conspect

Curs 6 – 08.11.2018

TERAPIA ANXIETATII: DEPATOLOGIZAREA ANXIETATII

- In primle 1-2 sedinte, pacientulnostrutrebuiesaafle:

1. Care estediagnosticul

2. Cum a aparutdiagnosticul

3. Saisischimbeatitudinea fata de propriaanxietate (normalizareaanxietatii; anxietatea are

sipartibunesipartirele)

4. Sa aibaexpectanterealiste fata de terapie (nu o reducem de tot, la 0, ci suficientincatsa nu ne

maiafecteze

5. Sastie care sunttinteleprincipale ale terapiei (=reducereactivareneurofiziologica, modificare cognitive,

modificarecomportamentala)

6. Sa stie ce tehnici se vor aplica

->pentru a crestesperantasicomplianta la tratament.

*Frica(anxietatea) normalavsanxietateapatologica

(a) Fricanormala.Fricaeste o emotie de baza, la fel de importatacaalteemotii, care ne

ajutasasupravietuimpericolelorsiamenintarilorreale, un raspuns natural al organismului la pericole.
Creierulestesetat de asanaturaincatvatindesaconsidere o situatieambiguacafiind un pericol, pana la
probacontrarie (ex. ne estefricaatuncicandauzim un pocnet in camera intunecata) – creieruleste un
gardianhipervigilent, nu un supraveghetor impartial, care preferasaiapozitie fata de un stimulnelinistitor,
decatsa fie luatprinsurprindere. Atuncicandcreieruldetecteazaunpericol,
acestaelibereazaadrenalinapentruaactivasistemulnervossimpatic, activare care aduce o serie de
modificari in organism care ajuta la actionarearapidasievitarearanirilor, la scaparea de pericol. Asadar,
modificarile care apar in organism sunt: eliberareaadrenalinei, dilatareapupilelor, accelerarearespiratiei,
crestereafrecventeicardiace, paloare, tensionareamuschilor, senzatia de nod in gat,
supraincalzireacorpului, transpiratie, senzatia de curauscata, greata/ fluturi in stomac, furnicaturi in
extremitati. Mai mult, toataatentia se vafocalizapepericol, celelalteprocesefiindpuse in stand-by,
iarcomportamentulvadevenimai prudent, facandu-ne saocolimpericolul.

(b) Anxietateapatologica.Fricanormaladevineanxietatepatologicaatuncicanddepaseste o
anumitaintensitatesidaca se cronicizeaza. Semnele care ne confirmacatraimanxietatepatologicasunt: (1)
reactiifiziologiceexageratefarafonduluneiamenintari immediate/ reale; (2) reactii cognitive, ceconstau in
modificareamodului de functionare al atentiei – atentia se hiperfocuseazapepericole, chiardacaacestea
nu exista, defocalizandu-se greu, precumsi in aparitiaunorganduri de ingrijorare cu privirela viitor –
scenariicatastrofice; (3) reactiicomportamentale de evitare – evitareexcesiva a anumitorsituatii/ stimuli;
Mai mult, constientizareatrairiianxietatiipatologicesicredintacaaceasta nu maipoate fi
controlatapoatesaconduca la o anxietate in plus, o anxietatedespreanxietate = meta-anxietate.

*Anxietatea: de la normal la patologic

In cazultulburarilor de anxietate, sistemul de detectiesiprocesare al pericolului din

creierulnostruestedereglat, producand o suprareactie la pericoleminoresauinexistente. Chiardaca se
incearcaautoreglareaactiva, acestava continua safunctionezehaotic, iarsentimentul de
incontrolabilitatevasporisimaimultanxietatea.
Anxietateadevinepatologicaatuncicandafecteazacalitateavietii, calitatearelatiilorsiproductivitatea.

Existămaimultecategorii de factori, care pot transformafricanormalaînanxietatepatologică:

a) factoribiologici. Putemavea o predispoziţiegenetică de a reacţionaexcesiv la stimuli negativi,

adică o trăsăturătemperamentală, care se numeşteneuroticism, maidezvoltatădecât la media
populaţiei.
Atenţie! Nu există o determinaregeneticăaanxietăţiispecifice, darexistă o
determinaregenetică de a avea o sensibilitatemai mare pentrustimuliinegativişi o
reactivitatemai mare la aceştia, faţă de media populaţiei.

