Introducere în

psihotraumatologie
Diana Lucia Vasile, PhD
Lector universitar, Psihoterapeut, Președinte ISTT
Iasi, 4 -5 aprilie 2020

diana.vasile@fpse.unibuc.ro,
diana.vasile@istt.ro
 Formarea mea

• Licență în psihologie, master în psihodiagnostic și

psihoterapie 1997, 1998 (București)
• Formare psihoterapie experiențială 1996 – 2004
(București)
• Formare în consilierea și psihoterapia traumei,
consilierea și psihoterapia relațională și de cuplu,
consilierea și psihoterapia familiei – 1999 – 2000 – terapie
contextual-modulară (Melbourne, Australia)
• NLP, analiză reichiană – 2002 – 2005 (București)
• Constelații familiale 2005 – 2009 (București)
• Psihotraumatologie multigenerațională și explorarea
propoziției intenției 2010 – 2016 (Oslo, Munchen)
 Despre ce vorbim,
cu ce lucrăm
• Psihic și corp sănătos J
• Stres și trauma – diferențiere
• Definirea traumei psihice
• Teorii ale traumatizării psihice
• Procesul traumatic
• Procesul de vindecare
• Repere în procesul psihoterapeutic
 Psihicul sănătos
Caracteristici CERCETĂTORI

• Energie în mișcare –
W. Fiske (1949)
vitalitate
Norman (1967)
• Stabilitate
Smith (1967)
• Coerență
Goldberg (1981)
• Contact cu realitatea
și procesarea realității McCrae & Costa (1987)
• Flexibil Daniel Siegel (2010)
• Expresiv Franz Ruppert (2014)
 Psihicul sănătos

• Deschidere, curiozitate
• Procesarea informației
• Claritate – distingerea dintre lumea
internă și cea externă, dintre realitatea
subiectivă și cea obiectivă
• Bune relații – contact cu sine și cu alții
• Reglare (funcții, emoții, stres, dezvoltare)
 O C E A N (5 factori de personalite)
Deschiderea la experiențe
(deschiși spre simțuri, dispoziție pentru nou și insight, o largă arie de
interese, intelectuale, artistice)

Conștiinciozitate
(ordine, un bun control al impulsului și comportamente direcționate de
scop)

Extraversie
(excitabilitate, sociabilitate, dispoziție către interacțiune socială,
assertivitate și expresivitate emoțională)

Agreabilitate
(încredere, altruism, bunătate, afecțiune, comportamente prosociale)

Nevrotism
(stabilitate emoțională, reglarea stresului)
 Cuvinte cheie
• Realitate

• Identitate clară

• Adaptare

• Reglare

• Relații

• Vitalitate (curgere de energie)

Personalitate unică
 Stres

"răspunsul organismului la o situaţie critică de

suprasarcină şi la evenimente critice, ......

(Fisher şi Riedesser, 1998)

Stres – tensiune, presiune, adaptare

 Stres vs. traumă

• Stres – tensiune, presiune, adaptare

Noi putem regla stresul

• Trauma – ruptură, durere, spiltare, clivaj

Noi nu putem regla trauma
Trauma
 Trauma psihică

Experiența personală
de splitare
din pricina
Factorilor situaționali amenințători care copleșesc
Posibilitățile personale de auto-reglare,
Provocând sentimente profunde de
Neputință, teamă, vulnerabilitate fără protecție
care duce la
o deteriorare de lungă durată a vitalității,
identității și capacităților de autoreglare
 Cuvinte cheie
• Individual, unic, personal

• Splitare (fără alegere)

• Vitalitate scăzută
• Resursele există

• Neputință, frică intensă, durere

• Identitate modificată
 Ce este diferit ?

În stres În traumă

Cu cât faci mai mult, dacă Cu cât faci mai mult, dacă
depui mai mult efort depui mai mult efort,

Lucrurile se îmbunătățesc Lucrurile se înrăutățesc

 Trauma – efectul agresiunii (1)

Persoana este victimă atunci când i se face

un RĂU

Răul este stresant sau TRAUMATIZANT

Persoana care este victimă simte frică

intensă, neputință, vulnerabilitate fără
protecție (expunere), durere – nu poate face
ceva și nici să iasă din situație (să plece)
 Trauma – efectul agresiunii (2)

Persoana care este agresoare poate fi

conștientă sau nu de ceea ce face, poate să o
facă voluntar sau nu, răul poate fi direct sau
indirect, prin a face ceva rău sau a nu face ceva
ce cealaltă persoană are nevoie de la el/ea.

