Sunteți pe pagina 1din 39

Subiecte mari (incomplete lipsesc 1, 2, 5)

3. EVOLUTIA SERVICIILOR DE INFORMATII ROMANESTI SUB CONDUCEREA


LUI MIHAIL MORUZOV

Mihail moruzov a fost indiscutabil un personaj cu reale calitati, atat de agent de
informatii, cat si ca organizator al unui serviciu secret modern.( ,,un serviciu secret nu se poate
improviza M. Moruzov). A debutat in activitatea secreta de informatii din proprie initiativa, in
1907 si ulterior este folosit ca agent in cadrul Sigurantei Generale a Statului, unde in urma
succeselor obtinute (sustragerea valizei diplomatice a contelui Czernin, ambasadorul Austro-
Ungariei la Bucuresti - aprilie 1914) urca cu rapiditate gradele ierarhice.
In perioada primului razboi mondial, el a fost omul potrivit la locul potrivit, fiind
singurul care a putut pune pe picioare o structura informativa eficienta in contextul infrangerilor
dezastruoase din 1916.
Necesitatea crearii unui serviciu de informatii este mentionata de Moruzov a fi legata de
Razboaiele Balcanice, doar atunci cand Romania intra in Bulgaria, armata se izbeste de lipsa
unui asemenea serviciu. ( de aceea Moruzov este insarciant cu preluarea acestei responsabilitati.
Sfarsitul anului 1916 este extrem de nefavorabil Romaniei. Cea mai mare partea a
teritoriului este ocupata( in urma infrangerilor de la Turtucaia, Flamanda, Neaklov-Arges 9 dec
1916, unde Bucurestiul este ocupat), iar Casa Regala si administratia se retrag la Iasi. Dezastrele
de pe front permit reorganizarea militara (un rol important il are Henry Berthelot) si succesele
din vara lui 1917 in urma luptelor de la Marasti, Marasesti, Oituz.
Situatia militar si deficientele informative recunoscute au dus la necesitatea aparitiei unei
structuri originale : asa-numitul Serviciu de informatii si Siguranta al Deltei, care activeaza din
primavara lui 1917, avand sediul la Sulina. Va fi o structura duala civilo-militara subordonata
Marelui Cartier General al armatei romane condusa de Mihail Moruzov. Va actiona in special in
zona Deltei Dunarii, care atunci era si linia de demarcatie a frontului. Agentii lui Moruzov erau
in mare parte civili, cu o buna experienta a zonei si a oamenilor.
Principala misiune a acestei structuri informative secrete era de a penetra in retelele
inamicilor in scop de contracarare a actiunilor de spionaj desfasurate impotriva armatei romane.
Printre reusitele acestei structuri informative se numara : capturarea colonelului german von
Mayer, seful aparatului informativ german din Dobrogea si de pe tarmul Marii Negre, capturarea
a 156 spioni germani in zona, impiedicarea unui acord intre Armata Rosie si Puterile Centrale ;e
frontul dobrogean, salvarea unor ofiteri si soldati romani di mainile bolsevicilor, dejucarea
actiunilor armatei ruse din aceeasi zona.
Moruzov a fot cel care a introdus si modernizat metode si mijloace moderne de culegere
si procesare a informatiilor provenite din surse secrete, fiind un foarte bun cunoscator al
psihologiei umane.
In numeraose rapoarte M.Moruzov atragea atentia necesitatii actunilor preventive
impotriva factorilor ce pun in pericol siguranta nationala. El considera ca o organizatie de
spionaj descoperita nu trebuie lichidata imediat, ci monitorizata si intoxicate ( dezinformata)
deoarece e mai usor de controlat.
Pe langa succesele inregistrate impotriva Puterilor Centrale, Serviciul de Siguranta al
Deltei si-a adus un aport important la eliminarea pericolului bolsevic care a devenit extrem de
periculos dupa Revolutia din noiembrie 1917.


Moruzov a intuit acest pericol si a stiut sa actioneze pentru a-l anihila prin metode variate
de la mituirea si santajare oficialilor bolsevici pana la lichidarea celor mai periculosi.
Una din caracteristicile intregii activitati a lui Moruzov a fost atitudinea agresiva la
adresa Moscovei, deoarece intuia pericolul venit din partea URSS-ului pentru integritatea
Romaniei Mari. Va trage numeroase semnale de alarma asupra rivalitatilor existente in Basarabia
dupa 1918 asupra faptului ca politicienii de la Bucuresti nu stiu si nu vor sa integreze in mod real
aceasta provincie.
In mai 1920 Moruzov a fost arestat fiind invinuit ca isi insusise sume de bani din
fondurile destinate agenturii. In urma cercetarilor efectuate nu s-a putut demonstra vreo
ilegalitate de care sa poata fi facut raspunzator Moruzov, fapt pentru care a fost achitat de orice
penalitate.
In 1924, M.Moruzov este numit sef al Serviciului Secret de Informatii al armatei romane,
functie pe care o va ocupa pana la 6 septembrie 1940, avand sarcina de a reorganiza serviciul, de
a fi adus la nivelul serviciilor din SUA, Franta sau Anglia.
In 1928, SSI se marise considerabil, avand un Secretariat General, mai multe sectii (
informatii, contrainformatii, contraspionaj) si o organizare importanta in teritoriu. Principalele
misiuni ale Serviciului, incredintate de Marele Stat Major, caruia i s-a subordonat i perioada
1920-1933, se numara : studiul ofensiv si defensiv al zonelor din raza de competenta, semnalarea
imediata a oricaror miscari, sesizarea oricaror actiuni din partea potentialilor inamici care puteau
aduce prejudicii sistemului de aparare.
Un moment important in activitatea Serv. Secret de Info. al armatei romane il constitue
data de 20 aprilie 1934 cand intra in vigoare primul regulament ce-i fixa cadrul institutional si
principalele atributii.
Regulamentul subordona activitatea serviciului Ministerului Apararii Nationale, acorda
drepturi largi in domeniul organizarii propriilor structuri informative si desemna seful Serviciului
Secret ca avand o totala libertate asupra actului de comanda, fapt pentru care i se cerea sa-si
asume intreaga responsabilitate in situatia unor insuccese.
Deci noua organizare a Serviciului s-a realizat dupa o conceptie moderna, s-au studiat
documente privind functionarea servciilor secrete americane, franceze si britanice.
Regulamentul din 1934 reprezenta cadrul legal in baza caruia Serviciul Secret a
functionat pan ain 1938, fiind cel ce aduce imbunatatiri structurii informative pentru ca aceasta
sa poata face fata noilor sarcini de pe plan intern sau extern ( la numai un an dupa numirea lui
Hitler la putere.)
Imediat dupa numirea sa ca sef al SSI, Moruzov s-a amestecat tot mai mult in jocurile
politice interne, urmarind sa-si consolideze pozitia si sa castige tot mai multa influenta. Astfel, el
ajunge sa aiba un mare rol in politica de slabire a partidelor istorice pusa la cale de catre Carol al
II-lea, pregatind definitiv instaurarea dictaturii personale a acestuia.
Prin ordinul dat in ianuarie 1938 de gen. Ion Antonescu, SSI a fost trecut in subordinea
Marelui Stat Major al armatei romane, iar prin decizia ministeriala din martie 1938 se proceda la
o noua organizare a acestui serviciu. Astfel misiunea serviciului era de a procura informatii
secrete de interes militar, ceea ce anunta intentia gen. I. Antonescu de a orienta activitatea SSI-
ului spre actiuni informative cu relevanta pentru nevoile armatei, barandu-i orice tendinta de a
limita competentele Serviciului Secret, acesta urma sa actioneze doar prin instructiunile date de
Marele Stat Major.
In octombrie 1939 apare pentru prima data titulatura de Serviciu Special de Informatii,
care nu este nicodata folosita de Moruzov, impunandu-se abia dupa venire lui Eugen Cristescu.


Intreaga serie de reorganizari din perioada 1934-1939 demonstreaza preocuparea majora
a factorilor de decizie politica si militara din Roma in perfectionarea si adaptarea permanenta a
activitatii Serviciului Secret la dinamica factorilor de risc.
In ceea ce priveste structura organizatorica a Serviciului Secret in perioada 1934-1940 ,
acesta era compus din : Aparatul central ( Seful serviciului Moruzov si un director general
adjunct, functie ce nu a fost ocupata niciodata, intrucat Moruzov urmarea sa fie singurul
detinator al informatiilor care ii asigura accesul la Camarila Regala si Carol al II-lea),
Secretariaatul General (ce avea ca atributii primirea si repartizarea materialului informativ),
Sectia Informantii ( ce avea drept misiune culegerea de date si informatii din exteriorul tarii).
SSI-ul era unicul organ informativ cu prerogative externe si de aceea isi va intari sectia
informatii atat in tarile dusmane, cat si in tarile aliate pentru a cunosate in detaliu intentiile
guvernantilor . De aceeea sectia informatii era organizata in 3 fronturi : Frontul de Sud , de vest,
de este ( cea mai mare intindere intrucat urmarea sa monitorizeze actiunile Sovietice) ; Sectia
Contrainformatii ( ce capata o importanta aparte avand ca misiuni prevenirea scurgerii de
informatii, identificarea agentilor straini) ; Aparatul teritorial ( rezolvarea problemelor cu
caracter contrainformativ insarcinat cu coordonarea serviciilor teritoriale de politie ale statului) ;
Biroul tehnic.
Supranumi ,, maestru in materie de informatii Moruzov a introdus in practiva
serviciului numeroase mijloace, metode, procedee folosite in activitatea informativ-operativa ce
au asigurat eficienta organului informativ si anume : agentura secreta, ancheta informativa,
cenzura corespondentei, interceptarile radio-telefonice, exploatarea surselor deschise. Schimbul
de informatii cu serviciile straine ( Anglia, Franta, Germania, Italia) trimiterea ofiterilor in
misiuni peste hoatare.
Pe fondul revizionismului ungar si cel sovietic, srviciul civil secret si-a putut demonstra
eficienta si puterea de prognoza. Astfel, din primavara anului 1939, Romania se transforma intr-
un camp de confruntare intre cele doua tabere (anglo-americani si germani). Intrucat intersele
nationale din Romania nu vor mai coincide cu cele anglo-franceze, Romania intra treptat in sfera
de influenta a Germaniei. Prin urmare, si pe plan informativ, nu numai economic si politic se vor
crea premisele alaturarii Romaniei la coalitia antisovietica condusa de Germania.
Printre cele mai importante realizari ale Serviciilor Secrete in perioada Moruzov se
numara neutralizare unei agenturi de spionaj, revizionista magiara din Transilvania (1939-1940),
dejugarea complotului Precup (1934) , dejugarea actului de sabotaj, prin care serviciile secrete
britanice urmareau sa blocheze Portile de Fier pentru a paraliza comertul cu petrol si cereale
dinspre Romania spre Germania (apr. 1940), informarea din timp a factorilor politici si militari
din statul roman asupra actiunilor de spionaj, propaganda antiromaneasca initianta de cercurile
revizioniste sovietice in perioada premergatoare pierderilor teritoriale din vara anului 1940.
In activitatea lui Moruzov se pot contura si nereusite, inabilitati, rivalitatea sa cu
Romulus Voinescu ( seful sigurantei pana in 1927), apoi cu N. Titulescu (min de externe pan ain
1937), cu E. Cristescu ( seful sig intre 1927-1934) si in final cu gen I. Antonescu. Tot aici se
incadreaza si incalcare principiului echdistantei politice, prin amestecul tot mai vadit al sefului
SSI in jocurile politice ( pentru a-si consolida puterea Moruzov se pune in slujba personala a lui
Carol al II-lea si a camarilei sale dupa 1934.
O alta particularitate negativa a muncii informative sub conducerea lui Moruzov a
constituit-o compartimentarea externa a activitatii serviciului, asta datorita faptului ca Moruzov
dorea sa detina monopolul cunoasterii in multe probleme importante. De aceea, dupa arestarea
sa in sept 1940 Serviciul nu a mai putut functiona eficient timp de cateva luni.


Ca o concluzie, intreaga activitate a SSI-ului sub conducerea lui Moruzov ne ofera o serie
de principii ce trebuie luate in seama, si anume : un serviciu nu se improvizeaza, el devine
eficient dupa ceva timp de la conceperea, organizarea si incadrarea legislativa ; respectarea
echdistantei politce ; viziunea moderna asupra conceptului de intelligence ce pune accent pe
capacitatea serviciului de a preveni evenimentele ce pot aduce atingere sigurantei nationale.



4. AMENINRI I RISCURI LA ADRESA SECURITII NAIONALE A
ROMNIEI N PERIOADA INTERBELIC

Perioada ce a urmat anului 1918 a fost dificil pentru Romnia, chiar dac la 1 decembrie
1918 se mplinise dezideratul mult rvnit de societatea romneasc MAREA UNIRE. Situaia
Romniei va fi una dificil, deoarece va trebui ca n cel mai scurt timp posibil s integreze din
punct de vedere administrative i legislative teritoriile alipite: Basarabia, Bucovina i
Transilvania. Astfel, toate eforturile clasei politice se vor ndrepta ctre recunoaterea pe plan
internaional a actului de la 1 decembrie 1918, ctre consolidarea i protejarea acestuia.
Romnia, n perioada interbelic, se va confrunta att cu factori de risc externi, ct i
interni, care vor afecta securitatea naional. Structurile informative vor avea obiectivul de a
depista i nltura aceti factori destabilizatori pentru ca securitatea statului s nu fie afectat.
Dintre factorii de risc extern, putem meniona revizionismul i militarismul agresiv, dar
i politicile promovate de regimurile totalitariste instaurate in Europa:
1. bolevismul ieit victorios in Rusia ca urmare a revoluiei din octombrie 1917;
2. horthysmul ales la putere in Ungaria in martie 1921;
3. fascismul italian (care luase cu asalt Cetatea Etern in octombrie 1922);
4. puciul militarist din Bulgaria (8/9 iunie 1923).
Toate la un loc, demonstrau c ideologiile totalitariste, att de dreapta, ct i de stnga,
erau n plin ascensiune, ceea ce reprezenta un grav pericol pentru statele democratice
tradiionale, printre care i Romania, care se nvecina chiar cu trei dintre statele totalitariste
(Ungaria, URSS i Bulgaria).

REVIZIONISMUL I SPIONAJUL SOVIETIC
Internaionalismul comunist promovat prin revizionismul i spionajul sovietic se numr
printre factorii de risc cei mai periculoi care, n vara anului 1940, au dus la amputarea teritorial
i la tirbirea grav a suveranitii i independenei naional-statale. Faptul c Rusia sovietic a
rupt relaiile diplomatice cu Romania, in ianuarie 1918, nu recunotea legitimitatea unirii
Basarabiei, refuza restituirea tezaurului romanesc trimis spre pstrare la Moscova in toamna
anului 1916, recurgea la repetate provocri pe grania Nistrului etc. au generat o atmosfer
tensionat intre cele dou ri.
Totodat, adoptarea Tezei cominterniste de ctre PCR conform creia Romnia era
declarant stat multinaional, creaie a imperialismului occidental i apelul la dreptul la
autodeterminare al popoarelor cu scopul de a dezmembra statul roman au scos n ilegalitate
PCR(1924).
In Romania agenii sovietici cu misiuni de influen, propagand i diversiune i-au fcut
simit prezena inc din toamna anului 1920. In coordonarea i desfurarea activitilor de
spionaj impotriva Romaniei, serviciile de informaii de la Moscova s-au folosit in mod deosebit


de comunitii provenii din ara noastr. Comunitii sovietici au trecut i la aciuni de
destabilizare a statului roman i a altor state, folosind spionajul, atentatele teroriste i chiar
intervenia armat. Astfel, la 8 decembrie 1920 s-a petrecut un eveniment care a zguduit intreaga
opinie public romaneasc - atentatul de la Senat, aciune terorist pus la cale i realizat de
evreul comunist Max Goldstein, agent cekist.
La inceputul anului 1924 Kremlinul a elaborat Planul Kolarov prevedea dezmembrarea
Romaniei in cinci zone, prin aciunile unor grupri paramilitare, infiltrate din URSS. n
septembrie 1924 a avut loc aa-zisa revoluie din Basarabia, in realitate un atac terorist, in
localitatea Tatar-Bunar, organizat de serviciile speciale sovietice prin intermediul reelelor
comuniste din Basarabia.

REVIZIONISMUL UCRAINEAN
Revizionismul ucrainean a jucat un rol minor, mai mult ca factor de presiune i
intimidare. Pentru statul roman problema ucainenilor s-a nscut o dat cu anul 1918. Micarea
naionalist ucrainean a inceput s se fac simit dup 1919, cand mase compacte s-au refugiat
peste Nistru din cauza rzboiului civil din Rusia. Pan la desfiinarea statului ucrainean
independent, in 1921, acesta a cutat s aib relaii bune cu Romania.
Dup dispariia statului ucrainean, concomitent cu dezvoltarea problemei ucrainene in
Romania, au luat natere, in centrele mari ale Europei (Viena, Paris, Praga, Varovia, Berlin) i
ale SUA, organizaii culturale, economice i chiar politice naionaliste ucrainene. In Romania,
cea mai veche i mai puternic organizaie a emigranilor ucraineni era cea a petliuritilor,
membri ai asociaiei numit Republica Naional Ucrainean. Aceasta avea un centru principal
la Varovia i altul secundar la Paris, iar programul su politic viza desprinderea Ucrainei de
Uniunea Sovietic i crearea unui stat independent sub form de republic.
Lipsii de un sprijin ideologic i logistic din partea unui stat naional, naionalitii
ucraineni au imbriat i promovat ideea aplicrii integrale a principiului naionalitilor, fiind
favorizai de o distribuire in mase relativ compacte, in mediul rural, in Bucovina i Basarabia.
Dac sovieticii i-au formulat precis preteniile asupra Basarabiei, ucrainenii au revendicat in
general numai regiunile in care populaia ucrainean era majoritar. Pentru Romania, atat
revizionismul ucrainean, cat i cel sovietic prezentau o not comun, aceea a pericolului slav.


