București,2022

Hărți mentale pentru

BAC-ul la Română
Ruxandra Geamănu

București
2022
ISBN 978-973-0-36517-7
 lupta dintre bine și rău
Realizat de prof. Ruxandra Geamănu
Definiția Basmului
eroul și antagonistul
personaje reprezentative
Elemente generale pentru bine și rău
victoria binelui

basm cult original autor cunoscut si

fixat în scris
Sinteza
încorporează elemente moderne cum ar fi particularități ale
bildungsroman și motivul antieroului basmului cult umor
elemente de
modernitate
umanizarea fantasticului

1 antierou

se finalizează cu momentul bildungsroman

6
fericit al nunții și cu împlinirea
destinului protagonistului
Verde Împărat, lipsit de
drumul inițiatic moștenitori îi cere fratelui său,
motivul lipsei - Craiul, pe unul dintre cei trei fii
declanșează acțiunea
prima instanță - captivitatea în fântână - prin târgul făcut cu motive
Spânul moare identitatea de mezin naiv și se naște sluga - specifice
postură din care poate deveni erou
elemente de bildungsroman drumul protagonistului este unul
basmului
inițiatic, prin care devine erou
5 motivul călătoriei
coborârea în infern -
confruntare morții Particularități
a doua instanță - este decapitat de către Spân - moare
”Povestea lui 2 ale basmului
identitatea de slugă și prin intermediul apei vii si apei Harap-Alb” de Ion protagonistul este supus de tatăl său
moarte este readus la viață eroul Creangă deghizat în lup la 3 încercări
Personajul banal, fără aspirații și
trăsături de erou, care nu pare să fie motivul încercărilor
destinat pentru fapte mărețe Harap - Alb este suspus la încă 3
5 încercări de către Roș Împărat

capacitatea de a cere ajutor și agilitate
furând salata din gradina ursului
capacitatea de a forma prietenii prin relția
cu cei 5 companioni magici
curaj după ce vânează cerbul
altruism prin ajutorul acordat
albinelor si furnicilor
iubire prin relația cu
Fata lui Roș Împărat
4
Antieroul mezinul este încurajat de Sfânta Dumincă să
dobândește calitatea de erou prin participe la încercările tatălui său
numeroase încercări. drumul lui 3 motivul
ajutoarelor
inițial este doar fiul cel mic al Craiului, mezinul este unul al devenirii
magice
care nu are încredere în forțele proprii
Calul Năzdrăvan și cei 5
Umanizarea companioni magici
Personajul principal - de la Mezin fantasticului și
- la Sluga albă - la erou oralitatea Elemente de originalitate în
construcția basmului formula inițială - ”Amu cică era odată”
ignoră sfatul tatălui său de a se feri de Omul Spân și de
omul Roșu și ajunge sluga Spânului, trecând prin încercări
în care dobândește calități de erou
formula mediană - ”Cuvântul din
formulele specifice basmului poveste, înainte mult mai este”
oralitatea apropie cititorul de exprimate într-un mod original
după procesul de maturizare ajunge narator, păstrând originile formula finală - ”Și a ținut veselia ani întregi, și acum
capabil să îl înfrunte pe Spân și se folclorice ale basmmului mai ține încă; cine se duce acolo bea și mănâcă,
eliberează devenind erou iar cine nu, se uită și rabdă”
umanizarea fantasticului are rolul individualizarea situațiilor
de a apropia cittitorul de lumea preponderența dialogului
fabulosului și de eroi dativul etic asupra narațiunii individualizarea potretelor
cearta din
casa cu aramă
3 dintre cei 5 prieteni fabuloși
sunt definiți de nevoi umane - Harap-Alb ajuta albinele
ultilizarea ironiei construindu-le un stup
Gerilă, Setilă, Flămânzilă stările de frrică și panică pe care le trăiește
detalierea portretului Harap-Alb când stă la pândă - evidențiate
urmând specificațiile autorului, chiar Cerbului cu Nestemată în Frunte prin verbe la timpul prezent
poate fi construit un stup real,
subliniind atenția la detaliu
 Realizat de prof. Ruxandra Geamănu publicat în noiembrie 1930
Mai accentuată decât individualitatea
trasat cu obiectivitate, pornește din Măgura Tarcăului și personajelor este tradiția
trece prin localități precum Dorna, Borca, Făcașa, iar între
Sabasa și Suha, Vitoria identifică, pe baza relatărilor
hangiilor dispariția lui Nechifor Conform lui George Călinescu, romanul ”Baltagul”
are o intrigă antropologică (știința care se ocupă cu
Vitoria ia contact cu elemente de modernitate - tren, studierea evoluției omului)
telegraf, telefon, autorități locale - fapt inedit pentru o
femeie din satul moldovenesc de munte care nu Elemente generale și roman cu
călătorea în afara comunității intrigă antropologică aspect polițist - elucidarea
dispariției lui Nechifor
Motivul drumului 1
scopul justițiar
al călătoriei
”Baltagul”de
identificarea rămășițelor lui
Mihail Sadoveanu polimorfismul roman realist - urmărește contrastul între
scopul spiritual al călătoriei, anume de a-i Nechifor sub Crucea Talienilor (Partea 1) civilizația arhaică de munte și cea a
oferi o înmormântare creștinească și acces romanului târgurilor în curs de modernizare
la viața veșnică lui Nechifor
cu ajutorul câinelui Lupu
3
roman tradițional - mitic - împletirea
Interpretarea realistă între tradiții locale și mituri, evidențiate
atenția la semnele premonitorii,
2
de acțiunile Vitoriei Lipan
ex. visul cu apa neagră care îl separă
pe Nechifor de ea

Definiția realismului și bildungsroman - urmărește

idealul unui univers maturizarea lui Gheorghiță
se consultă atât cu ghicitoarea Obiectivitatea confruntarea între civilizații fictiv, dar verosimil
satului, cât și cu preotul păstrării tradițiilor
pregătirile Vitoriei
pentru drum
realismul curent de secol 19
ține post negru timp de 13 vineri
consecutive - datină a purificării spirituale prelungit în secolul 20

respectarea tradițiilor pe
motivul călătoriei narațiune la persoana aIII-a
lasă gospodăria în grija parcursul drumului
preotului și pe Minodora o construcție
trimite cu zestre la mânăstire narativă specifică perspectivă narativă obiectivă - narator
drumul poate fi omniscient, omniprezent, impersonal
anticipă faptul că după o nuntă și un reperat pe hartă
participă la nuntă botez, ca etapă fundamentală a vieții
îi dăruiește la plecare lui Gheorghiță un
baltag sfințit, prefigurând scopul de urmează o înmormântare indici spațio - temporali clari - Măgura
personaje cu o singură Tarcăului, itinerariul Vitoriei Lipan,
maturizare al drumului pentru tânăr confruntarea între civilizații prin trăsătură definitorie
face un cadou noului ochii personajului principal Vitoriei Lipan schimbarea calendarului cu un an înainte
născut la botez

