Subiecte Tehnici Proiective

Subiectul 1 Notiunea de proeiectie

Notiunea de proiectie-termenul de proiectie a fost utilizat pentru prima data de catre S.Freud in 1894 in
lucrareaPsihonevrozele de aparare.Prin acest termen S.Freud explica diferite tulburari psihopatologice din
perspectiva psihanalitica.Astfel,proiectia ar reprezenta o operatie prin care persoana umana expulzeaza din sine
si localizeaza in altul calitati,sentimente, dorinte,si chiar obiecte pe care nu le cunoaste sau le refuza in sine
insusi.
Proiectia reprezinta un mecanism de aparare a Eului alaturi de
refulare,de sublimare,formarea reactiei care vor fi pe larg teoretizate de catre asa zisa psihologia Eului a carei
contribuitor de seama a fost Ana Freud.Testele proiective reprezinta o categorie speciala de teste psihologice
caracterizate prin caracterul ambiguu al sarcinii,prin faptul ca subiectul nu cunoaste semnificatia raspunsurilor
sale si prin implicarea subiectiva a interpretului in interpretarea rezultatelor testarii.Este adevarat ca nici un test
proiectiv nu se bazeaza in exclusivitate doar pe proiectie.Totusi,miezul caracteristica centrala,nucleara,a testelor
proiective o reprezinta aceea ca ele modeleaza gratie stimulilor lor o situatie suigeneris care il determina pe
individ sa se dezvaluie fara sa stie in ce grad o face.
El frank a propus in 1939 asa zisa ipoteza proiectiva potrivit careia proiectia=tendinta oamenilor de a fi
influentati de trebuinte,de emotiile si de strucutura lor psihologica de ansamblu in interpretarea realitatii ori de
cate ori campul perceptiv prezinta o anumita ambiguitate.
Proiectia este un fenemon psihologic
larg manifestat in comportamentul oamenilor.

Subiectul 2 Domenii de manifestare al proiectiei

a).In sfera relatiilor interpersonale-in relatiile interpersonale oamenii tind sa proiecteze asupra
partenerului imaginile inconstiente ale tatalui sau ale mamei.Astfel,potrivit lui Alapson 1999, femeile victime ale
abuzurilor fizice si psihice comise de parteneri au tendinta de a fi atrase de parteneri dominatori pentru ca
proiecteaza asupralor imaginea unui tata investit cu putere .Aceste persoane manifesta nevoia infantila de a juca
rolul copilului neajutorat si pasiv. Asimilarea unei persoane alteia poarta in psihanaliza denumirea de transfer
.Relatia de transfer este prezenta atat in situatia proiectiva specifica aplicarii acestor tehnici cat si intr-un plan
mai larg,relatie profesor-elev, medic-pacient, psihoterapeut-client.
Chiar succesul curei medicale sau psihoterapeutice este conditionat de investitia pe care clientul/pacientul
o face in terapeut.
b)In alegerea profesiei-asa
cum a aratat Leopold Szondi oamenii isi aleg profesiunea, partenerul de viata prin proiectia unor pulsiuni
inconstiente asupra obiectului alegerii. De ex, in activitatile unde pot fi proiectate tendintele agresive,sadice cum
sunt cele de macelar, de boxer,au ca echivalent mai evoluat meseriile de chirurg,dentist,chiar profesiunea de
profesostr e suspectata a fi exercitata de persoane cu puternice dorinte dominatorii.Procesul inconstient prin care
alegerea partenerului de viata,a profesiei reprezinta o materializare a unot tendinte pulsionale inconstiente e
numit de Szondi opertropism sau operotropism dupa altii.
Chiar alegerea
profesiei de psiholog asa cum observa Roy Schafer are la baza acest mecanism de a proiecta anumite tendinte si
trebuinte inconstiente.Astfel, psihologul cu un sentiment de sine nesigur regaseste in optiunea pentru profesia de
psiholog,sansa de a-si rezolva probleme identitate.Psihologul matern,cauta sa isi implineasca nevoia de a
proteja,de a ocroti.Pe de alta parte psihologul narcisist,megaloman,se identifica cu rolul de prezicator, de
saman,care culege laude si aprecieri din partea celorlalti.
c) In joc-jocul reprezinta un cadru social in care se proiecteaza tendintele de identificare ale
copilului.Experimentele efectuate in acest domeniu arata ca fetitele si baietii au tendinta de a constitui o structura
ludica specifica/identificate exigentelor sexrolului de apartenenta .
d)In domeniul clinic-Freud a
fost primul care a aratat ca tematica delirului paranoid exprima intr-o forma patologica dorinte sau trebuinte
frustrate ale pacientului.In cazul presedintelui Schrebrer,Freud descrie istoria unui pacient paranoid avand si
tendinte hosexuale care se temea sa nu fie agresat sexual de catre medicul sau.Era vorba asa cum Freud observa
de faptul ca pacientul proiecta asupra medicului curant propriile tendinte pe care nu le putea accepta ca fiind ale

sale.Proiectia il ajuta sa scape astfel de un pericol intern,reprezentat de emotii, dorinte care erau inacceptabile
moral.Odata acest pericol proiectat asupra medicului era mai usor de acceptat.

Subiectul 3 Specificul testelor proiective

Sunt autori care nu agreeaza temenul de test pentru ceea ce desemneaza testele proiective,intrucat acestea nu
raspund canoanelor psihometrice(fidelitate,sensibilitate, validitate).Utilitatea rezultatelor pe care le furnizeaza
aceste tehnici trebuie judecata in alti termeni decat cei psihometrici,intrucat ele sunt prin excelenta instrumente
cu caracter clinic, functionand ca tehnici mai degraba idiografice decat nomotetice.Tehnicile proiective pot fi
caracterizate prin urmatoarele note specifice:
1. caracter ambiguu al sarcinii/itemilor .Aceasta ambiguitate rezulta din caracterul slab strucutrat al
materialului fapt care suscita foarte multe rasunsuri.-de tipul open-endid-tasks raspunsuri libere la alegere
astfel in fata unor pete de cerneala subiectul este indemnat sa spuna ce crede ca este acolo iar raspunsurile
pe care le poate da nu sunt intr-adevar circumscrise de un anumit cadru preconceput.Lipsa unei structuri
bine definite a stimulilor angajeaza in tehnicile proiective,legile psihologiei guestalt-ului in virtutea
carora datul perceptiv va trebui sa capete o forma bine determinata prin aducerea din interior si prin
proiectarea asupra acestui dat a acestor continuturi interne ,subiectul nestiind ce anume si cat anume
transfera din interior catre exterior .
2. subiectul testat nu cunoaste modul in care raspunsurile sale vor fi codate si interpretate
din acest punct de vedere posibilitatile subiectului de a falsifica raspunsurile sunt foarte limitate
3.in interpretarea lor,tehnicile proiective comporta un aport al subiectivitatii interpretului . Din aceasta
perspectiva,unii autori considera ca interpretarea nefiind subordonata unor reguli clare,contine o sursa de
eroare considerabila pe care unii o numesc interpretare salbaticafiind de asteptat ca in virtutea acestui
fapt,subiectivitatea interpretului sa faca mult diferita interpretarea lui de interpretarea altui interpret.
In contrast cu testele obiective cum sunt testele de aptitudini care se bazeaza pe sarcini bine structurate avand
modalitati clare de raspuns ca si modalitati standardizate de interpretare testele proiective nu se pot conforma
exigentelor psihometrice specifice testelor de aptitudini.Trebuie facuta precizarea ca observatiile anterioare
isi pierd in cazul anumitor tehnici proiective valabilitatea intrucat unele dintre ele au inregistrat de-a lungul
ultimelor decenii un proces de standardizare al administrarii,scorarii si interpretarii raspunsurilor
subiectilor .Este cazul metodei Echsner in interpretarea testului Roschac sub numele de sistemul
comprehensiv

Subiectul 4 Clasificarea testelor proiective, avantajele si domeniile de utilizare

Exista mai multe sisteme de clasificare a lor in functie de diferite criterii,din una nu este excaustiva intrucat orice
test proiectiv prin specificul sau poate intra simultan in mai multe categorii.
1)Functie de materialul testului tenhicile pot fi claficicate in:
a)teste bazate pe desene(subiectul trebuie sa deseneze fie o persoana,un arbore sau membrii familiei)
2)Teste bazate pe alegere-subiectii au ca sarcina alegerea pe criteriul preferintei a unor planse colorate sau a unor
fotografii infatisand fizionomii diverse
3)Teste bazate pe povestiri-subiectii trebuie sa alcatuiasca povestiri pe baza unor stimuli sursa.Este cazul testului
tematic de perceptie TAT sau al testului tematic de aperceptie pentru copii