MILITARISMUL GERMAN I REVIZIONISMUL MAGHIAR
Militarismul german i revizionismul maghiar au fost factori care au exercitat o puternic
presiune asupra statului roman cu consecine la fel de grave ca i in cazul revizionismul sovietic.
Coordonatele definitorii ale politicii Berlinului i Budapestei respectiv contestarea
vehement, apoi nclcarea grosolan a prevederilor Tratatului de la Versailles, n paralel cu
promovarea unui revizionism strident i inadecvat ce contrasta cu cele mai elementare norme de
conduit diplomatic constituiau fr dubii factorii de risc agravani pentru suveranitatea,
integritatea i securitatea statului romn ce se prefigurau dinspre grania de vest a Romaniei
Mari.
nc din a doua jumtate a secolului al XIX- lea, Romnia, mai mult ca toate celelalte ri
din sud-estul Europei, a constituit unul din obiectivele primordiale urmrite cu perseveren de
cercurile politico-diplomatice i militare de la Berlin, doarece acapararea sau extinderea
influenei asupra spaiului carpato-danubiano-pontic permiteau Berlinului, n mare msur,
lrgirea poziiilor geostrategice care leag Peninsula Balcanic de spaiile geografice ale Europei


Centrale, celei de Nord i celei de Est, valorificarea resurselor sale umane i economice (n
special petrol i cereale).
La randul ei, Ungaria ar care, n formula politic a monarhiei bicefale (Austro-
Ungaria), suferise, luptase pan la capt i pierduse alturi de Germania n primul rzboi mondial
a sesizat corect interesul celui deal treilea Reich in zon, i, n consecin, i-a stabilit
obiectivele strategice in concordan cu viziunile geopolitice ale Berlinului. Imediat dup 4 iulie
1920, Ungaria a acionat constant, pe toate cile, pentru anularea Tratatului de la Versailles i
incorporarea Transilvaniei, Banatului, Crianei i Maramureului la statul ungar, precum i a
teritoriilor din Slovacia, Iugoslavia i Ucraina subcarpatic, in scopul reconstituirii Ungariei
Mari.

REVIZIONISMUL BULGAR
Revizionismul bulgar a fost primul fenomen de acest gen cu care s-a confruntat statul
roman, el reprezentand un factor de risc pentru sigurana naional a Romaniei nc din anul
1878. n timp, revizionismul bulgar a cunoscut o evoluie sinuoas, cu momente de vrf n timpul
rzboaielor balcanice (1912-1913) i al primului rzboi mondial (1914-1918), pentru ca, n
preajma celei de-a doua conflagraii mondiale, el s devin din ce n ce mai bine organizat.
Revizionismul bulgar a avut ca principal rol contestarea legitimitii autoritilor romaneti in
Dobrogea.
Revizionismul bulgar a recurs i la folosirea aciunilor de propaganda i teroriste, cele
mai periculoase dovedindu-se atacurile bandelor de comitagii, finanate de ctre demnitarii de la
Sofia prin intermediul Legatiei bulgare din Romnia.
Dup semnarea Tratatului de la Craiova, la 7 septembrie 1940, atacurile comitagiilor i
aciunile lor teroriste au incetat.

Majoritatea istoricilor apreciaz c marile probleme cu care s-a confruntat societatea
romneasc interbelic, generatoare de vulnerabiliti, stri conflictuale i insecuritate, au fost:
1. organizarea politic pe criterii entice a minoritilor;
2. antisemitismul;
3. extremismul politic;
4. carenele regimului democratic;
5. contrastele social-economice;
6. conflictul dintre generaii;
7. existena structurilor informative paralele cu cele oficiale ale statului;
8. compromiterea monarhiei in faa opiniei publice.

ORGANIZAREA POLITIC PE CRITERII ETNICE A MINORITILOR
O surs permanent de tensiune, mai ales atunci cand a fost manipulate prin aciuni
diversioniste din exterior s-a dovedit organizarea politic pe criterii etnice a minoritilor.
Minoritatea maghiar a adoptat la inceput (in anii 1918-1920) o atitudine de rezisten
pasiv, iar dup Tratatul de la Trianon a inceput s se organizeze pentru a se opune statului
romn, a crui existen o recunotea doar ca situaie de fapt. Maghiarii din Romania nu s-au
putut adapta la condiia de minoritate naional, dup ce secole de-a randul s-au obinuit cu
situaia de naiune dominant.


Minoritatea german s-a acomodat uor la condiiile noi intervenite dup 1 decembrie
1918; dispunea de o bogat experien istoric in calitate de minoritate naional i ducea o via
comunitar intense.
Evreii cea de a treia minoritate din punct de vedere numeric se gseau dup 1918 intr-
o situaie complex, intrucat aparineau unor culturi diferite: cei din vechiul Regat - celei
romaneti, cei din Transilvania culturii maghiare, cei din Bucovina culturii germane
(austriece), iar cei din Basarabia culturii ruseti.

ANTISEMITISMUL
Antisemitismul a fost un alt factor de risc in sensul c a tulburat nu o data linitea i
echilibrul vieii social-economice, politice i culturale romaneti. Spre deosebire de unele state
din Europa central i occidental, in Romania, antisemitismul nu se ntemeia pe concepii
rasiale, nu viza distrugerea fizic a evreilor, ci aprarea romnilor fa de expansiunea
economic a evreilor.

EXTREMISMUL POLITIC
Extremismul politic reprezint un alt factor intern care a periclitat securitatea naional a
Romniei Mari. Acesta era reprezentat de cele dou aripi radicale: de stnga (comunismul) i de
dreapta (micarea legionar afiliat nazismului german).
n anul 1923, PCR i-a insuit teza Cominternului, care promovnd dreptul popoarelor la
autodeterminare, Romania era declarat un stat multinaional, o creaie artificial a
imperialismului apusean. Acest drept la autodeterminare era susinut, ducndu-l chiar la extrem
pn la completa separare de statul existent (viznd regiunea Basarabia). n consecin, n
1924 a fost adoptat Legea Mrzescu prin intermediul creia PCR era trecut n ilegalitate.
La cellalt pol s-a aflat extremismul de dreapta, ai crei exponeni au fost legionarii.
Micarea legionar a aprut in societatea romaneasc interbelic ca negare a democraiei,
afirmarea statului totalitar i exaltarea virtuilor cretine in duhul cultului autohtoniei i
romanismului. Legionarismul a combtut viguros pcatele politicianismului romanesc i i-a
acuzat pe evrei dar i pe cei care intrau in afaceri, sau ii ajutau pe evrei de a fi la originea
mai tuturor relelor din societatea romaneasc.
Asasinatele politice erau aciunile preferate ale Micrii legionare, prin intermediul
crora acetia purificau clasa politic ( dec. 1933 I. G. Duca, sept. 1939 Armand Clinescu).

CARENELE DEMOCRAIEI ROMNETI
Carenele democraiei romneti au constituit, la rndul lor, o surs de instabilitate i
insecuritate pentru societatea romaneasc, care pan la urm au dus la instaurarea regimurilor
totalitare n Romnia. Printre acestea putem aminti:
- lipsa unei culturi civice i politice adecvate;
- populaia cu drept de vot era n mare parte analfabet;
- controversele de pe marginea discuiei i votrii Constituiei din 1923;
- prerogativele sporite ale regelui ( nti forma Guvernul i apoi se organizau alegeri);
- politica de aliane ntre partidele politice (pactul de neagresiune ntre Iului Maniu i
Garda de Fier, care era scoas n afara legii din 1931).

CONTRASTELE SOCIAL-ECONOMICE I CONFLICTUL DINTRE
GENERAII


Contrastul social-economic ntre guvernani i guvernai, inexistena clasei de mijloc, dar
i conflictul dintre generaii care a facilitat radicalizarea tineretului au contribuit inevitabil la
destabilizarea echilibrului pe plan intern a societii romneti.
STRUCTURILE INFORMATIVE PARALELE
Crearea i funcionarea unor structuri informative paralele i concurente cu cele oficiale
ale statului au constituit un factor de risc, ntruct au antrenat ziariti, cadre, ageni i ofieri de
informaii spre o activitate clandestin cu inte politice. Prezena acestor structuri informative
paralele a dus la numeroase scurgeri de informaii secrete, sau de interes naional, unele din ele
cu consecine greu de evaluat.

COMPROMITEREA MONARHIEI
Ultimul factor de vulnerabilitate, dar nu cel din urm este compromiterea monarhiei, care
poate fi observat cel mai bine n perioada 1930-1940 n eforturile regelui Carol II, revenit pe 8
iunie 1930 la tronul Romniei, de a nlocui monarhia constitutional cu una autoritar.


6. FORMELE CONTROLULUI SOVIETIC ASUPRA SECURITII (1948-1964)

Dup 1945 omenirea cunoate profunde mutaii i schimbri majore n relaiile
internaionale, se trece de la multipolaritate la bipolaritate prin prezena celor 2 puteri (Uniunea
Sovietic si SUA) care vor domina planeta.
Celelalte mari puteri erau fie nfrnte(Germania, Italia, Japonia), fie slbite economic,
politic i militar (Marea Britanie, Frana). Acordurile stabilite ntre cei 3 mari (Stalin,
Roosevelt, Churchill) la Teheran, n 1943, la Yalta i Potsdam(1945) consinesc trecerea Europei
de Est n sfera de influen a Moscovei.
Instaurarea regimurilor comuniste in Estul Europei n cadrul unor societi antisovietice
a putut fi realizat numai prin instruirea acelui sistem al terorii n care elita politic, economic
i militar urma s fie exterminat fizic.
n toat Europa de Est instituia Securitii copiat dup model sovietic va juca rolul
principal in represiune. Prin urmare, Securitatea a fost, prin definiie, o instituie represiv care
utiliza teroarea fizic i psihic ca principal instrument n controlul exercitat asupra populaiei. A
fost braul narmat al partidelor comuniste n procesul de preluare i meninere a puterii, pn
la desfiinarea, prbuirea sistemului comunist.
n Romnia, n perioada 1948-1965, teroarea fizic i psihic urmrea s elimine toate
persoanele care contestau instaurearea regimului comunist. Se creeaz astfel, un arhipeleag al
terorii datorit sistemului concentraionar constituit, care urmrea s elimine fizic dumanii
poporului : de la canalul Dunre Marea Neagr la nchisorile de la Piteti, ... unde avem i
acel experiment unic n lagrul socialist (fenomenul Piteti).
Astfel, de la fondarea ei, Securitatea, a dispus de un vast plan de activiti : de la
exterminarea spionilor, dumanilor, la reducerea ntregii populaii, devenind un adevrat aparat
de poliie politic represiv.
Prin decretul nr. 221 din 30 august 1948, a fost creat Direcia General a Securitii
Poporului, n structura Ministerului de Interne, meninndu-se n paralel pn la 2 aprilie 1951,
Serviciul Special de Informaii, aflat in subordinea Preediniei Consiliului de Minitri cu sarcini
de informare externe i contraspionaj, ncredinate DGSP-ului.


Generalul locotenent Gh. Pintelie (Pantelei Bodnarenco, Pantiua) este numit director
general al DGSP, cu rang de ministru, iar subdirectori generali au fost numii Alexandru
Nicolschi evreu basarabean si Vladimir Mazuru ucrainian.
Structura DGSP-ului, hotrt de Gheorghe Gheorghiu Dej, Ana Pauker, Teohari
Georgescu, era construit sub forma a 10 direcii centrale (inform interne, contrasabotaj,
contrainf).
La 30 martie 1951, prin Decretul nr 50, DGSP i-a schimbat numele n Direcia Genral a
Securitii Statului. Ulterior nglobeaz SSI-ul, noua organizare prelund 2 funcii importante
informaii externe i contrainformaii. Acest lucru demonstreaz nc o dat bazele ideologice ale
regimului comunist, dorina de a elimina dumanii poporului.
La 20 septembrie 1952 DGSS se separ de Ministerul de Interne i este ncorporat dup
model sovietic n Ministerul Securitii Statului, urmnd ca in 1955 s aib loc fuziunea MSS cu
MAI la recomandarea sovieticilor.
Alte dou organe de securitate intern au fost constituite la nceputul anului 1949 :
Direcia General a Miliiei i Trupele de Securitate.
Figurile cele mai sinistre care au condus Securitatea n perioada de nceput au fost Gh.
Pintelie, Al. Nicolschi. Primul supranumit maestru n arta camuflajului a lucrat direct cu Dej i
consilierii sovietici, fusese recrutat de Serviciile Secrete sovietice (GPU) i trimis n Romnia
pentru a organiza o agentur n favoarea Rusiei, iar cel de-al doilea, recrutat de KGB i trimis in
Romnia pentru a culege informaii despre starea populaiei, poziia trupelor romne, trece astfel
clandestin frontiera 1941, este reinut i condamnat la munc silvic pe via, dar eliberat
ulterior in 1944 devine lociitor al directorului general al DGSP (din 1948 pn n 1953).
Personalul DGSP-ului, preponderent format din muncitori majoritatea romni, avea o
slab pregtire intelectual, de aceea se vor organiza cursuri pentru ca pn n 1953 toi membri
s fi absolvit cel puin 7 clase (coli militare : Bneasa, Oradea).
Consilierii sovietici (ageni ai serviciilor secrete sovietice) au fost cei care au asistat la
procesul de sovietizare al Romniei, realizat prin elementele : guvernul precomunist Petru Groza
(6 martie 1945), trucarea alegerilor din noiembrie 1946, desfiinarea partidelor democratice,
ndeprtarea monarhiei (30 decembrie 1947), programul de reform format dup model sovietic.
Principala misiune a consilierilor era aceea de a supraveghea munca de informaii,
mobilizarea recruilor romni.
Privind raporturile dintre eful statului romn, al securitii, consilierii sovietici i ... de la
Moscova, ierarhia in cadrul unei misiuni incredintate de Petru Groza, la secretarul general PNR
Gh-Dej, Gh Pintelie, Saharovski ce informa n final eful de la Kremlin. .
ntruct principalul obiectiv al activitatii organelor de securitate n perioada 1948-1964 a
fost represiunea, mijloacele, metodele i tehnicile folosite au cptat caracteristici specifice. Au
fost folosite astfel : agentura secret, ancheta informativ, cenzura corespondent, supravegherea
i percheziia practici ce nu solicitau o cultur general aparte sau profesional din partea
ofierilor.
n 1956 au fost ndeprtai 70% din informatorii i colaboratorii aparatului de securitate.
De aceea defiticitul. de informare a fost suplinit prin reinei i arestri a persoanelor considerate
c acionau mpotriva regimului democrat-popular. Teroarea roie a folosit drept instrumente
cele 3 ramuri ale MAI (Trupele de Securitate, Securitatea, Miliia) avnd ca scop eliminarea
burgheziei.


Revoluionarea societii romneti a fost realizat prin : eradicarea politicienilor
democrai, naionalizarea instituiilor economice, colectivizarea agriculturii, lagrele de munc
forate.
Astfel, arhipeleagul romnesc : nchisoarea de la Piteti, rmne drept un program mult
prea dur pentru reeducare ce depete cruzimea crimelor comuniste din alte ri ale Europei.
Efectuat sub conducerea lui Al. Nicolschi, pornit de la teoriile lui Anton Makarenko, acest
experiment urmrea formarea omului nou, anihilarea propiilor convingeri politice, utiliznd
drept intrumente tortura fizic permanent i metoda splrii creierului.
De asemenea, proiectul construirii canalului Dunre Marea Neagr, viza realizarea unui
obiectiv strategic pentru URSS i anume, transport ieftin pentru minereurile de fier destinate
rilor din bazinul dunrean care puteau deveni dependente industrial.
ntruct lucrrile nu au putut respecta ritmul impus, n doi ani a fost ncetat orice
activitate in domeniu. Regimul inuman i fixarea unor norme de munc imposibil de realizat au
fcut ca lucrurile s nu poat fi executate la termen.
.. a fi camuflate pierderile omeneti, materiale nregistrate n urma eecului, au fost
nscenate procese sabotorilor(1952-1953).
Consecinele in plan politic au fost date de contientizarea de ctre Gh. Gheorghiu Dej a
faptului c sprijinul fresc al Uniunii Sovietice provoac pagube serioase Romniei i
interesului naional.
Uniunea Sovietic rspunde la politica lui Dej prin eliminarea Romniei din strategia de
rzboi a Tratatului de la Varovia, evitarea unei colaborri directe cu spionajul romnesc.
Practic, se urmrea izolarea Romniei pe plan internaional, mpiedicnd orice tentativ a statului
de a se afirma ca factor diplomatic real.
Prin urmare, regimul lui Dej aflat n subordonarea sovieticilor a urmrit (folosind
metodele represive ale Securitii) reeducarea ntregii populaii, eliminarea celor care se opuneau
comunismului, construirea unei societi socialiste pe un fundal de democraie popular ce
ascundea de fapt un larg sistem concentraionar marcat de teroare fizic si psihic.