Gheorghiță refuză să i
se alăture Vitoriei
Prima instanță a confruntării morții
este coborârea în râpă, la găsirea
Gheorghiță este încă nematurizat
și nu poate să se confrunte
cu moartea tatălui.
momentul îl pregătește pentru scena
în care la masă Vitoria îi demască
pe cei doi făptași.
A doua coborâre are loc la priveghiul din
este capabil să
accepte moartea tatălui
a doua instanță a confruntării morții,
preia rolul justițiar masculin, lovindu-l pe Gheorghiță se maturizează
unul dintre faptași cu un baltag
la nivel simbolic, se trasmite
biruirea morții de către erou.
”îți arăt eu ție coc,
valț și bluză”
câinele Lupu și Gheorghiță îl
opresc violent pe ucigașul
care încerca să fugă
Isis rămâne alături de Osiris,
Realizat de prof. Ruxandra Geamănu iar Horus și Anubis se răzbună pe Seth
rigurozitatea ca aspect al dreptății, Vitoria este cea care
împletirea miturilor străvechi frescei epocii opera realistă îi demască pe cei doi ucigași
cu tradițiile românești
readucerea la viață, ca spirit a lui Osiris
prin puterea fertilității lui Isis
prin ritualul funerar Vitoria
Se remarcă numeroase paralele între mit și
Sinteza asigură accesul sufletului lui
practicile personajelor din roman. Nechifor la viața veșnică
descoperirea cadavrului lui
cadavrului tatălui 7 Osiris de către Isis, Horus și Anubis similar Vitoria și Gheorghiță
descoperă rămășițele lui
Nechifor ghidați de Lupu
Interpretarea mitică
(mitul lui Isis și Osiris)
4
A doua interpretare mitologică se referă la ”Baltagul”de îi ghidează zeul Anubis, cu cap
coborârea în Infern ca formă a inițierii. În Mihail Sadoveanu de lup și atribuția de a conduce
mitologia greco-romană, orice proces de inițiere
(Partea 2) sufletele morților către lumea de apoi
presupune și confruntarea morții.
Criticul literar Alexandru Paleologul remarcă
profunzimea interpretărilor mitologice ale
5 romanului "Baltagul" care conține o repovestire a Isis, zeița dreptății și a fertilității, pornește în
6 mitul zeilor egipteni Isis și Osiris.
cautarea lui Osiris, alături de fiul lor Horus,
A doua intrepretare mitică și care este înarmat cu un Baltag
seara anterioară înmormântării. elementele de bildungsroman (coborârea în
infern și maturizarea lui Gheorghiță) Caracterizarea
Vitoriei Lipan
Osiris, zeul lumii de apoi este cadavru aruncat în Nil
ucis de fratele său Seth pentru a nu fi găsit
postul negru, drumul la Caracterizarea directă
mânăstire înainte de plecare Caracterizarea indirectă
de către narator “ Obrazul ei parcă era un portret neclintit (…),
păstrătoarea tradițiilor
ochii ei căprui în care parcă se răsfrîngea
lumina castanie a părului, erau duși departe”
o educă pe Minodora conform autocaracterizare în
tradițiilor și o trimite la mănăstire
raport cu Gheorghiță
pentru a-i completa educația
iubitoare și loială de către Gheorghiță ”Acei ochi aprigi și încă tineri
căutau zări necunoscute”
față de Nechifor
ordonată și responsabilă - înainte
bun investigator
de plecare lasă gospodăria în
și ascultător
”Abia acum înțelege că dragostea ei ordine și pe mâini bune
s-a păstrat ca în tinereță” “Eu te cetesc pe tine măcar că nu știu carte, urmă “Mama asta trebuie să fie fărmăcătoare;
femeia, înțelege că jucăriile au stat. De-acu cunoaște gândul omului…Cugetă cu
”Dacă el a intrat pe celălalt tărîm, oi trebuie să te arăți bărbat. Eu n-am alt sprijin și am mare uimire Gheorghiță”
intra și eu după dînsul” nevoie de brațul tău.”
reconstituie crima și o redă ca povestire,
cu jale, ucigașilor pentru a-i determina să
mărturisească fapta
investighează mișcările lui Nechifor prin
conversații cu hangii și autoritățile
 George Călinescu consideră că realism citadin
se teme de orice vine din afară și Realizat de prof. Ruxandra Geamănu este fundamental în dezvoltarea
poate fi o cheltuială în plus oricărei literaturi
concentrat pe statutul social,
personaje, caractere
gustul culturii române, consideră
”aici nu locuiește nimeni” - prima replică
Călinescu, este unul încă balzacian
pe care o adresează lui Felix publicat în 1938
interdependența dintre
personaj și mediu
nu o adoptă pe Otilia, deși îi
oferă o viață confortabilă caracterizare prin
roman balzacian
fizionomie și vestimentație

Moș Costache
refuză să plătească pentru mutarea cărămizilor curent de secol 19
Giurgiuveanu - tipul
pentru casa pe care începuse să i-o construiască prelungit în secolul 20
Otiliei, declanșând primul său atac avarului

desi nu o adoptă pe Otilia începe personaje cu o singură trăsătură definitorie, ale

construcția unei case pentru ea
Elemente generale căror valori și interese se supun normelor
colective sau sunt pedepsite
dovedește elemente
sub aparența de senilitate este de complexitate
un om de afaceri foarte grijuliu Aurica Tulea - realismul perspectivă narativă obiectivă - narator
cu investițiile sale fata bătrână omniscient, omniprezent, impersonal
Personaje caractere
1 construcție narativă specifică
4 narațiune la persoana a III-a
Aglae Tulea -
”absolută” - "Enigma Otiliei" de Definiția realismului,
2 trăsături + subordonarea valorilor individului indici spațio - temporali clari
intriganta George Călinescu idealul unui univers + atenție la detaliu (1909 -
(Partea 1) față de cele colective fictiv, dar verosimil strada Antim în București)

oscilează în felul în care percepe sentimentele sale Stănică Rațiu -

pentru Otilia ”Eu nu i-am cerut niciodată nimic tipul arivistului 3
domnișoarei Otilia și n-am prea stat ca să disting ce e
patern și e ce viril în dragostea mea.(...) S-a format între Felix dorește să intre în
noi o rudenie sui generis...” profesia medicală
Valorile individului sunt
Interdependența subordonate valorilor societății
Leonida Pascalopol- tipul personaje-mediu + caracterizarea prin Aurica are obsesia căsătoriei pentru că
îl ajută din umbră și pe Felix când moșierului de modă veche
Moș Costache refuză să îi dea fizionomie și vestimentație femeile la atât sunt limitate
acces la moștenire

mediază situația între Moș
Costache - Otilia și Aglae
romanul începe cu
caracterizarea prin Interdependența dintre personaje și descrierea orașului
fizionomie și vestimentație mediu este o trăsătură specifică
Aurica - fata bătrână poartă haine
demodate și părul împletit romanului balzacian

casa lui Moș Costache

prefigurează trăsăturile acestuia
Pascalopol - moșierul de
modă veche poartă costum cu
Felix - tânărul încă neformat
trei piese și monoclu
poartă uniforma de licean Aspectul de îmbătrânire al casei =
proprietar bătrân
îmbinarea stilurilor aspectul părăginit =
arhitecturale = proprietar snob proprietar avar