4)Teste bazate pe marial verbal-subiectii primesc liste de cuvinte carora trebuie sa le asocieze in virtutea unor
reguli bine precizate,alte cuvinte.Este cazul testului lui Yung de asociere verbala.Partland a elaborat o tehnica
purtand acelasi nume constand din completarea unor fraza incomplete.
ALTE CLASIFICARI ALE TEHNICILOR PROIECTIVE-propun drept criteriu taxonomic tipul de limbaj
utilizat in context proiectiv(limbajul desenelor, culorilor, al pulsiunilor,al frustrarilor)
5.AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE TEHNICILOR PROIECTIVE
-sunt de obicei judecate cu asa zisele teste obiective
In contrast cu testele proiective,testele psihometrice,fie ca tin de domeniul aptitudinilor sau se prezinta sub forma
inventarelor de personalitate sunt considerate a fi obiective, intrucat se conformeaza exigentelor de
naturapsihometrica (validitate,sensibilitate,fidelitate)
A.AVANTAJE
1.-imposibilitatea falsificarii raspunsurilor datorita naturii opace a sarcinii si a instructajului
Opacitatea este inversul vizibilitatii itemilor de care sufera inventarele de personalitate.
Vizibilitatea reprezinta insusirea itemilor de a permite subiectului sa sesizeze sensul favorabil
2.-pot dezvalui aspecte profunde ale personalitatii.In general tehnicile proiective abordeaza personalitatea in
ansamblul ei ca sistem,ca structura.Permit o abordare holista si structurala a personalitatii.
3.-tehnicile proiective pot fi administrate unor categorii mai largi de subiecti decat testele obiective,respectiv
inclusiv subiectilor deficienti,institutionalizati carora nu li se pot aplica chestionare de personalitate.
Desi lista avantajelor nu este numeroasa,amploarea acestora este cu mult mai mare decat in cazul altor teste.
4)-in calitate de probe clinice,permit o interactiune complexa,ampla cu subiectul iar profunzimea acestei
interactiuni nu poate fi inteleasa in toata complexitatea sa decat din perspectiva psihanalitica.
B.DEZAVANTAJE
1)implicarea intr-un grad inalt si in cazul altor tehnici slab
2)cele mai multe dintre tenhicile proiective apartin categoriei c) care implica un inalt grad de specializare obtinut
cu inalte costuri pecuniare,temporare si individuale
6.DOMENII DE UTILIZARE A TESTELOR PROIECTIVE
a)inpsihologia clinica pentru clarificarea diagnosticului,pentru precizarea structurii si dinamicii pacientului
precum si pentru aprecierea evolutiei in timpul curei
b)psihologia scolara-intrucat necesita aptitudini verbale minime,ele pot fi aplicate copiilor mici pentru a le
evalua personalitatea in scopul ameliorarii performanetelor scolare si atenuarii problemelor de conduita
c)psihologia muncii si organizationala-in domeniul selectiei personalului,in evaluarea grupurilor de munca si
evaluarii comportamentului consumatorului
d)psihologie militara si judiciara precum si in studiile interculturale pentru evaluarea a ceea ce Carden a numit
personalitatea de baza

Subiectul 5 Repere istorice ale dezvoltarii tehnicii Rorschach

A fost dezvoltata de catre Herman R. care in 1921 a publicat cartea derpsihodiagnostic, impreuna cu 10
plaNSE care constitue stimuli testului.Unii autori consid ca mai nimertit este termenul de tehnica decat cev]l d
etest in cazul Rorschach deoarece acestea nu pot fi evaluate din perspective canoanelor psihometrice asa cum e
cazul testelor.VAloarea psihodiagnostica a tehncilor proective, inclusive a rorsachului, trebuie judecata in
termenii psihologiei clinice, respective ai spatiului proectiv care ia nastere in cadrul contactului nemijlocit dintre
psiholog si subiectul testat.Acest spatiu trebuie abordat in termenii psihologiei dinamice,ai metapsihologiei
psihanalitice adica in termini transferului si contratransferului.
Tehnica
proectiva Rorschach este mai mult decat un test datorita faptului ca se naste acea teorie subiectiva ce se naste in
cadrul aceste relatii.
Repere istorice ale dezvoltarii tehnicii Rorschach.
Herman R. nu este
descoperatorul valentei psihodiagnostice a petelor de carneala, cu mult inaintea lui, Leonardo Davincii si mai
catre zilele noastre cercetatorii care s-au format in laboratorul lui Wund, au sesizat rilul de stimuli, pe care petele
de cerneala il pot juca,mai ales din pct de vedre cognitive. In general tehnicil;e proiective si tehnica Rortschach,
se bazeaza pe stimuli in cazul acesta pe 10 planse, care sunt caracterizate printr-un nivel scazut de structurare al
continutului. Din perspec teor Ghestaltiste, al lui Vertaimer, in fata unor astfel de stimuli ambigui, in virtutea
legilor perceptiei , subiectul trebuie sa furnizeze un contur acestuia , aducand din sine continuturi psihice proprii,
fara sa aiba controlul privitor la , cum si cat anume dezvaluie despre sine.
La
baza utilizariin petelor de cerneala in studiul comportamentului, unii autori adauga un joc de societate frecvent
intalnit in intalnirile mondene cand Rorschach era eleborant- jocul blotto. Tatal lui Rorschach era artist plastic si
ai transmisese in buna parte talentul sau. Intentia de a realiza o tehnica bazata pe pete de cerneala, trebuie legata
la Rorschach de o alta intentie a sa, care are legatura cu formatia sa de medic psihiatru, anume aceea de a elabora
o metoda care sa puna in evidenta echivalentele organice ale unor tulburari psihice asa cum e azi RMN-ul.
Ca atare Herman.R-a realizat 50 de planes printer care a introdus si palnse cu diverse pete de culoare ce
stimuleaza viata afectiva in stimularea raspunsurilor.Odata cu manualul editorul a acceptat un nr de 10 planse- in
aceasta forma , tehnica a traversat aproape un secol , pana in zilele noastre.
Intrucat Rorschach moare de timpuriu dupa publicarea testului,
opera sa va fi continuata de cativa prieteni apropiati are au crezut in destunul descoperirii sale- Roben Taller,
Ober, Holten si altii.
Nici p[robabil Rorschach nu a banuit amploarea pe acre a luat-o amploarea sa- acesta devenind o
adevarata institutie, scoli ce interpreteaza rezultatele testului. Putem sa vb de o scoala elvetiana, de o alta
franceza, dar si de o scoala, suedeza reprezentata de o mare doamna Losli Usteri.Putem vb si de o scoala clasica
de interpretare ce tine aproape de cadrul de interpretare inaugurat de Rorschach, o orientare de tip impresiv,
bazata pe contactul nemijlocit dintre examinator si examinat, contact care are puternice conotatii psihanalitice.
Pe de alta parte putem vb de o scoala cantidativista, bazata pe instrumente sattistice de prelucrare a rezultatelor
testului Rorschach, orientare inaugutrata de catre John Exner Junior.
Scoala nui Exner a interpretat un program RIAP- ce interpreteaza protocolul Rorschach, intr-o maniera
foarte individualizata, adfica foarte mulata pe specificul persoanei testate.
Ehnicii Rorschach i-au fost dedicate multe evenimente d eprez internationale. Este un test d ecategoria Cce constitue o cercetare institutionalizata.

Subiectul 6 Prezentarea si administrarea tehnicii Rorschach

Prezentarea materialului Rorschach
Testul se compune din 10 planse numerotate cu cifre romane pe fata posterioara-numerotarea indica
ordine a planselor cand aceste asunt administrate subiectului.Plansele nu reprezinta ceva anume,din potriva,

eleau un grad de structurare foarte scazut, lasand la libertatea subiectilor testate sa identifice diverse category de
lucruri , obiecte, finite.Crcetarile ulterioare cuprinse cu tehnica Rorscach au indentificat prezenta in diferiteb
planes a anumitor simbolistici, inclusiv, cea de natura psihanalitica, finalizata pe simbolul matern si patern.De
asemenea unele planes din pct de vdr ethnic favorizeza, anumite tipuri de raspunsuri, atat cu privire la
simbolistica antrenata in raspuns, la dimensiunea petelor interpretate, cat si la elementele plansei care au
determinat raspunsurile.
Administrarea tehnicii Rorschach
In
maniera
clasica administrarea testului Rorschach, se realiz astfel:
-Subiectul si examinatorul se
afla asezati la o masa, asthel incat pozitia uni fata de altul sa formeze un unghi drept, cu conditia ca lumina
natirala sa vina din partea stanga a subiectului testat.
Tehnica Rorschach, este aplicata impreuna cu alte
teste de aptitudini care pot facilita realizarea unui contact mai bun cu subiectul.Exem: plansele Rorschach- pot fi
admin copilului.ulterior cu un test insitant ca testul bazat pe cuburi.
Examenul psihologic
cu tehnica Rorschach trebui sa se desfas intr-o ambianta linistita, calma. Subiectele sunt prezentate una dupa
una,---O sa poti sa ami spoui c ear putea sa fie aici- intrebarea..la prezentarea imaginii; dupa care examinatorul
continua imi vei putea sa ami dai cate raspunsuri consideri, cand nu mai ai sa ami spui nimic poti sa ami
inapoiezi plansa- acesta este instructajul standard care insoteste toti subiectii testati. Trebuie sa mentionam ca
inainte de testare trebuie sa precizam ca subiectilor li se vb despre sarcina testului fara insa a intra in detaliile
probei, astfel:
Iata, am aici mai multe planse si ati voi arata una cate una, putem sa ai spunem subiectului, ce este un test de
imaginatie.Atitudinea cea mai potrivita pe tota durata testarii este aceea a unei neutralitati bine voitoare( a
examinatorului)- putem incuraja subiectul cand se afla in dificultate, spunandu-i- hai mai incearca, nu este
greu.Pe durata cat subiectul protocoleaza raspunsul, examinatorul, noteaza pe o foaie special diferita, numikta
foaie de protocolare, tot ceea ce face si spune subiectul.In functie de protocolul ce poate varia de la o scoal la
alta, conisderarea raspunsurilor subiectului, se realizeaza prin intermediul urmat coloane:
-In prima coloana se trece nr paginii, oara minutul si secunda cand I sa inmanat subiectului , plansa, tot aici I se
cinsemneaza pozitiile successive in care sunt tinute plansele de catre subiect.In a doua coloana se trece raspunsul
subiectului impreuna cu observatii mentionate intre paranteze privind atitudinea acestuia, sau privitoare la
p;ortiunea din plansa, avand in vedere de subiect.In urmatosarele 4 coloane , respective a 3, a 4 a 5 si a 6 ,
examinatorul va consemna cu ajutorul unor simboluri :anprehensiune ( coloana a 3-a) determinantii a 4-a,
continutul coloana a 5-a, banalitatea/originalitatea (coloana a -6-a)
Administrarea tehnicii Rorschach cuprinde o a doua etapa- ancheta finala.
Dupa ce au fost administrate toate cele 10 planse, examinatorul il chistioneaza pe subiect in legat cu o
serie de detalii, privitoasre la raspunsurile date.Ratiunea anchetei este de a permite examinatorului sa
simbolizeze correct cele 4 aspecte mentionate anterior, adica amprehensiunea, determinantii, continutul,
originalitatea/banalitatea.