Atuncicând, pefondulacesteivulnerabilităţi, apareunepisod de stresacutsaucronic,

probabilitatea de apariţie a anxietăţiicreşte cu 30-40% (Barlow, 2002).

b)factoriceţin de experienţapersonalăde viaţă. Celmai important factor se referă la

experienţacontrolului.Dacă, pebaza a ceeaceni s-a întâmplatînviaţă,
avemsentimentulcăexistă o legăturăîntreceeacefacemşiceeaceni se întâmplă (altfelspus,
căceeaceni se întâmplădepinde, înfoarte mare măsură, de noi), anxietatea e redusă.
Dimpotrivă, dacă am trăit o serie de experienţe negative, înciudatentativelornoastre de a le
evita, de a face să fie bine, atuncianxietateacreşte. Un control redus (din cauzanoastrăsau din
cauzamediuluiîn care trăim) sporeşteşanseletransformăriianxietăţiinormaleîntr-
unapatologică.

c) stresul. O situaţie de suprasolicitarecronică (de exemplu, sarcinifoartenumeroaseşi diverse), o

situaţienouă, pentru care tesimţinepregătit (cum ar fi, un divorţ, naştereaunuicopil) pot induce o intensă
stare de stres. Stresul nu produce anxietate, darfuncţioneazăcauncatalizator:
accelereazăşiintensificăanxietateanormală, pânăcândeadevinepatologică.

- explicatiedetaliata - Factoriicauzali care determinatransformareafriciinormale in

anxietatepatologicasunt:

(1) Invatarea
▪ Directa.Invatareadirecta se produce in urmatrairiiuneitraumesauuneiexperiente aversive, in
urmacareia se vadobandi o reactive anxioasa fata de experientarespectiva (ex. fobie de
cainidatoriaexperientei de a fi fostmuscat de un caine)
 ▪ Vicarianta. Invatareavicariantapresupuneobservareareactiiloraltcuiva la
traireauneiexperientetraumatice/aversive ->dobandire de reactieanxioasa la aceaexperienta
(ex. veziparinteleanxios cum se poartacandcopilulare o raceala =>hipocondrie)
▪ Prininformare: din zvonuri, povesti, vorbe, stiridesprecaracterulpericulos al
unoranumitesituatii ->putemdezvoltaanxietate fata de acestesituatii.
(2) Experiente de viatasiexpunerea la situatii
▪ Daca in momentulconfruntarii cu o situatieanxiogenaexistacapacitatea de a controlasituatia,
de a iesi din aceasituatie, de a modificaaceasituatie =>sansa de a dezvolta o
anxietateestemairedusa. Mai mult, expunerea la situatii cu potential
anxiogenfaracaunevenimentaversiv se se fi intamplat in urmaacesteia, scadesansaca in
urmauneiexperiente aversive cu respectivasituatie, anxietateasa se dezvolte.
(3) Ereditatesi temperament
▪ Indivizii cu inhibitiecomportamentala/afectivitatenegativa/neuroticism (=sensibilitatemai
mare, reactivitatemai mare la stimuli negativi) se anxieteazamaiusor, mai des si se
desensibilizeazamaigreu in urmaexpunerii (capacitate de habituaremai mica)
(4) Stresul
▪ accentueazareactiileanxioase (estefactor precipitant/favorizant; efect inflationist)
(5) Factorifilogenetici
▪ suntem in mod natural maivigilenti la straini, serpi, inaltimi, intuneric, iaracestefobii se sting
maigreu
(6) Factoriculturali
▪ ex. in culturilecolectiviste (ex. Japonia), oamenii cu “anxietatesociala” se tem sa nu cumvasa-
i jigneascapeceilalti vs. teama de a te face tu de rasintr-o culturaindividualista

*Solutiipentrudepatologizareaanxietatii

- CBT sifarmacoterapie (anxiolitice, antidepresive, betablocante)

- Strategii de reducere:

a) Strategii cu tintaneurofiziologica – TrainingulAutogen; Relaxareaprogresiva Jacobson; Exercitii de

respiratie; Practicareasportului

b) Strategii cu tintacognitiva – Identificareamecanismelormentaledisfunctionale +

Analizareavaliditatiiacestoradpvdfuctional + revalorificarealogiciisidatelor
c) Strategii cu tintacomportamentala – Reducereacomportamentelor de evitare; Promovareaunuistil de
viata sanatos