perspectivă despre
lume realistă
roman citadin,
balzacian
Paternitatea se referă la moștenirea
culturală și identitatea personală, lucru
relevant în situația lui Felix.
Tema
paternității și a moștenirii
Pentru Otilia dualitatea moștenirii și a paternității
este un element ce nu ține doar de aspectul
cultural, ci și de siguranța financiară.
fire liberă care nu dorește să își
compromită șansa de a fi fericită în
iubire de dragul convențiilor sociale
grijulie față de Moș Costache, pe
care îl îngrijește și îl alintă
jucăușă, dar și maternă față de Felix,
căruia îi coase nasturii cămășilor
educată, elegantă și seducătoare, fiind
admirată de colegii de la facultate precum
și de Pascalopol și Felix
Felix și Otilia nu sunt tipologii, ci sunt personaje generice. portretizat direct de către narator "fața...îi era juvenilă și
Realizat de prof. Ruxandra Geamănu Ei sunt adolescenții și orfanii romanului, aflați încă într-o prelungă, aproape feminină din pricina suvițelor mari de păr
etapă nedeterminată a vieții lor. ce-i cădeau de sub șapcă, dar culoarea măslinie a obrazului
și tăietura elinică a nasului corectau printr-o notă voluntară
întâia impresie”
ulterior se va încadra tipologiei intelectualului
Caracterizarea directă "profesor universitar, specialist cunoscut,
Concluzia autor de tratate științifice”
8 dă dovadă de diplomație în interacțiunile cu
Caracterizarea lui Felix Stănică, Moș Costache și Georgeta
7 5 înțelege din prima seară, când este martor la
"Enigma Otiliei" de scena jocului de cărți, că în lumea citadină
statutul și banii sunt esențiali
George Călinescu Caracterizarea indirectă
(Partea 2)
ambițios și perseverent
6
esecul relației cu Otilia are
naiv și apoi gelos în ceea ce rolul de a-l maturiza
privește relația Otilia-Pascalopol
Caracterizarea Otiliei
o iubește pe Otilia și îi propune
să se căsătorească -
Caracterizare indirectă Reprezentanta condiției Fiind orfană nu aparține social și neînțelegând refuzul acesteia
economic tatălui, iar fiind nemăritată,
femeii în epocă
nu aparține nici soțului
Caracterizarea directă
Paradoxal însă, pentru o femeie în epocă lipsa
determinării sociale însemna libertate, lucru pe care
Felix nu-l înțelege inițial în raport cu Otilia
Felix o consideră
veselă și jucăușă portret fizic
îi mărturisește lui Felix că nu mai are decât răgaz pentru a se bucura de
Pascalopol o consideră un camera fetei câțiva ani până când se va ofili libertatea poziței sale
ideal de feminitate reflectă caracterul
"Fata părea să aibă 18 -19 ani. Faţa măslinie cu nasul
Aglae o consideră mic şi ochii foarte albaştri, arăta şi mai copilăroasă între
multe bucle şi gulerul de dantelă."
”zănatică”
răsfățată și dezordonată
"fată subţirică, îmbrăcată într-o
rochie foarte largă la poale..."
 Viziune despre lume întemeiată pe
filosofia proprie poetului

obiectul cunoașterii în permanentă diviziune = Realizat de prof. Ruxandra Geamănu relația cunoaștere - creație
imposibilitatea cunoașterii absolute Publicat în 1919- în volumul
"Poemele luminii"
denumire inspirată de idealul
luminii clare, naturale a raiului sensibilitate umană creatoare reevaluează relația
vs. rigoare științifică dintre individ și lume
aceia care nu știu că nu pot atinge Cunoașterea Luciferică
metode riguroase cunoașterea absolută = adepții și Cunoașterea Paradisiacă
cunoașterii paradisiace Elemente generale
preferă investigarea opoziție cu tradiția
sistematică a lumii
4
1 primele decenii ale secolului 20
cunoștințe, clare și certe
Omul modern și atitudinea
asupra universului
față de cunoaștere apariție și forme de expresie
spirit inovator
"Eu nu strivesc corola
preferă să îmbrățișeze aceia care știu că nu o pot atinge = de minuni a lumii" promovarea creațiilor noi limbajului
misterul din univers adepții cunoașterii luciferice de Lucian Blaga
(Partea 1)
Modernismul
cunoașterii
îmbogățesc tainele prin reevaluarea
intuiție, metaforă și artă 3 2
credinței
ruperea legăturilor
preferă nunața, incertitutdinea și Modernismul și Arta cu tradiția rigidă valorilor
necunoscutele date de intuneric.
Fundamentele Poetică viziune despre lume estetice

filosofice ale operei atitudine de refuz și contestație

Cunoașterea absolută
afinitate către discontinuitate,
imposibilă omului
adversitate și polemică
propria filosofie a cunoașterii - "Poate omul
ajunge la cunoașterea absolută?" Arta poetică
dialectica cunoașterii analiza a raportului cunoaștere luciferică vs.
cunoaștere - creație cunoaștere paradisiacă
"cenzura transcendentă" instituită de expresionismul
Marele Anonim, creatorul universului

program creator sintetic opțiunea eului liric pentru

cunoașterea luciferică
recuperarea
sufletului originar orgoliul cunoașterii duce la
îndepărtarea de mister și tradiție individ însetat de adevăr
nevoia de adevăr și
descifrare a universului
valorile cunoașterii
tradiționale colective
colectivul ancorat în mister și iubire
 Realizat de prof. Ruxandra Geamănu
“Eu nu strivesc corola de minuni a
cunoaștere îndreptată spre lumii […] căci eu iubesc și flori și ochi
și buze și morminte.”
creație prin mister

iubirea necunoscutului =
Sinteza - concentrarea pe condiție necesară a creației
cunoaștere îndreptată spre adevăr
dialectica cunoașterii simetrie sintactică incipit - final

8 creație
Analiza titlului conține lirism subiectiv "eu" = asumare
măreția universului stă în "Eu nu strivesc corola 5 fermă a programului creator
potențarea
echilibrul dintre cele două de minuni a lumii" misterelor
de Lucian Blaga universului
"lumina mea nu strivește" și 7 (Partea 2)
"sporește a lumii taină" Îmbinarea celor metafora revelatorie
două tipuri de cunoaștere
6
"lumina altora"
distruge și sugrumă "corola" = perfecțiune
reluat în poziție inițială prin forma circulară
Metaforele Luminii
"vraja nepătrunsului ascuns"
"minuni" =
misterele
întunericul ca sursă a creației universului

potențează "lumina altora" - metafora a

creație cu valențe magice și mistice misterul și cunoașterii paradisiace
tainele
"lumina mea" - metafora a
cunoașterii luciferice
“sugrumă vraja
nepătrunsului ascuns”
sporește creația și
intuiția umană cunoașterea
științifică și distrugerea potențialului creator
creația generează riguroasă al necunoscutelor lumii
epitete "largi fiori" și mirare și îndoială
"sfânt mister"

ceea ce rămâne obsesia omului modern

necunoscut pentru certitudine
poate fi doar intuit
 apare în 1920 - primul roman satul copilăriei lui Rebreanu, Prislop este
Realizat de prof. Ruxandra Geamănu propriu-zis al lui Rebreanu prototip pentru satul Pripas din ”Ion”

tipologia țăranului arivist

tatăl învățător prototip pentru

Eugen Lovinescu - "Ion este expresia instinctului de puternice elemente autobiografice - contribuie personajul Zaharia Herdelea
statutul micii intelectualități inspirat
stăpânire a pământului în slujba căruia pune o inteligență ascuțită, o la viziunea realistă despre lume din viața familiei Rebreanu
cazuistică strânsă, o viclenie procedurală și, cu deosebire, o voință
imensă; nimic nu-i rezistă".
Elemente generale
Perspectivele
4 criticii
literare asupra personajului Ion tema pământului tinerețea lui Liviu Rebreanu - sursă de
inspirație pentru personajul Titu Herdelea
George Călinescu -"Nu din inteligență a ieșit
primul roman din literatura română
ideea seducerii, ci din viclenia instinctuală
4 1 care prin complexitate și tematici se
specifică oricărei ființe reduse".
ridică la nivel european tema iubirii