7. SECURITATE VS KGB
DE LA COOPERARE LA CONFRUNTARE

n urma actului de la 23 august 1944, Romnia ntoarce armele mpotriva aliatei sale
Germania, ncercnd alierea cu Naiunile Unite. Dei se revine la un regim monarhic
constituional, cu limitele impuse de situaia de rzboi, ara este ocupat de facto de Armata
Roie i penetrat informativ de serviciile de informaii sovietice, ceea ce a facilitat acapararea
puterii de ctre comuniti.
Comunitii, dup preluarea puterii politice prin nlturarea monarhiei la 30 dec. 1947, au
nceput o vast campanie de infiltrare n structurile informative i militare naionale. Astfel,
ncepe procesul ireversibil de destructurare a SSI-ului, a structurilor de Siguran, Poliie i
Jandarmerie. Acestea se vor transforma treptat n MILIIE, SECURITATE, TRUPE DE
SECURITATE i DIE, care vor subjuga statul romn intereselor Moscovei.
La 30 aug 1948 prin Decretul Preedintelui Marii Adunri Naionale ia fiin copiind
modelul sovietic DIRECIA GENERAL A SECURITII POPORULUI (DGSP), n
componena Ministerului de Interne. La conducerea noii structuri va veni gen. lt. Gheorghe
Pintilie (Pantelei Bodnarenko), poreclit Pantiua n funcia de director, secondat de 2


subdirectori generali cu rang de secretar de stat: gen. mr. Alexandru Nikolski (Boris Grunberg)
evreu basarabean - i gen. mr. Vladimir Mazuru - ucrainean.
nc de la nfiinare, se va evidenia cooperarea noii structuri informative, Securitatea, cu
KGB-ul rusesc tradus prin totala aservire intereselor superioare ale statului rus, prin numirea la
conducere a unui etnic rus - Gh. Pintilie.
Figurile cele mai sinistre care au condus Securitatea n perioada de nceput au fost Gh.
Pintelie, Al. Nicolschi. Primul supranumit maestru n arta camuflajului a lucrat direct cu Dej i
consilierii sovietici, fusese recrutat de Serviciile Secrete sovietice (GPU) i trimis n Romnia
pentru a organiza o agentur n favoarea Rusiei, iar cel de-al doilea, recrutat de KGB i trimis in
Romnia pentru a culege informaii despre starea populaiei, poziia trupelor romne, trece astfel
clandestin frontiera 1941, este reinut i condamnat la munc silvic pe via, dar eliberat
ulterior in 1944 devine lociitor al directorului general al DGSP (din 1948 pn n 1953).
Consilierii sovietici (ageni ai serviciilor secrete sovietice) au fost cei care au asistat la
procesul de sovietizare al Romniei, realizat prin elementele : guvernul precomunist Petru Groza
(6 martie 1945), trucarea alegerilor din noiembrie 1946, desfiinarea partidelor democratice,
ndeprtarea monarhiei (30 decembrie 1947), programul de reform format dup model sovietic.
Principala lor misiune era aceea de a supraveghea munca de informaii i de securitate i
mobilizarea recruilor romni. Acetia, venii n calitate de specialiti constituiau o structur de
informaii stabil i eficient alctuit n cea mai mare parte din cadre i ageni ai serviciilor
secrete sovietice. Dei erau ceteni sovietici, erau ncadrai n toate structurile Securitii.
Avnd n vedere prezena cadrelor sovietice n structurile de securitate, cooperarea
Securitate KGB era inevitabil, ba, mai mult, fiind o subordonare unanim acceptat de
conducerea de la Bucureti pentru a obine o poziie favorabil n blocul comunist.
Retragerea trupelor sovietice i a consilierilor sovietici n anul 1958 schimb datele
problemei ntre Securitate i serviciul sovietic partener, KGB, deoarece se va observa o uoar
distanare a Romniei, care, treptat se va accentua.
La nivel politic, aceast distanare s-a materializat att prin politica intern a
Bucuretiului de desovietizare, ct i prin politica extern de consolidare a relaiilor cu
Occidentul.
Cum era de ateptat, politica de distanare de Moscova nceput vizibil de Gh.
Gheorghiu-Dej n 62 63 a dus i la schimbri n ceea ce privete integrarea Securitii romne
n cadrul comunitii informative a Tratatului de la Varovia, semnat a 15 mai 1955. n plus, la
mijlocul lui 1965, Romnia a fost eliminat total din strategia de rzboi a Tratatului de la
Vrovia, armata romn neparticipnd la manevre de amploare cu celelate state sovietice i
nepemind nici blocului comunist s desfoare exerciii militare pe teritoriul su.
De aceea, contrar prerii nrdcinate, Romnia nu a fost invitat s participe la invazia
Cehoslovaciei n august 1968, criticat public de Nicolae Ceauescu, liderii politici aflnd despre
aceasta cu ajutorul reelelor informative ale Securitii. Dup lauare de poziie a lui Ceauescu,
dei URSS ne era stat aliat, la grani cu acesta s-au comasat cele mai multe fore, conform
doctrinei rzboiul ntregului popor.
Arhivele KGB confirm c spre sfritul anilor 60 Moscova desfura deja msuri
active pentru izolarea Romniei pe paln internaional i pentru divizarea conducerii interne a
PCR.
Romnia devenise efectiv inacceptabil pentru celelate state sovietice, fiind ncadrat la
categoria statelor socialiste deviaioniste, precum Iugoslavia, Albania i China. n acest sens,
este iniiat operaiunea Interkit n anul 1967 cu scopul de a coordona politicile statelor socialiste


europene plus Mongolia i Cuba pentru a submina regimul Mao-ist i a menine izolarea
internaional a Beijing-ului, deoarece URSS nu dorea afirmarea Chinei pe plan mondial, n
special pentru a nu permite relaii consolidate SUA China.
Datorit relaiilor speciale ale Romniei cu China, aciunea de subminare ideologic i
politic au fost derulate i mpotriva rii nostre, devenind o int n ceea ce privete discreditarea
pe plan internaional.
Att secretarul general al PCUS, Leonid Brejnev, ct i ceilali lideri socialiti au
condamnat n mod ferm deprtarea Romniei de la linia politic impus de Moscova, lund
msuri n consecin. Dup 1968, la ordinul Moscovei, serviciile din statele satelit plus cele
sovietice au stabilit pe teritoriul romnesc rezidene cu acoperire legal, Romnai fiind
singurul stat membru al Tratatului de la Varovia care se bucura de asemenea atitudine ostil.
Astfel, KGB-ul i serviciile secrete est europene subordonate culegeau informaii
referitoare la sprijinul extern de care ar putea beneficia Romnia, n special din partea SUA i a
Chinei, iar pe plan intern se urmrea culegerea de informaii referitoare la nemulumirile clasei
muncitoare, dar mai ales ale minoritilor (n primul rnd maghiarii), precum i la opoziia din
interiorul PCR, ncepnd o ampl i agresiv campanie de recrutare a elitelor romneti cu vederi
prosovietice pentru a nltura conducerea naionalist de la Bucureti.
Gen. Ion Mihai Pacepa susine c n iulie 1969 serviciile secrete sovietice definitivaser
deja operaiunea Nistru (Dnestr), care viza aducerea la conducerea Romniei a unui lider PCR
loial Uniunii Sovietice. Coroborarea datelor de interes istoric dezvluite de principalii
memorialiti ai fostei Securiti gen. Pacepa, gen. Neagu, gen. Stnescu i Nicolae Plei
contureaz concluzia c operaiunea planificat de sovietici viza mai multe direcii:
1) Atragerea la colaborare i reactivarea unor generali din armat i Securitate, precum i a
unor activiti PCR loiali Moscovei, care s formeze mpreun nucleul de baz pentru
rsturnarea lui Ceauescu;
2) Aciuni diversioniste, de propagand penr compromiterea lui Ceauescu, att n ar, dar
mai ales n strintate;
3) Provocarea unor stri de spirit nefavorabile regimului de la Bucureti n rndul minoritii
etnice din Romnia care s duc la reacii represive din partea organelor de securitate i
din partea armatei, ceea ce putea fi folosit ca pretext pentru o eventual intervenie
militar cu rol pacificator.
La Bucureti, Ceauescu consolideaz msurile contrainformative ndreptate mpotriva
infiltrrii URSS i al celorlalte state socialiste pe teritoriul romnesc. i n acest domeniu al
protejrii fa de posibilele infiltrri ale URSS, nceputul l-a fcut tot Dej care, nc din 1962 i
ordonase lui Alexandru Drghici s creeze un nucleu ultrasecret de ofieri loiali Romniei, a
cror sarcin era identificarea agenturii sovietice de pe teritoriul naional, lsate de sovietici dup
retragerea structurilor militare i de securitate din ar.
Printre misiunile ncredinate acestui prim nucleu de contraspionaj antisocialist s-au
numarat:
- Supravegherea informativ a fotilor cominterniti i, n special, a activitilor de partid
care luptaser n Rzboiul Civil din Spania (1936-1939), care , fr excepie fceau parte
din agentura sovietic, muli fiind chiar ofieri GRU sau KGB;
- Urmrirea membrilor ambasadelor rilor socialiste, precum i a legturilor pe care
acetia le fceau n rndurile romnilor.
La sfritul anilor 60, putem vorbi de o adevrat structur a Securitii specializat n
contraspionaj ndreptat mpotriva aciunilor statelor socialiste UM 0920/A, devenit ulterior UM


0110. Pe msura ce pericolul unei eventuale intervenii sovietice n Romnia se amplific, chiar
dac aceasta n realitate rmne pur teoretic, aceste structuri ale Securitii se consolideaz (de
exemplu personalul UM 0110 apropiindu-se de 1.000).
La nceputul anilor `80 UM 0110 a fost organizat n 4 direcii:
- 2 dintre acestea se ocupau exclusiv de operaiunile GRU i KGB n ar;
- alta era destinat combaterii operaiunilor Ungariei i Iugoslaviei;
- ultima se ocupa de monitorizarea activitii serviciilor din celelate state socialiste.
Tot din ordinul comandantului suprem, la nceputul anilor `70, s-a fcut o a doua epurare
mascat a aparatului de securitate, ofierii cu studii la Moscova care mai rmseser, dar mai ales
cei provenii din rndul minoritilor etnice fiind trecuti pe funcii administrative sau pensionai,
fiind promovai n funciile sensibile n cea mai mare parte romnii.
n concluzie, putem observa linia evolutiv a Securitii, de la totala aservire fa de KGB
i promovarea intereselor Moscovei la o confruntare nevzut a celor dou servicii secrete.
Totui, trebuie s inem cont c regimul lui Ceauescu nu a pus niciodat problema retragerii
complete din Tratatul de la Varovia sau CAER, astfel putem spune c dei a dat dovad prin
aciunile sale c dorete mai mult indepeden nu a dorit niciodat ieirea de sub umbrela
blocului sovietic condus de Moscova.


8. RELAIA DINTRE NICOLAE CEAUESCU I SECURITATE (1965-1989)
Dup ce Armata Roie a ocupat n toamna anului 1944 ntreg teritoriul Romniei,
serviciile secrete sovietice au preluat controlul tuturor instituiilor romneti, trimind att
consilieri oficiali ct i ageni, sau spioni acoperii.
n urma evenimentelor din 1956 din Polonia, Ungaria i Romnia, serviciile secrete
sovietice au luat msuri n vederea perfecionrii sistemelor de legtur, crerii unor noi reele de
spionaj, prevznd faptul c i vor retrage trupele de pe teritoriul Romniei.
Ca reacie, n primvara anului 1964, conducerea PMR trece la msuri mai drastice mpotriva
aciunilor de spionaj puse la cale de URSS. Declaraia din aprilie 1964 n urma creia se
sublinia faptul c URSS nclcase independena Romniei i i exploata nemilos resursele. Pe
fondul unei relaii aparent de prietenie cu Romnia, URSS i intensifica agentura n teritoriu.
Aciunile de contraspionaj romnesc fa de sovietici s-au finalizat cu atitudinea lui Ceauescu
n faa demascrii ofierilor aflai n slujba sovieticilor- ca s nu strice relaiile cu ruii,
Ceauescu nu a aprobat arestarea acestora. Se limita doar la demascare fr ca cineva s
rspund n faa legii, aceast concepie definind politica secretului general al PCR din 1965
pn n 1989.
Amnistia politic, acordata de Gh.Dej n vara anului 1964 pune capt terorii, fiind
eliberai ultimii deinui politici. Nu mai exista un sistem concentraionar vizibil, ns Securitatea
i asigura lui Ceauescu suportul total, prnd a-i ntri controlul asupra societii.
politica comunismului naional iniiat de Gh. Dej este realizat prin epurarea aparatului de
Securitate din Romnia, retragerea consilierilor sovietici avnd un rol major n realizarea
obiectivului de naionalizare a aparatului de securitate.
Astfel, n lipsa unei ndrumri din partea Kremlinului, Romnia este sprijinit de
conducerea Partidului Comunist Chinez (acest lucru fiind demostrat de relaiile de colaborare
existente ntre Emil Bodnra i eful serviciilor de securitate chinez din timpul lui Mao Zedong.
Epurarea aparatului de securitate din R$omnia a fost permis de sovietici ntruct exista o


manevr ascuns: naionalizarea organelor nu avea alt raiune dect aceea de a acoperi agenii
bine infiltrai.
CU toate acestea, sovieticii rmn la fel de puternici i dup 1964, este dat de ancheta ce
stabilete cauzele reale ale decesului lui Dej, i anume iradierea acestuia la Moscova, n timpul
unei vizite.
Dup 1965, instituia Securitii regimului comunist din Romnia a acunoscut ample
transformri structurale, noi regulamente i ordine privind activitatea de informaii. Astfel,
conceptul de nimicire a dumanului de clas a fost nlocuit cu cel de prevenire a infraciunilor
la adresa securitii statului.
Activitatea de securitate este orientat spre informaiile externe, contraspionaj, ntruct
apruse un nou factor de risc: spionajul sovietic.
Totui, percepia Securitii n opinia public rmne aceeai : Securitatea nu mai recurge
la exterminarea fizic n mas, i rafineaz metodele, punndu-se accent pe teroarea psihologic,
pe mpmntarea unui sentiment de team generalizat la nivelul societii romneti.
Dei nu era un serviciu extins, Securitatea dispunea de vaste reele de informaii prin care
tia tot ce se ntmpla n stat (cea mai bine informat instituie a statului).
Decretul din 1967 prevedea nfiinarea n cadrul Ministerului de Interne a
Departamentului Securitii Statului DSS, ce avea sarcina de a preveni, descoperi i lichida
aciunile ndreptate mpotriva securitii statului.
Organigrama DSS coninea, pe lng altele:Direcia General de Informaii, de
Contrainformaii, Contraspionaj, Informaii Externe, inovaiile introduse ulterior vizau crearea
unor structuri specializate n combaterea terorismului sau modernizarea Direciei a V-a ce avea
ca sarcin protecia nalilor demnitari (din pricina temerilor cuplului Ceauescu de a cdea
victime unui atentat terorist).
Astfel, asigurarea cuplului a perturbat grav munca informativ, transformnd-o ntr=o
activitate de paz i ordine, instituia jucnd acelai rol de poliie politic, dar ntr-o alt form.
n 1978, DSS devine o instituie distinct n cadrul Ministerului de Interne prin decretul din 3
aprilie, fiind subordonat direct Preedintelui Romniei i Secretarului General al PCR- Nicolae
Ceauescu.
n esenta, pe fondul deteriorrii nivelului de trai al romnilor i ca urmare a unei politici
economice neperformante, are loc aceast restructurare a aparatului Securiii, fa de care au
existat ostiliti interne i externe.
Practic, dusmanul de clasa devine acum element ostil, iar securitatea devine o institutie a
revolutionarilor de profesie, reinvie obsesia luptei cu trecutul, dar pe langa cei ce reactionau din
fostele partied burghezo-democratice un element nou cetatenii romani care doreau sa emigreze
cu care securitatea s-a confruntat.
Revenirea la metodele repressive din anii 50 este atestata de cazul extreme de mediatizat
al inginerului gh. Ursu. Acesta nota intr-un jurnal comentarii critice la adresa comunismului si
fiind descoperit, este anchetat si supus unui regim de detentie extreme de dur care duce in final la
decesul sau in 1985.
A urmat apoi instituirea cenzurii asupra tuturor pulicatiilor, compromiterea actiunilor de
denigrare a rom in cardul relatiilor economice cu partenerii externi perioada masurilor de
austeritate impuse de Ceausescu pt activitatea datoriei externe, lucru realizat in aprilie 1989
precum si intensificarea actiunilor de contraspionaj, pol politica cazul mircea raceanu.