Subiectul 7 Rorschach modul de aprehensiune si valorile sale simptomatice

Modul de amprehensiune-se refera la portiunea din plansa care a fost interpretata.Din pct de vdr a
modului de amprehensiune, raspunsurile subiectilor se clasifica astfel:
-raspunsuri globale- sibmbolizate in colana a 3-a cu G cand subiectul interpreteaza intreaga plansacoif medieval.
-raspunsuri de talii ordinale- simbolizate cu D-daca a fot interpretata o portiune peninsulara a palnsei
femeie tinand mainile ridicate

-Detaliul mic-m simbolizat cu D si d langa el- daca a fost interpretata insolid o portiune din plansa
indifferent de marimea sa.ex:scene de razboi. Detaliile mici sunt acele portiuni din plansa care au ramas dup ace
au fost degajate raspunsurile generale. Detaliile mici pot lua in considerare portiuni mari de plansa,insulare, sau
portiuni foarte mici ex :stropi de naroi.
-Detalii oligofrene Do daca subiectul interpretaeaza o portiune din plansa care face parte dintr-un
ansamblu pe care marea majoritate a subiectilor o interpreteaza de sine statator.Cel mai bun exemplu:al constit
plansa a 4-a unde raspunsul oligofren este cizma
-Raspunsurile globale la randul lor poat fi de m m feluri- dar noi vom accentua rasp globale detaliate si
confabulate.
-Rasp globale confabulate sunt raspunsurile generate de subiecti , plecand de la un detaliu al petei,
resouns in care ulterior, ia in seama intreaga pata de cerneala.La plansa a6-a pecand de la mustati, subiectul
atribuie caracteristicile unei pisici strivite.
1)Valorile simptomatice ale modului de aprehensiune/cuprindere
G-capacitate de sinteza,gandire sistematica
G+ -original, semnifica inteligenta
G+banal-simt comun ,gandire tipica oamenilor obisnuiti
Raspunsul global in sine G semnifica: energia psihica,tensiunile afective care determina productivitatea
intelectuala, preocupari spirituale,capacitate de sinteza,gandire sistematica
Raspunsurile congabulate pot insemna functie de context de ex.daca avem Dg F- a fost cuprinsa intreaga plansa
dar intr-un mod neadecvat,adica forma nu corespunde cu ce subiectul vede in plansa.Dg F+ gandire constructiva
Daca avem Gbl- frictiuni reale cu mediul din cazul unor lupte de idei.
Dupa unii autori raspunsurile intermaculare semnifica fortele creative ale personalitatii, capacitatile de
afirmare(Rauschdetraubenberg) iar pentru alti autori sunt semnificate prin agresivitate,conflicte cu mediul de
viata
D-inteligenta practica,capacitate de contact
Dd-detalii mici,agresivitate anala,gustul pentru detalii,subtilitate
Daca Dd este mai mare ca D poate fi vorba de slabirea contactului social special nevrozei,depresiei,unele forme
de schizofrenie
Numarul mare de raspunsuri de talii mici poate semnifica inhibitia nevrotica a inteligentei
Do-detalii oligofrene semnifica debilitate mentala atunci cand sunt insotite de F- dar alaturi de numerosi F+
semnifica anxietate sau inhibitie.
Rauschdetraubenberg spune ca daca raspunsurile Dbl trimit la THANATOS,atunci raspunsurile culoare trimit la
EROS.

Subiectul 8 Determinantii si valorile lor simptomatice

DETERMINANTII
-reprezinta acele elemente ale petei de cerneala care au determinat raspunsul subiectului

-in metoda clasica Rorschach sunt :

a)determinant formal/forma simbolizata cu F .Forma poate sa fie notata F- sau F + in coloana a 4a ,functie de
gradul de adecvare al raspunsului subiectului la ceea ce in mod frecvent, oamenii atribuie petei de cerneala
respectiva adica caracterul bun/rau al formei pe care subiectul o surprinde si are un caracter statistic,ceea ce
majoritatea oamenilor tind sa vada.
De ex. la plansa 2 tind sa vada 2 elefanti,sau o racheta care tinde sa isi ia zborul.
b)determinant culoare este de 3 feluri:
b1) C-cand culoarea a jucat un rol determinant in elaborarea raspunsului iar foema nu avea nici un rol.De ex la
plansa 2 subiectul spune sange
b2) CF-culoare-forma culoarea joaca rol dominant iar forma un rol secundar de ex. plansa 3: plamani
b3) FC-forma culoare de ex plansa 3:papion rosu
c)raspunsurile miscare/kinestezice K-ca in plansa 3 -2 negrese ridicand un vas pentru ritual
-apar datorita faptului ca sub impresia generata de pata subiectul actiualizeaza impresii despre miscari traite sau
observate.
-reprezinta in cel mai inalt grad activitatea de proiectie a subiectului, intrucat plansele sunt statice si ca atare
elementul de miscare este unul supraadaugat care nu exista in plansa, deci evoca continuturi psihice pe care
subiectul le confera plansei
-sunt de mai multe feluri:
C1)umane
C2)minore-raspunsurile kinestezice care sunt date cu ocazia interpretarii unor portiuni mici din plansa
C3)obiectuale
d)determinanti clar-obscuri-sunt de 2 feluri:
d1)raspunsuri clar obscure detaliate se noteaza cu (C)
d2)raspunsuri clar obscure difuze notate CLOB
Aceste raspunsuri iau nastere prin interpretarea nuantelor de cenusiu combinat cu nuantele de lumina
CLOB se impart in: CLOB pure-forma nu joaca nici un rol, CLOB F, si F CLOB

Valoarea simptomatica a determinantilor

F+ semnifica buna capacitate de observare, capacitate de concentrare, atentie, perseverenta.
F- poate sa semnifice lipsa de inteligenta sau diminuata capacitate de observare sau tulburari ale atentiei, cum
deseori intalnim la nervosi.
Intrucat testul Rorschah este o tehnica bazata pe interpretare holista, integrativa a personalitatii, un indiciu nu
capata valoare simptomatica definitiva decat interpretat in relatie cu celelalte indicii, cu ceilalti parametri, si mai
ales daca este raportat la impresia generala pe care o furnizeaza protocolul testului.

Rezulta ca valorile simptomatice ale diversilor indicii Rorschah sunt mentionate in scop didactic, interpretarea
testului nebazandu-se pe luarea lor izolata, rupta de ansamblu.
K raspunsurile chinestezice semnifica bogatia rezonantei intime, viata interioara bogata, stabila dpdv motor si
psihoafectiv. In general persoanele echilibrate, stabile dau frecvent raspunsuri chinestezice. De asemenea,
raspunsurile K dau informatii despre fortele creatoare ale personalitatii.
K- este semnul productivitatii necontrolate si necenzurate de principiul realitatii.
Raspunsurile chinestezice sunt prin excelenta o expresie a proiectivitatii intrucat plansele sunt statice iar
miscarea este completamente adusa din interior.
Raspunsurile chinestezice secundare iau nastere cand subiectul interpreteaza plansa si abia apoi evoca miscarea.
Aceste raspunsuri au un profund caracter patologic. Ele pot fi indiciul unor stari delirante, ocazional intalnite la
schizofreni, epileptici si maniaci.
Valoarea simptomatica a raspunsurilor culoare
Raspunsurile culoare ne furnizeaza indicii despre viata afectiva si mai ales despre modul in care ea este
controlata de catre subiect.
Fc+ forma a jucat un rol principal si culoarea rol secundar exprima faptul ca sentimentele subiectului tin contul
de obiect. Sunt plasate in controlul ratiunii. Controlul se realizeaza in primul rand cu ajutorul inteligentei. Viata
afectiva tinuta sub control se exprima prin stapanirea de sine.
Fc- semnifica faptul ca subiectul reuseste cu defect
Cf reprezinta o expresie a labilitatii afective care nu poate stabili o relatie durabila cu obiectul.
C reprezinta descarcari afective impulsivitate.
Cpur descarcare afectiva fara niciun fel de retinere.
Daca in unele raspunsuri intalnim simultan si prezenta miscarii si raspunsul culoare atunci avem in functie de
context fie indiciul unui individ super dotat, fie indiciul schizofreniei.