Personajul Ion - dominat de dorința de înavuțire "Ion" de Liviu Rebreanu

Prin munca nu poate obține mai mult (Partea1) curent de secol 19
pământ - decide să subordoneze toate celelalte
prelungit în secolul 20
dorințe și interese îmbogățirii.
3
2 idealul unui univers
mai facil de dobândit prin
moștenire sau ca zestre fictiv, dar verosimil
Tema Pământului
pământul poate fi cumpărat sau moștenit Realismul + Geneza Romanului personaje cu o singura trăsătură definitorie, ale
puțin pământ =mici șanse de + indicator al statutului social + Simetria incipit- final căror valori șă interese se supun normelor
îmbogățire - acumularea de colective sau sunt pedepsite
terenuri noi devine imposibilă
realismul
narațiune la persoana a-III-a
unica activitate subliniază dependența țăranului construcție narativă specifică
economică față de munca agrară perspectivă narativă obiectivă
- narator omniscient,
omniprezent, impersonal
unica sursă de
proprietate autorul culege întâmplări din realitate arătând
centrală pentru viața construcție simetrică geneza romanului ca complexitatea moravurilor epocii indici spațio - temporali
în Transilvania aspect de frescă a epocii clari+ atenție la detaliu

În prima situație a văzut într-o

două părți, reprezentative pentru duminică un tânăr în straie de
firul narativ
”Glasul Iubirii” - tema iubirii cele două teme majore sărbătoare cum sărută pământul
Rebreanu pornește de la 3
întâmplări din realitate
A doua întâmplare i-a fost relatată de sora sa despre o
fată din sat care a fost batută de tatăl ei pentru că s-a
”Glasul Pământului” - tema pământului
lăsat sedusă de un flăcău sărac.

A treia întâmplare este discuția pe care Rebreanu o are

se încheie cu plecarea pe același începe cu descrierea drumului cu un tânăr țăran care îi prezintă drept cauză a tuturor
drum inițial a familiei Herdelea de venire în satul Prislop necazurilor sale lipsa pământului.
 ”Mă moleșesc ca o babă năroadă.
Parcă n-aș mai fi în stare să mă scutur de calicie”
viziunea despre Realizat de prof. Ruxandra Geamănu
lumea realistă autocaracterizare
”hoț”

frescă a epocii Vasile Baciu ”tâlhar”

Caracterizarea directă - statutul ”băiat cumsecade”

social + portret moral soția învățătorului
preponderența normelor colective
asupra intereselor personajelor Sinteza ”harnic, iute, săritor”

naratorul ”sărac”
încercările de
înavuțire ale lui Ion
8
”Iute și harnic ca mă-sa” - simte o conexiune
Caracterizarea aparte cu pământul prin muncă
planul lumii lui Ion
5
preotul se implică în medierea țăranilor
Planurile narative "Ion" de Liviu Rebreanu își arată duplicitatea și lipsa simțului familial
conflictului între Ion și Vasile Baciu
consolidează aspectul de 7 (Partea 2) - pe Ana refuzase să o ia de nevastă fără
În straie de sărbătoare, zestre deși era însărcinată
frescă socială a romanului în duminica Paștelui
realist
relația dintre învățătorul tocmai făcuse acte cu tatăl Anei, prin
scena sărutării medierea preotului Belciug
Herdelea și preotul Belciug 6 pământului
lumea
refuzului învățătorului de a intelectualității Ultima scenă a primei părți scoate în evidență
preda în maghiară Caracterizarea indirectă - scena horei + pasiunea lui Ion pentru pământ.
satului
scena sărutării pământului
de la interacțiune amicală la
construirii unei rivalitate și confruntări asupra Relația cu alte personaje (feminine)
noi biserici
reflectă condiția femeii în epocă
dă dovadă de blândețe când o curtează pe
Ana și de cumpătare când nu răspunde
casei învățătorului aflate violent atacurilor lui Vasile Baciu
de terenul bisericii
scena horei
devine clar conflictul emoțional al lui Ion
În epocă, o femeie nu putea deține pământ, ea trăind în - în timp ce o strânge în brațe pe Ana,
prima parte a vieții în căminul și sub autoritatea tatălui, Ion parvine, prin, la sfatul și în se gândește la ochii albaștri ai Floricăi
pentru ca apoi să meargă în casa soțului. ciuda femeilor apropiate incapabilă să lupte pentru propria
fericire, este deziluzionată de
indiferența lui Ion și se sinucide
ritual social în care flăcăii și fetele își Similar bărbații satului conversau în funcție de avere.
Vasile Baciu, tatăl Anei, stă de vorba cu primarul și cu alți săteni înstăriți, în timp ce tatăl lui
cunoșteau potențialii parteneri în
Ion, Alexandru Pop Glanetașul nu participa, nefiind un țăran înstărit
funcție de statutul social
Zenobia, mama lui Ion, fusese fată cu zestre care se Ana lui Vasile Baciu
îl sfătuiește pe Ion să renunțe la iubirea naivă lăsându-se
căsătorise din iubire cu tatăl lui Ion, care însă pierduse dansul lui Ion cu Ana este unul
pentru Florica dacă dorește avere sedusă de ion
pe parcursul timpului totul primii care dansau anormal după normele satului și
erau flăcăii înstăriți face clară ambiția și interesul lui Ion
Florica, fata vădanei
lui Maxim Oprea - pe care Ion o iubește bogată, dar urâtă, ceea ce îi limitează
în debutul romanului, după drumul de intrare fetele cu zestre erau
șansele la o căsătorie din iubire
nu poate trece peste faptul că deși a pornit în satul Pripas, acțiunea este plasată într-o primele luate la dans
înstărită în viață acum este săracă duminică în timpul horei

geloasă față de Ana, când aceasta deși săracă, se poate căsători cu

reprezentativă pentru paradoxul
intră în gospodărie - se bucură George Bulbuc, un flăcău înstărit
condiției femeii în epocă
când Ion își bate soția pentru că este frumoasă
 refectarea asupra realității Realizat de prof. Ruxandra Geamănu
creează frumosul artistic
publicat 1930
cunoaștere
teme specifice viziunii
poezia ca joc de sensuri și concepte Barbiene despre lume
limbaj
teme
cunoașterea și limbajul ca bază
pentru frumosul artistic Elemente generale creație
Arta poetică și
temele centrale bazat pe filosofic
relația poet inspirație divină 1
teme prevalente 3 gândire abstractă
tematică de interes în
societatea vremii program creator
limbaj neologic
Arta Poetică "Joc Secund" de Ion Barbu
limbajul adecvat creației
(Partea 1) multiple niveluri
de interpretare
specie lirică, cu origini în opera
poetului latin Horațius
2
reevaluează relația
dintre individ și lume
opera programatică
Modernismul
opoziție cu tradiția