Plan extern
In ceea ce priveste terorismul international securitatea regimului communist din rom si-a
creat o unit speciala de lupta antiterotista USLA in dec 1977, organizata dupa modelul vest-
german care s-a confruntat cu numeroase evenimente: ocuparea ambasadei egiptului din
bucuresti de student irakinei, atentate cu bomba organizate de membrii organizatiei fratiei
musulmane importiva cetatenilor sirieni.
Usla a facut fata si actiunilor teroriste organizate de cetatenii romani , care incercau sa
scape de insaprirea sistemului generate de cultul personalitatii, criza social eco, pol prin
trecerea in forta a frontier de stat actiunea autobuzul , tentative de deturnare a aeronavei
Mehedinti, tentative de asasinat asupra lui Ceausescu in 1983,
Tragicul eveniment crima impotriva uslasilor savarasita in noaptea de 23 spre 24 dec in
fata sediuluiu mapn ascunde o inscenarea realizata de ce formau nucelul de conducere al FSN
pribabil silviu brucan si nicolae militaru cei care sustineau ca teroristii nu puteau fi decat de la
usla.
In plan extern, Ceausescu reusise sa consolideze rom ca stat cu o mai mare autonomie in
blocul estic-european incat din 67 prin pastrarea relatiilor cu israelul, RFG. Modificari majore s-
au produs in activitatea de informatii externe sub presiunea a doua evenimente: primavera de la
praga -1968 si defectiunea gen pacepa 1978.
Organigrama die cuprindea brigazi care includeau cateva unit special in fct de specificul
misiunilor si aria geografica a competentelor deci structure noi flexibile dispuse la adaptari,
schimbari brigada u, zi, ts
Cel mai mediatizat caz de spionaj realizat de die a fost reateau caraman create intre 60-
65, aflata in totalit sub controlul KGB, recrutand functionary ai nato. A fost o actiune originala a
spionajului romanesc, dar calitatea informatiilor secrete a determinat kgb sa-l ia p mihai caraman
sub comanda sa.
Sovietcii au practicat pe terit ro spionajul total principiu aplicat de regula doar pt tarile
considerate inamice, acest lucru fiind datorat drumului parcurs de regimul lui Ceausescu spre
nationalism, autonomie, independent fata de urss.
Rev din 1989 ramane in op istoricului silviu brucan o lovi de stat infaptuita prin
manipularea capitalolui de nemultumire a romanilor ce a dus la prabusirea lui Ceausescu, acest
lucru fiind urmarit si in cadrul comploturilor organizate pe de-o parte de disidentii politici iar pe
de alta parte de sovietici/
Dar desi securit a recunoscut atat grupurile de opoz din randurile elitei comuniste cat si
cele din randul societ civile doina cornea, silviu brucan, m dinescu o actiune directa de
rasturnare a liderului Ceausescu nu a fost initita decat in dim zile de 22 dec 1989 cand gen iulian
vlad, seful DSS, i-a cerut min ap nat, gen vasile milea sa-l rastoarne in comun pe Ceausescu.
Incapacitea lui milea de adopta o poz ferma a dus la esecul acestei actiuni si la ev
cunoscute.
Dupa lichidarea lui Ceausescu, securitatea este incorporate in cadrul mapn, fiind
desfiintata oficial pe 31 dec 1989.
Astfel in per 65-89, Ceausescu continua linia de actiune a lui dej, utilizand aceleasi
instrum: pol politic, control, supraveghere, teroare, implementata de data aceasta la nivel
psihologic, printr-o teroare continua a securit asupra societ. Nationalizarea, drumul spre obt
indep, autonomiei rom fata de moscova starneste nemult soviet care isi intensifica actiunle de
spionaj urmarind rasturnarea liderului.






9. ROMANIA SI SPIONAJUL SOVIETIC IN PER INTERBELICA

Venirea la putere a bolsevicilor in rusia a dezavantajat din toate punctele de vedere
Romania, in primul rand datorita consecintelor retragerii rusilor de pe frontal din moldova, unde
luptau alaturi de romani, datorita confiscarii tezaurului, dar cel mai importanta datorita
spionajului si revizionismului sovietic, care va duce la tragicele evenimente ale anului 1940.
Aceste acte revizioniste se datoreaza incorporarii Basarbiei in teritoriul national odata cu
formarea romaniei mari, teritoriu pe care rusii il considerau al lor.
De asemenea sistemul sovietic considera Romania un stat alactuit de puterile imperialiste
occidentale si considera ca aceasta trebuia dezmembrata deoarece e formata din mai multe
popoare: moldoveni, rusi , ucrainiei, unguri, bulgari, actiunile sovieticlor imbracand forme
variate de propaganda pana la actiuni militare-ultima datand in 1924. Partidul communist din
Romania constituia o adevarata reprezentanta a spionajului sovietic, agentii sovietici facandu-si
simtita prezenta incepand cu toamna luio 1920. Un alt fapt pe care urss a incercat sa-l inoculeze
in Romania prin intermediul cominternului si implicit al PCdR-ului a fost teza autodeterminarii
popoarelor lansata de comunistii romani in anul 1923, aceasta reprezentand cauza scoaterii
PCdR-ului in ilegalitate un an mai tarziu
Comunistii sovietici au trecut la actiuni de destabilizare a statului roman si a altor state
folosind spionajul, atentatele teroriste si chiar interventia armata. Demne de mentionat la acest
capitol sunt: atentatul de la senat din 9 dec 1920 realizat de agentul ceka evreu max goldestein si
care a avut un impact foarte mare prin uciderea episcopului radu al oradei, a lui dimitrie
greceanu si a senatorului spiresc, insurectia marinarilor din hamburg intre 23-25 oct 1923 actiune
pregatita minutios de emisarul cominternului K Radek, princ are s-a incercat asa zisul export de
revolutie si cuprinderea revolutiilor bolsevice in tarile europene-esecul acestei actiuni i-a facut
pe sovietici sa se indrepte catre tari mai mici ca Bulgaria, letonia si Romania.
La inceputul anului 1924, kremlinul a elaborate planul kolarov care prevedea
dezmembrare romaniei in 5 zone, prin actiunile unor grupari paramilitare infiltrate in urss, acesta
prevazand inclusive interventia armatei rosii. Primele actiuni care au avut loc in cadrul acestui
plan s-au desfasurat in asa zisa revolutuie din basarabia de la tatar-bunar, in realitate un atac
terrorist pus la punct de agentii sovietici in incercarea de destabilizare a zonei si a desprinderii ei
de patrie. Planul a fost conceput de vasil kolarov si alti colaboratori care mizau pe
nemultumirilor basarabenilor accentuate de seceta din vara anului 1924. Andrei kilusnikov,
comisar politic sovietic a desfasurat o actiune de infiintare a unor coitete revolutionare bolsevice
in judetele cahul, simail si cetatea alba din bugeac, raspandind materiale propagandistice
sovietice, formand de asemenea un comitet revolutionary cu ajutorul caruia a organizat revoltele
din tatarbunar. Aceste revolte trebuiau sa pregateasca terenul pt interventia armatei rosii in
Bulgaria, dar prin interventia energica a autoritatilor romanesti care au comandat desfasurarea
unor puternice forte militare in sudul basarbiei, planurile sovietice nu au avut success.
In 1926, insa spionajul sovietic a reusit sa sustraga originalul planului de mobilizare al
armatei romane, ceea ce a avut un impact puternic aspura opiniei publice si autoritatilor
romanesti.
Romnia i spionajul sovietic n perioada interbelic.



Romnia Mare avea de nfruntat o multitudine de riscuri externe i vulnerabiliti
interne. De aceea era nevoie stringent de structuri informative moderne care s colaboreze
eficient i s asigure factorul de decizie politic cu cele mai bune informaii.
Aciunile revizioniste ale rilor din vecintatea noastr ne-au adus cele mai grave
prejudicii. Ungaria, Bulgaria, Rusia contestau autoritatea Romniei n provinciile anexate dup
1918. Bolevicii considerau ara noastr drept un stat multietnic, n care minoritile naionale
erau asuprite. Ca urmare, Romania trebuia frmiat astfel nct fiecare minoritate sa se
autodetermine, eventual sa adere la proiectul Federaiei Popoarelor Balcanice. Partidul comunist
din Romnia a primit n 1923 ordine s adopte lozinca autodeterminrii pn la dezagregarea
Romniei Mari, fapt pentru care un an mai trziu, partidul a fost scos n afara legii i nchis. Dar
bolevicii nu s-au izbit de acest impediment i au continuat cu aciuni i mai destabilizatoare la
adresa integritii teritoriale.
n 1924 ia fiin Consiliul Suprem de Aprare al rii (CSAT), care trebuia s asigure
coordonarea instituiilor cu rol n aprarea rii. Practic trebuia s gestioneze toate problemele
legate de asigurarea securitii statului. Aceast instituie nu a jucat rolul pentru care fusese
creat, Carol a II-lea urmrind, nainte de toate, s-i ntreasc autoritatea personal n
detrimentul instituiilor. Astfel, n ultimii ai domniei, problemele se securitate naional erau
tranate prin ordine date de Carol.
Armata Romn, principala instituie desemnat s asigure integritatea Romniei, nu
avea nc o structur informativ adecvat. Eecurile nregistrate nainte de 1916 au demonstrat
necesitatea crerii unui serviciu secret mult mai complex. Reorganizarea acestui serviciu secret
de informaii i-a fost ncredinat din 1924 lui M. Moruzov.
n primii ani nu se nregistreaz succese importante, cu excepia nbuirii rscoalei de
la Ttar-Bunar. n schimb, n 1926, are loc un eec de proporii deoarece CEKA reuete s
sustrag planurile militare cele mai sensibile ale Romniei.
Cerinele din ce n ce mai complexe ale activitii de informaii au dus la necesitatea
unei reorganizri a SSI-ului, reorganizare realizat de Moruzov n urma cercetrii prealabile a
organizrii altor servicii de informaii strine.
Regulamentul stabilit n 1934 spunea clar c SSI are ca sarcin principal aciunile
informative interne i externe, fiind de altfel structura care va deine monopolul spionajului
extern n anii 30.
n concluzie, structurile informative ale Romniei n perioada interbelic au reuit n
linii generale s asigure sigurana naional, innd sub control fenomenele extremiste i
realiznd o colaborare eficient cu partenerii externi. Marea problem a constituit-o factorul
politic i implicarea efilor n viaa politic intern cu scopul de a-i consolida autoritatea
personal.















Subiecte mici i alte informaii (dubluri)

1. CEZAR LIBRECHT
Odata cu Unirea Principatelor si venirea lui Alexandru I. Cuza ca domn al Principatelor
Unite s-a vazut necesitatea infiintarii unor structuri cheie, astfel, in noiembrei 1855, Cuza a
infiintat Statul Major General, iar in decembrie 1859 a luat nastere Sectia a II-a Lucrari
Topografice si Geodezice - care reprezenta primul serviciu de informatii romanesc .
Paralel cu acest serviciu oficial, a existat si unul neoficial, care avea drept scop
informarea directa a lui Cuza cu privire la oameni si probleme care-l interesau pe acesta si nu
securitatea nationala. Acest serviciu neoficial s-a constituit intr-o camarila condusa de belgianul,
pe nume Cezar Librecht, pe care Cuza il cunostea din vremea in care se afala la Galati. Odata cu
venirea lui Cuza la carma principatelor, in 1859, acesta la numit pe Librecht ca sef al
telegrafului, functie din care acesta din urma a putut culege informatii cu usurinta despre cine
vroia, deoarece era singurul mijloc de comunicatii pe vremea aceea. In 1862, Cezar e numitt
inspector general al postelor si telegrafelor in Principate, ceea ce insemna ca avea controlul total
asupra intregii corespondente, avand mai multe posibilitati de santaj.
Insa Cezar Librecht nu oferea informatiile doar lui Cuza, ci le valorifica si el singur prin
santajarea celor care le trimiteau, reusind, astfel, sa se imboogateasca intr-un timp scurt, banii
venind din doua directii : unii de la Cuza pentru informatiile pe care i le dadea si unii din partea
celor santajati. De asemenea, fiind si un foarte apropiat prieten al domnitorului acesta din urma
promovandu-l in decurs de numai 2 ani de la gradul de simplu soldat, la cel de maior, Cezar
Librecht a devenit un personaj important in viata publica a Principatelor, el incepand sa faca si
trafic de influenta propunand si intervenind subiectiv alegerea sau numirea unor primari sau
conducatori in diverse functii publice, totul bineinteles contracost.
Faptul ca se folosea de functia pe care o avea in interes propriu si ca santaja si facea abuz
de trafic de influenta, i-a adus lui Librecht antipatia opozitiei, care incepuse odata cu anul 1862
sa se constitue in ,,Monstruoasa Coalitie impotriva lui Cuza. Acest fapt a fost demonstrat dupa
abdicarea lui Cuza in 1866, cand, primul care a fost destituit din functie, arestat si judecat, a fost,
belgianul Cezar Librecht, care intre timp primise si cetatenia romanaa oferita de domnul
Principatelor.
Librecht moare in strainatate in anul 1890, dupa ce i se confiscase toata averea, iar cand
el a plecat in afara granitelor tarii avea un registru in care nota toate informatiile pe care le
aduna despre diverse persoane.

1. Cezar Librecht

Cezar Librecht, belgian de origine a ajuns n Moldova, se pare, ca servitor al unui
boier romn sau dezertor din armata belgian. Acesta avnd vaste cunotine de inginerie ajunge
ef al serviciului telegrafic din Galai, cnd prclab al judeului era colonelul A.I. Cuza. Date
fiind mprejurrile Librecht s-a apropiat foarte mult de Cuza, ntre ei existnd o relaie strns de
prietenie.


Dup alegerea lui Cuza ca Domnitor al Principatelor Romne, Cezar Librecht este
adus n capital devenind cel mai influent membru din camarila sa.
Cezar Librecht ajunge s fie considerat cea mai veroas persoan cu o influen nefast
asupra lui Cuza i asupra rii. n anul 1862 acesta a fost numit de ctre Cuza eful Potelor i
Telegrafului avnd astfel acces la foarte multe informaii.
Librecht a tiut s se fac util Domnitorului nc de la primul contact cu acesta. El
fusese avansat de Cuza de la soldat la sublocotenent, fiind detaat cu acest grad la Statul Major.
Odat cu avansarea sa la gradul de maior Librecht a fost numit n funcia de adjunct domnesc,
ctignd astfel o putere de aciune enorm.
Influena ctigat de acesta a fost datorat n primul rnd rapiditii cu care l
informa pe Domnitor graie reelei telegrafice i a relaiilor personale. Prin influena dobndit
Librecht s-a mbogit, avnd n acea perioad o avere de aproximativ 3 milioane de lei, o sum
foarte mare pentru aceea perioad. Casa somptuoas a lui Librecht sttea ca o permanent sfidare
n ochii mulimii bucuretene, ca un memento al traficului de influen i al afacerilor veroase.
Din documentele pstrate reiese c Librecht nu se limita la a informa, ci deseori formula
aprecieri ori sugera soluii, implicndu-se foarte mult n viaa politic. Sesiznd c se bucur de
apreciere, oamenii politici din jurul lui Cuza au nceput s l trateze pe Librecht cu mai mult
atenie i n mod prevenitor. Cei din opoziie ajunseser ns s-l deteste, nefiind de mirare c
unul din cele dinti acte, de dup abdicarea lui Cuza, a fost destituirea, urmat de arestarea i
trimiterea n judecat a lui Libreht, precum i sechestrarea averii, dobndite in mod ilegal



Activitatea de informaii n contextul rzboiului pentru independen.

Rzboiul de independen a reprezentat un punct de cotitur n activitatea de informaii
romneasc. n perioada 1877 1878 s-a acumulat o interesant experien n activitatea de
informaii militare.
Din documentele pstrate reiese faptul c n cadrul preocuprilor pentru nzestrare i
mai bun organizare militar, la 17 martie 1877 a luat fiin Depozitul General de Rzboi, n
cadrul cruia s-a constituit Secia a II-a cu misiuni de informare i cercetare. Despre modul de
funcionare al acestuia, col. Gheorghe Slniceanu meniona c informaiile trebuie culese n
primul rnd de la prizonieri, dezertori, spioni i alte surse interceptarea scrisorilor i
telegrafului , avndu-se n vedere pericolul dezinformrii prin preluarea fr judecat a
oricrei informaii.
La 14 august 1877, Secia a II-a a fost inclus n organica Marelui Cartier General, iar o
parte din efectivele seciei au fost trimise s lucreze direct cu trupele operative. Cu toate acestea,
Secia a II-a nu a corespuns pe deplin cerinelor de informare ale comandamentului armatei
romne. Au lipsit specialitii i mai ales experiena necesar n asemenea activiti.
Despre rolul informaiilor n cursul operaiilor militare, la care au luat parte trupele
romne n rzboiul din 1877, ntlnim cteva episoade interesante desfurate n timpul asaltului
de la Plevna. Primul eveniment este prinderea individului grec care a asigurat autoritile romne
c Osman Paa se atepta a fi atacat a doua zi, tiind c este aniversarea mpratului i au luat
toate msurile de aprare n consecin. Aceste informaii nu au fost luate n considerare de ctre
comandamentul rus i au contribuit, alturi de slaba cunoatere a dispozitivului inamic, la
insuccesul operaiunii. Al doilea episod l constituie ocuparea redutei Grivia, prin atenta


supraveghere a acesteia de ctre trupele Diviziei a 4-a, care a observat c marea majoritate a
ostailor otomani, pe la orele 16, ies din redut probabil pentru a se aproviziona cu hran i
muniie. Simind acest moment de slbiciune, armata romn a atacat prin surprindere, ocupnd
reduta Grivia 1 fr prea mult rezisten.
Aceste episoade au fcut ca n anii care au urmat Rzboiului de Independen, s se
pun cu mai mult acuitate problema nfiinrii unui serviciu de informaii care s corespund
necesitilor armatei, precum i pregtirea cadrelor care s ndeplineasc astfel de misiuni att n
timp de pace ct i n vreme de rzboi. S-au elaborat numeroase proiecte de organizare,
stabilindu-se i mijloacele necesare pentru activitatea de informaii. Astfel, Colonelul Iptescu
ntr-o lucrare scris pe baza experienei rzboiului din 1877-1878, prezint cteva procedee de
recunoatere a terenului i de obinere a informaiilor despre inamic. El propunea constituirea
unor patrule specializate, n care s intre de la doi oameni pn la o companie sau un escadron, n
funcie de necesiti.
Printr-o cercetare minuios planificat, patrulele puteau intra n posesia unor informaii
importante despre dispozitiv, tria forelor, garda i ariergarda inamicului. Colonelul Iptescu
mai enumera i sursele, care n opinia lui puteau furniza informaii preioase, fr a-i neglija nici
pe copii.
ACTIVITATEA DE INFORMATII IN CONTEXTUL RAZBOIULUI DE
INDEPENDENTA
Odata cu venirea printului strain pe tronul Romaniei, Carol I, in 1866, unul din visele
vietii politice si sociale romanesti a fost realizat, un al doilea reprezentat a fost reprezentat de
adopatarea primei Constitutii a Romaniei in 1866, iat cel de-al treilea care inca ramanea vis era
obtinerea Independentei. Ocazia cea mai propice indeplinirii acestui ultim vis a fost razboiul
ruso-turc desfasurat intre 1877-1878, care pentru noi a semnificat Razboiul de independenta.
Romania a semnat oconventie cu Rusia prin care accepta trecerea trupelor rusesti din
teritoriul tarii, pentru ca acestea sa ajunga la Sud de Dunare, insa in cadrul acestei Conventii nu
era stipulata obligativitatea participarii armate la conflict. Cu toate acestea s-a observat o
preocupare pentru inzestrarea armatei, prin faptul ca la 17 martie 1877 a fost infintat Depozitul
General de Razboi, in cadrul caruia apare Sectia a II-a de informatii si cercetare, Sectie care,
incepand cu data de 14 august 1877 a fost trecuta la Marele Cartier General, iar trupele sale au
fost trimise in operativ.
Dupa declaratia Rusiei de razboi catre Turcia, M. Kogalniceanu a proclamat independent
a natiunii romane, pe data de 9 mai in Camera Deputatilor si pe 10 mai in Senat, Romania
intrand astfel intr-un conflict mocnit in turcia, care va degenera mai tarziu intr-un conflict
adevarat.
In iulie 1877, trupele rusesti s-au lovit de fortificatiile de la Plevna, iar Marele Duce
Nicolae, printr-o scrisoare adresata printului Carol I, cerea ajutor din partea armatei romane.
Ajutor care nu a intarziat sa apara, chiar daca nu aveam o conventie in acest sens. Odata cu
soldatii romani au venit si cercetasii si personalui de culegere de informatii, care, conform
colonelului Ghe. Slaniceanu culegea informatii in primul rand de la prizonieri, dezertori, spioni
si alte surse prin interceptarea scrisorilor, mesajelor telegrafic, curierilor si prin cercetarea
prealabila a trenului.
Faptul ca personalul acestei sectii era amator e dovedit de numarul pierderilor omenesti
dar si de cooperarea dintre fortele romanesti si rusesti. Asftfel un bun exemplu e cel dat de
generalul Cernat care povesteste de capturarea unui grec care iesise din cetate si care spunea ca
turcii se asteapta la ofensiva ce urma in ziua de 30 august. Aceste lucruri au fost raportate mai


