cutoffpoints)reprezintimediapluso abaterestandardgi indicd

scorulde la care se poateconsideraci persoanaprezintdo tendinli crescutdde
utilizare
a supresie ca strategie
de conholmental,ceeace poateconstitui
un factorde
vulnerabilitate
saumenfinere pentruanumiteformede psihopatologie.