atitudine de refuz și contestație primele decenii ale secolului 20

fundament filosofic apariție și forme de expresie

ruperea legăturilor
cu tradiția rigidă promovarea creațiilor noi

reevaluarea spirit inovator

afinitate către discontinuitate, valorilor estetice
adversitate și polemică

valorilor credinței
valorilor limbajului

valorilor cunoașterii

apropierea poeziei de
cunoașterea filosofică
îmbinarea
jocurilor de
limbaj
orizont terestru marcat fizic de mare
a 2-a suprafață naturală coborârea în "nadirul latent"
acvatică de reflexie a luminii
Simetria coborarii din cunoasterea
cosmica la cunoasterea terestra
lumea cognoscibilă pe
oglindirea continuă a luminii
între cer și pământ multiple planuri
poetul transformă cunoașterea în creație
"poetul ridică însumarea de harfe răsfirate
ce în zbor invers le pierzi"
"intrată prin oglindă
în mântuit azur"
metaforă a atmosferei reci și
rarefiate asociată gândirii abstracte
Realizat de prof. Ruxandra Geamănu deschide aria de limbaj
specifică luminii
vederea umană are la bază
cristalinul = oglinda organică
motivul oglinzii = ermetismul textului
Sinteza procesul de reflecție =
investigarea realității autentice
Simbolul luminii
7
4 procesul fizic de reflexie =
cunoaștere a realității
"Joc Secund" de Ion Barbu
(Partea 2) tema luminii naturale a zilei
necesară atât cunoașterii
6 domină cele două strofe autentice cât și creației
Simbolul
apei în a 2-a strofă 5
numită implicit prin sintagma
"intrat prin oglindă în mântuit azur"
Simbolul filosofia lui Platon
apei în prima strofă
Soarele ca sursă a Adevărului,
apa atmosferică = suprafață Binelui, Dreptății și Frumosului
naturală de reflexie a luminii
indirect în prima strofă
Ființa Necesară asociată cu
spațiu de viețuire a divinității Soarele și lumina Lui naturală
"Adâncul acestei calme creste"
cerul ca spațiu al gândirii reci
accesul se face prin
reflexie/reflecție tărâmul cunoașterii
 Realizat de prof. Ruxandra Geamănu
poem filosofic

imposibilitatea fetei de a condiția omului de geniu

înțelege lumea cosmică
Elemente generale
motivat de idealul iubirii absolute Antiteza Geniu- Muritoare Filosofia lui Schopenhauer
sacrificiul omului de geniu și Tema Iubirii Imposibile teme specifice romantismului
renunțarea la nemurire
antiteza dintre cunoașterea
acceptă dezlegarea de legile veșniciei 4 1 absolută și sfera subiectivității
umanizarea = nașterea din păcat
”Luceafărul” de Mihai Eminescu ființe din lumi diferite
“Da, mă voi naște din păcat/
Primind o altă lege/ (Partea 1)
Cu veșnicia sunt legat/
Ci voi să mă dezlege”. poveste de dragoste fantastică
antiteza terestru - cosmic
3 2
al doilea refuz al fetei de împărat
Povestea
de iubire între ființa
oferă fetei nemurirea Chemările fetei de împărat Cerească și
Hyperion = ființa cosmică
în plan cosmic și cele două întrupări ale Pământeancă
aspirația către iubirea
a doua metamorfoză Luceafărului ideală, dar imposibilă tema iubitei angelice "cum e fecioara
ipostaza uraniană - născut a Luceafărului între sfinți și luna între stele"
din soare și noapte Cătălina = ființa terestră
unicitate asemănătoare
înfățisare demonică spiritualității superioare a geniului

chemarea ca incantație
"ochiul tău mă-ngheață" prima metamorfoză prima întâlnire oglinda = spațiu de reflexie
neputința trecerii într-o
a Luceafărului
refuzul fetei
lume necunoscută

înfățișare angelică dorința și forța magică

"străin la vorba și la port" vis = tărâm al fabulosului și
ofera fetei nemurirea, ca stăpână tuturor posibilităților
a elementului primordial, apa
trece barierele dintre lumi
ipostaza neptuniană - "iar cerul este tatăl
meu și muma mea e marea"
 Realizat de prof. Ruxandra Geamănu

viziunea despre lumea specifică romantismului limbaj și gesturi simple în opoziție cu

în care detașarea și măreția geniului sunt spiritualitatea înaltă a Luceafărului
incompatibile cu iubirea terestră
Cătălin și Cătălina - exponenți ai
Sinteza a temelor orizontului iubirii pământene
centrale eminesciene Sinteza
obiectivarea lui Hyperion “ce-ți pasă ție, chip
de lut dacă oi fi eu sau altul?”
Tabloul 2 - Iubirea Fata de Împărat se individualizează prin
posibilă între doi muritori nume, Cătălina, și înfățișare
Tabloul 4 - Detașarea lui Hyperion
chemarea fetei lipsită de la vederea iubirii împlinite dintre cei doi muritori
încărcătura magică
9 5 Idila între două ființe din
8 același plan - cel terestru
construcție simetrică ”Luceafărul” de Mihai Eminescu
între incipit și final (Partea 2) “în veci îl voi iubi și în veci va rămâne
departe”

îmbinare între cosmic și terestru

7 6
neputința Cătălinei de a accede
fata își pierde unicitatea - la lumea ideilor înalte
devine o muritoare oarecare incompatibilitatea Cătălinei în
Drumul cosmic al Luceafărului Iubirea Împlinită între muritori relație cu Luceafărul
Luceafărul redevine
astru- rece +detașat
- "drumul cunoașterii"

Antiteza ca mijloc specific al

romantismului în construcția temei iubirii “și guraliv și de nimic
Tabloul 3 - Drumul Cunoașterii te-ai potrivi cu mine”
călătoria înapoi prin timp și
antiteza între omul de
spațiu a Luceafărului, către geniu și muritori
compatibilitatea celor doi muritori
momentul genezei universului
refuzul Demiurgului
meditație asupra condiției omului de geniu geniul se află în afara
în raport cu oamenii obișnuiți predestinării și timpului folosirea limbajului popular

însuși Creatorul se supune oamenii sunt guvernați de veșnic neînțeles de societatea umană
propriilor legi universale noroc, soartă și timp
își poate crea propriul destin

“Nu cere semne și minuni/

Ce nu au chip și nume.”
 Realizat de prof. Ruxandra Geamănu

lipsa educației inspirată din fapte

Defectele politice reale
politicianismului Comedie realistă

Obiectul comicului
false pretenții de moravuri rol satiric
Comicul de
moravuri și realismul operei Elemente generale
Viața de familie contrastul dintre
se bazează pe categoria
imoralitatea acceptată în aparență și esență
1 estetică a comicului
înaltele sfere ale societății
4

satiră a defectelor Comicul de moravuri atenționează "O scrisoare pierdută"

general umane
personaje cu o singură
trăsătură definitorie
asupra caracterului personajelor
Analiza moravurilor =
Realitatea epocii
Comicul de Situație
repetabilitatea
situației de farsă
de I. L. Caragiale
(Partea 1)
în județul de munte X se
pregătesc alegeri Cațavencu - aripa radicală a P.N.L.
2
3
Trahanache, Tipătescu și Farfuridi
Adversarii politici - linia oficială a partidului
NU sunt din partide diferite
Conflictul dramatic și
Contrastul dintre aparență și esență
pierderea repetată a unei
scrisori de dragoste
Situație de farsă
1. Zoe și Cațavencu pierd scrisoarea
Șantajul - arma des întâlnită ce 2. Dandanache vine tot în urma
evidențiază imoralitatea și falsele unei scrisori pierdute
pretenții ale clasei politice Contrastul între aparență și esență

după fiecare pierdere,

candidatul de la București își Iluzia politicianului responsabil
scrisoarea este găsită de
obține poziția similar, prin șantajul față de partid și țară
"Cetățeanul Turmentat"
cu o scrisoare pierdută realitatea
demagogilor
inculți
 dezorientării alegătorilor
Realizat de prof. Ruxandra Geamănu
în mod eronat considerat beat