Subiectul 9 - Continutul raspunsurilor; Valori simptomatice ; Originalitate/ banalitate; valorile

simptomatice ale continuturilor si ale orig/banalit
Rorschah simbolizarea continuturilor raspunsului
Raspunsurile date de subiecti pot fi incadrate in una din urmatoarele categorii:
H raspunsuri umane, forme omenesti intregi
Hd raspunsuri umane fragmentate sau detalii umane
A animal intreg
Ad detaliu animal
Anat raspunsuri anatomice reprezinta crucea testului Rorschah
Un protocol in care nu acced raspunsurile anatomice nu poate fi interpretat. Stim insa ca apartine unei persoane
care are grave indicii de normalitate
Sex raspuns cu caracter sexual
Pl raspuns plante
Peis peisaj
Obj obiect
Arh arhitectura

Geo geografie
Abstr abstract (prietenie, fraternitate)
Manualul lui Rorschah contine mai multe precizari necesare unei incadrari corecte a raspunsurilor in categoriile
de continuturi.
De exemplu, o serie de continuturi nu se incadreaza in nicio categorie, de aceea ele vor fi mentionate cu scris
cursiv.
De precizat ca varianta Exner de interpretare contine un numar de aproximativ 27 de categorii de continuturi,
fiind posibila clasificarea tuturor raspunsurilor posibile.
In ultima coloana a foii protocolare se simbolizeaza originalitatea vs banalitatea raspunsurilor. Un raspuns este
considerat ca fiind banal pe criterii statistice daca il intalnim o data la 3 persoane .
Caracterul banal al raspunsurilor tine de factorii de mediu, de mentalitatea dominanta intr-o regiune geografica
sau alta.
Raspunsurile banale se noteaza ban, raspunsurile originale se simbolizeaza orig. Sunt acele raspunsuri care apar
o data la 100 subiecti.
Raspunsurile originale se coteaza astfel nu dupa detaliul luat in considerare, ci dupa raritatea interpretarii.
Manualele Rorschah furnizeaza clasificari ale raspunsurilor pentru fiecare plansa obtinute pe anumite esantioane,
purtand simbolistica pentru originalitate/banalitate.
Originalitatea poate sa fie de 3 feluri:
a)
Originalitate in interpretare, care la randul ei imbraca doua aspecte: in tema si in elaborare. Despre
originalitatea in tema putem spune ca este specifica raspunsurilor care aduc un continut nou. De obicei sunt
raspunsurile globale confabulatorii sau raspunsurile
b)
Originalitate in cuprindere tine de felul in care este cuprinsa o parte sau intreaga pata de cerneala intrun mod inedit
c)
Originalitate obtinuta prin caracterul singular al raspunsului sunt noate Ind
Do detaliile oligofrene semnifica debilitate mentala atunci cand sunt insotite de F- dar alaturi de numerosi F+
semnifica anxietate si inhibitie sau un orizont psihic ingust, limitat.
Rausch de Traubenberg spune ca daca raspunsurile Dbl trimit la tanatos, atunci raspunsurile culoare trimit la
eros.
Subiectul 10 Etalonarea Rorschach
Etalonarea testului Rorschah
Etalonarea semnifica procesul de determinare a unor indici cantitativi si de grupare a unor indici in virtutea unei
semnificatii comune
1 Determinarea numarului de raspunsuri si timpului total de protocolare
Numarul total de raspunsuri este egal cu numarul raspunsurilor cotabile date de subiect la toate cele 10 planse.
Se coteaza cu R.
Timpul total este timpul scurs de la prezentarea primei planse pana la cea de-a zecea plansa.
Tr timpul de reactie = timpul total supra R
2 Modul de cuprindere se determina cate raspunsuri G, cate D, cate Dd, cate Dbl, cate Do.
Determinanti. Se determina K, Fc =, Cf =, C =
3 Calcularea procentajelor si determinarea tipurilor
Se calculeaza urmat procentaje: F+% = F total * 100

A% = A + Ad / R * 100
Ban % = Ban / R * 100
Orig % = Orig / R * 100
Determinarea tipului de aprehensiune
Tipul de aprehensiune poate sa fie G (domina forma globala) daca numarul de G este cel putin jumatate din
numarul de D.
Tipul de aprehensiune Gd (are si raspunsuri globale, dar detaliile ordinare sunt de doua ori mai numeroase decat
raspunsurile globale).
Succesiunea modurilor de aprehensiune se refera la tipurile de ordine in care se succed la fiecare plansa diversele
tipuri de aprehensiune.
Ordinea normala in care sunt date raspunsurilor intr-o plansa: G, D, Dd, Do.
Dpdv al succesiunii modurilor de aprehensiune avem urmatoarele tipuri de succesiune:
-

Succesiune ordonata, ca cea mentionata mai sus

Succesiune relaxata, se intalnesc mai multe neregularitati

Succesiune integrata, subiectul incepe cu Do, ca imediat sa ajunga la raspunsul global si dupa aceea la D

In practica: succesiune relaxata, puternic relaxata, relaxare la incoerenta, etc

Tipul de rezonanta intima reprezinta punerea in antiteza a numarului de raspunsuri chinestezice (miscare) vs
raspunsurile culoare.
In acest raport, raspunsurile chinestezice se noteaza cu punct. Raspunsurile culoare se noteaza Fc = 0,5. Cf se
coteaza cu 1. Cpur = 1,5.
Tipul de rezonanta intima ne permite sa incadram individul in urmatoarea tipologie: quartat (cineva poate sa fie
un individ quartat daca cele doua valori opuse sunt 0 sau 1). Intratensiv daca k este peste 4 iar raspunsul culoare
este mai mic. Extratensiv daca domina culorile.
Valorile simptomatice ale procentajurilor si tipurilor

Subiectul 11 Psihoodiagnosticul inteligentei cu Rorschach

Psihodiag inteligentei- interpretarea clasica a testului Rorschach privitor la inteligenta este tributara modelului
promovat in primele decenii ale sec trecut de MAliny( psiholog der lb faranceza)- potriv lui intelig poate fi carac
prin fac formali:
-Srensibilitatea flexibilitatea si finetea diferentierilor
-Complexitatea-Globalitatea
-Soliditatea structurii este inversul mobilitatii psihice si a mobilitatii
-Intensitatea tensiunilor interioare ( se exprim in rapiditatea gandirii )

Evaluarea cantitativa a inteligentei prin testul Rorschach- integrararea subiectului in categ normal; deficint ;
superior dotat;
In continuarea vom prezenta simdroamele/ indicii specifici nivelelor inteligentei
Normalii F+% intre 80 si 90%
Succesiune ordonata G sa aiba intre 7 si 10
Mod de aprehensiune sa fie G sau Gd
A% sa fie sub 50 %
Ban % intre 20 -25 %
Orig % in jur de 50 %
Nr de K intre 01K inteligenta slaba ; intre 2 si 5 K intelig buna ; peste 5 K intelig f buna.
Este bn ca timpul de reactie sa fie sub 0,6 si H sa fie mai mare decat Hd.
Deficitulmental F% intre 45 si 50 , avem deficinta medie si intre 0 si 45 % deficinta severa. Impreuna cu A%
ridicat mai mare de 60% .
G 0-3 cel mult
Tipul de apregensiune Dd
K= 0 cel mult 1
Tip de rezonanta intima- extratensiv , egocentric
Hd mai mare decat H
Atitudinine interpreativa diminuata
*Atitudinea interpretativa se refera la constientizarea de catre subiect a faptului ca el interpreteaza plansa si ca nu
se afla in realitate in situatia pe care el ointerpreteaza .El se afla intr-o situatie casi cum nu intr-o situatie de fapt.
Timp de reactie crescut
Subuectii superior dotati sunt carac astfel:
Pe langa sindrom normalitatii ei mai au Originalit mai mare de 50 %; apreghensiune inalta; rezonanta intima
ambiegala; multe G+ ; sunt prezente blendurile( prin blend intelegem prezenta simultana intr-un raspuns
determinantul kinestezic si determinantul culoare )

Diagnsticul calitativ al inteligentei

F+% mai mic de 100%
Sub 70 % e vb de slabirea facultatii d eobsevare a puterii de concentrare sau a controlului realitatii
F% foarte mare indica sterilitatea gandirii

Succesiune anu trebui sa fie rigida. Daca este rigida vorbim de o logica abstracata. Succesiune a relaxata este la
personele normale specifica artistilor.Raspunsurile G+ sunt un indiciu la vederea de ansamblu si a gustului pt
sistematezare stiintifica
Ambitia calitatii este semnalata de: G+ mai mic sau egal cu 10, acestrea fiind anatomice si geografia.
Pesonele care se straduesc sa isi depaseasca conditia dau multi G; daca raspunsurile globale sunt forme rele G-,
putin K, Org - , inseama ca este dragostea nenorocita pt stiinta ( vor da nu pot )

Subiectul 12 Psihodiagnosticul afectivitatii si sociabilitatii cu Rorschach

Psihodiagnosticul afectivitatii cu testul Rorschach
Culorile joaca rolul cel mai important in psihodiag afectivitatii.Raspunsurile forma culoare sunt un indiciu al
capacuitatii de adaptare , FC culoarile ure- indiciu al afectivitatii impulsive , CF- afectivitate inadaptata
Culorile pure sunt un indiciu al afecticitatii impulsive .
Din perspectiva Rorschach putem vb de urmat tipologie privitoare la rasp culoare:
A .Tip culoare stanga desemnat prin Fc >(Fc +C) .Este vorba despre o afectivitate echilibrata stabila

B.Tipul culoare dreapta este consid prin Fc< (Fc +C) iritabilitate, slaba adaptare