departe, insa Marele Duce Nicolae a insistat ca atacul sa se desfasoare in ziua stabilita, deoarece
reprezenta ziua onomastica a tarului Alexandru al II-lea, fapt cea a rezultat in multi morti din
partea romanilor si rusilor. Un alt caz edificator in ceeea ce priveste ineficienta acestei structuri e
faptul ca cercetasii nu au fost in stare sa identifice cele doua redute de la Grivita, ci doar una
singura, fapt care a condus la un esec foarte grav al armatei romane soldat cu multi morti si
raniti.
Insa razboiul de independenta a fost in cele din urma un succes realizat prin asedierea si
capitularea lui Osman Pasa conducatorul fortelor turcesti. In anii ce au urmat acestui razboi s-a
pus cu tot mai multa acuitate problema infiintarii unui serviciu de informati care sa corespunda
necesitatilor armatei.
Astfel intre 1877-1892 principalele organe care asigurau siguranta statului au fost :
- Diviziunea generala a administratiei de stat
- Directiunea generala a telegrafelor si postelor
- Directiunea Monitorului Oficial a Imprimeriei Statului
- Inspectoratul general al garzilor civile


Evenimentele din 1907 i consecinele sale asupra modului de organizare a
activitii informative naionale

n primul deceniu al secolului XX se nregistreaz primele eforturi de organizare a unor
structuri informative i contrainformative n domeniul politic intern. Clasa politic din Romnia
a realizat c n epoca modern sigurana general a statului nu era numai o necesitate de
racordare la moda european, ci avea s devin prin ea nsi o problem fundamental, deci de
grabnic i serioas luare n consideraie i soluionare.
Rscoala rneasc din 1907 a nceput n 21 februarie 1907 n Flmnzi, Botoani i s-
a rspndit, n perioada urmtoare, n toat ara. Principala cauz a fost nemulumirea ranilor
legat de inechitatea deinerii pmnturilor, aflat n minile a doar ctorva mari proprietari.
Majoritatea marilor proprietari funciari preferau s locuiasc n orae, i nu doreau s se
ocupe direct de administraia proprietilor lor. Prin urmare, nchiriau domeniile lor unor
intermediari (arendai), primind n schimb o sum fix (arend). Arendaii la rndul lor ncercau
s obin profituri ct mai mari ntr-o perioad ct mai scurt de timp. n acea perioad, ranii
formau pn la 80% din populaia Romniei, i circa 60% aveau pmnt foarte puin sau nu
aveau deloc, n timp ce latifundiarii aveau mai mult de jumtate din pmntul arabil.
S-a ncercat n epoc, n anumite medii, s se dea o tent antisemit rscoalei, prin
afirmaia c evreii ar fi fost de vin pentru asuprirea crunt a ranilor. n realitate, puini erau
evreii care se ocupau cu arenda, iar n ar erau i muli arendai romni. Dac rscoala ar fi fost
o micare antisemit, ea ar fi trebuit s se limiteze la nordul Moldovei, unde arendaii evrei
predominau. Ori, rscoala s-a extins n zone cu foarte puini arendai evrei, printre care i
Oltenia, unde s-a atins chiar apogeul i unde represiunea a fost deosebit de feroce. Adevrul este
c rscoala a fost o micare social, i nicidecum una etnic, o micare pentru care proprietarii i
arendaii, evrei i romni sunt n egal msur rspunztori.
Aa se poate explica faptul c rscoalele rneti din 1907 au surprins factorii de
conducere ai statului romn. Neputndu-se stabili geneza acestor evenimente s-a simit nevoia
crerii unor structuri specializate care s dispun de antene rspndite pe tot teritoriul rii i
care s ndeplineasc att misiunea contrainformativ ct i pe cea informativ, peste frontiere.


Acestea au fost n esen cauzele care au condus la nfiinarea, n anul 1908, a Direciei
Siguranei Generale a Statului din Ministerul de Interne. Noua instituie avea ca principale
atribuii s conduc activitatea poliieneasc, administrativ i judiciar pe ntreg teritoriul
rii.
EVENIMENTELE DIN 1907 SI CONSECINTELE ASUPRA MODULUI DE
ORGANIZARE A ACTIVITATII DE INFORMATII
La inceputul secolului XX se prefigureaza primele eforturi de organizare a unor structuri
informative si contrainformative in domeniul politic intern, deoarece se constatase o necesitate a
racordarii la realitatile europene in domeniul sigurantei.
Chiar Eugen Cristescu, sef al Sigurantei intre 1927-1934 ai mai apoi al Serviciului
Special de Informatii intre 1940-1944 recunostea ca pana in 1905, Romania nu a avut un srviciu
de politie veridic deoarece se practica obiceiul ca politistii sa fie considerati functionari publici
care trebuie sa plece odata ce vine un nou guvern, astfel neexistand o continuitate si coerenta in
actul de aparare a securitatii nationale.
Astfel prin legea din 17 martie 1905 , a fost creat un serviciu al Politiei Generale a
statului in cadrul Directiei Administratiei Generale din Ministerul de Interne, care avea drept
obiectiv supravegherea curentelor subversioniste si examinarea, starii de spirit a populatiei.
Servicul centraliza rapoartele informative din tara prezentandu-le ministrului. La nivelul
Prefecturii Politiei Capitalei exista si un Birou de Informatii care avea si sarcini specifice
judiciare, de asemenea mai existau si politiile de frontiera care culegea informatii, ocazional, insa
ceea ce a lipsit acelei vreimi si care se va observa putin mai tarziu, a fost o agetura secreta, bine
conspirata, care sa ofere informatii din surse sigure si informatii care sa fie utile si in timp util
beneficiarului. Tocmai acest lucru a facilitat rascoalele taranesti din 1907, care au surprins viata
politica a Romaniei, politicienii si factorii de decizie ai statului neavand nici o informatie despre
iminenta izbucnirii acelor evenimente, si de asemenea nestiindu-se de unde au pornit acestea.
Acest lucru a deovedit necesitatea infiintarii unui serviciu care sa indeplineasca atat misiunea
informativa cat si pe cea contrainformativa, peste frontiere, cu sedii pe tot intinsul teritoriului
romaneasc. Astfel a luat nastere, la 1908 Directia Sigurantei Generale a Statului din cadrul
Ministerului de Interne care avea ca principale atributii, conducerea activitatii politienesti,
administrative si judiciare pe intreg teritoriul tarii, remarcandu-se mai tarziu, in cadrul acestei
directii, Siguranta Generala a Statului, care a constituit principalul organ secret pentru culegerea
si valorificarea informatiilor cu relevata pentru apararea sigurantei nationale.

Activitatea de informatii in contextual Primului Razboi Mondial

Este bine cunoscut ca istoria serviciilor secrete merge alaturi de cea a diplomatiei secrete,
reprezentata de tratate, intelegeri si discutii purtate de reprezentanti ai unor tari in secret, in
vederea apararii sigurantei nationale. Acest lucru se aplica si in cazul Romaniei, in perioada
premergatoare Primului Razboi Mondial, diplomatia romaneasca a semnat o seama de tratate
importante pentru securitatea Romaniei. Astfel, e bine cunoscut faptul ca din octombrie 1883,
Romania facea parte din coalitia Puterilor Centrale, alaturi de Germania, Italia si Austro-
Ungaria, alaturi de care semanse un tratat secret, reinnoit in 1913, de Titu Maaiorescu, insa acest
tratt era nefavorabil romanilor deoarece nu crea premisele unirii. De asemenea Romania a mai
semant o conventie ofensiva cu Serbia si una defensiva cu Grecia. Dupa declararea neutralitatii


la Consiliul de Coroana de la Siania din august 1914, diplomatia secreta a continuat sa activeze,
chiar accentuandu-se, deoarece Romania reprezenta un punct strategic al frontului ravnit atat de
Puterile Centrale, cat si de Antanta. Astfel, in septembrie 1914 a fost semnata o conventie secreta
cu Italia, care era si ea neutra, prin care se oblica la o atitudine comuna, conventie contrasemnata
de un acord mutual intre cele doua tari semant la 6 februarie 1915 care stipula apararea comuna.
De asemenea a semnat si o conventie militara secreta cu Rusia prin care ni se asigura status-quo-
ul.
Intrarea in razboi a Turciei si Bulgariei a supus Romania la si mai multe presiuni fiind
incoltita de tari care ii cereau intrarea in razboi, dar fiind si coplesita de actiunile informative pe
care acestea le realizau pe teritoriul tarii noastre. Astfel spioni ai Austro-Ungariei, Germaniei,
Bulgariei erau omniprezenti in viata romaneasca, prin santaj si profitand de anumite
vulnereabilitati ale romanilor, acestia au reusit sa capete informatii viatle care au schimabat
datele problemei . s-a abuzat in primul rand de cetatenii de origine evreiasca si rusa care erau
dispusi sa vanda orice informatie pe bani buni.
Aceste presiuni si negocierile pe care premierul Ionel Bratianu le-a avut cu reprezentantii
Antantei de la Londra,Paris, Bucuresti si Sankt Petersburg au dus la intrarea Romaniei in razboi
de hotarata la 14 august 1916 la Consiliul de Coroana, semnandu-se o conventie militara si una
politica intre cele doua parti, prin care Antanta garanta intergritatea teritoriala a Romaniei si
dreptul asupra Bucovinei si Transilvaniei.
De asemenea in perioada neutralitatii, Serviciul de Informatii German a actionat pentru
influentarea opiniei publice romanesti in favoarea sa prin publicatii si ziare detinute de ei
incercand sa deturneaza convingerile romanesti de la Transilvania la Basarabia - impotriva
Anatantei.
Pe langa activitatea informativa dusa de reprezentantele diplomatice si de diplomatia
secreta, se remarca in perioada neutralitatii structuri informative in cadrul ministerului de
Interne : Siguranta Generala a Statului, care a reprezentat principalul serviciu de colectare a
informatiilor de relevanta pentru apararea statului, avea atributii informative si de contraspionaj (
de explicat actiunea lui Moruzov si cea cu servieta). Jandarmeria rurala, la Inspectoratul General
al acestei structuri functiona un birou de analiza si sinteza a informatiilor din teritoriu ; Serviciul
de Informatii al Armatei ( de detaliat) ; biroul Mixt care facea posibila cooperarea intre
Ministerul de interne si MAN ; Serviciul Supravegherii Stirilor, care se ocupa de cenzurarea
stirilor si identificare propagandei si mesajelor criptate ; biroul de cercetari si informatiuni de pe
langa Ministerul Justitiei.
- Operatiunea Flamanda (de detaliat )
- Serviciul de informatii si contrainformatii romano-rus ( de detaliat)
- Misunea franceza a lui Henri Berthelot
- Aparatul informativ al populatiei ocupate
- Serviciul special al Deltei




Atentatul de la Senat din 8 decembrie 1920

n ziua de 8 decembrie 1920, la ora 14,45, n momentul n care generalul Constantin
Coand, preedintele Senatului se pregtea s deschid edina, s-a produs o explozie puternic.


Sala Senatului prezenta imediat imagini de comar: bnci i scaune sfrmate, fum i praf, vaiete
i strigte de durere.
Atentatul de la Senata fost o aciune terorist pus la cale i realizat de agenii cekiti
Max Goldstein, Saul Osias i Leon Liechtblau. n identificarea acestora, un rol important l-au
avut agenii Inspectoratului General de Siguran din Chiinu. S-a reuit astfel, neutralizarea
unei vaste reele de spionaj i terorism controlat de la Moscova, via Odessa, cu ramificaii att
n Basarabia ct i n regiunile fostului Regat. Prin capturarea i anchetarea agenilor bolevici,
opinia public din Romnia a aflat cu stupoare despre adevrata fa a comunitilor anarhiti,
care i bazau principalele activiti revoluionare pe spionaj i terorism. Se adeverete astfel c
Micarea comunist a intrat n istoria naional cu steagul rou al bolevismului ntr-o mn i cu
bomba terorist n cealalt.
Cei trei atentatori, Max Goldstein, Saul Osias i Leon Liechtblau au fabricat bomba i
au dus-o n sala Senatului. Pentru ndeplinirea aciunii au fost ajutai de mai muli complici. Unul
dintre ei s-a dovedit a fi Alexandru Constantinescu, lider al gruprii de extrem stnga din
Pardidul socialist.
Atentatul de la Senat s-a soldat cu trei victime: Dimitrie Radu - Episcop de Oradea
Mare, Dimitrie Grecianu ministrul Lucrrilor publice i ad-interim la Justiie i senatorul
Spirea Gheorghiu preedintele Sfatului Negustorilor. Printre alii a fost rnit i generalul
Coand, preedintele Senatului. Max Golstein, principalul autor al atentatului, fugise n Bulgaria
imediat dup comiterea faptei A fost prins abia n noiembrie 1921, pe cnd ncerca s reintre n
ar pe la Rusciuk, ncrcat cu 15 kilogram de explozibil. Procesul care a urmat a fost lung i
rsuntor.
Max Golstein era un terorist fanatic, adept al lui Bakunin, care susinea ideile anarhiste,
potrivit crora doar prin lichidarea vrfurilor clasei dominante, societatea burghez se va
prbui, iar n locul ei se va putea construi o lume nou, fr exploatare i asuprire.
nainte de atentatul de la Senat, Max Golstein a mai plnuit alte dou aciuni: un sabotaj
euat pe linia ferat Ciocneti-Chitila i un atentat cu bomb mpotriva Simplonului, tren de lux
care circula spre Chitila.
Pentru fapta sa, Max Golstein a fost condamnat la nchisoare pe via i ncarcerat la
nchisoarea Doftana n condiii de maxim securitate. A decedat n octombrie 1925 dup 6o de
zile de grev a foamei, pentru a obine un regim de detenie mai blnd. Autoritile l-au suspectat
c pune la cale o nou evadare, aa c cererile nu i-au fost satisfcute.

ATENTATUL DE LA SENAT
In perioada interbelica, dar mai ales dupa instaurarea unui sistem bolsevic in rusia, in
romania au inceput sa apara spioni si persoane subversive de nationalitate ursa, dar mai ales din
basarabia, care condamnau romania ca fiind o tara imperialista ce subjuga mai multe natiuni in
special in partea basarbiei, care fusese alipita romaniei in cadrul marii uniri din 1918, fapt
neiertat de rusia.
Atentatul de la senat din 8 dec 1920 este primul atac cu bomba din istoria romaniei, el a
avut loc la osedinta prezidata de presedintele senatului, gl. C-tin coanda si s-a soldat cu trei
victime: dimitrie radu-episcop de oradea, dimitrie grecianu-ministrul lucrarilor publice si ad-
interimar la justitie si senatorul spirea gheorghiu-presedintele sfatului negustorilor si 14 raniti
printre care si gl c-tin coanda. Acest atentat a fost realizat de trei agenti ai ceka, max goldsetain,
saul oasis si leon liectblau, grup condus de goldestin, care intreprinsese mai multe activitati sub
nume conspirative. Acesta era recidivist, deoarece era deja condamnat la 10 ani de inchisoare pt


crime impotriva statului, reusind sa evadeze si sa fuga din tara. El indeplinea functia de
instructor pt acte de terorism, la odessa unde se afla unul din centrele mari ale centrului de
spionaj si terorism condus de la moscova.
Goldstein a fost identificat de inspectorul general de siguranta din chisinau, reusindu-se
astfel neutralizarea unei vaste retele de spionaj si teroristm cu ramificatii in vechiul regat si
basarabia. Acesta a fost prins abia in nov 1921 cand incerca sa treaca graniat din bg cu 15kg de
explozibil asupa sa. Insa atentatele de la senat nu au fost singurele puse la cale de goldstein,
acesta a marturisit ca in oct 1920 a revenit la bucuresti pt un saotaj pe calea ferata ciocanaesti-
chitila si un atentat cu bomba impotriva simplonului-trenul de lux care circula spre chitila, insa
aceste doua atentate au fost constituite in esecuri deoarece nu au cauzat victime.
Un aspect intersant e faptul ca gruparea terorista a fost ajutata si de alti complici, unul
fiind liderul gruparii de extrema stanga din partidul socialist-alexandru constantinescu, care le
procurase explozibilul necesar.
Goldsteain a fost judecat odata cu comunistii in procesul din dealul spirii intr-un proces
intentat acestora in mai 1921, deoarce acestia din urma votasera afilierea la internationala a 3a
comunista si adpotarea principiului autodeterminarii popoarelor. Goldsteain a fost condamnat pe
viata si incarcerat la inchisoarea doftana in conditii de maxima securitate pt a nu evada. Aici si
moare.