"Eu cu cine votez?"

tema și viziunea specifice unei ironizează realitățile vieții politice și de familie la

“industria noastră e comedii realiste începuturile României moderne lipsa opțiunilor politice reale
admirabilă, sublimă, dar lipsește cu desăvârșire” Simbolic pentru categoria de
cetățeni care căpătaseră
Cetățeanul Turmentat
“după lupte seculare ce au durat după modificarea Constituției înțelege haosul vieții
aproape 30 de ani” dreptul la vot și care caută să politice și duplicitatea ei
înțeleagă opțiunile sale politice
discursurile lui Cațavencu și Farfuridi
”bampir” Sinteza
vrea să înainteze social

”andrisant” demagogul dominat de

lipsa gândirii logice și lipsit de integritate
zelul ascensiunii
superficialitatea clasei politice Comicul de caracter
”plebicist” pronunții incorecte care parvenit
dovedesc incultura 8 Nae Cațavencu
”catrindală”
5 avocat în județ și proprietarul
ziarului "Răcnetul Carpaților"
confuzii paronimice care arată
remunerație - renumerație educația incompletă "O scrisoare pierdută" autocaracterizare; "liberschimbist"
de I. L. Caragiale
”curat” servilismul lui Pristanda (Partea 2)
7 "mai canalie
ticuri verbale ce scot în evidență Paragraful 7 - Comicul de limbaj lipsit de integritate decât
Cațavencu"
”puicușorule, caracterul personajelor pentru că păstrează
neicușorule” - simplitatea gândirii la scrisoarea pentru un
Dandanache Dandanache și Farfuridi Agamemnon Dandanache șantaj viitor
6
”fix” Farfuridi
confuzia generală a cetățenilor needucat - ticurile verbale și
vocabularul defectuos
”Eu cu cine votez?”
- Cetățeanul Turmentat
Relația arivist ramolit = deși bătrân vrea
adesea caracterizat ca să își mențină prestigiul social
Zoe -Tipătescu- Trahanache “familia mea de la patru
bătrânul încornorat prin funcții politice înalte zopt în cameră”
și condiția femeii în epocă
stabilitatea prin vârstă
adulterul tolerat
aspecte de complexitate cu cât statutul social chiar de soțul ei
temperament și comportament era mai înalt, cu atât
bazat pe răbdare și calm Zaharia Trahanache evidențiază contradicțiile avea mai puține
moravurilor epocii libertăți
autoritatea veche
Zoe Trahanache
prestigiu recunoscut
de adversari
influența politică în
tenace în păstrarea spatele ușilor închise
spirit conciliant statutului politic și familial Tipătescu reprezentantă a
condiției femeii în epocă nu are dreptul la vot
tipul tânărului politician
înțelege situația dintre
trăiește stări antagonice
dependentă de soț și
Zoe și Tipătescu
lipsită de drepturi reale
relația cu Zoe
se lovește de cutumele și dacă NU îl susține
defectele clasei politice pe Cațavencu, se singurul personaj feminin
compromite moral
aspirațiile sale
sunt îngrădite de implică frână în fața dacă îl susține pe
realitatea epocii compromisuri ascensiunii Cațavencu se
politice compromite politic
 luciditate
relatează cu onestitate deziluzia în Realizat de prof. Ruxandra Geamănu
iubire, precum și experiențele autoanaliză Publicat în 1930
degradante de pe front

dorește detașare de Caracterizarea indirectă

se detașează cu resemnare în final - lumea materială
divorțând de Ela și lăsându-i totul -
material, intelectual și emoțional perspectivă
Elemente generale narativă
subiectivă
”lipsit de orice talent
pentru lumea asta...” autocaracterizare Trăsăturile romanului
subiectiv modern personaj narator și
Tipul intelectualului însetat de analiză psihologică
”ești de o
sensibilitate de către Ela absolut - caracterizarea lui 1
Caracterizarea directă
imposibilă” Ștefan Gheorghidiu
student și apoi asistent la 4 preocuparea
Filosofie, ulterior pentru autenticitate
sublocotenent în
Armata Română
"Ultima noapte de dragoste întâia noapte
de război" de Camil Petrescu Perspectiva lui Camil Petrescu naratorul = personajul principal
Ștefan Gheorghidiu - intelectualul
însetat de absolut care caută să (Partea 1) asupra romanului modern
Drama lui apare atunci când se
confruntă cu o lume în care atingă absolutul în iubire.
domnește relativul
2
3
materialul operei = conștiința
imposibilitatea de a-și adapta modelele se prezintă viziunea despre romancierului ”Eu nu pot vorbi
ideale la realitățile lumii materiale lume a romancierului onest decat la persoana I”

degradarea imaginii Elei ca reprezentare a iubirii Apartenența la modernism

”Jucasem totul pe această femeia și acum
trebuia să trag toate ponoasele desființării
mele ca personalitate”
Inteligența lui suferă și întregul său
sistem de valori se prăbușește
absolute nu este o banală gelozie, ci este o
suferință cauzată de faptul că și-a construit
existența pe o falsă valoare
“Nu pot să cunosc decât realitatea colorată
Perspectiva narativă subiectivă, numită de eul meu; e cu neputință să deduc ce se
“împreună cu”, petrece în sufletul cititorilor”
- cititorul vede împreună cu Ștefan
Rememorarea relației de iubire dintre Ștefan și Ela se face prin tehnica Gheorghidiu acțiunile celor din jur.
memoriei afective; declanșată pentru Ștefan de discuția de la popotă în
legatură cu știrea că un bărbat a fost achitat de instanță după ce își
Subiectivitatea - relativizarea perspectivelor -
ucisese soția din gelozie când aflase că este înșelat.
cititorul nu știe niciodată ce gândește cu adevărat Ela și
Gheorghidiu își mărturisește intern propria gelozie la gândul ca Ela l-ar înșela -
nici dacă ea se schimbase în mod autentic.
declanșează rememorarea celor doi ani petrecuți împreună și
evoluția relației lor.
Prezența personajul narator - Ștefan Gheorghidiu -
tipul intelectualului însetat de absolut, care
Preocuparea pentru autenticitate - metoda jurnalului relatează din propriul punct de vedere relația cu
intim în parte de război, în care personajul narator își nevasta sa, Ela Gheorghidiu.
notează stările în deplină sinceritate.
 Realizat de prof. Ruxandra Geamănu
roman modernist de
cei doi se înstrăinează, iar Ela ajunge să îl înșele
analiză psihologică Sinteza cu Domnul G., fapt confirmat abia în final prin
7 scrisoarea primtă de Ștefan

roman citadin "Ultima noapte de dragoste întâia noapte Degradarea relației apare odată cu
moștenirea primită de Ștefan „Printr-o ironie dureroasă, eu descopeream acu,
de război" de Camil Petrescu treptat, sub o madonă crezută autentică, originalul:
(Partea 2) un peisaj şi un cap străin şi vulgar.”