C.Tipul median- Fc putin ; Cf mai puternic reprezentat decat Fc iar culoari pure sunt deja prezente , reprezinta
indiciul ca are afectivitate vie in partea adaptata 9 pesoane hipomaniace)

Rolul interpretarilor clar obscure in psihodiah afectivitatii

Raspunsuri clar obscure detaliate impreuna cu raspunsuri forma culoare reprez un indiciu al empatiei si al
sensibiliatii. Daca rasp forma culoar sunt devansate de rasp clar obscure detaliate sensibilitate excesiva.
RAsp clar obsc detaliate F(C ) indiciu al pridentei, rezervate si studiate.
Psihodiag mecanismelor de stabilizare a afectivitatii:
Testul Ror permite destinctia intre inhibitia patologica a afectivitatii si frenajul sau inhibitia normala a acestuia.
Stabilizarea normala a afectivitatii se realizeaza astfel:
K tempereaza raspunsurile subiectului
F+% reprezinta un mecanism rational de inhibitie a rationalitatii
G+ reprez un indiciu al capacitatii de a avea o perspectiva de ansamblu asupra situatiei.
Sindromul frenajului insuficient: C ( rasp culoare pura ) ca absent, F+% slab , G- .
Inhibitia ca mecanism patologic

Potrivit lui Taner Horner inhibitia- incapacitatea subiectului de a simti sau gandi anumite lucruri ( functia de a
inhiba anxietatea) .
Inhib patologica se releva prin:
Interpretari glob pure; Dbl si prezenta socurilor culoare plus represiune a totata sau partiala a raspunsurilor K si
culoare.
Prin soc culoare in testul Rorschach se intelege un fenom particular necotabil dar consemnabil constand in
starea de stupoare pe care subiectul o traieste in fata unei planse .
Socul poate fi soc la culoare sau la negru.Socul in testul Rorschach se poate manifesta deghizat prin diminuare nr
de raspunsuri al plansa respectiva sau la plansele urmatoare. Socul culoare este un sindrom al nevrozei.
Socul culoare reprez un indiciu al inhibitii nevrotice a subiectului in urma unei refulari.inhibitia se mai vede in
urma cresterii de reactie, Dbl crescut impreuna cu Clob F timp de rezonanta intima crescut.
Socul la negru este un simptom al anxietatii.
Psihodiag al siciabilitatii in testul Rorschach
Este indic de 6 factori si anume:
Ban % ( rasp banale ) este un indiciu al contactului intelectual cu lumea pentru persoanele cu defivcit mintal este
un indiciu al adaptabilitatii si al permeabilitatii la influenta conpensatoare saucorectuare.
Pentru depresivi Ban % ridicat este un indiciu al gravitatii depresive
Fc- reprez un indiciu al contactului afectiv cu lumea
D- un indiciu al simtului realitatii
Prezenta H si Hd constuit un indiciu al lgaturii individului cu mediul uman.
Tipul de rezonanta intima -contactul social este facilitat de Tri extratensiv.
Tipul de K , ca reflexie este un indiciu negativ al contactului social, cel de extensire este un indiciu pozitiv

Subiectul 13 Psihodiagnosticul nevrozelor si psihopatiilor

Psihodiag nevrozelor cu testul Rorschach
In diagnosticul nevrozelor cu testul Rorschach au in vedere urmat indicii:
Prezenta socului culoare
Refulaea K ( absenta rasp chinestezice)
Prezenta Dbl
Dupa Bohm semnele Rorschach ale nevrozei sunt:
1.

punctele de fixare in evolutia libidinara

2.

Tulburari de libido obiectal

3.

Numarul si intensitatea sindromului de anxietate

4.

Dominanta narcisismului

5.

Energia agresiva

Punctul de fixatie libidinala se stabileste in functie fde urmat indicii:

G- reprez oralitatea
D- genitalitatea
Dd analitatea
Dbl un indiciu al agresivitatii
Tulburarile de libido se vad in tipul culoare . Tipul dreapta este echivalent cu afectivit primitiva, tipul median
coresp stadiului infantil al egocentrismului ; Tipul stanga este un indiciu al legaturilor obiectale al libidoului.
Fenomenul de soc este un indiciu al unei refulari.
Psihodiag psihopatiilor cu testul Rorschach
Psihotatia schizoida are urmat sindrom absenta semnelor de dementa, ea de obicei este diagnosticata
diferential in raport cu schizofrenia.Sunt prezente G si contactul cu realitatea F+.Prezenta auticriticii este un
fenomen particualr in rorschach- reprez referiri personale in timpul protocolului.
Timp de raspuns redus , frevente Blg ( raspunsuri globale intermaculare in care aufost integrate rasp
intermaculare) , nr de rasp anatomice crescute, interpretari sange si interpretati sexuale dese. H este mai mare
decat Hd ; multe CF +C ;Referinte personale , abstaractii .

Subiectul 14 T.A.T. baze teoretice

Bazele teor lale TAT
Are ca autori pe Hanry Murray si pe Cristin Morgan.
H. Maurray a furnizat unai dintre cele mai cuprinzatoare clasificari ale trebuintelor umane. El a cuprin in
cercetarea sa un nr de 50 de indivizi care au fost investigati intensiv , un mare nr de tehnici psihologice incepand
cu chestionare de personalitate cu tehnici proiective si incheind cu asazisul consiliu de psihodiagnoza. Consiliul
de psihodiag , reprezenta grupul stiintific implicat in cercetare care la finalul evaluarii unui subiect proceda la
analiza informatiilor furnizate de catre fiecare membru al grumului- fiecare membru al gr era specializat intr-un
anumit tip de evaluare.In cadrul sesiunii de evaluaree consiliul de psihodiag delibera in legatura cu portretul
psihologic final .In cadrul consiliui in functie de cadrul stiintif , fiec membru detinea un nr de voturi.
Carte in care prezinta rezultatele acestei cercetari si noul model de personalitate se numeste Explorarea
personalitatii.
Explorarea personalitatii subiectilor implicati in cercetare a fost una de tip hlolist intrucat acesata era
vizata ca totalitate in evolutie.
In acelasi timp TAT materializeaza conceptia despre personalit a lui Hanry Murray. Ipoteza care sta la
baza TAT este aceea ca interpret unei situatii ambigue are loc prin prisma experientei individuale ale individului (
prin prisma experientelor si conflictelor traite de persoana) .

Procesul de interpretare a noului continutului ambiguu al plansei prin prisma experientelor trecute, altfel
spus perceptia reprez o experienta noua transformata prin experienta trecuta. Scopul TAT este de a scoate la
lumina trebuinte , emotii, precum si tendinte inconstiente refulate.Sarcina subiectului este de a elabora o
povestioare pe sema fiecarei planse vizualizate, ocazie cu care el livreaza psihologului un fel de radiografie
refuzata a Eului sau profund.
H. Murray spune ca personalitatea individului reprez o modalit oriignala in care acesta a integrat expoerientele
sale trecute.Ca sa cunoastem individul trebuie sa cunoastem biografia iar biografia este o succesiune de teme
complexe. Prin notiunea de tema se intelege unitatea dinam,ica existenta intre o rebuinta si presiunile mediului
extern sau intern ce se opun sau faciliteaza sadisfacerea trebuintei.
Desi individul este inteles prin intermediul temelor care alcatuiesc biografia sa, nimei nu trebui sa fie
victima propriei sale biografi. Desi potrivit modelului psihanalitic de care Murray s-a staduit sa se delimiteze,
promoveaza copilul ca fiind parintele adultului.H. murray consid ca personalit se dezvolta pe tot parcursul vietii.

Subiectul 15 - T.A.T. materialul si administrarea

Materialul testului
Testul este format din 30 de imagini , reproduse dupa unele gravuri din galeriile de arta americane si
unele din de dna Morgan.Unele sunt adresate baietilor pana in 14 ani, fetelor pana in 14 ani, barbatilor sau
femeilor , iar altele sunt universale.
Pe parte posterioara a fiecarei plansa este indicata ordinea ei in grupul celor 20 de planse si categoria de
subiecti carora le este adresata .
Plansele au fost alese de catre H. Murray , gratie unor teme pe care acestea le activeaza prin proiectie in
timp ce sunt admin subiectele.
Potrivit psihologului francez Drusillion a carui manual de psihologie clinica si psihopatologie este deja in librari,
putem vb de o adevarata situatie proiectiva de tip TAT ce are loc in timpul administrarii testului.
Studiile care au fost intreprinse in legatura cu TAT au conferit planselor acestora anumite teme clasice
care sunt specifice fiecaruia dintre planse, astfel:
-Pansa 1 este plansa realizarii de sine
Plansa 2 armoniei sau dezacordului
Plansa 7 b/f infatiseaza o scena cu un barbat si o femeie aflati probabili intr-o situatie de conflict .
Plansa 30 este o plansa complet alba rolul ei este acela de a suscita in a doua etapa a examinarii , cand se
utiliz planse mult mai ambigue , stratele profunde al ambiguitatii ( proiectia este cu atat mai activa cu cat
individul trebui sa realiz o povestioara in lipsa stimuluilui.
Administrarea
Testul TAT se admin in scop clinic si accidental in scop de cercetare.