EVOLUTIA SERVICIILOR DE INFORMATII SUB CONDUCEREA LUI EUGEN
CRISTESCU
Eugen Cristescu, omul de taina al maresalului I. Antonescu isi demonstreaza
capabilitatile in domeniul apararii sigurantei statului intai prin functia de director al SIgurantei si
apoi ca sef al SSI, fiind apreciat in randul cercurilor politice democratice din tara si din
strainatate pentru contributia sa deosebita, datorita careia bolsevizare si fascizarea tarii nu s-au
putut produce.
Perioada 1940-1945 a reprezentat o etapa importanta de o reala autenticitate pentru
activitatea informativa intrucat acum ii revine serviciului special de informatii de coordonare,
analiza si sinteza in cadrul comunicatii informative romanesti.
Anul 1940 a fost unul dintre cei mai trainici din istoria moderna a Romaniei. Romania
Mare a incetat sa existe ( din pricina pierderilor teritoriale inregistrate in vara anului 1940) iar
statul roman micsorat a trebuit sa se adapteze noilor realitati si anume infrangerea aliatilor anglo-
francezi pe continent.
In aceste circumstante starea de neutralitate fata de razboiul izbucnit in sept 1939
devenise o imposibilitate, iar alianta de conjunctura cu cel mai puternic se imupunea cu
necesitate, ca unica solutie si fara alta alternativa. Astfel, inca de la desemnarea sa in calitate de
conducator al statului roman cu puteri depline, gen I. Antonescu isi fixeaza ca obiectiv strategic :
refacerea granitelor tarii, deci indeplinirea idealului national. De aceea se declaseaza o laborioasa
activitate de reformare a acelor institutii statale care sa permita realizarea aspiratiilor nationale,
inclusiv la nivelul serviciilor secrete de informatii.
In viziunea gen. Antonescu realizarea acestui obiectiv strategic era posibil printr-o
colaborare stransa si sincera cu Germania facand parte din asa numita Axa. Uniunea Sovietica
era vazuta drept pprincipalul dusman, iar ca solutie se urmarea o campanie in est pentru
recuperarea Basarabiei, Bucovinei si Tinutului Herta. Totusi ca solutie de rezerva, Antonescu a


mentinut relatiile cu aliatii anglo-saxoni prin intermediul serviciilor secrete de informatii, in
ipoteza ca operatiunile militare la est nu ar fi avut succesul dorit. Deci avea nevoie in ambele
cazuri de un instrument promnt si eficient care sa il tina la curent cu perspectivele raporturilor
diplomatice si a operatiunilor militare. Acest instrument nu putea fi decat serviciul de informatii
al armatei romane care la acea data era destul de slabit in urma prabusirii regimului autoritar al
lui Carol al II-lea si avea deci nevoie de un amplu proces de restructurare care sa-i sporeasca
eficienta.
Printre primele acte de guvernare se numara Decretul 3083 pentru infiintarea Serviciului
Special de Informatii, ce intra in vigoare la 8 septembrie 1940 si pune bazaele SSI-ului.
Noul serviciu de informatii se subordona direct conducatorului statului, se infiinta pe
langa presedintia Consiliului de Ministri , era condus de un director general ce avea deplina
libertate si urma sa functioneze pe baza unui regulament propriu.
Legatura dintre Antonescu si miscarea Legionara era doar una de conjunctura, nesincera
din ambele parti si intuind imineneta unui conflict violent cu Garda de Fier, o organizatie politica
ce urmarea sa acapareze conducerea statului, Antonescu ia din timp o serie de masuri printre care
si reorganizarea structurala a SSI-ului.
Astfel la 12 mai 1940 a fost elibera un nou decret-lege privid organizarea si functionare
SSi-ului, moment in care este numit in functia de director general E. Cristescu, cunoscut ca un
temut adversar al miscarilor extremiste de dreapta si de stanga.
Intrucat seviciul nu mai corespundea realitatilor, Cristescu a trecut la transformarea
acestuia, concomitent cu derularea unor evenimente politice interne si internationale : asasinatele
facute de legionare la 26-27 mai 1940, plasarea Romaniei in sfera de interese a Germaniei, ca
urmare a aderarii la Pactul Tripartit ( 23 mai 1940).
Astfel, SSI devine o institutie incadrata in legile tarii avand raspunderea actelor si lucrand
in stransa colaborare cu celelate autoritati ale statului, asta pe baza urmatoarelor principii :
adaptarea la noua situatie interna si internationala a Romanie, precizarea stricta a misiunilor
Serviciului, descentralizarea, specializarea cadrelor si legalitate desavarsita.
In contextul incercarii de obtinere/incheiere a unui armistitiu cu Marele Puteri Aliate in
vederea iesirii Romaniei din razboiul alaturi de Axa. SSi se implica in tratativele pentru
armistitiu, respectand si atributiile izvorate din legea de reorganizare din 4 aug 1942. Decretul-
lege enunta modificari importante - SSI = serviciu public, autonom, sub conducerea directorului
general, primind sarcina de a pregati din punct de vedere al tehnicii informative persoanele cu
misiuni in strainatate, fiind in acelasi timp reluat si principiul autonomiei fiind in acelasi timp
reluat si principiul autonomiei folosit de serviciul lui Moruzov) in cazul unor nereusite.
In aprilie 1941 este infiiintata la initiatica lui Cristescu Scoala de agenti. Traian Bircescu
este numit in functia de director de studii. Aceasta structura avea rolul de a pregati agenti care
urmau sa-si desfasoare activitatea in structuri informative precum : SSI, Marele Stat Major,
Jandarmeria, Politia, Siguranta, insa datorita presiunii determinate de pierderile de pe campul de
lupta, Scoala de agenti nu a mai functionat.
In ceea ce priveste structura organizatorica a SSI-ului, Cristescu dezvolta Serviciul in
functie de nevoile nationale, ajungand la o organizare ce poate echivala cu cele mai bune servicii
din strainatate (1940-1942).
Astfel, SSi era condus de un director gen (Cristescu) si un prim-adjunct (Radu Karne),
avand urmatoarea structura : Biroul personal, Secretariatul, Sectia I informatii condusa de Ion
Lissievici ( din mai 1941) care incepe sa elaboreze planul de mobilizare a SSI-ului in caz de


razboi, Sectia a II-a, Contrainformatii - ce pune accent oe latura preventiva, fiind condusa de
Traian Borcescu, Biroul Juridic , tehnic, administrativ.
O alta noutate in organizarea serviciului e data de eslonul mobil infiinta ca urmare a
iminentei intrarii in razboi a Romaniei ( mai 1941). Condus de I. Lissievici, acest esalon trebuia
sa procure material informativ pentru nevoile operationale ale Inaltului Comandament al armatei
romane, avand ca structura : seful esalonului , paratul de lucru si agentura.
In 1942 are loc o reorganizare a Serviciului ca urmare a extinderii sferei de activitate.
Astfel, conducerea Serviciului era constituita dintr-un sef cu functie de director general si un
adjunct. Functia de adjunct ramane neocupata pana in 1949, cand e numit I. Lissievici, iar dupa
plecarea sa, Traian Borcescu. Conducerii ii erau subordinate Secretariatul General, oficiul de
studiu si documentare.
Sectia I informatii externe condusa in continuare de Lissievici avea ca sarcini procurarea
informatiilor externe si isi mentine structurarea pe cele 3 fronturi ( veste, sud, est), Sectia a II-a
Contrainformatii condusa de Borcescu avea ca principala misiunea procurarea informatiilor
interne, agentura era impartit ape grupe, fiecare lucra intr-un domeniu delimitat (politic,
militar..) ; Sectia a III-a Relatii externe condusa de colonelul Constantin Ionescu Micandru,
nou-infiintata, cu misiunea de a colabora prin schimb de informatii cu serv de informatii al
armatei germane (Abwer), Sectia a IV-a Contraspionaj, Sectia a V-a Contrasabotaj avea ca
potential informativ delegatii (angajati ai intreprinderilor industriale ce lucrau acoperit).
Urmatoarele sectii : filaj si cenzura corespondentei, juridica, tehnica
Privind cooperarea SSi-ului cu structurile comunitatii informative romanesti, acesta a
colaborat cu Marele Stat Major, cu structuri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne
(Jandarmerie , Politie), Ministerul Afacerilor Straine.
In urma volumului mult prea mare de
Informatii, s-a simtit nevoia formarii unui organ specializat in analiza si sinteza
informatiilor = Serviciul de centralizare a informatiilor la Presedintia Consiliului de Ministri.
Serviciul Secret a practicat schimbul de informatii cu Serviciul de informatii ale marilor
Puteri ( Anglia, Franta) dar si cu Germania si Italia.
Un prim contact cu Abwher-ul a fost realizat in feb 1937, iar contacte permanent sunt
stabilite dupa izbucnirea celui de-al II-lea Razboi Mondial. Sarcinile informative pentru SSi si
Abwher erau stabilite in urma conferintelor pe care ofiterii germani le tineau la sediul SSi sau al
Marelui Stat Major.
Pana in 1942, Germania a subestimat valoarea armatei Sovietice, asta din pricina
concluziilor trase in urma razboiului ruso-finlandez, in cadrul caruia Armata Sovietica s-a
prezentat slab dpdv operational dar si pentru ca URSS folosea masuri contrainformative eficiente
care impiedicau accesul la informatii din interitoriul tarii. Deci nu se cunoasteau posibilitatile
industrial ale URSS-ului si exita tendinta de subestimare prin partea statelor capitaliste asupra
dezvoltarii industrial.
Faptul ca nu se detineau informatii destule asupra potentialului Armatei Rosii duce la
esecul cuceririi Moscovei * Hitler hotarase in dec 1940 invadarea URSS-ului. Antonescu fusese
informat despre acest plan in urma unei convorbiri private cu liderul german si desprea data
inceperii ofensivei 22 iunie 1941( in urma careia au fost recuperate teritoriile acaparate de
URSS).
SSI-ului ii revenea o misiunea de mare importanta in cadrul efortului militar al Romaniei
in razboiul antisovietic. Analistii SSi, pe baza informatiilor culese, au realizat un tablou f
apropiat de realitate asupra potentialului economic si militar sovietic. Se punea accent pe


resursele uriase ale Uniunii Sovietice dae se aratau si slabciunile Armatei Rosii puternic
zdruncinata de epurarile staliniste.
Specialistii militari romani apreciau ca era posibila o victorie militara in Est, cu conditia
ca razboiul sa nu se prelungeasca, ci sa urmeze principiile companiei militare din Vest (Razboiul
Fulger).
SSI-ul ia acum masuri de reorganizare si intarire a Frontului de Est pentru a raspunde
necesitatilor informative ale armatei romane ( esalonul mobil vulturul care inainta odata cu
armata).
Evenimente de pe front au evoluat insa in defavoarea Axei, razboiul fulger se transforma
intr-o campanie de durata. Dupa infrangerea in fata Moscovei in dec 1941 armatele germane
impreuna cu cele romane, italian, unguresc, finlandeze reiau ofensiva in primavara lui 1942. Dar
desi la inceput Axa inregistreaza succese, dezastrul de la Stalingrad anunta iminenta infrangerii
Germaniei. In aceste conditii maresalul Ion Antonescu incearca primele actiuni de scoatere a
Romaniei din coalitia cu Germania, prin initierea unor contacte diplomatice cu state precum
Suedia Portugalia sau Turcia.
Ideea principala a acestor tratative era aceea de a obtine o pace negociata cu anglo-
americanii si evitarea ca Romania sa devina un stat satelit al Moscovei. Insa, aceste eforturi au
fost inutile, soarta Romaniei a fost decisa in cadrul Conferintei de la Teheran - 1943 de cei trei
mari (Stalin, Roosvelt, Churchil).
Astfel, actul e la 23 august 1944 desi nu a ferit Romania de comunizare, a evitat ca
teritoriul national sa devina spatiu de confruntare cu sovieticii.
Ca o concluzie, Eugen Cristescu a incercat sa aduca SSI-ul la nivelul exigentelor
razboiului prin : reorganizarea serviciului dupa structurile cele mai performante ale momentului,
sprijinul acordat gen Antonescu impotriva legionarilor, neutralizarea unor retele de spionaj ce
activau pe teritoriul tarii, fundamentarea deciziilor politice, militare prin informatiile oferite,
implicarea directa in tratativele cu aliatii (sovieto-anglo-americani). Dar pe langa toate acestea, a
ratat tocmai sfarsitul, caci evenimentele de la 23 august 1944 l-au luat prin surprindere fiind
arestat si trimis pentru anchetare in Uniunea Sovietica.




4. Operaiunea Autonomus. Implicaii politice.

Operaiunea Autonomus a fost o misiune politic, fixat de Comandamentul Militar
Aliat de la Cairo, ce viza contactul cu fruntaii vieii politice romneti, n scopul de a pune la
punct o lovitur de stat n urma creia Romnia s fie scoas din aliana cu Germania.
Echipa Autonomous, format din trei ofieri de informaii britanici (locotenent-
colonelul de Chastelain, cpitanul Meianu i cpitanul Ivor Porter) a fost parautat pe teritoriul
Romniei n noaptea de 21 spre 22 decembrie 1943, la 8 km de Alexandria, n apropiere de
comuna Plosca. ntruct cei trei ofieri au aterizat mult mai departe de locul fixat, n-au reuit s
intre n contact cu omul lor de legtur un anume Silviu care trebuia s-i transporte cu o
main n Bucureti.
Despre sosirea acestora, SSI aflase dintr-o informaie primit de la Abwehr, la data de
20 decembrie 1943. Nota germanilor fcea referire la faptul c n decurs de trei zile urma s
soseasc n Romnia un colonel englez de la Cairo, care urma s ia legtura cu Iuliu Maniu, la


Bile Herculane. Informaia s-a confirmat, organele de siguran i mai ales Jandarmeria rural
fuseser prevenite n acest sens, reuind s i prind pe cei trei ofieri britanici. Acetia au dui la
sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei, unde au fost cazai la ultimul etaj al cldirii,
ntr-un apartament de trei camere. Din ordinul marealului Ion Antonescu, de cei trei ofieri s-a
ocupat personal Eugen Cristescu i SSI-ul.
ntruct vetile privind lansarea i arestarea lor s-au rspndit cu rapiditate, Eugen
Cristescu a luat msuri pentru protecie i mpiedicarea germanilor de a-i duce la Berlin. S-a
alctuit legenda c veniser pentru a culege informaii n Romnia. Cum n cercurile politice din
Romnia se discuta aprins despre eventualele propuneri de pace pe care le-ar fi adus englezii,
germanii, n mod firesc, tiind cu cine au de-a face, s-au artat foarte suspicioi i au solicitat
trimiterea echipei de parautiti n Germania, dar s-au izbit de refuzul lui Cristescu, sprijinit de
Mihai i Ion Antonescu.
Dar SSI nu numai c a fcut protecie celor trei ofieri parautiti britanici, ci a i
acionat pentru a-i pune n legtur direct cu Iuliu Maniu, sprijinindu-i astfel s-i duc la capt
misiunea ncredinat. Motivele care l-au condus pe Antonescu la aceast aprobare au fost ca
Iuliu Maniu s nu pretind mai trziu c i s-a luat posibilitatea de a aranja o soart mai bun
pentru ar prin contactul cu misionarul englez. Cei trei autonomi au fost pui n libertate la 23
august 1944.
Este evident c toate acestea nu s-ar fi putut realiza fr protecia i implicarea cu
discreie a SSI-ului.

4. OPERATIUNEA AUTONOMUS

Aceasta operatiune a fost intreprinsa de comandamentul aliat de la cairo si a vizat
parasutarea a trei ofiteri englezi si anume lct. Col. Chastelain, cpt. Mitianu, cpt. Porter, in
apropierea localitatii Alexandria, unde urma sa fie dusi de omul de legatura la o intrevedere cu
fruntasii vietii politice romanesti, in special cu iuliu maniu, in scopul punerii la cale a unei
lovituri de stat prin care Romania sa fie scoasa din alianta cu Germania.
Datorita faptului ca cei trei au aterizat departe de locul intentionat si mai ales pt ca eugen
cristescu detinea informatii despre sosirea lor, informatii provenite de la Abwehr, acesti ofiteri
britanci au fost prinsi de jandarmi si dusi la inspectoratul general al jandarmeriei unde au fost
cazati in conditii exceptionale, din ordinal maresalului antonescu, care de asemenea a ordonat ca
eugen cristescu si implicit SSI sa se ocupe de acesti ofiteri. Celor trei li s-au platit soldele
conform gradelor detinute si au beneficiat de multe facilitate, printer care si ingrijire medicala.
Auzindu-se la nivelul abwehr de sosirea si capturarea celor trei englezi in Romania,
germanii au cerut transferare lor la berlin pt interogatoriu, insa cristescu a refuzat acest lucru
spunand ca agentii britanici venisera in scop de culegere a unor informatii nu cu o misiune
politica, in acelasi timp trimitand in Germania niste cuarturi si un cifru, pastrand la randul sau
cateva, in semn e obedienta sa si pt a ascunde micniuna sa. In cele din urma dupa alte insistente
abwehr-ul a trimis spre interogare a unui ofiter de la centrul de contrainformatii a reprezentantei
de la bucuresti, care fiind neprofesionist s-a multumit cu putinul pe care engelzii l-au spus. O alta
solicitare de trimitere a britanicilor la berlin a venit dupa bombardamentele din 4 iulie 1944, si
aceasta fiind respinsa de cristescu, sprijinit fiind de mihai si ion antonescu.
Ssi-ul nu numai ca i-a protejat pe membrii grupului autonomus, ci chiar au facilitat, din
ordinul maresalului, intalnirea dintre chastelain si maniu, care s-a realizat in martie 1944, in


padurea andronache, facilitate fiind de generalii picky vasiliu si constantin tobescu care au fost
pe post de soferi si paznici ai intalnirii.
La 23 august 1944 cei trei brtianici au fost pusi in libertate fiind utilizati de generalul
sanatescu pt transmiterea de info aliatilor.