6 5 Ela se implică în discuțiile

despre împărțirea averii
Tema iubirii
demitizează imaginea Tema războiului
războiului glorios

Relația dintre Ștefan și Ela „cei care se iubesc au drept de viaţă şi de

moarte unul asupra celuilalt”

relatează experiențele degradante de
pe front - foamea, frica, frigul
Tema războiului este prezentată în mod original de Camil iubirea devine un element
Petrescu prin intermediul tehnicii jurnalului intim, având la de pasiune, obsesie și
orgoliu pentru Ștefan
bază chiar jurnalul de război al autorului
„Orice iubire e ca un monoideism, voluntar
la început, patologic pe urmă”

Relativizarea perspectivei
falsul eroism - adesea soldaților taberelor care se confruntă ajunge să o considere întruchiparea iubirii
absolute „...aş fi vrut-o mereu feminină,
dezorientați li se atribuie fapte eroice Ștefan nu este deasupra acestor discuţii vulgare...”
interesat inițial de Ela

capitolul ”Cine mai poate pentru el este un

salva România?” discuția cu prizonierul german arată că toți luptă începe în studenție când Ela proces de autosugestie
pentru idealuri asemănătoare și împărțirea în îl remarcă pe Ștefan
învinși și învingători ține mai mult de abilitatea
politică, decât de adevăr
 Realizat prof. Ruxandra Geamănu

publicată 1873
Iubirea absolută, ideală

Titlul - Simbolul Elemente Generale

”Florii Albastre” viziunea de tinerețe specifică
albastru = culoarea purității, dar și a romantismului asupra relației
sferelor înalte ale gândirii dintre geniu și iubire

1
6

curent de secol 19 propune evadarea omului in vis,

meditația genului asupra iubirii pierdute
”Totuși este trist în lume!”
trecutul este proiectat în lumea visului, a
amintirii ”Și te-ai dus dulce minune”
natură sau spații exotice
”Floare Albastră” de
Mihai Eminescu refuză rigorile pe care clasicismul și
2 iluminismul le impun asupra omului
5 Romantismul Omul modern este înstrăinat de propria natură creatoare
Discursul Eului Liric deoarece trebuie să se conformeze convențiilor sociale
care, de fapt, promovează falsitatea

aprecierea iubirii post factum „Ce Este individul de excepție care se poate
frumoasă, ce nebună / E obiectiva și poate vede adevarata natură a
albastra-mi, dulce floare!” lumii, a oamenilor și a societății

idealul omului vede adevărul din spatele ipocriziei,

romantic este geniul conventiilor si mastilor sociale
4
codrul, izvoarele, văile, stânca, prăpastia
alcătuiesc un cadru propice pentru iubirea 3
sinceră, în afara normelor sociale nu se va încadra niciodată conventiilor sociale si nu
va fi apreciat la adevărata lui valoare nici de
contemporani, nici de posteritate
chemare la iubire în
planul terestru
spațiu ocrotitor, liniștit în care omul
limbaj familiar și termeni romantic se poate refugia de
populari „nu căta”, „încalţe” convențiile și falsitatea societății

el se află departe în timp și spatiu

Discursul Iubitei tema naturii spațiu al creației, contemplației
și al trăirilor autentice
”Piramidele-nvechite”
imaginea iubitului (geniul)
preocupat de cunoaştere Teme Centrale

înclinat către meditație și lumea întâlnirile de iubire

gândurilor „Nu căta în depărtare / au loc în natură
Fericirea ta iubite!”

iubire împlinită sau

ideală în cadrul naturii
tema iubirii
iubire neîmplinită din cauza
incompatibilității dintre îndrăgostit (de
cele mai multe ori geniul) și iubită
 "unghia"
Realizat de prof. Ruxandra Geamănu
"scrum"

"foame" imaginea omului claustrat, Publicată în 1930

în prima strofă
"sete"

asumarea misiunii creatoare Inovație estetică Artă poetică

"ma" și "m-am" lirismul subiectiv și Elemente Generale

tehnica ingambamentului
Estetica urâtului
relația frumos-urât

inovație prin
nevoie și urât Procesul creator cuvântul
"de groapă" Noua creație Noile Valori Estetice - Estetica Urâtului 1

"de sete de apă" STIHURI metafore repetitive

4
primele decenii ale secolului 20

"de foame de scrum"

"Flori de Mucigai"
limbaj inedit spirit inovator
de Tudor Arghezi
(Partea 1)
valorile esteticii urâtului opoziție cu tradiția
Apariție și forme de expresie
Taurul - Luca Ruptura dintre poetul Creator și
Dumnezeu - Creatorul Suprem promovarea creațiilor noi
prezența 2
Leul -Marcu
animalelor 3
totemice
referire la 3 dintre reevaluează relația
Vulturul - Ioan
cei 4 evangheliști dintre individ și lume
Modernismul
se tocește unghia lipsa lui Matei
îngerescă
Simbolizat de înger
Arta Poetică ruperea legăturilor cu tradiția rigidă
imposibilitatea creației specie lirică cu origini în opera
inspirate de Divinitate poetului latin Horațius
atitudine de refuz și contestație
Fundament filosofic
opera programatică afinitate către discontinuitate,
adversitate și polemică

teme prevalente Viziunea modernistă valorilor estetice

limbajul adecvat creației Argheziană despre lume
reevaluarea valorilor cunoașterii

tematica de interes în vocație negativistă valorilor credinței

societatea vremii moment de criză al ființei
valorilor limbajului
reevaluarea frumosului
relația poet- inspirație divină

viziune modernă asupra
relației poet - divinitate
similar simboliștilor
nelimitarea cunoașterii și creației Tema întunericului
mediul carceral
renașterea creației
din propria cenușă Mitul păsării Pheonix
mâna dreaptă = esența divină
Dialectica creației
mâna stângă = esența umană
metamorfoza mâinii și
unghiei în unealtă
Realizat de prof. Ruxandra Geamănu sporii de mucegai în locul florii
estetica urâtului = noua
valorizare a frumosului eul liric devine descoperirea esenței
căutător al frumosului dincolo de aparențe
răstoarnă conceptul reprezentativ
pentru frumos - floarea
Sinteza
"Flori de Mucigai"
sintagma descriptivă
8 Estetica Urâtului și lumea modernă desacralizată
Analiza Titlului
transcendența inaccesibilă
invocă divinitatea fără succes
5
"Flori de Mucigai" lipsa dumnezeirii
de Tudor Arghezi Valențele creației poetul meșteșugar
(Partea 2)
7 scrijelește cu unghia pe tencuială
Instrumentele
Creatorului Modern 6
necesită chin și trudă
Relația
Poet creator - Creator divin
claustrarea creatorului
tema singurătății
imposibilitatea comunicării
cu lumea exterioară
suspendarea inspirației divine
stare de frustrare declarată
vocația negației cu creatorul divin
lipsa de inspirație
rămâne darul creator
personal al poetului repetiția conjuncției "nici"
lipsa luminii
suspendarea modelelor evangheliștilor
 bun strateg, care nu
caută aliați, ci supuși Realizat de prof. Ruxandra Geamănu viziune despre lume
specifică realismului
amenință și ucide cu sânge rece și portret moral
pe parcursul întregului fir narativ nu rolul banilor în societatea vremii
acceptă să aibă egal
Caracterizare indirectă
prin propriile acțiuni tema centrală efectele acestora asupra
prima întâlnire are caracterului uman
loc în capitolul 5
apariția sa în viața lui Ghiță Elemente generale conflict exterior marcat de
îl implică treptat pe Ghiță în afacerile sale
este intriga textului Conflictul exterior – tragism și justiție
ilegale, precum schimbarea banilor, călcarea caracterizarea lui Lică relația dintre personaje
arendașului sau chiar în proces, arată natura reflectă valorile vremii
sa duplicitară și calculată conflict interior - oscilarea lui Ghiță
între integritate și înavuțire
1
bărbat înalt, uscățiv, cu mustăți negre,
a cărui privire este mereu șireată și atentă de către narator - portretul fizic 4
perspectivă narativă obiectivă

