Cum ne eliberăm de Sindromul de stres

post traumatic?
De la plecarea mamei din viața unui bebeluș, chiar și preț de câteva minute, la prima zi de
școală, adolescența sau îndrăgostirea și până la pierderea locului de muncă, a unei persoane
dragi, a unui statut social sau a tinereții, omul este supus evenimentelor traumatice –
schimbări majore care ne afectează identitatea fizică sau psihică. Trauma este trăită diferit în
funcție de structura fiecărui om, de istoricul personal, de mediul de susținere al fiecăruia.
Există însă traume care ne pun brutal în contact cu ideea propriei morți, și riscă să producă
modificări atât de puternice încât ne afectează o lungă perioadă după eveniment – stresul post
traumatic.

Ce este PTSD sau Sindromul se stres post traumatic? Este suma efectelor fizio-psihologice
negative și de durată pe care le are un eveniment traumatic. Este răspunsul cronic al psihicului
în fața unui eveniment, unei situații care ne pune față în față cu ideea de moarte, de pierdere a
propriei vieți, chiar dacă amenințarea nu ne vizeazază în mod direct. Ceea ce face trauma este
să funcționeze ca o lentilă, ca o oglindă care deformeză și care devine singura modalitate prin
care vezi lumea exterioară și interioară. Trauma transformă brusc lumea într-un loc nesigur,
imprevizibil, cu oameni care îți pot face rău, cu sau fară motiv.

Oameni diferiți – Reacții diferite în fața traumei

Reacțiile la traumă sunt diferite de la individ la individ, de la vârstă la vârstă. Dacă divorțul
părinților la o vârstă fragedă poate avea efecte devastatoare pentru dezvoltarea unui copil, el
nu va fi resimțit la fel în cazul în care ”copilul” are 40 de ani. Efectele depind și de istoricul
personal al fiecăruia, de robustimea interioară, de abilitațile de a procesa situația, emoțiile,
șocul. În același fel, relațiile sexuale cu o persoană minoră, pot traumatiza chiar dacă actul
este de comun acord, pentru că spre deosebire de un adult, copilul, adolescentul nu are
reperele stabile, nu este consolidat psihic astfel încât să integreze evenimentul.

Manifestările Sindromului de stres post traumatic îi afectează și pe cei din jurul celui care
suferă. Ceilalți devin ținta respingerilor, agresivități, conținătorii disperării, anxietății sau
furiei și depresiilor sau martori neputincioși ai comportamentelor distructive și
autodistructive. Astfel de dinamici cer o elasticitate extraordinară a relațiilor, pentru ca
acestea să nu se rupă. De multe ori însă, ruptura este inevitabilă și produce victime colaterale,
așa cum sunt copiii în cazul divorțurilor.

Care sunt manifestările Sindromului de stres post

traumatic?
Anxietate crescută și hiperstimulare emoțională

 Hipervigileță – o senzație constantă de a fi în alertă

 Simptome corporale – palpitații, greață, tensiune musculară, frisoane
 Iritabilitate și furie
 Frică irațională de mari intensități
 Toleranță redusă la zgomote
  Dificultăți în concentrare
 Dificultăți de a păstra starea de somn
 Comportamente agresive

Comportamente de evitare

 Probleme la locul de muncă sau în relație cu ceilalți

 Inabilitatea de a-și aminti anumite aspecte ale traumei
 Pierderea interesului pentru activitățile zilnice
 Senzația de viitor fără perspective
 O stare de amorțire și gol interior
 Evitarea anumitor persoane și locuri
 Senzația de izolare
 Perioade frecvente de retragere în sine

Reactivări ale evenimentului traumatic

 Senzația fizică și emoțională că evenimentul traumatic se întâmplă repetitiv

 Coșmaruri – legate de eveniment
 Stări intense de disconfort la amintirea evenimentului.

Alte simptome des întâlnite

 Gânduri și tendințe suicidale și de autodistrugere

 Senzație de neîncredere, suspiciune generală îndreptată către cei din jur
 Apelarea la alcool, droguri, jocuri de noroc, mâncare sau alte tipuri de dependențe
 Epuizare – dureri fizice
 Reacții disproporționate la situații minore
 Teama de a fi singur sau în cadrul mulțimilor

Manifestări la copii și adolescenți

 Frica de a fi separat de părinte

 Pierderea abilităților deja învățate (mersul la toaletă)
 Dificultăți în timpul somnului și coșmaruri
 Jocuri repetitive ce conțin aspecte relaționate cu trauma
 Noi fobii și anxietăți ce potsă nu pară că ar avea legătură cu trauma
 Exprimarea traumei prin joc, povești sau desene
 Agitație, iritabilitate și agresivitate

Ce faci pentru a-l ajuta pe cel care suferă de PTSD?

 Cel mai important lucru este să ai grijă de tine pentru a putea conține și susține
persoana care este afectată în mod direct.
 Oferă-i siguranță în cadrul relației, asigură-l că îi ești alături și că se poate baza pe
tine.
 Creează o rutină în activitățile zilnice. Rutina crește senzația de siguranță și
diminuează anxietatea.
 Identifică lucrurile care pot reactiva trauma și încearcă să le eviți.
  Încearcă să construiești planuri de viitor – un viitor previzibil detensionează starea de
confuzie și de lipsă de sens pe care o poate experimenta.
 Respectă-i limitele și nu interpreta respingerile lui ca pe un atac personal.
 Reconstruiește-i treptat încrederea în lume. Păstrează-ți promisiunile făcute și arată-i
treptat că lumea poate fi un loc de încredere, cu relații pe care te poți baza.
 Asigură-i că ai încredere în puterea lor de a trece peste toate. Nu îi învinovăți pentru
căderile sau ieșirile lor. Trauma vulnerabilizează psihic iar, ceea ce poate în mod
normal ar trece fără niciun impact, în aceste cazuri poate aduce modificări
semnificative, în bine sau în rău.

Factori de risc pentru PTSD

Se poate întâmpla oricărei persoane care trece printr-un eveniment traumatic- veterani de
război, copii care au fost abuzați sexual, cei care trec printr-un abuz, accident, dezastru natural
sau alte evenimente. Femeile sunt mai predispuse la a dezvolta simptomele iar genetica poate
juca și ea un rol important. Sindromul de stres post traumatic nu este legat în mod absolut de
evenimente de amploare, ca războaiele sau dezastrele naturale, ci poate apărea și după
pierderea sau rănirea unei persoane dragi.

Efecte Sindromului de stres post traumatic asupra

sănătății
Efectele nu rămân doar la nivelul emoțional, psihologic.Orice suferință emoțională
fragilizează și crează predispoziții pentru instalarea anumitor simptome fizice. În cazul
persoanelor cu PTSD, nivelul cortizolului, hormonul stresului, este crescut pe perioade lungi
de timp. Astfel apar deshidratări la nivelul pielii, care întârzie vindecarea rănilor, creșterile de
greutate mai ales în zona abdominală, pierderea masei musculare, tulburări digestive, dureri,
alergii și altele.

Tratamentul Sindromului de stres post traumatic

Tratamentul îmbină terapia de natură medicamentoasă și psihoterapia. De cele mai multe ori,
Sindromul post traumatic se dezvoltă în asociere cu alte tulburări – tulburări de panică,
anxietate, depresie, dependențe. În acest caz, terapia trebuie să se adresez și problemelor
conexe. Recuperarea este complicată și necesită timp, energie și susținere. Cu ajutor
specializat, expunerea la amintirea și retrăirea traumei se va face controlat, în scopul de a găsi
un nou sens și o rescriere constructivă a amintirilor traumatizante.