Ca proba individuala presup ca subiectul sa stea in clinostatism , cu spatele catre psiholog si cu fata la peretete ,
cu scopul de a relaxa mecanismele de aparare si de cenzura. Subectul primeste una cate una 10 palnse care
cponstit primul se t cu sarcina d ea realiza o povestire ce sa aiba introd, cuprins si incheiere. In introd sunt prez
personajele, cine sunt statutul lor.In cuprins este prez intriga si cum provoaca deznodam evenimentelor. In
incheiere cum se sfarseste povest. Timp de 5 minute pt fiecare, trebe sa aiba 300 de cuvinte , pt copi 150 .
Testul se administreaza in 2 sesiuni:
La un interval intre o zi si maxim 15 zile
In a doua sesiune sunt prezentate celelalte 10 planse sau al doilea sert de planse avand un continut mai ambiguu
pentru a facilita proiectia unor continuturi psihice mult mai profunde

Subiectul 16 Interpretarea povestioarelor T.A.T.

Interpretarea implica 2 etape:
a)analiza formala-presupune evaluarea unor caracteristici formale ale povestioarelor ca de ex. intelegerea
instructajului initial,gradul de cooperare ,exactitatea perceptiei,coerenta, concizia, bogatia in detalii si gradul de
realizare al povestioarelor,evaluarea limbajului din perspectiva bogatiei,al saraciei,al prezentei sau absentei unor
categorii verbale,lungimea povestioarelor.Este evaluata tendinta de a descrie sau de a interpreta. Toate aceste
elemente formale furnizeaza indicii privitoare la:
-maturitatea emotionala
-inteligenta subiectului
-eventuale capacitati artistice,literare
-simtul realitatii
-evantualele tendinte patologice de natura obsesionala,narcisica,depresionala
Povestioarele din prima sedinta sunt mai legate de starsusul superficial al personalitatii decat povestioarele din a
doua etapa de adminsitrare unde elementele analizei formale sunt mai putin consistente,importante
b)analiza de continut reprezinta nucleul de baza al interpretarii TAT.Elementul central al analizei de continut o
reprezinta identificarea eroului povestioarei.Eroul=personajul cu care subiectul se identifica.Astfel:
1)personaje de care subiectul este cel mai interesat,ii adopta punctul de vedere sau descrie amanuntit atat dpdv al
fizionomiei..
2)personaj cu care subiectul seamana cel mai mult dpdv al varstei,statutului social, al sentimentelor
3)persoana din imagine care apare de la inceput in actiune,joaca rolul principal si este implicat in
deznodamant .Pot exista cazuri particulare:
-subiectul se identifica cu mai multe personaje in aceeasi povestioara
-in unele cazuri este prezenta asa zisa tema endopsihica in care subiectul se identifica cu 2 personaje avand
conduite opuse.Ex:criminalul si politistul
-subiectul se identifica atat cu eroul principal cat si cu cel secundar

-identificarea cu un personaj de sex opus,domina la persoana respectiva de gen masculin anima, iar la femei
predomina animus
-lipsa unui personaj reprezinta o criza de identitate
Eroul poate fi caracterizat prin:
-superioritate data de putere,autoritate sau de competenta
-inferioritatea,criminalitatea,anormalitatea mentala,izolarea,dependenta,conflictualitatea
Urmatoarea faza:analiza mobilurilor a tendintelor si sentimentelor care caracterizeaza eroul
In aceasta faza,cu alte cuvinte,analistul este preocupat de ce anume simt,fac eroii povestioarelor.Un astfel de
demers ii faciliteaza interpretului cunoasterea tipului de personalitate, a maladiei mentale sau a tot ce este
exceptional in comportamentul eroului.
In cadrul acestei faze sunt analizate emotiile,sentimentele si trebuinte pe o scala de la 1-5 unde 1-slab si 5-foarte
mult
Sunt analizate trebuintele:
1)trebunita de supunere-ea este prezenta oriunde in povestioare,este mentionala acceptarea unei constrangeri de
catre eroul,stinghereala sa, insulta,injustitia suferita
2)dominarea-ea este prezenta in orice referire privind:a influenta pe altii,a administra,a conduce,a reprima,a
constrange,a seduce, a gestiona, a argumenta.In patologie dominarea se manifesta prin ideile delirante de
magie,vrajitorie.
Din cele 28 de trebuinte ale lui Murray acesta nu utilizeaza in interprtarea testului decat 9 din ele.
3)trebunita de realizare-prezenta in povestioara oriunde sunt referiri privitoare la :a munci cu energie si
perseverare in pofida obstacolelor,a realiza ceva important, a ii convinge pe ceilalti de a realiza ceva maret si
demn.
4)trebunita de sprijin
5)trebuinta se solicitudine
6)trebuinta de sexualitate
7)trebuinta de pasivitate
8)trebuinta de agresivitate
Evaluarea emotiilor si sentimentelor eroului
Sunt evaluate:conflictul,descurajarea,anxietatea,gelozia .De ex conflictul este identificat prin prezenta unor
referiri la starea de incertitudine a eroului,de opozitie ,starea de conflict moral interior sau de inhibitie
Utilizand o scala de la -3 la +3 sunt evaluati factorii interni si trasaturile generale
Factorii interni:Eul,idealul eului,narcisismul,supraeul integrat (se poate integra unor reguli)si supraeul in
conflict.

Trasaturile generale evaluate:angoasa,creativitatea,conjunctivitatea-disjunctivitatea(se refera la coordonarea/lipsa

coordonarii unor actiuni sau ganduri).Emotivitatea,persistenta efortului, capacitatea de a persevera,exocatexiaendocatexia(felul in care este investita viata practica)
Endocatexie-investire in viata interioara,endocatexia-investiri in viata exterioara;
Proiectivitateas.a
Presiunile externe-fortele care provin din mediul de viata al individului.Presiunile exterioare pot sa fie
reprezentate de trebunitele altor personaje care se opun sau sunt in acord cu trebuintele subiectului.Caracterul
exceptional,prezenta precum si absenta semnificativa a unor elemente.Se noteaza obiectele si animalele introduse
in povestioara fara a avea legatura cu plansa.De asemenea presiunea exterioara se noteaza epe o scala de la 1 la 5
dpdv al duratei,intensitatii si
Presiunile exterioare sunt exemplificate de Murray in numar de 7
1)afiliatia-eroul are multi prieteni
2)agresiunea
3)dominarea
4)solicitudinea
5)respingerea
6)privarea,pierderea
7)pericolul material
ANALIZA DESFASURARII SI DEZNODAMANTULUI POVESTIOARELOR
-alta etapa importanta a interpretarii
-cu acest prilej se apreciaza daca:
1)eroul provoaca sau sufera el evenimentele
2)cum se comporta eroul
3)in ce masura si cu ce vigoare luota eroul impotriva fortelor care se opun
4)cum face eroul ca situatia sa evolueze spre deznodamant
5)cum se produce deznodamantul?prin actoiunile voluntare ale eroului sau ale anturajului sau ale lucrurilor?
6)reuseste eroul singur sau ajutat|?
7)care este natura deznodamantului?
8)reprezinta un compromis un esec?
9)nu exista nici un deznodamant?
INTERPRETAREA povestioarelor TAT se realizeaza din perspectiva a doua postulate ale lui Murray:

1)atitudinile eroului,starile emotionale,sentimetele reprezinta tendinte ale personalitatii subiectului testat.Ele pot
fi trecute,prezente sau viitoare.Povestirile pot releva elemente legate de personalitatea subeictului,elemente de
care acesta nu este totdeauna constient
2)Presiunile exterioare sunt forte prezente,trecute sau viitoare ale mediului asa cum sunt ele percepute de catre
subiect,ele exprima viziunea subiectului despre lumea inconjuratoare
CONCLUZIE:interpretarea TAT este o interpretare calitativa care este strans legata de experienta,de
antrenamentul psihologului ,de cultura sa psihologica.Pe langa interpretarea propusa de Murray,in literatura de
specialitate mai sunt prezentati si alti algoritmi
Interpretarea dupa S.Tonkins-propune analiza fiecarei propozitii funfamentale.El considera ca analiza
povestioarelor degaja zonele probabile ale conflictelor subiectului.Aceste zone pot fi:familia,dragostea,relatiile
sociale si relatiile profesionale
Alta interpretare ii apartine lui Ombredane-identificarea temelor si a desfasurarii rezultatelor , analiza formala
,situatia eroului si a anturajului,identificarea motivatiei eroului,identificarea modului de integrare a personalitatii
Alta interpretare: Vica Schentou-interpretare de tip psihanalitic care volorifica situatia proiectiva indusa de test
din perspectiva notiunilor clasice (1.identificare-constituirea spatiului subiectiv,al universului propriu; 2.al
relatiei obiectale-relatia iubirii cu mama ; 3.din perspectiva constituirii eului,al sinelui profund)