6. Fenomenul reeducrii de la Piteti n sistemul concentraionar romnesc

Conductorul experimentului reeducrii i demascriide la Piteti, extins apoi i n
alte nchisori din ar, a fost Eugen urcanu. Din datele publicate i se poate schia i un portret.
S-a nscut la 8 iulie 1925 n comuna Pltini, Cmpulung Moldovenesc. Se pare c era dotat cu o
inteligen ieit din comun, dublat de o dorin fr margini de parvenire.
Documentele anchetei oficiale atest c ncepnd cu anul 1952, operaiunea de
reeducare prin btaie a fost pus n scen la indicaia conducerii legionare din afara nchisorii
Alexandru Bogdanovici, Eugen urcanu, Aurel Gherase, Remus Dane, Popescu Tudor i
Alexandru Martinu. Acetia au trimis un memoriu ctre CC al PMR n care artau c se
desolidarizeaz att de efii lor, ct i de Micarea legionar n general, cernd s fie pui n
libertate. Se ofereau totodat s furnizeze informaii n legtur cu ceea ce se petrecea n
penitenciar, prin crearea unei reele proprii de informatori.
n documentele oficiale se atest doar o meniune fcut de urcanu la un interogatoriu
luat la Piteti, la 30 martie 1953. ntrebat de ce s-a gndit la aciunea de reeducare, urcanu a
rspuns: Propunerea de ncepere a reeducrii a fost determinat de faptul c reeducarea era n
vederile regimului i o socoteam necesar n penitenciar. De asemenea, cnd eram la Sigurana
Iai, am citit o not n ziar unde se spunea c Teohari Georgescu a declarat c n RPR
penitenciarele 171 trebuie s devin institute de reeducare.
Actul de acuzare pe baza cruia li s-a intentat ulterior proces enumer urmtoarele
metode de reeducare: btaia cu ciomege, vna de bou, curele, frnghii, picioare sau scnduri
de la paturi, ori cozi de mtur; inerea n poziii chinuitoare timp ndelungat i cu ochii la bec;
statul ntr-un picior cu greuti de 20-40 kg pe spate i cu faa la perete; statul timp ndelungat pe
ezut i cu minile ntinse la picioare; smulgerea prului din cap i a mustilor, cu mna sau cu
ajutorul unui dispozitiv confecionat dintr-un nasture prins cu a; strivirea degetelor de la mini
i picioare, prin folosirea unui instrument special, sub forma unui clete confecionat din lemn;
adugarea unei cantiti mari de sare n mncare, cu interdicia de a bea ap; obligarea deinuilor
s mnnce n poziii incomode i fr s foloseasc minile; obligarea deinuilor s mnnce
mncare fierbinte i fr s mestece, lucru care se solda cu oprirea limbii i a esofagului,
dezlipirea pielii de pe buze i limb; obligaia, sub tortur, de a mnca propriile materii fecale,
ori ale altor deinui; obligaia, sub tortur, de a bea urin; punerea deinuilor s se bat cap n
cap pn cdeau n nesimire; dezbrcarea deinuilor complet, dup care erau trecui printr-un
cerc de btui, care-i loveau pn cdeau n nesimire, dup care erau clcai n picioare i btui
cu diferite corpuri contondente, pn le rupeau coastele; lovirea cu bocancii ori crmizi peste
piept i fa sau peste alte pri sensibile ale corpului; spnzurarea de picioare, cu capul n closet;
introducerea n gur, nainte de a se da stingerea, a unui pmtuf mnjit cu materii fecale i
legarea deinutului, pn a doua zi, peste gur i mini.
Exista, de asemenea, i ora de rs: mai muli deinui erau legai la ochi i cu minile
la spate, dup care erau mprii n mai multe grupe i repezii unii n alii, din colurile opuse
ale camerei.


La 10 noiembrie 1954, Tribunalul Militar Bucureti, prin sentina numrul 32, i-a
condamnat la moarte i confiscarea averii pe 21 de torionari n frunte cu Eugen urcanu, gsii
vinovai de crim de teroare n grup i crim de motive contra securitii interne a RPR.
6. FENOMENUL REEDUCARII DE LA PITESTI

In Romania se poate vorbi datorita existentei inchisorilor si coloniilor de munica de la
Pitesti, gherla, periprava, salcia, targu ocna despre aplicare dupa exemplul sovietic al unui
adevarat gulag, insa ceea ce s-a petrecut la niste cote care nu au fost atinse nicaieri in Europa de
est, in afara de Romania a fost reeducarea prin tortura.
Aceasta reeducare prin tortura a inceput la penitenciarul de la pitetsi fiind apoi extinsa si
la colonial de munca de la gherla, targu ocna sau targusor. Conducatorul acestui experiment de la
Pitesti a fost eugen turcanu, care facuse parte din fratiile de cruce si participase la rebeliunea
legionara din 1941, ca mai apoi sa se inscribe in UTC pentru a observa direct metodele
adversarilor. Dupa momentul 23 august a continuat sa activeze in utc, iar in 1947 a intrat in PCR,
unde a urcat repede pe scara ierarhica ajungand membru al birolui judetean iasi, insa a fost
arestat odata cu ridicarea unor fosti legionari printe care si bogdanovici cu care colabora
Fenomenul reeducarii prin tortura a fost impus de alexandru nicolschi si transmis de
acesta lui turcanu la bucuresti, in timp ce acesta se afla pe drum de la suceava la pitesti, si a fost
pus in aplicare incepand cu anul 1952 de o grupare legionara formata din bogdanovici, trucanu,
gherase, danes, popescu tudor si martinus. Acestia se ofereau sa furnizeze informatii in legatura
cu ceea ce se petrecea in penitenciar prin crerea unei retele proprii de informatori. Au infiinta
chiar organizatia detinutilor cu convingeri comuniste care a fost interzisa deoarece se credea
ca este doar o forma de a ascunde o organizatie de natura legionar. Cert este ca tortionarii au fost
ajutati de gardinei si persoane din administratia penitenciarelor pentru a-si face treaba, profitand
in acelasi timp de neglijenta factorilor de conducere. Printre metodele de reeducare pot fi
enumarte: bataia cu ciomege, cu vana de bou, cu coada de matura, cu scandurile de la pat, tinerea
detinutilor in pozitii incomode, obligarea sa manance mancare cu multa sare, fierbinte sau fecale,
fara a-si folosi manilie s.a..
Administratia penitenciarelor chiar a pus la dispozitia tortionarilor asa numitele camere
de ancheta-camera in care erau torturati detinutii si care erau incuiate in timpul interogatoriului
pentru ca nu cumva cineva care nu trebuie sa vada ceea ce se intampla. Astel detinutilor li se
cerea sa marturiseasca fapte pe care nu le facusera sau nici nu stiau de ele, persoane care sunt
implicate in diferitele actiuni subversive sau acte de spionaje, fiind maltratati pana cand dadeau o
declaratie satisfactoare pentru tortionari, dusa care primeau un regim de detentie mai omenos.
In august 1952, actiunea demascarilor a incetat brusc, instituindu-se cercetari pentru
demascarea tortionarilor si condamnarea lor, astfel tribunalul militar bucuresti i-a condamnat la
moarte si confiscarea averilor ale 21 de tortionari in frunte cu turcanu, la 10 noiembire 1954.
Actiunea de reeducare se baza pe teoriile pedagogolui makarenko, urmarea crearea
omului nou. In romania teoria lui makarenko s-a aplicat in sensul combinarii torturii fizice
permanente cu metoda spalarii creierului.




Descriei evenimentele de la Tatar-Bunar i consecinele lor.



Dup primul rzboi mondial, relaiile dintre Romnia i URSS au devenit ncordate.
Printre motivele care au stat la baza acestora s-a aflat faptul c statul sovietic nu recunotea actul
Unirii Basarabiei cu Romnia. La Conferina a VI-a a Federaiei Comuniste Balcanice s-a
adoptat o rezoluie prin care se condamna ceea ce a fost numit caracterul expansionist al
Romniei. Statului romn i se reproa c n 1918, profitnd de slbiciunea Rusiei, a anexat mari
pri ale altor popoare.
La 8 august 1924, Vasil Kolarov i alii au conceput un plan pentru declanarea unei
revoluii comuniste n Romnia, n urma creia Basarabia s fie anexat de URSS. Acest atentat
terorist, cum era numit de autoritile romne, a avut loc la Tatar-Bunar. Aici, n data de 15
septembrie 1924, a izbucnit o revolt armat mpotriva autoritilor romne, sub conducerea
organizaiilor comuniste din Basarabia, n frunte cu Andrei I. Kliunikov (cunoscut sub
pseudonimul Nenin). O zi mai trziu, rebelii au preluat puterea n sat, formnd un Comitet
Revoluionar, care a proclamat stabilirea puterii sovietice n Basarabia.

Una din cauzele rscoalei a fost nemulumirea ranilor fa de politica agrar a
guvernului romn, n special fa de reforma agrar din 1921. Un alt element declanator al
rscoalei a fost i seceta din vara anului 1924, care a cauzat foamete n sudul Basarabiei.
La 17 septembrie 1924, rscoala s-a rspndit n aproape toate partea de sud a
Basarabiei, numrul persoanelor rsculate ridicndu-se la 4.000-6.000 de persoane, care erau de
etnie ucrainean, rus, bulgar, gguz etc. Rebeliunea nu a fost susinut de ranii romni din
Basarabia i de colonitii germani. Rebelii au creat autoriti sovietice - comitete revoluionare,
uniti de miliie popular i Grzile Roii.
Pentru nbuirea rebeliunii, Guvernul Romniei a trimis trupe de artilerie din Corpul III
al Armatei Romne i o unitate de marin. Primele uniti militare au ajuns acolo la 17
septembrie 1924. S-au dus lupte ntre rsculai i unitile militare, n urma crora au murit sute
de rebeli, iar 489 au fost arestai. Dup patru zile, au fost potolite i celelalte focare ale rscoalei.
n perioada 24 august - 2 decembrie 1925, timp de mai bine de trei luni s-a desfurat la
Chiinu procesul participanilor la revolta armat de la Tatar-Bunar (denumit de pres "Procesul
celor 500"). n cursul procesului, au fost anchetate peste 500 de persoane arestate de autoriti,
dintre care 287 au fost inculpate. Procesul a atras o puternic propagand sovietic, precum i
atenia opiniei publice internaionale.
Dup finalizarea procesului, majoritatea celor arestai au fost achitai de ctre instana
de judecat. Un numr de 85 rebeli au fost condamnai la pedepse cu nchisoarea: majoritatea la
pedepse ntre 6 luni i 6 ani, doi la 15 ani munc silnic i unul la munc silnic pe via.


Serviciul de Siguran al Deltei

Situaia militara si deficientele informative recunoscute au dus la necesitatea apariiei
unei structuri originale: aa numitul Serviciu de Informaii si Sigurana al Deltei, care activeaz
din primvara lui 1917, avnd sediul la Sulina. Va fi o structura duala civilo-militara,
subordonata marelui Cartier General al armatei romane si condusa de Mihail Moruzov. Va
actionat in special in zona Deltei Dunarii, care atunci era si linia de demarcatie a frontului.
Agentii lui Moruzov erau in mare parte civili care cunosteau foarte bine zona si oamenii.
Principala misiunea a acestei structuri informative secrete era de a penetra in retelele
inamicilor cu scopul de a contracara actiunile de spionaj desfasurate impotriva armatei romane.


Printre reusitele acestei structuri informative se numara: capturarea colonelului german
Von Mayer, seful aparatului informativ german din Dobrogea si pe tarmul Marii Negre
capturarea a 156 de spioni germani, impiedicarea unui acord intre Armata Rosie si Puterile
Centrale pe frontul dobrogean, salvarea unor ofiteri si soldati romani din mainile bolsevicilor,
dejucarea actiunilor armatei ruse din zona.
Moruzov a fost cel care a introdus si modernizat metode si mijloace de culegere si
procesare a informatiilor provenite din surse secrete, fiind un foarte bun cunoscator al psihologiei
umane.
In numeroase rapoarte, Moruzov atragea atentia asupra necesitatii actiunilor preventive
impotriva factorilor ce pun in pericol siguranta nationala. El considera ca o organizatie de
spionaj descoperita nu trebuie lichidata imediat, ci monitorizata si intoxicata, deoarece este mai
usor de controlat astfel.
Pe langa succesele inregistrate impotriva Puterilor Centrale, Serviciul de Siguranta al
Deltei si-a adus un important aport la eliminarea pericolului bolsevic care a devenit extrem de
periculos dupa revolutia din noiembrie 1917. Moruzov a intuit acest pericol si a stiut sa actioneze
pentru a anihila prin metode variate de la mituirea si santajarea oficialilor bolsevici pana la
lichidarea celor mai periculosi.
Alte fapte din activitatea Serviciului de informaii al Deltei, ce merit atenie, sunt cele
desfurate n perioada relurii Basarabiei i unirii ei la teritoriul romnesc. Prin alte combinaii,
fcute din proprie iniiativ, eful Serviciului de informaii al Deltei a izbutit s aranjeze
cumprarea cu dou milioane lei a ctorva contratorpiloare, canoniere, un atelier naval, o serie
de vedete, lepuri cu muniii i alte vase, care formau flota rus de pe Dunre i Marea Neagr,
n punctele Chilia, Vlcov i Sulina.
Prin aciunile diversioniste concepute i realizate contra armatelor bolevice, Moruzov a
intrat i n vizorul temutei CEKA, organul de securitate al revoluiei sovietice, condus de Felix
Dzerjinski.


SERVICIUL DE INFORMATII SI SIGURANTA AL DELTEI

In contextual situatiei in care se afla Romania in 1917, in martie acelasi an a fost infiintat
Serviciul de informatii si siguranta al deltei, in fruntea caruia a fost pus mihai moruzov, care
refuzase inainte sa accepte punerea sa in fruntea Serviciul de informatii al armatei, in vederea
uneoi reorganizari, deoarece considerase ca aceasta organizare trebuia facuta in timp si cu tact si
nu la repezeala. Unul din avantajele lui moruzov in crearea si conducerea acestui serviciu a fost
Acela ca el era nascut in zona tulcei si de aceea cunostea oameni si ceea ce se intampla acolo.
Serviciul deltei avea sediul la ismail-sulina si avea drept scop central penetrarea retelelor
inamice, contrabandistilor si traficantilor pentru a contracara actiunile de spionaj desafsurate
impotriva romaniei. Acest serviciu primea ordine de la marele cartier general transmise prin
intermediului delegatului sigurantei generale, Romulus Voinescu, insa nu se subordona direct
acestor structuri, fiind independent si in acelasi timp spargand monopolul in domeniul
informativ, detinut de siguranta generala. Desi, moruzov avea in componenta serviciului un
numar redus de agenti, 15-20, foarte bine conspirati, el va dispune de un numar mare de
informatori din randul pescarilor lipoveni din delta dunarii.


Un fapt foarte important e acela ca spatiul controlat de acest serviciu era un spatiu de
confluenta al amenintarilor deoarece se gasea la gura marii negre si sudul rusiei, care acum
prezenta elemente bolsevice.
Printre succesele pe care le-a avut serviciul de siguranta al deltei remarcam: capturarea
colonelului german friedrich von mayer, conducatorul aparatului informativ german de pe spatiul
dobrogean si al marii negre, care a fost exploatat informativ, insa tratat cavalereste, distrugerea
punctelor intarite de la murghiol si bastepe, conform unor cifre de bilant oferite de acelasi
moruzov se constata capturarea a 156 de spioni din cei 178 trimisi in acel spatiu, de inamici
germani. De asemenea serviciul si-a continuat activitatea, conspirat desigur, si dupa semnarea
pacii de la bucuretsi din 24 aprilie 1918 intre romania si puterile centrale care stipula incetarea
activitatii informative, putand impiedica astfel un acord intre armata rosie si puterile centrale de
pe frontul dobrogean care ar fi putut complica si mai mult situatia romaniei. De asemenea
serviciul s-a implicat si in reluarea basarbiei si alipirea ei tarii, dar si in incercarea de de
cumparare a floteri rusesti de pe dunare si marea neagra cu 2 mil de lei, fapt nereusit in cele din
urma.
Datorita realizarilor serviciului si mai ales al sefului acestuia, mihail moruzov, acesta din
urma a primit din 1924 functia de director al serviciului secret de informatii dar a intrat si in
colimatorul ceka datorita convingerilor sale anticomuniste.