Persoana agresoare simte frica de a fi

eliminat, neputința de a reface răul făcut,
rușine, vină
 Trauma – efectul agresiunii (3)
Agresorii pot fi persoane, obiecte, fenomene

Persoane pot fi părinți, parteneri, rude,

prieteni, uneori străini – pot fi iubiți și doriți

Cu cât relațiile sunt mai apropiate, mai

intime, cu atât crește rescul apariției unei
agresiuni (voluntare sau involuntare)
 Situaţia traumatică

Situaţiile – factori de evaluare a potenţialului traumatogen:

• gradul de control

• gradul de imprevizibilitate;

• numărul persoanelor aflate în acceaşi situaţie traumatică;

• gradul de afectare al celor din anturaj;

• modul de participare în situaţie, direct sau indirect - traumatizare vicariantă.

• relaţia cu persoana care induce trauma.

 8 factori situaţionali traumatici
Green, 1993

• ameninţarea integrităţii corporale şi a vieţii

• vătămările sau rănirile corporale severe
• a fi expus unei răniri sau vătămări intenţionate
• confruntarea cu corpuri umane diforme
• pierderea violentă sau bruscă a unei persoane iubite
• observarea violenţei împotriva unei persoane iubite sau
informare despre aceasta
• informarea că individul este sau a fost el însuşi expus
unui stimul nociv de mediu
• vinovăţia faţă de moartea sau severa vătămare a altora.
 PTSD – DSM 5 (2013)

1. Expunerea la moarte sau la amenințarea cu

moartea
2. Expunerea la răniri grave
3. Expunere la violența sexuală.

CUM?
 PTSD – DSM 5 (2013)

• Faptul de a trai in direct un eveniment traumatizant sau

mai multe evenimente traumatizante.
• Faptul de a fi martor indirect la evenimentul traumatic
pe care il traiesc altii.
• Faptul de a afla ca un membru apropiat al familiei sau
un prieten apropiat au trait un eveniment traumatic. In
cazurile de moarte sau amenintare cu moartea a unui
membru al familiei sau prieten, evenimentul traumatic
trebuie sa fi fost violent sau accidental.
• Faptul de a trai o expunere repetata sau extrema la
detalii care ne agreseaza, dezgustatoare ale unui
eveniment traumatizant (a fi printre primii care culeg
resturi umane, a fi ofiter de politie expus in mod repetat
la detalii privind abuzul sexual al copiilor).
 Reacţii la traumatizare

• Fiziologic – în corp, senzații, manifestări

• Emoţional – frică, durere, neputință

• Cognitiv – amintiri, gânduri automate

• Comportamental – reacții (dez)adaptative

 Fazele procesului traumatic
Fischer şi Riedesser, 1998
• Faza expozitorie peri-traumatică – răspunsul normal este format din ţipete, teamă,
doliu, şi reacţie de mânie. Starea patologică a experienţei este desemnată ca
inundare cu impresii copleşitoare. Persoana afectată este cuprinsă de o reacţie
nemijlocită şi se află adesea încă mult timp după aceea într-o stare de panică,
respectiv, epuizare, care ia fiinţă din reacţiile emoţionale care escaladează.

• Faza (respectiv starea) de negare. Cei afectaţi se apără împotriva amintirilor din
situaţia traumatică. Varianta patologică: comportament extrem de evitare,
eventual susţinut de folosirea de droguri şi medicamente pentru a nu fi obligat
să trăiască durerea sufletească.

• Faza (respectiv starea) de invazie a gândurilor sau imaginilor mnezice. Varianta

patologică: trăiri cu gânduri şi imagini mnezice ale traumei care se impun.

• Faza (respectiv starea) de perlaborare. Aici cei afectaţi se confruntă cu evenimentele

traumatice şi cu reacţia lor personală.

• Concluzie relativă (completion). Un criteriu este capacitatea de a-şi putea reaminti

situaţia traumatică în cele mai importante părţi ale sale, fără a se gândi
compulsiv la acestea.
 Componente Componente situaţie Încercări de stăpânire, efecte
antecedente
Termen Termen Termen Termen
lung scurt scurt si lung
mediu
Factorii situaţionali obiectivi
Supersarcina
simptomatică

Şoc Reacţie Proces

Istoricul de Situaţie traumatică
(strigăt) traumatică
viaţă traumatică (acţiune) (cronicizare)

Atribuire subiectivă de
Evenimente din semnificaţie. Temă situaţională
istoria apropiată, Descărcare
traumatică centrală (influenţată/ (competition
starea zilei formată, inclusiv, retroactiv) )

Posibilitate de stăpânire
subiectivă Factori
protectori
suplimentari
Timp Timp
 Exterior vs. Interior

Factori traumatici / de risc Trauma

• Dezastre, războaie • Tipuri diferite de traumă

• Accidente
r nă
• Naștere prematură t e
i n
• Neglijare ea
um
• Abuz emoțional, fizic, ă l
a z
sexual nțe
ue
• Sărăcie nfl
ă i
• Boala psihică a unui r n
xt e
părinte e
ea
• Etc. um
L
 6 traume centrale
F. Macnab