Statutul său social este reflectat
inclusiv la nivel vestimentar
Deși este porcar se îmbracă în haine de calitate,
remarcându-se pălăria cu boruri largi și biciul
pe care îl poartă la cingătoare.
În debut replica are rolul de a-l preveni
pe Ghiță cu privire la consecințele
mutării la Moara cu Noroc
vorbele soacrei sintetizează
înțelepciunea populară cu
privire la normele satului.
În final tocmai această replică este
concluzia la deznodământul tragic
Caracterizare "Moara cu Noroc" de Ioan Slavici construcție narațiune la persoana a 3-a
preponderent directă (Partea 1) specifică
realismului narator obiectiv,
omniscient, impersonal Lică Sămădăul, un crescător de porci
cititorul nu are acces la
conflictul său interior 3 influent în lumea politică și financiară
din jurul orașului Ineu
2
conflict exterior între
Simetria incipit - final Particularități de construcție Ghiță, noul hangiu de la
specifice realismului Apartenența la Moara cu Noroc.
realism crearea unui univers
“Omul se cuvine să se mulțumească cu sărăcia fictiv, dar verosimil
colibei sale” se schimbă prin interacțiunea
cu Lică, într-un mediu nou, în
afara profesiei sale
conflictul interior al
personajului Ghiță Lică dominat de obsesia
pentru putere asupra altora
Normele satului și ale societății în viziune realistă confruntarea între două
sunt definitive și nu se cuvine să fie încălcate. personalități puternice
Omul li se supune sau va fi pedepsit, precum personajele
raportarea personajelor la putere și bani Ghiță dominat de dorința
din ”Moara cu Noroc” determină deznodământul tragic de îmbogățire rapidă
 este ucis de unul dintre
Realizat de prof. Ruxandra Geamănu oamenii lui Lică
alege dorința de răzbunare deoarece
consideră că din viața onestă pe care o
avusese nu mai rămăsese nimic

nuvelă realistă
deznodământul fatal
o ucide

evoluția psihologică a personajului Ghiță în Ghiță o sacrifică pe Ana

raport cu Lică Sămădăul
Sinteza
o îndeamnă să
danseze cu Lică
îl numește pe Ghiță ”femeie
echilibrul dintre 8 Conflictul interior – în straie bărbătești”
norme și inițiativa individuală
caracterizarea lui Ghiță dificultatea comunicării cu Ana
pe care o îndepărtează
5 confruntarea dintre dorința de înavuțire
gura lumii
cu aceea de a redeveni un om cinstit Ana se apropie de Lică
"Moara cu Noroc" de Ioan Slavici cu grijă față de familie.
vorbele batrânilor
(Partea 2) orgoliul generează
Normele lumii realiste au la bază etica dorința de răzbunare
cumpătării, a păstrării echilibrului
7
6 nemulțumit de poziția de
Eticismul lui Slavici subordonat al lui Lică

Conflictul interior, procesul său psihologic este dorința de îmbogățire

Tragismul nuvelei – Hybrisul = redat în mod obiectiv de către narator - principala prin orice mijloace
Prezentarea pedepselor vina tragică (depășirea măsurii destinului uman sursa de caracterizare indirectă
și a consecințelor prin încălcarea predestinării)

schimbarea valorilor acestuia

Simbolul Morii cu noroc plasată în afara
satului arată că în afara valorilor colective,
orice se poate întâmpla
Hybrisul pune accentul pe excesele
făcute de protagoniști.
Hybrisul personajelor
Excese care duc la încălcarea legilor arhaice ale satului

Hybrisul lui Lică este dorința Hybrisul lui Ghiță este acela de a se
personajele ”Morii cu noroc” depășesc de a-i stăpâni pe alții
conflictul își are originea în vina îmbogăți + orgoliul său
măsura trasată pentru ele de destin
tragică, comisă de eroi
 amor de plumb
Realizat de prof. Ruxandra Geamănu
coroane de plumb

aripe de plumb 6 metafore Publicat în 1916

flori de plumb x2
Simbol anxietate
sicrie de plumb
rigiditate Elemente Generale
univers liric
metal "Plumb"
toxicitate claustrare
1
3 tema și viziunea despre lume
cromatic "Plumb" SIMBOLISTĂ nevroză
gri = moarte și boală
de George Bacovia
(Partea 1) înstrainare de sine
îngrădește liberatea, iubirea creația
Titlul
anticipă atmosfera 2 identitatea lirică prezența fizică
rece, rigidă, dezumanizată
degradarea ființei emoții
Simbolismul
degradarea ființei
anticipă tema centrală capacitate creatoare

Cromatica specifică Sfârșitul sec. 19 - primele două

alienarea omului alb decenii din sec. 20 reacție negativă la Romantism
nonculori Viziune despre lume bazat pe
negru filosofia existențialistă
refuză exuberanța, discursivitatea și
gri evadarea Romantismului
culori
galben = boală anxietatea și alienarea individului
lume monotonă și rigidă

violet = nevroză absurdul rutinei cotidiene

dezumanizează locuitorii
metropole tentaculare

domină natura structuri impersonale

 Realizat de prof. Ruxandra Geamănu inexistența comunicării cu
exteriorul "scârțâie coroanele de plumb"

omul străin de sine univers structurat, imagine auditivă

automatizat, gri liniște mormâtală
criza identității

viziunea despre lume

simbolistă eul liric solitar
Tema morții și degradării în
+ rutină lumea fizică
Sinteza mineralizare a organicului
6 4 "flori de plumb"
Societate
"Plumb" mumificare
de George Bacovia
- creație (Partea 2) "dormeau adânc sicriele cadru claustrat al
de plumb" descompunerii
5
moarte
amorul de plumb Degradarea emoțională și
Degradarea creației imposibilitatea zborului

amorul întors
moartea afectivă lipsa libertății
Degradarea interiorității Resemnarea și moartea creației
neagă identitatea eului liric eului liric "aripele de plumb"
resemnare

reacție disperată
acceptarea sorții moartea elementului creator
"am început să-l strig"
a 2-a imagine auditivă

frig
ultimul moment de revoltă singur lângă mort