3. EALONUL MOBIL VULTURUL

Dup numirea col. Ion Lissievici ca ef al Seciei I Informaii, s-a trecut la elaborarea
unui plan de organizare i mobilizare, cu scopul de a constitui un ealon mobil, care s conin
un duplicat al principalelor secii din SSI i s nsoeasc Marele Cartier General pe front.
Iminena intrrii Romniei n cel de-al Doilea Rzboi Mondial susinea necesitatea crerii unui
astfel de ealon, care ar fi fost pregtit din timp s acioneze pe teritoriul inamic i s-i creeze
propriile reele informative.
Condus de colonelul Ion Lissievici, acest Ealon, care subordona in organica lui i
Agentura Frontului de Est, trebuia s procure material informativ pentru nevoile operaionale
Inaltului Comandament al Armatei Romne.
Ealonul Mobil avea urmtoarea structur organizatoric intocmit imediat dup
decretarea mobilizrii:
- eful Ealonului, colonel Ion Lissievici, care ii menine i funcia de ef al Seciei
Informaii. In situaia cand directorul general se afla in apropierea frontului, Ealonul i se
subordona direct.
- Aparatul de lucru al Frontului de Est, organizat pe dou birouri (unul de studii i altul
al agenturii).
- Agentura, care avea in subordine trei centre informative amplasate inapropierea
frontierei (Suceava, Iai i Galai) i dou subcentre (Flciu i Tulcea).
Ealonul Mobil mai dispunea i de un aparat auxiliar format din:
o echip tehnic, care se ocupa cu asigurarea legturilor radio i telefonice, precum i cu
dotarea agenilor cu aparatura necesar activitii informative (aparate de fotografiat i de
filmat);
o echip sanitar, cu misiunea de a asigura asistena medical a personalului;


o echip de desenatori, care pe baza informaiilor obinute, trebuia s intocmeasc schie,
crochiuri, insemnri pe hri necesare comandamentelor de uniti i mari uniti;
o gard, format din jandarmi, care avea misiunea de paz a sediilor Ealonului; o popot
pentru asigurarea hranei personalului.
Pentru culegerea de date i informaii din adancimea frontului inamic, care in proporie
de 90% aveau caracter militar, Ealonul Mobil dispunea de o grup special numit
conspirativ Vulturul, condus de locotenentcolonelul Vasile Palius, ajutat de Nicolae
Trohani. Fluxul informativ obinut de grupa special Vulturul era dirijat spre Biroul de
studii i documentare al Ealonului, unde se fcea o prim verificare i evaluare, dup care
sub form de sinteze ajungea la Marele Cartier General, in vederea valorificrii.
La jumtatea lunii noiembrie 1941, o dat cu demobilizarea Armatei a 4-a i chemarea in
ar a unor uniti din Armata a 3-a, Ealonul Mobil a revenit la Bucureti. Dar peste dou luni,
in ianuarie 1942, Marele Stat Major a solicitat SSI s organizeze un nou Ealon Mobil. n urma
dispoziiilor date de generalul von Schobert, comandantul Armatei 11 germane, ofierii
Ealonului Mobil urmau s se ocupe in exclusivitate de interogarea prizonierilor sovietici aflai
in lagrele germane din Crimeea.
La sfaritul lunii februarie 1942, structura contrainformativ dislocat in Peninsula Kerci
a reuit s captureze mai multe formaiuni de cercetare-diversiune ale sovieticilor. La anchet s-
au obinut informaii care au permis trupelor romane i germane s cunoasc inteniile de
debarcare in peninsul ale sovieticilor, reuind s le resping in final.
Un success pe plan informative obinut de SSI se referea la pregtirea sovieticilor de
contraofensiv la Cotul Donului. Iniial, Comandamentul german al Grupului de Armate Sud a
apreciat primele informaii obinute de SSI drept netemeinice i alarmiste, dar, ulterior,
germanii au acceptat ca posibile datele furnizate de romani.
In vreme ce Ealonul Mobil informa despre puternicele concentrri de trupe sovietice,
serviciul de informaii al armatei germane afirma c in Stepa Calmuc era cu neputin s se
adune rezerve intr-o msur important. Se repeta astfel o situaie din primul rzboi mondial,
cand factorii de comand ai armatei romane, dei au beneficiat de informaii veridice i deosebit
de valoroase, pentru a-i fundamenta deciziile totui le-au neglijat. Atunci a fost vorba despre
pregtirile ofensivei armatei bulgare in 1916, acum despre inteniile Armatei Roii la Cotul
Donului.
Aadar, innd cont de baza documentar precar care a fost accesibil academicianului
Cristian Troncot, putem afirma, prin intermediul celor relatate anterior c Ealonul Mobil a fost
o structur profesionist care i-a ndeplinit cu strictee atribuiile, chiar dac informrile fcute
de acesta nu au fost luate n seam de factorul decizional.


9. ATENTATUL ASUPRA LEGAIEI ROMNE DE LA BERNA

In noaptea de 14 spre 15 februarie 1955, un grup de emigrani romni din Occident au
atacat Legaia romn de la Berna. Atacul terorist s-a soldat cu moartea unei persoane (oferul
legaiei, Aurel eu) i devastarea birourilor. Dei a fost alarmat telefonic de diplomaii romani,
poliia elveian a refuzat s intervin imediat sub motiv c era vorba de un conflict intre
romani, dar a sosit la faa locului a doua zi cand a constatat c in realitate era un caz de
omucidere cu premeditare. Abia dup 42 de ore de la declanarea atacului fptaii au fost
arestai.


Acest atac a fost condamnat de Grigore Preoteasa, prim-lociitor al ministrului Afacerilor
Externe, care a nmanat nsrcinatului cu Afaceri al Elveiei la Bucureti, A.Parodi, o not de
protest a Guvernului RPR adresat Guvernului elveian. Ulterior justiia elveian la condamnat
pe Oliviu Beldeanu, conductorul i organizatorul atentatului, la 4 ani inchisoare din care nu a
executat decat 2 ani i 8 luni, fiind eliberat pentru bun purtare.
Pentru pregtirea atacului, Oliviu Beldeanu a ntreprins mai multe cltorii in Elveia
pentru a studia topografia locului i pentru a-i procura armament. Cei 5 membri ai grupului
(Oliviu Beldeanu, Ion Iahoda, Alexandru Botel, Dumitru Achim i Teodor Ciochin) s-au ntlnit
de mai multe ori pentru a exersa mnuirea armamentului i a pune la punct detaliile operaiunii.
Intrnd n cldirea principal a Legaiei, au devastat birourile i au spart casele de fier.
Intre timp, poliia elveian a inconjurat Legaia, dar nu a intervenit in for. Grupul de atacatori
a cerut guvernului roman eliberarea din inchisoare a urmtoarelor persoane: generalul Aurel
Aldea, fost ministru de Interne in guvernul instalat la 24 august 1944, episcopul unit Ion Suciu,
Ilie Lazr, frunta al Partidului Naional rnesc, Constantin Brtianu, din conducerea
Partidului Liberal i dr. I.A. Mureanu, fost director al ziarului naional-rnesc Ardealul.
Dup 42 de ore de la inceperea atacului, Beldeanu i doi dintre complicii si s-au predat poliiei
elveiene.
Acest eveniment avea s joace un rol important in evoluia ulterioar a serviciilor de
securitate romaneti. S-a produs o schimbare de personal in ierarhia de varf a DIE (Serviciul de
Spionaj al Securitii), o restructurare a Securitii interne, precum i o reorientare in ceea ce
privete aciunile contra emigraiei romaneti, respectiv intocmirea unor liste cu persoanele din
emigraie care trebuiau reinute i arestate in paralel cu planificarea unor aciuni de rpire i
aducere in ar pentru a fi judecai i pedepsii cei care desfurau activitate contra intereselor
regimului comunist.

8. ACTIVITI ALE SPIONAJULUI ROMNESC. REEAUA CARAMAN
Cel mai spectaculos i mai mediatizat caz de spionaj realizat de DIE a fost aa-numita
reea Caraman, sau, dup o formul aprut in Occident in 1972, Cei treisprezece romani care
au speriat NATO. Prin aceast reea, spionajul romanesc a dat Alianei Nord-Atlantice cea mai
puternic i costisitoare lovitur din istoria sa, trimind Moscovei toate planurile militare ale
NATO pe 20 de ani.
Recrutat de Securitate in 1952, Mihai Caraman a fost format timp de ase ani in coala
romaneasc de spionaj. In ultima lun a anului 1958 a fost trimis la Paris ca prim-secretar i
consilier comercial al Ambasadei romane. Aceste funcii erau doar acoperiri care-i facilitau
activitatea de informaii. In realitate era incadrat atunci in DIE, Serviciul Frana-Benelux-Italia i
se afla in graiile lui Mihai Gavriliuc, eful DIE.
Intre 1960-1965, Caraman a creat o vast reea de spionaj, aflat in totalitate sub
controlul KGB, recrutand funcionari ai NATO, de la Banca Mondial din Quai dOrsay,
Organizaia de Cooperare i Dezvoltare Economic, Ministerul Economiei i Finanelor.
Fiind principalii beneficiari ai preioaselor informaii furnizate de Reeaua Caraman,
sovieticii au pus la dispoziie sume de bani importante cu care Caraman i-a pltit oamenii din
reea. Toi acetia au furnizat ofierului roman Mihai Caraman 60 de dosare, dintre care 16
casnice, adic top secret, de excepional importan, privind situaia bugetelor militare ale
statelor membre NATO, logistica organizaiei pe timp de pace i de rzboi, sistemul de alarm al
NATO etc.


Cei mai importani ageni ai lui Caraman din Frana au fost Robert van der Vielle
(cetean argentinian, la acea vreme ef al biroului de documente secrete din sediul NATO),
Francis Rousilhe (eful biroului de documente secrete din cadrul biroului de traductori de la
sediul NATO) i ceteanul turc Nahit Imre.
Pan in 1964, toate documentele procurate de Mihai Caraman din sediul Alianei Nord-
Atlantice erau transmise integral serviciilor de informaii sovietice. Incepand din acest an,
partenerilor de la Moscova nu li s-au mai oferit decat sinteze, adic informaii filtrate. A fost o
aciune original a spionajului romanesc, dar calitatea i volumul informaiilor secrete au
determinat KGB-ul s-l ia pe Mihai Caraman sub comanda sa. In istoria serviciilor sovietice, se
pare c Mihai Caraman a fost singurul ofier roman de securitate medaliat de KGB pentru
rezultate excepionale impotriva NATO.
La 16 octombrie 1967 serviciile NATO s-au mutat la Bruxelles iar reeaua Caraman a
fost preluat de Ion Tomescu (conspirativ Jean) i de secretarul II al ambasadei, Victor
Dorobanu (conspirativ Vitea), locotenent DIE. Totul a funcionat bine pan n anul 1969, cand
Ion Iacobescu oficial al III-lea secretar al Misiunii romane la UNESCO, n realitate cpitan
DIE i adjunct al lui Caraman a cerut azil politic Ambasadei Marii Britanii din Paris. Prevenit
de Pacepa c legtura lui cu spionajul britanic fusese depistat de contraspionajul roman, a
dezertat, fugind n America, unde a povestit, cu toate detaliile, la CIA despre penetrarea NATO
de ctre spionajul romanesc. Drept urmare, Tribunalul Militar din Bucureti l-a condamnat la
moarte pe cpitanul Ion Iacobescu pentru dezertarea i trdarea sa.
Cu ocazia vizitei fcute de Nicolae Ceauescu in SUA (26-27 octombrie 1970),
preedintele american Richard Nixon i-a spus, intr-o conversaie particular, c Romania a fcut
o mare greeal cand a penetrat NATO prin reelele de spionaj, la cererea Moscovei. Ceauescu a
ordonat atunci oprirea oricror aciuni informative anti-NATO.


ACTIVITATEA DEPART DE INFO EXTERNE AL SECURIT 1948-1965

Dupa 1945 omenirea cunoaste profunde mutatii si schimbari majore in relatiile
international (trecerea de la multipolaritate la bipolaritate sua si urss).
Instaurarea regimului communist in europa de est in urma acordurilor stabiliteintre cei 3
mari la teheran in 1943, yalta si potsdam in 1945 anunta viitoarele confruntari ale celor 2 actori
principali ai scenei internationale.
Sovietizarea romaniei a fost realizata treptat prin elementele: guvernul comunist petru
groza (6 martie 1945), trucarea alegerilor din mai 1946, desfiint partidelor monocratice,
indepartarea monarhiei (30 dec 1947), programul de reforma dupa modelul sovietic, insa cea mai
majora contributie a avut-o directia de informatii externe serviciul de spionaj al securitatii,
construit de seful consilierilor sovietici din rom, alexndr mihailovici saharovski.
Creata prin decretul nr 50 din martie 1951, DIE avea urmatoarele atributii: descoperirea
actiunilor de spionaj din tarile imperialiste impotriva rom, desfasurarea de actiuni informativ-
operative impotriva emigratiei romane din strainatate, obtinerea informatiilor cu caracter
tehnico-stiintific din tarile capitaliste.
Organigrama DIE continea: secretariatul ce asigura controlul indeplinirii sarcinilorm
serviciul II activitea informativ-operativ pe spatiul SUA si M. Brit, Serviviul III coordona
rezidentele din germ si austria, IV viza problema emigratiei romane din occident, V gestiona


activ inform din Fr, It, Elvetia, iar celelalte ofereau suport administrativ, protectie
contrainformativa.
Avand ca obiectiv lupta cu dusmanul din exterior, DIE serveste in mod clar intereselor
sovietice si intr-o masura mult prea mica pe cele ale rom, efectuand operatiuni in numele KGB
deci era o anexa a serv de spionaj sovietice,
Primul sef al die a fost generalul sovietic Serghei Nicolau 1951-1954, fost director
general al SSI-ului urmat de Vasile Valcu.
In 1955 conducerea DIE a fost schimbata, probabil ca o consecinta a atentatului asupra
legatiei romane de la berna. In functia de sef al die a fost numai mihai gavriliuc, activist de
partid.
In jurul anului 1960 are loc o nationalizare a DIE printr-o infuzie de tineri ofiteri romani
instruiti in tara sau in strainatate, ceea ce duce la consolidarea structurii, la formarea unui
personal de elita.
In ceea ce priveste lupta dusa de organele securitatii pe plan contraoinformativ cu
dusmanii de clasa din exterior, aceasta s-a concretizat prin modul de raportare al structurilor la
criza iugoslava, atentatul de la berna, spionajul american, revolutia din ungaraia 1956 precum si
prin actiunile lor propriu zise (grupul z actiuni de pedepsire peste hotare)
Astfel, ca urmara a planurilor serviciilor secrete sovietice de asasinare a liderului
iugoslaviei Josip tito 1948, romania a trebuit sa faca fata actiunilor de spionaj puse la cale de
iugoslavi, din ce in ce mai accentuare. In acest context, contraspionajul romanesc a inregistrat o
serie de succese (caderea lu alexandru gavrilovici presedintele comunitatii iugoslave din rom
ce culegea inform referitoare la armata romana si le furniza diplomatilor iugoslavi) dar si
insuccese ( cazul petrov nedectarea agentului dimitrie petrov).
Dupa 1948 serviciile de inform: accidentale si-au trimis in rom agenti pe 2 cai: legala
diplomati si ilegala prin parasutare.
Astfel, guvernul roman a trebuit sa faca fata planurilor puse la cale de serviciile de
informatii americane prin care implantau diverse retele de eagenti echipa jaques, robert, pascal,
fii patriei) care prinsi de organele securit au fost condamnati la moarte.
Atentatul asupra legatiei romane de la berna a fost realizat de un grup de emigranti
romani condus de oliviu beldeanu si larg mediatizat in epoca atat de presa romaneasca cat si de
cea occidentala.
Occidentalii puneau accent pe faptul ca atacul s-a produs datorita disperarii la care
ajunsese grupul de emigranti romani si in scopul de a atrage atentia asupra nerespectarii
drepturilor omului savarsite de regimul comunist in schimb ce Dej sublinia aportul spionajului
american, considerat principalul organizator al atacului,
Cert este ca adevaratul motiv al atacului a fost capturarea unor documente care sa
deconspire agentura comunista infliltrata in mediile occidentale. Evenimentul are un impact
major asupra serviciilor secrete romanesti.
Atitudinea regimului dejist in timpul si dupa revolutia din ungaria a dovedit inca o data
ca a fost unul dintre cele mai represive regimuri comuniste din e europei, sustinand fidelitatea lui
dej fata de modelul stalinist. Practic, romania a fost printre primele rari care a traversat granita cu
ungaria, consolidand prezentas armatei rosii in urma deciziei luate de dej, bodnaras, ceausescu,
ce au pledat pentru o interventie militara in vederea inabusarii revolutiei anticomuniste de la
budapesta.
Dupa atentatul de la berna, inversunata impotriva emigratiei romane care ar fi putut
perturba linistea regimului comunist, die a declansat elaborarea unui catalog ce con tinea numele


a celor mai periculosi compatrioti stabiliti in strainatate. El a fost destinat sa fundamenteze
actiuni ofensive ale die impotriva emigratiei romane.
Pentru a-si indeplini aceasta misiune, die si-a organizat in structura sa un asa numit grup EZ cu
ofiteri special instruiti prin operatii de pedepsire. Aceasta structura era una mixta DIE + PGU,
inzestrata cu un arsenal de mijloace operative specifice.
Operatiile grupului Z in occident au fost perfect secretizate si constau in rapirea unor
lideri anticomunisti, judecarea si condamnarea lor, printre victime se numara profesorul Aurel
Decei. Puiu traian avocat anticomunist.
Ca o reactie la actiunile die, serviciile occidentale au facut la rndul lor deconspirari ale
ofiterilor acestea fiind urmate dupa 1968 de defectiuni un ttotal de 30 de ofiteri die care au
acceptat propunerile occidentalilor ex gen ion mihai pacepa
Prin urmare, in lupta dusa impotriva dusmanilor de clasa din exterior in vederea apararii
intereselor nationale, organele securitatii regimului comunist au utilizat numeroase tehnici
agresive in pedepsirea agentilor americani sau in desfasurarea unor adevarate actiuni de
eliminare a emigrantilor romani, considerati periculosi prin viziunile lor anticomuniste, activand
constant sub tutela urss.