Subiectul 17 Testul Szondi baza teoretica

BAZA TEORETICA A TESTULUI
Testul Szondi prezinta situatia aproape unica de a se bizui pe o teorie special elaborata in scopul interpretarii
acestui test proiectiv.Teoria elaborata de Szondi se numeste teoria destinului/teoria genotropismului.Teoria in
sine este pregnant biologizanta neconfirmata de datele ulterioare ale stiintei.Prin urmare,astazi testul Szondi este
mai degraba interpretat pe baza conceptelot teoriei psihologiei abisale.Unul dintre promotorii acestei noi directii
este Susane Deriey autoarea cartii Testul Szondi .
Leopold Szondi a ajuns la ipoteza ca destinul oamenilor poate fi influentat de catre elemente prezente in
inconstientul familial,pe la varsta de 18 ani cand trebuni sa realizeze un eseu,a studiat personajele
Dostoievskiene.A observat ca in opera lui Dostoievski exista politistul, preotul,criminalul,hotul
etc.Ulterior,studiind biografia si arborele genealogic a lui Dostoievski , Szondi constata ca antecesorii acestuia
erau deopotriva politisti,preoti, iar altii hoti ,ucigasi, mincinosi etc.
Ulterior in calitate de medic sef al unei clinici de psihiatrie din Viena in perioada interbelica va elabora teoria
destinului.In principiu,prin DESTIN Szondi intelege alegerile fundamentale pe care individul le face in cursul
vietii si care ii hotarasc evolutia viitoare.Este vorba de alegerea in dragoste,a prietenilor,a profesiei.Aceste
alegeri nu sunt efectuate la intamplare ci sunt determinate de anumite gene pe care Szondi le numeste gene
pulsionale.Sunt pulsionale, pentru ca inlimbajul Freudian,care ii era apropiat lui Szondi,acestea dau nastere unor
pulsiuni,unor impulsuri constiente care se cer satisfacute.Se mai numeste teoria genotropismului, deoarece
alegerile sunt determinate de gen.Aceasta teorie biologizanta care nu lasa libertate individului in manifestarile
sale nu au fost confirmate de datele stiintei
Valoroasa este ideea lui Szondi privitoare la existenta unui incostient familial,care ar determina alegerile
individului si ar fi populat cu pulsiunile care determina aceste alegeri

Subiectul 18 Sistemul pulsional propus de Szondi

SISTEMUL PULSIONAL PROPUS DE SZONDI

Alegerile fundamentale pe care individul le ia,sunt determinate de 8 pulsiuni:

In limitele normalitatii aceste pulsiuni se exprima in comportamentul subiectilor prin atitudinile lor fundamentale
fata de sine,fata de altii,precum
si in alegerile pe care acestia le efectueaza .In cazul
supraincarcarii/suprasaturarii in aceste pulsiuni,indivizii aduc comportamente patologice.La vremea cand
SZONDI elabora teoria nosologia psihiatrica cunostea 8 tipuri de boli.Dupa Szondi,ele constituie apogeul
patologic al incarcarii ..
Aceste 8 pulsiuni au fost grupate de Szondi in 4 vectori/factori:
1)vectorul sexual-cuprinde homosexualitatea si sadismul
2)vectorul paroxistic-pulsiunea epileptica si isteria
3)vectorul schizoform/eului cuprinde catatonia si paranoia
4)vector de contact-mania si depresia
Sistemul pulsional Szondian inregistreaza alaturi de vectori si de pulsiuni un al treilea nivel, al tendintelor
marcate cu si +.
O persoana are tendinta pe daca a ales mai mult de 3 persoane antipatice din randul paranoicilor
+ daca a ales mai mult de 3 persoane simpatice din randul paranoicilor

Subiectul 19 Materialul testului Szondi si administrarea acestuia

PREZENTAREA MATERIALULUI TESTULUI

Testul se compune din 48 de fotografii reprezentand pacienti ai clinicii de psihiatrie vieneze din perioada
interbelica.Fotografiile poarta pe verso indici numerici si alfabetici care desemneaza:
a)indici numerici-ordinea fotografiei in serie
b)indice alfabetic-arata vectorul si pulsiunea(boala) in care se incadreaza subiectul .Fotografiile sunt impartite in
6 serii care se administreaza succesiv,in fiecare serie sunt cate 8 fotografii care un apentru fiecare
trebuinta,pulsiune,boala.
4)DMINISTRATEA SI INTERPRETAREA TESTULUI
Administrarea se realizeaza in 2 variate:prima este propusa de Szondi si are 2 administrari
Adoua varianta a fost dezvoltata de discipolii sai si cuprinde intre 6 si 10 administrari.Aceasta trimite la o
strategie interpretativa mult mai complexa care presupune determinarea unei asa zise formule pulsionale care
faciliteaza investigarea straturilor profunde ale personalitatii subiectului.Prima variana de adminsitrare
cuprinzand 2 administrari presupune o strategie interpretativa mai simpla bazata pe compararea constelatiei
pulsionale specifica subiectului testat cu constelatii pulsionale specifice anumitor sindroame sau
comportamentului Subiectului i se etaleaza prima serie de fotografii si i se cere sa aleaga 2 fotografii simpatice si
2 antipatice

In situatia in care testul este administrat de 6-10 ori ,pentru fiecare administrare,rezultatul alegerilor se valorifica
asa dupa cum urmeaza:
-la sfarsitul administrarii celor 6 seturi,rezulta un grup de 12 fotografii simpatice si 12 antipatice .Aceste 24 de
fotografii sunt utilizate in faza de ancheta finala .Subiectul trebuie sa aleaga 4 simpatice din cele 12,4 din cele 12
antipatice.In legatura cu fiecare fotografie, subiectul este invitat sa spuna cine crede ca sunt personajele
respective,care sunt sentimentele, emotiile,trebuintele lor .
Este un proces de asociere libera.Informatiile obtinute vot fi utilizate la realizarea tabloului psihologic final al
persoanei investigate.

Subiectul 20 Interpretare Szondi

Interpretarea protocolalelor testului Szondi urmeaza celor 2 modalitati de administrare , respectiv, administrarea
bazata pe 2 aplicari si aceea care tinde intre 6 si 10 aplicari inb tot atatea zile.
Prima modalitate de interpretare se bizuie pe surprinderea constelatiei pulsionale a subiectului.Pentru aceasta ,
interpretul trebuie sa obtina asazisul profil instinctual al subiectului. O alegere oarecare nu se interpreteaza in
mod izolat, ci in interdependenta cu celalalt factor al grupului instinctual, iar apoi in conexiune cu toate grupurile
instinctuale.
Aceasta tehnica de interpretare bazata pe 2 administrari ii apartine lui Szndi, teoria destinului s-a dovedit
a fi depasita, clinicienii utilizeaza testul in aceasta varianta doar pentru a structura datele despre subiect obtinute
pe baza anamnezei , a TAT , a Rorschach etc.
Din cele 2 profiluri instinctuale obtinute, psihologul extrage doar unele reactii, pe acelea care sunt
validate empiric si care raspund la o anumita intrebare.Astfel se retin acele pozitii si constelatii care se
repeta.Acestor constelatii in manualul testului sunt furnizate descrieri ale valorilor simptomatice. De ex: In
anxietate , factorii utmarite sunt P ( paroxism) si SCH (schizoform).
A doua tehnica de interpretare presupune ca pe baza celor 6-10 profiluri obt in urma celor 6-10 administrari sa se
calculeze suma reactiilor nule si ambivalente.Prin reactie 0 se intelege existenta in foaia de profil pentru o anumita
pulsiune a maximum unei alegeri simpatice sau antipatice ( de obicei 0 ) , prin reactie ambivalenta intelegem
prezenta unui nr egal / superior lui 3 de algeri sepatice sau antipatice. Aceste reactii sunt tipice pt modul in care
subirectul isi va reduce tensiunile sau pt supapele adecvate formarii diverselor simptome.In continuare se
determina o asazisa tensiune intravectoriala care reprez diferenta dintre tensiune/ detensiune dintre cei 2 factori ai
vectori. In cazul vectorului sexual diferenta tensionala dintre sadism si homosexualitate. Cu cat diferenta este mai
mare , cu atata este mai probabil ca factorul care are indicele maxim, sa genereze simptome.
Intr-o a III a faza se determian asazisii factorii radacina ai caracterului, ei sunt evidentiati de catre ansdamblul
reactiilor care sunt constant sau aproape constant pozitive saU NEGATIVE. In interpretarea atat a celor 2
profiluri cat si a celor 6-10 profiluri, manualul testului ofera descrieri destul de amanuntite privituare la
manifestarile comportamentale tipice pt alegerile pozitive/ negative , respectiv pt alegerile ambivalente.
De exemplu prntru factorul SCH ( schizoform) daca in cazul paranoii alegerea este nula iar in cazul
catatoniei este negativa , interpretarea este urmat nivelul de dexvoltare a eului este f scazut, Eul se contopeste
cu mediul, egocentrism, dominanta inconstientului etc.