1. Ameninţarea la adresa vieţii persoanei şi a

pattern-urilor de trai.
2. Întreruperea funcţionării normale a
persoanei.
3. Ameninţarea integrităţii şi coerenţei eului.
4. Pierderea unei relaţii semnificative.
5. Pierderea viziunii asupra vieţii.
6. Perturbarea expansivităţii sufletului în
contextul vieţii.
 4 tipuri de traumă
F. Ruppert (1998-2014)

Traume existențiale

Traumele de pierdere

Trauma de atașament/ simbiotică / trauma

de iubire

Trauma unui întreg sistem de atașament

 4 tipuri de traumă
F. Ruppert (2014-2017)

Traume de identitate (traumele timpurii)

Traumele de iubire

Traumele sexuale

Traumele prin agresiune (violență)

Splitarea psihică în traumatizare
Franz Ruppert, 1998-2015
 Partea sănătoasă
• capacitatea de a regla (gânduri, sentimente,
comportamente)
• empatia autentică
• abilitatea de contact cu sine și alții
• rezolvarea legăturilor / contactului, dacă este necesar
• abilitatea de auto-analizare
• responsabilitatea (de sine, în relații)

• dragostea pentru adevăr (căutarea adevărului)

• Realismul (contact bun cu realitatea)
• optimismul şi încrederea fundamentală
• forţa suficientă pentru a confrunta experienţele
traumatizante
 Partea traumatizată /rănită

• naturală
• păstrează amintirile despre traumă
• are comportamente, trăiri, emoţii, reacţii
de aceeaşi vârstă pe care o aveau atunci
când a avut loc trauma
• încă prinsă în experienţa traumatizantă
• se poate desclanşa imprevizibil şi
instantaneu
 Partea supravieţuitoare

• Este necesară şi utilă

• Construiește şi protejează splitarea
• negarea şi reprimarea experienţei
traumatizante
• Evitarea, controlarea, compensarea
• Producerea iluziilor (ex.: explicații, o
nouă identitate)
• Producerea unor noi splitări
Dezvoltare personală?
 Asigură-te că…

I AM BUSY
GETTING
HEALTHIER
Carl Gustav Jung

“nu devii iluminat

imaginându-ți imagini
de lumină,
ci fiind conștient de
întuneric.”
Vindecarea ?
 Vindecarea
• Se întâmplă înăuntrul persoanei, bazată
pe structurile sănătoase
• Orice tip de tratament (psihologic, medical
etc.) stimulează procesul de vindecare
• Persoana este responsabilă pentru propria
ei sănătate
• Persoana are nevoie să devină conștientă
de dinamica internă de victimă - agresor
(DVA)
• Orice tratament trebuie să se refere la
DVA
 Repere de lucru terapeutic (1)

• Dreptul la fericire – dreptul la suferință

• Suferința este parte din procesul traumatic şi cel
de vindecare
• În psihicul nostru există informaţia despre ce MI
s-a întâmplat MIE
• Acceptarea splitării – acceptarea procesului
traumatic
• Diferenţiere: proces de vindecare şi proces
terapeutic
 Repere de lucru terapeutic (2)

• Clientul este responsabil de procesul de

vindecare
• Terapeutul este responsabil de procesul
terapeutic
• Cine este clientul?
• Evaluarea fazei procesului traumatic
• Evaluarea nevoilor persoanei / cuplului /
familiei
• Terapeutul este persoană de sprijin - necesar
 Intervenţii terapeutice utile (1)

• Recunoaşterea traumei /splitării şi a

mecanismelor compensatorii
• Ventilarea / conținerea emoţiilor
• Informarea adecvată
• Clarificarea realităţii (proiecţiilor)
• Diferențierea mecanismelor compensatorii față
de cele sănătoase
• Credința în funcționarea sănătoasă
• Redefinirea / reconstruirea realităţii persoanei
 Intervenţii terapeutice utile (2)

• Recuperarea / dezvoltarea abilităţilor - volitive

• Recuperarea / redefinirea identităţii
• Stimularea respectului şi auto-empatiei pentru
propriul proces
• Stimularea plăcerii, încurajarea bucuriei, a părţii
sănătoase
• Eliminarea relațiilor toxice / nepotrivite
• Stimularea relațiilor hrănitoare, acceptante
 Identitate clară

Eu sunt

CINE

sunt eu
 Bibliografie

• Tratatul de reziliență asistată - Șerban Ionescu, Ed. Trei,

2013
• Eu-l meu, trauma mea, corpul meu – F. Ruppert, H.
Banzhaf, Ed. Trei, 2018
• Corpul nu uită niciodată – B. van der Kolk, ed. Adevăr
divin, 2018
• Corpul își amintește – B. Rothschild, Ed. Herlad, 2013
• Trauma, 8 strategii de vindecare – B. Rothschild, Ed.
Herald, 2017
• Lumea interioară a traumei – D. Kalsched, Ed. Herald, 2017
• Trauma familială și resursele compensatorii – D. Vasile, Ed.
Sper, 2010
 Multumesc!
Mult succes! J