Subiectul 21 - Testul Luscher baze teoretice

A fost dezvoltat de catre Max Luscher, psihol austriac. O dezvoltare considerabila a testului , mai ales in domeniul
PIO , i-a conferit-o un grup de psihol maghiari num Max Mery.
1. Prezentarea generala a tehnicii
Testul cuprinde 2 variante, varianta completa, formata din peste 73 de nuante de culor , grupate in 7 tablouri si
varianta prescurtata formata din 8 nuante de culori.Varianta completa foloseste pt un diagnostic profund si n u
este utilizata decat daca aplicand varianta prescurtatata , a caror cunoastere ar trebui adancita plin aplicarea
variantei complete.
Materialul testului este format din cartonase colorate in diverse nuante , varianta prescurtata, cuprinde 4 culori
fundamentale , respectiv rosu-portocaliu, galben , verde, albastru si 4 culori derivate maro, mov, gri si negru.
Varinta prescurtata a fost gandita pt a fi utilizata in scriningul problemelor cu care se confrunta subiectul si pe
acare le relateaza fie mediucului generalist fie psihologului.
Varinta cu 8 culori
Reprezinta varianta de test bazat pe alegeri ( de culori) .Teoria pe care se bizuie testul Luscher , este una de
natura psihofiziologica avand in centrule ei relatia dintre functionarea psihica si functionarea neurovegetativa.
Dezechilibrul/echilibrul dintre ramura sumpatica a SNC este influentat de catre parametrii descompunerii
rodoxinei , existenta in retina .
In termeni comportamental aceste relatii pot fi prezentate astfel: Atractia fata de o anumita culoare sau
respingerea ei este in stransa legatura cu activitatea chimica din retina care initiaza impulsuri electrice care la
randul lor sunt transmise la nivelul cortexului cerebral. Este de asteptat ca preferintele/ respingerile manifestate
in legatura cu culoruile sa exprime orintari si atitudini care au o puternica determinare psiho- fiziologica , asa
cum sunt de exemplu activismul- pasivitatea, ergotropia trofotopia , heteronomia-autonomia etc.
Administrarea testului
Cele 8 culori sunt etalate ca un sir standard , pe o masa cu culoare neutra ( gri ) cu urmat cerinta adresata
subiectului. Te rog sa alegi culoarea care ati este in acest moment cea maisimpatica , fara sa te gandesti la
culoarea preferata in viata de zi cu zi.
Repetand aceasta procedra de 8 ori culorile vor fi asezate intr-o ordine care reprezinta ordinea preferintei
subiectului de la culoarea cea mai simpatica, aleasa de la prima pozitie, la culoarea cea mai putin simpatica la
ultima pozitie.
Cele 8 cartonase sunt inscriptionata pe fata opusa , necolorata cu cifre de la 0 la 7 . Astfel 1- Albastru, 2- Verde, 3
rosu , 4 galben 5 violet, 6 maro , 7 negru , 0 gri.
Aceasta este pozitia standard in care un subiect ar trebui sa le aleaga in cultura noastra.Dimpotriva unii autori
englezi sustin ca oridinea standard a culorilor ar trebui sa fie 2, 3 , 4,1, 5, 6,7,0.
Trebuie facuta distinctie intre ordinea standard a culorilor si pozitia lor efectiva in sir. Astfel alegerea cea mai
simpatica este considerata a fi I , in timp alegerea cea mai antipatica este potitia VIII. Subiectul manifestandu-si
preferinta fata de culori le aseaza incepand cu pozitia 1 pana la potia 8 cate cartonase sunt. Aceasta este pozitia in
sir.
Max Luscher face o deosebire cu implicatii importante in interpretarea testului intre vsemnificatia structurala si
semnificatia functionala a culorilor . Semnificatia structurala este aceea pe care cultura si istoria umanitatii a
conferit-o fiecarei nuante. Astfel culoarea rosie are ca semnificatie structurala, sangele prazii rapuse de catre
omul preistoric in lupta sa pentru supravietuire. Semnificatia asociata acestei culor este viguarea, dinamismul,
activismul, sexualitatea. Albastrul linistea inserarii , and omul preistori se retrage la odihna , aminteste de cerul
noptii asociatiile sunt repaus, liniste, odihna . Galben evoca lumina zilei, cand omul preistoric este activ,
semnificatii activismul , teleologismul , speranta , dar si o anumita inconsistenta a afilitatii . Verde este legat
de verdele padurii , viata , seminificatii activism activism cu scop, perseverenta , stradanie , amor propriu,
SS , nevoie de prestigiu etc. Violet este o combinatie intre rosu si albastru este firesc ca preferinta pt violet sa
se manifeste la copii si la femeile gravide.Preferinta pt violet la o disfunctie glandulara sau la o imaturitate de
natura glandulara . Maro o combinatie de rosu si negru are ca semnificatie confortul fizic si psihic , locul

culorii amro ar trebui sa fie pe la mijlocul firului. Daca culoare maro migreaza catre incepitul sirului inseamna ca
o anumita trebuinta fizica a trebuit foarte activa . Negru - este asociat cu negatia, atitudinea de opozanta , de
excludere a opiniei celorlalti, locul negrului e pe ultimele pozitii. Gri e este o culoare neutra semnificatia este
neimplicarea , locul griului ar trebui sa fie pe ultimele pozitii pentru ca nu trebuie sa fim neutrii in nimic .
Semnificatia
Semnificatia functionala depinde de vecinatatile culorilor si pozitia lor in sir. De aceea semnificatiile asociate
culorilor pe care manualul testului le explica detaliat sunt atasate mai degraba grupurilor de 2 culori decat
culorilor individuale. Cu toate acestea , fiecarei culori ii este atasata in manual o semnificatie pentru functia
plus , si alta pt functia minus. Functia + a unei culori exista cand aceasta este aleasa pe primele 2 pozitii, functia
minus este prezenta cand culoarea este respinsa peuna din ultimele 2 pozitii.
Interpretarea testului se bazeaza pe o serie de principii si anume :1. se utilizeaza in interpretare mai degraba
semnificatia grupului decat a culorii singulare. 2. Baza interpretativa o formeaza a 2 alegere. Testul se admin
de 2 ori, a doua oara i se spune subiectuluui ca nu trebuie sa se lase influentat de prima alegere ca si cand
atinci le-ar vedea prima data.
Interperetarea
Pe baza celor 2 siruri de administrari, pt interpretare, se formeaza grupurile de culori care se mentin de la
prima la a doua alegere. In functie de pozitia in sir si de perechea din care face parte , culorile capata
semnificatii functionale binedetaliate in manualul testului . Aceste grupuri sunt , grupul plus- plus reprez
culorile asociate pe pozitia 1 si 2 , semnificatia este ca individul vrea sa fie si sa aiba ceea ce semnifica
culorile asezate pe acete pozitii. De ex - in poz 1 si 2 sunt culorile verde si albastru atunci individul va dorii
sa aiba sau sa fie ceea ce semniffica verdele si albastru va dorii sa fie o personalitate recunoscuta pt
meritele sale , dar , pentru a dobandi acesta semnificatie mijlocul la acre va reduce va fi acela de a se implica
mai putin, de a urmari linistea. Pers de acest ti sunt pers hiperexacte, minutioase, riguroase, obsedate de
detaliu.
Anxietati si compensatii
Culorile fundamentale, rosu, galben verde, albastru, situate pe ultimele 3 pozitii in sir vor fi notate cu minus ,
ele vor reprezenta anxietati si vor fi marcate cu A. Pe cat culoare a marcanta va fi pozitionata in capatul
sirulyui cu atat semnificatia este mai grava.
Ex: Ultimele 2 pozitii se noteaza cu minus-minus individul nu trebuie sa aiba ceea ce culorile semnifica ,
pe acesta pozitie .Pe antipenultima exprima trebuinte refulate.
Grupul x x , este atribuit culorilor sitiate pe ocurile 3 si 4 , individul percepe situatia actuala ca fiind si
avand ceea ce indica culorile asezate pe aceasta pozitie.
Grupul egal egal semnifica , este reprez de culorile asezate pe pozitiile 5-6, semnificatia este ca indiv
semnifica rezerva, nu manifesta trebuintele.
Principiul de interpretare
Intr-un protocol exista sursa de anxiet cand pe ultim 3 pozitii sunt asezate culori fundamentale , si ca intr-o
relatie matematica, culorile situate in grupul plus plus vro fi considerate ca fiind compensatii ale surselor de
anxietate . Respingerea verdelui si a rosului pe ultimile 2 pozitii are ca semnificatie asociata ca indivilul nu
trebuie sa simta/ aiba perseverenta, vigoare, energie fizica . Daca pe primele 2 pozitii in gr plus- plus vor fi
culori fundamentale ( galben si albas 0 atunci compensariel vor fi normale - lucrurile se desf in mod firesc.
Daca drept compensari subiectul a ales negru, maro sau gri ( culor care ar trebui san stea mai catre sfarsit) ,
atunci compensarile vor fi dezadaptative, ele vor fi compensate prin stridente, egocentrism, izolare.

Grupul munca
Culorile rosu, verde , galben poarta numele de grup munca. Galbe capacit de a frmula scopuri , verde
perserverenta, rosu vigoare. Aceste culori ar trebui sa stea la inceputul sirului . Daca de la o alegere la
cealalta gr munca se dezintegreaza migrand catre finalul sirului, prognsticul privitor la feluol in care
individul isi face jobul va fi unul favorabil .
Stabilitatea / instab SNV ( sistemul este pus in evidenta d eperechile d eculori rosu- galben , negru
albastru. Atunci cand pe prim pozitii avem rosu si galb si pe ultim poz negru si albastru vorbim de instabilit
nervoasa cu conotatii normale o anumita nerabdare , precipitare . Daca dinpotriva pe prim 2 pozit se sit
negru si albastru si pe ultim rosu si galben - situatie dezadaptativa privind SNV.
Semnificatia numarului de !
Oricarei anxietati , i se asociaza unu pana la 3 semne de exclamare, astfel . 1 pt pozitias 6 , 2 pt potitia 7 , 3
py potitia 8 . oricarei compensatii generata de situarrea pe primele 3 pozitii a anticulurilor, negru, gri , maro ,
i se va asocia de la 1 la 3 semne exclamarii . Astfel 3 pt prima pozitie, 2 pt 2 , 1 pt pozitia 3 .
Numarul compensatiilor si a anxietatilor ne furnizeaza gravitatea problemelor cu care se confrunta individul .
12 semne de mirare, semnifica un status destul de precar pana la invalidarea capacitatii de adaptare. Daca
nr semnelor de mirare nu este f mare pana in 6 si esta mai mic la a doua alegere decat a prima , individul va
beneficia de pe urma psihoterapiei .